Sunteți pe pagina 1din 24

PROBA PRACTIC Teme examen de absolvire 2013

1. Componentele principale care intr n structura i funcionarea aparatelor de

electroterapie. Partile componente sunt: a. Sistem de alimentare de la retea - format din: stecher, Cordonul, ntrerupator. . !ispo"iti#ul de redresare al curentului - format din: Con#erti"or cu punte redresoare, c. $parat de re%lare a intensitati - format din: Potentiometru, Comutatorul pentru forma de curent, $paratul de masura al intensitati, &iliampermetru sau dispo"iti# di%ital de afisare d. Sistemul de racordare cu olna#ul-format din: 'orne, Ca luri, (lectro"i
). Stratul hidrofil i fi*area electro"ilor.

Contactul dintre electrod si pacient se reali"ea"a printr-un strat hirdofil din #asco"a sau tifon im i at cu apa sau cu ser fi"iolo%ic, aplicat ferm. (lectro"ii se fi*ea"a cu en"i elastice, chin%i, saculeti cu nispip, #acum sau se pot autoatasa +autoade"i#i,. (ste o li%atoriu folosirea stratului hidrofil ntre electrod si te%ument pentru pre#enirea arsurilor, care tre uie spalat dupa fiecare utili"are.
-. (fectele fi"iolo%ice ale curentului %al#anic

. $supra fi relor ner#oase sen"iti#e : - efect anal%etic , la pol +/, prin cresterea pra%ului de sensi ilitate dureroasa + anelectrotonus , cu hiperpolari"area mem ranelor celulare . $supra fi relor ner#oase motorii : - efect stimulator cu cresterea e*cita ilitatii o tinut la polul +-, - catelectrotonusul fa#ori"ea"a depolari"area mem ranelor celulare . $supra sistemului ner#os central : - aplicatiile descendente au efect sedati# si de scadere a e*cita ilitatii ner#oase

- aplicatiile ascendente au efect stimulator . $supra fi relor #e%etati#e #asomotorii are efect hiperemi"ant si #asodilatator . (fect iotrofic prin im unatatirea circulatiei tisulare

0. &odaliti de ae"are a electro"ilor n aplicaiile curentului %al#anic

Se utili"ea"a doua modalitati de ase"are a electro"ilor : - trans#ersal , de oparte si de alta a re%iunii afectate pe care o incadrea"a astfel fata in fata + umar , %le"na , %enunchi , 1 - lon%itudinal , cu electro"ii plasati la distanta , la e*tremitatile se%mentului tratat + rat , %am a , mem ru inferior , .

2. 3ndica4iile 5i contraindica4iile curentului %al#anic

3ndicatii: - ne#ral%ii si ne#rite: de tri%emen , occipitala , dentare, intercostale , - afectiuni reumatismale de%enerati#e 1 - artrite , artro"e cu di#erse locali"ari 1 - tendinite , ursite , periartrite , epicondilite , mial%ii 1 - sechele posttraumatice 1 - oala 6a7naud , , arteriopatii periferice 1 - pare"e si parali"ii 1 - sindroame de suprasolicitare 1 - distonii neuro-#e%etati#e 1 Contraindicatii: - Stari fe rile, oli infecto-conta%ioseacute - (c"eme - Pre"enta corpurilor metalice in tesuturi - 'oli neopla"ice, consumpti#e - 3ntoleranta la curent electric, pacema8er
9. 'aia %al#anic icelular

Baia galvanica bicelulara se poate folosi in com inatii diferite in functie de efectele urmarite. Se com ina actiunea curentului continuu cu actiunea termica a apei +apa este mi:locitoare intre electrod si te%ument,. Pentru aceasta aie sunt necesare ) #ane speciale, din faianta, su forma de ci"ma +pot fi si din portelan sau masa plastica,, pre#a"ute cu cate o despartitura laterala in care se pune electrodul si racordate la sursa de curent continuu, a#and polaritati diferite. ;n ta uret rotati# permite ase"area olna#ului la inaltimea dorita. (lectro"ii sunt din car une de retorta de forma dreptun%hiulara %roase de 1< mm cu lun%imea de 0<< mm.

=. 'ile %al#anice 0 - celulare - tehnic de aplicare.

'olna#ul sta ase"at pe un scaun sau ta uret, i"olat electric de postamentul pe care se afla instalata aia %al#anica patru-celulara. $pa introdusa in cele patru #ase +celule, tre uie sa fie la temperatura corpului +-0>, sau mai ridicata, pina la -?> 1 apa rece accentuea"a sen"atia neplacuta data de trecerea curentului, iar in apa calda +-=> @ -?>,, putem sa aplicam intensitati mai mari, mai ine tolerate.Putem sa facem aplicatii patru-celulare, tricelulare, icelulare sau unicelulare. Putem aplica com inatii in diferite #ariante, in functie de efectele urmarite si racordurile +aparat -pacient,sta ilite : @ mem rele superioare la acelasi semn de polaritate si merm rele inferioare la semncontrar. @ mem rele de partea dreapta la acelasi semn, mem rele stin%i la semnul contrar 1 Putem aplica com inatii in diferite #ariante, in functie de efectele urmarite si racordurile +aparat -pacient, sta ilite : - mem rele superioare la acelasi semn de polaritate si mern releinferioare la semnul contrar - mem rele de partea dreapta la acelasi semn, mem rele stin%i la semnul contrar 1 - - mem re la acelasi semn si al patrulea la semnul contrar+in e#antai, - )mem re la acelasi semn si un mem ru la semnul contrar -un mem ru la polul po"iti# si altul la cel ne%ati# !irectia curentului poate fi ascendenta +polul po"iti#-caudal, polul ne%ati#-cranial, sau descendenta, infunctie de scopul terapeutic urmarit.
?. 'ile %al#anice %enerale +Stan%er,.

Se e*ecuta in ca"i construite din material plastic ca i"olant. Sunt pre#a"ute cu ? electro"i +de %rafit, fi*ati pe peretii ca"ii, - pe partilelaterale, unul cranial, la ni#elul re%iunii cer#ico cefalice, si altul caudal, la ni#elul plantelor .Sensul curentului poate fi diri:at in multiple #ariante intre electro"i : descendent,ascendent, trans#ersal +cu polaritatea po"iti#a sau ne%ati#a fi*ata de partea stin%a sau dreapta, sau in dia%onala. 3ntensitatea curentului aplicat este mai mare decit la aia patru-celulara +1 <<<@1)<< m$,, fiind reparti"at pe intrea%a suprafata corpo-rala. Aa aia Stan%er este foarte important sa ne orientam dupa ,,sen"atia de curentB a pacientului, aplicind deci do"area intensitatii la ni#elul pra%ului sen"iti#, pina la sen"atiade furnicatura placuta si de usoara caldura.
C. Prepararea i utili"area soluiilor la ioni"ri.

Se folosesc solutii ce contin su stante acti#e care se disocia"a in campul electric si patrund in te%ument la ni#elul foliculilor pilosi si ai %landelor sudoripare unde reali"ea"a depo"ite ce apoi sunt preluate de circulatia san%elui . (*. : iono%al#ani"area cu CaCl) . Solutia de CaCl) se pune la anod . Solutii folosite :

- la polul po"iti# : CaCl) , &%SD0 , EnSD0 , ioni metalici , alcaloi"i , acetilcolina, morfina , *ilina , atropina , corticoi"i 1 - la polul ne%ati# : saruri de aci"i or%anici , 'r , Cl , 3 , acid salicilic , acid acetic , acid o*alic sau acid citric . Solutiile se prepara cu apa distilata . Concentratia solutiilor este mica +1 F - G , deoarece in solutie disociatia electrolitica este cu atat mai mare cu cat solutia e mai putin concentrata

1<. 3oni"area transcere ral.HHHHHHHHHHHHHHHH

Procedurile cu loc de aplicare %ulerul Scer a8 +"ona cefei si dorsala superioara, au un efect net asupra functionarii normale a SIJ, in sensul echili rarii lui. Sistemul ner#os reactonea"a ener%ic la actiunea curentilor electrici. Sensul curentului da un efect specific si anume curentii cu polul po"iti# la e*tremitatea cefalica +descendent, au un efect sedati#, pe cand curentii cu polul minus la e*tremitatea cefalica +ascendenti, au un efect de stimulare. 3oni"ari cu clorura de ma%ne"iu +&%Cl ), si clorura de calciu +CaCl ), prin te%ument patrund ionii de &% si Ca, primul a#and efect simpaticolitic, cel de al doilea, un efect sedati#. 3n practica electroterapica se folosesc solutii de clorura de ma%ne"iu 0G cu care se im i a stratul hidrofil de la anod1 ionul de ma%ne"iu fiind po"iti#, la inchiderea circuitului, se #a deplasa la catod, pe unde #a penetra in te%ument.
11. &odaliti de ae"are a electro"ilor la aplicarea curentului diadinamic.

. aplicatii pe puncte dureroase circumscrise . Se utili"ea"a electro"i mici , rotun"i , e%ali . Polul ne%ati# se aplica direct pe "ona dureroasa , iar po"iti#ul pro*imal la )-cm distanta 1 . aplicatii trans#ersale + transre%ionale , , la ni#elul articulatiilor mari , a "onelor musculare mari ale trunchiului si mem relor . Se folosesc electro"i plati , suficient de mari , ase"ati de o parte si de alta a "onei dureroase 1 . aplicatii lon%itudinale , de-a lun%ul unui ner# sau al unei cai #asculare . Pentru ner#i electrodul po"iti# , mai mare , se asea"a pro*imal, iar cel ne%ati# distal 1 . aplicatii para#erte rale , pe re%iunile radacinilor ner#oase , cu electro"i adaptati ca marime re%iunii afectate , cu polul ne%ati# pe re%iunea dureroasa si po"iti#ul de cealalta parte , sau electro"ii de aceeasi parte , po"iti#ul pro*imal 1 . aplicatii %an%lionare , pe %an%lionii #e%etati#i . Se utili"ea"a electro"i mici , rotun"i , cu ne%ati#ul pe %an%lionul respecti# si po"iti#ul la )-- cm distanta .

1). Kormele de cureni diadinamici utili"ai n electroterapie.

Lipuri de curenti diadinamici : - !ifa"at + !K , : frec#enta de 1<< M" - &onofa"at + &K , 1 frec#enta de 2< M"

- Perioada lun%a + AP , : frec#enta de 2<N1<< M" - Perioada scurta + CP ,, alternea"a la 1 s +&K, cu +!K,: frec#enta de 2<N1<<M" - 6itm sincopat +6S , : alternea"a la 1 s + &K , cu pau"e
1-. Lehnica de aplicare a curentului diadinamic la articulaia pumnului

$plicatia se face cu electro"i de dimensiuni mici cu strat hidrofil, plasati in po"itie trans#ersala +de o parte si de alata a pumnului, si prinsi cu chin%i sau cu en"i elestice in asa fel incat sa cuprinda articulatia pumnului si sa fie ferm presate pe te%ument.
10. 3ndicaiile i contraindicaiile curentului faradic

Curentul faradic o tinut apare su forma de descarcari scurte de intensitate mica si cu tensiune foarte mare. 3ndicatii: - electrostimularea musculaturi striate normal iner#ate. - electrostimularea musculaturii total dener#ate. - afectiuni ale sistemului ner#os periferic Contraindicatii: - parali"ia spastica - orice spasm si contractura musculara - stari inflamatorii acute ale aparatului locomotor.

12. Karadi"area cu ruloul pe mem rele inferioare F tehnica de aplicare

6uloul se plim a pe re%iunea dureroasa pudrata cu talc si se le%a de electrodul ne%ati#, curentul fiind tetani"at.

Lehnica si modul de aplicare sunt aceleasi ca si la %al#ani"ari. Se folosesc deci electro"i ficsi sau sta ili, de re%ula plasati opus pe se%mentul respecti#, unde se face faradi"area, sau un electrod mo il, Bn rulouB, care se plim a pe te%ument, celalalt fiind fi* si plasat opus pe acelasi se%ment.

19. 1=. 1?. 1C.

Karadi"area cu ruloul pe musculatur para#erte ral cer#icodorsolom ar. Karadi"area cu ruloul pe musculatura mem relor superioare. Karadi"area #asculosimpatic la mem rele superioare. Karadi"area #asculosimpatic la mem rele inferioare.

)<. (lectrostimularea musculaturii dener#ate.

(lectrostimularea musculaturii dener#ate se poate reali"a numai cu cureni e*poneniali de :oas frec#en +1< F )<< M",, dup un preala il electrodia%nostic care sta ilete parametrii optimi de e*citaie. Stimularea se reali"ea" cu stimuli apropiai de cei electrofi"iolo%ici, cu pant pro%resi# +triun%hiulari, trape"oidali, e*poneniali,, cu durate diferite ale impulsurilor, pau"elor i frec#enelor, n funcie de %radul de de%enerare indicat de cur ele de intensitate N durat.

)1. Lehnica de aplicare a curentului LrO ert la umr )). $plicaiile curentului LrO ert pe ner#ul sciatic )-. $plicaiile curentului rectan%ular la picior

)0. 3ndicaiile terapiei prin cPmpuri ma%netice de :oas frec#en

$fectiunile reumatismale - reumatismul cronic de%enerati# %onartro"a sau co*artro"a secundara, - reumatismul a articular +PSM, - reumatismul inflamator cronic, in poliartrita reumatioida s-au constata e#olutii fa#ora ile in stadiile 3 si 33. Sechelele posttraumatice - fracturile, prin accelerarea formarii calusului si pseudartro"ele, - sechelele postfracturi de mem re, asociind sau nu al%oneurodistrofie posttraumatatica din primele doua stadii, - pla%i, contu"ii, hematoame musculare, entoese, stari postrupturi musculotendinoase. $fectiunile neuropsihice, precum ne#ro"ele si distoniile neuro#e%etati#e. 3n ne#ro"ele astenice si an*ioase, in ne#ro"ele infantile cu comportament 3n ceea ce pri#este afectiunile or%anice ale sistemului ner#os, principala indicatie o constituie sindromul spastic, indiferent de cau"a acestuia, precum si infirmitatea motorie cere rala sau centrala la copii.

Mipertensiunea arteriala, in special cea esentiala in primele stadii e#oluti#e, $fectiunile respiratorii Suferinte precum astmul ronsic, ronsita cronica astmatiforma, traheo ronsita spastica, astmul ne#rotic $fectiunile di%esti#e ;lcerul %astroduodenal, %astritele cronice, sindromul de colon irita il, dischine"iile iliare $fectiunile endocrine !ia etul "aharat in formele insulinoindependente, cat si stadiul neuro%en al hipertiroidiei $fectiunile %inecolo%ice !ismenoreea functionala +prin influentarea terenului neuropsihic, tul urarile menstruale Kunctionale, metroane*ite cronice nespecifice, cer#icite cronice nespecifice, tul urarile de menopau"a si perimenopau"a

)2. 6e%uli ce tre uie respectate la aplicarea tratamentelor cu &a%netodiaflu*.

Pentru o una si eficienta desfasurare a sedintelor de tratament cu campuri ma%netice de :oasa frec#enta, tre uie respectate o serie de re%uli, dupa cum urmea"a: $paratul %enerator de campuri ma%netice de :oasa frec#enta tre uie sa fie amplasat intr-o incapere separata de restul aparatelor de fi"ioterapie, Planul de spri:in al pacientului nu tre uie sa pre"inte metal, Se #or indeparta de pe corp toate o iectele metalice, cat si ceasurile, procedura nu se #a aplica la persoanele purtatoare de materiale de osteosinte"a metalica si nici la persoanele purtatoare de pacema8er cardiac, (*tremitatea cefalica este ine sa se po"itione"e spre nord, $le%erea metodei de aplicatie, a formelor de camp ma%netic utili"ate, a frec#entei, durata sedintei si numarul acestora sunt in functie de scopul urmarit si de patolo%ia careia se adresea"a.
)9. &a%netodiaflu*ul %eneral-tehnica de aplicare

&odalitatile de aplicare ale campurilor ma%netice de :oasa frec#enta sunt trei, fiecare dintre ele cu posi ilitatea de modulare in trei #ariante de a"a: forma continua, forma intrerupt ritmic si forma intrerupt aritmic. (le pot fi modulate in trei #ariante de frec#enta. $le%erea formulelor de aplicare este adaptata scopului urmarit, afectiunii tratate, terenului costitutional si reacti#itatii neuro#e%etati#e a pacientului. $paratul poate dispune de mai multe tipuri de o ine: circulare +cer#icala si lom ara, si locali"atoare, de forma paralelipipedica. 'o inele circulare sunt utili"ate in aplicatii %enerale. 3n mod particular, o ina cer#icala actionea"a pe calea re%larii neuro#e%etati#e. 'o inele

locali"atoare sunt capa ile sa %enere"e campuri ma%netice de intensitati mai mari decat cele circulare dar limitate doar la "ona de aplicare.
)=. Lipuri de electro"i utili"ai n aplicaiile curenilor de medie frec#en. - electro"i metalici cu strat hidrofil - electo"i din cauciuc %rafitat cu strat hidrofil - electro"i #acumatici F urete hidrofil (lectro"ii se ale% in functie de marimea "onei de tratat 1 e*ista electro"i : - clasici , din cauciuc electroconductor sau autoade"i#i - tip #acuum : de preferat in ca"ul curentilor interferentiali pentru ca se fi*ea"a mai usor pe pacient - placute cu 0 poli 1 se folosesc pentru tratarea "onelor anatomice mici + puncte dureroase , tratamente faciale ,

- electro"i tip QmanusaR . Se folosesc in aplicatii dinamice la unele tipuri de aparate - nu este necesara cresterea intensitatii pe parcursul terapiei .
)?. Lipuri de frec#ene utili"ate n aplicaiile curenilor de medie frec#en

(fectele curenilor interfereniali n funcie de frec#en: frec#enele ,,miciR +su 1< M", produc un efect e*citomotor al muchilor striai normal iner#ai1 frec#enele ,,mediiR +1)--2 M", i cu intensitate su liminar a curenilor, au un efect decontracturant i #asculotrofic1 frec#enele ,,ridicateR +?<-1<< M", au un efect anal%etic

)C. Lehnica de aplicare a mediei frec#ene cu electro"i #entu"e la %enunchi

desenul din dreapta &K3 cu #entu"e


-<. &edia frec#en n re%iunea umrului cu electro"i #entu"e

desenul din dreapta &K3 cu #entu"e


-1. &edia frec#en pe re%iunea dorsolom ar - tehnica de aplicare

desenul din mi:loc &K3 cu #entu"e


-). 6ecomandri i re%uli de care tre uie s inem seama la aplicarea

tratamentului cu unde scurte Pacientului i se #a e*plica procedura in sine si #a fi posturat corespun"ator si conforta il, te%umentul tre uie sa fie uscat si sa nu pre"inte tul urari de sensi ilitate, Iu se accepta materiale metalice +osteosinte"a, cercei, inele, a%rafe, planul de spri:in,,

si nici prote"ele auditi#e sau pace ma8er-ul cardiac, Aa metoda in camp condensator se accepta material te*til uscat care sa intre in componenta dielectricului, Se inter"ice aplicarea procedurii in primele trei luni de sarcina, (ste inter"isa #ecinatatea cu aparatele %eneratoare de :oasa frec#enta, la mai putin de 9 metri +electro"ii aparatului de unde scurte functionea"a ca o antena de transmisie iar ca lurile aparatului de :oasa frec#enta functionea"a ca o antene de receptie,.
--. 3ndicaiile tratamentului cu unde ultrascurte

afeciuni posttraumatice:fracturi,entorse,lu*atii,hematoame,al%odistrofii posttraumatice. afeciuni reumatismale cronice poliartrita reumatoid, spondilartropatii serone%ati#e reumatism a articular: mio"ite, mio%elo"e, periartrite, tendinite reumatism cronic de%enerati#:arto"e,spondilo"e,cu efecte de ameliorare C2G. al%oneurodistrofia ne#ral%ii i ne#rite in aplicaii radiculare ne#ral%ii si ne#rite,sechele ne#ral%ice,distrofie musculara pro%resi#a,sindroame spastice si hipertone de cau"a piramidala si e*trapiramidala+sclero"a multipla,musc spastica din pare"e centrale,hemiple%ii spastice,sd Par8inson,

-0. !o"e utili"ate n tratamentul cu unde scurte. 3n practica medicala de specialitate se foloseste o scala de %radatie a do"elor aplicate, raportat la efectele asteptate. $stfel: !o"a 3 este cea mai sla a do"a, numita si rece sau atermica, deoarece nu produce nici o sen"atie, situandu-se su pra%ul de e*citatie termica a tesuturilor corpului +2-1<S,, !o"a 33 este sla a sau oli%oterma, producand o sen"atia de caldura %reu percepti ila +-<-0<S,, !o"a 333 este medie sau termica si produce o sen"atie de caldura placuta +=2-1<<S,, !o"a 3J este puternica, forte sau hipertemica, producand o o sen"atie de caldura puternica, nu intotdeauna a%reata de pacienti +11<-)2<S,. -2. Lerapia cu unde scurte pe sinusurile frontale. -9. Lratamentul cu unde scurte n astmul ronic. -=. Lehnica de aplicare a tratamentului cu unde scurte la %enunchi folosind

electro"i fle*i ili de pPsl.


-?. 3ndicaiile i contraindicaiile tratamentului cu unde ultrasonore. 3ndicatii terapeutice . 'oli reumatismale: efectul fundamental dura il F scaderea durerii / im unatatire functionala prin:

- cresterea mo ilitatii structurilor, - cresterea elesticiatii structurilor - scaderea spasmului muscular si a contracturii - artro"e, artrite reacti#e, spondilartro"e, sindoame miofasciale, poliartrite, M!A, M!C, etc. . Sechele posttraumatice: asi%ura resor tia hematoamelor, stimulea"a formarea calusului, com at fenomenele de distrofie simpatica refle*a secundara posttraumatica. . Post inter#entie chirur%icala: A3$, A3P, meniscuri, etc. . Ie#ral%ii, ne#rite, ne#ral%ie post "oster, etc. Contraindicatii . ochii 1 . cordul 1 . uterul %ra#id 1 . creierul + deasupra #erte rei C- , 1 . testiculele 1 . cartila:ele de crestere epifi"are + la copii , 1 . tumori + in orice stadiu , 1 . trom ofle ita si #arice 1 . stari septice si stari fe rile 1 . stare %enerala alterata 1 . afectiuni te%umentare infectioase , inflamatii aler%ice 1 . L'C acti# 1 . insuficiente de or%an + hepatica , renala , cardiaca , respiratorie ,

-C. Lerapia cu ultrasunete prin cupla: indirect Cupla: indirect : - se reali"ea"a prin intermediul imersiei in apa a capului de ultrasonare si a re%iunii de tratat 1 - se foloseste cand tre uie tratate "one anatomice mici , anfractuase , cum sunt mana sau piciorul sau cand ;S nu se poate aplica direct , datorita durerii 1 - temperatura apei tre uie sa fie placuta + -9T-= <C , . - apa tre uie fiarta in preala il , pentru eliminarea %a"elor di"ol#ate 1 - se poate folosi si metoda URpernei de apaR , un recipient de plastic sau cauciuc plin V cu apa , pus deasupra "onei de tratat 1 o mare parte din ener%ia ;S se pierde in acest fel .

0<. $plicaiile ra"elor ultrasonore prin cupla: direct la ni#elul umrului

01. Lehnica de aplicarea a ultrasunetelor la articula4ia pumnului

0). Lehnica de aplicare a radiaiilor infraroii lom ar cu lampa Sollu*

0-. 'aia de lumin %eneral-tehnica de aplicare.

00. 'ile pariale de lumin.

02. 3ndicaiile tratamentului cu ra"e ultra#iolete

3ndicatii: Copii: rahitism $fectiuni D6A: otite, rino-farin%ite !e"echili re ale SI: insomnii, surmena:, anemie, con#alescenta $fectiuni ale ap locomotor:reumatice si post-traumatice Spasmofilia 6ahitism 'olile dermatolo%ice: psoria"is, acnee, mico"e cutanate, cicatrici cheloide, "ona Eoster L'C e*trapulmonar: osteoarticular sau %enital Lul urari endocrine: menopau"a, o e"itate, hipotiroidism Winecolo%ie: amenoree
09. 3radierile %enerale indi#iduale, statice i colecti#e n micare cu ultra#iolete

artificiale. 3radierea indi#iduala se poate face si ea in conditii statice F ortostatism,se"and, decu it - precum si in miscare. Pacientul #a fi complet de" racat, prote:at cu ochelari cu sticla colorata care nu permit trecerea 6;J, pentru pre#enirea accidentelor oculare. Aampa #a fi ase"ata perpendicular la aceeasidistanta pe tot parcursul sedintei si pusa in functiune cu 2 min. inainte de aplicatie. !o"a de iradiere este in functie de scopul urmarit, de sursa utili"ata si ineinteles dupa re"ultatul iodo"imetriei 3radiera %enerala. Se pot aplica pe colecti#e de persoane sau olna#i si indi#idual. 3radierile colecti#e se fac in incaperi incal"ite, aeresite sau #entilate, pe su iecti in po"itiistatice sau in miscare. Sunt indicate in ca"uri de rahitism, la persoane

cuastenie-anemie prin carenta solara sau alimentara, persoane cu astenie fi"ica si in medicina muncii la persoanele care lucrea"a in conditii lipsite de surse de lumina solara.

0=. Melioterapia.

Melioterapia X terapia cu ra"e ultra#iolete si infrarosii naturale +de ori%ine solara,. Consta in e*punerea la soare pro%resi#a, foarte strict %radata, #ala ila in primul rand la su iectii sensi ili + olna#i, copii, atrani, lon"i, cu afectiuni psihic(,. Se acopera corpul cu un cerceaf si apoi re%iunile corporale se descopera succesi# si pro%resi#, in sens caudal-cranial. Se #a a:un%e pana la o e*punere totala de - ore, dupa care din momentul desa#arsirii pi%mentatiei durata e*punerii se poate descreste. (*tremitatea cefalica nu se e*pune +se acopera capuA,. Se pot face 1-- sedinte de e*punerepe "i1 durata e*punerii se creste de la o "i la alta cu cate 2 min. 3n ceea ce pri#este orarul optim pentru o tinerea celor mai enefice efecte ale 6;J solareasupra or%anismului, s-a apreciat a fi intre orele C-11 dimineata.
0?. Lehnica iodo"imetriei.

'iodo"a este timpul minim necesar pt producerea celui mai sla eritem o tinut cu o sursa de ;J de la o distanta de 9< de cm. 'iodo"a se e*prima in minute si e*ista dispo"iti#e +cearceaf care acopera olna#ul, acesta are 0-2 orificii unul su altul, se acopera 0 din ele, se e*pune la ;J, descoperind pe reand orificiile si crescand durata cu cate 1 minut. Se utili"ea"a iodo"imetrul Wor ace#, foarte simplu si usor de manipulat, este confectionat din material plastic sau carton du lu, de forma dreptun%hiulara,pre#a"ut cu 9 orificii patrate echidistante si o ucata din acelasi material si deaceeasi dimensiuni, interpusa intre cele doua fete. Lehnica propriu-"isaa iodo"imetriei Su iectul in decu it dorsal, se asea"a iodo"imetrul pe te%umentul re%iunii #i"ate pentru testare +lom ar, a domen, torac(,, toate orificiile fiind acoperite. 6estul te%umentului se acopera cu cerceafuri al e, iar fata cu ochelari +cu sticla colorat$, pentru protectie. Se asea"a lampa la o distanta de 2< cm de te%ument,se aprinde si dupa o functionare de 2 min. se descopera succesi#, la inter#ale de cate un min., cele 9 orificii patrate ale iodo"imetrului. 3n felul acesta, durata de iradiere #a fi de 9 min. pentru primul patrat de te%ument, de 2 min. pentru al doilea, 0 min. pentru al treilea, etc., ultimul patrat fiind e*pus un min. Se citeste eritemul aparut dupa 1)-)0 ore si se ia in consideratie primul patrat la care a aparut cel mai sla eritem, durata lui de e*punere constituind io do"a pentrul pacientul respecti#.
0C. Lratamentul prin aplicaie cu do" eritem 2<. 21. 2). 2-. 20.

Wradele de eritem actinic ultra#iolet. $plicarea do"elor eritem n lom osciatic. 6e%uli %enerale ale practicii hidrotermoterapeutice Sala de hidroterapie i dotarea ei Condiiile pe care tre uie s ndeplineasc asistentul care lucrea" n secia de hidroterapie

22. Compresele reci 29. Compresele alternante 2=. Compresele stimulante 2?. Compresele calde 2C. 6e%uli %enerale de aplicare a compreselor 9<. mpachetrile umede 91. mpachetrile uscate 9). 3ndicaiile i contraindicaiile mpachetrilor cu parafin 9-. Lehnica de aplicare a parafinei tip %heat 90. Lehnica de aplicare a parafinei tip mnu5 92. Lehnica de aplicare a parafinei prin metoda so#ietic 99. Lehnica de aplicare a parafinei lom ar. 9=. mpachetarea cu parafin pe articulaii: %enunchi, cot. 9?. 'ile de parafin pentru mPini i picioare. 9C. mpachetarea cu nmol F tehnica de aplicare =<. 3ndicaiile i contraindicaiile mpachetrilor cu nmol. =1. ;n%erile cu nmol. =). 'aia de nmol =-. mpachetarea cu nisip =0. Kric4iunile par4iale =2. Kric4iunile complete =9. 3ndica4iile 5i contraindica4iile fric4iunilor ==. !efini4ie, clasificare, indica4ia splrilor =?. Splrile par4iale =C. Splrile complete ?<. !uul su ac#al. ?1. Lehnica de aplicare a duului scoian ?). !usul masa: ?-. !u5urile ro"et alternante ?0. !uul cu a uri ?2. !u5ul cu aer cald ?9. 'ile cu apa sulfuroas n a"in ?=. 'aia cu peria F tehnica de aplicare ??. 'aia %eneral cu a uri ?C. 'aia 8inetoterapeutic C<. 'aia cu masa: C1. 'aia ascendente de mPini C). 'i de picioare C-. 'i de 5e"ut C0. 'ile ascendente complete +piretoterapeutice, C2. 'aia cu plante medicinale-tehnica de aplicare C9. 'ile cu ap sulfuroas la cad C=. 'ile cu ap sulfuroas n piscin C?. 'ile cu CD. CC. 'aia de :umtate +Mal ad, F tehnica de aplicare 1<<. 'ile cu sare 1<1. Sauna 1<).

'ile de soare

Baia de soare +helioterapie1 pla:a, F e*punerea totala sau partiala a corpului la actiunea ra"elor solare directe si a aerului. Pla:a se poate face oriunde este soare. 3radiatia solara cea mai intensa este la mare, datorita fenomenului de refle*ie fa#ori"at de apa si nisipul pla:ei si la munte datorita lipsei ne ulo"itatii si pre"entei stratului de "apada. &od de actiune: efectele cumulate ale ra"elor ultra#iolete +chimice,, infrarosii +calorice, si luminoase in conte*tul caracteristicilor unui anumit climat. !e re%ula, helioterapia este asociata cu aeroterapia + aia de aer, si talasoterapia + aia in mare, sau aie in lacuri, rauri, stranduri, piscine. Su acest aspect se adau%a si efectele termoterapiei contrastante +cald-rece,, cu solicitarea mecanismelor de termore%lare in am ele sensuri +termoli"a1 - termo%ene"a),. !otarea 5i condi4iile slii de masa: F echipamentul necesar SP$L3;A 3I C$6( S( (K(CL;($E$ &$S$Y;A &asa:ul tre uie practicat de preferinta intr-o incapere speciala, numita sala de masa: sau ca inet de masa:. 3ncaperile destinate masa:ului tre uie sa indeplineasca toate conditiile de i%iena necesare unei institutii profilactice siNsau curati#e, fiind intotdeauna luminoase, ine aerisite si calduroase. 3n ceea ce pri#este temperatura aerului din aceste incaperi, ea nu tre uie sa co oare su )<oC, pentru a nu e*pune clientul la pericolul racelii, dar nici nu tre uie sa fie cu mult mai ridicata, pentru a nu-l o osi pe practician. Curatenia ca inetului de masa: tre uie sa fie perfecta, tre uie sa se poata face repede si sa se poata intretine cu usurinta. 'anchetele, scaunele si toate celelalte elemente din incapere #or fi in asa fel aran:ate incat cel care lucrea"a sa ai a spatiu suficient pentru a-si desfasura in conditii optime acti#itatea, pentru a putea sa se deplase"e in #oie in :urul mesei de masa:. Pentru efectuarea masa:ului in conditii tehnice superioare, sunt recomandate anchetele speciale de masa:. 3n incaperea de masa: nu tre uie sa e*iste decat mo ilierul strict necesar pentru e*ecutarea masa:ului. 1<0. Calit4ile 5i o li%a4iile masa:ului Pentru ca masa:ul sa fie aplicat intr-un mod corect, care sa nu puna in pericol sanatatea pacientului, si sa dea re"ultatele asteptate, este ne#oie de mai multe elemente: de deprinderea temeinica a tehnicii, de o cunoastere profunda a efectelor, de asi%urarea unor conditii optime de lucru si de respectarea tuturor normelor i%ienice si metodice ale acestei acti#itati. Costumul sau de lucru tre uie sa fie foarte simplu: pantaloni lun%i si o lu"a cu maneci scurte. (chipamentul de lucru este mentinut curat si schim at ori de cate ori este necesar. Aen:eria utili"ata este inlocuita conform normelor de i%iena. Spalatul pe maini inainte si dupa sedinta de masa: este o re%ula fundamentala care are ca scop e#itarea transmiterii de %ermeni pato%eni de la o persoana la alta. Practicianul, ar at sau femeie, tre uie sa ai a un%hiile foarte in%ri:ite, nu
1<-.

1 )

tre uie sa poarte inele, ratari sau alte i:uterii care-l pot deran:a in munca sau pot le"a pielea celui pe care il masea"a. &aseurul tre uie sa fie re"istent la o oseala, deci sa ai a o pre%atire fi"ica %enerala una, pentru a a:un%e sa capete forta si re"istenta, suplete si indemanare, sensi ilitate si ritm. Limpul de odihna planificat este respectat pentru mentinerea conditiei fi"ice pe durata intre%ii "ile de lucru. Potentialul de lucru al maseurului este refacut prin respectarea pau"elor dintre sedintele de masa:. 1<2. !urata edinelor de masa: medical 02 F 9< min. 3n cadrul unei sedinte de masa:, timpul necesar pentru masa:ul fiecarui se%ment al corpului este urmatorul: . s a!e " 1# min. . mem re inferioare - ) * = X 10 min. . abdomen si !orace " # min. . mem re superioare - ) * 2 X 1< min. . regiunea $esiera " 3 min. . ceafa si %at - 2 min. . $a!a " # min.

1<9.

3ndica4iile 5i contraindicaiile masa:ului

3ndicatii: hemipare"ele, parapare"ele, tetrapare"ele, sau pare"ele cau"ate de traumatisme cu seciune pe un ner#1 lum a%o acut, lom osciaticile, herniile de disc ne#ral%iile sau torticolisul1 recuperarea post-traumatic n fracturi, nainte de scoaterea aparatului %ipsat +masa:ul re%iunilor periferice pentru a nu se produce o atrofie muscular, i mai ales recuperarea dup scoaterea aparatului %ipsat1 artro"e - co*artro"ele pentru recuperare post prote"are de old, %onartro"a, sau recuperarea ca urmare a prote"rii de %enunchi, osteoporo"ele1 periartrita scapulohumeral, spondilo"ele +cer#ical, dorsal sau lom ar, scolio"ele lordo"ele, epicondilitele, tendinitele1 reumatisme articulare i a articulare, spondilitele, artropatiile poliartrite reumatoide +poliartrita cronic e#oluti#.

Contraindicaia %eneral F presupune inter"icerea aplicrii oricrei tehnici de masa:1 Contraindicaia parial F se refer fie la aplicarea mane#relor de masa: doar pe anumite "one ale corpului, fie doar la aplicarea anumitor mane#re1 Contraindicaia definiti# F se hotrte doar n ca"ul unor incura ile, care s-ar putea inruti prin masa:1 oli cronice %ra#e

Contraindicatile temporare F ntPlnite frec#ent F sunt impuse de oli, tul urri sau le"iuni uoare i trectoare. (fectele locale ale masa:ului aciune sedati# asupra durerilor de tip muscular sau articular - rela*are muscular1
1<=.

aciunea hiperemiant local, de m untire a circulaiei locale, manifestat prin ncl"irea i nroirea te%umentului asupra cruia se e*ecut masa:ul1 tonifiere muscular1 nlturarea lichidelor interstiiale de sta" +to*inelor din or%anism,, cu accentuarea resor iei n re%iunea masat. (fectele %enerale ale masa:ului

1<?.

- stimularea funciilor aparatului circulator i respirator1 - creterea meta olismului a"al1 - efecte fa#ora ile asupra strii %enerale a olna#ului, cu m untirea somnului i ndeprtarea o oselii musculare. &ane#rele principale ale masa:ului Iete"irea, frictiunea, framantatul, tapotamentul, #i ratiile
1<C.

&ane#rele au*iliare ale masa:ului Cernut, rulat, pianotat, tractiuni si scuturaturi, presiuni alunecate, ciupit si pensat
11<. 111.

&asa:ul %eneral al corpului

Conduce la aparitia unei sen"atii de una dispo"itie, o sen"atie de rela*are, destindere, moti# pentru care este indicat in tratamentul asteniei si stresului, insomniei, o oselii cronice, constipatiei oca"ionale. &asa:ul %eneral are un rol estetic, intretinand si refacand elasticitatea pielii, fa#ori"and astfel miscarile corpului, de"#oltand tonusul si re"istenta elementelor ce au rolul de a prote:a tesuturile si or%anele. Prin acti#area circulatiei san%#ine la ni#el cutanat are loc o intensificare a eliminarii re"idurilor meta olice si o mo ili"are a re"er#elor de %rasime ce se depun in straturile de tesut con:uncti# su cutanat, fie uniform, fie aleator pe alte re%iuni ale corpului. Iete"irea +efleura:ul, Iete"irea este cel mai rspPndit procedeu de masa:. (a acionea" direct
11).

asupra pielii a#Pnd urmtoarele efecte: Cur pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial1

m untete funcia %landelor sudoripare i se acee1 &rete temperatura local a pielii1 $ccelerea" circulaia sPn%elui i a limfei n #ase1 3nfluenea" terminaiile periferice ale ner#ilor1 3nfluenea" sistemul ner#os central.

(fectul ce mai important al nete"irii este scur%erea mai puternic a limfei i a sPn%elui n #ase. Prin nete"iri ener%ice, circulaia sPn%elui i a limfei se intensific. $cest lucru are o influen ma:or asupra distri uirii sPn%elui n poriunile masate, i deci contri uie la nlturarea manifestrilor de sta" i edeme. S-a constatat c prin nete"ire de la periferie spre centru, circulaia sPn%elui i a limfei se ameliorea" i n #asele mai mari, nu numai n cele aflate imediat su piele. n cursul masa:ului a sor ia lichidelor din esutul celular su cutanat se accelerea" cu 19T1?G, i aceast accelerare este direct proporional cu durata nete"irii.

KrmPntatul +petrisa:ul, KrmPntatul este unul din procedeele de a" ale masa:ului cu a:utorul cruia se
11-.

masea" n principal masa muscular. n timpul acestui procedeu se tra%e de pe planul osos %rupa muscular masat. KrmPntatul are urmtoarele efecte: produce o mrire #i"i il a mo ilitii tendoanelor1 fortific muchii i a:ut la re%enerarea esutului muscular1 acti#ea" circulaia limfei i a sPn%elui, m untind schim urile nutriti#e i a:utPnd la eliminarea to*inelor re"ultate n urma acti#itii musculare1 procedeele de frmPntare mresc puterea de contracie a muchilor, repre"entPnd astfel o %imnastic pasi# deose it de important n ca"ul atrofierii muchilor. &uli specialiti acord importan mrit frmPntatului, afirmPnd c Za masa nseamn a frmPntaR.

110.

Kriciunea

Procedeele care alctuiesc friciunea se deose esc de nete"ire prin aceea c pielea mpreun cu esuturile profunde se fricionea" n di#erse po"iii. (le se efectuea" printr-o micare de apsare i deplasare a esuturilor moi pe planul osos, n limita elasticitii proprii. Kriciunile se e*ecut cu o sin%ur mPna sau cu am ele mPini, alternati# sau simultan, cu toat suprafaa palmar sau numai cu suprafaa palmar a de%etelor, cu pumnul nchis sau seminchis, n spiral cu rdcina palmei. Kriciunile au ca efect intensificarea circulaiei locale i mresc a sor ia diferitelor produse patolo%ice care se acumulea" n piele sau su piele. Kriciunea este procedeu de a" terapeutic n urmtoarele situaii: traumatisme articulare1 traumatisme sporti#e1 infiltratii #echi1 pentru resta ilirea mo ilitii normale a pielii1 mrete supleea i elasticitatea esuturilor1 dureri n ne#rite i ne#ral%ii. Ji raia +tremurtura, Sunt micri ritmice oscilatorii i presiuni continue e*ecutate cu o sin%ur mPn
112.

sau cu am ele mPini, cu #Prful de%etelor sau cu faa lor palmar, cu podul palmei, cu rdcina mPinii, cu toat palma, cu de%etele ntinse, cu pumnul deschis sau nchis i se aplic pe suprafaa corpului cu un %rad diferit de presiune. Ji raiile au urmtoarele efecte: intensific funcionarea %landelor1 calmea" durerile n diferite afeciuni +%inecolo%ice, ne#ral%ii, mi%rene,1 m untesc capacitatea de efort1 au efect calmant, rela*ant1 influenea" or%anele i esuturile profunde +stomac, ficat, inim, muchii, pereii a dominali i intestinali,1 influenea" secreia ma:oritii %landelor i or%anelor +stomac, %lande sali#are, %lande se*uale, etc.,.

'aterea +tapotamentul, (ste o mane#r principal care se adresea" esuturilor superficiale, celor
119.

profunde i terminaiilor ner#oase. (l se caracteri"ea" prin aplicarea unor lo#ituri scurte i ritmice, e*ecutate superficial sau profund n funcie de scopul urmrit. Lapotamentul poate fi e*ecutat cu pulpa sau cu faa palmar a de%etelor, cu palmele, cu pumnii, cu ante raul sau cu mPinile fcute cu. $ceste lo#ituri se e*ecut din cderea moale a mPinilor i a de%etelor. Lapotamentul cunoate mai multe #ariante, n funcie de particularitile anatomo-fi"iolo%ice ale suprafeelor pe care la masm: n nuiele1 percutat1 tocat1 ttorit1 plescit1 cu palma n cu1 cu pumnul seminchis1 cu pumnul nchis.

Lapotamentul se e*ecut cu am ele mPini, uor deprtate ntre ele, prin lo#iri care cad pe piele n ritm foarte #iu. (fectele tapotamentului sunt: a:ut la micorarea i ncetarea durerilor, cPnd %radul de e*citaie al ner#ului este mrit1 fa#ori"ea" un aflu* puternic de sPn%e spre re%iunea masat, determinPnd astfel n untirea nutriiei acelei re%iuni1 are efect #asodilatator la ni#elul pielii i al esutului con:uncti#1 produce modificri fa#ora ile ale tensiunii arteriale1 influenea" ritmul cardiac, rrete pulsul i corectea" aritmia. &asa:ul capului &asa:ul feei &asa:ul cefei

11=. 11?. 11C.

1)<. 1)1. 1)). 1)-. 1)0. 1)2. 1)9. 1)=. 1)?. 1)C. 1-<. 1-1. 1-). 1--. 1-0. 1-2. 1-9. 1-=. 1-?. 1-C. 10<. 101. 10). 10-.

&asa:ul %Ptului &asa:ul muchilor pectorali &asa:ul re%iunii costale &asa:ul precordial &asa:ul re%iunii spatelui &asa:ul re%iunii lom osacrate &asa:ul re%iunii fesiere &asa:ul peretelui a dominal &asa:ul a dominal profund &asa:ul umrului &asa:ul raului &asa:ul cotului &asa:ul ante raului &asa:ul pumnului &asa:ul de%etelor i a mPinii &asa:ul coapsei &asa:ul articulaiei %enunchiului &asa:ul %am ei &asa:ul articulaiei %le"nei &asa:ul piciorului &asa:ul piciorului plat &asa:ul n hipercifo" &asa:ul n hiperlordo" &asa:ul n scolio"