NOT TERAPEUTIC curs 1 Asistent Drd.

POP NICOLAE HORAIU OBIECTIVE Definirea noiunii de hidrokinetoterapie (HKT) Forma si coninutul unui program de HKT Schimbrile fiziologice care apar in timpul e erciiilor in ap cald !fectele terapeutice ale e erciiului in ap cald "ontraindicaii pentru HKT #paratul respirator #paratul cardio$ascular Funcia renal si imersia HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HKT este ansamblul e erciiilor fizice si cu caracter recuperati$ desfsurate in ap% Se materializeaz printr&o abordare complet a e erciiilor desfsurate in ap pentru a imbuntii si recupera condiii patologice de diferite etiologii% 'rogramul zilnic de HKT este structurat in funcie de obiecti$e pe pri specifice( ) nclzire ) Stretching ) Exerciii de for si rezisten muscular ) Relaxare *n cadrul programului zilnic de HKT+ fiecare parte ocup o perioada de timp+ in funcie de obiecti$ele urmrite% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea ocup partea introducti$ a programului de HKT% ) Se urmreste( aducerea organismului la parametrii necesari desfsurrii acti$itii fizice

pregtirea musculaturii creia i se adreseaz programul prin( ) cresterea temperaturii ) intensificarea circulaiei prin e erciii de intindere si,sau contracie muscular fr a induce oboseal sau epuizarea resurselor energetice ) #stfel randamentul muscular creste si se pre$in accidentrile% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea ) Durata acestei etape este stabilit in funcie de temperatura apei+ de grupa de pacieni si de obiecti$ele programului de HKT% Indicaii ) cand programul de HKT cuprinde e erciii de stretching si de crestere a forei musculare ) cand prin inclzire se pre$in accidentele ) cand temperatura apei este mai mic de --& -.o" HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea Obiective ) cresterea temperaturii centrale si periferice ) pre$enirea rupturilor musculare si ale ligamentelor la ni$elul musculaturii solicitate ulterior in programul de HKT ) realizarea unor e erciii care implic miscri acti$e cu amplitudine crescut+ realizate de musculatura pregtit ) identificarea durerii sau limitelor amplitudini de miscare sau arii musculare cu aciune secundar dureroase care pot intarzia recuperarea ) pre$enirea durerilor musculare datorate acumulrii produsilor de metabolism HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea Indicaii entr! "inet#tera e!t

) e erciiile de inclzire trebuie s precead in$ariabil e erciiile de stretching sau de crestere a forei musculare ) durata inclzirii este dat de temperatura apei (cu cat e apa mai rece+ cu atat e mai lung inclzirea) ) e erciiile de inclzire trebuie s cuprind musculatura direct implicat in programul de HKT si zonele in$ecinate HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& ) !ste orice aciune care are ca rezultat alungirea unui esut moale+ scurtat prin antrenament sau din moti$e patologice+ cu cresterea amplitudinii de miscare articular Se imparte in( ) Stretching balistic ) Stretching dinamic ) Stretching acti$ ) Stretching pasi$ ) Stretching izometric HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& balistic ) #ceast metod foloseste muschiul intins ca pe un resort care $a trage corpul sau segmentul in direcia opus% ) Tendina este s se treac brutal si cu rapiditate peste amplitudinea ma im pasi$% ) Folosit mai ales in sport+ este o form de stretching care prezint riscul de a produce rupturi musculare sau+ prin apariia stretch&refle ului+ s determine o contracie muscular si s anuleze scopul urmrit% HIDROKINETOTERAPIE (HKT)

$tretc%in& dina'ic ) Se realizeaz $oluntar cu miscri lente+ cu trecerea controlat peste amplitudinea ma im de miscare% ) "resterea $itezei de e ecuie sau a amplitudinii se face gradual% ) !lasticitatea muscular scade pe fond de oboseal+ de aceea se $or face ma im /0 repetri% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& activ ) 'acientul e ecut miscri $oluntare spre amplitudinea ma im unde se incearc meninerea segmentului 1&/0 sec (Sbenghe+ T% 2003) sau /0&10 sec (4ates+ #% sc%/551) prin contracia agonistilor si rela area si intinderea antagonistilor% ) Fle ibilitatea este limitat de starea funcional a esutului moale periarticular% ) Structura articulaiei si fle ibilitatea muscular sunt de asemenea factori limitati$i ai amplitudinii de miscare (accidente+ boli asupra acestor formaiuni pot reprezenta de asemenea factori limitati$i)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& asiv ) Se realizeaz prin mobilizarea articulaiilor pacientului de ctre o for e terioar (alte pri ale corpului+ propria greutate+ kinetoterapeut sau dispoziti$e specifice)% ) Fora se aplic fie manual+ fie mecanic pentru a alungi musculatura de pe partea opus direciei de miscare+ in timp ce pacientul este rela at% ) Dup unii autori o repriz poate dura de la /0 sec% la 20 sau chiar la 10 sec+ ali au

inregistrat rezultate bune dup 2&3 reprize cu o durat de /3&-0 sec,repriz cu pauz intre ele% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& iz#'etric !ste combinaia dintre stretching&ul pasi$ si contracia izometric in poziia de intindere ma im pasi$ realizat de o for e terioar (kinetoterapeut)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& iz#'etric Se descriu trei etape( ) intinderea pasi$+ lent a muschiului contracturat+ prin ducerea segmentului respecti$ in direcie opus+ pan la amplitudinea ma im permis ) pacientul $a realiza o contracie izometric a muschiului intins+ rezistena fiind opus de kinetoterapeut sau alte dispoziti$e mecanice+ si se $a menine 1&/0 sec% sau .&/3 sec% (Sbenghe+ T% 2003) ) apoi este indicat o pauz de rela are de 20& 23 sec (Sbenghe+ T% 2003)+ dup care se reia e erciiul ) nu este indicat mai mult de o sedin de stretching izometric pe zi HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& "ele mai folosite forme de stretching in HKT sunt cel acti$ si cel pasi$+ iar contraindicat este stretching&ul balistic% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in&

Indicaii ) cand amplitudinea de miscare intr&o articulaie este limitat de o contractur sau de alte anomalii ale esuturilor moi ce duc la scurtarea muscular+ ligamentar sau tendinoas% ) cand deformrile scheletice+ simetria si postura pot fi pre$enite prin cresterea amplitudinii de miscare in diferite articulaii% ) cand scurtarea muscular limiteaz acti$itatea zilnic a pacientului% ) cand e ist un dezechilibru muscular sau cand un muschi este hipoton+ iar cel opus este contracturat% ) cand rela area muscular este necesar pentru a reduce tensiunea sau oboseala muscular pentru a obine o amplitudine de miscare semnificati$ HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Obiective ) refacerea amplitudinii de miscare in articulaia in cauz si mobilizarea esuturilor moi periarticulare ) pre$enirea proceselor re$ersibile de scurtare si contractare muscular ) cresterea amplitudinii de miscare intr&o anumit articulaie sau la ni$el general+ inainte de a incepe e erciiile de crestere a forei musculare ) reducerea riscului de accidente ale aparatului musculo&tendinos HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a realiza o e$aluare prealabil pentru a determina sursa limitrii amplitudinii de miscare (esut moale sau datorit articulaiei) si apoi alegerea formei de stretching folosite ) se $or selecta e erciiile in funcie de recomandrile medicului si se $or stabili obiecti$e reale% 'entru pacienii cu la itate articular se $or alege e erciii

specifice de stretching si nu unele cu aspect general% #cesti pacieni nu $or folosi dispoziti$e a6uttoare in ap ) pacienii $or folosi orice dispoziti$ pentru a obine o poziie confortabil si stabil pentru a e ecuta miscrile cat mai corect biomecanic in timpul stretching&ului ) intinderea este opusul contraciei+ de aceea pacientul trebuie s fie rela at in timpul e ecuiei fiecrui e erciiu si atent la respiraie HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a e$ita stretching&ul balistic sau cu miscri de balans+ un stretching eficient si corect e ecutat $a induce o senzaie de traciune in muschi si nu durere ) se $or intinde muschii care urmeaz s fie stimulai in sensul hipertrofiei+ iar inainte de a incepe programul de hipertrofiere se $a $erifica amplitudinea de miscare a segmentului respecti$ ) nu se $or solicita articulaiile si ligamentele la punctul ma im al amplitudinii de miscare si nici nu se $or bloca articulaiile% 'acientul $a prote6a mereu articulaiile $ulnerabile prin e ecuii lente si controlate prin ap ) se $a folosi fora ascensional in spri6inul pacientului+ mai ales in faz iniial a recuperrii 7 post&traumatic ) se $a folosi proprietatea de spri6in a apei pentru a stabiliza articulaiile $ulnerabile HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar (#ra '!sc!lar ) !ste tensiunea ma im pe care o poate genera un muschi la o singur contracie% "ontracia muscular poate fi dinamic+ static sau mi t% ) 8asa si fora muscular cresc dac muschiul este folosit si scad dac acesta nu este solicitat (9se it or lose it:)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT)

(#ra si rezistena '!sc!lar (#ra '!sc!lar ) ;ecuperarea muscular este necesar dup orice tip de accident+ inter$enie chirurgical sau perioad de imobilizare% ) #pa asigur un mediu propice refacerii+ asigurand pe de o parte posibilitatea compunerii unor e erciii progresi$e cu posibilitatea de a fi e ecutate din faza iniial a recuperrii prin rezistena crescut a apei comparati$ cu aerul si asigurand o stabilitate crescut formaiunilor instabile% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Rezistena '!sc!lar ) !ste capacitatea unui muschi de a realiza contracii succesi$e intr&o perioad de timp% ) Dac fora muscular s&ar definii prin ce greutate poate ridica un pacient sau rezistena pe care o poate in$inge un pacient in ap intro singur incercare+ atunci rezistena muscular s&ar e plica prin cate repetri poate s fac un pacient cu o incrctur subma imal ) ;ezistena muscular este specific unui grup muscular si este important in recuperarea dup un accident% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii ) in cazurile hipotoniei musculare ca urmare a unui accident+ unei inter$enie chirurgicale sau unei imobilizri ) cand prin acti$itatea in ap se poate reduce sau elimina durerea care altfel ar putea

pro$oca tensiune sau spasticitate intr&un muschi sau un grup muscular rezultand limitarea miscrii ) cand un pacient nu poate merge sau desfsura orice acti$itate pe uscat ) in situaiile de decondiionare e erciiile in ap sunt adaptabile oricrui grad de hipo sau atonie muscular ) pentru a pregti pacientul pentru recuperarea pe uscat HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) toate e erciiile trebuie atent controlate si iniial trebuie ghidate in funcie de apariia durerii dac nu sunt alte criterii ) e tremitile care prezint tumefieri trebuie scufundate ap adanc+ presiunea hidrostatic reducand edemul ) abia dup ce durerea si edemul s&au diminuat se $or incepe e erciii cu contracii izotonice sau,si izokinetice% ) aceste e erciii sunt ideale pentru recuperarea funciei musculare a diferitelor e tremiti prin miscri cu amplitudine de miscare ma im HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) inainte de a incepe programul de recuperare+ pacientul $a fi intr&o poziie stabil% 'rile corpului neimplicate in miscare $or fi fi ate si stabilizate de fore e terne (peretele bazinului+ un scaun) sau de fore interne ca musculatura ) se $a folosi rezistena apei pentru a obine cresterea progresi$ a forei prin( cresterea braului parghiei mutarea obiectului flotor dinspre pro imal spre distal sau spre fundul bazinului

HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a folosi rezistena apei pentru a obine cresterea progresi$ a forei prin( cresterea dimensiunii sau numrului elementelor flotoare cresterea suprafeei de rezisten miscarea prin ap se $a face e$itand liniile drepte cresterea $itezei ($elocitii) de miscare deplasarea de greuti spre suprafaa apei ) e ecutarea e erciiilor la diferite adancimi HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area !ste aciunea constient+ $oluntar de a elimina tensiunea muscular% Tensiunea muscular poate fi produs fiziologic ca rezultat al unei dureri acute sau al unui accident+ sau psihologic ca rezultat al an ietii sau stresului% Factori fizici ca oboseala sau suprasolicitarea induc de asemenea tensiunea muscular% 'acienii pot fi educai s recunoasc+ s controleze sau s inhibe tensiunea muscular prin e erciii terapeutice% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Metode de relaxare local ) A a cald *mersia in ap cald induce rela area muscular+ intensificarea circulaiei+ reduce spasmul si reduce ni$elul durerii% ) Cld!ra #plicaiile calde superficiale sau profunde inainte de a intra in bazin stimuleaz rela area esuturilor contractate% #plicaiile dup iesirea din bazin menin rela area

muscular o perioada mai lung de timp%(Ha<+ /55-) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal ) *asa+!l 'entru pacienii care acuz dureri intense sau crra le este imposibil de a desfsura e erciii pe uscat+ apa este un mediu e celent pentru aplicarea unor tehnici speciale de masa6% 8asa6ul si apa cald au efecte similare asupra musculaturii contractate% 8asa6ul stimuleaz circulaia+ scade sensibilitatea la durere si stimuleaz rela area% 'resiunea pe care o $a aplica kinetoterapeutul asupra zonei implicate nu $a trebui s fie mare a6utat fiind de presiunea hidrostatic% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal ) ,raci!nea artic!laiil#r #ceast metod se foloseste atunci cand suprafeele articulare nu sunt in contact anatomic normal% Folosirea mobilizrii sau tehnicile de stretching inainte sau combinat cu traciunea articulaiilor pot scdea intensitatea dureri si a spasmului musculaturii periarticulare% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt(

-re!ti ) =reutatea acioneaz in sens opus forei ascensionale% ) 8eninerea sau asezarea unei greuti in 6urul unei anumite zone poate pro$oca separare articular% ) Traciunea pe $ertical este frec$ent folosit in afeciunile coloanei $ertebrale% Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( Manipularea ) Se materializeaz prin fi area prii pro imale a segmentului articular cu o man si tracionarea in lateral sau in 6os a celuilalt segment% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( Miscarea pendular ) Se e ecut in ap miscri de pendulare a unui membru% ) Se pot atasa de membru greuti pentru a creste spaiul articular si pentru inducerea rela rii si cresterii amplitudinii de miscare% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are &eneral Pl!tirea ) 'acientul poate folosi sau nu materiale flotoare% ) Simpla scufundare+ e periena greutii reduse in ap cald+ e de a6uns pentru a calma

durerea articular si a stimula rela area% Rela)area a!t#&en ) #ceast metod presupune scderea tensiunii musculare printr&un efort constient% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are &eneral E)erciii de res iraie ) Trei sau patru pri din respiraie presupune inspirul progresi$+ tot mai profund+ simultan cu rela area musculaturii tensionate% Rela)area r#&resiv ) #ceast metod presupune contracia si rela area musculaturii in cauz% ) 'acientul trebuie educat s recunoasc semnele tensiunii cand muschiul este in contracie% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii ) cand e ist o hipertensiune acut sau cronic ) cand se identific semnele insomniei ) cand musculatura tensionat limiteaz amplitudinea de miscare ) cand stresul si an ietatea pro$oac anomalii fiziologice (ulcerul) ) dup puseuri care induc epuizarea sau e tenuarea ) pre si post operator HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Obiective ) a scdea tensiunea muscular si a induce rela area ) a reduce stresul si an ietatea ) a recunoaste tensiunea muscular prelungit si a o inhiba sau controla prin e erciii terapeutice

) a ma imaliza efectul terapeutic al apei calde+ prin intensificarea circulaiei+ reducerea intensitii durerii si imbuntirea rela rii musculare HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii entr! "inet#tera e!t ) depistarea precoce a hidrofobiei+ tensiunea muscular poate reduce ni$elul de recuperare ) alegerea e erciiilor care sunt cele mai indicate pentru pacient ) se $a e plica pacientului protocolul pentru ca acesta s ineleag direcia principal si tehnicile de rela are HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii entr! "inet#tera e!t ) pacientul $a fi poziionat intotdeauna in poziie confortabil+ cu toate prile corpului bine spri6inite ) se $a sublinia necesitatea practicrii regulate a programului dup ce acesta a fost in$at ) se $or e plica si stabilii obiecti$e pe termen scurt si lung pentru protocolul de rela are HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $c%i'brile .izi#l#&ice care a ar /n ti' !l e)erciiil#r /n a cald0 creste frec$ena respiratorie (F;) scade T# creste cantitatea de sange perfuzat la ni$el muscular se intensific metabolismul muscular se intensific circulaia periferic HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $c%i'brile .izi#l#&ice care a ar /n ti' !l e)erciiil#r /n a cald0 creste F"

creste circulaia $enoas se intensific metabolismul se reduce edemul la ni$elul segmentelor scufundate se reduce sensibilitatea terminaiilor ner$oase senziti$e creste rela area muscular HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Efectele terapeutice ale exerciiului n ap cald stimuleaz rela area muscular reduce sensibilitatea la durere reduce spasmul muscular creste gradul amplitudinii de miscare in articulaii creste fora si rezistena muscular in cazurile de hipo si atonie HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Efectele terapeutice ale exerciiului n ap cald reduce fora gra$itaional intensific circulaia superficial stimuleaz acti$itatea musculaturii respiratorii imbunteste propriocepia+ echilibrul si stabilitatea stimuleaz stima de sine HIDROKINETOTERAPIE (HKT) C#ntraindicaii entr! H1, boli ca( febra tifoid+ holera+ dizenteria febr mai mare de ->o" afeciuni cardiace afeciuni renale afeciuni gastrointestinale boli infecioase boli contagioase de piele Contraindicaii pentru HKT

timpan perforat rni deschise incontinen urinar sau fecal menstruaie fr protecie intern epilepsie hiper sau hipotensiune (HT# sau hT#) tratament recent prin radiaii capacitate pulmonar sczut HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Res iraia !ste procesul prin care dio idul de carbon este eliminat+ iar o igenul este furnizat esuturilor organismului% APARATUL RESPIRATOR APARATUL RESPIRATOR Res iraia (recvena res irat#rie 2(R3 val#ri n#r'ale0 ) #duli( /?&/>,min ) "opii( 20&-0,min ) @ou nscui( ?0,min APARATUL RESPIRATOR Res iraia Aer!l ins irat la nivel!l 'rii4 are !r't#area c#' #ziie0 ) 2/A o igen ) .5A nitrogen ) 0+0-A dio idul de carbon APARATUL RESPIRATOR Res iraia #cest proces poate fi difereniat in dou etape separate( ) res iraia e)tern reprezint schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si snge. ) res iraia intern se refer la

schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre snge si esuturile organismului. Res iraia Ins iraia ) !ste un proces acti$ ce implic diafragma+ muschiul primar al $entilaiei+ precum si muschii responsabili pentru lrgirea ca$itii toracice 7 muschii secundari ai respiraiei% ) "oastele si sternul a6ut respiraia modificand $olumul cutiei toracice% ) 8uschii intercostali rotesc si ridic cutia toracic+ contribuind la e pansiunea ca$itii toracice% ) #ceste aciuni reduc presiunea din ca$itatea toracic+ fcand aerul s intre in plmani% APARATUL RESPIRATOR Res iraia E) iraia ) !ste+ de obicei+ un proces pasi$ care presupune rela area diafragmei si reducerea $olumului cutiei toracice+ forand aerul s ias din plmani% n timpul notului muschii implicai n ventilaie !oac un rol ma!or n inspiraie n timp ce muschii abdominali !oac un rol ma!or n expiraia forat. APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l c!rent 25C3 ) *n timpul unui ciclu respirator linistit+ ptrunde in plmani un $olum de apro imati$ 300ml de aer+ urmat de eliminarea aceluiasi $olum in e pir% ) B" este fracia de aer $entilat in condiii de repaus+ cu participarea e clusi$ a muschilor inspiratori% ) Din B" numai 2,- (-30 ml) a6ung in teritoriul de schimb al$eolar+ restul de /,- (/30 ml)

rmane in teritoriu mort al cilor respiratorii% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l ins irat#r de rezerv 25IR3 ) 'rintr&un inspir profund poate fi introdus in plmani o cantitate suplimentar de aer% ) !ste $olumul de aer ptruns in plmani in timpul efortului inspirator ma im% ) Baloarea medie este de /300&2000 ml de aer% ) *mpreun cu B" formeaz capacitatea inspiratorie ("*)% ) "* reprezint $olumul ma im de aer ce poate fi introdus in plmani in timpul inspirului normal ma im dup un e pir de repaus% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l e) irat#r de rezerv 25ER3 ) 'rintr&un e pir forat se indeprteaz din plmani o nou fracie de aer+ in afara celei de repaus+ aceasta reprezint aerul de rezer$+ sau $olumul e pirator de rezer$ ) B!; este fracia de aer e pulzat din plmani in momentul trecerii de la poziia e piratorie de repaus la un e pir ma im ) Baloarea medie este de cca% /200 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea vital 2C53 ) !ste $olumul ma im de aer ce poate fi $entilat prin plmani in timpul unei respiraii de ma im amplitudine+ respecti$ dup un inspir profund urmat de un e pir forat% ) Baloarea medie este de -300&->00 ml de aer+ cu $ariaii importante in funcie de $arst+ inlime+ fumtor sau nefumtor+ se + efort+ stare patologic% "BCB"DB*;DB!; APARATUL RESPIRATOR

5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l rezid!al 25R3 ) !ste $olumul de aer care rmane in plmani dup o e piraie forat% ) #re rol tampon intre spaiile $entilate si teritoriul al$eolo&capilar% ) Baloarea medie este de /200&/-00 ml de aer% ) B; impiedic $ariaiile bruste ale concentraiei si presiunilor pariale ale E2 si "E2+ asigurand caracterul continuu al schimburilor gazoase al$eolo&capilare% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea rezid!al .!nci#nal 2CR(3 ) ;eprezint suma $olumului e pirator de rezer$ (B!;) si a $olumul rezidual (B;) ) Baloarea medie este 2300&2>00 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea !l'#nar t#tal 2CP,3 ) !ste suma celor patru fracii de aer $entilate in teritoriul pulmonar( B"DB*;DB!;DB; ) Baloarea medie este de ?>00&3000 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii C#e.icient!l de ventilaie ) Baloarea acestuia se afl imprind cele 2,din $olumul curent (B") (-30ml de aer) la capacitatea $ital ("B) (-300&->00 ml de aer) adic /0&/2A% ) "u fiecare respiraie se innoieste a .&a parte din aerul al$eolar total+ adic capacitatea rezidual funcional%

) ;aportarea $olumelor $entilate la unitatea de timp permite determinarea debitelor respiratorii% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Debit!l res irat#r 2DR3 ) Denumit si debit $entilator este produsul dintre B" (300 ml de aer) si numrul de respiraii pe minut (F;) (/?&/> respiraii,min) si are o $aloare medie de 1&> l,min in condiii de repaus% ) F; poate creste de la ?0&10 respiraii,min in timpul efortului+ iar $olumul curent poate a6unge in 6ur de 2&? l,respiraie determinand un D; de /30&/>0 l,min la sporti$i si /00&/?0 l,min la sedentari% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Debit!l ventilat#r 'a)i' 2D5*3 ) 'oate atinge $alori de /20&/-0 l,min% ) Se calculeaz in funcie de frec$ena respiratorie si $olumul de aer $entilat cu amplitudine timp de /0&/3 sec% raportat la / minut pentru a se e$ita tulburrile produse de alcaloz% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) ) Se obine in timpul unui e pir forat ma im dup un inspir profund% ) B!8S in prima secund reprezint apro imati$ .0&>0A sau (2>00&-000 ml) din $aloarea "B% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) *mersia influeneaz $olumul si capacitatea pulmonar%

) S&a demonstrat o scdere notabil a( $olumului e pirator de rezer$ (B!;)+ $olumului rezidual (B;)+ capacitii reziduale funcionale (";F) capacitii $itale ("B) & cand corpul se afl in imersie% #stfel+ cu cat corpul este mai scufundat+ cu atat aceste $olume scad% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) Scderea B!; este atribuit cresterii $olumului sanguin intratoracic si presiunii hidrostatice+ care e ercit presiune asupra toracelui si pro$oac ridicarea diafragmei% ) 'oziia diafragmei in timpul imersiei este aproape aceeasi ca la finalul e pirului in timpul respiraie pe uscat% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia Din relaiile( ";F C B!; D B; si "B C B*; D B" D B!; rezult ca atat ";F cat si "B $or scdea pe msur ce corpul este scufundat in ap% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) Totusi $alorile "B nu scad foarte mult pe seama cresterii compensatorii a B*; in raport cu scderea B!;+ astfel "B inregistreaz scderi de ma im >A% ) Datorit presiunii asupra plmanilor+ pacientul este stimulat s realizeze inspiraii mai profunde pentru a lua suficient aer% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia

n i'ersie 6n la &6t0 ) se redistribuie $entilaia pulmonar spre zona apical+ unde creste si flu ul sanguin ) datorit presiunii hidrostatice asupra membrelor inferioare creste $olumul in capilarele pulmonare cu 3>&.0A ) creste $olumul sistolic si influeneaz presiunea parial a E2 ) nu se inregistreaz modificri semnificati$e in cazul presiunii pariale a "E2 APARATUL RESPIRATOR Atri!l dre t 7 colecteaz sangele $enos din $enele ca$e superioar si inferioar 5entric!l!l dre t 7 transmite sangele $enos spre plmani prin arterele pulmonare spre plmani Atri!l st6n& 7 colecteaz sangele pulmonar din $enele pulmonare 5entric!l!l st6n& 7 transmite sangele spre corp prin artera aort APARATUL CARDIOVASCULAR (recvena cardiac ) Bentriculele inimii se contracteaz cu o frec$en oarecum proporional cu necesarul energetic al muschilor% ) *n repaus+ frec$ena cardiac poate $aria de la circa 30 la >0 bti%min&/ pentru ma6oritatea oamenilor+ desi s&au raportat si frec$ene de -3 bti%min&/% ) *n general+ frec$ena cardiac in repaus la sporti$ii antrenai este mai mic (-0& 30 bti,min%) decat cea a persoanelor neantrenate (10&>0 bti,min)% APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l ) "u fiecare contracie inima impinge in aort un $al de sange+ care lo$este

sangele e istent in $as si pro$oac o und numit puls% ) 'ulsul se msoar prin comprimarea unei artere pe un plan osos+ cu dou sau trei degete+ niciodat cu policele% APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l 7 val#ri n#r'ale ) #duli( 10&>0,min ) "opii( 50&/00,min ) @ou nscui( /-0&/?0,min APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l ) "resterea frec$enei cardiace peste $alorile normale se numeste ta%icardie. ) Scderea frec$enei cardiace sub $alorile normale poart numele de bradicardie. APARATUL CARDIOVASCULAR APARATUL CARDIOVASCULAR ,ensi!nea arterial 2,A3 ) !ste presiunea sub care sangele circul prin artere si pe care o e ercit asupra pereilor arterelor% ) Bariaz in funcie de $arst+ se + ora din timpul zilei si de gradul de acti$itate% ) Se msoar intotdeauna dup un repaus de /0 min% in clinostatism (decubit dorsal)% ,ensi!nea arterial 2,A34 val#ri n#r'ale0 ) #duli( //3&/?0,.0&50 mmHg ) "opii( 5/&//0,10&13 mmHg ) @ou&nscui( 13&>0,?0&30 mmHg SistolaCcontracia , DiastolaCrela are APARATUL CARDIOVASCULAR ,ensi!nea arterial 2,A3 ) Balori peste cele normale poart numele

de %i ertensi!ne. ) Balori sub cele normale poar numele de %i #tensi!ne. APARATUL CARDIOVASCULAR APARATUL CARDIOVASCULAR e!itul sistolic ( S) ) "antitatea de sange e pulzat din inim cu fiecare btaie este cunoscut sub numele de debit sistolic (DS)% ) 9n inter$al normal de $alori pentru DS in repaus este intre 10 si /-0 ml,btaie% ) *n cursul programului de recuperare+ inima isi poate mri DS de 2&- ori fa de ni$elul in repaus (/30&/>0 ml,btaie) in funcie de intensitatea efortului% ) #ceasta poate furniza mai mult sange cu fiecare btaie+ reducand astfel numrul de bti necesar pentru a menine debitul cardiac% APARATUL CARDIOVASCULAR Debit!l cardiac 2DC3 ) !ste cantitatea de sange e pulzat din inim pe minut% 9n D" normal in repaus este de apro imati$ 3&1 l%min& /% *n timp ce la persoanele sedentare debitul cardiac poate creste de patru ori in cursul programului de recuperare+ la inottorii antrenai aceast $aloare poate creste de sase&sapte ori fa de ni$elul in repaus% ) Debitul cardiac poate fi calculat din urmtoarea ecuaie( D" C DS F" (debitul cardiac C debitul sistolic frec$ena cardiac) APARATUL CARDIOVASCULAR n efort 200 150 30000 30 n repaus 40 100 4000 4 DC - DC - l/min ml/min Moment FC - bpm DS - ml/b Debitul c r!i c l "ers# $e $tre$ te % & l#ri c#'" r ti&e APARATUL CARDIOVASCULAR

Debitul c r!i c l "ers# $e se!e$t re % & l#ri c#'" r ti&e n efort 200 100 20000 20 n repaus 80 60 4800 4 8 Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min APARATUL CARDIOVASCULAR E(ectul $tre$ 'e$tului su"r !ebitului c r!i c l &ite)e sub%' *i' le !e +$#t (1,1- sec.1//') Dup! efort 150 134 20 11 n repaus 1"0 118 20 11 Moment FC - bpm DS - ml/b DC - l/min APARATUL CARDIOVASCULAR E(ectul cresterii &ite)ei !e +$#t su"r !ebitului c r!i c 180 110 1#800 1# 81 n efort ma$imal n efort 130 130 16#00 16 #1 re%us Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min A arat!l cardi#vasc!lar si i'ersia !ste cunoscut c presiunea hidrostatic e ercit o presiune de .1 mmHg cu fiecare metru coborat sub ni$elul apei (/0 m 7 .10 mmHg)% 8odificrile induse de presiunea hidrostatic atunci cand pacientul se afl in ortostatism in imersie( ) creste flu ul de intoarcere $enoas ) presiunea in atriul drept creste cu /3&20 mmHg ) creste fora de contracie a miocardului (conform refle ului Frank Starling care induce o for crescut de contracie atunci cand fibrele miocardice sunt intinse) APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia 8odificrile induse de presiunea hidrostatic atunci cand pacientul se afl in ortostatism in imersie( ) conform refle ului Frank Starling+ fora de contracie $entricular (e6ecie) este direct proporional cu presiunea de umplere ) creste debitul sistolic (DS) si implicit debitul cardiac (D")

) DS este primul parametru care se modific dup apro imati$ -0&10 sec% de la imersie si poate creste cu -3&?3A la un pacient in imersie pan la gat APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia "and pacientul se afl in ap+ frec$ena cardiac a acestuia poate cobori cu 3&> bti,min% #pa tinde s faciliteze re$enirea sangelui la inim+ reducand astfel munca sistemului cardio$ascular% *n plus+ si introducerea feei in ap $a reduce frec$ena cardiac a unei persoane (refle facial comun pentru multe mamifere)% *n consecin+ in efortul desfsurat in ap+ frec$ena cardiac a pacientului poate fi cu /0&/2 bti,min mai mic decat la o sedin de recuperare pe uscat% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia Frec$en cardiac ma im nu poate fi depsit nici chiar in timpul celui mai epuizant efort% Desi aceast frec$en ma im difer de la pacient la pacient+ media la biei are $alori ma ime mai mici (F200 bti,min) decat la fete (G200 bti,min)% Totusi rspunsul cardiac rmane in discuie pentru c reacia cardio$ascular este diferit in funcie de mai muli factori% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia !ste cunoscut c acti$itatea cardiac+ mai e act F"+ este reglat in funcie de dou categorii de stimuli $enii de la( ) baroreceptorii sino&carotidieni si endocardo&aortici care au rol inhibitor asupra centrilor $asomotori din bulbul rahidian% "resterea presiunii sanguine peste limitele normale+ deprim centrii $asomotori si cardiaci bulbari si determin $asodilataie periferic+ bradicardie (F" sczut) si diminuarea forei de contracie a inimii

) receptorii sensibili la intinderea miocardului din atriile drept si stang care rspund prin scderea T# la o crestere a $olumului circulator APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia F" $ariaz dup cum urmeaz( ) scade (cu -&/. b,min) cand pacientul este in imersie pan la ni$elul bazinului sau a rebordului costal+ si se e plic astfel( cresterea $olumului de intoarcere stimuleaz $olumul DS si implicit D"+ prin aceasta creste T# 7 reacia baroroceptorilor induce scderea F"% ) creste cand pacientul este in imersie pan la gat( receptorii sensibili la intinderea miocardului rspund prin accelerarea F" datorit $olumului de sange central+ cresctor% ) #cest refle atrial se numeste refle ul 4ainbridge si stimuleaz circulaia prin meninerea unui echilibru intre $olumul de sange re$enit in inima dreapt si cel pompat din inima stang% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia Datorit $ariatelor reacii ale F"+ cercettorii au a6uns la un acord conform cruia cresterile DS compenseaz modificrile F" pentru a creste D" D" C DS F" la orice ni$el de submersie% Deci atat DS cat si D" sunt mai mari atunci cand pacientul este in imersie decat pe uscat% APARATUL CARDIOVASCULAR *n concluzie n adancimea la care pacientul este scufundat in ap (pel$is+ rebord costal sau gat)+ influeneaz rspunsul cardiac (F")% APARATUL CARDIOVASCULAR 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA #ciunea presiunii hidrostatice asupra circulaiei

sanguine (cresterea $olumului de intoarcere) are influen si asupra funciei renale% 'rintre alte funcii pe care le are rinichiul+ in acest caz $om discuta de funcia de a menine echilibrul hidroelectrolitic% #ceast crestere a aportului de fluide spre inim si rinichi stimuleaz funcia renal la o intensificare a diurezei si e creiei renale pentru a menine echilibrul hidroelectrolitic% 8odificrile funcionale in timpul imersiei sunt( ) cresterea $olumului de urin si a eliberri de sodiu si potasiu ) adaptarea neurohormonal ) inhibarea $asopresoarelor (hormon antidiuretic) si cresterea diurezei 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA 8odificrile funcionale in timpul imersiei sunt( ) cresterea $olumului central de sange si a absorbiei de sodiu cauzeaz eliberarea lichidelor de la ni$el celular in sange si transportul lor spre rinichi ) reducerea edemului este e plicat tot prin influena hormonilor sub aciunea presiunii hidrostatice ) creste ne$oia de a miciona ) apare senzaia de sete (ne$oia de hidratare) NTREBARII? NOT TERAPEUTIC Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU OBIECTIVE Definirea noiunii de hidrokinetoterapie (HKT) Forma si coninutul unui program de HKT Schimbrile fiziologice care apar in timpul e erciiilor in ap cald

!fectele terapeutice ale e erciiului in ap cald "ontraindicaii pentru HKT #paratul respirator #paratul cardio$ascular Funcia renal si imersia HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HKT este ansamblul e erciiilor fizice si cu caracter recuperati$ desfsurate in ap% Se materializeaz printr&o abordare complet a e erciiilor desfsurate in ap pentru a imbuntii si recupera condiii patologice de diferite etiologii% 'rogramul zilnic de HKT este structurat in funcie de obiecti$e pe pri specifice( ) nclzire ) Stretching ) Exerciii de for si rezisten muscular ) Relaxare *n cadrul programului zilnic de HKT+ fiecare parte ocup o perioada de timp+ in funcie de obiecti$ele urmrite% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea ocup partea introducti$ a programului de HKT% ) Se urmreste( aducerea organismului la parametrii necesari desfsurrii acti$itii fizice pregtirea musculaturii creia i se adreseaz programul prin( ) cresterea temperaturii ) intensificarea circulaiei prin e erciii de intindere si,sau contracie muscular fr a induce oboseal sau epuizarea resurselor energetice ) #stfel randamentul muscular creste si se pre$in accidentrile% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea

) Durata acestei etape este stabilit in funcie de temperatura apei+ de grupa de pacieni si de obiecti$ele programului de HKT% Indicaii ) cand programul de HKT cuprinde e erciii de stretching si de crestere a forei musculare ) cand prin inclzire se pre$in accidentele ) cand temperatura apei este mai mic de --& -.o" HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea Obiective ) cresterea temperaturii centrale si periferice ) pre$enirea rupturilor musculare si ale ligamentelor la ni$elul musculaturii solicitate ulterior in programul de HKT ) realizarea unor e erciii care implic miscri acti$e cu amplitudine crescut+ realizate de musculatura pregtit ) identificarea durerii sau limitelor amplitudini de miscare sau arii musculare cu aciune secundar dureroase care pot intarzia recuperarea ) pre$enirea durerilor musculare datorate acumulrii produsilor de metabolism HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea Indicaii entr! "inet#tera e!t ) e erciiile de inclzire trebuie s precead in$ariabil e erciiile de stretching sau de crestere a forei musculare ) durata inclzirii este dat de temperatura apei (cu cat e apa mai rece+ cu atat e mai lung inclzirea) ) e erciiile de inclzire trebuie s cuprind musculatura direct implicat in programul de HKT si zonele in$ecinate

HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& ) !ste orice aciune care are ca rezultat alungirea unui esut moale+ scurtat prin antrenament sau din moti$e patologice+ cu cresterea amplitudinii de miscare articular Se imparte in( ) Stretching balistic ) Stretching dinamic ) Stretching acti$ ) Stretching pasi$ ) Stretching izometric HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& balistic ) #ceast metod foloseste muschiul intins ca pe un resort care $a trage corpul sau segmentul in direcia opus% ) Tendina este s se treac brutal si cu rapiditate peste amplitudinea ma im pasi$% ) Folosit mai ales in sport+ este o form de stretching care prezint riscul de a produce rupturi musculare sau+ prin apariia stretch&refle ului+ s determine o contracie muscular si s anuleze scopul urmrit% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& dina'ic ) Se realizeaz $oluntar cu miscri lente+ cu trecerea controlat peste amplitudinea ma im de miscare% ) "resterea $itezei de e ecuie sau a amplitudinii se face gradual% ) !lasticitatea muscular scade pe fond de oboseal+ de aceea se $or face ma im /0 repetri% HIDROKINETOTERAPIE (HKT)

$tretc%in& activ ) 'acientul e ecut miscri $oluntare spre amplitudinea ma im unde se incearc meninerea segmentului 1&/0 sec (Sbenghe+ T% 2003) sau /0&10 sec (4ates+ #% sc%/551) prin contracia agonistilor si rela area si intinderea antagonistilor% ) Fle ibilitatea este limitat de starea funcional a esutului moale periarticular% ) Structura articulaiei si fle ibilitatea muscular sunt de asemenea factori limitati$i ai amplitudinii de miscare (accidente+ boli asupra acestor formaiuni pot reprezenta de asemenea factori limitati$i)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& asiv ) Se realizeaz prin mobilizarea articulaiilor pacientului de ctre o for e terioar (alte pri ale corpului+ propria greutate+ kinetoterapeut sau dispoziti$e specifice)% ) Fora se aplic fie manual+ fie mecanic pentru a alungi musculatura de pe partea opus direciei de miscare+ in timp ce pacientul este rela at% ) Dup unii autori o repriz poate dura de la /0 sec% la 20 sau chiar la 10 sec+ ali au inregistrat rezultate bune dup 2&3 reprize cu o durat de /3&-0 sec,repriz cu pauz intre ele% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& iz#'etric !ste combinaia dintre stretching&ul pasi$ si contracia izometric in poziia de intindere ma im pasi$ realizat de o for e terioar

(kinetoterapeut)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& iz#'etric Se descriu trei etape( ) intinderea pasi$+ lent a muschiului contracturat+ prin ducerea segmentului respecti$ in direcie opus+ pan la amplitudinea ma im permis ) pacientul $a realiza o contracie izometric a muschiului intins+ rezistena fiind opus de kinetoterapeut sau alte dispoziti$e mecanice+ si se $a menine 1&/0 sec% sau .&/3 sec% (Sbenghe+ T% 2003) ) apoi este indicat o pauz de rela are de 20& 23 sec (Sbenghe+ T% 2003)+ dup care se reia e erciiul ) nu este indicat mai mult de o sedin de stretching izometric pe zi HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& "ele mai folosite forme de stretching in HKT sunt cel acti$ si cel pasi$+ iar contraindicat este stretching&ul balistic% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii ) cand amplitudinea de miscare intr&o articulaie este limitat de o contractur sau de alte anomalii ale esuturilor moi ce duc la scurtarea muscular+ ligamentar sau tendinoas% ) cand deformrile scheletice+ simetria si postura pot fi pre$enite prin cresterea amplitudinii de miscare in diferite articulaii% ) cand scurtarea muscular limiteaz acti$itatea zilnic a pacientului%

) cand e ist un dezechilibru muscular sau cand un muschi este hipoton+ iar cel opus este contracturat% ) cand rela area muscular este necesar pentru a reduce tensiunea sau oboseala muscular pentru a obine o amplitudine de miscare semnificati$ HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Obiective ) refacerea amplitudinii de miscare in articulaia in cauz si mobilizarea esuturilor moi periarticulare ) pre$enirea proceselor re$ersibile de scurtare si contractare muscular ) cresterea amplitudinii de miscare intr&o anumit articulaie sau la ni$el general+ inainte de a incepe e erciiile de crestere a forei musculare ) reducerea riscului de accidente ale aparatului musculo&tendinos HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a realiza o e$aluare prealabil pentru a determina sursa limitrii amplitudinii de miscare (esut moale sau datorit articulaiei) si apoi alegerea formei de stretching folosite ) se $or selecta e erciiile in funcie de recomandrile medicului si se $or stabili obiecti$e reale% 'entru pacienii cu la itate articular se $or alege e erciii specifice de stretching si nu unele cu aspect general% #cesti pacieni nu $or folosi dispoziti$e a6uttoare in ap ) pacienii $or folosi orice dispoziti$ pentru a obine o poziie confortabil si stabil pentru a e ecuta miscrile cat mai corect biomecanic in timpul stretching&ului ) intinderea este opusul contraciei+ de aceea pacientul trebuie s fie rela at in timpul e ecuiei fiecrui e erciiu si atent la respiraie HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in&

Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a e$ita stretching&ul balistic sau cu miscri de balans+ un stretching eficient si corect e ecutat $a induce o senzaie de traciune in muschi si nu durere ) se $or intinde muschii care urmeaz s fie stimulai in sensul hipertrofiei+ iar inainte de a incepe programul de hipertrofiere se $a $erifica amplitudinea de miscare a segmentului respecti$ ) nu se $or solicita articulaiile si ligamentele la punctul ma im al amplitudinii de miscare si nici nu se $or bloca articulaiile% 'acientul $a prote6a mereu articulaiile $ulnerabile prin e ecuii lente si controlate prin ap ) se $a folosi fora ascensional in spri6inul pacientului+ mai ales in faz iniial a recuperrii 7 post&traumatic ) se $a folosi proprietatea de spri6in a apei pentru a stabiliza articulaiile $ulnerabile HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar (#ra '!sc!lar ) !ste tensiunea ma im pe care o poate genera un muschi la o singur contracie% "ontracia muscular poate fi dinamic+ static sau mi t% ) 8asa si fora muscular cresc dac muschiul este folosit si scad dac acesta nu este solicitat (9se it or lose it:)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar (#ra '!sc!lar ) ;ecuperarea muscular este necesar dup orice tip de accident+ inter$enie chirurgical sau perioad de imobilizare% ) #pa asigur un mediu propice refacerii+ asigurand pe de o parte posibilitatea compunerii unor e erciii progresi$e cu posibilitatea de a fi e ecutate din faza iniial a recuperrii prin rezistena

crescut a apei comparati$ cu aerul si asigurand o stabilitate crescut formaiunilor instabile% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Rezistena '!sc!lar ) !ste capacitatea unui muschi de a realiza contracii succesi$e intr&o perioad de timp% ) Dac fora muscular s&ar definii prin ce greutate poate ridica un pacient sau rezistena pe care o poate in$inge un pacient in ap intro singur incercare+ atunci rezistena muscular s&ar e plica prin cate repetri poate s fac un pacient cu o incrctur subma imal ) ;ezistena muscular este specific unui grup muscular si este important in recuperarea dup un accident% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii ) in cazurile hipotoniei musculare ca urmare a unui accident+ unei inter$enie chirurgicale sau unei imobilizri ) cand prin acti$itatea in ap se poate reduce sau elimina durerea care altfel ar putea pro$oca tensiune sau spasticitate intr&un muschi sau un grup muscular rezultand limitarea miscrii ) cand un pacient nu poate merge sau desfsura orice acti$itate pe uscat ) in situaiile de decondiionare e erciiile in ap sunt adaptabile oricrui grad de hipo sau atonie muscular ) pentru a pregti pacientul pentru recuperarea pe uscat

HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) toate e erciiile trebuie atent controlate si iniial trebuie ghidate in funcie de apariia durerii dac nu sunt alte criterii ) e tremitile care prezint tumefieri trebuie scufundate ap adanc+ presiunea hidrostatic reducand edemul ) abia dup ce durerea si edemul s&au diminuat se $or incepe e erciii cu contracii izotonice sau,si izokinetice% ) aceste e erciii sunt ideale pentru recuperarea funciei musculare a diferitelor e tremiti prin miscri cu amplitudine de miscare ma im HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) inainte de a incepe programul de recuperare+ pacientul $a fi intr&o poziie stabil% 'rile corpului neimplicate in miscare $or fi fi ate si stabilizate de fore e terne (peretele bazinului+ un scaun) sau de fore interne ca musculatura ) se $a folosi rezistena apei pentru a obine cresterea progresi$ a forei prin( cresterea braului parghiei mutarea obiectului flotor dinspre pro imal spre distal sau spre fundul bazinului HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a folosi rezistena apei pentru a obine cresterea progresi$ a forei prin( cresterea dimensiunii sau numrului elementelor flotoare cresterea suprafeei de rezisten miscarea prin ap se $a face e$itand liniile drepte cresterea $itezei ($elocitii) de miscare

deplasarea de greuti spre suprafaa apei ) e ecutarea e erciiilor la diferite adancimi HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area !ste aciunea constient+ $oluntar de a elimina tensiunea muscular% Tensiunea muscular poate fi produs fiziologic ca rezultat al unei dureri acute sau al unui accident+ sau psihologic ca rezultat al an ietii sau stresului% Factori fizici ca oboseala sau suprasolicitarea induc de asemenea tensiunea muscular% 'acienii pot fi educai s recunoasc+ s controleze sau s inhibe tensiunea muscular prin e erciii terapeutice% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Metode de relaxare local ) A a cald *mersia in ap cald induce rela area muscular+ intensificarea circulaiei+ reduce spasmul si reduce ni$elul durerii% ) Cld!ra #plicaiile calde superficiale sau profunde inainte de a intra in bazin stimuleaz rela area esuturilor contractate% #plicaiile dup iesirea din bazin menin rela area muscular o perioada mai lung de timp%(Ha<+ /55-) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal ) *asa+!l 'entru pacienii care acuz dureri intense sau crra le este imposibil de a desfsura e erciii pe uscat+ apa este un mediu e celent pentru aplicarea unor

tehnici speciale de masa6% 8asa6ul si apa cald au efecte similare asupra musculaturii contractate% 8asa6ul stimuleaz circulaia+ scade sensibilitatea la durere si stimuleaz rela area% 'resiunea pe care o $a aplica kinetoterapeutul asupra zonei implicate nu $a trebui s fie mare a6utat fiind de presiunea hidrostatic% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal ) ,raci!nea artic!laiil#r #ceast metod se foloseste atunci cand suprafeele articulare nu sunt in contact anatomic normal% Folosirea mobilizrii sau tehnicile de stretching inainte sau combinat cu traciunea articulaiilor pot scdea intensitatea dureri si a spasmului musculaturii periarticulare% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( -re!ti ) =reutatea acioneaz in sens opus forei ascensionale% ) 8eninerea sau asezarea unei greuti in 6urul unei anumite zone poate pro$oca separare articular% ) Traciunea pe $ertical este frec$ent folosit in afeciunile coloanei $ertebrale% Rela)area

*et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( Manipularea ) Se materializeaz prin fi area prii pro imale a segmentului articular cu o man si tracionarea in lateral sau in 6os a celuilalt segment% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( Miscarea pendular ) Se e ecut in ap miscri de pendulare a unui membru% ) Se pot atasa de membru greuti pentru a creste spaiul articular si pentru inducerea rela rii si cresterii amplitudinii de miscare% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are &eneral Pl!tirea ) 'acientul poate folosi sau nu materiale flotoare% ) Simpla scufundare+ e periena greutii reduse in ap cald+ e de a6uns pentru a calma durerea articular si a stimula rela area% Rela)area a!t#&en ) #ceast metod presupune scderea tensiunii musculare printr&un efort constient% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are &eneral E)erciii de res iraie ) Trei sau patru pri din respiraie presupune inspirul progresi$+ tot mai profund+ simultan

cu rela area musculaturii tensionate% Rela)area r#&resiv ) #ceast metod presupune contracia si rela area musculaturii in cauz% ) 'acientul trebuie educat s recunoasc semnele tensiunii cand muschiul este in contracie% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii ) cand e ist o hipertensiune acut sau cronic ) cand se identific semnele insomniei ) cand musculatura tensionat limiteaz amplitudinea de miscare ) cand stresul si an ietatea pro$oac anomalii fiziologice (ulcerul) ) dup puseuri care induc epuizarea sau e tenuarea ) pre si post operator HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Obiective ) a scdea tensiunea muscular si a induce rela area ) a reduce stresul si an ietatea ) a recunoaste tensiunea muscular prelungit si a o inhiba sau controla prin e erciii terapeutice ) a ma imaliza efectul terapeutic al apei calde+ prin intensificarea circulaiei+ reducerea intensitii durerii si imbuntirea rela rii musculare HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii entr! "inet#tera e!t ) depistarea precoce a hidrofobiei+ tensiunea muscular poate reduce ni$elul de recuperare ) alegerea e erciiilor care sunt cele mai indicate

pentru pacient ) se $a e plica pacientului protocolul pentru ca acesta s ineleag direcia principal si tehnicile de rela are HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii entr! "inet#tera e!t ) pacientul $a fi poziionat intotdeauna in poziie confortabil+ cu toate prile corpului bine spri6inite ) se $a sublinia necesitatea practicrii regulate a programului dup ce acesta a fost in$at ) se $or e plica si stabilii obiecti$e pe termen scurt si lung pentru protocolul de rela are HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $c%i'brile .izi#l#&ice care a ar /n ti' !l e)erciiil#r /n a cald0 creste frec$ena respiratorie (F;) scade T# creste cantitatea de sange perfuzat la ni$el muscular se intensific metabolismul muscular se intensific circulaia periferic HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $c%i'brile .izi#l#&ice care a ar /n ti' !l e)erciiil#r /n a cald0 creste F" creste circulaia $enoas se intensific metabolismul se reduce edemul la ni$elul segmentelor scufundate se reduce sensibilitatea terminaiilor ner$oase senziti$e creste rela area muscular HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Efectele terapeutice ale exerciiului n ap cald

stimuleaz rela area muscular reduce sensibilitatea la durere reduce spasmul muscular creste gradul amplitudinii de miscare in articulaii creste fora si rezistena muscular in cazurile de hipo si atonie HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Efectele terapeutice ale exerciiului n ap cald reduce fora gra$itaional intensific circulaia superficial stimuleaz acti$itatea musculaturii respiratorii imbunteste propriocepia+ echilibrul si stabilitatea stimuleaz stima de sine HIDROKINETOTERAPIE (HKT) C#ntraindicaii entr! H1, boli ca( febra tifoid+ holera+ dizenteria febr mai mare de ->o" afeciuni cardiace afeciuni renale afeciuni gastrointestinale boli infecioase boli contagioase de piele Contraindicaii pentru HKT timpan perforat rni deschise incontinen urinar sau fecal menstruaie fr protecie intern epilepsie hiper sau hipotensiune (HT# sau hT#) tratament recent prin radiaii capacitate pulmonar sczut HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Res iraia

!ste procesul prin care dio idul de carbon este eliminat+ iar o igenul este furnizat esuturilor organismului% APARATUL RESPIRATOR APARATUL RESPIRATOR Res iraia (recvena res irat#rie 2(R3 val#ri n#r'ale0 ) #duli( /?&/>,min ) "opii( 20&-0,min ) @ou nscui( ?0,min APARATUL RESPIRATOR Res iraia Aer!l ins irat la nivel!l 'rii4 are !r't#area c#' #ziie0 ) 2/A o igen ) .5A nitrogen ) 0+0-A dio idul de carbon APARATUL RESPIRATOR Res iraia #cest proces poate fi difereniat in dou etape separate( ) res iraia e)tern reprezint schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si snge. ) res iraia intern se refer la schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre snge si esuturile organismului. Res iraia Ins iraia ) !ste un proces acti$ ce implic diafragma+ muschiul primar al $entilaiei+ precum si muschii responsabili pentru lrgirea ca$itii toracice 7 muschii secundari ai respiraiei% ) "oastele si sternul a6ut respiraia modificand $olumul cutiei toracice%

) 8uschii intercostali rotesc si ridic cutia toracic+ contribuind la e pansiunea ca$itii toracice% ) #ceste aciuni reduc presiunea din ca$itatea toracic+ fcand aerul s intre in plmani% APARATUL RESPIRATOR Res iraia E) iraia ) !ste+ de obicei+ un proces pasi$ care presupune rela area diafragmei si reducerea $olumului cutiei toracice+ forand aerul s ias din plmani% n timpul notului muschii implicai n ventilaie !oac un rol ma!or n inspiraie n timp ce muschii abdominali !oac un rol ma!or n expiraia forat. APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l c!rent 25C3 ) *n timpul unui ciclu respirator linistit+ ptrunde in plmani un $olum de apro imati$ 300ml de aer+ urmat de eliminarea aceluiasi $olum in e pir% ) B" este fracia de aer $entilat in condiii de repaus+ cu participarea e clusi$ a muschilor inspiratori% ) Din B" numai 2,- (-30 ml) a6ung in teritoriul de schimb al$eolar+ restul de /,- (/30 ml) rmane in teritoriu mort al cilor respiratorii% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l ins irat#r de rezerv 25IR3 ) 'rintr&un inspir profund poate fi introdus in plmani o cantitate suplimentar de aer% ) !ste $olumul de aer ptruns in plmani in timpul efortului inspirator ma im% ) Baloarea medie este de /300&2000 ml de aer% ) *mpreun cu B" formeaz capacitatea

inspiratorie ("*)% ) "* reprezint $olumul ma im de aer ce poate fi introdus in plmani in timpul inspirului normal ma im dup un e pir de repaus% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l e) irat#r de rezerv 25ER3 ) 'rintr&un e pir forat se indeprteaz din plmani o nou fracie de aer+ in afara celei de repaus+ aceasta reprezint aerul de rezer$+ sau $olumul e pirator de rezer$ ) B!; este fracHia de aer e pulzat din plmani in momentul trecerii de la poziia e piratorie de repaus la un e pir ma im ) Baloarea medie este de cca% /200 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea vital 2C53 ) !ste $olumul ma im de aer ce poate fi $entilat prin plmani in timpul unei respiraii de ma im amplitudine+ respecti$ dup un inspir profund urmat de un e pir forat% ) Baloarea medie este de -300&->00 ml de aer+ cu $ariaii importante in funcie de $arst+ inlime+ fumtor sau nefumtor+ se + efort+ stare patologic% "BCB"DB*;DB!; APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l rezid!al 25R3 ) !ste $olumul de aer care rmane in plmani dup o e piraie forat% ) #re rol tampon intre spaiile $entilate si teritoriul al$eolo&capilar% ) Baloarea medie este de /200&/-00 ml de aer% ) B; impiedic $ariaiile bruste ale concentraiei si presiunilor pariale ale E2 si "E2+ asigurand caracterul continuu al schimburilor gazoase

al$eolo&capilare% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea rezid!al .!nci#nal 2CR(3 ) ;eprezint suma $olumului e pirator de rezer$ (B!;) si a $olumul rezidual (B;) ) Baloarea medie este 2300&2>00 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea !l'#nar t#tal 2CP,3 ) !ste suma celor patru fracii de aer $entilate in teritoriul pulmonar( B"DB*;DB!;DB; ) Baloarea medie este de ?>00&3000 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii C#e.icient!l de ventilaie ) Baloarea acestuia se afl imprind cele 2,din $olumul curent (B") (-30ml de aer) la capacitatea $ital ("B) (-300&->00 ml de aer) adic /0&/2A% ) "u fiecare respiraie se innoieste a .&a parte din aerul al$eolar total+ adic capacitatea rezidual funcional% ) ;aportarea $olumelor $entilate la unitatea de timp permite determinarea debitelor respiratorii% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Debit!l res irat#r 2DR3 ) Denumit si debit $entilator este produsul dintre B" (300 ml de aer) si numrul de respiraii pe minut (F;) (/?&/> respiraii,min) si are o $aloare medie de 1&> l,min in condiii de

repaus% ) F; poate creste de la ?0&10 respiraii,min in timpul efortului+ iar $olumul curent poate a6unge in 6ur de 2&? l,respiraie determinand un D; de /30&/>0 l,min la sporti$i si /00&/?0 l,min la sedentari% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Debit!l ventilat#r 'a)i' 2D5*3 ) 'oate atinge $alori de /20&/-0 l,min% ) Se calculeaz in funcie de frec$ena respiratorie si $olumul de aer $entilat cu amplitudine timp de /0&/3 sec% raportat la / minut pentru a se e$ita tulburrile produse de alcaloz% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) ) Se obine in timpul unui e pir forat ma im dup un inspir profund% ) B!8S in prima secund reprezint apro imati$ .0&>0A sau (2>00&-000 ml) din $aloarea "B% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) *mersia influeneaz $olumul si capacitatea pulmonar% ) S&a demonstrat o scdere notabil a( $olumului e pirator de rezer$ (B!;)+ $olumului rezidual (B;)+ capacitii reziduale funcionale (";F) capacitii $itale ("B) & cand corpul se afl in imersie% #stfel+ cu cat corpul este mai scufundat+ cu atat aceste $olume scad% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia

) Scderea B!; este atribuit cresterii $olumului sanguin intratoracic si presiunii hidrostatice+ care e ercit presiune asupra toracelui si pro$oac ridicarea diafragmei% ) 'oziia diafragmei in timpul imersiei este aproape aceeasi ca la finalul e pirului in timpul respiraie pe uscat% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia Din relaiile( ";F C B!; D B; si "B C B*; D B" D B!; rezult ca atat ";F cat si "B $or scdea pe msur ce corpul este scufundat in ap% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) Totusi $alorile "B nu scad foarte mult pe seama cresterii compensatorii a B*; in raport cu scderea B!;+ astfel "B inregistreaz scderi de ma im >A% ) Datorit presiunii asupra plmanilor+ pacientul este stimulat s realizeze inspiraii mai profunde pentru a lua suficient aer% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia n i'ersie 6n la &6t0 ) se redistribuie $entilaia pulmonar spre zona apical+ unde creste si flu ul sanguin ) datorit presiunii hidrostatice asupra membrelor inferioare creste $olumul in capilarele pulmonare cu 3>&.0A ) creste $olumul sistolic si influeneaz presiunea parial a E2 ) nu se inregistreaz modificri semnificati$e in cazul presiunii pariale a "E2

APARATUL RESPIRATOR Atri!l dre t 7 colecteaz sangele $enos din $enele ca$e superioar si inferioar 5entric!l!l dre t 7 transmite sangele $enos spre plmani prin arterele pulmonare spre plmani Atri!l st6n& 7 colecteaz sangele pulmonar din $enele pulmonare 5entric!l!l st6n& 7 transmite sangele spre corp prin artera aort APARATUL CARDIOVASCULAR (recvena cardiac ) Bentriculele inimii se contracteaz cu o frec$en oarecum proporional cu necesarul energetic al muschilor% ) *n repaus+ frec$ena cardiac poate $aria de la circa 30 la >0 bti%min&/ pentru ma6oritatea oamenilor+ desi s&au raportat si frec$ene de -3 bti%min&/% ) *n general+ frec$ena cardiac in repaus la sporti$ii antrenai este mai mic (-0& 30 bti,min%) decat cea a persoanelor neantrenate (10&>0 bti,min)% APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l ) "u fiecare contracie inima impinge in aort un $al de sange+ care lo$este sangele e istent in $as si pro$oac o und numit puls% ) 'ulsul se msoar prin comprimarea unei artere pe un plan osos+ cu dou sau trei degete+ niciodat cu policele% APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l 7 val#ri n#r'ale ) #duli( 10&>0,min ) "opii( 50&/00,min ) @ou nscui( /-0&/?0,min

APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l ) "resterea frec$enei cardiace peste $alorile normale se numeste ta%icardie. ) Scderea frec$enei cardiace sub $alorile normale poart numele de bradicardie. APARATUL CARDIOVASCULAR APARATUL CARDIOVASCULAR ,ensi!nea arterial 2,A3 ) !ste presiunea sub care sangele circul prin artere si pe care o e ercit asupra pereilor arterelor% ) Bariaz in funcie de $arst+ se + ora din timpul zilei si de gradul de acti$itate% ) Se msoar intotdeauna dup un repaus de /0 min% in clinostatism (decubit dorsal)% ,ensi!nea arterial 2,A34 val#ri n#r'ale0 ) #duli( //3&/?0,.0&50 mmHg ) "opii( 5/&//0,10&13 mmHg ) @ou&nscui( 13&>0,?0&30 mmHg SistolaCcontracia , DiastolaCrela are APARATUL CARDIOVASCULAR ,ensi!nea arterial 2,A3 ) Balori peste cele normale poart numele de %i ertensi!ne. ) Balori sub cele normale poar numele de %i #tensi!ne. APARATUL CARDIOVASCULAR APARATUL CARDIOVASCULAR e!itul sistolic ( S) ) "antitatea de sange e pulzat din inim cu fiecare btaie este cunoscut sub numele de debit sistolic (DS)% ) 9n inter$al normal de $alori pentru DS in

repaus este intre 10 si /-0 ml,btaie% ) *n cursul programului de recuperare+ inima isi poate mri DS de 2&- ori fa de ni$elul in repaus (/30&/>0 ml,btaie) in funcie de intensitatea efortului% ) #ceasta poate furniza mai mult sange cu fiecare btaie+ reducand astfel numrul de bti necesar pentru a menine debitul cardiac% APARATUL CARDIOVASCULAR Debit!l cardiac 2DC3 ) !ste cantitatea de sange e pulzat din inim pe minut% 9n D" normal in repaus este de apro imati$ 3&1 l%min& /% *n timp ce la persoanele sedentare debitul cardiac poate creste de patru ori in cursul programului de recuperare+ la inottorii antrenai aceast $aloare poate creste de sase&sapte ori fa de ni$elul in repaus% ) Debitul cardiac poate fi calculat din urmtoarea ecuaie( D" C DS F" (debitul cardiac C debitul sistolic frec$ena cardiac) APARATUL CARDIOVASCULAR n efort 200 150 30000 30 n repaus 40 100 4000 4 DC - DC - l/min ml/min Moment FC - bpm DS - ml/b Debitul c r!i c l "ers# $e $tre$ te % & l#ri c#'" r ti&e APARATUL CARDIOVASCULAR Debitul c r!i c l "ers# $e se!e$t re % & l#ri c#'" r ti&e n efort 200 100 20000 20 n repaus 80 60 4800 4 8 Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min APARATUL CARDIOVASCULAR E(ectul $tre$ 'e$tului su"r !ebitului c r!i c l &ite)e sub%' *i' le !e +$#t (1,1- sec.1//') Dup! efort 150 134 20 11 n repaus 1"0 118 20 11 Moment FC - bpm DS - ml/b DC - l/min APARATUL CARDIOVASCULAR

E(ectul cresterii &ite)ei !e +$#t su"r !ebitului c r!i c 180 110 1#800 1# 81 n efort ma$imal n efort 130 130 16#00 16 #1 re%us Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min A arat!l cardi#vasc!lar si i'ersia !ste cunoscut c presiunea hidrostatic e ercit o presiune de .1 mmHg cu fiecare metru coborat sub ni$elul apei (/0 m 7 .10 mmHg)% 8odificrile induse de presiunea hidrostatic atunci cand pacientul se afl in ortostatism in imersie( ) creste flu ul de intoarcere $enoas ) presiunea in atriul drept creste cu /3&20 mmHg ) creste fora de contracie a miocardului (conform refle ului Frank Starling care induce o for crescut de contracie atunci cand fibrele miocardice sunt intinse) APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia 8odificrile induse de presiunea hidrostatic atunci cand pacientul se afl in ortostatism in imersie( ) conform refle ului Frank Starling+ fora de contracie $entricular (e6ecie) este direct proporional cu presiunea de umplere ) creste debitul sistolic (DS) si implicit debitul cardiac (D") ) DS este primul parametru care se modific dup apro imati$ -0&10 sec% de la imersie si poate creste cu -3&?3A la un pacient in imersie pan la gat APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia "and pacientul se afl in ap+ frec$ena cardiac a acestuia poate cobori cu 3&> bti,min% #pa tinde s faciliteze re$enirea sangelui la inim+ reducand astfel munca sistemului cardio$ascular%

*n plus+ si introducerea feei in ap $a reduce frec$ena cardiac a unei persoane (refle facial comun pentru multe mamifere)% *n consecin+ in efortul desfsurat in ap+ frec$ena cardiac a pacientului poate fi cu /0&/2 bti,min mai mic decat la o sedin de recuperare pe uscat% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia Frec$en cardiac ma im nu poate fi depsit nici chiar in timpul celui mai epuizant efort% Desi aceast frec$en ma im difer de la pacient la pacient+ media la biei are $alori ma ime mai mici (F200 bti,min) decat la fete (G200 bti,min)% Totusi rspunsul cardiac rmane in discuie pentru c reacia cardio$ascular este diferit in funcie de mai muli factori% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia !ste cunoscut c acti$itatea cardiac+ mai e act F"+ este reglat in funcie de dou categorii de stimuli $enii de la( ) baroreceptorii sino&carotidieni si endocardo&aortici care au rol inhibitor asupra centrilor $asomotori din bulbul rahidian% "resterea presiunii sanguine peste limitele normale+ deprim centrii $asomotori si cardiaci bulbari si determin $asodilataie periferic+ bradicardie (F" sczut) si diminuarea forei de contracie a inimii ) receptorii sensibili la intinderea miocardului din atriile drept si stang care rspund prin scderea T# la o crestere a $olumului circulator APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia F" $ariaz dup cum urmeaz( ) scade (cu -&/. b,min) cand pacientul este in imersie pan la ni$elul bazinului sau a rebordului costal+ si se e plic astfel( cresterea $olumului de intoarcere stimuleaz $olumul DS si implicit D"+ prin aceasta creste

T# 7 reacia baroroceptorilor induce scderea F"% ) creste cand pacientul este in imersie pan la gat( receptorii sensibili la intinderea miocardului rspund prin accelerarea F" datorit $olumului de sange central+ cresctor% ) #cest refle atrial se numeste refle ul 4ainbridge si stimuleaz circulaia prin meninerea unui echilibru intre $olumul de sange re$enit in inima dreapt si cel pompat din inima stang% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia Datorit $ariatelor reacii ale F"+ cercettorii au a6uns la un acord conform cruia cresterile DS compenseaz modificrile F" pentru a creste D" D" C DS F" la orice ni$el de submersie% Deci atat DS cat si D" sunt mai mari atunci cand pacientul este in imersie decat pe uscat% APARATUL CARDIOVASCULAR *n concluzie n adancimea la care pacientul este scufundat in ap (pel$is+ rebord costal sau gat)+ influeneaz rspunsul cardiac (F")% APARATUL CARDIOVASCULAR 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA #ciunea presiunii hidrostatice asupra circulaiei sanguine (cresterea $olumului de intoarcere) are influen si asupra funciei renale% 'rintre alte funcii pe care le are rinichiul+ in acest caz $om discuta de funcia de a menine echilibrul hidroelectrolitic% #ceast crestere a aportului de fluide spre inim si rinichi stimuleaz funcia renal la o intensificare a diurezei si e creiei renale pentru a menine echilibrul hidroelectrolitic% 8odificrile funcionale in timpul

imersiei sunt( ) cresterea $olumului de urin si a eliberri de sodiu si potasiu ) adaptarea neurohormonal ) inhibarea $asopresoarelor (hormon antidiuretic) si cresterea diurezei 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA 8odificrile funcionale in timpul imersiei sunt( ) cresterea $olumului central de sange si a absorbiei de sodiu cauzeaz eliberarea lichidelor de la ni$el celular in sange si transportul lor spre rinichi ) reducerea edemului este e plicat tot prin influena hormonilor sub aciunea presiunii hidrostatice ) creste ne$oia de a miciona ) apare senzaia de sete (ne$oia de hidratare) NTREBARII? I$#t curs4 TERAPEUTIC Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU OBIECTIVE Definirea noiunilor folosite in domeniul recuperrii prin proceduri de hidroterapie "unoasterea proprietilor fizice si chimice ale apei Stabilirea dotrilor standard intr&un centru de hidroterapie NO1IUNI 5ENERALE A a !ste un corp fluid+ compus din hidrogen (H) si o igen (E2) si este+ dup aer si pmant+ al treilea mediu natural in care

omul s&a dez$oltat de&a lungul timpului% n#t!l Se defineste prin miscarea liber in ap+ de obicei fr asisten artificial% ) "aracteristicile inotului *notul reclam capaciti de inelegere si interpretare rapid a stimulilor indusi de mediul ac$atic (datorit structurii chimice a apei) pentru adec$area actelor si aciunilor motrice% *notul este un sport mobilizator funcional+ si presupune dez$oltarea capacitii senzorio&motrice% *notul imbunteste tonusul muscular si fa$orizeaz respiraia profund% NO1IUNI 5ENERALE n#t!l tera e!tic *notul terapeutic asigur imbuntirea capacitii generale de miscare+ prin e trapolarea procedeelor clasice de inot si se constituie ca o metod a hidrokinetoterapiei% ,era ia Stiina $indecrii bolilor NO1IUNI 5ENERALE 1inet#tera ia Terapia prin miscare Hidr#tera ia Terapia cu a6utorul agenilor hidrici sau aciunea de $indecare a unor afeciuni ale organismului uman prin folosirea efectelor apei (temperatur+ compoziie sau stare de agregare) NO1IUNI 5ENERALE Hidr#ter'#tera ia 2H,,3 'rin hidrotermoterapie se inelege aplicarea metodic si stiinific in scop profilactic+ curati$ si recuperator a unui

numr foarte $ariat de proceduri care folosesc apa la diferite temperaturi+ presiuni si sub diferite stri de agregare (solid+ lichid+ gazoas)+ aplicat direct sau prin intermediul unor materiale sau obiecte (comprese+ impachetri+ peria6e)% NO1IUNI 5ENERALE Hidr#"inet#tera ia !ste o metod terapeutic+ care se adreseaz profila iei+ tratrii si recuperrii unor deficiene+ afeciuni neurologice de diferite etiologii+ sechele post&traumatice+ a unor forme de reumatism+ etc%+ printrun ansamblu de tehnici pasi$e si acti$e e ecutate in imersie% NO1IUNI 5ENERALE 1inebalne#tera ia ;eprezint ramura hidrokinetoterapiei care foloseste ap mineral sau ap de mare in tratament% ,alas#tera ia ;eprezint terapia cu a6utorul climatului marin (apa 7 $aluri+ briza+ soarele+ etc%) NO1IUNI 5ENERALE De.iciena Deficiena este o condiie sau item considerat a fi sub standard sau sub minimul asteptrilor De.iciena .izic I#baterea de la normal in forma si funciunile fizice ale organismului+ care tulbur cresterea si dez$oltarea armonioas a corpului+ ii modific aspectul e terior+ ii reduce aptitudinile fizice si ii scade capacitatea de efort fizic si chiar intelectual+ precum si capacitatea de munc producti$J (Duma !% /55. ) NO1IUNI 5ENERALE

Ev#l!ia de.icienei ) "titudinea vicioas sau deficiena este abaterea de la normal fr suport morfologic (4altac =% sc% 200>)% ) #eficiena fizic este stadiul mai a$ansat al atitudinii $icioase+ ca urmare a permanentizrii atitudinii $icioase% ) #eformaia fizic produce+ dup abaterile funcionale+ si modificri morfologice% NO1IUNI 5ENERALE -radele de &ravitate ale de.icienel#r .izice ) -rad!l I 7 deficiene care se pot corecta+ ) -rad!l II 7 deficiene care prezint inceputul unor modificri structurale si se pot corecta parial+ ) -rad!l III 7 deficiene care prezint modificri structurale osoase+ musculare si articulare care nu mai pot fi corectate+ ) -rad!l I5 7 deficiene care prezint prbusiri osoase cu modificri e agerate ala formei corpului+ punand in pericol $iaa acestuia (4altac =% sc% 200>)% NO1IUNI 5ENERALE Clasi.icarea de.icienel#r .izice0 ) De.iciene neev#l!tive 7 definiti$e+ fr a mai e$olua sau in$olua ) De.iciene ev#l!tive 7 prezint posibilitatea de a e$olua spre mai gra$e NO1IUNI 5ENERALE APA Structura molecular nu este foarte dens+ iar forele de coeziune nu sunt foarte puternice cum sunt substanelor solide% "orpurile solide dispun de o structur molecular clar de tip IreeaJ+ ce se formeaz datorit aciunii forelor de

coeziune APA Fluidele sunt elastice din punct de $edere al $olumului+ comparati$ cu corpurile solide care sunt elastice din punct de $edere al formei Fore de compresiune+ de contracie+ de torsiune si gra$itaionale pot aciona asupra substanelor solide datorit elasticitii din punct de $edere al formei si s le influeneze+ spre deosebire de fluide asupra crora practic nu au efect+ datorit elasticitii din punct de $edere al $olumului% APA #ore $idrostatice si or%anismul ) 'rin fore hidrostatice se ineleg aciuni mecanice+ ce acioneaz din e terior asupra unui corp scufundat parial (imersie) sau total (submersie) intr&un lichid% #cestea sunt in relaie direct cu aciunea campului gra$itaional+ la care sunt e pusi corpul si fluidul% APA PROPRIETI FIZICE 'resiunea hidrostatic depinde de greutatea specific a lichidului si de adancimea de scufundare% "a si e emplu( apa curat din punct de $edere chimic cu o temperatur de ?o" are o greutate specific de / g,cm- % APA Presiunea hidrostatic 'resiunea se poate calcula conform formulei( ' C p g h D 'a ) ' 7 presiunea specific a lichidului+ ) p 7 densitatea lichidului (kg,m-)+

) g 7 acceleraia gra$itaional (5+>/ m,s2)+ ) h 7 adancimea lichidului (m)+ ) 'a 7 presiunea atmosferic (.10 mm Hg)% APA Presiunea hidrostatic 'resiunea creste proporional cu adancimea de scufundare si acioneaz asupra tuturor structurilor compresibile ) 'resiunea apei asupra unui corp in submersie la /mC.1 mmHg (/0mC.10mmHg) ) 'resiunea apei asupra unui corp in imersie in poziie orizontal este de 20& 23mmHg APA Presiunea hidrostatic *n cazul n organismului uman presiunea acioneaz asupra sistemelor limfatic si $enos+ precum si asupra ca$itilor mari ale corpului% Diametrele se reduc( ) 8*% 0%1 7 -+/ ) #bdom% -+3&1+3 APA Presiunea hidrostatic Aci!ne as! ra #r&anis'!l!i ) #parent acesta pierde din greutate &e%ea lui Ar$imede $n corp scufundat ntr%un lichid este mpins de !os n sus cu o for egal cu greutatea volumului de lichid dislocat de acel corp. APA 0#r6 sce$si#$ l7 "u a6utorul presiunii hidrostatice+ fora ascensional poate fi calculat prin formula( Fora ascensional C F# 7 = ) unde(

= 7 greutatea corpului F# 7 fora arhimedic F# C K B g ) unde( K 7 densitatea sau greutatea specific a fluidului B 7 $olumul corpului g 7 acceleraia gra$itaional (5+>/ m,s2) APA 0#r6 sce$si#$ l7 Se descriu trei situaii( ) fora arhimedic este mai mare decat greutatea corpului+ iar atunci corpul urcL ) fora arhimedic este mai mic decat greutatea corpului+ iar atunci corpul coboarL ) fora arhimedic este egal cu greutatea corpului+ iar atunci corpul pluteste% APA 0#r6 sce$si#$ l7 n a d!lce0 ) in submersie+ greutatea aparent a corpului reprezint >+>A din cea real ) in imersia parial a unui membru greutatea reprezint -+3A din cea real APA 0#r6 sce$si#$ l7 n a n c! salinitate 'edie0 ) in imersie pan la baza gatului de$ine 1&.A din $aloarea real ) in imersie pan la 6umtatea superioar a toracelui are o $aloare de /3&-0A ) in imersie pan la pubis+ reprezint 30& >0A din greutatea real APA 0#r6 sce$si#$ l7 *n imersie un subiect n cu o greutate de .0 kg $a cantri .+5 kg+ iar in ap srat numai 2+> kg+ miscarea in aceste condiii fiind facil% *n imersie creste gradul de independen

pentru subiecii cu deficiene motorii temporare sau permanente (hemiplegii+ hemipareze+ paraplegii+ tetraplegii)+ sunt facilitate miscrile in articulaiile dureroase sau imobile stimuland gradul de implicare a pacientului in procesul de recuperare% APA 0#r6 sce$si#$ l7 #pa are o greutate specific de /g,cm-% *n funcie de greutatea specific se disting( ) Dac corpul are o greutate specific mai mic decat a apei+ acesta $a pluti pe ap ) Dac corpul are aceeasi greutate specific+ acesta se $a scufunda complet in ap si $a pluti acolo ) Dac greutatea specific a corpului este mai mare decat cea a apei+ acesta se $a scufunda APA 5reut te s"eci(ic7 Clasi.icarea d! ti !l es!t!l!i0 ) 8uschiul scheletic are o greutate specific de /+0 ) Mesutul osos are o greutate specific de /+3&2+0 ) Mesutul adipos are o greutate specific de 0+> (Ha<+ /55-) APA 5reut te s"eci(ic7 -re!tatea s eci.ic /n .!ncie de se)0 ) 8c8illan indic o greutate specific pentru brbai de /+02 g,cm-+ media intre brbai si femei fiind de 0+5.> g,cm-% -re!tatea s eci.ic la /n#tt#ri0 ) Szabo a gsit la inottori in cadrul unei competiii internaionale greuti specifice de 0+5> g,cm- 7 /+05 g,cmAPA 5reut te s"eci(ic7 -re!tatea s eci.ic 'edie0 ) @i$elul mediu al greutii specifice pentru

corpul omenesc este de 0+53 pan la 0+5. (Da$is si Harrison /5>>) -re!tatea s eci.ic /n .!ncie de ti !l c#nstit!i#nal0 ) Na e treme sunt persoanele cu un tip constituional ectomorf (/+/0)+ iar la polul opus persoanele supraponderale (0+5-) APA 5reut te s"eci(ic7 'entru inot+ starea de umplere a plmanului are o importan crucial% *n acest sens+ nu este rele$ant ce greutate are aerul din plman+ mai important este modificarea de $olum a toracelui+ care apare prin inspiraie si e piraie% 'rin inspiraie se mreste $olumul+ ceea ce duce la o reducere a greutii specifice+ in cazul meninerii greutii+ in timp ce prin e piraie $olumul corpului se micsoreaz si astfel greutatea specific se mreste% APA 5reut te s"eci(ic7 !fectele asupra unui corp+ care pot duce la o miscare sau o modificare a miscrii+ se numesc .#re #ciunea forelor este deseori localizat intr&un anumit punct+iar centr!l de &re!tate este punctul specific de aciune al forei gra$itaionale APA Ce$trul !e 8reut te Negea lui #rhimede( ) Dac un corp este scufundat intr&un fluid+ asupra acestuia acioneaz o for opus forei gra$itaionale si este egal cu greutatea fluidului IdeplasatJ+ iar corpul scufundat IdeplaseazJ astfel un corp fluid+ care ii corespunde fie unei pri+ fie intregului $olum al propriului corp+ in funcie de adancimea de scufundare%

) #ciunea forelor asupra corpului IdeplasatJ poate fi localizat asupra unui anumit loc APA Ce$trul !e 8reut te Deoarece fora ascensional este o for ce acioneaz opus forei gra$itaionale+ aciunea ei trebuie s fie+ in cazul unui corp in echilibru+ perpendicular pe fora gra$itaional+ iar punctul de aplicare al forei ascensionale este egal cu centrul de greutate al corpului fluid IdeplasatJ% APA Ce$trul !e 8reut te P#ziia centr!l!i de &re!tate la #' /n i'ersie0 ) Dup Klauck 7 in imersie ortostatic cu braele pe lang corp la apro imati$ 1-A din inlimea corpului ) 8c8illan & apro imati$ ni$elul celei dea doua $ertebre sacrate S2% APA Ce$trul !e 8reut te Densitatea in zona cutiei toracice este mai mic in comparaie cu restul corpului si rezult o deplasare a punctului de aplicare a forei ascensionale inspre cap in relaie cu centrul de greutate% #stfel rezult un cuplu de for indreptat spre picioare% 8embrele inferioare se scufund+ iar corpul se poziioneaz oblic% APA Ce$trul !e 8reut te APA Fore de coeziune *n interiorul fluidelor acioneaz asupra unui molecul sau atom fore de atracie sau respingere+ care ins nu sunt orientate Forele de atracie sunt numite fore de coeziune #cestea pot aciona la suprafa doar spre interior+ prin aceasta rezult tensiunea

superficial #ceast tensiune la suprafaa de separaie a fluidelor trebuie s fie mereu poziti$ in relaie cu aerul+ altfel fluidul se $a e$apora complet% *n cazul suprafeei de separaie in relaie cu substane solide+ tensiunea superficial poate s fie si negati$ #ceasta se petrece atunci cand moleculele corpului solid atrag moleculele fluidului Fora de atracie intre moleculele sau atomii substanelor diferite se numeste for de adeziune APA Fore de adeziune *n teoria curenilor se deosebesc trei feluri de cureni( C!reni la'inari ) liniile de curent sunt paralele ) sunt influenate mai ales de $ascozitate ) fora de frecare poate fi ignorat APA Hidrodinamic (l!ide reale ) pentru inelegerea lor+ fora de frecare nu poate fi ignorat ) prin cresterea $itezei in cazul curenilor laminari se a6unge la ruperea curenilor ca urmare a aciunii forei de frecare+ aprand turbulene APA Hidrodinamic APA Hidrodinamic (l!ide ideale ) sunt model in e perimente ) nu apar in realitate ) sunt fluide fr $ascozitate si for de frecare ) liniile de curent sunt paralele ) studiul fluidelor ideale este o precondiie important pentru inelegerea curenilor in fluidele reale

APA Hidrodinamic APA Hidrodinamic APA Hidrotermoterapie (HTT) Aci!nea s eci.ic0 ) regleaz si stabilizeaz funciile de adaptare si aprare ) optimizeaz circulaia ) regleaz respiraia ) optimizeaz metabolismul ) optimizeaz bioritmurile+ prin mecanism de feed bac& si feed before. Aciunea nespecific0 ) s&a constatat c se pot obine reacii diferite (cu aceeasi procedur) si ) reacii identice+ cu proceduri diferite+ in funcie de intensitatea stimulului si reacti$itatea subiectului APA Hidrotermoterapie (HTT) (!nciile te&!'ent!l!i c! r#l 'a+#r /n H,,0 ) recepteaz e citaiile termice ) receptorii sunt specializai & pentru cald si rece ) disocierea si percepia sunt determinate de diferena de frec$en a impulsurilor electrice ) stimulii reci genereaz impulsuri de > ori mai numeroase si mai frec$ente decat cei calzi ) durata procedurilor reci trebuie s fie de 1&> ori mai scurt decat durata celor calde APA Hidrotermoterapie (HTT) (!nciile te&!'ent!l!i c! r#l 'a+#r /n H,,0 ) regleaz raportul dintre circulaia periferic si central ) datorit reelei $asculare bogate+ poate inmagazina pan la /,- din cantitatea total de sange ($asodilataie 7 proceduri calde) ) sangele scurtcircuiteaz circulaia tegumentar si a6unge la organele centrale fr a se rci

($asoconstricia 7 proceduri reci) ) procedurile alternante cald&rece realizeaz o $eritabil antrenare+ ducand la optimizarea regimului circulator si homeostaziei termice APA Hidrotermoterapie (HTT) (!nciile te&!'ent!l!i c! r#l 'a+#r /n H,,0 ) influeneaz metabolismul hidro&mineral+ prin secreia sudoral (/&- l) si este fa$orizat eliminarea prin transpiraie+ a produsilor de catabolism sau a unor substane to ice% ) la ni$elul pielii se absorb unele substane chimice sau gaze+ care au aciune local sau la distan (iod+ hidrogen sulfurat+ dio id de carbon+ radon)% APA Hidrotermoterapie (HTT) "lasic+ receptorii pentru rece sunt corpusculii Krause+ iar pentru cald+ ;uffini% "ea mai mare densitate a acestora se intalneste la ni$elul tegumentului feei si al mainilor Tegumentul feei (iner$at de trigemen) are un comportament termosenziti$ propriu+ semnaland $ariaiile factorilor meteorologici si e ercitand o anumit influen asupra reacti$itii generale de termoreglare APA Hidrotermoterapie (HTT) es!t!l adi #s ) are o termoconductibilitate redus ) in mediu rece confer o termoizolare eficient ) in mediu cald isi pierde rolul termoizolator APA Hidrotermoterapie (HTT) Clasi.icare /n .!ncie de te' erat!ra a ei0 ) apa rece 'p(n la )*+C

notul este recomandat n ap de '(%')*+ ca mi!loc profilactic pentru oamenii sntosi ) apa cldu )*,-.+C Este indicat n tratarea bolilor care nu au origine reumatic cu not si exerciii de gimnastic n ap ) -/,-0+C temperatur indiferent Este de fapt temperatura obisnuit a pielii APA Hidrotermoterapie (HTT) Clasi.icare /n .!ncie de te' erat!ra a ei0 ) apa cald ' -1,-2+C +reste aportul sanguin n esuturi ,vasodilataiei) apa fier!inte peste /3+C .uternic excitant .roduce scderea /" prin vasodilataie periferic pronunat 0ile cu ap fierbinte nu trebuie s dureze mai mult de cteva minute APA Hidrotermoterapie (HTT) Clasi.icarea d! 8#i&e90 ) 0&21O" 7 baie rece+ care scade temperatura corpului ) 21&-3O" 7 baie neutr+ fr efecte noci$e asupra temperaturii corpului ) peste -3O" 7 baie cald APA Hidrotermoterapie (HTT) Clasi.icarea l!i R#st#n0 ) 2&/2O" 7 baie foarte receL ) /2+3&/>+3O" 7 baie receL ) />+.3&23O" 7 baie rcoroasL ) 23&-/+23O" 7 baie clduL ) -/+3&-.+3O" 7 baie caldL ) -.+3&?3O" 7 baie fierbinte% APA Hidrotermoterapie (HTT) A ele c! # c#' #ziie c%i'ic s eci.ic se n!'esc a e 'inerale

A e 'inerale s!nt0 ) #pele care conin substane solide sau gaze dizol$ate in proporie de /g,kg ) #pele termale+ cu o temperatur mai mare de 20O% APA Pr#"riet76i c9i'ice Distrib!ia a el#r 'inerale e terit#ri!l R#'6niei4 /n .!ncie de c#nin!t!l acest#ra4 .#l#site entr! c!r e)tern0 ) #li&#ele'ente 7 Elnesti+ "limnesti+ Slnicul 8oldo$ei+ =eoagiuL ) carb#&az#ase 7 4uzis+ "o$asna+ Nipo$a+ Sangeorz+ Tusnad+ Batra DorneiL ) alcaline 7 4uzias+ BalceleL ) .er!&in#ase 7 4ile Homorod+ 4uzias+ "o$asna+ Tusnad+ HarghitaL APA Pr#"riet76i c9i'ice Distrib!ia a el#r 'inerale e terit#ri!l R#'6niei4 /n .!ncie de c#nin!t!l acest#ra4 .#l#site entr! c!r e)tern0 ) arsenicale 7 "o$asna+ Sarul DorneiL ) cl#r#:s#dice 7 #mara+ 4azna+ "limnesti+ 8amaia+ 8angalia+ Ecna Sibiului+ TechirghiolL ) i#d!rate 7 Srata&8onteoru+ BulcanaL ) s!l.!r#ase 7 =o$ora+ Herculane+ 'ucioasa+ Scelu+ Elnesti% APA Pr#"riet76i c9i'ice APA D#t7rile b )el#r !e tr t 'e$t 8azinele c! care s!nt d#tate bazele de trata'ent se di.ereniaz rin di'ensi!ni4 a a .#l#sit si a arat!ra .#l#sit. *n funcie de dimensiuni sunt( ) czi ) bazine

) iscine Czile Sunt de diferite forme+ adaptate in funcie de menirea lor( ) clasice ) .l!t!re 2tre.l3 & care permit mobilizarea eficient a articulaiilor fiecrui membru% APA D#t7rile b )el#r !e tr t 'e$t

8azinele ) Sunt mai mari din punct de $edere al dimensiunilor decat czile+ oferind posibilitatea folosirii diferitelor dispoziti$e in procesul recuperator% APA D#t7rile b )el#r !e tr t 'e$t Piscinele ) Sunt bazine de dimensiuni mari si sunt folosite pentru inotul terapeutic ) #pa in aceste bazine este de temperaturi de peste 21O"+ iar dotrile din interiorul bazinului+ cat si de lang acesta+ sunt specifice hidrokinetoterapiei APA D#t7rile b )el#r !e tr t 'e$t APA Dispozitive specifice hidrokinetoterapiei A arate si ele'ente s eciale0 *asa de reed!care !ste un plan usor inclinat+ care

asigur imersia intregului corp cu e cepia capului+ care se spri6in pe o pern cer$ical% "orpul este fi at cu o ching la ni$elul bazinului+ iar zona inferioar a mesei prezint panouri mobile care pot fi coborate pentru a facilita mobilizarea coapsei% A arate si ele'ente s eciale0 ) Plan!l inclinat la ;<= !ste folosit in terapia coloanei lombare+ bazinul se $a fi a cu o ching APA Dispozitive specifice hidrokinetoterapiei A arate si ele'ente s eciale0 ) $! #rt!rile entr! i'ersie Se utilizeaz in cazul persoanelor cu tonus muscular sczut sau atrofie+ sau in cazul persoanelor imobilizate in dispoziti$e fi e Sunt diferite modele de chingi+ trgi+ sau scaune care sunt atasate de macarale hidraulice pentru imersie% APA Dispozitive specifice hidrokinetoterapiei A arate si ele'ente s eciale0 ) $ca!nele Sunt atasate de supori reglabili care pot s coboare sau s urce in funcie de articulaia tratat (scapulo&humeral sau co ofemural) APA Dispozitive specifice hidrokinetoterapiei A arate si ele'ente s eciale0 ) Parc!rs!ri de reed!care Se materializeaz prin culoare pre$zute cu

bare paralele pentru spri6in+ unde se reeduc mersul in imersie% 'ot fi pre$zute pe 6os cu pietris sau pot prezenta diferite obstacole+ pante+ rampe sau trepte% APA Dispozitive specifice hidrokinetoterapiei A arate si ele'ente s eciale0 ) 8arele de s ri+in Sunt fi ate de o parte si de alta a culoarelor+ a scrilor de acces in bazin+ dar si pe marginea bazinului% APA Dispozitive specifice hidrokinetoterapiei P#d!l l!tit#r ) #sigur mobilizarea in imersie a diferitelor articulaii fr a fi ne$oie de o imersie total obositoare in unele cazuri Obiecte .l#tante ) 5esta ) C#lac!l ) $altea!a &#n.labil APA Materiale specifice Dis #zitive s eci.ice /n#t!l!i ) Labe ) Pal'are ) (l#t#are ) Pl!te ) 8ast#ane (sPimming noodle) )*in&i care faciliteaz deplasarea in ap ) 8rri cu greutate a6ustabil pentru articulaii folosite pentru a facilita diferenierea kinestezic APA Materiale specifice

Dis #zitive entr! cresterea t#n!s!l!i si .#rei '!sc!lare ) c#rzi elastice ) siste'e de 6r&%ii ) siste'e de scri ei APA Materiale specifice REZUMAT @oiuni generale (definiii) #pa ) 'roprieti fizice ) "himice Dotrile bazelor de tratament Dispoziti$e folosite in tratament 8ateriale folosite in tratament NTREBARI? NOT TERAPEUTIC Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU OBIECTIVE Definirea noiunii de hidrokinetoterapie (HKT) Forma si coninutul unui program de HKT Schimbrile fiziologice care apar in timpul e erciiilor in ap cald !fectele terapeutice ale e erciiului in ap cald "ontraindicaii pentru HKT #paratul respirator #paratul cardio$ascular Funcia renal si imersia HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HKT este ansamblul e erciiilor fizice si cu caracter recuperati$ desfsurate in ap% Se materializeaz printr&o abordare complet a e erciiilor desfsurate in ap

pentru a imbuntii si recupera condiii patologice de diferite etiologii% 'rogramul zilnic de HKT este structurat in funcie de obiecti$e pe pri specifice( ) nclzire ) Stretching ) Exerciii de for si rezisten muscular ) Relaxare *n cadrul programului zilnic de HKT+ fiecare parte ocup o perioada de timp+ in funcie de obiecti$ele urmrite% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea ocup partea introducti$ a programului de HKT% ) Se urmreste( aducerea organismului la parametrii necesari desfsurrii acti$itii fizice pregtirea musculaturii creia i se adreseaz programul prin( ) cresterea temperaturii ) intensificarea circulaiei prin e erciii de intindere si,sau contracie muscular fr a induce oboseal sau epuizarea resurselor energetice ) #stfel randamentul muscular creste si se pre$in accidentrile% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea ) Durata acestei etape este stabilit in funcie de temperatura apei+ de grupa de pacieni si de obiecti$ele programului de HKT% Indicaii ) cand programul de HKT cuprinde e erciii de stretching si de crestere a forei musculare ) cand prin inclzire se pre$in accidentele ) cand temperatura apei este mai mic de --& -.o" HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea

Obiective ) cresterea temperaturii centrale si periferice ) pre$enirea rupturilor musculare si ale ligamentelor la ni$elul musculaturii solicitate ulterior in programul de HKT ) realizarea unor e erciii care implic miscri acti$e cu amplitudine crescut+ realizate de musculatura pregtit ) identificarea durerii sau limitelor amplitudini de miscare sau arii musculare cu aciune secundar dureroase care pot intarzia recuperarea ) pre$enirea durerilor musculare datorate acumulrii produsilor de metabolism HIDROKINETOTERAPIE (HKT) nclzirea Indicaii entr! "inet#tera e!t ) e erciiile de inclzire trebuie s precead in$ariabil e erciiile de stretching sau de crestere a forei musculare ) durata inclzirii este dat de temperatura apei (cu cat e apa mai rece+ cu atat e mai lung inclzirea) ) e erciiile de inclzire trebuie s cuprind musculatura direct implicat in programul de HKT si zonele in$ecinate HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& ) !ste orice aciune care are ca rezultat alungirea unui esut moale+ scurtat prin antrenament sau din moti$e patologice+ cu cresterea amplitudinii de miscare articular Se imparte in( ) Stretching balistic ) Stretching dinamic ) Stretching acti$ ) Stretching pasi$

) Stretching izometric HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& balistic ) #ceast metod foloseste muschiul intins ca pe un resort care $a trage corpul sau segmentul in direcia opus% ) Tendina este s se treac brutal si cu rapiditate peste amplitudinea ma im pasi$% ) Folosit mai ales in sport+ este o form de stretching care prezint riscul de a produce rupturi musculare sau+ prin apariia stretch&refle ului+ s determine o contracie muscular si s anuleze scopul urmrit% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& dina'ic ) Se realizeaz $oluntar cu miscri lente+ cu trecerea controlat peste amplitudinea ma im de miscare% ) "resterea $itezei de e ecuie sau a amplitudinii se face gradual% ) !lasticitatea muscular scade pe fond de oboseal+ de aceea se $or face ma im /0 repetri% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& activ ) 'acientul e ecut miscri $oluntare spre amplitudinea ma im unde se incearc meninerea segmentului 1&/0 sec (Sbenghe+ T% 2003) sau /0&10 sec (4ates+ #% sc%/551) prin contracia agonistilor si rela area si intinderea antagonistilor% ) Fle ibilitatea este limitat de starea funcional a esutului moale periarticular% ) Structura articulaiei si fle ibilitatea

muscular sunt de asemenea factori limitati$i ai amplitudinii de miscare (accidente+ boli asupra acestor formaiuni pot reprezenta de asemenea factori limitati$i)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& asiv ) Se realizeaz prin mobilizarea articulaiilor pacientului de ctre o for e terioar (alte pri ale corpului+ propria greutate+ kinetoterapeut sau dispoziti$e specifice)% ) Fora se aplic fie manual+ fie mecanic pentru a alungi musculatura de pe partea opus direciei de miscare+ in timp ce pacientul este rela at% ) Dup unii autori o repriz poate dura de la /0 sec% la 20 sau chiar la 10 sec+ ali au inregistrat rezultate bune dup 2&3 reprize cu o durat de /3&-0 sec,repriz cu pauz intre ele% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& iz#'etric !ste combinaia dintre stretching&ul pasi$ si contracia izometric in poziia de intindere ma im pasi$ realizat de o for e terioar (kinetoterapeut)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& iz#'etric Se descriu trei etape( ) intinderea pasi$+ lent a muschiului contracturat+ prin ducerea segmentului respecti$ in direcie opus+ pan la amplitudinea ma im permis ) pacientul $a realiza o contracie izometric a muschiului intins+ rezistena fiind opus de kinetoterapeut sau alte dispoziti$e mecanice+ si

se $a menine 1&/0 sec% sau .&/3 sec% (Sbenghe+ T% 2003) ) apoi este indicat o pauz de rela are de 20& 23 sec (Sbenghe+ T% 2003)+ dup care se reia e erciiul ) nu este indicat mai mult de o sedin de stretching izometric pe zi HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& "ele mai folosite forme de stretching in HKT sunt cel acti$ si cel pasi$+ iar contraindicat este stretching&ul balistic% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii ) cand amplitudinea de miscare intr&o articulaie este limitat de o contractur sau de alte anomalii ale esuturilor moi ce duc la scurtarea muscular+ ligamentar sau tendinoas% ) cand deformrile scheletice+ simetria si postura pot fi pre$enite prin cresterea amplitudinii de miscare in diferite articulaii% ) cand scurtarea muscular limiteaz acti$itatea zilnic a pacientului% ) cand e ist un dezechilibru muscular sau cand un muschi este hipoton+ iar cel opus este contracturat% ) cand rela area muscular este necesar pentru a reduce tensiunea sau oboseala muscular pentru a obine o amplitudine de miscare semnificati$ HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Obiective ) refacerea amplitudinii de miscare in articulaia in cauz si mobilizarea esuturilor moi periarticulare ) pre$enirea proceselor re$ersibile de scurtare si

contractare muscular ) cresterea amplitudinii de miscare intr&o anumit articulaie sau la ni$el general+ inainte de a incepe e erciiile de crestere a forei musculare ) reducerea riscului de accidente ale aparatului musculo&tendinos HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a realiza o e$aluare prealabil pentru a determina sursa limitrii amplitudinii de miscare (esut moale sau datorit articulaiei) si apoi alegerea formei de stretching folosite ) se $or selecta e erciiile in funcie de recomandrile medicului si se $or stabili obiecti$e reale% 'entru pacienii cu la itate articular se $or alege e erciii specifice de stretching si nu unele cu aspect general% #cesti pacieni nu $or folosi dispoziti$e a6uttoare in ap ) pacienii $or folosi orice dispoziti$ pentru a obine o poziie confortabil si stabil pentru a e ecuta miscrile cat mai corect biomecanic in timpul stretching&ului ) intinderea este opusul contraciei+ de aceea pacientul trebuie s fie rela at in timpul e ecuiei fiecrui e erciiu si atent la respiraie HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $tretc%in& Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a e$ita stretching&ul balistic sau cu miscri de balans+ un stretching eficient si corect e ecutat $a induce o senzaie de traciune in muschi si nu durere ) se $or intinde muschii care urmeaz s fie stimulai in sensul hipertrofiei+ iar inainte de a incepe programul de hipertrofiere se $a $erifica amplitudinea de miscare a segmentului respecti$ ) nu se $or solicita articulaiile si ligamentele la punctul ma im al amplitudinii de miscare si nici nu se $or bloca articulaiile% 'acientul $a prote6a mereu articulaiile

$ulnerabile prin e ecuii lente si controlate prin ap ) se $a folosi fora ascensional in spri6inul pacientului+ mai ales in faz iniial a recuperrii 7 post&traumatic ) se $a folosi proprietatea de spri6in a apei pentru a stabiliza articulaiile $ulnerabile HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar (#ra '!sc!lar ) !ste tensiunea ma im pe care o poate genera un muschi la o singur contracie% "ontracia muscular poate fi dinamic+ static sau mi t% ) 8asa si fora muscular cresc dac muschiul este folosit si scad dac acesta nu este solicitat (9se it or lose it:)% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar (#ra '!sc!lar ) ;ecuperarea muscular este necesar dup orice tip de accident+ inter$enie chirurgical sau perioad de imobilizare% ) #pa asigur un mediu propice refacerii+ asigurand pe de o parte posibilitatea compunerii unor e erciii progresi$e cu posibilitatea de a fi e ecutate din faza iniial a recuperrii prin rezistena crescut a apei comparati$ cu aerul si asigurand o stabilitate crescut formaiunilor instabile% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Rezistena '!sc!lar ) !ste capacitatea unui muschi de a realiza contracii succesi$e intr&o perioad de timp% ) Dac fora muscular s&ar definii prin ce greutate poate ridica un pacient sau rezistena

pe care o poate in$inge un pacient in ap intro singur incercare+ atunci rezistena muscular s&ar e plica prin cate repetri poate s fac un pacient cu o incrctur subma imal ) ;ezistena muscular este specific unui grup muscular si este important in recuperarea dup un accident% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii ) in cazurile hipotoniei musculare ca urmare a unui accident+ unei inter$enie chirurgicale sau unei imobilizri ) cand prin acti$itatea in ap se poate reduce sau elimina durerea care altfel ar putea pro$oca tensiune sau spasticitate intr&un muschi sau un grup muscular rezultand limitarea miscrii ) cand un pacient nu poate merge sau desfsura orice acti$itate pe uscat ) in situaiile de decondiionare e erciiile in ap sunt adaptabile oricrui grad de hipo sau atonie muscular ) pentru a pregti pacientul pentru recuperarea pe uscat HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) toate e erciiile trebuie atent controlate si iniial trebuie ghidate in funcie de apariia durerii dac nu sunt alte criterii ) e tremitile care prezint tumefieri trebuie scufundate ap adanc+ presiunea hidrostatic reducand edemul ) abia dup ce durerea si edemul s&au diminuat se $or incepe e erciii cu contracii izotonice

sau,si izokinetice% ) aceste e erciii sunt ideale pentru recuperarea funciei musculare a diferitelor e tremiti prin miscri cu amplitudine de miscare ma im HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) inainte de a incepe programul de recuperare+ pacientul $a fi intr&o poziie stabil% 'rile corpului neimplicate in miscare $or fi fi ate si stabilizate de fore e terne (peretele bazinului+ un scaun) sau de fore interne ca musculatura ) se $a folosi rezistena apei pentru a obine cresterea progresi$ a forei prin( cresterea braului parghiei mutarea obiectului flotor dinspre pro imal spre distal sau spre fundul bazinului HIDROKINETOTERAPIE (HKT) (#ra si rezistena '!sc!lar Indicaii entr! "inet#tera e!t ) se $a folosi rezistena apei pentru a obine cresterea progresi$ a forei prin( cresterea dimensiunii sau numrului elementelor flotoare cresterea suprafeei de rezisten miscarea prin ap se $a face e$itand liniile drepte cresterea $itezei ($elocitii) de miscare deplasarea de greuti spre suprafaa apei ) e ecutarea e erciiilor la diferite adancimi HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area !ste aciunea constient+ $oluntar de a elimina tensiunea muscular% Tensiunea muscular poate fi produs fiziologic ca rezultat al unei dureri acute sau al unui accident+ sau psihologic ca rezultat al an ietii sau stresului% Factori fizici ca oboseala sau

suprasolicitarea induc de asemenea tensiunea muscular% 'acienii pot fi educai s recunoasc+ s controleze sau s inhibe tensiunea muscular prin e erciii terapeutice% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Metode de relaxare local ) A a cald *mersia in ap cald induce rela area muscular+ intensificarea circulaiei+ reduce spasmul si reduce ni$elul durerii% ) Cld!ra #plicaiile calde superficiale sau profunde inainte de a intra in bazin stimuleaz rela area esuturilor contractate% #plicaiile dup iesirea din bazin menin rela area muscular o perioada mai lung de timp%(Ha<+ /55-) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal ) *asa+!l 'entru pacienii care acuz dureri intense sau crra le este imposibil de a desfsura e erciii pe uscat+ apa este un mediu e celent pentru aplicarea unor tehnici speciale de masa6% 8asa6ul si apa cald au efecte similare asupra musculaturii contractate% 8asa6ul stimuleaz circulaia+ scade sensibilitatea la durere si stimuleaz rela area% 'resiunea pe care o $a aplica kinetoterapeutul asupra zonei implicate nu $a trebui s fie mare a6utat fiind de presiunea hidrostatic% HIDROKINETOTERAPIE (HKT)

Rela)area *et#de de rela)are l#cal ) ,raci!nea artic!laiil#r #ceast metod se foloseste atunci cand suprafeele articulare nu sunt in contact anatomic normal% Folosirea mobilizrii sau tehnicile de stretching inainte sau combinat cu traciunea articulaiilor pot scdea intensitatea dureri si a spasmului musculaturii periarticulare% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( -re!ti ) =reutatea acioneaz in sens opus forei ascensionale% ) 8eninerea sau asezarea unei greuti in 6urul unei anumite zone poate pro$oca separare articular% ) Traciunea pe $ertical este frec$ent folosit in afeciunile coloanei $ertebrale% Rela)area *et#de de rela)are l#cal 8odaliti de traciune sunt( Manipularea ) Se materializeaz prin fi area prii pro imale a segmentului articular cu o man si tracionarea in lateral sau in 6os a celuilalt segment% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are l#cal

8odaliti de traciune sunt( Miscarea pendular ) Se e ecut in ap miscri de pendulare a unui membru% ) Se pot atasa de membru greuti pentru a creste spaiul articular si pentru inducerea rela rii si cresterii amplitudinii de miscare% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are &eneral Pl!tirea ) 'acientul poate folosi sau nu materiale flotoare% ) Simpla scufundare+ e periena greutii reduse in ap cald+ e de a6uns pentru a calma durerea articular si a stimula rela area% Rela)area a!t#&en ) #ceast metod presupune scderea tensiunii musculare printr&un efort constient% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area *et#de de rela)are &eneral E)erciii de res iraie ) Trei sau patru pri din respiraie presupune inspirul progresi$+ tot mai profund+ simultan cu rela area musculaturii tensionate% Rela)area r#&resiv ) #ceast metod presupune contracia si rela area musculaturii in cauz% ) 'acientul trebuie educat s recunoasc semnele tensiunii cand muschiul este in contracie% HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii ) cand e ist o hipertensiune acut sau cronic

) cand se identific semnele insomniei ) cand musculatura tensionat limiteaz amplitudinea de miscare ) cand stresul si an ietatea pro$oac anomalii fiziologice (ulcerul) ) dup puseuri care induc epuizarea sau e tenuarea ) pre si post operator HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Obiective ) a scdea tensiunea muscular si a induce rela area ) a reduce stresul si an ietatea ) a recunoaste tensiunea muscular prelungit si a o inhiba sau controla prin e erciii terapeutice ) a ma imaliza efectul terapeutic al apei calde+ prin intensificarea circulaiei+ reducerea intensitii durerii si imbuntirea rela rii musculare HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii entr! "inet#tera e!t ) depistarea precoce a hidrofobiei+ tensiunea muscular poate reduce ni$elul de recuperare ) alegerea e erciiilor care sunt cele mai indicate pentru pacient ) se $a e plica pacientului protocolul pentru ca acesta s ineleag direcia principal si tehnicile de rela are HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Rela)area Indicaii entr! "inet#tera e!t ) pacientul $a fi poziionat intotdeauna in poziie confortabil+ cu toate prile corpului bine spri6inite ) se $a sublinia necesitatea practicrii regulate a

programului dup ce acesta a fost in$at ) se $or e plica si stabilii obiecti$e pe termen scurt si lung pentru protocolul de rela are HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $c%i'brile .izi#l#&ice care a ar /n ti' !l e)erciiil#r /n a cald0 creste frec$ena respiratorie (F;) scade T# creste cantitatea de sange perfuzat la ni$el muscular se intensific metabolismul muscular se intensific circulaia periferic HIDROKINETOTERAPIE (HKT) HIDROKINETOTERAPIE (HKT) $c%i'brile .izi#l#&ice care a ar /n ti' !l e)erciiil#r /n a cald0 creste F" creste circulaia $enoas se intensific metabolismul se reduce edemul la ni$elul segmentelor scufundate se reduce sensibilitatea terminaiilor ner$oase senziti$e creste rela area muscular HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Efectele terapeutice ale exerciiului n ap cald stimuleaz rela area muscular reduce sensibilitatea la durere reduce spasmul muscular creste gradul amplitudinii de miscare in articulaii creste fora si rezistena muscular in cazurile de hipo si atonie HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Efectele terapeutice ale exerciiului n ap cald reduce fora gra$itaional

intensific circulaia superficial stimuleaz acti$itatea musculaturii respiratorii imbunteste propriocepia+ echilibrul si stabilitatea stimuleaz stima de sine HIDROKINETOTERAPIE (HKT) C#ntraindicaii entr! H1, boli ca( febra tifoid+ holera+ dizenteria febr mai mare de ->o" afeciuni cardiace afeciuni renale afeciuni gastrointestinale boli infecioase boli contagioase de piele Contraindicaii pentru HKT timpan perforat rni deschise incontinen urinar sau fecal menstruaie fr protecie intern epilepsie hiper sau hipotensiune (HT# sau hT#) tratament recent prin radiaii capacitate pulmonar sczut HIDROKINETOTERAPIE (HKT) Res iraia !ste procesul prin care dio idul de carbon este eliminat+ iar o igenul este furnizat esuturilor organismului% APARATUL RESPIRATOR APARATUL RESPIRATOR Res iraia (recvena res irat#rie 2(R3 val#ri n#r'ale0 ) #duli( /?&/>,min ) "opii( 20&-0,min

) @ou nscui( ?0,min APARATUL RESPIRATOR Res iraia Aer!l ins irat la nivel!l 'rii4 are !r't#area c#' #ziie0 ) 2/A o igen ) .5A nitrogen ) 0+0-A dio idul de carbon APARATUL RESPIRATOR Res iraia #cest proces poate fi difereniat in dou etape separate( ) res iraia e)tern reprezint schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si snge. ) res iraia intern se refer la schimbul de oxigen si dioxid de carbon dintre snge si esuturile organismului. Res iraia Ins iraia ) !ste un proces acti$ ce implic diafragma+ muschiul primar al $entilaiei+ precum si muschii responsabili pentru lrgirea ca$itii toracice 7 muschii secundari ai respiraiei% ) "oastele si sternul a6ut respiraia modificand $olumul cutiei toracice% ) 8uschii intercostali rotesc si ridic cutia toracic+ contribuind la e pansiunea ca$itii toracice% ) #ceste aciuni reduc presiunea din ca$itatea toracic+ fcand aerul s intre in plmani% APARATUL RESPIRATOR Res iraia E) iraia ) !ste+ de obicei+ un proces pasi$ care presupune rela area diafragmei si reducerea $olumului cutiei toracice+ forand aerul s ias

din plmani% n timpul notului muschii implicai n ventilaie !oac un rol ma!or n inspiraie n timp ce muschii abdominali !oac un rol ma!or n expiraia forat. APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l c!rent 25C3 ) *n timpul unui ciclu respirator linistit+ ptrunde in plmani un $olum de apro imati$ 300ml de aer+ urmat de eliminarea aceluiasi $olum in e pir% ) B" este fracia de aer $entilat in condiii de repaus+ cu participarea e clusi$ a muschilor inspiratori% ) Din B" numai 2,- (-30 ml) a6ung in teritoriul de schimb al$eolar+ restul de /,- (/30 ml) rmane in teritoriu mort al cilor respiratorii% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l ins irat#r de rezerv 25IR3 ) 'rintr&un inspir profund poate fi introdus in plmani o cantitate suplimentar de aer% ) !ste $olumul de aer ptruns in plmani in timpul efortului inspirator ma im% ) Baloarea medie este de /300&2000 ml de aer% ) *mpreun cu B" formeaz capacitatea inspiratorie ("*)% ) "* reprezint $olumul ma im de aer ce poate fi introdus in plmani in timpul inspirului normal ma im dup un e pir de repaus% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l e) irat#r de rezerv 25ER3 ) 'rintr&un e pir forat se indeprteaz din plmani o nou fracie de aer+ in afara celei de repaus+ aceasta reprezint aerul de rezer$+ sau $olumul e pirator de rezer$

) B!; este fracia de aer e pulzat din plmani in momentul trecerii de la poziia e piratorie de repaus la un e pir ma im ) Baloarea medie este de cca% /200 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea vital 2C53 ) !ste $olumul ma im de aer ce poate fi $entilat prin plmani in timpul unei respiraii de ma im amplitudine+ respecti$ dup un inspir profund urmat de un e pir forat% ) Baloarea medie este de -300&->00 ml de aer+ cu $ariaii importante in funcie de $arst+ inlime+ fumtor sau nefumtor+ se + efort+ stare patologic% "BCB"DB*;DB!; APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii 5#l!'!l rezid!al 25R3 ) !ste $olumul de aer care rmane in plmani dup o e piraie forat% ) #re rol tampon intre spaiile $entilate si teritoriul al$eolo&capilar% ) Baloarea medie este de /200&/-00 ml de aer% ) B; impiedic $ariaiile bruste ale concentraiei si presiunilor pariale ale E2 si "E2+ asigurand caracterul continuu al schimburilor gazoase al$eolo&capilare% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Ca acitatea rezid!al .!nci#nal 2CR(3 ) ;eprezint suma $olumului e pirator de rezer$ (B!;) si a $olumul rezidual (B;) ) Baloarea medie este 2300&2>00 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii

Ca acitatea !l'#nar t#tal 2CP,3 ) !ste suma celor patru fracii de aer $entilate in teritoriul pulmonar( B"DB*;DB!;DB; ) Baloarea medie este de ?>00&3000 ml de aer APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii C#e.icient!l de ventilaie ) Baloarea acestuia se afl imprind cele 2,din $olumul curent (B") (-30ml de aer) la capacitatea $ital ("B) (-300&->00 ml de aer) adic /0&/2A% ) "u fiecare respiraie se innoieste a .&a parte din aerul al$eolar total+ adic capacitatea rezidual funcional% ) ;aportarea $olumelor $entilate la unitatea de timp permite determinarea debitelor respiratorii% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Debit!l res irat#r 2DR3 ) Denumit si debit $entilator este produsul dintre B" (300 ml de aer) si numrul de respiraii pe minut (F;) (/?&/> respiraii,min) si are o $aloare medie de 1&> l,min in condiii de repaus% ) F; poate creste de la ?0&10 respiraii,min in timpul efortului+ iar $olumul curent poate a6unge in 6ur de 2&? l,respiraie determinand un D; de /30&/>0 l,min la sporti$i si /00&/?0 l,min la sedentari% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Debit!l ventilat#r 'a)i' 2D5*3 ) 'oate atinge $alori de /20&/-0 l,min% ) Se calculeaz in funcie de frec$ena

respiratorie si $olumul de aer $entilat cu amplitudine timp de /0&/3 sec% raportat la / minut pentru a se e$ita tulburrile produse de alcaloz% APARATUL RESPIRATOR 5#l!'e si ca aciti res irat#rii Volumul expirator maxim pe secund (VEMS) ) Se obine in timpul unui e pir forat ma im dup un inspir profund% ) B!8S in prima secund reprezint apro imati$ .0&>0A sau (2>00&-000 ml) din $aloarea "B% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) *mersia influeneaz $olumul si capacitatea pulmonar% ) S&a demonstrat o scdere notabil a( $olumului e pirator de rezer$ (B!;)+ $olumului rezidual (B;)+ capacitii reziduale funcionale (";F) capacitii $itale ("B) & cand corpul se afl in imersie% #stfel+ cu cat corpul este mai scufundat+ cu atat aceste $olume scad% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) Scderea B!; este atribuit cresterii $olumului sanguin intratoracic si presiunii hidrostatice+ care e ercit presiune asupra toracelui si pro$oac ridicarea diafragmei% ) 'oziia diafragmei in timpul imersiei este aproape aceeasi ca la finalul e pirului in timpul respiraie pe uscat% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia Din relaiile(

";F C B!; D B; si "B C B*; D B" D B!; rezult ca atat ";F cat si "B $or scdea pe msur ce corpul este scufundat in ap% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia ) Totusi $alorile "B nu scad foarte mult pe seama cresterii compensatorii a B*; in raport cu scderea B!;+ astfel "B inregistreaz scderi de ma im >A% ) Datorit presiunii asupra plmanilor+ pacientul este stimulat s realizeze inspiraii mai profunde pentru a lua suficient aer% APARATUL RESPIRATOR Aparatul respirator si imersia n i'ersie 6n la &6t0 ) se redistribuie $entilaia pulmonar spre zona apical+ unde creste si flu ul sanguin ) datorit presiunii hidrostatice asupra membrelor inferioare creste $olumul in capilarele pulmonare cu 3>&.0A ) creste $olumul sistolic si influeneaz presiunea parial a E2 ) nu se inregistreaz modificri semnificati$e in cazul presiunii pariale a "E2 APARATUL RESPIRATOR Atri!l dre t 7 colecteaz sangele $enos din $enele ca$e superioar si inferioar 5entric!l!l dre t 7 transmite sangele $enos spre plmani prin arterele pulmonare spre plmani Atri!l st6n& 7 colecteaz sangele pulmonar din $enele pulmonare 5entric!l!l st6n& 7 transmite sangele spre corp prin artera aort APARATUL CARDIOVASCULAR

(recvena cardiac ) Bentriculele inimii se contracteaz cu o frec$en oarecum proporional cu necesarul energetic al muschilor% ) *n repaus+ frec$ena cardiac poate $aria de la circa 30 la >0 bti%min&/ pentru ma6oritatea oamenilor+ desi s&au raportat si frec$ene de -3 bti%min&/% ) *n general+ frec$ena cardiac in repaus la sporti$ii antrenai este mai mic (-0& 30 bti,min%) decat cea a persoanelor neantrenate (10&>0 bti,min)% APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l ) "u fiecare contracie inima impinge in aort un $al de sange+ care lo$este sangele e istent in $as si pro$oac o und numit puls% ) 'ulsul se msoar prin comprimarea unei artere pe un plan osos+ cu dou sau trei degete+ niciodat cu policele% APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l 7 val#ri n#r'ale ) #duli( 10&>0,min ) "opii( 50&/00,min ) @ou nscui( /-0&/?0,min APARATUL CARDIOVASCULAR P!ls!l ) "resterea frec$enei cardiace peste $alorile normale se numeste ta%icardie. ) Scderea frec$enei cardiace sub $alorile normale poart numele de bradicardie. APARATUL CARDIOVASCULAR APARATUL CARDIOVASCULAR ,ensi!nea arterial 2,A3

) !ste presiunea sub care sangele circul prin artere si pe care o e ercit asupra pereilor arterelor% ) Bariaz in funcie de $arst+ se + ora din timpul zilei si de gradul de acti$itate% ) Se msoar intotdeauna dup un repaus de /0 min% in clinostatism (decubit dorsal)% ,ensi!nea arterial 2,A34 val#ri n#r'ale0 ) #duli( //3&/?0,.0&50 mmHg ) "opii( 5/&//0,10&13 mmHg ) @ou&nscui( 13&>0,?0&30 mmHg SistolaCcontracia , DiastolaCrela are APARATUL CARDIOVASCULAR ,ensi!nea arterial 2,A3 ) Balori peste cele normale poart numele de %i ertensi!ne. ) Balori sub cele normale poar numele de %i #tensi!ne. APARATUL CARDIOVASCULAR APARATUL CARDIOVASCULAR e!itul sistolic ( S) ) "antitatea de sange e pulzat din inim cu fiecare btaie este cunoscut sub numele de debit sistolic (DS)% ) 9n inter$al normal de $alori pentru DS in repaus este intre 10 si /-0 ml,btaie% ) *n cursul programului de recuperare+ inima isi poate mri DS de 2&- ori fa de ni$elul in repaus (/30&/>0 ml,btaie) in funcie de intensitatea efortului% ) #ceasta poate furniza mai mult sange cu fiecare btaie+ reducand astfel numrul de bti necesar pentru a menine debitul cardiac% APARATUL CARDIOVASCULAR Debit!l cardiac 2DC3 ) !ste cantitatea de sange e pulzat din inim pe minut%

9n D" normal in repaus este de apro imati$ 3&1 l%min& /% *n timp ce la persoanele sedentare debitul cardiac poate creste de patru ori in cursul programului de recuperare+ la inottorii antrenai aceast $aloare poate creste de sase&sapte ori fa de ni$elul in repaus% ) Debitul cardiac poate fi calculat din urmtoarea ecuaie( D" C DS F" (debitul cardiac C debitul sistolic frec$ena cardiac) APARATUL CARDIOVASCULAR n efort 200 150 30000 30 n repaus 40 100 4000 4 DC - DC - l/min ml/min Moment FC - bpm DS - ml/b Debitul c r!i c l "ers# $e $tre$ te % & l#ri c#'" r ti&e APARATUL CARDIOVASCULAR Debitul c r!i c l "ers# $e se!e$t re % & l#ri c#'" r ti&e n efort 200 100 20000 20 n repaus 80 60 4800 4 8 Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min APARATUL CARDIOVASCULAR E(ectul $tre$ 'e$tului su"r !ebitului c r!i c l &ite)e sub%' *i' le !e +$#t (1,1- sec.1//') Dup! efort 150 134 20 11 n repaus 1"0 118 20 11 Moment FC - bpm DS - ml/b DC - l/min APARATUL CARDIOVASCULAR E(ectul cresterii &ite)ei !e +$#t su"r !ebitului c r!i c 180 110 1#800 1# 81 n efort ma$imal n efort 130 130 16#00 16 #1 re%us Moment FC - bpm DS - ml/b DC - ml/min DC - l/min A arat!l cardi#vasc!lar si i'ersia !ste cunoscut c presiunea hidrostatic e ercit o presiune de .1 mmHg cu fiecare metru coborat sub ni$elul apei (/0 m 7 .10 mmHg)% 8odificrile induse de presiunea hidrostatic

atunci cand pacientul se afl in ortostatism in imersie( ) creste flu ul de intoarcere $enoas ) presiunea in atriul drept creste cu /3&20 mmHg ) creste fora de contracie a miocardului (conform refle ului Frank Starling care induce o for crescut de contracie atunci cand fibrele miocardice sunt intinse) APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia 8odificrile induse de presiunea hidrostatic atunci cand pacientul se afl in ortostatism in imersie( ) conform refle ului Frank Starling+ fora de contracie $entricular (e6ecie) este direct proporional cu presiunea de umplere ) creste debitul sistolic (DS) si implicit debitul cardiac (D") ) DS este primul parametru care se modific dup apro imati$ -0&10 sec% de la imersie si poate creste cu -3&?3A la un pacient in imersie pan la gat APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia "and pacientul se afl in ap+ frec$ena cardiac a acestuia poate cobori cu 3&> bti,min% #pa tinde s faciliteze re$enirea sangelui la inim+ reducand astfel munca sistemului cardio$ascular% *n plus+ si introducerea feei in ap $a reduce frec$ena cardiac a unei persoane (refle facial comun pentru multe mamifere)% *n consecin+ in efortul desfsurat in ap+ frec$ena cardiac a pacientului poate fi cu /0&/2 bti,min mai mic decat la o sedin de recuperare pe uscat% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia Frec$en cardiac ma im nu poate fi depsit nici chiar in timpul celui mai epuizant efort% Desi aceast frec$en ma im difer de la

pacient la pacient+ media la biei are $alori ma ime mai mici (F200 bti,min) decat la fete (G200 bti,min)% Totusi rspunsul cardiac rmane in discuie pentru c reacia cardio$ascular este diferit in funcie de mai muli factori% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia !ste cunoscut c acti$itatea cardiac+ mai e act F"+ este reglat in funcie de dou categorii de stimuli $enii de la( ) baroreceptorii sino&carotidieni si endocardo&aortici care au rol inhibitor asupra centrilor $asomotori din bulbul rahidian% "resterea presiunii sanguine peste limitele normale+ deprim centrii $asomotori si cardiaci bulbari si determin $asodilataie periferic+ bradicardie (F" sczut) si diminuarea forei de contracie a inimii ) receptorii sensibili la intinderea miocardului din atriile drept si stang care rspund prin scderea T# la o crestere a $olumului circulator APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia F" $ariaz dup cum urmeaz( ) scade (cu -&/. b,min) cand pacientul este in imersie pan la ni$elul bazinului sau a rebordului costal+ si se e plic astfel( cresterea $olumului de intoarcere stimuleaz $olumul DS si implicit D"+ prin aceasta creste T# 7 reacia baroroceptorilor induce scderea F"% ) creste cand pacientul este in imersie pan la gat( receptorii sensibili la intinderea miocardului rspund prin accelerarea F" datorit $olumului de sange central+ cresctor% ) #cest refle atrial se numeste refle ul 4ainbridge si stimuleaz circulaia prin meninerea unui echilibru intre $olumul de sange re$enit in inima dreapt si cel pompat din inima stang% APARATUL CARDIOVASCULAR Aparatul cardio"ascular si imersia

Datorit $ariatelor reacii ale F"+ cercettorii au a6uns la un acord conform cruia cresterile DS compenseaz modificrile F" pentru a creste D" D" C DS F" la orice ni$el de submersie% Deci atat DS cat si D" sunt mai mari atunci cand pacientul este in imersie decat pe uscat% APARATUL CARDIOVASCULAR *n concluzie n adancimea la care pacientul este scufundat in ap (pel$is+ rebord costal sau gat)+ influeneaz rspunsul cardiac (F")% APARATUL CARDIOVASCULAR 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA #ciunea presiunii hidrostatice asupra circulaiei sanguine (cresterea $olumului de intoarcere) are influen si asupra funciei renale% 'rintre alte funcii pe care le are rinichiul+ in acest caz $om discuta de funcia de a menine echilibrul hidroelectrolitic% #ceast crestere a aportului de fluide spre inim si rinichi stimuleaz funcia renal la o intensificare a diurezei si e creiei renale pentru a menine echilibrul hidroelectrolitic% 8odificrile funcionale in timpul imersiei sunt( ) cresterea $olumului de urin si a eliberri de sodiu si potasiu ) adaptarea neurohormonal ) inhibarea $asopresoarelor (hormon antidiuretic) si cresterea diurezei 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA 0UNC1IA RENAL2 SI I3ERSIA 8odificrile funcionale in timpul imersiei sunt( ) cresterea $olumului central de sange si a

absorbiei de sodiu cauzeaz eliberarea lichidelor de la ni$el celular in sange si transportul lor spre rinichi ) reducerea edemului este e plicat tot prin influena hormonilor sub aciunea presiunii hidrostatice ) creste ne$oia de a miciona ) apare senzaia de sete (ne$oia de hidratare) NTREBARII? NOT TERAPEUTIC Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU OBIECTIVE Definirea planurilor si poziiilor anatomice descrise ale corpului uman *nelegerea obiecti$elor si direciilor de aplicare ale metodei HalliPick PLANURI SI POZIII ANATOMICE P#ziia anat#'ic la #' !ste in ortostatism+ cu pri$irea orizontal+ cu membrele inferioare alturate+ soldurile si genunchi in e tensiune+ picioarele in unghi drept fa de gambe+ cu clcaiele lipite+ cu un unghi de ?3O intre a ele picioarelor+ iar membrele superioare+ pe lang prile laterale ale trunchiului+ cu coatele e tinse si antebraele in supinaieL palmele si degetele e tinse pri$esc inainte% Se mai numeste si poziia JzeroJ sau poziia JneutrJ Se foloseste si in goniometrie+ unde reprezint Jpoziia de startJ (e ist si e cepii)% Faimosul por r! al u"ui #$r#a %" po&i'i! a"a omi($ ) Mi(*!la"+!lo J'ostura acompaniaz miscarea ca o umbrJ (Sherrington /5-/)%

#cti$itatea postural este automat si specific unei anumite miscri% 'ostura este considerat ca un rspuns neuromuscular cu scopul meninerii echilibrului corpului% Se consider c un corp este in echilibru+ atunci cand suma tuturor forelor care acioneaz asupra acestuia este JzeroJ% PLANURI SI POZIII ANATOMICE !chilibrul si stabilitatea unui corp nu sunt termeni sinonimi% 9n sistem este stabil numai atunci cand+ perturbandu&i echilibrul+ acesta se reintoarce la poziia de echilibru fr s cad% Stabilitatea este in$ers proporional cu inlimea centrului de greutate al corpului si direct proporional cu mrimea bazei de susinere% 8eninerea in poziie dreapt+ echilibrat+ reprezint+ la om+ scopul principal al controlului postural% PLANURI SI POZIII ANATOMICE "ontrolul postural este realizat prin feed&back&ul informaiilor somatosenziti$e+ $estibulare si $izuale% Segmentul cel mai important in redresarea postural si stabilitatea intregului corp este trunchiului% Stabilitatea trunchiului este realizat de muschi si ligamente+ un rol important a$and&l muschii lungi care trec peste mai multe $ertebre ("risco,'an6abi /550)% #cti$itatea postural nu se refer numai la intregul corp+ ci si la orientarea unui segment sau a mai multor segmente ale corpului+ mai ales atunci cand poziia membrului este sub influena gra$itaiei% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Ort#statis'

'oziia $ertical+ specific omului+ se caracterizeaz prin staiunea biped+ unde baza de susinere este de forma unui trapez isoscel+ format de a ele picioarelor asezate cu clcaiele apropiateL intre a ele lungi ale picioarelor se realizeaz un unghi de ?3O% (4etes+ #% sc% /551)% Na omul in staiune biped+ centrul de greutate este situat la incrucisarea celor trei planuri principale+ la ni$elul $ertebrei N2% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Ort#statis' 8eninerea acestei poziii se realizeaz printr&o serie de refle e posturale( ) muschii antigra$itaionali sunt in tensiune+ pe cand muschii antagonisti ai acestora isi micsoreaz starea de tensiune% ) muschii ischiogambieri impiedic fle iunea coapsei+ c$dricepsul femural menine gamba in e tensiune+ tricepsul sural susine gamba s nu se flecteze pe picior% ) prin contracia tonic a dreptului abdominal+ trunchiul nu cade inapoi+ iar prin cea a muschilor $ertebrali+ inainte% ) muschii cefei opresc capul si gatul s se incline inainte% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Ort#statis' #cti$itatea muscular necesar meninerii poziiei ortostatice duce la cresterea metabolismului cu 22A fa de $alorile acestuia in clinostatism% *n ortostatism+ corpul este in echilibru atat timp cat $ectorul greutii corpului cade in interiorul bazei de susinere% Stabilitatea se menine atata timp cat sistemul+ musculo&scheletal se poate

acomoda cu posturrile de echilibru si poate readuce corpul in poziia de echilibru% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Clin#statis' 'oziia orizontal in care corpul uman ia contact cu o suprafa rigid situat in plan orizontal% *n clinostatism+ in funcie de partea corpului uman care ia contact cu suprafaa orizontal+ se descriu( ) Decubit costal ) Decubit $entral ) Decubit dorsal PLANURI SI POZIII ANATOMICE Clin#statis' Dec!bit c#stal 2lateral3 ) Suprafeele de contact sunt reprezentate de tuberculul mare al humerusului si de toat partea lateral a membrului superior+ de trohanterul mare si de partea lateral a coapsei+ a gambei si a piciorului% ) Decubitul lateral sau costal se descrie in funcie de poziie+ lateral dreapta sau lateral stanga% ) "entrul de greutate al corpului este apropiat de baza de susinere+ meninerea echilibrului si a stabilitii este usoar+ poziia orizontal de$enind poziie de repaus% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Clin#statis' Dec!bit ventral ) *n decubit $entral suprafeele de contact sunt reprezentate de osul frontal si piramida nazal+ de faa anterioar a toracelui+ de spinele iliace anterosuperioare+ de faa anterioar a coapselor si a genunchilor si de faa dorsal a picioarelor%

PLANURI SI POZIII ANATOMICE Clin#statis' Dec!bit d#rsal ) *n decubit dorsal contactul se realizeaz cu regiunea occipital+ partea superioar a feei posterioare a toracelui+ regiunea gluteal si faa posterioar a clcaielor% ) "entrul de greutate al corpului este apropiat de baza de susinere+ meninerea echilibrului si a stabilitii este usoar+ poziia orizontal de$enind poziie de repaus% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Asezat *n poziia sezand+ corpul se spri6in pe tuberozitile ischiadice si pe faa posterioar a coapselor atunci cand gambele atarn sau pe tuberozitile ischiadice si pe tlpile picioarelor% 'oziia centrului de greutate coboar pan la ni$elul $ertebrelor N?&N3+ iar proiecia acestuia este deplasat posterior+ in interiorul bazei de susinere% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!rile descrise ale c#r !l!i 'rincipalele planuri de miscare sunt deri$ate din dimensiunile spaiale si se intersecteaz in unghiuri drepte unele cu altele% Sunt suprafee care secioneaz imaginar corpul omenesc+ sub o anumit inciden% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!rile descrise ale c#r !l!i *n raport cu orientarea fa de poziia anatomic+ se descriu trei categorii principale de planuri anatomice( ) Sagital ) Frontal

) Trans$ersal PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!rile descrise ale c#r !l!i $a&ital ) 'lanul sagital este dispus $ertical si anteroposterior% ) *mparte masa corpului intr&o 6umtate dreapt si alta stang se numeste plan mediosagital (planul de simetrie al corpului) (4etes+ #% sc% /551)% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!rile descrise ale c#r !l!i (r#ntal ) !ste un plan $ertical si laterolateral+ perpendicular pe planul sagital si imparte masa corpului intr&o parte anterioar si alta posterioar% ) Trece prin sutura coronal si se numeste plan frontal principal (mediofrontal) (4etes+ #% sc% /551)% PLANURI SI POZIII ANATOMICE PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!rile descrise ale c#r !l!i ,ransversal ) !ste planul orizontal care imparte corpul in poriunea superioar (cranial) si poriunea inferioar (caudal)% ) 'lanul trans$ersal principal imparte corpul intr&o 6umtate superioar si alta inferioar (4etes+ #% sc% /551)% Centr!l de &re!tate "entrul de greutate al corpului uman este situat la intersecia celor trei planuri principale+ la ni$elul $ertebrei N2+ in planul de simetrie al organismului uman% Dac se utilizeaz un fir cu plumb+ acesta trece prin(

) faa $ertebrei N2+ ) posterior de articulaia co ofemural+ ) inapoia a ei trans$ersale a genunchiului+ ) inaintea articulaiei talocrurale si ) cade in mi6locul bazei de susinere% "entrul de greutate al corpului nu ocup o poziie fi + acesta $ariind de la un indi$id la altul+ de la o poziie la alta si de la o sec$en a miscrii la alta% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r E parte din poziiile intalnite in acti$itile motorii sunt regsite frec$ent in practicarea e erciiilor fizice si di$erselor ramuri sporti$e% #cestea au fost denumite #ziii .!nda'entale si difer in funcie de ramura sporti$% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r *n analiza unei anumite poziii se utilizeaz un plan general care include( ) denumirea poziiei+ ) poziia segmentelor+ ) baza de susinere+ ) poziia centrului de greutate+ ) meninerea echilibrului si rolul refle elor posturale+ ) raporturile a elor biomecanice ale segmentelor+ ) parghiile osteoarticulare+ ) grupurile musculare in acti$itate static+ ) $ariantele poziiei% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r P#ziia se&'entel#r ) Din totalitatea poziiilor adoptate de di$ersele segmente ale corpului rezult poziia fundamental respecti$+ a crei descriere anatomic depinde de

biomecanica segmentelor si de descrierea acesteia% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r 8aza de s!sinere ) !ste o suprafa de forme geometrice $ariabile delimitate de marginile laterale sau de punctele prin care segmentele corpului omenesc iau contact cu suprafaa de spri6in% ) "u cat baza de susinere este mai mare+ cu atat meninerea echilibrului este mai usoar+ iar cu cat aceasta se micsoreaz mai mult+ meninerea echilibrului de$ine mai dificil% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r P#ziia centr!l!i de &re!tate ) !ste legat direct de fora gra$itaiei% ) =ra$itaia acioneaz asupra corpului asemenea unui mnunchi de linii de for cu direcie $ertical+ care se diri6eaz spre centrul pmantului% ) Toate aceste fore+ asociate $ectorial+ deci o rezultant+ acioneaz asupra unui punct al masei corpului+ care este centrull de greutate. ) Dac corpul asupra cruia acioneaz rezultanta liniilor de for gra$itaionale este perfect simetric si are o densitate uniform+ centrul de greutate se suprapune cu centrul su geometric% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r P#ziia centr!l!i de &re!tate ) "orpul omenesc nu are o densitate uniform si este alctuit din segmente care iau cele mai di$erse poziii+ din acest moti$+ centrul de greutate al corpului nu ocup o poziie fi + ci $ariabil in raport cu deplasarea% ) 'entru determinarea locului centrului de

greutate al corpului in di$erse poziii+ s&a luat in considerare greutatea diferitelor segmente+ intr&o poziie oarecare+ stabilindu&se poziia centrului de greutate al segmentelor in di$erse atitudini. PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r *eninerea ec%ilibr!l!i ) Se realizeaz prin mecanisme refle e statice+ de postur% ) Stabilitatea poziiei este cu atat mai mare cu cat proiecia centrului de greutate este mai apropiat de centrul bazei de susinere si meninut la acest ni$el prin refle e posturale% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r Ra #rt!rile a)el#r bi#'ecanice ale se&'entel#r ) Fiecare poziie presupune o anumit orientare a segmentelor corpului+ deci o modificare a a elor biomecanice ale acestor segmente% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r P6r&%iile #ste#artic!lare ) Se schimb in funcie de poziia adoptat% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r -r! ele '!sc!lare /n activitatea static ) 'entru meninerea unei poziii+ intr in acti$itate static numai anumite grupe musculare% ) #cest aspect al acti$itii posturale este mai pregnant atunci cand poziia membrului se afl sub influena gra$itaiei%

) De e emplu+ meninerea braului la orizontal si e ecutarea miscrilor de fle iune si e tensiune ale cotului necesit asigurarea stabilitii umrului+ prin acti$itatea static a musculaturii acestuia% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r $tabilizarea asiv ) *n meninerea unei posturi intr in aciune si factori de stabilizare pasi$( echilibrul intrinsec al coloanei $ertebrale+ ligamentele+ capsulele unor articulaii aflate in hipere tensiune+ intrarea in contact a unor segmente osoase care limiteaz sau blocheaz miscarea% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r 5ariantele #ziiei ) Erice poziie fundamental poate prezenta $ariante legate de caracteristicile indi$iduale ale subiectului+ talent+ fantezie+ etc% PLANURI SI POZIII ANATOMICE Plan!l &eneral de analiz a #ziiil#r 5ariantele #ziiei ) *n raport cu incidena a)ei 'edi#sa&itale a c#r !l!i .a de s#l+ poziiile pot fi imprite in( 'oziii $erticale+ cu spri6inul pe e tremiti( ) in ortostatism+ pe feele plantare ale picioarelor ) in maini+ pe feele palmare ale mainilorL 'oziii orizontale in care spri6inul pe sol se realizeaz pe una din feele corpului (decubit dorsal+ $entral si lateral)L 'oziii inclinate+ spri6inul atat pe membrele superioare ca si pe cele inferioare%

PLANURI SI POZIII ANATOMICE Direcii anat#'ice Direciile anatomice sunt folosite in descrierea poziiei diferitelor structuri anatomice in raport cu altele% Descrierea se face intotdeauna in raport cu corpul in poziia zero(4etes+ #% sc% /551)% ) $! eri#r 2cranial30 spre cap sau mai sus decat o alt structur anatomicL ) In.eri#r 2ca!dal30 in direcie opus capului+ spre picioare sau mai 6os decat o alt structur anatomicL ) Anteri#r0 situat anterior+ spre partea anterioar a corpuluiL PLANURI SI POZIII ANATOMICE Direcii anat#'ice Descrierea se face intotdeauna in raport cu corpul in poziia zero(4etes+ #% sc% /551)% ) P#steri#r0 situat inapoi+ spre partea posterioar a corpuluiL ) *edial0 situat spre linia medial a corpuluiL ) Lateral0 departe de linia medialL ) Pr#)i'al0 aproape de linia medial sau de punctul de origine (se foloseste doar in descrierea membrelor)L ) Distal0 departe de linia medial sau de punctul de origine (se foloseste doar in descrierea membrelor)% PLANURI SI POZIII ANATOMICE A)ele de 'iscare A)!l sa&ital ) Se afl in planul sagital+ este orizontal si are o direcie anteroposteriorL miscrile de abducie&adducie folosesc acest a de miscare in plan frontal% (4etes+ #% sc% /551)% PLANURI SI POZIII ANATOMICE A)ele de 'iscare A)!l .r#ntal ) Se afl in planul frontal+ este orizontal

de la stanga la dreaptaL miscrile de fle ie&e tensie folosesc acest a de miscare in plan sagital(4etes+ #% sc% /551)% PLANURI SI POZIII ANATOMICE A)ele de 'iscare A)!l l#n&it!dinal ) !ste un a $ertical si se intinde pe direcia cranial&caudalL miscrile de rotaie medial&lateral folosesc acest a de miscare in plan trans$ersal (4etes+ #% sc% /551)% PLANURI SI POZIII ANATOMICE 3ETODA HALLI:ICK Date ist#rice Qames 8c8illan a inceput in /5?5 cu un proiect la o scoal de fete cu disabiliti+ de a&i conduce spre deplasarea in ap+ fr a utiliza elemente a6uttoare% 4azele metodei le constituiau luare in considerare a proprietile fizice ale lichidelor+ precum si dez$oltarea fiziologic si psihologic a omului in ap% *n prima grup participant la proiect erau /2 fete de la scoala HalliPick (Southgate+ Nondon)+ ceea ce i&a dat metodei numele Rmetoda HalliPickJ% 3ETODA HALLI:ICK C#nce te de baz ale 'et#dei "omponenta psihologic important dat de independena relati$ in ap @ecesit un tonus muscular redus+ benefic in afeciunile articulare degenerati$e =reutatea relati$ de incrcare a diferitelor segmente post&operator (miscarea stimuleaz osteo&sinteza) Solicitarea dependent de adancimea de scufundare poate decide asupra posibilitii de

utilizare funcional in cazul pacienilor cu pareze ale trunchiului si ale e tremitilor% 3ETODA HALLI:ICK C#nce te de baz ale 'et#dei Deoarece datorit ineriei create de ap+ rmane relati$ mult timp pentru e ersarea reaciei la echilibru% De asemenea in ap nu e ist riscul de cdere+ cand corpul isi prin pierde echilibrul incepe s se roteasc% De acest fapt se ine seam prin integrarea programului in /0 puncte a metodei HalliPick in tratament% Dac un corp este caracterizat prin asimetrie+ acesta trebuie s isi restabileasc simetria pentru a&si menine starea de echilibru sau trebuie s compenseze asimetria prin msuri compensatoare% 3ETODA HALLI:ICK C#nce te de baz ale 'et#dei Tipul de reacie este deci definit prin scopul terapeutic% Terapia este mereu reacti$ si automat% Din punct de $edere biomecanic rezult un 6oc e trem de interesant in articulaie+ deoarece conform regulii conca$&con$e + alunecarea segmentelor (distal si pro imal) se realizeaz simultan% #cesta poate fi un moti$ din care prin miscrile in ap durerea si mobilitatea sunt influenate in mod fa$orabil% C#nce te de baz ale 'et#dei Turbulenele 6oac un rol important+ apariia lor modific raportul presiunilor+ si rezult o modificare a strii de echilibru+ iar rspunsul pacientului este reaciunea% 8etoda este deci reacti$ si specific mediului% *ntr&un concept de reabilitare complet HKT este o

component important% 8etoda HalliPick poate fi pri$it ca un concept de a conduce oameni sntosi si,sau bolna$i spre deplasarea in ap% 3ETODA HALLI:ICK 3ETODA HALLI:ICK C#nce te de baz ale 'et#dei 8c8illan accentueaz mereu necesitatea+ ca persoanele cu disabiliti s se desprind de elementele a6uttoare in mediul ac$atic+ prin aceasta e perimentand o independen condiionat% "ondiia pentru aceasta este de a indeprta anumite bariere arhitecturale% 8etoda HalliPick se bazeaz pe o clasificare ierarhic+ la inceputul creia st mereu adaptarea in ap si dup ce frica este indeprtat+ se poate trece la cutarea poziiei de echilibru in ap% 'oziia de echilibru este diferit in funcie de disabilitate si controlul acesteia este premisa pentru a inhiba contracia muschilor sinergici si tonusul e cesi$% 3ETODA HALLI:ICK Fa&ilitare Control 'b(inerea e&)ilibrului *&omo%area psi)i&! S ru( ura s(*!ma i($ i!rar*i($ a m! o,!i ,up$ -amp!r. U/N/. 0112/ A+!t#r!l Dup cum s&a amintit de6a scopul acestei metode este de a in$a deplasarea in ap fr elemente a6uttoare% 8ainile terapeutului sau asistentului sunt indispensabile in spri6inirea pacientului% Nocul acestui spri6in este foarte important+ prin aceast atingere se transmite o informaie tactil+ fapt ce intreste increderea si corpul

e perimenteaz un punct de referin% #cesta nu trebuie ins s fie atat de pronunat incat caracteristicile specifice ale miscrilor in ap s se piard+ spri6inul trebuie mereu s urmeze miscrile% 3ETODA HALLI:ICK 3ETODA HALLI:ICK A+!t#r!l Deoarece capul este organul de ghida6 primar pentru reaciile de echilibru in decubitul dorsal+ acesta nu trebuie spri6init sau inut in nici un caz% 'rin aceasta si&ar pierde imediat proprietatea+ si reaciile ar fi deran6ate% Dac corpul este spri6init sub torace+ atunci asupra toracelui poate aciona inc o for+ pe lang fora ascensional ce este deseori amplificat prin $olumul plmanilor+ for este orientat in sus% #ceasta inseamn c spre picioare acioneaz un cuplu amplificat+ prin aceasta picioarele scufundandu&se si mai mult% 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ A+!t#r!l Dac corpul este spri6init sub centrul de greutate al corpului+ membrele inferioare urc la suprafa fr efort% 'rin aceasta se garanteaz o poziie bun in ap deoarece cupluri ce acioneaz pot fi compensate% Spri6inul in metoda HalliPick are mereu loc din decubit dorsal la ni$elul centrului de greutate al corpului% #cesta se afl la ni$elul ST S2% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ P#ziii rinci ale )'in&ea

) c!b!l ) b!l ) tri!n&%i!l 3ETODA HALLI:ICK P#ziii rinci ale 8inge si cubul sunt stabile+ deoarece punctul ascensional si centrul de greutate al corpului a6ung s se suprapun mereu+ si prin aceasta se a6unge mereu la aceeasi poziie final% *n cazul cubului+ mai ales+ mainile pot fi utilizate ca si un mi6loc suplimentar de a gsi poziia de echilibru% Triunghiul si bul sunt poziii foarte labile% 4ului (decubit dorsal)+ unde cele mai mici asimetrii ale corpului acioneaz sub form de cupluri+ care sunt greu de compensat% 3ETODA HALLI:ICK Cubul 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3i$8e 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ B76ul 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ Triu$89iul 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK Mis&!ri elementare %e +not Deplasarea simpl! Fa&ilitare *lune&are &u turbulen(e ,&)ilibru stati& Control For(! as&ensional! -ota(ie &ombinat! -ota(ie lateral! -e&uperarea e&)ilibrului -ota(ie .erti&al! Desprin%ere *%aptare +n ap! *%aptare psi)i&! Pr#8r 'ul +$ 1/ "u$cte le 'et#!ei

3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ Ada tarea /n a Ada tarea si%ic ) Se iniiaz acomodarea pacientul in mediul ac$atic (staionare+ respiraie)% ) Terapeutul sau asistentul induc incredere prin prize specifice+ care permit pacientului s aib mainile libere% ) !ste important ca pacientul s nu fie inut+ ci doar spri6init indea6uns+ astfel incat s i se transmit mereu o informaie tactil% ) Na radul su pacientul poate face prizeL se utilizeaz mai ales in cadrul grupelor 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK Ada tarea /n a Ada tarea si%ic ) "opii si adulii+ pot manifesta panic atunci cand intr in bazin% ) ;eacie pe care terapeutul trebuie s o ineleag in primul rand si s o combat% ) !ficiena este posibil doar intr&un climat de incredere% ) *n funcie de e periene anterioare+ in prima etap se e ploreaz bazinul cu pacientul% ) Diferitele adancimi ale apei sunt e perimentate+ iar pacientul e perimenteaz diferitele aciuni ale apei adanci si apei mici% 3ETODA HALLI:ICK Ada tarea /n a Ada tarea si%ic $e va ac#rda # atenie s #rit c#ntr#l!l!i res iraiei /n a . #ceasta nu $a mai a$ea loc la fel de spontan ca si pe uscat Trebuie adaptat noilor circumstane "and a6unge apa la gur+ un e pir refle trebuie s aib

loc ! piraia trebuie s aib o amplitudine normal+ nu este indicat un e pir forat Qocurile sunt facile pentru a in$a controlul respiraiei( ) suflarea unei mingi de ping&pong pe lang partener (numai gura este in ap)+ ) Se fluier un cantec sub ap+ iar partenerul trebuie s ghiceasc despre ce cantec este $orba (intregul cap este sub ap)% 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ Ada tarea /n a Ada tarea si%ic ) 'rin e piraia subac$atic se e$it intrarea apei in gur+ si deci inghiirea acesteia% ) 'rin aceasta se amplific sigurana+ si deci se diminueaz frica% 3ETODA HALLI:ICK Ada tarea /n a Des rinderea ) *n aceast etap se renun treptat la a6utorul terapeutului% ) #cti$itile si miscrile efectuate in cadrul primului punct sunt realizate tot mai mult de ctre pacient singur+ pan cand acesta se misc fr probleme in zona unde poate sta in picioare a bazinului% ) Se $a monitoriz mereu controlul respiraiei% ) *n continuare fiecare punct trebuie e ersat sub aspectul adaptrii si al desprinderii% ) Deoarece fiecare funcie de control si facilitare urmresc de fiecare dat obiecti$e de in$are metodice si funcionale noi+ in fiecare etap trebuie diminuat frica si amplificat increderea% 3ETODA HALLI:ICK C#ntr#l!l ec%ilibr!l!i R#taia vertical ) *nseamn o miscare a corpului in 6urul a elor de miscare fronto&trans$ersale%

) "uprinde toate miscrile in ap+ ce duc din stand+ prin asezat+ sau direct spre decubit dorsal sau frontal% ) Ebiecti$ul de in$are al acestui punct ii arat pacientului cum se a6unge din stand in decubit dorsal sau frontal+ si in$ers% ) 'rintr&o intindere complet a corpului se a6unge in decubit dorsal+ in timp ce o indoire complet duce la o miscare de rostogolire+ care se termin in momentul cand s&a atins poziia de echilibru stabil+ adic spatele a6unge la suprafaa apei+ iar abdomenul este indreptat spre in 6os% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK C#ntr#l!l ec%ilibr!l!i R#taia vertical ) *ntegrarea complet a capului in aceast miscare este de importan ma6or+ in caz contrar se a6unge din nou la decubit+ si procesul de rostogolire este intrerupt% ) #cesta este unul din punctele eseniale datorit crora pacienii prezint o siguran insuficient in ap% ) #tingerea poziiei ImingeJ si inerea acesteia+ pan in momentul cand miscarea de rostogolire se opreste+ trebuie stpanit neaprat+ deoarece aceast poziie ImingeJ este singura poziie intr&ade$r stabil in ap% 3ETODA HALLI:ICK C#ntr#l!l ec%ilibr!l!i R#taia vertical ) #ceast e perien are rolul de a6utor de orientare in cadrul rotaiei $erticale+ si este de o importan ma6or+ deoarece controlul $izual este de obicei ine istent% ) Din aceast poziie ridicarea este usoar+ dac membrele inferioare posed funcii

motrice suficiente% ) #ceste modificri de poziie eseniale formeaz in ap raportul reciproc intre suprafaa de spri6in stabil+ fundul bazinului+ in stand+ si influena forei ascensionale in decubit+ atunci cand rezistena ferm nu e ist% C#ntr#l!l ec%ilibr!l!i R#taia lateral ) Se $orbeste despre rotaii laterale atunci cand se produc modificri de poziie in 6urul a elor de miscare sagitalo&frontale% ) #ceast miscare poate fi comparat cu o miscare de rotaie la />0o in ortostasism unde echilibrul este foarte stabil% ) Dac ins este $orba despre decubitul dorsal+ orice corp omenesc este subiectul influenelor rotaiei laterale+ deoarece aceast poziie este e trem de labil% ) "ele mai mici asimetrii sunt de a6uns pentru a modifica forele ascensionale de asa manier incat s produc un cuplu lateral+ iar corpul s inceap s se roteasc% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ C#ntr#l!l ec%ilibr!l!i R#taia lateral ) *n decubit $entral echilibrul este mai stabil decat in decubit dorsal in relaie cu rotaia lateral+ datorit poziionrii centrului de greutate in raport cu punctul in care acioneaz fora ascensional% ) !chilibrul este deosebit de critic in cazul pacienilor+ care au o asimetrie pronunat( pacieni cu amputaii+ pacieni hemiplegici pacieni cu scolioze% pacieni cu artroplastie ) 'acientul trebuie s in$ee in orice situaie s se

roteasc la -10o% ) "apul 6oac un rol central in inducerea miscrii+ si mai ales in readucerea poziiei din decubit $entral in decubit dorsal si cu a6utorul membrele superioare si inferioare% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ C#ntr#l!l ec%ilibr!l!i R#taia c#'binat ) 'rin rotaia combinat se inelege legtura dintre o rotaie $ertical si una lateral+ este rotaia tipic a corpului uman inotand in ap% ) *n cazul diferitelor disabiliti+ echilibrul poate fi usor pierdut din poziie stand sau sezand spre in fa% ) 'lecand de la aceast rotaie $ertical+ in acelasi timp+ sau imediat dup aceea+ trebuie s urmeze o rotaie lateral+ pentru ca respiraia liber s poat fi asigurat din nou ) 'acientul paralizat poate intra singur in bazin doar prin rotaia combinat 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ C#ntr#l (#ra ascensi#nal ) Hidrofobia este dat de e periene negati$e in copilrie+ care sunt intiprite adanc in mintea pacientului% ) 'acientul $a e perimenta acum cat este de greu+ chiar imposibil uneori+ s te scufunzi% ) 'rin incercarea de a se aseza pe fundul bazinului si de a rmane acolo o perioad scurt de timp+ pacientul poate e perimenta cum este impins spre suprafaa apei de fiecare dat% ) Starea de umplere cu aer a plmanilor 6oac un rol important% ) #dancimea apei trebuie aleas astfel+ incat s treac doar puin peste cap+ atunci cand pacientul este asezat pe fundul bazinului%

3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK C#ntr#l Ec%ilibr!l /n re a!s ) *n cadrul acestei etape pacientul trebuie s stea intins liber pe ap+ si s in$ee s&si regleze raporturile ascensionale astfel+ incat toate cuplurile s fie suprimate+ deoarece in mod normal trenul superior are o greutate specific mai mic decat bazinul si membrele inferioare+ rezult in mod obligatoriu un cuplu indreptat spre membrele inferioare% 3ETODA HALLI:ICK C#ntr#l Ec%ilibr!l /n re a!s ) 8odaliti de a influena poziia corpului in decubit dorsal( o e tensie mai pronunat a coloanei cer$icale duce la o usoar scufundare a membrelor inferioare+ o fle iune mai pronunat la ni$elul coloanei cer$icale superioare modific raporturile de asa manier+ incat membrele inferioare urc la suprafaa apei+ e tensia braelor in articulaia umrului pe lang cap si ridicarea degetelor si a mainilor+ produc deplasarea punctul ascensional de asa manier+ incat membrele inferioare urc la suprafa% 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ (acilitarea Al!necarea c! t!rb!lene ) Dup ce s&a e ersat controlul+ se poate trece la deplasarea in ap+iar in aceast etap pe lang forele hidrostatice+ asupra pacientului $or aciona si fore hidrodinamice% ) #stfel un corp ce nu poate pluti independent la

suprafaa apei din cauza rapoartelor sale de greutate+ poate e perimenta situaia fr probleme cu a6utorul forei ascensionale dinamice% ) Terapeutul sau asistentul produce turbulene cu a6utorul propriului corp+ si de asemenea cu a6utorul mainilor sale in spatele umerilor pacientului in decubit dorsal+ si il trage pe acesta cu a6utorul presiunii negati$e produse dup sine (cum raa trage dup ea puii)% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ (acilitarea Al!necarea c! t!rb!lene ) Na inceput+ pacientul trebuie spri6init puin+ din momentul in care $iteza este destul de mare+ si fora ascensional dinamic isi arat efectul+ presiunea corpului in punctul de susinere se micsoreaz% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ (acilitarea Al!necarea c! t!rb!lene ) 8ainile e ecut miscarea in asa fel+ incat se incerc s se trag cat mai mult ap din zona umerilor inottorului% ) #ceasta se poate realiza in dou moduri( prin incrucisarea rapid a antebraelor+ intr&o poziie intermediar intre supinaie si pronaie+ si o miscare de indeprtare in usoar pronaie+ sau printr&o inlturare alternati$ a apei cu mainile% *n ambele cazuri coatele sunt fle ate% ) =radul de efect este mrit printr&o poziie rela at a degetelor si mainilor+ prin aceea c si apa dintre degete este pus in miscare% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/

(acilitarea De lasarea si' l ) 'acientul in$a in aceast parte+ cum a6unge s se deplaseze prin acti$iti proprii% ) Deoarece >0A din toi pacienii isi pot misca braele (8c8illan)+ deplasarea $a rezulta din acti$itatea acestora% ) *n cazul inotului cu persoane cu disabiliti se e erseaz deplasarea simpl corespunztoare funciilor rmase funcionale% ) *n unele cazuri aceasta este singura modalitate de deplasare% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK (acilitarea *iscri ele'entare de /n#t ) *n cadrul ultimului punct al metodei HalliPick se e erseaz deplasarea efecti$ in ap% ) Deoarece ma6oritatea pacienilor pot utiliza cel puin un bra este pare raional ca in prima faz s se introduc o traciune de bra% ) #cesta are de obicei loc sub ap+ degetele sunt aduse spre umr+ intr&o faz imediat urmtoare cotul incepe s se intind+ in timp ce in articulaia cotului se produce o rotaie spre interior (imaginea 35)% ) Dup intinderea complet a braului+ acesta este tras spre corp cu putere% ) 8ana trebuie s fie dus in acea poziie care s&a do$edit optimal la etapa anterioar% 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK (acilitarea *iscri ele'entare de /n#t ) Dac braele sunt duse in poziia de traciune pe deasupra apei+ aceasta trebuie s se petreac foarte repede+

in caz contrar capul si trenul superior s&ar scufunda% ) #ceast miscare fa$orizeaz si mai mult rotaia lateral% 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ 3ETODA HALLI:ICK (acilitarea *iscri ele'entare de /n#t ) 'entru a contracara rotaia lateral+ este mai bine ca braele s formeze un unghi de /3 7 20o fa de suprafaa apei in faza cat sunt deasupra apei% ) 'rin aceasta se a6unge la un grad inalt de stabilitate% ) Scufundarea braelor se realizeaz cu partea ulnar a mainii in poziia ceasului de /0 dup /0% ) #poi se e ecut traciunea braului% ) *ndiferent dac traciunea este iniiat cu faza subsau supra&ac$atic+ faza de alunecare efecti$ se produce o dat cu finalizarea traciunii% ) *n timpul alunecrii+ braele se afl paralel lang trunchi+ aceasta fiind in acelasi timp pauza de miscare% 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ (acilitarea *iscri ele'entare de /n#t ) Dac o traciune de brae nu poate a$ea loc+ se e erseaz o traciune de membre inferioare% ) *n acest caz impingerea apei se realizeaz prin gambe si picioare% ) "oapsele rman intinse pe timpul intregii miscri+ si iau parte doar la miscri de rotaie+ miscarea principal are loc la ni$elul articulaiei genunchiului (4ras)% 3ETODA HALLI:ICK 3up$ -amp!r. U/N/. 0112/ C#ncl!zii #tunci cand pacientul a in$at toate punctele ale programului in /0 puncte ale metodei HalliPick+ dispune de un ni$el inalt de siguran in ap% Doar acum se poate incepe cu programul de inot specific

pentru dizabiliate sau aptitudine% Scopul este de a e ersa forma economic a deplasrii in ap% *n acest sens este util de a incepe din poziia care permite o respiraie liber% De abia mai tarziu se poate trece la tehnici care necesit si e ersarea tehnicii de e piraie% Filozofia si structura metodic clar a metodei HalliPick si&a do$edit eficiena in practic cu persoane cu disabiliti+ precum si cu persoane sntoase% *n practica clinic nu poate lipsi+ nici ca si baz+ nici ca si parte component% 3ETODA HALLI:ICK NTREB2RI; NOT TERAPEUTIC Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU HIDROTER3OTERAPIHIDROTER3OTERAPIA 'rin hidrotermoterapie (HTT) se inelege aplicarea metodic si stiinific in scop profilactic+ curati$ si recuperator a unui numr foarte $ariat de proceduri care folosesc apa la diferite temperaturi+ presiuni si sub diferite stri de agregare (solid+ lichid+ gazoas)+ aplicat direct sau prin intermediul unor materiale sau obiecte (comprese+ impachetri+ peria6e)% OBIECTIVE Definirea( ) factorilor care interacioneaz cu corpul uman in imersie sau submersie ) procedurilor specifice hidrotermoterapiei ) tehnicilor hidrotermoterapiei ) aplicaiilor hidrotermoterapiei (act#rii care interaci#neaz c! c#r !l

!'an /n i'ersie sa! s!b'ersie ) #actorul termic !ste reprezentat de termoconductibilitatea apei+ care este de -0 de ori mai mare decat cea a aerului% ) #actorul mecanic !ste reprezentat de presiunea hidrostatic% ) #actorul c$imic !ste reprezentat de substanele dizol$ate natural sau artificial in ap% HIDROTER3OTERAPIA Aci!nea a ei as! ra .!nciil#r si a aratel#r #r&anis'!l!i0 ) A arat!l cardi#:vasc!lar Circulaia periferic este influenat in trei etape in funcie de temperatura apei( 1aza iniial : $asoconstricia la intrare intr&o baie de ap rece sau cald+ diferena constand in durata de resimire a senzaiei si manifestare a $asoconstriciei+ mai e$ident in cazul apei reci% HIDROTER3OTERAPIA HIDROTER3OTERAPIHIDROTER3OTERAPIA Aci!nea a ei as! ra .!nciil#r si a aratel#r #r&anis'!l!i0 ) A arat!l cardi#:vasc!lar Circulaia periferic este influenat in trei etape in funcie de temperatura apei( 1aza a doua : $asodilataia insoit de hiperemie datorat contactului cu apa% #ceast faz este de durat mai lung si este cea mai important dintre faze% HIDROTER3OTERAPIHIDROTER3OTERAPIA Aci!nea a ei as! ra .!nciil#r si a aratel#r #r&anis'!l!i0 ) A arat!l cardi#:vasc!lar Circulaia periferic este influenat in trei etape in

funcie de temperatura apei( 1aza a treia : $asodilataia pasi$+ este rezultatul aciunii factorului e citant cald pe o perioad mai indelungat sau rece dac acest e citant de$ine brutal% #ceast faz este de e$itat in cadrul hidroterapiei+ deoarece ea antreneaz cu sine atat modificri locale+ cat si modificri la distan ce pot a$ea efecte negati$e asupra organismului% Aci!nea a ei as! ra .!nciil#r si a aratel#r #r&anis'!l!i0 ) Cordul ! citantul rece ($asoconstricie periferic) usureaz tra$aliul cardiac creste acidoza (scade pH&ul) scade capacitatea de coagularea sangelui ! citantul cald ($asodilataie periferic)+ induce oboseala muschiului cardiac creste alcaloza (creste pH&ul) creste capacitatea de coagulare a sangelui HIDROTER3OTERAPIA Aci!nea a ei as! ra .!nciil#r si a aratel#r #r&anis'!l!i0 ) Aparatul respirator ! citantul rece creste frec$ena respiratorie ! citantul cald declanseaz o respiraie frec$ent si superficial+ care scade in intensitate pe parcursul aplicrii repetate a stimulului% ) Aparatul locomotor ! citantul rece efect stimulant asupra musculaturii striate si netede ! citantul cald produce mio&rela are+ care contribuie la scderea contracturilor% HIDROTER3OTERAPIA

Aci!nea a ei as! ra .!nciil#r si a aratel#r #r&anis'!l!i0 ) Sistemul ner"os ! citantul rece scade sensibilitatea ner$oas efect anestezic ! citantul cald efect e citant in procesele acute analgezic in procesele inflamatorii cronice ) Meta!olismului ! citantul rece crestere a metabolismului pe baza unui consum mare de o igen ! citantul cald produce cresteri metabolice mai usoare+ prin consum de glucide si lipide 'rocedurile indiferente nu modific metabolismul% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Compresele Sunt aplicaii de ap la diferite temperaturi prin intermediul unui material te til cu care se $a acoperii partea corpului sau corpul dup ce a fost in prealabil inmuiat in ap% ) c#' resele calde 7 se clteste o bucat de panz in ap de ?0o" si+ fr s fie stoars+ se infsoar pe segmentul tratat% Na fiecare /3 minute se reface compresa+ o sedin dureaz -0 min% ) c#' resele c! ab!ri ) c#' resele reci 7 se aplic la fel ca si in cazul compreselor calde+ se refac la 3&/0 min% ) c#' rese c! cresterea tre tat a te' erat!rii 7 se aplic o bucat de panz cltit cu ap rece peste o bucat de panz inclzit si infsurat pe segmentul afectat ) c#' rese alternante%

HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( 4mpac$etrile Sunt proceduri umede si uscate+ cu diferite substane (parafin+nmol+ etc%) ) #ciune( puternic $asodilatatoare+ efect antiinflamator+ reduc edemul+ efect analgezic si rela ant% ) *n funcie de zona de aplicare pot fi( impachetarea inferioaraL impachetarea superioaraL impachetarea pe trei sferturiL impachetarea trunchiuluiL HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( 4mpac$etrile ) *n funcie de durat sunt( de scurt durat (/0 & /3 minute)L de durat medie (?0 & 30 minute)L de lung durat (30 & 50 minute)% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Splrile Sunt proceduri cu ap rece+ obligatorii dup procedurile calde+ cu rol de redresare $ascular si stoparea termolizei% Cataplasmele Sunt proceduri de aplicare a unor substane (mustar+ hrean+ museel+ nmol etc%) de obicei umede+ direct pe tegument+ cu rol in reducerea proceselor inflamatorii acute in pneumonii+ congestii+ mialgii+ ne$ralgii etc% #u efect re$ulsi$+ descongestionant+ analgezic si antispasmodic% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice(

Afu5iunile Sunt turnri de ap+ reci sau alternante+ fr presiune% Se incepe cu IcaldU si se termin cu IreceU+ durata aplicaiilor reci fiind /,- din durata aplicaiilor calde% "a orice procedur alternant+ afuziunile au un efect stimulent+ tonifiant% Se folosesc in tulburrile circulatorii periferice+ circulaiei de intoarcere ($enoase)+ sechele dup flebite+ edeme cronice etc% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( #riciunile Sunt intotdeauna proceduri reci+ care acioneaz atat prin factorul termic+ cat si prin cel mecanic% Se realizeaz folosindu&se buci de panz umede+ peste care se e ecut friciuni+ prin miscri lungi+ de alunecare cu palmele+ pan cand acestea se inclzesc% Friciunile pot fi( ) parialeL ) completeL ) cu sare% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( usurile "lasificare in funcie de( ) Temperatur Dusuri reciL Dusuri caldeL Dusuri alternanteL Dusuri speciale% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( D!s!ri s eciale( ) dusul scoian este un dus Iin sulU+ alternant+ cu o presiune de / & 2 atmosfere+ 6etul de ap fiind la o distan de 3 & 1 m fa de subiect%

*ndicat in afeciunile cronice reumatice+ sciatice cronice+ ne$roze+ obezitate+ hipotiroidism etc% ) dus%masa!ul este un dus cald+ cu 3 & 1 rozete+ la care se adaug masa6ul% ;educe edemul prin masa6+ fiind indicat intr&o serie de procese cronice reumatice+ artrite+ artroze+ spondiloze+ sciatica+ obezitate% HIDROTER3OTERAPIA HIDROTER3OTERAPIHIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( D!s!ri s eciale( ) dusul subacvatic Iin sulU+ cu presiune de 2 & atmosfere+ proiectat sub ap la /0 & /3 cm de tegument% !fectul si indicaiile sunt similare cu cele ale dusuluimasa6+ dar este mai bine suportat% ) dusul de aer cald care se realizeaz cu foenul+ insoit de masa6% #re aceleasi indicaii si aciuni ca si dusul&masa6+ fiind ins o procedura mai bland% Pr#ced!ri s eci.ice( +ontraindicaii ale dusurilor Dusurile cu presiune sunt interzise in( ) fragilitatea $ascularL ) psihozeL ) stri de agitaieL ) sarcinL ) stri febrile+ etc% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Dup forma 6etului de ap sunt( ) Dusuri in rozetL ) Dusuri in sulL ) Dusuri in e$antai% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( 6ile terapeutice Sunt proceduri larg rspandite in cadrul balneoterapiei si pot fi generale sau locale%

) 8ile &enerale *n acest caz procedura se adreseaz intregului corp( pacientul este in imersie pan la gat sau pan la piept% ) 8ile l#cale Se adreseaz anumitor pri ale corpului (celor afectate)+ care se $or scufunda in ap (maini+ brae+ picioare+ membre inferioare+ etc%)% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( #up temperatura apei bile terapeutice sunt2 ) bi reci & sub 20o"L ) bi rcoroase & 20&-0o"L ) bi intermediare (indiferente) & -?&-.o"L ) bi calde & ->&-5o"L ) bi fierbini & peste ?0o"% Reguli cu privire la bile terapeutice2 ) Se interzic bile imediat dup ce s&a luat masaL ) 4ile calde si,sau fierbini trebuie s se incheie cu un dus receL ) Durata unei bi este de /0&/3 minute+ si este urmat de odihn (cca% /3 min%)L ) 4ile terapeutice se fac numai la recomandarea medicului+ acesta indicand temperatura apei+ durata bii+ frec$ena si numrul total de bi in cadrul unei cureL HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile reci 'rezint ca prim efect o depresie $itala cu contractarea $aselor sang$ine+ cu efect antalgic si anti&inflamator% #plicaiile reci+ locale stimuleaz ganglionii ner$osi simpatici ai pereilor $aselor sang$ine si fa$orizeaz aportul de o igen si nutrieni la ni$el muscular% "a efect negati$+ se remarca acumularea unor produsi metabolici% #u efect stimulent si tonic cand temperatura corpului este

normal% Scderea temperaturii corpului in stri febrile si cresterea numrului de globule albe in circulaie% Sunt contraindicate in boli infecioase+ in boli cardio$asculare+ in menoree+ alergie la frig si in forme se$ere de diabet% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile indi.erente @u cresc temperatura corpului pentru a intensifica metabolismul si nu conin stimuli reci+ care s pro$oace reacia organismului% #u un efect rela ant asupra acti$itii musculare si a sistemului ner$os si asigur sedarea (linistirea) pacientului suferind boli cardio$asculare care nu ar suporta tratamentele fierbini sau reci% Sunt indicate pentru curire+ insomnie+ ne$roze sau epuizare+ an ietate+ diaree cronic+ boli cardio$asculare unde nu se pot folosi tratamente prea fierbini sau prea reci (arteroscleroz) si diabet% Sunt contraindicate in anumite cazuri de eczeme si in insuficien cardiac important% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile calde au efect $asodilatator+ stimuleaz sistemul ner$os central+ reduc contracturile musculare si au efect antalgic% Basodilataia stimuleaz poziti$ circulaia sanguin+ iar prin cresterea flu ului sang$in este fa$orizat eliminarea produsilor de catabolism% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor

) 8ile calde #plicaiile calde+ dac nu sunt urmate de aplicaii reci+ mresc numrul globulelor albe si reduc numrul globulelor rosii% 4ile calde prelungite pe regiunea abdominal contribuie la intensificarea acti$itii ficatului si a stomacului% !fectele negati$e ale bilor calde se identific prin fa$orizarea oboselii+ atunci cand aplicaiile sunt prelungite si anumite organe sunt pri$ate de aport sanguin+ datorit $asodilataiei periferice% Sunt recomandate in insomnii+ in afeciuni cronice ale aparatului locomotor+ ortopedice (sechele)+ pareze+ paralizii+ reumatism cronic+ etc% Durata obisnuit a acestei bi este de /3&20 minute pentru aduli si 3&/0 minute pentru copii% *n ap se pot aduga uleiuri sau e tracte solide de conifere% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile .ierbini "uprind tot corpul cu e cepia capului% ) !fecte( $asodilataia periferic (hiperemie)+ intensificarea metabolismului+ hidroliza prin transpiraie abundent+ cresterea temperaturii centrale+ diminuarea durerii+ diminuarea contracturilor musculare diminuarea oboselii S@ ameliorarea congestiei organelor interne% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile .ierbini Sunt indicate in( ) afeciunile circulatorii+

) durere+ contracturi musculare ) oboseal general+ ) congestie a organelor interne% Sunt contraindicate in( ) diabet+ ) cancer+ ) cardiopatie ischemic+ ) $al$ulopatii+ ) tulburri $asculare+ ) menoree+ ) hipertensiune arteriala+ ) cazul persoanelor in $arsta sau debile% HIDROTER3OTERAPIA 'entru un efect ma im+ in apa de baie se adaug treptat ap fierbinte+ crescand temperatura peste ?0o"% 4aia nu $a dura mai mult de /0 min%+ dup aceasta recomandandu&se odihn+ dup ce pacientul se imbrac in haine uscate si clduroase% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile ariale Se adreseaz e tremitilor si pot fi calde+ reci sau ascendente% "ele din urm se mai numesc si Hauffe+ fiind indicate in astmul bronsic sau in crizele de angin pectoral% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 8ile c! diverse sr!ri sunt folosite in tratarea afeciunilor( aparatului locomotorL sistemului ner$osL aparatului cardio&$ascularL pielii%

Se pregtesc in cada cu ap cald sau rece+ se dizol$ 230&300 g sare de mare+ sare obisnuit sau alte tipuri de sruri+ asezate intr&un scule de panz% 4ile se fac o dat la dou zile+ o cur cuprinzand /2&/3 bi% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) *n bile 'edica'ent#ase sunt folosite substane precum iodul+ sodiul+ sulful+ amidonul+ etc% acestea fiind indicate in boli reumatismale+ afeciuni dermatologice+ etc% ) 8i c! lante 'edicinale #cestea pot fi cu sal$ie+ museel+ tei+ rozmarin+ pelin+ hamei+ nuc+ menta+ muguri si frunze de plop+ scoar de ste6ar+ soc+ trae sau mustar% Fiecare din aceste bi are o serie de recomandri si mare parte dintre ele se pot face acas% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice( Efectele terapeutice ale bilor ) 6ile cu !ule %a5oase Sunt folosite gaze precum "E2+ E2 sau aer+ la temperatur indiferent% 4ulele gazoase din baie se sparg de tegumentul bolna$ului+ e ercitand un masa6 fin+ un efleura6 care d o hiperemie acti$+ sczand bara6ul periferic% *n acest fel T%#% scade+ ritmul cordului de$ine mai bradicardic+ diastola este mai mare+ iar aflu ul coronarian mai bogat% ;ecomandate in( ) H%T%#%+ ) tulburri circulatorii periferice (e % arterite)+ ) sechele de flebite+ ) ne$roze+ ) boal ulceroas+ etc% HIDROTER3OTERAPIA Pr#ced!ri s eci.ice0

) Sauna Sauna constituie un mi6loc al termoterapiei+ care este foarte des folosit atunci cand se doreste acionarea asupra intregului corp% ;olul saunei este de a creste treptat temperatura aerului+ deci si a corpului+ urmat apoi de scderea brusc a temperaturii corpului prin aciunea apei reci (prin dus rece sau prin intrare intr&un bazin cu ap rece)% HIDROTER3OTERAPIA 3odul de folosire al saunei ) #erul din incpere este inclzit treptat la >0&/00o"% ) 'acientul se aseaz pe treapta cea mai 6oas si pe msur ce se acomodeaz cu temperatura si incepe s transpire poate urca pe banca din mi6loc si apoi pe cea mai inalt% ) #erul cald se ridic spre ta$anul saunei+ astfel obinandu&se efectul ma im de temperatur% ) "resterea in continuare a efectului termic se obine prin aruncarea de ap pe pietrele incinse% #stfel se realizeaz cresterea umiditii aerului si a temperaturii corpului+ diminuand in acelasi timp intensitatea transpiraiei% Temperatura ridicat a aerului produce $asodilataie periferic+ scderea tensiunii arteriale cu pan la 20 7 -0 mmHg+ hiperemie% HIDROTER3OTERAPIA HIDROTER3OTERAPIHIDROTER3OTERAPIA 3odul de folosire al saunei ) Dup prsirea saunei temperatura corpului este sczut brusc prin scufundare in bazinul cu ap rece+ sau prin dus rece% ) #pa rece are ca rezultate $asoconstricia si cresterea T#% ) 'rin saun se realizeaz gimnastica $aselor sanguine ($asodilataia urmat de $asoconstricie)+ ceea ce contribuie la imbuntirea circulaiei si la o bun adaptare la schimbrile bruste de temperatur si umiditate a aerului% ) @u este recomandat persoanelor cu probleme cardiace

si celor cu afeciuni care nu sunt compatibile cu acest mi6loc de tratament% ,e%nicile %idr#ter'#tera iei ) HTT e tern sau general (bi si dusuri)L ) HTT interna sau local (aerosol&terapia+ inhalaiile+ etc%)L ) "ura de ap (consumul apei minerale)% HIDROTER3OTERAPIA Obiectivele a licaiil#r tera e!tice ale a ei s!nt !r't#arele0 ) Dizol$area substanelor noci$e (patologice)L ) !liminarea substanelor patologiceL ) !liminarea substanelor noci$eL ) Fortificarea organismului% HIDROTER3OTERAPIA Curele clasice ) 'rin tradiie acestea dureaz 2/ de zile+ cu /> zile de tratament complet adaptat la fiecare persoana in parte% ) #cestea sunt intotdeauna realizate sub prescripia medicala si se desfsoar in cadrul staiunilor termale% Curele li!ere ) #cestea dureaz intre 3 si > zile si sunt efectuate intr&un scop precis+ fcand apel la ingri6iri termale specifice% ) Staiunile propun di$erse modaliti de tratament dintre care clientul are posibilitatea de a alege% ) !ste indicat practicarea unor sporturi de agrement% HIDROTER3OTERAPIA +ontraindicaii generale ) stare generala deficitarL ) deficiene organice gra$eL ) deteriorare mental gra$L ) senilitate% HIDROTER3OTERAPIA Tratamentul cilor respiratorii Ebiecti$ul principal este aducerea apei si,sau a gazului termal in contact cu esuturile care

afecteaz cile respiratorii% Se realizeaz prin di$erse tehnici pentru a cura+ a dega6a si a regla cile respiratorii( ) baia general+ ) dusul local+ ) aerosolii+ ) inhalarea $aporilor+ ) gargara ) baia nazal% A"lic 6iile 9i!r#ter'#ter "iei ermatolo%ie si afeciuni !ucale *n dermatologie principalele tehnici termale sunt bile cu ap mineral si dusurile filiforme care+ cu presiune reglabil+ au o aciune de reducere a mancrimilor% 'ul$erizrile cu ap minerala au un efect calmant si cicatrizant% Dusul gingiilor cur esuturile ca$itii bucale+ iar bile locale calmeaz durerea% A"lic 6iile 9i!r#ter'#ter "iei 6olile cardio"asculare 4ile si dusurile+ asociate gazului termal+ cresc capacitatea $aselor sang$ine+ amelioreaz circulaia sanguin ($asodilatare)% Dusurile cu presiune mare pro$oac decontracia musculara si drena6ul esuturilor% A"lic 6iile 9i!r#ter'#ter "iei Afeciunile aparatului urinar si !olile meta!olice "ura cu ap mineral este tratamentul termal principal care are drept obiecti$ eliminarea reziduurilor de calculi si reechilibrarea aparatului urinar% 4ile si dusurile $in s completeze efectul% De asemenea+ bile si dusurile au rolul de

a calma durerile si de a pre$eni infeciile% A"lic 6iile 9i!r#ter'#ter "iei Afeciunile aparatului di%esti" "ura cu ap mineral este tratamentul principal in cazul colitelor+ tulburrilor digesti$e sau hepatice% #ceasta este asociata bilor sau dusurilor care au un efect de reglare a funciilor si la ati$% #ceste metode se completeaz cu o educaie nutriional adaptat% A"lic 6iile 9i!r#ter'#ter "ie NOT TERAPEUTIC curs Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU NOTUL LA NOU%N2SCU1I, SU5ARI, COPII 3ICI SI PRESCOLARI #pa si e erciiile de inot au multiple efecte poziti$e de la cea mai fraged $arst+ fapt afirmat de foarte muli specialisti (medici+ psihologi+ terapeui)% *n ultimele trei decenii inotul la nou nscut are o tot mai mare rspandire% #pa constituie un e citant poziti$ asupra calitilor motrice si senzoriale ale sugarului+ oferindu&i senzaii noi% 8iscrile refle e de meninere a echilibrului contribuie la dez$oltarea motricitii% OBIECTIVE Definirea( ) Scopului programelor ac$atice la $arst mic ) "aracteristicilor de dez$oltare ale copilului in funcie de etap ) #spectelor importante+ in funcie de $arst+ intr&un program ac$atic

Sc#"ul "r#8r 'el#r c& tice l &<rst7 'ic7 Transmit un baga6 de cunostine elementare legate de msurile de siguran si prim a6utor in bazin cat si pe marginea acestuiaL *nformeaz adulii cu pri$ire la drepturile legale si morale ale copiilorL Transmit prinilor cunostine metodice prin care s&i stimuleze pe copii pentru ca acestia s se simt in siguran in ap si s re$in la bazinL *nformeaz despre diferenele care e ist la fiecare ni$el de dez$oltare a copiilorL #sigur asistena nou nscuilor si a copiilor mici in familiarizarea cu mediul ac$aticL 'romo$eaz sigurana in mediul ac$atic de la $arste fragedeL *niiaz acti$iti ac$atice care in timp cu rbdare si e erciiu pot conduce la dez$oltarea deprinderilor specifice mediului ac$atic la nou nscui si copiiL Foloseste metode de in$are care s induc o stare de bine( fizic+ personal si intelectualL la nou nscui si copiiL #sigur e periene care incura6eaz nou nscuii si copii s re$in de bun $oie la bazinL #sigur posibilitatea ca prinii si nou nscui sau copii s desfsoare acti$iti comune% Sc#"ul "r#8r 'el#r c& tice l &<rst7 'ic7 St !iile !e !e)&#lt re c r cteristice c#"iil#r #stfel !dPard+ F% V% sc%+ (/5>1) au considerat etapele de dez$oltarea lunare pan la luna a unsprezecea si apoi au considerat o alt etap pan la 2? de luni+ etap pe care au subdi$izat&o in trei sub&etape (//&/3+ /3&/>+ />&2?)% Qud<+ "% sc% (2000) care au considerat astfel( ) @ou nscut & nastere 7 1 luni

) Sugar / & 1 7 /2 luni ) Sugar 2 & /2 7 2? luni ) "opil mic / & 2? 7 -1 luni ) "opil mic 2 & -1 7 ?2 luni ) 'rescolar & ?2 7 ?> luni C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului A arat!l res irat#r #cti$itatea respiratorie este condiionat de gradul de dez$oltare a elementelor componente ale aparatului respirator specifice% ;espiraia pe gur nu se poate realiza+ iar suptul este imposibil dac narinele sunt obstrucionate% Bolumul pulmonar sporeste notabil in primele luni de $ia+ desi este limitat de poziia ridicat a diafragmului% 8obilitatea redus a coastelor si poziia lor orizontal+ cat si acti$itatea musculaturii specifice limiteaz capacitatea toracic% A arat!l res irat#r 'erimetrul toracic este un parametru important pentru dez$oltarea dez$oltarea normal a nounscutului si sugarului% Balori ale dez$oltrii cutiei toracice (dup Sultana+ =% 2005) ) @ou&nscut & --+2 bieiL -2+5 fete ) - luni & ?0+1 bieiL -5+> fete ) 1 luni & ?-+. bieiL ?- fete ) 5 luni & ?1 bieiL ?3+? fete ) /2 luni & ?.+1 bieiL ?. fete C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului A arat!l res irat#r "apacitatea respiratorie limitat morfologic si funcional la nou&nscut si sugar este compensat prin ritm respirator accelerat+ neregulat si superficial%

Balori normale ale frec$enei respiratorii ) @ou&nscui & ?0 ) "opii & 20&-0 ) #duli & /?&/> C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului A arat!l cardi#:vasc!lar Frec$ena cardiac si $olumul de sange circulator $ariaz in$ers proporional in raport cu $arsta% Balori normale ale pulsului ) adult & 10&>0,min+ ) copii & 50&/00,min+ ) nou&nscui & /-0&/?0,min+ C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului A arat!l cardi#:vasc!lar Tensiunea arterial este direct proporional in raport cu $arsta% Balori normale ale tensiunii arteriale ) #duli //3&/?0L .0&50 mmHg ) "opii 5/&//0L 10&13 mmHg ) @ou&nscui 13&>0L ?0&30 mmHg C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului *#tricitatea Na inceput+ poziia nou&nscutului se aseamn cu cea din $iaa intrauterin+ caracterizat prin dominarea tonusului de fle iune a e tremitilor% 8iscrile spontane au caracter de IpedalareJ si pri$esc concomitent sau in succesiune scurt toate cele patru e tremiti% E dat cu inaintarea in $arst miscrile de$in precise si controlate%

C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului *#tricitatea !tapele dez$oltrii motrice (dup !dPard+ F% V% sc+ /5>1) 0 luni N#u%$7scut 'oziie fetal 1 lu$i Ridic brbia = lu$i Ridic ie t!l s!s 4 lu$i Prinde si sca #biecte > lu$i $t asezat c! a+!t#r - lu$i in!t /n brae a !c #biecte 4 llu"ii #sezat pe scaun prinde obiecte pendulante 5 llu"ii St asezat fr a6utor 6 llu"ii St in poziie biped cu a6utor 1 llu"ii St in poziie biped inandu&se de mobil 07 llu"ii Se deplaseaz pe palme si genunchi (patrupedie) 00 llu"ii 8erge cand este a6utat 08 llu"ii Se spri6in de mobila pentru a se ridica in stand 09 llu"ii 9rc scri 0: llu"ii St in poziie biped fr a6utor 02 llu"ii 8erge singur *#tricitatea

Succesiunea miscrilor se difereniaz intr&o anumit ordine( de sus in 6os si de la pro imal spre distal% 8iscrile refle e sunt inlocuite treptat cu miscri $oluntare% "ele mai importante etape sunt( ) Na -&? sptmani( coordoneaz miscrile globilor oculariL fi eaz cu pri$irea unele obiecte luminoase sau colorate in miscareL asezat pe burt ridic capul ) Na 2 luni( asezat pe burt ridic capul si umerii ) Na - luni( isi ine capul cand este ridicat in sus C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului *#tricitatea "ele mai importante etape sunt( ) Na ?&3 luni( la traciunea din poziie culcat pe spate inut de maini+ isi susine capul ) Na 3&1 luni( se intoarce de pe burt pe spate ) Na 1&. luni( st in sezut cu spri6in minim+ intinde mana pentru a apuca obiecte ) Na .&> luni( se intoarce de pe spate pe burt ) Na >&/0 luni( merge in patru labe+ st in picioare spri6init ) Na /0&/2 luni( st in picioare fr spri6in+ se ridic inandu&se de obiecte ) Na //&/3 luni( face primii pasi fr spri6in ( dup !dPard+ F% V% sc%+ /5>1L "praru+ !% sc%+ /5>>L "esari+ Q% sc%+ 200/) C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului Perce ia *n primele sptmani de $ia+ comportamentul sugarului este dictat de satisfacerea ne$oilor de baz( cldur+ liniste+ saietate% 8anifest reacii Inegati$eJ prin plans+ cand aceste condiii nu sunt indeplinite%

Fi eaz si urmreste+ $izual+ de timpuriu obiecte si le difereniaz de altele din 6ur% 9n organ important de cunoastere (de orientare) este gura (linge+ suge+ musc obiecte)L cu a6utorul gurii+ sugarul cunoaste o bun parte din lumea incon6urtoare% C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului Perce ia 8ainile ating la inceput din intamplare obiectele+ mai tarziu ele apuc obiecte pe care le&a perceput cu pri$irea% ! perimenteaz coordonarea ochi&man+ manochi si in felul acesta+ in$a s&si cunoasc propriul corp+ s&l delimiteze de mediul incon6urtor% 'e lang ne$oile de baz+ se instaleaz crescand ne$oia de miscare (contactul cu mediul)+ iar acesta se realizeaz dac sugarul are $ariaie in decor si dac $a fi asigurat comunicarea permanent cu adulii din 6ur (!dPard+ F% V% sc%+ /5>1L "praru+ !% sc%+ /5>>L "esari+ Q% sc%+ 200/)% C r cteristicile !e !e)&#lt re '#r(#%(u$c6i#$ l7 le su8 rului ,e' erat!ra @ou&nscutul nu&si poate regla temperatura corpului+ care este puternic influenat de $ariaiile mediului incon6urtor% C r cteristicile !e !e)&#lt re "e et "e 4ou nscut (nastere 7 1 luni) ) Dezv#ltarea '#t#rie0 miscrile sunt controlate de peste .0 de refle e distincte% 'rezint control limitat al capului si al miscrilor $oluntare%

) Dezv#ltarea c#&nitiv0 in$a prin e plorare senzorial si prin repetiie% ;ealizeaz limitata asocierea dintre aciune si reaciune% "omunic prin plans si prin indicii non&$erbale% ) Dezv#ltarea ers#nal0 accept compania strinilor si rspunsul dat prinilor este selecti$% C r cteristicile !e !e)&#lt re "e et "e Sugar 5 (1 7 /2 luni) ) Dezv#ltarea '#t#rie0 prezint control motric $oluntar+ control postural a poriunii superioare a corpului si realizeaz un control postural in poziia asezat si in poziia stand% ) Dezv#ltarea c#&nitiv0 e plorare timpurie+ memoreaz si anticipeaz+ plange si articuleaz sunete ($ocale)% ) Dezv#ltarea ers#nal0 sensibil la emoiile si e teriorizrile altora+ timid in prezena strinilor% C r cteristicile !e !e)&#lt re "e et "e Sugar ' (52 7 2? luni) ) Dezv#ltarea '#t#rie0 poziie $ertical+ merge+ control automat% "ontroleaz bine prehensiunea+ ridic si aseaz obiecte% ) Dezv#ltarea c#&nitiv0 reuseste s pun in relaie cauza si efectul+ isi aminteste si asociaz oameni si e$enimente+ inelege mai mult decat poate spune% ) Dezv#ltarea ers#nal0 se adreseaz printelui pentru incura6are,susinere+ ne$oia de independen incepe s pro$oace conflicte% C r cteristicile !e !e)&#lt re "e et "e +opil mic 5 (2? 7 -1 luni) ) Dezv#ltarea '#t#rie0 mersul si alergarea sunt automatisme+ controlul motor general

incepe s se cristalizeze% ) Dezv#ltarea c#&nitiv0 $ocabular bun+ dar abilitatea de a inelege perspecti$a celorlali este limitat+ abilitatea de a comunica se dez$olt printr&un $ocabular mai bogat% ) Dezv#ltarea ers#nal0 se 6oac singur desi are compania altor copii% 8ai independent incepe s se raporteze la educator% C r cteristicile !e !e)&#lt re "e et "e +opil mic ' (-1 7 ?2 luni) ) Dezv#ltarea '#t#rie0 bun coordonare si incearc nou deprinderi (mers ritmic+ balansul bra picior opus)% ) Dezv#ltarea c#&nitiv0 comunic in propoziii+ are noiunea timpului si o bun memorie a e$enimentelor si a detaliilor% ) Dezv#ltarea ers#nal0 egocentric+ incepe s ineleag mai bine perspecti$ele celorlali+ interacioneaz mai bine cu cei de aceeasi $arst% C r cteristicile !e !e)&#lt re "e et "e .rescolar (?2 7 ?> luni) ) Dezv#ltarea '#t#rie0 merge asemntor cu un adult+ alearg controlat si isi poate a6usta lungimea pasului+ sare si trece peste obstacole+ poate s controleze deprinderi comple e (mersul pe biciclet)% ) Dezv#ltarea c#&nitiv0 inelege po$estile si are imaginaie bogat+ este curios cum funcioneaz diferite mecanisme sau cum se intampl anumite fenomene+ comunic prin intrebri si iniiaz frec$ent aciuni prin $orbire% ) Dezv#ltarea ers#nal0 se 6oac in grup+ capacitatea de a inelege perspecti$a celorlali+ dar tinde s considere pe rand un cate un aspect+ inelege si respect reguli simple% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$

'e!iul c& tic 4ou nscut ) @u sunt recomandate acti$iti organizate in mediul ac$atic la nou&nscui sub 1 luni% ) *n aceast perioad prinii trebuie iniiai in modul de folosire a czi de baie pentru a asigura acas+ e periena ac$atic necesar noului nscut pentru integrarea ulterioar intrun program ac$atic% ) 'rimele sedine de acomodare in $an pot a$ea loc de la $arsta de - sptmani+ cu /&2 sedine pe sptman% ) !ste important ca apa s fie de -.O"+ temperatura aerului s fie adec$at+ iar prinii s fie rela ai+ calmi+ s&i $orbeasc pe un ton linistit% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic 4ou nscut ) *n $an se $a e ersa plutirea si alunecarea in poziia facial si dorsal% ) Dup cate$a sedine+ in care copilul s&a acomodat cu aceste e erciii+ se poate incerca acomodarea cu temperatura mai sczut a apei+ creand asa numit Ipata receJ% ) !ste important ca+ atunci cand copilul isi manifest disconfortul (plange)+ s fie asezat intr&o poziie care ii con$ine (scos din ap)% ) 'e msura acomodrii cu apa+ temperatura acesteia $a fi sczut de la -.O" la -?O&-3O" de grade% ) Se pot aseza pe suprafaa apei /&2 6ucrii plutitoare sau se pot suspenda deasupra $anei 6ucrii colorate+ ca pri$irea copilului s fie atras de acestea in timpul plutirii pe piept sau pe spate% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic 4ou nscut ) 9nde sunt iniiate programe ac$atice in piscine

publice+ pentru nou nscui sub 1 luni+ se $a acorda o atenie deosebit strii de sntate a nou nscuilor% ) "ondiiile de igien impuse $or cuprinde( igiena apei+ temperatura apei si a aerului din incint+ tehnicile de prindere si manipulare a nou nscutului si programul sedinelor% ) Durata sederii in ap este de /0 ma imum /3 minute+ apoi se poate mri treptat pan la -0 minute% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic 4ou nscut 6ndicaii metodice ) ! erciiile de inot se $or incepe de la $arsta de - luni% ) 4azinul $a a$ea adancimea de l+-0 m+ pentru ca mama sau terapeutul s poat asista copilul din poziia stand% ) !ste bine ca o latur a bazinului s fie pre$zut cu trepte+ pentru ca mama sau terapeutul s poat sta si in sezand% ) Na primele sedine+ copilul $a fi purtat de mam in brae+ cu capul copilului spri6init pe umr% #stfel+ $a tra$ersa bazinul de cate$a ori+ copilul $a fi stropit pe spate si pe ceaf cu o man si $a fi scufundat treptat in ap% ) 9rmeaz e ersarea plutirii si alunecrii pe piept si pe spate+ la inceput in linie dreapt+ apoi in zig&zag% ) *n momentul in care copilul are fora necesar de a menine capul ridicat+ se pot folosi elemente flotoare gonflabile pe bra+ priza este sub a il sau bebelusul se prinde de degetul mare al mamei si se e erseaz alunecarea pe piept%

) 9rmtoarea faz este renunarea la priz si plutirea independent pe spate si pe piept% ) #lunecarea independent se $a in$a prin traciune (de la ni$elul umerilor) si prsirea prizei+ apoi cu impingere pe talpa copilului% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic 4ou nscut 6ndicaii metodice ) 8iscarea de picioare se $a e ersa la inceput ca o miscare pasi$ 7 apucarea gleznelor cu mainile si miscarea lor pe $ertical+ deprtarea si apropierea picioarelor+ fle iunea si e tensiunea alternati$ a picioarelor% ) Scufundarea capului sub ap se poate face dup ce copilul stpaneste apneea% ) "opilul inut cu o palm+ se toarn ap pe cap sau obraz+ in mod refle el $a realiza apneea% #ceast mane$r s fie insoit cu rostirea unui cu$ant scurt (6os+ hopa)% 8ai tarziu+ odat cu stropirea capului si rostirea cu$antului+ copilul $a fi scufundat l&2 secunde sub ap% ) #celasi e erciiu se $a face cu priza sub a il sau cu priza pe mainile copilului% #stfel+ $a fi obisnuit s se scufunde fr s fie inut in brae+ reducand astfel contactul direct cu mama% ) 9rmtoarea faz in in$are este scufundarea copilului in timpul alunecrii pe piept+ odat cu rostirea semnalului $erbal% ) Dac copilul isi manifest disconfortul+ inghite ap+ plange+ $a fi ridicat din ap+calm+ si $a fi linistit folosind un ton calm% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic

4ou nscut 6ndicaii metodice ) #lunecarea pe spate se $a e ersa la inceput cu susinerea spatelui cu o man+ a capului si gatului cu cealalt% ) 'entru c primele incercri ar putea s nu fie pe placul copilului+ deoarece o parte a capului este sub ap si campul $izual se reduce+ a$and pri$irea indreptat in sus+ este important ca printele sau instructorul s fie aplecat deasupra copilului si s&i $orbeasc tot timpul% ) Na primele incercri alunecarea $a fi lent+ in linie dreapt+ pan se obine rela area si e tensiunea membrelor inferioare% ) Dup ce se obisnuieste cu aceast poziie si ii $a face plcere+ se poate reduce priza numai la susinerea capului si ulterior poate fi lsat s pluteasc independent% ) Dac ambii prini particip la acti$itate+ unul dintre ei poate s in 6ucrii colorate in aer pentru a atrage pri$irea copilului+ astfel si capul $a fi meninut intr&o poziie corect% ) *n$area e piraiei ac$atice nu poate constitui un scop la aceast $arst% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic Sugar 5 si ' ) Sugarii care particip la programe ac$atice in piscine publice trebuie s aib cel puin 1 luni% ) #cestia trebuie susinui adec$at pentru a pre$enii inghiirea apei% *nto icaiile cu ap sunt frec$ente la aceste $arste% ) 'rinii si instructorii trebuie s monitorizeze cat ap a but sugarul si s&l scoat din ap inainte ca stomacul acestuia s se dilate% ) 'rogramele ac$atice pentru nou nscui si sugari trebuie s fie structurate sub form de 6ocuri de acomodare cu apa% ) #cti$itatea in ap sau in 6urul bazinului $a fi supra$egheat de prini indeaproape% ) Trebuie asigurat un mediu destins+ $esel fr constrangeri+ care $a

asigura sugarului o dez$oltare social+ intelectual+ fizic si emoional% ) 'rogramul de acomodare in ap trebuie s cuprind educaia si participarea acti$ (in ap) a prinilor la programul ac$atic% ) De asemenea trebuie s li se comunice prinilor regulile de siguran+ obiecti$ele si tehnicile de abordare a acti$itilor destinate sugarilor% ) *niial prinii trebuie s&si asume responsabilitatea supra$egherii si in$rii propriilor copii% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic Sugar 5 si ' ) 'rinii trebuie s se asigure c proprii copii sunt in stare perfect de sntate in timpul programului ac$atic% ) E informare corect despre starea de sntate sau despre boli de care sufer sau a suferit copilul sugar trebuie obinut de la prini inainte de a accepta un sugar in programul ac$atic% ) 'rofesorul si prinii trebuie s fie constieni c starea fizic si emoional $ariaz de la un sugar la altul% ) 9n istoric medical si o informare despre starea de sntate a prinilor trebuie de asemenea cunoscute% ) 'rofesorii trebuie s fie specializai in acti$itatea ac$atic cu sugarii% 'rofesorul trebuie s cunoasc modul de dez$oltare+ implicaiile acti$itilor ac$atice si ritmul de in$are ale sugarului% ) 'rofesorul trebuie s ineleag+ s aib aptitudini+ s aib rbdare si entuziasm pentru acest grup de $arst si s fie mereu informat in legtur cu noutile in domeniu% ) 'rofesorul din ap si cel puin inc o persoan aflat afar din ap trebuie s cunoasc si s fie atestai in resuscitarea cardio&pulmonar la sugari si copii% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic Sugar 5 si ' ) Sugarilor trebuie s li se acorde timp pentru a in$a in ritmul propriu%

) @umrul cursanilor trebuie s permit o supra$eghere atent si atenie indi$idual% ) Sunt indicate programele care cuprind acti$iti de e plorare si dez$oltare+ 6ocuri care implic participarea printelui pe uscat sau in ap% ) Dez$oltarea deprinderilor specifice inotului nu trebuie s de$anseze 6ocul si buna dispoziie in ap+ dar trebuie urmrite pe parcursul dez$oltrii sugarului% ) Na aceast $arst in$area se face prin relaia /(/ printe(sugar% ) =rupele $or a$ea ma im > sugari% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic Sugar 5 si ' ) Se $or folosi numai metode care sunt inelese si agreate de sugari+ nu sunt indicate metode care sunt traumatizante sau $ioleaz drepturile copilului% ) Na nici o etap de dez$oltare nu se foloseste fora% ) Sugarii trebuie s fie susinui corect pentru a pre$eni inghiirea apei% ) 8etodele prin care sugarul sau copilul este aruncat in ap de la inlime pentru a obine o oarecare reacie de plutire sunt contraindicate% ) Scufundarea (submersia) poate fi introdus in program abia dup ce sugarul a demonstrat un ni$el de cunostine adec$at si un control bun al respiraiei% ) *niial scufundrile $or fi de scurt durat si puine ca numr in cadrul unei sedine% ) #bia dup ce sugarul manifest dorina de a se scufunda si demonstreaz deprinderi corecte de control al respiraiei+ scufundrile pot fi mai dese si de durat mai lung% ) #ceast e perien nu trebuie s fie impus+ pedepsit sau

recompensat% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic Sugar 5 si ' ) Durata sedinelor nu trebuie s depseasc -0 de minute+ de regul perioadele scurte de in$are la aceast $arst sunt mai eficiente% 'erioadele mai lungi induc starea de oboseal si de frig% ) "opii care prezint semne de frig $or fi scosi din ap+ uscai+ imbrcai si inui la cldur% ) Temperatura apei trebuie s fie de cel puin -0o"+ iar cea a aerului mai mare pentru a asigura confortul necesar in$rii% ) 'entru c la aceast $arst copii pierd usor cldur+ prinii $or infsura copii cu un prosop la finalul leciei cand acestia ies din ap% ) *ncinta bazinului trebuie meninut la standardele+ reglementate prin lege+ de siguran+ puritatea apei si condiiile sanitare% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic +opil mic 5 si ' ) E informare corect despre starea de sntate sau despre boli de care sufer sau a suferit copilul mic trebuie obinut de la prini inainte de a accepta un copil mic in programul ac$atic% ) 'rofesorul si prinii trebuie s fie constieni c starea fizic si emoional $ariaz de la un copil mic la altul% ) 9n istoric medical si o informare despre starea de sntate a prinilor trebuie de asemenea cunoscute% ) 'rofesorii trebuie s fie specializai in acti$itatea ac$atic cu copii mici% ) 'rofesorul trebuie s cunoasc modul de dez$oltare+ implicaiile acti$itilor ac$atice si ritmul de in$are ale copilului mic% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic +opil mic 5 si '

) 'rofesorul trebuie s ineleag+ s aib aptitudini+ s aib rbdare si entuziasm pentru acest grup de $arst si s fie mereu informat in legtur cu noutile in domeniu% ) 'rofesorul din ap si cel puin inc o persoan aflat afar din ap trebuie s cunoasc si s fie atestai in resuscitarea cardio&pulmonar la sugari si copii% ) ;aportul profesor(copii trebuie s fie sczut+ trebuie luate in considerare ne$oile copilului mic% ) ;aportul profesor(copii trebuie s fie sczut+ trebuie luate in considerare ne$oile copilului mic% ) *niial leciile se $or desfsura in prezena in ap a prinilor pentru ca mai apoi+ in 6urul $arstei de - ani+ unii copii mici s treac intr&o grup de tranziie+ unde prezena prinilor in ap nu mai este necesar% ) ;aportul ideal ar fi de /(3 si permite supra$egherea eficient si o instruire competent% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic +opil mic 5 si ' ) Temperatura apei trebuie s fie de cel puin -0o"+ iar cea a aerului comparabil cu cea a apei pentru a asigura confortul necesar in$rii% ) *ncinta bazinului trebuie meninut la standardele+ reglementate prin lege+ de siguran+ puritatea apei si condiiile sanitare% ) Folosirea diferitelor flotoare la aceast $arst poate spori increderea si dez$oltarea deprinderilor% ) @umeroase si di$erse metode de in$are apeleaz la folosirea unor dispoziti$e flotante+ totusi+ aceste dispoziti$e trebuie utilizate atent si sub continu supra$eghere+ pentru c acestea au scop educati$ si nu de sal$are% ) Bor fi predate reguli de comportament pentru acti$itile din sau de

lang bazin% ) *ndiferent de ni$elul de deprinderi acumulate de copilul mic+ acesta nu trebuie considerat niciodat ca fiind in deplin siguran in ap+ deci $a fi supra$egheat in permanen atunci cand se afl in sau in apropierea apei% ) "apacitatea de in$are la copilul mic este in relaie direct cu participarea acti$ in cadrul leciei si cu frec$ena leciilor% ) "onsolidarea deprinderilor se realizeaz prin repetare% #ceast e perien nu trebuie s fie impus+ pedepsit sau recompensat% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic +opil mic 5 si ' ) "opilul mic trebuie tratat indi$idual+ permiandu&i&se s e$olueze in ritm propriu% ) !ste important ca profesorii si prinii s ineleag temerile si ne$oia de susinere si incura6are ale copilului mic% ) *ncrederea este e trem de important+ lipsa ei generand fric% ) #cti$itile trebuie s fie plcute si potri$ite pentru aceast $arst% ) Se $or folosi numai metode care sunt inelese si agreate de copii mici+ nu sunt indicate metode care sunt traumatizante sau $ioleaz drepturile copilului% ) Na nici o etap de dez$oltare nu se foloseste fora% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic +opil mic 5 si ' ) "opii mici trebuie s fie susinui corect pentru a pre$eni inghiirea apei% ) 8etodele prin care copilul mic este aruncat in ap de la inlime pentru a obine o oarecare reacie de plutire sunt contraindicate% ) Scufundarea (submersia) poate fi introdus in program abia dup ce copilul mic a demonstrat un ni$el de

cunostine adec$at si un control bun al respiraiei% ) *niial scufundrile $or fi de scurt durat si puine ca numr in cadrul unei sedine% ) #bia dup ce copilul mic manifest dorina de a se scufunda si demonstreaz deprinderi corecte de control al respiraiei+ scufundrile pot fi mai dese si de durat mai lung% ) #ceast e perien nu trebuie s fie impus+ pedepsit sau recompensat% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic .rescolari ) 'rescolarii pot in$a tehnici de inot de baz si pot participa independent la acti$itile ac$atice desfsurate sub form de cursuri% ) Dez$oltarea deprinderilor si educarea siguranei se bazeaz pe 6ocuri si acti$iti% ) !ste important ca prinii s ineleag faptul c programele la aceast $arst se bazeaz pe familiarizarea cu apa si nu cu dez$oltarea deprinderilor legate de procedeele de inot% ) 'rofesorii trebuie s fie specializai in acti$itatea ac$atic cu prescolarii si trebuie s aib aptitudini si s prezinte entuziasm pentru acest grup de $arst% ) 'rescolarul trebuie tratat indi$idual+ permiandu&i&se s e$olueze in ritm propriu% I$!ic 6ii "e$tru e!uc 6i +$ 'e!iul c& tic .rescolari ) !ste important ca profesorii si prinii s ineleag temerile si ne$oia de susinere si incura6are ale prescolarului% *ncrederea este e trem de important+ lipsa ei generand fric% ) #cti$itile trebuie s fac plcere si s fie potri$ite pentru $arsta si aptitudinile grupei% ) ;aportul profesor(prescolar trebuie s fie sczut+ astfel incat s se poat ine cont de ne$oile prescolarului% ) *ndiferent de ni$elul de deprinderi acumulate de

prescolar+ acesta nu trebuie considerat niciodat ca fiind in deplin siguran in ap+ deci $a fi supra$egheat in permanen atunci cand se afl in sau in apropierea apei% ) 9n raport sczut profesor(prescolar de ma im /(3 permite o supra$eghere adec$at si satisface ne$oile fiecrui prescolar in parte% Pri)e !e b )7 'riza I"H!N@!;J (dup Toth #gota+ 20/0) Pri)e !e b )7 'riza la suba il(dup Toth #gota+ 20/0) Pri)e !e b )7 'riza pe $ertical fa in fa (dup Toth #gota+ 20/0) Pri)e !e b )7 'riza IS#@DW*"HJ (dup Toth #gota+ 20/0) Pri)e !e b )7 'riza pe antebra (dup Toth #gota+ 20/0) Pri)e !e b )7 'riza in poziia sezut (dup Toth #gota+ 20/0) Plu ir! p! spa ! 0 Dup Toth #gota+ 20/0 Plu ir! p! spa ! 8 Dup Toth #gota+ 20/0 S(u;u",ar! iimii a $ 0 Dup Toth #gota+ 20/0 S(u;u",ar! iimii a $ 8 Dup Toth #gota+ 20/0 <o(== s(u;;u",ar! %%" ap$ 0 Dup Toth #gota+ 20/0 <o(== s(u;;u",ar! %%" ap$ 8 Dup Toth #gota+ 20/0 Folosir!a pllu ii oar!llor Dup Toth #gota+ 20/0 CONCLU?II ! ercitile de inot la aceast $arst au ca rezultat accelerarea dez$oltrii capacitii de coordonare+ o mai

mare rezisten fa de unele infecii+ dez$olt sistemul respirator si circulator% Dez$olt sistemul osos si muscular+ a$and efect poziti$ asupra insusirii unor deprinderi de pe uscat (tararea+ mersul) si asupra dez$oltrii motrice si senzoriale% NOT TERAPEUTICcursul @ Asistent Drd. POP NICOLAE HORAIU *nelegerea elegerea metodelor( ) 4ad ;agaz ;ing 8ethod (4;;8) ) #i "hi )Watsu OBIECTIVE B ! R 8 ) Ri$8 3et9#! (BRR3) !ste un concept terapeutic care se desfsoar in raport de /(/% Terapeutul asigur punctul fi pentru pacient+ de aceea terapeutul trebuie s fie bine pregtit si precis+ acesta trebuie s cunoasc foarte bine principiile metodei si s stpaneasc foarte bine prizele pentru a a$ea succes in aplicarea acestei metode% Ist#ric 8etoda el$eian 4;;8 se bucur de o istorie indelungat% *n /520+ un $antor gseste un iz$or in apropierea orasului 'fafers% *mediat dup aceasta au fost spate in piatra muntelui mici bazine si lumea a inceput s frec$enteze aceste bi impro$izate% 'entru c accesul la acest spa era dificil in />?0 apa a fost direcionat spre orasul 4ad ;agaz% #pa era folosit in tratarea diferitelor

afeciuni fizice sau psihice+ cei care foloseau aceste bi+ stteau aici ore intregi% *n /5-0 terapeuii au inceput s foloseasc apa in atrofii musculare sau scderi ale amplitudinii de miscare% 8iscrile din ap erau unidimensionale+ imitand miscrile de pe uscat% Ist#ric Na inceputul anilor /530+ in Wildbad+ =ermania+ terapeuii au introdus metoda inelelor+ asezand pacienii in inele plutitoare si direcionandu&i spre terapeut sau indeprtandu&i de terapeut (Tum Suden /533+ /5.2L Knupfer /531+ /53>)% Tratamentul putea astfel s fie difereniat pentru c rezistena se aplica manual% 8etoda Wildbad folosea cu precdere e erciii de stabilizare si crestere a forei musculare% Ist#ric Din perspecti$a neurofiziologic si fiziologic metoda Wildbad nu se supunea legilor specificitii si preciziei% 'rin introducerea metodelor de facilitare neuromuscular (Kabat /532+ /53-L Knott si Boss /51>)+ terapeuii din !uropa au incercat s introduc miscrile tridimensionale in hidroterapie (Da$ies /51.)% "ooperarea intre 4eatrice !ggar+ kinetoterapeut el$eian si Qames 8c8illan+ fondatorul metodei HalliPick+ a dus la integrarea miscrilor tridimensionale+ diagonale in noua metod cu folosirea inelelor plutitoare 4ad ;agaz (Vinn /5.3+ !gger /550)% Ist#ric Pri$ci"ii 'ec $ice si tr t 'e$tul (i)ic

"unostinele despre biomecanic+ hidrodinamic si neurofiziologie sunt necesare in terapia rezisti$ 4;;8% #tunci cand caracteristicile unei miscri+ cum ar fi direcia+ intensitatea+ $elocitatea influeneaz si articulaiile in$ecinate+ se genereaz o miscare continu (Klein& Bogelbach /5>/)% Erice miscare continu modific starea de echilibru+ forand corpul s reacioneze pentru a gsi o nou stare de echilibru stabil% Pri$ci"ii 'ec $ice si tr t 'e$tul (i)ic #ceste reacii se manifest in dou etape( ) 'acientul franeaz miscrile continue prin miscri acti$e in direcie opus (for acti$)% ) 'acientul foloseste o parte sau mai multe pri ale corpului ca si contragreutate pentru a reduce efectele miscrii continue (for pasi$ acti$at)% *n 4;;8+ atat fora acti$ cat si fora pasi$ acti$at sunt folosite% Din punct de $edere fiziologic doar fora acti$ este important+ dar cunoasterea si acti$area potri$it a forei pasi$e este foarte important in folosirea corect a metodei 4;;8% Pri$ci"ii 'ec $ice si tr t 'e$tul (i)ic Pri$ci"ii 'ec $ice si tr t 'e$tul (i)ic De e emplu+ dac se acioneaz unilateral asupra corpului in decubit dorsal+ centrul de greutate se $a deprta de linia medial a corpului+ pro$ocand rotirea in 6urul a ului longitudinal%

'entru a pre$eni acest fenomen+ acti$iti contrare $or fi iniiate% #ceste reacii pasi$e+ contrare au $aloare terapeutic pentru c sunt miscri automate+ reacti$e si de cele mai multe ori inconstiente (pacientul nu isi d seama de ele)% #ceste miscri automate apar incet+ cu for redus si pot fi usor controlate de terapeut% Pri$ci"ii 'ec $ice si tr t 'e$tul (i)ic ! emple de miscri pasi$e acti$ate( Corpul se roteste spre *%%u&(ie st/n0a -ota(ie e$tern! +n fle$iune Contra&(ia mus&ulaturii rotatorilor interni Corpul se roteste spre st/n0a *%%u&(ie +n fle$iune 1a2inul se s&ufun%! sau ,$tensie &a%e Fle$iune Miscare pasiv activat n soldul stng Miscarea activ n Efect soldul drept 0 cilit re $eur#'#t#rie "r#"ri#ce"ti&7 4;;8 este cunoscut si sub numele de facilitarea neuromotorie propriocepti$ (F@') in ap% F@' se defineste ca metoda care stimuleaz sau produce mecanisme de rspuns neuromotor in urma stimulrii diferiilor proprioceptori (Knott si Boss /51>)% 'acientul foloseste intotdeauna rezistena opus de terapeut ca baz de susinere si

astfel echilibrul este asigurat mai mult sau mai puin continuu% ;ezistena opus de terapeut este continu pe tot parcursul e ecuiei% #tunci cand corpul uman pluteste pe ap+ este in stare de echilibru% Totusi+ o singur miscare poate schimba relaia dintre centrul de greutate si punctul in care acioneaz fora ascendent si astfel corpul ias din poziia stabil de echilibru% Starea de echilibru poate fi restabilit in dou moduri( ) 'rin folosirea unor dispoziti$e de stabilizare (elemente flotante a6uttoare)L ) 8ainile terapeutului care asigur singurul suport real si punct de fi are% 0 cilit re $eur#'#t#rie "r#"ri#ce"ti&7 *n plutirea liber+ staionarea corpului in ap+ in$ocarea stretch&refle este imposibil+ spre deosebire de F@' pe uscat+ stretch&refle ul nu poate fi utilizat pentru a iniia miscri in ap% ;ezistena in 4;;8 este asigurat de mainile terapeutului si de frecarea cu ap% *n unele protocoale+ echilibrul instabil creeaz imposibilitatea de a duce miscarea la amplitudine ma im% De regul sunt folosite doar unele protocoale ale F@' in 4;;8% 0 cilit re $eur#'#t#rie "r#"ri#ce"ti&7 0 cilit re $eur#'#t#rie "r#"ri#ce"ti&7 'rincipii de baz ale F@' folosite in 4;;8 Stret&)in0-ul poate fi folosit &a te)ni&! +ntr-un proto&ol si nu la +n&eputul a&estuia3

ntindere 4ra&(iunea si apro$imarea unei termina(ii ner.oase sen2iti.e la ni.elul unei arti&ula(ii si ini(ierea unei &ontra&(ii refle$e 5prin apro$imare6 sau sus(inerea unei &ontra&(ii Traciun ea sau aproxima rea Comen2ile s&urte si pre&ise %in partea terapeutului fa&ilitea2! mis&!rile a&ti.e3 7rin%erea &ore&t! si in%i&ii ta&tili transmisi %e terapeut stimulea2! proprio&eptorii %in piele mus&)i si arti&ula(ii si fa&ilitea2! mis&area3 Stimuli: tactili, verbali 4erapeutul simte &alitatea mis&!rii pa&ientului +n timpul a&ti.it!(ii %inami&e si este &apabil s! influen(e2e a&east! &alitate prin a%aptarea re2isten(ei opuse3 -e2isten(a i2otoni&! si i2ometri&! se apli&! pe toat! amplitu%inea %e mis&are si este a%aptat! +n fun&(ie %e &apa&itatea pa&ientului3 e!isten adaptat 0 cilit re $eur#'#t#rie "r#"ri#ce"ti&7 'rincipii de baz ale F@' folosite in 4;;8 8mersia pro%u&e un e&)ilibru pre&ar al terapeutului3 7entru a a.ea o stabilitate bun! pentru a apli&a proto&olul terapeutul nu trebuie s! se s&ufun%e mai 9os %e 4#3 Mecanica corpului uman 8ni(ierea a&ti.it!(ii mus&ulare mer0e +ntot%eauna %inspre %istal spre pro$imal3 Sincroni!area S&)imbarea pri2ei %in pro$imal +n %istal sporeste %ifi&ultatea unei

e$e&u(ii &ore&te3 Folosirea %ia0onalelor tri%imensionale +n proto&ol asi0ur! &el mai &res&ut ran%ament mus&ular3 "rotocol Stimularea unui mus&)i puterni& in%u&e ira%ierea +n mus&)i mai slabi si le amplifi&! a&estora a&ti.itatea3 #radierea I$!ic 6ii 4;;8 cuprinde modele de e erciii pentru cresterea forei musculare si mobilizarea articular si prezint caracteristici $ariate% !ste o metod terapeutic care respect niste indicaii clare% Se foloseste in scop terapeutic+ nu ca si metod de fitness% 'rotocolul se stabileste dup e$aluarea funciilor si stabilirea obiecti$elor funcionale% 'oate fi folosit in cazul pacienilor care prezint( ) atrofie muscular+ ) amplitudine de miscare redus in diferite articulaii+ ) afeciuni care reduc stabilitatea sau echilibrul+ ) stri generale funcionale depreciate+ adic pacieni cu boli reumatologice+ ortopedice sau neurologice% I$!ic 6ii Obiecti&ele tr t 'e$tului Erganizaia mondial de sntate (WHE 200/) a clasificat descrierea problemelor de sntate in patru componente+ care sunt folosite in reabilitare (recuperare)% #ceste concepte sunt interconectate+ totusi o crestere a unui ni$el nu inseamn neaprat crestere si in altele% De e emplu+ imbuntirea ni$elului funcional nu duce automat la schimbri ale acti$itii sau ale implicrii% #$anta6ul acestei clasificri este reprezentat de

posibilitatea stabilirii corespunztore a obiecti$elor de tratament% "lasificarea este( ) Structura fizicL ) Funcionalitatea fizicL ) #cti$itateaL si ) *mplicarea (participarea)% Toate aceste obiecti$e se regsesc in practica 4;;8+ legate de structura si funcionalitatea fizic si pot fi abordate separat sau combinat prin aceast metod% Obiecti&ele tr t 'e$tului 4;;8 nu este doar o tehnic de imbuntire a forei musculare+ ci un concept fizioterapeutic de tratament complet care poate fi direcionat pe ameliorarea durerii si rela area muscular% CONCLU?IE Ai C9i #i "hi este un program de e erciii rela ante in ap+ conceput pentru a asigura confortul si bucuria de a e ersa in ap+ cu o structur bine determinat+ e ecutate progresi$% 'rintr&o e ecuie corect+ prin structura lor ritmic si rela ant pentru cei care caut asta intr&un program de e erciii ac$atice+ poate de asemenea ameliora mobilitatea articular si amplitudinea de miscare% #i "hi a luat nastere prin combinarea conceptului Tai "hi cu tehnicile din Shiatsu si Watsu+ se practic scufundat in ap pan la ni$elul umerilor+ folosindu&se o combinaie de respiraii profunde si lente+ miscri ample (largi) ale braelor+

membrelor inferioare si a bazinului% Ai C9i Re(eri$6e ist#rice Qun Konno este creatorul #i "hi&ului% #re o indelungat istorie in legtur cu acti$itatea ac$atic+ fiind unul dintre cei mai tineri antrenori ai lotului naional olimpic 6aponez de inot in /5>0% # studiat indelung miscrile faunei marine pentru a inelege miscarea lin si eficient prin ap% Dup muli ani a obser$at miscrile Watsu adic Shiatsu in ap si a imbrisat ideea miscrii cursi$e si sublinierea miscrilor in a ul longitudinal al corpului% Totusi a considerat ca e erciiile in perechi ar putea s nu fie pe placul tuturor% #stfel a aprut #i "hi+ care poate fi practicat indi$idual si totusi s aduc beneficii similare celor din Watsu% Re(eri$6e ist#rice 'rin #i "hi practicanii pot s sublinieze aspectele posturale si s acioneze in a ul longitudinal al corpului pentru a&si menine echilibrul psihic si fizic (Konno+ Q% 200?)% #i "hi este o metod nou de practic a e erciiului fizic pentru cei obisnuii cu miscri balistice+ in mare $itez sau pentru cei care prezint deprinderi gresite in urma unui accident sau a unei inter$enii chirurgicale% 'rin #i "hi practicanii constientizeaz acti$itatea muscular si modelele de miscare% #tenia pentru postur+ respiraie combinat cu $izualizarea poziiei ortostatice a6ut practicantul s aduc corpul intr&o aliniere corect%

Re(eri$6e 8e$er le I$!ic 6ii 'racticarea #i "hi amelioreaz eficiena miscrii la pacienii cu dureri cronice+ artrite+ fibromialgii+ boli pulmonare obstructi$e cronice+ echilibru deficitar+ diabet+ scleroz multipl+ sau alte probleme neurologice sau ortopedice% #i "hi se poate practica in grupuri sau indi$idual+ nu necesit echipament special+ si permite prului si feei s rman uscate% 'oziia $ertical care nu implic scufundarea permite si celor care nu stiu sau nu pot s inoate s se bucure de efectele benefice ale e erciiului in ap% !fectele benefice datorate practicrii #i "hi se datoreaz respiraiei si rela rii% !fectele benefice inregistrate la ni$el cardio$ascular dup antrenamentul #i "hi s&au do$edit benefice si pentru pacieni care prezentau durere cronic+ artrite+ boli pulmonare obstructi$e cronice+ diabet si echilibru deficitar% #i "hi induce rela area in cazurile pacienilor cu un ni$el crescut de stres% I$!ic 6ii #i "hi este o metod de e erciiu ac$atic cu aplicare larg+ de la probleme ortopedice pan la cele neurologice+ de la tineri la $arstnici+ de la sporti$i la persoane cu disabiliti+ aproape oricine poate s se bucure de beneficiile practicrii #i "hi% CONCLU?IE : tsu Watsu este o form de shiatsu in ap+ si

este o form de terapie in ap cu temperaturi cuprinse intre -2&2?o"% #ceast metod combin miscri ritmice si stretching+ pacientul pluteste in permanen in decubit dorsal sau in asezat in timp ce terapeutul il misc ritmic prin ap+ aplicand stretching pe toate segmentele corpului% Watsu este cunoscut si ca shiatsu in ap+ a fost creat in /5>0+ pe baza cunostinelor acumulate de Harold Dull in Ven shiatsu% Tehnica ac$atic subliniaz coordonarea respiraiei cu miscri prestabilite% 8iscrile sunt legate intre ele si sunt diri6ate prin interaciunea terapeut & pacient% Watsu are efecte benefice pentru pacienii care necesit cresterea mobilitii si rela are% : tsu Ist#ric si (il#)#(ie "reatorul Watsu+ Harold Dull+ este directorul scolii de Shiatsu si masa6% Dull este iniiat in Ven Shiatsu de cel mai cunoscut Ven Shiatsu maestru 6aponez+ Shizuto 8asunaga si de cei mai cunoscui din #merica+ ;euho Xamada si Wataru Ehashi% Dull a combinat creati$itatea sa de poet+ inelegerea sa pentru energie si cunostinele sale in Shiatsu pentru a crea miscrile lente si ritmice in ap% #ceste miscri au efecte asupra $iscerelor+ sistemului limbic+ sistemului ner$os+ sistemului musculo&scheletal+ etc% !fectele terapiei Watsu sunt benefice in afeciuni neurologice+ ortopedice si psihiatrice% 'entru a putea aprecia pe deplin terapia Watsu trebuie ineleas foarte bine

filozofia Ven% Ist#ric si (il#)#(ie ?e$ Ven este definit simplist ca( Rs fi una cu propriul eu si cu naturaJ% Ven reprezint una din sectele 4uddiste care promo$eaz antrenarea minii prin meditaie%