Sunteți pe pagina 1din 23

Drept constitutional

Cursul I: 03.10.2012
Dreptul reprezinta un ansamblu de norme care exista in societate si in conformitate cu care se organizeaza si functioneaza societatea umana. Dreptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege unei persoane fizice sau juridice de a face sau a nu face ceva, de a pretinde altuia sa faca sau sa nu faca ceva, iar in caz de nevoie de a apela la forta de constrangere a statului in vederea realizarii acelei posibilitati . Dreptul obiectiv este alcatuit din totalitatea normelor juridice instituite si sanctionate de catre stat, norme care sunt aduse la indeplinire de buna voie sau in caz de nevoie putem face apel la forta de constrangere a statului. Dreptul mai poate fi impartit in drept pozitiv si drept natural . Cel pozitiv reprezinta totalitatea regulilor juridice scrise care exista intr-o societate. Dreptul natural reprezinta totalitatea regulilor si a ideilor directoare din care leguitorul se inspira in elaborarea dreptului pozitiv. Dreptul se mai divide in dreptul public si cel privat. Dreptul public este cel care contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile in raporturile dintre stat si individ precum si in raporturile dintre stat . Dreptul privat contine totalitatea principiilor si regulilor juridice aplicabile raporturilor dintre indivizi indiferent daca acestia sunt din acelasi stat sau din state diferite. (ex: regulile de drept civil , cele de drept comercial, dreptul familiei). In dreptul public cel putin unul dintre subiecte este statul.In dreptul public subiectele raporturilor juridice sunt intr-un raport de inegalitate. In dreptul privat subiectele raporturilor juridice sunt intotdeauna pe picior de egalitate. (ex: contract de cumparare-vanzare).

Cursul 2: 10.10.2012 Dreptul costitutional este una dintre ramurile dreptului public alaturi de cel administrativ, penal. Dreptul constitutional reprezinta ramura principala a dreptului civil , ce cuprinde norme juridice dupa care se organizeaza si se guverneaza un stat in exercitarea puterii suverane a poporului. Dreptul constitutional cuprinde normele juridice cele mai importante intr-un stat deoarece reglementeaza principalele relatii sociale dintr-un stat. Acest lucru este stabilit de catre cei ce

redacteaza o constituie (puterea constituanta, care stabileste care dintre relatiile sociale dintr-un stat sunt cele mai importante si de ce). Locul dreptului constitutional in sistemul de drept este unul primordial , dreptul constitutional fiind cel ce dirijeaza intregul drept al unui stat . In concordanta cu acesta trebuie sa fie celelalte ramuri ale dreptului. Scurt istoric : Dreptul constitutional ca ramura de drept a aparut mult mai traziu decat alte ramuri ale dreptului. Dreptul constitutional ca ramura de drept este legat de aparitiile constitutiilor , acestea aparand tot mai tarziu si ramura de drept constitutional apare mai tarziu. Prima catedra de drept constitutional este cel din Italia din 1789 ulterior s-au creat si in Franta 1834 (Paris) . In Romania primul curs de drept constitutional se preda la inceputul secolului XX cel al profesorului Constantin Visescu in 1915 . Izvoarele dreptului constitutional . (sursa din care isi trage esenta ramura dreptului). Izvoarele de drept constitutional pot avea ca sursa norme juridice, dar si alte tipuri de norme : morale , religioase sau regulile politice. Atat religia cat si morala si politica sunt fundamente ale dreptului. Morala reprezinta un set de reguli pe care le intalnim intr-o societate, reguli ce se revela la convietuirea in societate. Normele religioase sunt si ele norme de convietuire sociala bazata pe o anumita credinta. Atat normele religioase cat si cele morale sunt fundamente ale dreptului si pot contitui izvoare ale dreptului constitutional. Regulile politice constituie si ele fundamente ale dreptului in general. Prin izvor de drept constitutional intelegem forma de exprimare a normelor juridice intalnite in ramura dreptului constitutional. Izvoarele dreptului constitutional sunt ierarhizate in functie de criteriul fortei juridice, iar forta juridica este data de emitentul normei si de continut . Un prim izvor al dreptului constitutional il constituie constitutia , care este principalul izvor al dreptului constitutional. In Constitutie se regasesc relatiile sociale considerate a fi cele mai importante. Un al doilea izvor este reprezentat de lege, prin lege intelegand legea ca act juridic al Parlamentului. Notiunea de lege poate avea doua sensuri : sensul restrans (stricto sensum ?!) este actul juridic adaptat de paralament dupa o procedura speciala si care reglementeaza relatii sociale intr-o societate. Tot prin lege intelegem in sens

larg orice act juridic. Nu toate legile din Romania sunt izvor de drept constitutional , ci doar acele legi care au in vedere relatiile sociale care privesc exercitiul puterii. Un alt treilea izvor este constituit din acetele normative cu putere de lege precum ordonantele guvernului si ordonantele de urgenta ale guvernului. Legile se impart in legi organice si legi ordinare. Legile organice se reglementeaza cu majoritatea absoluta a membrilor parlamentului. In timp ce legile ordinare sunt reglementate cu majoritatea simpla a prezentei.

( Majoritate : -simpla (50% + 1 din numarul celor prezenti-> l ordinare) Absoluta (50% +1 din totalul membrilor -> lege organica) Calificata (2/3 sau ) Ordonantele guvernului au forta juridica a unei legi ordinare si se vor vota.. Ordonantele de ugenta se pot emite atat in cazul l. ordinare cat si in cazul celor organice for fi aprobate fie dupa regula l organice fie dupa regula l ordinare. Aceste ordonante de urgenta pot constituit izvore de lege ale dreptului constitutional. Al patrulea izvor al dreptului Constitutional il constituie tratatele internationale . Pentru ca tratatele internationale sa fie izvoare ale dreptului Constitutional acestea trebuie sa fie ratificate ?! de catre Parlament sa fie licite(sa nu contravina intereselor statului sau intereselor altor state), sa priveasca relatiile de putere.

Cursul 3 : 17.10.2012
Tratatele international- Izvoare de drept constitutional Tratatele international pentru a constitui izvoare de drept constitutional trebuie sa se refere la puterea de stat, altfel nefiind izvor de drept constitutional. Cutumele Izvoare de drept constitutional Cutumele sunt izvoare de drept constitutional numai in masura in care sunt recunoscute ca atare de catre dreptul national. In dreptul romanesc cutumele nu sunt izvoare ale dreptului constitutional . In alte sisteme, cu precadere in cel anglo-saxon cutumele joaca rolul de drept constitutional. Tot in dreptul anglo-saxon regina are posibilitatea exercitarii dreptului de veto. Jurisprudenta Jurisprudenta- cazurile practice judecate in instant. De regula nu este izvor de drept constitutional , doar cu titlul de exceptie o anumita parte a jurisprudente poate fi considerate izvor a dreptului constitutional . In sistemul anglo-saxon practica constitutionala poate contitui izvor de drept constitutional . Ex : decizia Madison curtea a decis ca orice lege de pe teritoriul Statelor Unite trebuie sa fie in acord cu constitutia. In Romania jurisprudenta nu este izvor de drept constitutional , ar putea fi considerate o parte a jurisprudentei Curtei Constitutionale . (art 147 al 4) Doctrina In principiu doctrina nu constituie izvor al dreptului constitutional , pentru ca asta ar inseamna ca ceea ce se svrie in doctrina sa fie respectat de catre stat sau de catre institutiile statului.

Raporturile juridice de drept constitutional

Raportul juridic este o norma sociala reglementata de drept . Raportul juridic de drept constitutional este o relatie sociala reglementata de normele de drept constitutional. Raportul juridic : -obiect subiect continut Obiectul raportului juridic reglementeaza norma sociala. este reprezentat de norma juridica ce

Subiectul persoanele care intra in raporturi. Continutul drepturile si obligatiile pe care le au subiectele in cazul raporturilor juridice. Caracteristici: Sunt raporturi juridice au un caracter social si unul dublu volitional adica necesita o actiune si contraactiune din partea celuilalt subiect al raporturilor juridice. Raporturile de drept constitutional sunt raporturi juridice fundamentale, privesc relatiile sociale fundamentale in stat. In al patrulea rand raporturile de drept constitutional privesc acele relatii sociale care se refera la fenomenul putere de stat.In al cincelea rand raporturile juridice de drept constitutional se caracterizeaza printr-o pozitie de inegalitate a subiectelor lor. Raporturile de drept constitutional se caracterizeaza prin faptul ca unul din subiectele lor este statul sau o autoritate a statului. O ultima caracteristica : anumite raporturi de drept constitutional au o dubla natura juridical , adica sunt si raporturi de drept constitutional si raporturi juridice apartinand altor ramuri de drept. Raporturile juridice de drept constitutional sunt acele relatii sociale reglementate de catre normele dreptului constitutional care se refera la organizarea si functionarea statului , la modul de numire sau alegere a autoritatilor statale , la modul de funcitonare si relationare a diferitelor institutii ale statului precum si la modul de instituire si garantare a drepturilor fundamentale ale cetatenilor. Subiectele raporturilor juridice de drept

constitutional sunt alcatuite din participantii la raporturile juridice de drept constitutional . Subiectele pot fi de doua tipuri : subiecte colective si subiecte individuale. Din randul subiectelor collective fac parte : statul , anumite autoritati ale statului, poporul si anumite entitati de drept public. In categoria subiectelor individuale intra : cetatenii , strainii, si apatrizii. Statul este subiect de drept constitutional intr-o serie de raporturi in care el intra, intrucat el e detinatorul puterii de stat . Prin stat intelegem : in sens larg suma a trei elemente : teritoriu ,populatie, suveranitate ; in sens restrans pot intelege suma autoritatilor statale (parlament, govern, seful statului,consilii locale , etc). Autoritatile statului: anumite autoritati vor intra in raporturi de drept constitutional . Nu intotdeauna autoritatile statului vor intra in raport de drept constitutional. Poporul este subiect al raporturilor de drept constitutional atunci cand priveste acele relatii sociale ce se refera la putere. Institutii de drept public (de ex partidele politice). Subiectele individuale (exista 3 categorii ) Cetatenii sunt persoanele care au cetatenia statului pe teritoriul caruia traiesc. Strainii sunt persoanele care au cetatenia unui alt stat decat al statului pe teritoriul caruia traiesc. Apatrizii sunt persoanele care nu au cetatenie. Toate aceste trei categorii pot intra in raporturi juridice de drept constitutional. Continutul este dat de totalitatea drepturilor sau obglitiilor subiectelor

Curs 4: 24.10.2012

A treia caracteristica a dreptului constitutional este data de aceea ca in mai multe norme intalnim o singura sanctiune . de ex : retragerea increderii pe care Parlamentul o acorda Guvernului. Prin urmare in dreptul constitutional putem avea norme a caror santiune se regaseste intr-o alta

ramura de drept, norme pentru care exista o sanctiune specifica si norme pentru care exista o singura sanctiune . De asemenea putem avea norme pe care le intalnim in dreptul constitutional sau detaliate intr-o alta ramura de drept (ex: dreptul la viata). Constitutia este un act juridic care cuprinde acele norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale care privesc puterea de stat, organizarea, functionarea puterii, drepturile si libertatile fundamentale. Constitutia este o lege , avand forta juridica cea mai mare fiind data de continutul relatiilor sociale si de emitent. Caracteristicile constitutiei : -constitutiile sunt legi, acte normative care reglementeaza relatiile sociale -constitutia contine norme care forta juridica suprema, toata legile si actele juridice ale unui stat trebuie sa fie emise in acord cu normele constitutionale si sa nu le incalce. Emitentul unei norme constitutionale este puterea constituanta , iar constinutul este dat de cele mai importante relatii sociale dintr-un stat. -constitutiile sunt adoptate dupa o procedura speciala. Spre deosebire de legi , constitutiile au o procedura specifica de adoptare. -constitutiile stabilesc organele esentiale ale statului si modul in care acestea functioneaza. -constitutiile stabilesc drepturile libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Orice constitutie stabileste un set minim de drepturi libertati si indatoriri pe care cetatenii acelui stat le au. -constitutiile sunt mult mai stabile in timp decat celelalte legi. Aceasta stabilitate este data de o serie de elemente care rigidizeaza o constitutie sau o fac greu de modificat. Constitutia reprezinta un ansamblu de reguli juridice investite cu forta suprema si adoptata dupa o procedura speciala, reguli care stabilesc autoritatile statului,modul in care acestea functioneaza precum si drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale. Notiunea de Constitutie poate avea doua sensuri: un sens material si un sens formal . In sens material prin Constitutie intelegem toate acele norme juridice care

reglementeaza relatiile sociale care privesc autoritatile statului, modul de relationare intre ele, drepturile si libertatile fundamentale , indiferent de actul in care ar fi reglementate aceste norme. In sens formal prin constitutie intelegem toate normele juridice intalnite intr-un act juridic denumit constitutie. Constitutiile pot fi : cutumiare si scrise. Constitutiile cutumiare , fiind bazate atat pe reguli scrise cat si nescrise, sunt considerate a fi aparut undeva la secolul al XIII-lea, in timp ce consitutiile scise apar in jurul secolului al XVIII-lea ( Consitutia Americana : 1787) Consitutia cutumiara este rezultatul unor experiente si practice zilnice, rezultat al unor traditii, uzante precedente si principia cristalizate in timp in activitatea statala . Constitutiile cutumiare se intalnesc in state precum : Marea Britanie , Australia . Aceste constitutii se regasesc si sub denumirea de constitutii nescrise. Constitutia cutumiara cuprinde o parte scrisa care mai poarta denumirea si de statute law si una nescisa, de precedent judiciar common law si o parte de jurisprudenta sau cazuri practice care echivaleaza valoarea constitutional equity law. Constitutiile cutumiare sunt considerate a fi neclare, incerte si incomplete pentru cad oar regulile scise pot fi opozabile . Prin urmare acele reguli nescrise trebuie sa fie atat de bine incetatenite in constiinta popoarelor .Constitutiile cutumiare sunt considereate a fi intr-o continua miscare, pentru ca toate traditiile se schimba in timp in functie de evolutia societatii. De asemenea sunt in situatie de a ignora la un moment dat orice fapt care deroga de la cutuma . Constitutiile scrise sunt create printr-un act normative de putere. Acestea sunt cele mai raspandite , deoarece cetatenii se pot raporta usor la o astfel de constitutie . Este de regula clara, lipsita de incertitudini. Este un act cu valoare permanenta. Se bazeaza pe teoria contractului social a lui Jean Jaques Rousseau. Tot constitutia scisa are la baza ideea domniei legii, legea fiind unicul instrument dupa care fiecare individ isi desfasoara activitatea in societate. Tot constitutiile scise au la baza faptul ca numai o norma scrisa poate fi eficienta in fata unor abuzuri ce s-ar putea intampla oricarui individ, pentru ca numai printr-o norma scisa te poti opune unui abuz. Ideea de constitutie scrisa ajuta la o stabilitate a sistemului juridic in timp. Orice societate are nevoie de o stabilitate a raporturilor juridice in

timp pentru ca altfel am avea un haos perpetuu. Constitutiile scrise au ca rol principal limitarea puterilor guvernantilor si garantarea drepturilor fundamentale.

Curs 5: 31.12.2012

Adoptarea constitutiei. Toate constitutiile sunt adoptate de catre o autoritate special create pe care docrina a numit-o putere constituanta. Aceasta este de doua feluri : putere constituanta originala si putere constituanta de rigoare. Cea orginala este acea autoritate investita in cadrul unui stat cu adoptarea unei constitutii pentru prima oara in cadrul acelui stat sau a unei constitutii noi. Puterea constituanta derivata este acea autoritate statata investita cu modificarea unei constitutii ea fiind de regula prevazuta de catre constitutia in vigoare. Exemple : lege 2/1989, conventia americana de la Philadelphia ce a adoptat consitutia americana. Puterea constituanta de rigoare acea autoritate statala care poate modifica constitutia. Puterea constituanta derivata in ceea ce priveste constitutia Romaniei este Parlamentul. Modalitatile de adoptare e unei constitutii. In evolutia istorica a societatii au existat mai multe forme de adoptare a constitutiilor, forme care sunt in stransa legatura cu etapa istorica prin care a trecut societatea. O prima modalitate de adoptare a constitutiei o reprezinta constitutiile acordate. Constitutiile acordate se caracterizeaza prin faptul ca ele sunt redactate de seful statului si impuse poporului sau. Ele erau emanatia sefului de stat, acesta daruind supusilor sai o constitutie . Ex: constitutia lui Ludovic al XVIII-lea Constitutia statut (plebescitara) este data tot de catre monarh, dar ulterior poporul o aproba printr-un plebiscit. Este tot un mod nedemocratic de adoptare a poporului pentru ca modul de consultare a poporului era

unul formal , cetatenii nu aveau alta alternativa decat aprobarea, aceasta consultare fiind de fapt o simulare. Exemple : Statutul dezvoltator al conventiei de la Paria 1864, Constitutia lui Carol al II-lea 1938. Constitutia pact se caracterizeaza prin existenta in prealabil a unui pact intre popor sau partidele politice si monarh. Astfel de pacte s-au realizat in istorie de regula atunci cand la conducerea unui stat a venit un principe stain, acest pact luand forma unei constitutii.Pactul reprezinta una dintre constitutiile democratice pentru ca acest tip de pact presupune fie obtinerea vointei populatiei, fie obtinerea vointei reprezentantilor populatiei in mod indirect. Constitutia conventie este acel tip de constitutie care ia nastere in urma unie conventii nationale alcatuita la nivel statal. Acest tip de constitutie este caracteristic statelor americane si constitutiei federatiei americane. Pe continental american puterea constituanta poarta denumirea de conventie de unde si denumirea constitutiei. Se caracterizeaza prin existatenta unei conventii nationale constituita din reprezentanti ai cetatenilor. Este caracteristica constitutiile statelor americane. Constitutia federala americana in 1787 s-a constituit o conventie la care au participat reprezentati ai tuturor statelor care erau dispusi sa semneze acest act. Constitutia conventiei este considerata a fi o constitutie democrata pentru ca exprima vointa populara a cetatenilor prin intermediul reprezentantilor. Constitutia parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca ea este adoptata de catre parlamente, acestea jucand un dublu rol : cel de adunare legiutoare si de putere constituanta. Exemple clasice de constitutii parlamentare sunt constitutiile socialiste ale statelor centrale si esteuropene. Constitutia referendara este o subdiviziune a constitutiei parlamentare , redactata de parlament dar supusa aprobarii cetatenilor prin referendum. Atat constitutia parlamentara cand si cea referendara sunt constitutii democratice pentru ca reprezinta vointa cetatenilor indirect in cazul cele parlamentare si direct in cazul cele referendare.

Modificarea constitutiei

Se face conform principiului simetriei juridice. Astfel incat cine are dreptul sa adopte o constitutie il are si pe cel de a-l modifica. Prin urmare tot puterea constituanta este cea care are dreptul de a modifica o constitutie.Modificarea constitutiei se face dupa anumite proceduri specifice, proceduri care pot fi indentice cu procedurile de modificare ale unei legi obisnuite sau diferite fata de acestea. Acest lucru face sa avem doua tipuri de constitutii si anume : constitutii suple sau flexibile si constitutii rigide. Aceasta clasificare se face in functie de criteriul modului de revizuire. Constitutiile suple sau flexibile sunt acele constitutii care se modifica conform regulilor de modificare ale legilor obisnuite. Constitutiile rigide sunt cele care se modifica dupa reguli speciale, diferite fata de cele de modificare a legilor obisnuite. Regulile de modificare ale constutiilor rigide pot fi de doua feluri : reguli procedurale si reguli material domenii constitutionale pe care nu le pot modifica. (ex in Constitutia Romana : suvernaitatea, unitatea nationala, independenta, drepturile si libertatile fundamentale). Modalitati de rigidizare : se poate institui in constitutie regula interdictiei modificarii constitutiei pentru o perioada determinata sau nedeterminata de timp; instituirea unei procedure greoaie , dificele de revizuire ce se refera fie la vot, fie la initiativa revizuirii; instituirea in textul constitutional a unor valori considerate intangibile (ex : unitatea , limba natala); precizarea unor conditii in care nu pot face revizuirea.

Suspendarea constitutiei

Scoaterea ei din vigoare total sau partial pentru o anumita perioada de timp. Suspendarea totala inseamna ca nu se aplica nicio dispozitie din constitutie pentru o anumita perioada de timp, in timp ce suspendarea partial inseamna ca nu se aplica anumite dispozitii din constitutie penrtu o anumita perioada de timp.

Abrogarea constitutiei

Semnifica scoaterea din vigoare a unei constitutii. In fucntie de intindere paote fi partiala sau totala. Abrogarea totala inseamna scoaterea din vigoare a tuturor dispozitiilor , in timp ce abrogarea partiala inseamna scoaterea din funtiune doar a unor dispozitii. Ex abdrogarea constitutiei din 1965 prin decretul de lege I din 1989 (partiala). In functie de criteriul inscrierii obligativitatii totale sau partile a unui text cunosteam: abrogarea iacita nu este prevazuta in textul constitutiei dar din redactare te lasa sa intelegi ca au intervenit schimbari. Abrogarea expresa in textul constitutiei se mentioneaza expres ce articole au fost abrogate.

Cursul 6: 07.11.2012

Intr-o constitutie regasim 3 categorii de reglementari juridice: 1.Normele referitoare la putere: normele care reglementeaza principalele institutii ale statului, raporturile care se stabilesc intre aceste puteri 2.Norme exterioare puterii 3.Normele referitoare la drepturi au anumite elemente specifice. Sunt constitutii care detaliaza drepturile fundamentale. Sunt alte constitutii care nu reglementeaza drepturile fundamentale in mod expres dar fac trimitere. Suprematia constitutiei este un temei in virtutea caruia constitutia are cea mai mare forta juridical intr-un stat. Este de asemea o trasatura a acesteia. Supreamatia constitutiei poate fi analizata din doua perspective: din perspectiva vertical supreamtia inseamna ca prevederile constitutionale au forta jurifica suprea, toate celelalte acte normative subsecvente constitutiei fiind obligate sa respecte normele constitutionale. Din perspectiva orizontala supreamtia constitutiei semnifica supreamatia pe care o are o constitutie fata de constitutiile altor state si fata de sistemul normativ international. Din aceasta suprematie deriva o serie de consecinte: -toate actele normative din acel stat trebuie sa fie subordinate constitutiei

-toate institutiile statului si toti cetatenii trebuie sa respecte normele constitutionale -in caz de nerespectare a normelor constitutionale intervine sanctiunea. -incalcarea normelor constitutionale de catre cetateni duce fie la sancionarea acestora , fie la anularea actiunilor desfasurate. Ca instrument de mentinere a supreamatiei constitutiei avem controlul de constitutionalitate- instrumentrul juridic prin intermediul carora functioneaza supreamatia constitutiei. Controlul de constitutionalitate presupune verificarea atat a actelor juridice cat si a faptelor juridice din perspectiva respectarii normelor constitutionale. Controlul de constitutionalitate se realizeaza prin justitia constitutionala. Justitia constitutional este un mecanism de institutii si reguli juridice menit sa asigure constitutiei superioritatea fata de toate celelalte acte juridice ale unui stat. Justitia constitutional se exercita fie prin judecatorii obisnuiti, fie prin judecatori specializati.

Curs 7: 14.11.2012 Controlul de constitutionalitate

Controlul de constitutionalitate a aparut in lume pe cale jurisprudentioala. Nu a existat un text juridic care sa instituie acest control de constitutionalitate pentru ca acesta este la randul lui un control de legalitate. In lume controlul de constitutionalitate a aparut in 1803 in SUA prin faimoada decizie Madison vb Marbory. In Romania controlul de constitutionalitate apare tot pe cale jurisprudentiala in 1912 printr-o decizie a tribunalului Bucuresti ramasa in istorie sub denumiterea de Afacerea tramvaielor. Cauzele aparitiei controlului de constitutionalitate. O prima cauza este reprezentata de apartitia constitutiilor scrise. A doua cauza este reprezentata de aparitia puterilor in stat. O a treia cauza a aparitiei controlului de constitutionalitate este data de necesitatea armonizarii

raporturilor dintre statelele federate si statul federal precum si in interiorul statelor feterate Fundamentarea stiintifica a controlului de constitutionalitate se face pe baza separatiei puterilor de stat plecand de la necesitatea separarii exercitiului fiecare puteri in interiorul statului. O a doua fundamentare a controlului de constitutionalitate se face pe principiul legalitatii si anume fiecare institutie a statului trebuie sa functioneze in conformitate cu legea pentru ca insasi aparitia constitutiei a fost legata de necesitatea conducerii statale pe baza legii. O a treia fundamentare stiintifica a controlului de constitutionalitate este pe principiul suprematiei constitutiei . Asta inseamna ca in orice stat constitutia este legea fundamentala ce contine reguli juridice cu forta juridica cea mai mare , reguli dupa care se conduce intreaga activitate statala. Obiecte ale controlului de constitutionalitate

Pot face parte acele acte juridice> Doar o mica parte cu controlate normative cu forta juridical legala- legile, ordonanantele guvernului, de urgenta, regulamentele parlamentului, tratatele international, anumite hotarari ale guvernului (depinde de locul guvernului in cadrul institutiilor statale) , proiectele de lege . Doar anumite fapte juridice sunt verificate de controlul de constitutionalitate : activitatea partidelor politice, modalitate de depunere a candidaturii, procedurele de derulare a referendurilor nationale, starea interimara a functiei. Clasificarea controlului de constitutionalitate Controlul de constitutionalitate este acea institutie juridical a dreptului constitutional alcatuita dintr-un ansamblu de norme care reglementeaza activitatea de verificare a conformitatii legilor cu textul constitutiei, autoritatea care face aceasta verificare, procedura de urmat si sanctiunile aplicabile in caz de nerespectare a dispozitiilor constitutionale Clasificarea se face printr-o serie de criteria: -momentul exercitarii controlului : control aprioric sau anterior intrarii in vigoare a unei legi si un control posterior -autoritatile carora le este incredintat controlul de constitutionalitate: control judecatoresc (realizat de catre instantele de judecata), control politic(exercitat de institutii politice), control jurisdictional ( e dat unor

organisme specializate in afara instantelor judecatoresti dar care se conduc dupa reguli aplicabile instantelor de judecata) -modul de exercitare a controlului : control pe cale de obiectie(control ofensiv control asupra unei legi care inca nu ti se aplica ) si control pe cale de exceptie ( defensiv- impotriva unei legi care ti se aplica la un caz anume, este mult mai aplicat si prezent in legislatiile statelor deoarece priveste un caz anume) -inscrierii in Constitutie a controlului : explicit (cel prevazut in textul constitutional ex Romania) si implicit (care nu este prevazut in Constitutie dar care se deduce pe cale jurisprudentiala Constitutia Americana) -dupa modelul de exercitare a cotrolului : control exercitat pe model american (este un control concret, la caz, are aplicabilitate doar intre partile aflate in litigiu, este un control efficient in sensul ca partea care invoca controlul se poate folosi de efectele acestuia in litigiul pe care il are de dus in fata instantei), controlul pe model European este un control abstract, are efecte asupra tuturor, si difuz in sensul ca neconstitutionalitate regulii juridice respective va afecta intreg sistemul normativ in general. -dupa efectele pe care le produce : control cu efecte asupra tuturor (controlul European) si control cu efecte doar intre partile din litigiu (controlul american)

Cursul 8:21.11.2012

Procesul de constitutionalizare Constitutionalismul reprezinta un set de idei care tin de necestitatea aparitiei si dezvoltarii unei constitutii intr-un stat. Constitutionalizarea reprezinta un proces ce presupune raspandirea normelor constitutionale intr-un sistem de drept. Este un proces continuu, evolutiv care presupune o miscare continua a normelor constitutionale. Prin urmare factorii care duc la constitutionalizarea dreptului pot fi identificati ca : 1.existenta justitiei constitutionale prin controlul de constitutionalitate si 2.obligatia de respectare a constitutiei.

Existenta justitiei constitutionale, prin controlul de constitutionalitate, intreg sistemul de drept este obligat sa respecte normele constitutionale, acestea din urma dobandit o putere suprema, realizandu-se astfel un proces de constitutionalizare. Tot prin existenta justitiei constitutionalale se realizeaza un set de principii general valabile aplicabile intregului sistem de drept, norme cu valoare suprema Al doilea factor,obligativitatea de a respecta contitutia este o obligatie generala a tuturor, de la stat la persoanele fizice. Consecintele procesul de constitutionalizare sunt atat interne, directe cat si indirecte. Consecintele directe : respectarea constitutiei, indepartarea normelor neconstitutionale de drept. Consecinte indirecte: modernizarea dreptului, unificarea dreptului, simplificare dreptului. In plan extern prin constitutionalizarea dreptului se realizeaza un dialog mult mai bun intre judecatori, dar si intre institutii, procesul de constitutionalizarea aduce cu sine un set de idei pe care toti judecatorie si-l apropie.

Constitutionalism la nivelul Uniunii Europene Etapa preconstitutionala- caracterizata prin existenta unor acte, unele ramase in faza de proiect Etapa a II-a : etapa formarii statului modern- etapa in care apar primele constitutii ale Romaniei moderne, constitutii inspirate in mare masura din constitutiile vremii ale altor state.

Curs 9: 28.11.2012

Cetatenia Cetatenia poate fi vazuta din doua perspective : ca institutie juridical- set de reguli sau norme juridice care au un obiect de reglementare specific, cetatenia inseamna toate reglementarile juridice care au ca obiect relatia ce se stabileste intre o persoana si stat; ca o conditie juridica a persoanelor, adica acea situatie care rezulta din raporturile juridice dintre o persoana fizica sau juridica si stat. Cetatenia este definite pe de o parte in actele normative care reglementeaza cetatenia legea 21/1991? Care reglementeaza cetatenia ca fiind

apartenenta si legatura permanenta dintre o persoana fizica si un stat. Aceasta relatie permanenta se realizeaza prin multitudinea relatiilor in care intra acea persoana, pentru ca de la nastere in calitate de cetatean obtii o serie de drepturi, dar se nasc si o serie de obligatii ale tale catre stat. Exista o diferenta intre cetatenie si nationalitate care este notabila mai ales in statele din centru si estul Europei . Nationalitatea exprima o legatura permanenta ce se stabileste intre indivizii unei comunitati care au in comun o serie de elemente precum istorie, limba, traditie, cultura. Indivizii care fac parte din aceasi nationalitate pot trai pe teritorii diferinte, unele state vorbind despre natiunile lor, nefacand referire la un anumit teritori, ci la aceste elemente. Nationalitatea se asuma, cetatenia se dovedeste. A stabili natura juridica inseamna ca inscribe acel concept intr-unul dintre concepetele prestabilite de catre teoria generala a dreptului. In doctrina sunt mai multe conceptii in ceea ce priveste natura juridical a dreptului. Sunt autori care afirma ca cetatenia este un element al statului, pentru ca acesta are 3 elemente principale: teritoriu, populatie, suveranitate. O a doua opinie este cea conform caruia cetatenia este vazuta ca un raport juridic. Intr-o a treia opinie s-a considerat ca cetatenia ar fi un raport juridic de supusenie, pentru ca cetateanul este cumva subordonat statului. In al patrulea punct de vedere cetatenia a fost considerate in doctrina sic a fiind un contract, o relatie in urma caruia rezulta drepturi si obligatii. In al cincelea punct de vedere cetatenia este vazuta ca statut juridic al persoanelor, aceasta notiune este evaziva, cetatenie nu poate fi considerate doar statut juridic. In a sasea opinie cetatenia este vazuta ca capacitate juridica a persoanei. Cetatenia este parte a capacitatii juridice a persoanei. In baza cetateniei, persoana avand posibilitatea sa aiba drepturi si sasi obligatiile. Fiecare stat isi reglementeaza prin norme proprii cetatenie. In Romania cetatenia este relgementata prin constitutie, printr-o legea speciala, legea .. si prin documente international pe care Romania le-a semnat, documente care privesc cetatenia: Conventia Europeana. Cetatenia a fosr reglementa fie sub natiune de cetatenie fie sub cea de nationalitate, fie prin legi proprii, fie in cadrul unor legi

Curs 10: 5.12.2012 Moduri de dobandire a cetateniei: -prin nastere: copii nascuti din cetateni romani vor dobandi cetatenia romana.

Moduri derivate de obtinere a cetateniei romane: -adoptia (infierea) unui copil cetatean strain sau apatrid de catre parinti cetateni romani sau cel putin unul dintre parinti cetateni romani va conduce la dobandirea cetateniei romane de catre acel copil. Se face intotdeauna fata de copii (minori), de aceea si decizia pe care o iau parintii se va rasfrange asupra copilului -la cerere:persoanele straine, majore sau apatrizii pot dobandi cetatenia romana pe baza unei cereri, cerere care se adreseaza Comisie pentru Cetatenie din cadrul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie. -redobandirea sau repatrierea de catre cetateni care au fost candva cetateni romani dar au pierdut aceasta cetatenie din diverse motive. Proceduri 1.Prin adoptie- ca efect al adoptiei unui cetatean minor, strain sau apatrid se dobandeste cetatenia romana daca cel putin unul dintre adoptatori este cetatean roman. Momentul dobandirii cetateniei romane prin adoptie este momendul realizatii adoptiei. 2.La cerere trebuie intrunite mai multe conditii: cererea pe care trebuie sa o faca persoana respectiva, se face in nume personal de catre un cetatean strain sau apatrid major, aceasta cerere se poate depune personal sau prin mandat postal la comisia pentru cetatenie sau la oficiile consulare ale statului Roman din tara in care soliciatantul se afla; de asemea trebuie facuta dovada ca nu intreprinde actiuni de natura stirbirii imaginea statului roman; trebuie sa faca dovada ca sta pe teritoriul Romaniei in mod constant si neintrerupt de cel putin 8 ani de zile, daca nu e casatorit sau daca e casatorit cu o persoana cu o alta cetatenie, sau de cel putin 5 ani de zile daca este casatorit cu o persoana de cetatenie romana. Acest termem poate fi redus la jumatate pentru anumite persoane: care investesc in Romania (cel putin 1 milion euro), daca cetateanul strain provine dintr-o tara menbru UE; sa faci dovada ca ai mijloace de subzistenta suficiente ; sa faci dovada cunoasterii suficient de bine a limbii romane, acest lucru se probeaza printr-un test de limba ; cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, cultura generala privind Romania. Cererea impreuna cu dovada acestor conditii se depune la Comisia pentru Cetatenie sau la oficiile consulare ale statului Roman din tara respectiva. Cerea este procesata, sunt verificate indeplinirea tuturor conditiilor legale, Comosia pentru Cetatenie poate sa propuna aprobarea cetateniei romane sau respingerea acesteia. Daca se propune aprobarea, atunci cetatenia Romana se acorda pe baza ordinului

emis de Comisia pentru Cetatenie, urmand o perioada de 3 luni de zile in care persoana trebuie sa depuna un juramnt de credinta, moment din care este considerat cetatean roman.In cazul in care 3 luni de zile nu se depune juramantul se considerea ca persoana nu a primit cetatenia romana. Pentru persoanele care nu se pot deplasa, pe baza unui certificat medical ce se depune autoritatii nationale pentru cetatenie, poate fi scutita de depunerea juramantului, momentul dobandirii cetateniei fiind momentul publicarii in.. Daca se propune respingerea, aceasta i se comunica persoanei care are un timp pentru atacarea respingerii in instanta. Juramantul de credinta se depunde in fata presedintelui Asociatiei Nationale a Cetateniei si a 3. Redobandirea - a fost introdusa in legislatia romana ca o modalitate de rezolvare amiabila dintre stat si cetatean, recompensare a greselilor pe care statul le poate face fata de proprii cetateni. Actuala lege prevede redobandirea de catre cei care s-au nascut cetateni romani dar nu mai sunt, cei care au avut cetatenia romana dar au pierdut-o precum si urmasii aceastora pana la gradul al III-lea. Pentru redobandire este necesara o cerere, o pot face numai cetatenii majori, cei minori o vor redobandi odata cu redobandirea cetateniei de catre parinti. In cazul conditiilor o parte dintre cele pentru dobandirea la cerere sunt valabile. Cererea se poate depunde ca la dobandirea la cerere. Cerea se proceseaza de catre Comisia de Cetatenie, se depunde juramant de credinta, momentul redobandirii cetateniei romane este momentul depunerii juramantului de credinta.

Pierderea cetateniei romane -prin retragere -prin aprobarea renuntarii la cetatenie -prin anularea sau desfacerea adoptiei -prin stabilirea filiatiei Cursul 11: 12.12.2012 Drepturile fundamentale Ceea ce distinge drepturile fundamentale de celelalte drepturi este faptul ca drepturile fundamentale se regasesc in legile fundamentale. Din punct de vedere juridic nu exista nicio diferenta dintre drept si liberate, acestea deriva din ceea ce priveste terminologia, iar aceasta terminologie este

determinate de momentul aparitiei dreptului. Cele care poarta denumirea de drepturipresupun o obligatie pozitiva din partea statului. Ex: dreptul la invatatura, la sanatate. Liberatatile apar primele, fiind legate de fiinta umana, apar cu nasterea individului, iar drepturile apar pe masura ce statul se implica din ce in ce mai mult societate. Drepturile fundamentale sunt acele drepturi subiective care fiind esentiale pentru existent fizica si psihica a indivizilor, pentru dezvoltarea intelectuala si materiala a lor precum si pentru asigurarea participarii acestora la conducerea statului sunt garantate de insasi constitutia si legile fiecarui stat in parte. Proclamarea drepturilor considerate fundamentale s-a facut mai ales in cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial drepturile si liberatile fundamentale sa cunoasca o adevarata explozie. III. Drepturi care sunt consimtite la nivel international ca urmare a colaborarii statelor, altfel neputand fi garantate indivizilor ex: dreptul la un mediu sanatos Aparitia drepturilor fundamentale s-a datorat constientizarii protejarii si garantarii acestor drepturi. Documentele juridice au menirea de a obliga partile semnatare din punct de vedere juridic (legally bounding) Documentele politice nu te responsabilizeaza decat din punct de vedere politic fata de societate La nivelul Romaniei primele incercari privind promovarea acestor drepturi sunt cele din perioada din Evului Mediu, documente bisericesti avand un continut puternic religios. In epoca moderna incep miscarile de emancipare, in Romania avem declaratiile revolutionare. Exista o serie de tratate de protejare a drepturilor fundamentale care incep sa apara la sfarsitul secolului al XIX-lea inceputul secolului XX, pe masura ce se dezvolta un anume segment economic. Ex Dezvoltarea aviatiei. In Romania drepturile fundamentale au fost consimtite prin Constitutie Ca natura juridical drepturile fundamentale sunt in primul rand drepturi subiective. In al doilea rand drepturile fundamentale sunt drepturi esentiale pentru viata omului. Sunt esentiale pentru viata omului din perspective dezvoltarii fizice si psihice, din perspectiva dezvoltarii material si intelectuale. Considerarea de esentialaeste facuta de cel care face legea. Modurile de inscriere a drepturilor

fundamentale difera de la un stat la altul in functie de dezvoltarea. In al treilea rand sunt drepturi prevazute de catre acte juridice specific, constitutii sau declaratii de drepturi. Articolul 20 din Constitutie prevede ca dispozitiile generale privind drepturile si obligatiile cetatenilor vor fi interpretate in concordanta cu actele international la care Romania este parte.

Clasificarea drepturilor fundamentale Drepturi politice sunt cele prin intermediul carora cetatenii participa la viata politica Drepturile private sunt considerate cele care tin cont de natura umana a omului Drepturi publice cele pe care cetatenii le exercita in raport cu statul Un alt criteriu ar fi cel al importantei drepturilor fundamentale : Drepturi si libertati primare si drepturi si libertati secundare Drepturile si liberatatile primare sunt considerate cele care sunt strans legate de fiinta umana, cele cu care omul se naste Drepturi secundare sunt cele pe care le dobandeste in calitatea lui de cetatean Un al treilea criteriu de clasificare este in functie de titularul dreptului Drepturi si libertati individuale si drepturi si libertati collective Un al patrulea criteriu de drept prin inplicarea statului pentru garantarea drepturilor fundamentale : sunt drepturi si libertati fundamentale care implica o atitudine pozitiva din partea statului, si care implica o atitudine negative Cele care implica o atitudine pozitiva- drepturi care nu pto exista decat daca statul se implica pentru existent si garantarea lor : dreptul la invataturaa, sanatate, mediu sanatos, munca Cele ce necesita o atitudine negative din partea statului statul nu trebuie sa faca nimic ci doar sa se abtina de a le incalca : dreptul la viata, liberate de gandirea, libertatea constiintei, libertatea de exprimare.

Un al cincelea criteriu, dupa momentul aparitie drepturilor sunt considerate mai multe momente ale aparitiilor drepturilor, sunt considerate acele generatii Drepturile din prima generatie, sunt drepturile cu care omul se naste : dreptul la viata , la integritate fizica, psihica . Sunt cele cu care te nasti. Pe masura dezvoltatii tale apar drepturile din a doua generatie sunt denumite si drepturi pozitive : dreptul la munca, sanatate Drepturile de solidaritate sunt acele care nu pot fi exercitate decat printr-o colaborare. Exista autori care spun ca ar exista a patra sau chiar a cincea generatii de drepturi : asa numitele drepturile mamut care inglobeaza mai multe drepturi de ex dreptul la privacy inglobeaza mai multe drepturi : dreptul la identitate, viata personala, corespondenta Un ultimo criteriu de clasificare ar fi dupa continuturile drepturilor: drepturi principia, inviolabilitati, drepturi social-economice si culturale, drepturi social politice, drepturi exclusive politice si drepturi garantii Drepturile principia sunt acele drepturi fundamnetale care prin continutul lor reprezinta adevarate principia pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi de catre indivizi. De exemplu: egalitatea, universalitatea, neretroactivitatea legii, accesul liber la justitie Egalitatea este reglementata in articolul 16 din constitutie al 1 : toata lumea este egala in fata legii indiferent de nationalitate, limba, sex , apartenenta politica . In al doilea rand egalitatea presupune tratament egal aplicat tuturor indivizilor. Egalitatea este aplicabila numai in situatii indentice. Universalitatea se regaseste reglementata in art 15 din constitutie presupune ca toti cetatenii beneficiaza de toate libertatile si drepturile acordate . Neretroactivitatea art 15 al 2 . De la acest principiu exista 2 exceptii : legea penala mai favorabila si legea contraventionala mai favorabila, doar in cazul lor putem vorbi de o retroactivitate, adica o aplicare pentru trecut. De la principal neretroadctivitatii mai exista o a treia exceptie si anume legea interpretative Accestul liber la justitie este reglementat prin art 21 si presupune posibilitatea pe care o au toti indivizii de a se adresa justitiei pentru apararea drepturilor, libertatilor sau intereselor lor legitime. Accesul la justitie presupune dreptul pe care il are orice persoana la un process echitabil(tine de aplicarea principiului egalitatii intre parti, utilizarea tuturor mijloacelor procesuale pe care legea le recunoastea in cazul litigiilor;echitabilitatea nu inseamna in schimb posibilitatea utilizarii tuturor cailor de atac) judecat intr-un termen rezonabil(rezonabilitatea tine cont de perioada de timp

in care este judecat un process, iar aceasta trebuie sa fie una rezonabila Curtea Suprema europeana spune ca e posibilitatea de a se bucura de acel drept pe care il reclama in justitie si difera de la caz la caz). Accesul la justitie se face pentru aparare unui drept libertati sau interes legitim. Jurisdictiile special administrative presupune rezolvarea unor litigii in afara salilor de judecata, gratuite si facultative Un alt drept principiu este protectia de care se bucura cetatenii romani in strainatate . In replica protectia cetatenilor staini si apatrizilor care lociuesc in Romania, acestia bucurandu-se de protectia generala a persoanelor si averilor. Extradarea reprezinta un instrument procesul penal prin care o persoana este deferita justitiei din tara de origine catre un alt stat pe teritoriul cauia comite o infractiune.Exista o exceptie , cetateanul roman nu poate fi extradat din Romania decat pe baza de reciprocitate si in conditiile legii. Expulzarea este o modalitate de declarare a unei persoane ca persona non grata, prin expulzare fiind intepartat de pe teritoriu unui alt stat , expulsarea este un instrument utilizat de dreptul international public, statul pe teritoriul pe care stai iti impune sa parasesti teritoriul statului respectiv.