Sunteți pe pagina 1din 71

Documentatie CATINA ALBA - Metode de cultivare a catinei albe Autor: Dragos Publicat la data de 11 Iul.

2009 in: Diverse Serban

DOCUMENTATIE CATINA ALBA, cultivarea catinei albe, ecologie si plantatii de catina alba, afaceri cu catina alba, infor atii certificate catina alba Tags: tehnologii agricole, arbusti fructiferi, catina, catina, alba, documentatie, cultivarea, catinei, albe, agricultura, afaceri, plantatii, culturi Catina alba - !ippop"ae r"a noides - a fost introdusa recent in cultura, una din cele mai mari plantatii de catina din tara gasindu-se in apropierea Bacaului !ste un arbust fructifer cunoscut ca facand parte din flora spontana a "omaniei, care se utili#ea#a deopotriva in industria alimentara, in silvicultura, in farmacie dar si ca planta ornamentala Fructul de catina contine de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de $% ori mai mult decat citricele In fructele coapte continutul depaseste &%%-'%% mg la $%% g suc proaspat Alte vitamine pre#ente in fruct sunt A, B$, B(, B), B*, !, +, ,, Mai regasim celulo#a, betacaroten .intr-un procent net superior celui din pulpa de morcov/, microelemente ca fosfor, calciu, magne#iu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri comple0e, etc

,reparate naturiste din catina alba Metode de inmultire la catina alba !fectele benefice ale acestei plante sunt cunoscute inca din antic1itate In C1ina de e0emplu, medicina traditionala recomanda catina in tratamentul bolilor digestive ,e continentul european, e0ista insemnari privind importanta catinei ramase de la Dioscorid si Teop1ast In pre#ent, de la catina se obtin urmatoarele produse: ceaiuri din fructe, muguri, frun#e si c1iar scoarta, siropuri de fructe, ulei de fructe Acesta din urma este si cel mai valoros din punct de vedere medical Uleiul de catina este utili#at in tratamentul unor afectiuni precum: ulcerul gastric si duodenal, alergiile, diarea, urticaria, reumatismul, afectiunile neuroendocrinologice, circulatorii, 1epatice Are o actiune reconfortanta, c1iar cu efecte usor narcotice De asemenea se mai foloseste in alcoolism, anemii, astenie si stres 2e utili#ea#a si in geriatrie cu re#ultate spectaculoase Cu catina se mai tratea#a afectiunile oftalmologice, coronariene, 1ipertensiunea arteriala si gingivitele ,rin prelucrari in laboratoarele farmaceutice din catina se obtin tratamente e0traordinare pentru tratarea: depresiilor, bolii ,ar3inson, tumorilor, adenoamelor si leucemiei Mugurii de catina au efect afrodisiac Catina este si un foarte bun antiinflamator si in1iba pofta de mancare in ca#ul unor tratamente ale obe#itatii ,rin prelucarea fructelor in industria alimentara se obtin produse foarte apreciate cum ar fi suc, nectar, sirop, gem, 4eleu, dulceturi, peltea, lic1ioruri, diverse bauturi alcoolice

CATINA ALBA - areal de raspandire in omania

Datorita capacitatii mari de dra4onare, catina alba se utili#ea#a pentru consolidarea terenurilor in panta, dar si sub forma de gard viu, avand in vedere numerosii spini puternici care impiedica patrunderea iepurilor si a altor animale in spatiile care necesita protectie .live#i, podgorii, diverse culturi/ La noi in tara, catina alba creste spontan in #ona subcarpatica din Moldova si Muntenia, incepand din ba#inul superior al 2iretului pana la 5lt In agricultura, ea se foloseste in unele #one pentru imbogatirea in a#ot a solurilor, datorita nodo#itatilor similare celor intalnite la leguminoase .voi vorbi despre acestea mai pe larg/, dar si pentru consolidarea terenurilor predispuse la ero#iune datorita capacitatii mari de dra4onare In subcarpatii Moldovei se intalneste pe vaile raurilor Bistrita, Trotus, ,utna si Milcov In #ona subcarpatica a 4udetului Bu#au catina alba are o frecventa mai mare decat in alte #one din "omania De asemenea, se mai intalneste pe vaile raurilor Telea4en si Dambovita, precum si in Delta Dunarii ,re#enta catinei albe este insa semnalata de profesorul Ion 2imionescu inca din secolul $* pe vaile ,ra1ovei si 2iretului, in palcuri mi0te de catina rosie 6 Tamari0 gallica 6 si catina alba 6 7ippop1ae r1amnoides La acea vreme profesorul 2imionescu observa doar caracterul de planta decorativa a catinei Dansul scria : 8 Cand trenul te duce spre 2inaia, un decor frumos se pre#inta oc1iului, prin viroagele din apropierea Campinei Malurile, numai rapi, colorate cand ca 1uma, vinete, cand galbene, galbenul nisipului, cand mai albie, gresia de#golita ori c1iar carami#iu, sunt impestritate de dese tufe argintii, pe crengile carora stau ciucur bobite portocalii 9 "evenind in #ilele noastre, preocuparile cercetatorilor in privinta acestei plante, si indeosebi re#ultatele acestora, readuc tara noastra in prim-planul lumii stiintifice internationale In anul $***, la al $(-lea 2alon international de inventii, te1nici si produse noi, :eneva, domnul Moraru Ionut, de la Asociatia 2tiinta si viata obtine medalia de bron# pentru mai multe preparate medicinale, printre care ;ita-:ins - capsule con<in=nd r>d>cin> de ginseng ro?u, de 7ippop1ae r1amnoides ?i de m>ce? cu o ac<iune vitamini#ant>, antio0idant>, stimulant> ?i tonic> 2NC, cre?terea capacit><ii de efort fi#ic ?i intelectual al organismului Doamna Nicole-Livia Atudosiei, sefa de lucrari la Catedra de microbiologie a @niversitatii Bioterra din Bucuresti si secretarul stiintific al -acultatii de Ingineria ,roduselor Alimentare a creat un procedeu de obtinere si conservare naturala a unui suc pe ba#a de catina alba, imbogatit cu e0tracte de plante aromate si medicinale Acest suc este un biostimulator, fiind bogat in vitaminele A, C, !, -, bioflavonoide, licopine .coloranti naturali/, cu o actiune marcant antio0idanta, aci#i organici, minerale, intre care salutara este pre#enta seleniului din catina .unul dintre cei mai puternici antio0idanti/ ,entru aceasta creatie, autoarea a primit Medalia de argint la 2alonul international de

inventii, produse si te1nologii noi 6 !@"!+A - Bru0elles, (%%% si Medalia de argint la 2alonul international de inventii, :eneva, (%%(

Cresterea si fructificarea la catina alba Catina se pre#inta ca un arbust inalt de $,A 6 B,A m, cu numerosi tepi puternici In functie de conditiile de clima si sol, ea creste diferit, si anume ca tufa 4oasa taratoare in #onele aride si pe soluri sarace, sau sub forma arborescenta de '-$% m inaltime pe soluri fertile Catina alba intra pe rod in anul B de la plantare si are o durata de productie de $'-(% de ani 2istemul radicular este foarte bine de#voltat, raspandit mai mult la suprafata solului, la (% cm adancime si are mare capacitate de dra4onare ,e radacinile catinei se formea#a nodo#itati fi0atoare de a#ot, ca la leguminoase Aceste nodo#itati sunt formatiuni simbiotice produse de bacterii din genurile "1i#obium, A#otobacter, Clostridium, bacterii fi0atoare de a#ot care traiesc libere in sol Acestea patrund in planta prin perisorii absorbanti printr-un mecanism de atractie c1imica .recent s-a descoperit ca bacteriile sunt atrase de flavone secretate de radacina/ si se instalea#a in interiorul radacinii plantei unde formea#a formatiuni globuloase cu aspect de noduri -ormarea acestor formatiuni este avanta4ata de pre#enta unor microelemente ca bor, molibden, calciu si sulf In interiorul nodo#itatilor bacteriile se de#volta, se inmultesc si fi0ea#a a#otul atmosferic, transformandu-l in a#ot asimilabil Bacteria isi insuseste de la planta #a1aruri si alte substante pe care nu si le poate sinteti#a, iar planta utili#ea#a a#otul organic fi0at de bacterii Tulpina catinei are o scoarta neteda, de culoare bruna-ver#uie, care cu timpul se inc1ide la culoare 5 particularitate a catinei este pre#enta a numerosi spini puternici, lignificati, foarte ascutiti Toate cresterile anuale de pe tulpina si ramuri se termina cu astfel de g1impi

-run#ele sunt mici, dispuse altern, scurt petiolate, cu limbul ingust si lung de A-) cm, cu perisori sol#osi de culoare cenusie-argintie pe ambele fete De la aceasta caracteristica ii vine si denumirea populara de catina alba -run#ele sunt ele insele bogate in vitamina C Catina alba este o specie unise0uat dioica, avand plante deopotriva femele si barbatesti ,lantele barbatesti sunt mai viguroase decat cele femele, au ramuri anuale mai lungi, mai groase si de culoare inc1isa, precum si mugurii mai mari -lorile barbatesti sunt grupate in conuri scurte de culoare bruna, si se afla pe ramurile anuale -lorile femele sunt grupate cate $%-$( intr-un racem foarte scurt -ructele sunt drupe false, mici, de forma variabila, de la ovoida la globuloasa, c1iar turtita Culoarea lor predominanta este portocalie, cu treceri spre galben Mai rar apar si fructe de culoare rosie -iind in numar foarte mare, foarte scurt pedunculate si ase#ate unul langa altul, fructele imbraca ramurile ca un manson ,ulpa fructelor este de culoare galbena sau portocalie, foarte suculenta si lasa pete unsuroase -ructele de catina au un miros placut si aromat, dar nu se consuma cu placere in stare proaspata, fiind acre si astringente La maturitate completa, ele pierd multa aciditate si au aroma particulara, mai puternica atunci cand recoltatul se face dupa ing1et Catina alba infloreste in aprilie mai, cand temperatura medie diurna este de $(-$ACC si se desfasoara pe o perioada de $A #ile ,lantele mascule infloresc mai devreme, in timp ce plantele femele infloresc o data cu infrun#irea ,oleni#area se face cu a4utorul vantului si al insectelor La sfarsitul perioadei de inflorire, florile femele poleni#ate evoluea#a spre fructe Maturarea fructelor incepe in luna august, in primele saptamani -ructele se ingalbenesc, iar semintele sunt complet formate si sunt capabile sa germine#e Culoarea pielitei si a pulpei se intensifica, fructele crtesc in volum La sfarsitul lui septembrie inceputul lui octombrie fructele a4ung la maturitate optima Daca recoltarea se face cu intar#iere, calitatea fructelor se deprecia#a, acestea crapa si pierd din suc In plantatii, catina alba intra pe rod din anul al treilea In perioada optima de productie se obtin cantitati ce pot depasi (A toneD1a Dupa $'-(% de ani, catina intra in declin, cresterile vegetative sunt mici, productie scade foarte mult, iar plantele incep sa se usuce total sau partial Cerintele catinei fata de factorii de mediu Catina alba este deosebit de adaptabila diferitelor conditii climaterice, ea crescand in #onele submontane si montane dar si in #ona de podis !ste intalnita indeosebi pe prundisuri, rape, sau la li#iere In privinta temperaturii, catina este putin pretentioasa, suportand temperaturi 4oase de pana la 6BA CC, raportandu-se ca#uri de supravietuire c1iar dupa geruri de 6&% CC

Aceeasi re#istenta o manifesta si la temperaturi po#itive e0cesive, la temperaturi la nivelul solului de pana la E &A CC Catina are insa nevoie de foarte multa lumina, productia optima se obtine in #onele in care planta este e0pusa direct la soare, pe toata perioada #ilei -ata de umiditate, catina se adaptea#a foarte usor, re#istand la cele mai cumplite secete din #ona temperate, dar si la inundatiile temporare Catina este un arbust adaptabil pana la e0trem pe orice tip de sol, pe terenuri uscate, prundisuri, dar si pe cerno#iumuri si soluri brun-roscate @imitor, catina creste c1iar si pe soluri saraturoase, pe care alte specii nu se pot de#volta ,rofesorul David Davidescu aminteste de catina alba ca facand parte, alaturi de catina de rau .Tamarix pailassi/, din grupul plantelor lemnoase din flora spontana care suporta o concentratie mai mare de saruri .%,$AF/ C1iar daca aceasta planta manifesta o re#istenta sporita, la infiintarea plantatiilor in general se va evita un astfel de sol, iar daca totusi suntem nevoiti sa cultivam pe sol saraturat, se vor aplica amendamente c1imice pentru corectarea reactiei alcaline a solului ,rofesorul Davidescu sugerea#a urmatoarele substante : $ :ips 6 este amendamentul cel mai des folosit la imbunatatirea solurilor saraturoase !ste etalon in masurarea valorii de acidifiere .G$%%/ ( -osfogips 6 re#ulta ca deseu in procesul de fabricare a acidului fosforic sau a fosfatului trisodic Are o valoare de acidifiere de '%F fata de gips B Acifer 6 se obtine prin imbibarea cu acid sulfuric a unui amestec de sulfat de fier, sulfat de aluminiu si sulfat de calciu Are valoarea de acidifiere de ()%F fata de gips & 2ulfat de aluminiu 6 produs incolor, solubil in apa, cu val oare de acidifiere H(F A 2ulfat de fier 6 sare cristalina verde, valoare de acidifiere H(F ) 2ulf 6 valoarea de acidifiere AA%F H Clorura de calciu ' ,raf de lignit * Carbonat de calciu @tili#area acestor amendamente se face dupa norme bine stabilite, in functie de cantitatea de saruri din sol, dupa anali#e riguroase 2unt o sumedenie de conditii ce trebuie avute in seama, ori#ontul de saraturare, reparti#area sarurilor pe profil, continutul in saruri a pan#ei freatice, etc In ca# contrar, reactia solului poate fi una contrara asteptarilor 2e recomanda asadar consultarea inginerului agronom inainte de aplicarea oricaror fertili#anti, amendamente sau agenti c1imici de combatere a bolilor si daunatorilor -ertili#area solului se impune numai in plantatiile situate pe terenuri sarace, subtiri, unde plantele se de#volta foarte incet si cresterile sunt mici In aceste ca#uri, la plantarea puietilor se dublea#a cantitatea de ingrasaminte organice si c1imice, iar o data la B ani se administrea#a (%-B% tD1a gunoi de gra4d, B%%-&%% 3gD1a superfosfat, (%% 3gD1a sare

potasica ,e astfel de terenuri se aplica lucrarea cu paraplaul, un plug in forma de sageata care ridica bra#da dar nu o si intoarce In ca#ul in care solul este mentinut in plantatie ca ogor negru, gunoiul de gra4d se ingroapa imediat dupa imprastiere la o adancime potrivita ,e solurile fertile sau potrivit de fertile ingrasamintele incorporate la infiintarea plantatiei sunt suficiente pana cand planta se aprovi#ionea#a singura cu a#otul atmosferic Totodata este indicat adaosul de mranita in ca#ul infiintarii de plantatii prin dra4oni Mranita ofera mediul perfect pentru de#voltarea sistemului radicular insuficient al dra4onului !rincipalele soiuri de catina alba cultivate in omania "erpeni ##$ are fructe foarte mari, in medie de %,A g, de forma ovala sau cilindrica, de culoare portocalie desc1is, uniforma pe toata suprafata, cu peduncul lung de B-& mm, ceea ce usurea#a recoltarea manuala ,lanta este viguroasa, cu cresteri puternice, drepte, de culoare gri desc1is, preva#ute cu spini mari, lungi !ste un soi precoce si foarte productiv, se obtin in medie '-$% 3g de fructeDplanta, in primul an de rod Dupa 4umatatea lunii octombrie recoltarea se poate face prin scuturare %elta #$ de asemenea cu fructe mari, usor alungite, de culoare portocalie, cu peduncul scurt de ( mm Tufa este foarte viguroasa si mult ramificata, cu spinii lungi si rigi#i Culoarea ramurilor este gri in primii ( ani, cu nuante de maro pe partea umbrita Intra pe rod destul de tar#iu, si se pot recolta )-H 3gDplanta Murgesti #$ are un fruct frumos de marime mi4locie, aproape rotund, de culoare portocalie, lucios Tufa este viguroasa, aerisita si rodeste aproape de ba#a Cresterile de $-( ani au culoarea gri desc1is, cu spini rari dar puternici ,roductia este medie, de &-) 3gDplanta Maracineni #$ fructul de marime mi4locie, rotund, de culoare galben intens Tufa este potrivit de viguroasa, nu depaseste $,' m in inaltime, si are fructele aglomerate, dispuse sub forma de manson, ceea ce ingreunea#a recoltarea "odeste abundent si constant '-$% 3gDplanta @n specific al soiului se datorea#a taliei mici, care permite plantarea la distante de BD$,A m, cu productie de pana la (( tD1a %elta &$ un soi rar cu cresteri viguroase si tendinta de a forma trunc1i Nu pre#inta spini Are fructe rotunde portocalii, de marime mi4locie spre mica ,e lemnul batran fructifica pe formatiuni scurte, cu mari aglomerari de fructe In flora spontana, cresc plantele cu fructe portocalii, rotunde si mi4locii ca marime

Cultivarea catinei a devenit un domeniu de interes abia in ultimii A-$% ani, in diverse parti ale lumii si in "omania, avand in vedere e0ceptionalele virtuti terapeutice ale fructului acestei plante, cunoscute inca din antic1itate, in Imperiul "oman, in :recia, "usia, Mongolia etc Medicina traditionala tibetana folosea peste '% de preparate pe ba#a de catina Asta#i, foarte cautat este uleiul de catina, bogat in ;itamina ! .$%% mg de vitamina !D$%%g fruct de catina/ si carotenoid .'%mgD$%%g/, ambele elemente rare De asemenea, fructele de catina contin numerosi aminoaci#i, aci#i grasi esentiali, proteine, de cinci ori mai multa ;itamina C decat in fructul de 3iIi si de B% de ori mai multa decat in portocale, precum si ;itaminele A, -, ,, B$, B(, + Continutul de vitamina ! este mai mare decat cel din grau sau din soia ,rodusele medicinale pe ba#a de catina au proprietati tonice, astringente, anti-infectioase, anti-stres, sunt protectoare cardiovasculare, tratea#a complicatiile cutanate, bolile digestive .ulcerul stomacului si al duodenului, de e0emplu/, gingivitele, 1ipertensiunea etc Actiunea antio0idanta a catinei este de peste *%F 2e comerciali#ea#a si sub forma de sucuri, ceai, tablete de vitamina C, geluri In cosmetica, uleiul de catina are proprietati unice de incetinire a imbatranirii pielii, samponul cu e0tract de catina previne caderea parului 2portivii folosesc catina ca tonifiant si revigorant .la 5limpiada de la 2eul, din $**(, tonicul pe ba#a de catina folosit de sportivii c1ine#i, a fost aleas ca bautura oficiala a competitiei/ In toate #onele in care creste in mod natural, arbustul de catina se foloseste si pentru stabili#area solurilor, dar si pentru ameliorarea calitatii acestora, pentru ca radacinile acestui arbust pre#inta niste nodo#itati, care ga#duiesc bacterii speciali#ate pentru fi0area a#otului atmosferic Nu este de ignorat nici valoarea estetica a arbustului, datorata folia4ului argintiu si fructelor portocalii, stranse pe ramurile spinoase si care re#ista in acest fel, o buna parte din iarna

Ce este catina' Catina ()ippophae rhamnoides* este un arbust spinos, care poate sa a4unga la (-A metri inaltime sau sa se de#volte ca o tufa de mai mici dimensiuni, daca terenul pe care creste este arid Are ramurile tinere acoperite cu niste perisori argintii, de aceea i se spune Catina alba -run#ele sunt lunguiete, de B-) centimetri, au o culoare verde-gri, iar florile galbui cresc in mici ciorc1ini .apar dupa ce arbustul implineste doi ani/ -ructele, care dau valoare acestui arbust, sunt globuloase, portocalii, cu un diametru de apro0imativ un centimetru Acestea incep sa se coaca pe la sfarsitul lunii august, proces care durea#a pana in octombrie-noiembrie Catina este re#istenta la frig, putand indura si temperaturi de -&% de grade Celsius si este putin pretentioasa in privinta solului Are, insa, nevoie de

foarte multa lumina In "omania, catina creste, in mod spontan, mai ales in Moldova si Muntenia, in regiunile subcarpatice Argumente pentru cultivarea catinei In anii J*%, cultivarea catinei a constituit tema unui simpo#ion international .primul de acest fel/, organi#at de C1ina, urmat de altul in 2iberia, la Novossibirs3, ceea ce demostrea#a atentia tot mai mare acordata acestei #one a 1orticulturii, care pare a fi si foarte profitabila, asa cum se intampla ori de cate ori cererea pietei este mai mare decat oferta producatorilor !ste adevarat ca initierea unei culturi de catina are costuri destul de ridicate si ca trebuie sa treaca apro0imativ cinci ani, pana cand poate fi recoltata prima productie care sa aduca beneficiu, dar, avand in vedere ca este un domeniu .cel putin la noi/ inca nee0ploatat suficient, merita sa fie luat in calcul pentru o viitoare afacere

,otrivit estimarilor specialistilor, cultivarea catinei pe o suprafata de $ 1ectar, dupa treipatru ani .cand arbustul devine matur si poate fi cules/ aduce apro0imativ $o-$A tone de fructe si in 4ur de $A% de 3ilograme de seminte 5 livada de catina este rentabila $A-(% de ani, dupa care trebuie intinerita In tarile din vest, $ 3ilogram de fructe proaspete de catina costa in 4ur de ( euro, iar uleiul de catina, in functie de calitate, intre (%% si A%% de euro .dintr-un 1ectar de plantatie se obtin in 4ur de (%% de litri de ulei de catina/ !ste adevarat, pe de alta parte, ca, pentru cultivarea catinei pe o suprafata de $ 1ectar, costurile se situea#a in 4urul a (%%% de euro .amena4area terenului, cumpararea puietilor, plantarea, sistemul de irigare 6 c1iar daca este foarte re#istenta la seceta si nu necesita decat cateva udari pe an, lucrarile de intretinere/ Cultivarea catinei + cerinte minimale

Cultivarea catinei, de preferinta, se face primavara, pe terenuri in panta .deoarece le si fi0ea#a/, nisipoase, sarace in nutrienti, cu foarte multa e0punere solara

,uietii de catina trebuie tratati cu gri4a, la momentul plantarii si in primul an, pana isi de#volta radacinile, curatindu-se cu gri4a, ori de cate ori este nevoie, terenul

din 4ur, ca sa nu napadeasca buruienile In primul an, daca vara este secetoasa, se vor efectua trei-patru udari ,rimavara se face toaletarea arbustului, taindu-se numai crengile uscate sau pe cele care au crescut de#ordonat, deoarece pe celelalte vor creste fructele Dupa recoltare, pana la valorificarea pe piata, boabele de catina trebuie pastrate intr-o instalatie speciala de congelare

,rin urmare, cultivarea catinei este o oportunitate de afaceri, mai ales ca este un arbust bine adaptat la conditiile climatice din "omania Mai mult, produsele romanesti din catina sunt foarte apreciate in 5ccident, ceea ce inseamna o piata de desfacere asigurata La ora actuala, e0ista culturi de catina doar in cateva #one din tara, adica prea putine in comparatie cu cererea de pe piata interna si e0terna 2ingura mare dificultate este recoltarea catinei, care nu se poate face decat manual, fiind destul de migaloasa Dar si profitul poate fi pe masura ,alerie imagini Cultivarea catinei$

UNI-. "ITAT.A %. /TIIN0. A, IC1L. /I M.%ICIN2 -.T. INA 2 CLU3-NA!1CA coala %octoral4 Facultatea de )orticultur4 Ing5 -."CAN Liviu-Adrian .6UMATUL T.6.I %. %1CT1 AT "elec7ia 8i 9nmul7irea prin metode clasice 8i micropropagare a unor genotipuri valoroase de c4tin4 alb4 (!# r"a noides ssp5 carpatica* din flora spontan4 a om:niei C1N%UC2T1 TIINIFIC !rof5 univ5 dr5 ing5 !AMFIL %oru Clu;-Napoca< =>## ( INT"5D@C!"! A M5TI;AKIA LI 5,5"T@NITAT!A T!M!I AL!2! H ,"INCI,AL!L! 5BI!CTI;! @"MM"IT! ' $ DAT! DIN LIT!"AT@"A D! 2,!CIALITAT! * $$ Caracteri#area genului ippop!ae L * $$$ Clasificarea botanic> * $$( Caracteristici morfologice * $ $ B Caracteristicile biologice ?i genetice $% $ $ & Condi<ii pedo-climatice $%

$( ">sp=ndirea speciei $% $ ( $ Aria de r>sp=ndire a formelor s>lbatice $% $ ( ( None cultivate cu c>tin> On lume $% $ ( B Cultivarea c>tinei On "om=nia $% $B Domeniul de importan<> $$ $ B $ Importan<a alimentar> $$ $ B ( Importan<a terapeutic> $$ $ B B Importan<a economic> $$ $ B & Importan<a ecologic> $$ $ B A Importan<a ornamental> $$ $& Metode de Onmul<ire la c>tina alb> $$ $ & $ Pnmul<irea prin semin<e $$ $ & ( Pnmul<irea vegetativ> prin metode conven<ionale $( $ & ( $ Pnmul<irea prin buta?i $( $&($$ But>?irea On verde $( $&($( But>?irea On uscat $( $ & B Pnmul<irea in vitro prin micropropagare $B $ & B $ Micropropagarea utili#at> ca metod> de Onmul<ire la plantele 1orticole $B $ & B ( "e#ultate din literatur> cu privire la micropropagarea la c>tin> $B ( MAT!"IAL! LI M!T5D! $A ($ Materialul biologic $A ( $ $ Locali#area ?i descrierea general> a popula<iilor de c>tin> . . r!amnoides ssp carpatica/ din care s-a efectuat selec<ia $A

( $ ( ;igoarea de cre?tere ?i On>l<imea plantelor $A ( $ B Capacitatea de dra4onare $A ( $ & :radul de spino#itate $A ( $ A Caracteristicile frun#elor $A ( $ ) Culoarea fructelor $A ( $ H -orma fructelor $A ( $ ' ,roductivitatea poten<ial> $A ( $ * Masa a $%% fructe $) ( $ $% Num>rul de fructe per mugure $) ( $ $$ Dimensiunea fructelor $) ( $ $( Lungimea pedunculului ?i u?urin<a desprinderii fructelor $) ( $ $B Masa a $%% semin<e $) ( $ $& Caracteristici legate de raportul dintre fructe ?i semin<e $) ( $ $A 2elec<ia genotipurilor elit> pe ba#a notelor de bonitare acordate diferitelor caracteristici $) ( ( Caracteristicile bioc1imice ale principalelor genotipuri de c>tin> . . r!amnoides ssp carpatica/ selec<ionate pentru acest proiect $) B ( ( $ ,oten<ialul fura4er al diferitelor componente ale c>tinei $) ( ( ( Determinarea con<inutului de minerale din fructe ?i semin<e $H ( ( B Determinarea refractometric> a substan<ei uscate solubile $H ( ( & Determinarea acidit><ii totale ?i a p7-ului din fructele de c>tin> $H ( ( A Determinare con<inutului de vitamina C .acidului ascorbic/ din fructe $H ( ( ) Determinarea con<inutului de carotenoide totale din fructe $H

( ( H Determinarea unor componente lipofilice din fructe ?i semin<e $H (B Pnmul<irea prin semin<e $' ( B $ Determinarea ratei de germina<ie in vitro $' ( B ( Determinarea ratei de germina<ie ex vitro ?i caracteri#area plantelor ob<inute $' (& Pnmul<irea prin but>?ire On uscat $' ( & $ But>?irea la g1iveci On spa<iu prote4at $' ( & ( But>?irea mi0t> ?i evaluarea plantelor re#ultate $' (A Pnmul<irea in vitro prin te1nici de micropropagare $' ( A $ ,reg>tirea mediilor de cultur> Tipurile de vase de cultur> utili#ate $' ( A ( Ini<ierea culturilor $* ( A B ,reg>tirea probelor ,resterili#area ?i sterili#area $* ( A & Inocularea $* ( A A Multiplicarea $* ( A ) Pnr>d>cinarea $* ( A H Aclimati#area $* () Interpretarea statistic> a re#ultatelor $* B "!N@LTAT! LI DI2C@KII ($ B$ Caracteristicile morfologice ?i biometrice ($ B $ $ ;igoarea de cre?tere ?i On>l<imea plantelor ($ B $ ( Capacitatea de dra4onare ($ B $ B :radul de spino#itate ($ B $ & Caracteristicile frun#elor ($ B $ A Culoarea fructelor ($

B $ ) -orma fructelor (( B $ H ,roductivitatea potenial> (( B $ ' Masa a $%% fructe (( B $ * Num>rul de fructe per mugure (( B $ $% Dimensiunea fructelor (( B $ $$ Lungimea pedunculului ?i u?urin<a desprinderii fructelor (( B $ $( Masa a $%% semin<e (( B $ $B Caracteristici legate de raportul dintre fructe ?i semin<e (B B $ $& 2elec<ia genotipurilor elit> pe ba#a notelor de bonitare acordate diferitelor caracteristici (B B ( Caracteristicile bioc1imice ale principalelor genotipuri de c>tin> . . r!amnoides ssp carpatica/ selec<ionate pentru acest proiect (B B ( $ ,oten<ialul fura4er al diferitelor componente ale c>tinei (B B ( ( Determinarea con<inutului de minerale din fructe ?i semin<e (B B ( B Determinarea refractometric> a substan<ei uscate solubile (& B ( & Determinarea acidit><ii totale ?i a p7-ului din fructele de c>tin> (& B ( A Determinare con<inutului de vitamina C .acidului ascorbic/ din fructe (A B ( ) Determinarea con<inutului de carotenoide totale din fructe () B ( H Determinarea unor componente lipofilice din fructe ?i semin<e () B ( H $ Con<inutul de ulei () & B ( H ( Compo#i<iei aci#ilor gra?i din uleiul de c>tin> (H B ( H B Anali#a cantitativ> ?i calitativ> a tocoferolilor din uleiul de c>tin> (H BB Pnmul<irea prin semin<e ('

B B $ Determinarea ratei de germina<ie in vitro (' B B ( Determinarea ratei de germina<ie ex vitro ?i caracteri#area plantelor ob<inute (' B& Pnmul<irea prin but>?ire On uscat B% B & $ But>?irea la g1iveci On spa<iu prote4at B% B & ( But>?irea mi0t> ?i evaluarea plantelor re#ultate B$ BA Pnmul<irea in vitro prin te1nici de micropropagare B( B A $ Ini<ierea culturilor B( B A $ $ 2terili#area materialului On func<ie de tipul de inocul B( B A $ ( Ini<ierea din meristeme BB B A $ ( $ Con<inutul cantitativ ?i calitativ al sursei de carbon BB B A $ ( ( Influen<a agen<ilor de gelifiere "ata de vitrificare BB B A $ ( B Influen<a mediilor ba#ale BB B A $ ( & Diferen<ele Ontre genotipuri la utili#area mediului general BB B A $ ( A Morfologia ?i vigoarea l>starilor re#ulta<i .inclusiv vitrificarea/ B& B A $ B Ini<ierea din minibuta?i B& B A $ & Ini<ierea din muguri B& B A ( !tapa de multiplicare B& B A ( $ Influen<a vaselor de cultur> asupra multiplic>rii B& B A ( ( Influen<a mediilor din subculturile precedente B& B A ( B Influen<a num>rului de subculturi B& B A ( & Influen<a agen<ilor de gelifiere asupra multiplic>rii ?i sensibilitatea la vitrificare B& B A ( A Influen<a genotipurilor, mediilor de cultur> ?i a 1ormonilor B& B A ( ) Multiplicarea genotipurilor din Delta Dun>rii 2f :1eorg1e .D-/ BA B A ( H Multiplicarea genotipurilor provenite din Delta Dun>rii, #ona 2ulina BA B A B "egenerarea din frun#e BA B A & Pnr>d>cinarea in vitro BH B A A Pnr>d>cinarea ex vitro ?i aclimati#area BH & C5NCL@NII B' &$ Conclu#ii privitoare la etapa de selecie B'

&( Conclu#ii referitoare la caracteristicile bio-c1imice ale selec<iilor B' &B Conclu#ii referitoare la Onmulirea prin metode convenionale i micropropagare B' BIBLI5:"A-I! 2!L!CTI;M B* A INT 1%UC. . C>tina alb> este un arbust fructifer spinescent dioic anemofil, cu frun#e c>#>toare, cu o valoare economic> ridicat> :enul ippop!ae L a fost Onregistrat Onc> din anul $HAB On Species Plantarum de c>tre C Linnaeus, prima specie catalogat> fiind . r!amnoides .Lian et al., (%%B/ Din num>rul mare de subspecii care compun specia . r!amnoides, On "om=nia se reg>se?te ssp carpatica .-ig $/ Datorit> spectrului larg de utili#>ri, de la domenii ca ecologic ?i ornamental p=n> la cel terapeutic, c>tina se dovede?te o specie multivalent>, cu importan<> foarte ridicat> -ig $ C>tina alb>, subsp carpatica, Delta Dun>rii "omanian seabuc#t!orn$ ssp. carpatica$ Danube Delta Pn scop comercial doar On Canada se utili#ea#> plante ob<inute din semin<e, datorit> stabilit><ii On descenden<> a soiului utili#at ?i a costurilor reduse .Li, (%%'/ ,entru p>strarea nealterat> a tr>s>turilor soiurilor de c>tin> se utili#ea#> e0clusiv multiplicarea vegetativ> Dac> la scar> mic> se folosesc dra4onii ?i metode ca marcota4ul ?i altoirea, la scar> mare se folose?te cu re#ultate foarte bune but>?irea, at=t On verde c=t ?i On uscat ,e plan ?tiin<ific s-a testat multiplicarea in vitro pentru diferite specii ?i subspecii de c>tin> Ons>, datorit> re#ultatelor nesatisf>c>toare, nici o planta<ie nu a fost momentan Onfiin<at> cu material provenit din aceast> metod> Ma4oritatea cercet>torilor au Ont=mpinat probleme mari privind ini<ierea culturilor ?i On pu<ine ca#uri plantele ob<inute au fost aclimati#ate ex vitro Nu se pre#int> ca#uri de planta<ii de c>tin> Onfiin<ate cu material s>ditor ob<inut in vitro, motiv pentru care nu e0ist> date referitoare la comportarea On

cultur> a plantelor ob<inute On acest fel Ca o introducere On studiul de fa>, se vor face c=teva meniuni referitoare la abordarea temei anali#ate Dac> indivi#ii unor popula<ii locale din Transilvania sunt relativ omogeni, On #ona Deltei Dun>rii s-a observat o variabilitate foarte ridicat> c1iar ?i On cadrul acelora?i popula<ii, fapt care a condus la intensificarea muncii de selec<ie On aceast> #on> @nii indivi#i s-au diferen<iat foarte mult fa<> de indivi#ii considera<i ca tipici pentru aceast> subspecie, prin vigoarea de cre?tere, On>l<imea ma0im>, forma ?i m>rimea fructelor ?i semin<elor etc Cu toate c> s-au descoperit e0emplare foarte interesante din punct de vedere al variabilit><ii morfologice, selec<ia a fost direc<ionat> pe valoarea cultural> ?i ameliorativ>, cu privire la poten<ialul productiv, masa fructelor, vigoare, num>r de spini, culoarea fructelor s a To<i indivi#ii selec<iona<i au fost cataloga<i, etic1eta<i ?i po#i<iona<i prin sistemul :,2 @nele m>sur>tori au fost efectuate On teren .e0 vigoare, num>r spini/ iar altele On laborator .e0 dimensiuni fructe, mas> fructe ?i semin<e/ ,entru toate e0emplarele luate On studiu s-au prelevat mostre de fructe ?i semin<e pentru m>sur>tori, anali#e bioc1imice, determinarea ratelor de germina<ie ?i ob<inerea unor descenden<i viabili ,entru plantele foarte valoroase s-au luat buta?i pentru trecerea lor On colec<ie ?i eventuala omologare ca soiuri dup> testare Din punct de vedere al anali#elor bio-c1imice s-a insistat On special pe determinarea con<inutului de elemente cu impact nutritiv ?i terapeutic ridicat din fructe ?i semin<e: substan<a uscat> ?i substan<a uscat> solubil>, aciditatea total> titrabil>, vitaminele C ?i !, carotenoidele totale, ) minerale, ulei, aci#i gra?i, tocoferoli ?i diferite alte componente care dau ?i valoare fura4er> ridicat> pentru alte componente ale plantei .frun#e, l>stari/ 5 parte din anali#ele efectuate au un caracter de noutate la nivelul subspeciei carpatica Toate re#ultatele ob<inute, unde a e0istat posibilitatea, au fost comparate cu cele ale altor soiuri omologate at=t pe plan na<ional c=t ?i interna<ional Materialului bibliografic referitor la Onmul<irea prin semin<e la c>tina rom=neasc>, ?i On special cu men<ionarea diferen<elor Ontre provenien<e pe diferi<i genitori, este e0trem de redus iar

rata de germina<ie men<ionat> este foarte sc>#ut> .Q A%F, "a<i ?i "a<i, (%%B/ Din aceast> cau#>, neam propus On acest studiu determinarea ratei de germina<ie a semin<elor recoltate separat de la diferite selec<ii ?i s-a urm>rit comportamentul plantelor ob<inute pentru a se determina capacitatea de aclimati#are la noile condi<ii de mediu din Transilvania ,e l=ng> e0perien<ele efectuate ex vitro, s-a testat ?i rata de germina<ie in vitro, pentru a stabili poten<ialul ma0im al genotipului martor De asemenea s-a urm>rit dac> e0ist> diferen<e semnificative Ontre germina<ia semin<elor p>strate diferite perioade de timp Ca element de noutate, s-a determinat capacitatea de germinare a semin<elor e0trase din fructe congelate Acest aspect este foarte important datorit> faptului c> aproape On totalitate fructele de c>tin> se recoltea#> prin congelarea ramurilor de rod ,entru multiplicarea clonal> s-au utili#at at=t metodele conven<ionale c=t ?i cele de multiplicare in vitro Cea mai utili#at> metod> de multiplicare a c>tinei la scar> mare este but>?irea Datorit> num>rului redus de buta?i disponibili .unicitatea fiec>rei selec<ii/ s-au testat dar dou> metode de but>?ire On uscat: la g1iveci, On spa<iu prote4at ?i but>?irea mi0t>, cu Onr>d>cinare On substrat preparat ?i trecerea ulterioar> a buta?ilor On sol ,entru but>?irea la g1iveci s-au testat diferite variante 1ormonale ?i de substrat, care ofer> un caracter de noutate c=t prive?te Ombun>t><irea metodei ,lantele ob<inute au fost <inute sub observa<ie doi ani iar clonele valoroase au fost trecute On procesul de testare pentru omologare Kin=nd cont de faptul c> multiplicarea unor selec<ii .plante unicat/ prin metode clasice necesit> o perioad> lung> de timp pentru introducerea On cultur>, se impune utili#area metodelor de micropropagare pentru o rapid> multiplicare la scar> industrial>, cu p>strarea tr>s>turilor valoroase ale plantelor donatoare de e0plante Pn acest studiu s-a insistat mai mult pe ini<ierea culturilor pornind de la meristeme preformate, datorit> unor avanta4e ca: sterili#area relativ simplificat>, garan<ia st>rii %ito& sanitare, re4uvenili#area ?i p>strarea intact> a tr>s>turilor plantei mam> Cu toate acestea s-au derulat ?i e0perimente legate de proliferarea adventiv> ?i regenerare din frun#e care datorit> utili#>rii unor noi variante 1ormonale dau un caracter de noutate acestei p>r<i din lucrare 2-a insistat doar asupra micropropag>rii celor mai valoro?i indivi#i, mai ales acolo unde a

fost material de ini<iere suficient Kin=nd cont de faptul c> s-a pornit de la c=te un singur genitor, o parte din e0perimente nu au putut fi repetate iar pentru genotipurile cu vigoare foarte redus>, nu s-a dispus de suficient material pentru ini<ierea On mas> a culturilor, re#ultatele fiind mai pu<in consistente Cu toate acestea, s-a ob<inut material suficient prin but>?ire clasic> la trei din clonele selectate .2-&-:olden Abundent, 2-H-Carmen ?i 2-'-Colosal/ care au fost introduse On circuitul de testare ?i omologare al soiurilor Acestea, Ompreun> cu alte dou> genotipuri .2-) ?i C-(/, ofer> o ba#> material> important> ?i suficient> pentru viitoare test>ri c=t prive?te poten<ialul de multiplicare prin metode biote1nologice H M1TI-A0IA /I 1!1 TUNITAT.A T.M.I AL.". Datorit> cererii ridicate pe diferite segmente ale pie<ei interna<ionale, tot mai mul<i fermieri din Asia, !uropa ?i America de Nord se orientea#> Onspre cultura la scar> mare a c>tinei 5dat> cu cre?terea suprafe<elor cultivate cu c>tin> a ap>rut o cre?tere constant> a cererii de material s>ditor de calitate Cu toate c> e0ist> mai multe soiuri de c>tin> omologate On "om=nia, pu<ine au tr>s>turi valoroase, nefiind competitive pe plan interna<ional Datorit> acestui motiv ?i a variabilit><ii ridicate a subspeciei carpatica apare necesitatea unui proces intens de selec<ie On cadrul florei spontane direc<ionat pe componente conforme cererii actuale din pia<> C>tina ?i On special fructele acestei specii sunt recunoscute pe plan mondial ca av=nd propriet><i nutri<ionale ?i terapeutice multiple "e#ultatele cu privire la anali#a diferen<iat> pe mai multe genotipuri de c>tin> alb>, at=t c=t prive?te morfologia c=t ?i componente bioc1imice sunt aproape ine0istente Astfel apare ca oportun> compararea diferitelor componente ale c>tinei din "om=nia cu alte subspecii sau specii Ont=lnite pe plan mondial ,e ba#a selec<iei ?i anali#elor morfologice ?i bioc1imice apare ca oportun> introducerea On cultur> a elitelor ob<inute efectu=ndu-se On paralel procese de ameliorare pornind de la toate plantelor selec<ionate Datorit> sistemului radicular puternic ?i a capacit><ii de asimilare a a#otului atmosferic, c>tina

poate fi introdus> pe scar> mare pe terenurile degradate Din acest motiv s-a considerat oportun> testarea capacit><ii de germina<ie a semin<elor ?i evolu<ia plantelor timp de un an de la sem>nare De asemenea, datorit> caracteristicilor cu poten<ial ameliorativ, plantele re#ultate pot fi u?or introduse Ontr-un proces de ameliorare clasic>, cu poten<ial de producere a unor descenden<i superiori, competitivi pe plant interna<ional Datorit> num>rului redus de produc>tori locali de material s>ditor prin but>?ire ?i a capacit><ii limitate de produc<ie, a ap>rut ca oportun> testarea but>?irii On uscat utili#=ndu-se diferite variante 1ormonale ?i substraturi, urm=nd ca cea mai bun> variant> s> fie propus> pentru introducerea On cultur> pe scar> larg> de c>tre pepinierele locale Pn ca#ul On care se selec<ionea#> indivi#i valoro?i din flora spontan>, materialul ini<ial nu poate asigura volumul necesar pentru Onmul<irea tradi<ional> ?i nici o rat> de multiplicare satisf>c>toare pentru introducerea rapid> On cultur> Acest nea4uns poate fi Onl>turat prin te1nici de multiplicare in vitro. ,e plan interna<ional e0ist> e0perien<> redus> ?i re#ultate modeste cu privire la micropropagarea acestei specii C>tina s-a dovedit On ma4oritatea ca#urilor dificil de multiplicat in vitro, cu re#ultate On general modeste dar promi<>toare at=t pe plan interna<ional c=t ?i na<ional, ceea ce impune aprofundarea acestui subiect Astfel a ap>rut necesitatea elaborarea unui protocol de micropropagare eficient Pn ca#ul On care costurile de produc<ie a materialului s>ditor prin metode biote1nologice se vor dovedi foarte ridicate, pu<in competitive, apare totu?i posibilitatea Onfiin<>rii de planta<ii mam> destinate producerii de buta?i destina<i multiplic>rii tradi<ionale Datorit> impactului economic ridicat al acestei specii pe plan mondial, a num>rului redus de soiuri rom=ne?ti competitive pe plan interna<ional ?i a volumului redus de studii cu caracter aplicativ c=t prive?te caracteristicile morfo-bioc1imice ?i capacitatea de Onmul<ire la c>tin> alb> din "om=nia, apare ca oportun> efectuarea unui studiu amplu pe direc<iile men<ionate anterior, On cadrul unei te#e de doctorat ' ! INCI!AL.L. 1BI.CTI-. U M2 IT.

a 2electarea unor genotipuri valoroase de c>tin> alb> din flora spontan>, at=t pentru introducerea direct> On cultur> c=t ?i pentru crearea unei ba#e genetice necesare pentru studii ulterioare de ameliorare b Anali#a fenotipic>, biometric> ?i bio-c1imic> a selec<iilor c ,e ba#a diferitelor caracteristici .e0 m>rime fruct, culoare fruct, num>r de spini, vigoare, dra4onare etc / se vor selecta elitele cu poten<ial de introducere direct On cultur> ca soiuri nou omologate d Multiplicarea materialului selectat prin but>?ire On uscat pentru asigurarea unui num>r suficient de mare de plante pentru testare Testarea but>?irii la g1iveci utili#=nd diferite tratamente 1ormonale ?i substraturi de cultur> e Pnmul<irea prin semin<e pentru determinarea ratei de germinare in vitro ?i ex vitro 2e va determina de asemenea influen<a modalit><ii de p>strare a semin<elor ?i rata de aclimati#are la noile condi<ii climatice ,lantele re#ultate vor constitui ba#a material> a unui proces de ameliorare ulterior f 2tabilirea unor protocoale generale de micropropagare a subspeciei carpatica ?i individuali#area mediilor pentru fiecare selec<ie urm>rindu-se On principal proliferarea a0ilar> 2e va testa de asemenea capacitatea de regenerare din frun#ele ob<inute in vitro Toate obiectivele de mai sus se pot formula simplificat prin selec<ia ?i multiplicarea unor genotipuri de c>tin> alb> valoroase . . r!amnoides L subsp carpatica/ din flora spontan> On scopul introducerii On cultur> ?i a cre>rii unei ba#e genetice pentru ameliorare * #5 %AT. %IN LIT. ATU A %. "!.CIALITAT. #5#5 Caracteri?area genului !ippop"ae L5 #5#5#5 Clasificarea botanic4 C>tina alb>, numit> ?i c>tin> de r=u, este repre#entat> de genul ippop!ae$ Onregistrat Onc> din anul $HAB On Species Plantarum de c>tre C Linnaeus, prima specie catalogat> fiind . r!amnoides .Lian et al., (%%B/ Din num>rul mare de subspecii care compun specia . r!amnoides, pentru "om=nia cea mai important> este subspecia carpatica, identificat> On $*)% de !mil Kopa ."a<i ?i "a<i, (%%B/ Aceast> subspecie se reg>se?te nativ On "om=nia, @craina, 2erbia, Muntenegru, @ngaria, Austria ?i :ermania Pn aceste #one o putem Ont=lni On v>ile Alpilor ?i Carpa<ilor, pe malurile Dun>rii ?i On

Delta Dun>rii p=n> pe <>rmul m>rii Negre Pn anul $*H$, clasificarea botanic> a c>tinei a devenit comple0>, odat> cu introducerea de noi specii ?i subspecii de c>tre cercet>torul Arne "oussi @na dintre cele mai noi clasific>ri este dup> Lian et al. .(%%B/, reali#at> pe ba#a Onsu?irilor morfologice ale semin<elor ?i ale mugurilor floriferi .-ig (/ -ig ( Clasificarea botanica a genului ippop!ae 'otanical classi%ication #5#5=5 Caracteristici morfologice C>tina alb> este un arbust fructifer, cel mai adesea cu spini numero?i ?i puternici, cu flori unise0uat dioice, cu formula floral> +&-(C%A&M: ."a<i ?i "a<i, (%%B/ La plantele aflate pe rod, l>starii tineri se recunosc u?or datorit> mugurilor mici, comparativ cu mugurii mult mai mari de la plantele mascule Pnaintea apari<ia mugurilor florali este imposibil de diferen<iat cele dou> tipuri de se0e pe ba#> morfologic> -ructul de c>tin> este o drup> fals> ce ia na?tere On urma cre?terii receptaculului care devine On timp c>rnos ."a<i ?i "a<i, (%%B/ -ructele au form> de la sferice la ovoide ?i c1iar cilindrice, de m>rime diferit> i culoare variat>, de la galben desc1is la portocaliu ?i c1iar ro?iatic> -ructul adev>rat al c>tinei este s>m=n<a din interiorul drupei false care are o capacitate de germina<ie ( ani, dup> care aceasta scade accelerat ."a<i ?i "a<i, (%%B/ $% #5#5&5 Caracteristicile biologice 8i genetice C>tina este o specie dioic>, diploida .(nG(&/, la care p=n> On acest moment nu s-a de#voltat o te1nic> sigur> de determinare prematura a se0ului, acesta determin=ndu-se doar On fa#a de apari<ie a mugurilor florali, diferi<i morfologic la cele doua se0e #5#5@5 Condi7ii pedo-climatice C>tina alb> se remarc> printr-o capacitate de adaptare foarte ridicat>, at=t On ceea ce prive?te factorii climatici c=t ?i solul "eferitor la clim>, c>tina poate re#ista la temperaturi e0treme ?i la un nivel de precipita<ii sc>#ut, unul din singurii factori limitativi fiind lumina -a<> de sol, c>tina se dovede?te a fi o plant> pionier pentru solurile s>race ?i foarte degradate, reu?ind On scurt timp s> Ombun>t><easc> at=t structura solului c=t ?i compo#i<ia c1imic> a acestuia, prin fi0area a#otului atmosferic ."a<i ?i "a<i, (%%B/ #5=5 4sp:ndirea speciei #5=5#5 Aria de r4sp:ndire a formelor s4lbatice 2e reg>se?te nativ On apro0imativ B% de <>ri, fiind de asemenea introdus> cu succes ?i pe

continentul american Pn "om=nia, cea mai mare densitate de c>tin> se g>sete On Delta Dun>rii i Ba#inul Bu#>ului 2poradic, c>tina se mai g>se?te ?i On Transilvania, momentan fiind raportat> On #onele colinare din 4ude<ul Clu4 ?i Mure? #5=5=5 6one cultivate cu c4tin4 9n lume ,rincipala <ar> cultivatoare de c>tin> din lume este C1ina, urmat> de "usia .-ig B/ "uprafa7a cultivat4 cu c4tin4 (ha* Letonia, '% :ermania, ()' 2uedia, (% "om=nia, B%% -inlanda, $A% NI2 Countries, AA Lituania, B%% !stonia , H%% America de Nord, A%% 5t1er, )&HB C1ina, (%%%%%% "usia, &%%% Italia, $%% -ig B "eparti#area suprafe<elor cultivate cu c>tin> pe plan mondial .dup> RS1ling, (%%'/ Distribution o% cultivated seabuc#t!orn over t!e (orld )according to *+!ling$ 200,#5=5&5 Cultivarea c4tinei 9n om:nia Num>rul de soiuri de c>tin> la ora actual> este de $A, din care unul este plant> mascul> .TTTCatalogul 5ficial al soiurilor de plante de cultur> din "om=nia, !di<ia complet> (%$$/ Kin=nd cont de pre<urile relativ ridicate ale materialului certificat din soiurile omologate la noi, ma4oritatea fermierilor care au Onfiin<at ferme de dimensiuni mici ?i medii au apelat la procurarea materialului din flora spontan>, re#ult=nd planta<ii cu material neuniform, cu probleme la poleni#are $$ ?i fructificare La ora actual> sunt peste B%% 1a de planta<ii de c>tin> r>sp=ndite pe tot teritoriul <>rii, dar ma4oritatea de dimensiuni reduse #5&5 %omeniul de importan74 #5&5#5 Importan7a alimentar4 -ructele i frun#ele de c>tin> au un coninut ridicat de minerale, vitamine, uleiuri, carotenoine, aci#i grai nesaturai etc #5&5=5 Importan7a terapeutic4 ;itaminele C, !, carotenoidele etc din fructele de c>tin> au ac<iune puternic o0idativ>, contribuind la Oncetinirea Omb>tr=nirii @leiul de c>tin> se administrea#> al>turi de tratamentele

c1imioterapeutice, contracar=nd efectul to0ic al medica<iei clasice Administrarea de ulei de c>tin> pe r>ni ale pielii, fie le#iuni mecanice fie arsuri, au gr>bit procesul de vindecare Alte beneficii ale uleiului de c>tin> se refer> la tratarea dermatitelor, ulcerului, diminuarea sclero#ei arteriale, etc Din scoar<> se fac e0tractecu efect presupus anticancerigen, al>turi de care uleiul e0tras din semin<e a dovedit efecte antimutagene ?i de in1ibare a multiplic>rii celulelor tumorale Multe studii indic> faptul c> uleiul de c>tin> lupt> Ompotriva bolilor cardiovasculare, Ons> momentan nu sunt argumentate suficient, fiind necesare mai multe studii 2tudiile nu au ar>tat nici un efect to0ic al consumului regulat de ulei .Uang and +allio, (%%Ab/ #5&5&5 Importan7a economic4 Pn momentul de fa> a crescut considerabil interesul On de#voltarea unor noi produse pe ba#> de c>tin>, at=t On domeniul alimentarDnutri<ional, c=t ?i On industria cosmetic> ?i farmaceutic>, at=t prin produse de factur> VbioW c=t ?i tradi<ional industriale ,roduse pe ba#> de c>tin> au ap>rut On diferite >ri .:ermania, "usia etc /, On industriile alimentar> .sucuri gemuri, 4eleuri etc /, farmaceutic> .uleiuri etc / i cosmetic> .diferite creme/ .e0 Albrec1t, (%%B/ #5&5@5 Importan7a ecologic4 Datorit> rusticit><ii sale, a sistemului radicular puternic cu capacitate ridicat> de dra4onare .Xin0iao and 7ongYan, (%%BZ "a<i ?i "a<i, (%%B/ ?i a capacit><ii de fi0are a a#otului atmosferic, c>tina este utili#at> ca plant> pionier On #onele cu terenuri foarte erodate sau On refacerea solurilor antropice din #one industriale ?i miniere #5&5A5 Importan7a ornamental4 C>tina alba este o specie care se pretea#> cu succes On scop ornamental, utili#=ndu-se cu prec>dere plantele femele, datorit> fructelor frumos colorate ?i a frun#i?ului argintiu #5@5 Metode de 9nmul7ire la c4tina alb4 #5@5#5 Bnmul7irea prin semin7e ;iabilitatea semin<elor este mai ridicat> dac> fructele se culeg la supracoacere .dup> a doua 4um>tate a lunii septembrie/, Oncep=nd din momentul On care semin<ele devin maronii .!liseev, citat de 2ing1 and :upta, (%%B/ ;iabilitatea ridicat>, de 'A-$%%F, se p>strea#> pentru ( ani, dup> care aceasta scade 2e recomand> utili#area acestei metode de Onmul<ire e0clusiv On ameliorare ?i On scop ornamental .garduri vii, p=lcuri etc / sau ecologic .fi0area terenurilor degradate, s>r>turate etc / Cu

$( toate acestea, ob<inerea de astfel de plante poate fi o solu<ie On ca#ul On care planta<ia se va Onfiin<a pe terenuri dificile, cu precipita<ii reduse, ca# On care sistemul radicular mai puternic al puie<ilor poate fi o alternativ> recomandabil> plantelor ob<inute prin but>?ire De asemenea, partea ameliorativ> se poate combina cu cea comercial>, prin Onfiin<area cu puie<i ob<inu<i din genitori valoro?i a unor c=mpuri e0perimentale cu Ontindere mare #5@5=5 Bnmul7irea vegetativ4 prin metode conven7ionale #5@5=5#5 Bnmul7irea prin buta8i #5@5=5#5#5 But48irea 9n verde Aceast> metod> pre#int> mai multe avanta4e ?i de#avanta4e care trebuie luate On considerare .Tabelul $/ Tab $ Avanta4e ?i de#avanta4e ale Onmul<irii prin but>?irea On verde la c>tina alb> Advantages and disadvantages o% green cuttings propagation in seabuc#t!orn Avanta4e Advantages De#avanta4e Disadvantages o num>r ridicat de buta?i care se pot recolta o rat> ridicat> de Onr>d>cinare o randament ridicat o p>strea#> nealterate tr>s>turile plantei mam> o cost ridicat 6 necesit> spa<ii prote4ate ?i sisteme performante de irigat o costuri ridicate cu manopera o Ont=r#ierea cu un an la introducerea On c=mp o Onfiin<area de planta<ii speciale destinate prelev>rii buta?ilor o spa<ii medii ocupate de material p=n> On momentul transfer>rii On c=mp Aceast> metod> se recomand> pentru Onfiin<area planta<iilor comerciale On ca#ul On care dispunem de suficiente plante pentru prelevarea buta?ilor 2e recomand> unit><ilor produc>toare de material s>ditor speciali#ate #5@5=5#5=5 But48irea 9n uscat "a<i ?i "a<i, (%%B, recomand> utili#area but>?irii On uscat datorit> u?urin<ei lucr>rilor, costurilor mai reduse, efectuare lucr>ri On lipsa instala<iilor de cea<> artificial> c=t ?i datorit> procentului mai ridicat de prindere .a se <ine cont totu?i de faptul c> autorii au folosit On ca#ul but>?irii On verde sistemul clasic de irigare/

Aceast> metod> pre#int> mai multe avanta4e ?i de#avanta4e .Tabelul (/ Aceast> metod> se recomand> at=t unit><ilor produc>toare de material s>ditor speciali#ate c=t ?i fermierilor mai pu<in e0perimenta<i On momentul On care se dispune de un num>r suficient de butai Tab ( Avanta4e ?i de#avanta4e ale Onmul<irii prin but>?irea On uscat la c>tina alb> Advantages and disadvantages o% !ard(ood cuttings propagation in seabuc#t!orn Avanta4e Advantages De#avanta4e Disadvantages [ intrarea rapid> pe rod [ metod> de lucru simpl> [ rat> medie-ridicat> de Onr>d>cinare [ costuri reduse cu for<a de munc> ?i ec1ipamente [ p>strea#> nealterate tr>s>turile plantei mam> [ necesar un num>r ridicat de plante ?i planta<ii speciale pentru prelevarea buta?ilor [ necesari buta?i de dimensiuni mari pentru reu?ita Onr>d>cin>rii [ spa<ii mari ocupate de material p=n> On momentul transfer>rii On c=mp [ transmit u?or On descenden<> diferite boli $B #5@5&5 Bnmul7irea in vitro prin micropropagare #5@5&5#5 Micropropagarea utili?at4 ca metod4 de 9nmul7ire la plantele horticole ,rincipalele aplica<ii ale micropropag>rii sunt multiplicarea vegetativ> clonal> rapid> a unor forme de interes agronomic ?i deviro#area ?i men<inerea On stare fitosanitar> optim> a acestora Cu toate c> micropropagarea poate fi pentru unele specii o alternativ> viabil> multiplic>rii clonale clasice, datorit> unor dificult><i On aplicare ?i a unor costuri On general crescute, este On general mai pu<in utili#at> la scar> mare Pn Tabelul B sunt pre#entate pe scurt unele avanta4e ?i de#avanta4e ale metodei Aceast> metod> se recomand> pentru Onfiin<area planta<iilor mam> destinate recolt>rii de buta?i sau direct pentru ob<inerea de material s>ditor pentru Onfiin<area planta<iilor comerciale On ca#ul On care costurile de produc<ie se dovedesc concuren<iale sau On ca#ul On care nu dispunem de material suficient pentru producerea puie<ilor prin metode clasice 2e

reali#ea#> doar On institute supraspeciali#ate Tab B Avanta4e ?i de#avanta4e ale micropropag>rii utili#at> On scop comercial Advantages and disadvantages o% micropropagation used in commercial purposes Avanta4e Advantages De#avanta4e ?i riscuri Disadvantages and ris#s o 2e poate utili#a cu succes la o gam> foarte diversificat> de specii, inclusiv la unele reticente la metode clasice de multiplicare vegetativ> o Ini<ierea si men<inerea culturilor se poare reali#a pe tot parcursul anului calendaristicZ o Asigur> multiplicarea rapid> Ontr-un timp scurtZ o Necesar> o cantitate redus> de material pentru ini<ierea culturilor o Materialul ob<inut in vitro, On special la speciile lemnoase, ofer> vigoare ridicat>, fructificare abundent> ?i fructe mai mariZ o Pn func<ie de direc<ia urm>rit>, se pot men<ine On descenden<> caracteristicile plantei mam> sau se poate induce u?or variabilitate genetic>Z o 2e poate ob<ine re4uvenili#area materialului s>ditorZ o 5b<inere material s>n>tosZ o @?urea#> sc1imburile de material Ontre laboratoareZ o Asigur> un mediu de lucru igienic ?i constant pe toat> durata anului o Necesare studii aprofundate speciali#ate On scopul optimi#>rii protocolului de micropropagare pentru fiecare specie ?i c1iar soi On parteZ o Costuri destul de ridicate datorit> spa<iilor, aparaturii, substan<elor, manipul>rii etc o ,rin subculturi repetate pot ap>rea muta<ii nedoriteZ o 2-au semnalat ca#uri On care plantele ob<inute au intrat cu un an mai t=r#iu pe rod fa<> de plantele ob<inute prin metode tradi<ionale .Nimmerman and 2teffens, $**)/ #5@5&5=5 e?ultate din literatur4 cu privire la micropropagarea la c4tin4 5 sinte#> a tuturor re#ultatelor notabile ob<inute pe plan interna<ional c=t prive?te micropropagarea la c>tin> este pre#entat> On Tabelul & Pn "om=nia sunt pu<ine re#ultate publicate cu privire la re#ultate po#itive On leg>tur> cu Onmul<irea in vitro la c>tina alb> ?i c1iar mai pu<ine cu aplicabilitate practic> Cu toate c> s-a observat o clar> influen<> On cadrul procesului de micropropagare a fiec>rui genotip studiat, ma4oritatea autorilor testea#> protocoalele per ansamblu per subspecii sau c1iar

specii, pu<ini focus=ndu-se pe e0perimente repetabile, prin utili#area On e0perimente a soiurilor omologate sau a elitelor selec<ionate Indiferent de specia i subspecia de c>tin> s-au obinut re#ultate modeste dar cu potenial de Ombun>t>ire a protocoalelor utili#ate, On special On direcia variantelor 1ormonale utili#ate $& Tab & Tabel centrali#ator al re#ultatelor din literatur> cu privire la micropropagarea la c>tin> Table summarising t!e results o% t!e literature on seabuc#t!orn micropropagation 2ursa "e%erence !0plant ini<ial Initial explant 2pecieD ,rovenien<> Species.Provenience "e#ultate "esults 5bserva<ii /bservations Montpetit and Lalonde .$*''/ 2emin<e . r!amnoides, subspecii necunoscute din 5landa, Canada, 2@A Ma0im B-A l>stariDe0plant 2-a reu?it Onr>d>cinarea ?i aclimati#area pl>ntu<elor ?i inocularea cu succes cu 0ran#ia. !0perimentul s-a desf>?urat On scopul ob<inerii de plante s>n>toase On scopul inocul>riiZ nu s-au urm>rit p>strarea unor caracteristici valoroase Burdasov and 2viriden3o .$*''/ Meristeme apicale . r!amnoides, subspecii necunoscute ,lantele ini<iate se Onr>d>cinau direct, f>r> fa#> de multiplicare, re#ult=nd costuri foarte ridicate -oarte pu<ine informa<ii legate de sterili#are, medii de cultur>, provenien<> etc , ceea ce face dificil> reproducerea e0perimentului Nilov and

TretYa3ova .$**B/ 2emin<e, muguri dormin#i ?i activi ?i meristeme apicale . r!amnoides, subspecii necunoscute din -inlanda ?i "usia .probabil r!amnoides 1i mongolica"egenerare din calus, p=n> la B% de muguri adventiviDe0plant 2-a reu?it inducerea ri#ogene#ei Nu se preci#ea#> rata prolifer>rii, multiplic>rii Nu se specific> re#ultatele individuali#at sau pe se0e Componen<a mediului de cultur> nu este men<ionat> "eproducerea e0perimentului dificil> Uao .$**&/ Meristeme apicale ?i v=rfuri de cre?tere . r!amnoides, subsp r!amnoides ?i sinensisZ C1ina, -inlanda ?i Danemarca "at> medie de multiplicare (,A "e#ultate superioare la subsp sinensis Nu se specific> re#ultatele individuali#at sau pe se0e "eproducere e0periment dificil> Lummerding .(%%$/ Muguri dormin#i . r!amnoides, subsp sinensis .elite/ ?i soiul Indian 2ummer "ate ridicate de necro#>ri "at> ma0im> de proliferare A-) Necesare cercet>ri privind Onr>d>cinarea ?i aclimati#area Lucrare comple0>, foarte detaliat> ,osibil> reproducerea dar re#ultate generale foarte modeste, necesit=nd Ombun>t><irea protocolului 2ucces doar On ca#ul plantelor femele "a<i ?i "a<i .(%%B/ Muguri dormin#i . r!amnoides, subsp carpatica$ soiuri locale "at> ridicat> de infec<ii ;ariante pu<ine testate ->r> re#ultate po#itive ;=ntu .(%%),

(%%'/ 2emin<e ?i muguri dormin#i . r!amnoides, subsp carpatica "e#ultate po#itive doar On ca#ul multiplic>rii pl>ntu<elor provenite din semin<e "e#ultate modeste Necesar Ombun>t><irea protocolului de micropropagare Liu et al. .(%%H/ -run#e, semin<e germinate in vitro . r!amnoides, subspecii necunoscute !mbriogene#> somatic> Lucrare pur teoretic>Z "eproducere e0periment dificil> datorit> variabilit><ii ridicate din cadrul speciei 2ing1 and :upta .(%%'/ Muguri activi ?i dormin#i . r!amnoides, subsp tur#estani#a "at> ridicat> de proliferare, ma4oritatea l>stari adventivi ,rotocol comple0, detaliat Nu se specific> re#ultatele individuali#at sau pe se0e ,uro1it et al. .(%%*/ Cotiledoane . r!amnoides, India "egenerare din calus Aplicabilitate doar On inducerea variabilit><ii 2ris3andara4a1 and Lund\uist .(%%*/ -run#e, r>d>cini, cotiledoane . r!amnoides subsp r!amnoides 0 mongolica, soiul 2ulia "egenerare din frun#e ?i v=rfuri de r>d>cini Inducerea embriogene#ei somatice cu rat> ridicat> de proliferare 2ucces la Onr>d>cinare ?i aclimati#are Lucrare detaliat> ,osibil> reproducerea e0perimentului cu modific>rile de rigoare pentru

soiurile ?i selec<iile locale $A =5 MAT. IAL. /I M.T1%. =5#5 Materialul biologic =5#5#5 Locali?area 8i descrierea general4 a popula7iilor de c4tin4 (!# r"a noides ssp5 carpatica* din care s-a efectuat selec7ia %elta %un4rii - egiunea #5 Aceast> regiune este situat> pe litoralul M>rii Negre On localitatea 2ulina, popula<ia aferent> fiind codificat> cu M .plantele femele identificate ca M- iar plantele mascule ca MM/ Din cadrul acestei popula<ii au fost selec<ionate & genotipuri femele .M-$-M-&/ ?i unul mascul MM $ %elta %un4rii - egiunea =5 Aceast> regiune este situat> On apropierea localit><ii Cardon, popula<ia aferent> fiind codificat> cu C .plantele femele identificate ca C- iar plantele mascule ca CM/ Din cadrul acestei popula<ii au fost selec<ionate A genotipuri femele .C-$-C-A/ ?i o plant> mascul> CM $ %elta %un4rii - egiunea &5 Aceast> regiune este situat> On apropierea localit><ii 2fi?tofca, popula<ia aferent> fiind codificat> cu 2 .plantele femele identificate ca 2- iar plantele mascule ca 2M/ Aceast> popula<ie a Onregistrat cel mai ridicat nivel de variabilitate fenotipic>, ceea ce a condus la selec<ia a $B genotipuri femele .2-$-2-$B/ ?i a B plante mascule CM $ !odi8ul transilvan - egiunea Chinteni5 Aceast> regiune este situat> On apropierea localit><ii C1inteni, popula<ia aferent> fiind codificat> cu C7 .plantele femele identificate ca C7- $/ =5#5=5 -igoarea de cre8tere 8i 9n4l7imea plantelor ;igoarea de cre?tere a plantelor s-a evaluat pe o scar> de la $ la A, On func<ie de grosimea tulpinii, num>rul ?i grosimea ramifica<iilor ?i On>l<imea medie =5#5&5 Capacitatea de dra;onare Capacitatea de dra4onare a plantelor s-a evaluat pe o scar> de la $ la A, On func<ie de num>rul de dra4oni afla<i On imediata pro0imitate =5#5@5 ,radul de spino?itate ,entru evaluarea gradului de spino#itate s-au num>rat spinii de pe ramuri anuale afla<i pe lungimea standard de B% cm =5#5A5 Caracteristicile frun?elor ,entru identificarea mai facil> a genotipurilor, s-au efectuat m>sur>tori ale limbului foliar ?i s-a f>cut o descriere succint> a formei, culorii ?i gradului de pilo#itate =5#5C5 Culoarea fructelor Toate fructele au fost ordonate On laborator, On acela?i timp, On func<ie de intensitatea culorii ?i au primit note de la $ la A .$ punct s-a acordat fructelor galben-pal, ( puncte 6 galben intens, B - galben-portocaliu, & 6 portocaliu ?i A 6 portocaliu-ro?iatic/

=5#5D5 Forma fructelor -orma fructelor s-a apreciat de la sferic> la cilindric>, On funcie de raportul dintre On>limea i diametrul fructelor =5#5E5 !roductivitatea poten7ial4 ,lantele selectate au fost supraveg1eate pe parcursul a trei ani, astfel Onc=t s> se acopere ?i indivi#ii cu alternan<> de rodire ,entru acest criteriu s-au acordat note de la $-A at=t la fa<a locului c=t ?i la compara<ia final> dintre to<i indivi#ii, pe ba#a abunden<ei num>rului de fructe .$ $) punct s-a oferit pentru poten<ial productiv foarte sc>#ut, ( sc>#ut, B mediu, & mare ?i A puncte pentru poten<ial productiv foarte ridicat/ ,entru 2-& i C- A s-au recoltat toate fructele ?i s-au c=nt>rit pentru anali#a poten<ialului productiv pe unitatea de suprafa<> la introducerea On cultur> =5#5F5 Masa a #>> fructe ,entru fiecare prob> s-au c=nt>rit c=te $%% fructe, s-au efectuat minim B c=nt>riri ?i s-a f>cut media ,entru c=teva genotipuri s-a evaluat influen<a anual> cu privire la aceast> caracteristic> =5#5#>5 Num4rul de fructe per mugure 2-au num>rat fructele pentru cel pu<in #ece muguri ?i s-a f>cut media =5#5##5 %imensiunea fructelor Dup> c=nt>rirea fructelor, acestea au fost m>surate cu a4utorul unui micrometru mecanic =5#5#=5 Lungimea pedunculului 8i u8urin7a desprinderii fructelor M>surarea s-a efectuat cu a4utorul micrometrului @?urin<a desprinderii fructelor a <inut cont de mai multe aspecte: for<a mecanic> necesar> desprinderii, lungimea pedunculului ?i de prioritatea desprinderii pedunculului de pe ramur> fa<> de deta?area de pe fruct, care duce la pierderea unei p>r<i din suc ?i deteriorarea rapid> a fructelor 2-au acordat note de bonitare de la $ pentru fructele care se desprind foarte greu, la A pentru fructele care se desprind foarte u?or On ca#ul recolt>rii manuale =5#5#&5 Masa a #>> semin7e -ructele proaspete au fost sec<ionate ?i semin<ele e0trase Acestea s-au l>sat la #v=ntat ?i c=nt>rite 2-au reali#at trei repeti<ii iar o parte din semin<e s-au p>strat pentru teste de germinare ?i anali#e bioc1imice =5#5#@5 Caracteristici legate de raportul dintre fructe 8i semin7e ,e l=ng> m>sur>torile efective, s-au calculat mai mul<i indicatori valoro?i On indicarea valorii culturale a diferitelor genotipuri sau On diferen<ierea acestora Astfel, s-au calculat num>rul de fructe, respectiv semin<e, per 3g fructe proaspete, masa semin<elor dintr-un 3g de fructe proaspete, masa fructelor necesare pentru ob<inerea unui 3g de semin<e, num>rul de

semin<e per 3g semin<e ?i raportul dintre masa semin<elor ?i cea a fructelor =5#5#A5 "elec7ia genotipurilor elit4 pe ba?a notelor de bonitare acordate diferitelor caracteristici ,entru alegerea genotipurilor elit> s-a creat o formul> pe ba#a mai multor caracteristici Caracteristicile de care s-a <inut cont au fost: productivitatea poten<ial> .I/, masa a $%% de fructe .II/, substan<a uscat> a fructelor .III/, culoarea fructelor .I;/, vigoarea plantelor .;/, gradul de spino#itate .;I/, u?urin<a desprinderii fructelor .;II/, raportul mas> semin<e per 3g fruct .;III/ ?i capacitatea de dra4onare .I]/ -ormula utili#at> pentru puncta4ul total al notelor de bonitare a fost: Total puncta4 bonitare G ' I E & II E ( IIIE ( I;E ( ;E ( ;IE ( ;II E ;III E I] =5=5 Caracteristicile biochimice ale principalelor genotipuri de c4tin4 (!# r"a noides ssp5 carpatica* selec7ionate pentru acest proiect =5=5#5 !oten7ialul fura;er al diferitelor componente ale c4tinei Materialul biologic 2-au utili#at patru tipuri de e?antioane: frun#e, l>stari tineri, semin<e ?i fructe %eterminarea cenu8ii brute $H ,rin calcinare dup> metoda propus> de 2>l>4an ?i colab .$***/ %eterminarea con7inutului de protein4 brut4 (!B* ,entru determinarea con<inutului de ,B s-a utili#at metoda semiautomati#at> cu anali#orul +4eltec auto $%B% 6 T!CAT5" .Criste ?i colab , (%%B/ %eterminarea con7inutului de gr4sime brut4 (,B* ,entru determinarea gr>simii brute din probele de c>tin> s-a utili#at metoda semiautomati#at> cu sistemul 2o0tec 7T B 6 T!CAT5", propus> de Criste ?i colab .(%%B/ 2olventul utili#at a fost eterul de petrol iar limita de detec<ie %,(F %eterminarea mineralelor + metodologia va fi descris> la subcapitolul minerale =5=5=5 %eterminarea con7inutului de minerale din fructe 8i semin7e Determinarea +, Ca, Mg, Nn ?i -e s-a reali#at On mod direct cu spectofotometrul cu absorb<ie atomic> AA-)B%% -osforul a fost do#at colorimetric cu vanadat de amoniu, utili#=nd metoda descris> de M>rg1ita? ?i B>lu<iu .$**)/ ,entru a se reali#a un clasament al genotipurilor On func<ie de con<inutul On minerale s-a pornit de la ideea egalit><ii valorii elementelor ,entru fiecare elementDprob> s-au creat cinci intervale egale, pornind de la con<inuturile minime ?i ma0ime Pn func<ie de apartenen<a la unul din intervale, s-au acordat note de la $ la A, dup> care puncta4ul total per elemente s-a adunat =5=5&5 %eterminarea refractometric4 a substan7ei uscate solubile 2-a determinat substan<a uscat> solubil> la fructele de c>tin> recoltate at=t On octombrie

(%%* c=t ?i octombrie (%$% din Delta Dun>rii i Transilvania, utili#=nd un refractometru manual standard, gradat On CBri0, cu temperatura de lucru de (% CC =5=5@5 %eterminarea acidit47ii totale 8i a p)-ului din fructele de c4tin4 Determinarea acidit><ii totale s-a reali#at prin titrare cu Na57, dup> o metod> propus> de Marca .$**%/ iar valoarea p7-ului s-a determinat cu un p7-metru cu sen#or de temperatur> =5=5A5 %eterminare con7inutului de vitamina C (acidului ascorbic* din fructe 2-au anali#at fructe recoltate la Onceputul matur>rii .proaspete/ i supramaturate .refrigerate sau congelate timp de ) s>pt>m=ni/ ,entru determinarea vitaminei C s-a utili#at metoda titr>rii cu iodat de potasiu .La#>r, (%$%Z 2t>nil> i colab , (%%$/ =5=5C5 %eterminarea con7inutului de carotenoide totale din fructe Metoda de lucru utili#at> a cea recomandat> de ,arlog et al. .(%%*/ Carotenoidele totale au fost e0trase utili#=nd o solu<ie metanol:acetat de etil:eter de petrol .$:$:$, vDvDv/ Cantitatea total> de carotenoide a fost calculat> spectofotometric, utili#=nd un spectofotometru ^asco ; AB% =5=5D5 %eterminarea unor componente lipofilice din fructe 8i semin7e @leiul total a fost e0tras at=t din pulp> c=t i din semine utili#=nd o metod> c1imic>, modificat> dup> -olc1 et al. .$*AH/, soventul utili#at fiindo solu<ie cloroformDmetanol .(:$, vDv/ %eterminarea compo?i7iei aci?ilor gra8i din uleiul de c4tin4 Aci#ii gra?i .A:/ din uleiurile e0trase din pulp> i semine au fost anali#a<i prin ga# cromatografie .:C/ cu detector de ioni#are On flac>r> .-ID/ %eterminarea cantitativ4 8i calitativ4 a tocoferolilor din uleiul de c4tin4 Tocoferolii din uleiurile e0trase din pu3p> i semine au fost anali#a<i utili#=nd un aparat 21imad#u ;, 2eries li\uid c1romatograp1 ,ea3-urile tocoferolilor au fost identificate prin compararea timpului de reten<ie al probelor standard .2igma/ Con<inutul On tocoferoli a fost calculat prin calcularea ariei pea3-urilor utili#=nd datele generate de acelea?i standarde men<ionate anterior $' =5&5 Bnmul7irea prin semin7e Materialul biologic ,rovenien<a fructelor din care au fost e0trase semin<ele este at=t podi?ul Transilvaniei c=t ?i Delta Dun>rii, #ona 2ulina 2eminele au fost e0trase manual din resturile obinute dup> e0tragerea sucului din fructe 2emin<ele au fost c=nt>rite ?i apoi puse la p>strat On pungi de 1=rtie la temperatura camerei p=n> On momentul utili#>rii =5&5#5 %eterminarea ratei de germina7ie in vitro 2terili#area semin<elor s-a reali#at cu 1ipoclorit de sodiu (F, cu cinci gradu>ri c=t prive?te durata de sterili#are: A, $%, $A, (% ?i (A de minute Mediul pentru ini<ierea germina<iei a

constat On: BD& R,M .s>ruri plus vitamine/, plant agar H gDl, #a1>r (% gDl iar mediul a fost adus la un p7 de A,' Onainte de autoclavare ,entru germina<ie s-au asigurat On camera de cre?tere urm>toarele condi<ii: temperatur> de (& _C .`$/ ?i un regim de iluminare de $) ore lumin> D' ore Ontuneric =5&5=5 %eterminarea ratei de germina7ie e$ vitro 8i caracteri?area plantelor ob7inute 2-a comparat rata de germina<ie a semin<elor .C7-$/ provenite din fructe p>strate la congelator cu cele e0trase din fructe proaspete 2-a comparat, de asemenea, pe l=ng> rata de germina<ie, procentul de semin<e goale ?i gradul de mortalitate la stadiul de frun#uli<e cotiledonare pentru proveniene diferite Pn prim>vara anului (%$% s-a efectuat sem>narea On mas>, cu un num>r diferit de semin<e prelevate de la toate genotipurile selectate din Delta Dun>rii On anul (%%*, On scopul verific>rii adaptabilit><ii la condi<iile din Transilvania =5@5 Bnmul7irea prin but48ire 9n uscat =5@5#5 But48irea la ghiveci 9n spa7iu prote;at 2-au organi#at dou> e0perien<e bifactoriale, On care variabilele au constat On: $-genotipul .plante femeleDmascule/Z (-substratulZ B-tratamentul 1ormonal To<i buta?ii au fost plantai On spaiu prote4at On g1ivece T!+@ ,* .%,A l/ ;ariantelor de substrat au fost: 2$ B:$ turba T2B 3lassmanEclaY .argila/ 6 T2B fin pentru r>saduriZ 2( $:$:( 6 cele ( feluri de turb> plus p>m=nt de gr>din>Z ;ariantele 1ormonale utili#ate au fost: ;$ (A% ppm ANA .cl>tire a ba#ei/Z ;( A%% ppm ANA .cl>tire a ba#ei/Z ;B "adistim Nr ( .praf pe ma0 A cm/Z;& varianta martor - cl>tire cu ap> simpl> =5@5=5 But48irea miGt4 8i evaluarea plantelor re?ultate ,artea ba#al> a buta?ilor a fost imersat> On solu<ie ANA B% mgDl timp de $( ore Buta?ii au fost p>stra<i On paturi de but>?ire .perlit plus turb> neutr> (:$, la distan<a de B0A cm Ontre plante, acoperite cu folie de polietilen>/ timp de o lun>, dup> care au fost trecu<i On pepinier> =5A5 Bnmul7irea in vitro prin tehnici de micropropagare =5A5#5 !reg4tirea mediilor de cultur45 Tipurile de vase de cultur4 utili?ate Mediile de cultur> au fost preg>tite din soluii stoc sau medii semipreparate Mediile ba#ale i alte substane utili#ate se pot urm>ri din tabelul A Datorit> riscului mai ridicat de infec<ie On vasele mari ?i a num>rului limitat de e0plante sau utili#at On special ca vase de cultur> eprubetele $* =5A5=5 Ini7ierea culturilor ,entru ini<iere s-au utili#at minibuta?i cu $-( muguri a0ilari dormin#i sau v=rfuri de cre?tere, muguri Ontregi c>rora li s-au Ondep>rtat primele dou> straturi de foliole ?i meristeme

apicale =5A5&5 !reg4tirea probelor5 !resterili?area 8i sterili?area 2-au utili#at butai proaspei sau statificai 2terili#area s-a reali#at cu solu<ie de 1ipoclorit de sodiu, ob<inut> cu a4utorul unui produs comercial .AC! 6 NaCl5 6 AF/, cu sau f>r> adaos de TR!!N (% Pn func<ie de tipul de e0plant ?i starea acestuia, s-au utili#at concentra<ii de (%-)%F AC! pe o perioad> de $%-B% min =5A5@5 Inocularea Indiferent de tipul de e0plant utili#at, toate ini<ierile s-au reali#at On eprubete de sticl>, On 1ota cu flu0 laminar 2-a lucrat On apropierea becului de ga# pe tot parcursul inocul>rilor La ) s>pt>m=ni de la inoculare s-a evaluat procentul de infec<ie, necro#are, vitrificare ?i e0plante care au regenerat l>stari viabili pentru trecerea la etapa de multiplicare =5A5A5 Multiplicarea ,entru etapa de multiplicare s-au testat dou> tipuri de e0plante: microbuta?i ai l>starilor regenera<i in vitro ?i frun#e sec<ionate de pe ace?tia, utili#ate On scopul regener>rii adventive ,entru multiplicarea prin microbuta?i s-au utili#at On general concentra<ii mai sc>#ute de 1ormoni .%,$A-( mgDl BA,, Neat, +in, IBA, AIA/, singure sau On diferite combina<ii 2-a anali#at at=t rata de multiplicare c=t i cea de proliferare 2-a testat regenerare direct> sau indirect> din frun#ele ob<inute in vitro, ca modalitate de Ombun>t><ire a ratei de multiplicare =5A5C5 Bnr4d4cinarea 2-au utili#at at=t variante de medii f>r> 1ormoni,c=t ?i cu au0inei =5A5D5 Aclimati?area ,entru aclimati#are s-au utili#at at=t plantele Onr>d>cinate in vitro c=t cele trecute la Onr>d>cinat ex vitro, ca metod> combinat>, fie On ap> fie On substrat solid =5C5 Interpretarea statistic4 a re?ultatelor Anali#a statistic> ?i graficele s-au efectuat cu a4utorul soft-urilor :rap1,ad ,rism, versiunea A, pentru RindoIs ?i !0cel, Microsoft 5ffice (% Tab A 2ubstan<ele utili#ate pentru prepararea mediilor de cultur> Substances used %or culture media preparation Tip substan<> T3pe o% substances Denumire 4ame ,rescurtare utili#at> Abbreviation !tapa On care s-a utili#atDconcentra<ia Stage.concentration

$(BH Mediu ba#al 'asal media AndersonJs "1ododendron Medium - cu vitamine incluse A" -ini<iere -$%%F -multiplicare-$%%F D+RD^uglans Medium .Driver and +uniYu3i Medium/ cu vitamine incluse D+R -ini<iere-$%%F LloYd and McCoIn RoodY ,lant Medium cu vitamine incluse R,M -ini<iere-HA-$%%F -multiplicare -HA-$%%F -Onr>d>cinare--HAFD$%%F Muras1ige and 23oog Medium cu vitamine incluse M2 ?i M2$D( .macroelementele la 4um>tate/ -ini<iere-A%FD$%%F -multiplicare-$%%F -Onr>d>cinare-(A-A%F Xuoirin and Lepoivre Medium cu vitamine incluse XL -ini<iere-$%%F -multiplicare-$%%F 2c1en3 and 7ildebrandt Medium cu vitamine incluse 27 -multiplicare-$%%F Au0ine.Auxins Acid indolilbutiric AIB -Onr>d>cinare-$ mgDl Acidul beta indolilacetic AIA -multiplicare-%,$-%,A mgDl Citoc1inine 53to#inins Ben#iladenina .ben#ilaminopurina/ BA, -ini<iere-%,$-%,A mgDl -multiplicare-%,$A-$ mgDl -regenerare-%,A-$ mgDl Neatina N -ini<iere-$ mgDl -multiplicare-( mgDl -regenerare-( mgDl +inetina +in -multiplicare-%,B-(% mgDl -regenerare-(% mgDl Tidia#uron TDN -ini<iere-%,$-%,( mgDl -regenerare-%,A mgDl Agen<i de gelifiere 6elling agents ,lant agar, :elrite, Agargel B-* gDl 2urs> de carbon 5arbon sourse 2ucro#>, #a1>r comercial (%-B% gDl Toate substan<ele .cu e0cep<ia agargelului 2igma ?i #a1>rului comercial/ au fost procurate de la Duc1efa, 5landa Compo#i<ia mediilor a fost e0tras>

din Catalogul Duc1efa .TTTBioc1emicals, ,lant Cell and Tissue Culture, ,1Ytopat1ologY, Duc1efa, Catalogue (%%)-(%%'/ ($ &5 .6ULTAT. /I %I"CU0II &5#5 Caracteristicile morfologice 8i biometrice &5#5#5 -igoarea de cre8tere 8i 9n4l7imea plantelor Dac> plantele femele se caracteri#ea#> On general prin vigori medii, cu rare e0cep<ii foarte mici .e0 M- $/ sau mari .e0 2- $/, la plantele mascule avem On general vigoare cel pu<in medie, uneori cu mult peste valorile Onregistrate On literatur> ,entru unii indivi#i masculi s-au Onregistrat valori de peste H m On>l<ime, cu vigoare ridicat>, specific> arborilor Pn>limea plantelor femele sa situat Ontre $ i & m, cu o medie de (,B' &5#5=5 Capacitatea de dra;onare Indivi#ii 2- ?i 2M s-au caracteri#at On general prin capacitate redus> de dra4onare, C- ?i CM medie iar cei M- ?i MM prin capacitate ridicat> &5#5&5 ,radul de spino?itate 2eleciile anali#ate au avut un num>r mediu de ',$& spiniDB% cm, cu valori e0treme Ontre ( i $A Cinci seleii au Onregistrat o medie a num>rului de spini semnificativ negativ> fa> de a genotipului martor .-ig &/ Num>rul de spini a fost corelat negativ cu On>limea plantelor -ig & :radul de spino#itate al diferitelor selec<ii de c>tin> Spinescent degree o% several seabuc#t!orn selections &5#5@5 Caracteristicile frun?elor Dimensiunea medie a frun#elor a fost de ),%' cm lungime, %,A* l><ime ?i o suprafa<> foliar> apro0imativ> de B,%& cm( -a<> de aspectul clasic al frun#elor, au fost unele e0cep<ii const=nd Ontr-un aspect pielos pe partea superioar> ?i o culoare verde Onc1is> .e0 C-B, 2&/ sau cu evidente pete argintii pe partea superioar> a limbului Ma4oritatea frun#elor au avut pete ruginii pe partea inferioar> &5#5A5 Culoarea fructelor 2ubspecia carpatica, repre#entat> prin indivi#ii anali#a<i On acest studiu, se caracteri#ea#> printr-o culoare portocaliu-desc1is> a fructelor .medie B,%A/, cu rare e0cepii .M-$/ Nu s-au descoperit genotipuri cu fructe roii (( &5#5C5 Forma fructelor -ructele anali#ate au On general forma oval>, dar cu e0cep<ii const=nd On forme ca sferic>, u?or cilindric> sau conic> .e0 2-)/ -orma oval> s-a caracteri#at prin u?oare varia<ii, de genul alungit> la ambele capete, doar la mucron, bombat> etc

&5#5D5 !roductivitatea poten ial4 Indivi#ii popula<iei M s-au caracteri#at prin capacitate productiv> sc>#ut>, cei ai populaiei C prin una medie iar pentru 2 medie-ridicat> Masa fructelor recoltate de pe genotipul C-A a fost de ),A 3gDplant> .($,&A tD1a, BB%% planteD1a/ iar la 2-& $( 3g fructeDplant> .(),& tD1a, ((%% planteD1a/ &5#5E5 Masa a #>> fructe Dac> On cadrul popula<iilor locale din Transilvania masa fructelor dep>?e?te foarte rar %,B g, ma4oritatea genotipurilor selectate din Delta Dun>rii au masa fructelor peste %,& g .-ig A, medie &A,', limite 6 (B,$-HB,$ g/ Masa fructelor a fost corelat> po#itiv cu masa seminelor -ig A Masa fructelor ?i diferen<ele statistice fa<> de martor 0ruit (eig!t and statistical di%%erences %rom control &5#5F5 Num4rul de fructe per mugure Avem un num>r mediu de &,H fructe per mugure, cu valori medii e0treme de B-H Cu toate acestea au fost descoperi<i muguri ?i cu peste $% fructe Num>rul fructelor per mugure s-a corelat negativ cu masa fructelor ?i cu lungimea pedunculului ?i po#itiv cu poten<ialul productiv &5#5#>5 %imensiunea fructelor Dimensiunea fructelor selec<iilor anali#ate a fost pentru anul (%%* de $%,HD',& mm, cu ma0ime ale lungimii .On>l<imii/ de peste $B,( mm ?i ale diametrului de *,B mm -ructele genotipului martor au dimensiune mai redus> fa<> de ma4oritatea genotipurilor &5#5##5 Lungimea pedunculului 8i u8urin7a desprinderii fructelor 2-au Onregistrat valori ale lungimii pedunculului Ontre ( i A mm, cu o medie de B,%A mm Lungimea pedunculului a fost corelat> po#itiv cu uurina desprinderii fructelor &5#5#=5 Masa a #>> semin7e 2emin<ele popula<iei din Transilvania sunt cele mai mici, cu masa a $%% de semin<e de %,*) g, de B ori mai mici dec=t semin<ele genotipului 2- ' .(,** g/ Media Onregistrat> pentru acest criteriu a fost de (,(& g (B &5#5#&5 Caracteristici legate de raportul dintre fructe 8i semin7e Dac> pentru c>tina din #ona Transilvaniei pentru fiecare 3g de fructe avem On 4ur de &% g semin<e, pentru selec<iile noastre avem o medie de A% g, cu un ma0im de aproape H% g pentru 2& Dac> la varianta martor .C7- $/ avem nevoie de apro0imativ () 3g fructe pentru a ob<ine un 3g de semin<e, pentru 2- & avem nevoie doar de $& 3g Dac> On ca#ul probei martor avem peste $%% %%% de semin<e, On ca#ul 2-' avem doar BB %%% Dac> avem un raport mediu dintre masa semin<elor ?i a fructelor de apro0imativ AF, acesta varia#> mult, Ontre B,)) ?i ),*HF &5#5#@5 "elec7ia genotipurilor elit4 pe ba?a notelor de bonitare acordate

diferitelor caracteristici5 ,entru genotipurile selectate s-a ob<inut un total de ma0im *% puncte de bonitare .2-&/ ?i un minim de AH .M-$/ ,opula<ia martor a ob<inut un puncta4 foarte redus, de doar A* puncte &5=5 Caracteristicile biochimice ale principalelor genotipuri de c4tin4 (!# r"a noides ssp5 carpatica* selec7ionate pentru acest proiect &5=5#5 !oten7ialul fura;er al diferitelor componente ale c4tinei Toate componentele anali#ate au un poteial fura4er ridicat, cu e0cepia coninutului On fosfor, toate componentele fiind asem>n>tare sau mai mari dec=t fa> de alte fura4e convenionale .Tab )/ Tab ) Componentele nutri<ionale la c>tin> ?i alte fura4e conven<ionale 4utritional components %or seabuc#t!orn and ot!er conventional %odder supplies Componente Components 2pecii 2pecies 2@ DrY Ieig1t .F/ ,rotein> crud> Crude protein .F 2@, DR/ :r>sime Crude fat .F 2@, DR/ CaD, .F 2@, DR/ 2urse "eferences -ructeD0ruits . r. ssp carpatica $'-(*,' $B,$-$H T (&-&( %,%BD%,%$ 2emin<eDSeeds . r. ssp carpatica *(-*) (B,( $(,H-$H,B %,%$D%,%%$ -run#eD7eaves . r. ssp carpatica (A,$ (B,' B,A %,B*D%,%B L>stari tineri 8oung s!oots . r. ssp carpatica (),B $*,'H B,$B %,&(D%,%& ;escan ?i colab .(%$%/Z T "a<i ?i "a<i, .(%%B/ Lucern> proasp>t> (A,H A,& %,H %,&*D%,%* Lucern> uscat> 'A,A $),B (,A $,(AD%,(B 2oia boabe '* B%-A% $)-(A %,(AD%,AA

-ura4e tradi<ionale 5onventional %odders ,orumb boabe 'H H-$B B,A-&,A %,%(D%,($ Davidescu ?i Davidescu .$***/Z 7u and :uo .(%%)/ &5=5=5 %eterminarea con7inutului de minerale din fructe 8i semin7e At=t On fructe c=t i On semine s-au obinut valori foarte ridicate pentru potasiu .Tab H/ -a> de alte subspecii, cele mai apropiate re#ultate au fost raportate de +allio et al .$***/ pentru diferite proveniene din Asia Tab H Compo#i<ia mineral> a fructelor de c>tina provenite din Delta Dun>rii 9ineral composition o% seabuc#t!orn %ruit originated %rom Danube Delta ,robaD!lemente 2ampleDCompounds .ppm/ + Ca Mg , Nn -e LimiteD7imits ==>>-#E#>> $)*,A&A%*,A' (B',%A-B$$,'( $B-BA% $),BB-$(),'H &,&HAH,HA Media Average #=F=> `ABH),H) =F&<EE `HH,'A =AE<CE `(A,&% ##=<D& `$(H,$% @E<&> `BH,(' =A<># `$&,H' Doar pentru potasiu s-au obinut unele diferene Ontre mediile celor trei populaii de c>tin> studiate (& C=t prive?te con<inutul de minerale din semin<e, apar discrepan<e mari at=t c=t prive?te re#ultatele din literatur> c=t ?i re#ultatele pre#entului studiu comparativ cu acestea .Tabelul '/ Tab ' Compo#i<ia mineral> a semin<elor de c>tina cu provenien<> diferit> 9ineral composition o% t!e seabuc#t!orn seeds o% di%%erent origin !lemente

:lements .ppm/ + Ca Mg , Nn -e "eferin<e D "e%erences C)F# semin7e $%*%% **,$A (A&,HH $$ )&,$( HH,AH Acest studiu ssp tur#estanica )((A-F&A> &'%-$B'% $%'%-$H(A - (%,H-(H,' $',$-D@<@ -inlanda )(&%-EA=> =#>-B(% $$B%-$&B% - (&-@E B&-AB :upta and 2ig1, (%%A Comparatic cu ma4oritatea fructelor de consum curent, fructele de c>tin> au un coninut ridicat de potasiu, un coninut mai sc>#ut de , i un coninut mediu pentru celelalte elemente .TTT1ttp:DDIII nal usda govDfnicDfoodcompDsearc1, (%$$/ :enotipul cu cel mai sc>#ut aport de minerale s-a dovedit a fi 2-) .) puncte bonitare/ iar cel mai bun genotip 2-$% .($ puncte/ &5=5&5 %eterminarea refractometric4 a substan7ei uscate solubile Avem o concentra<ie medie de $%,'$ CBri0 de substan<> uscat> solubil> On fructele de c>tin> colectate din cele patru popula<ii distincte, cu limite Ontre H,*H i $(,HH .-ig )/ :enotipul martor .C7-$/ din Transilvania are un con<inut ridicat al 2 @ solubile din suc, cu diferene semnificativ po#itive fa> de ma4oritatea celorlalte probe anali#ate Pntre substan<a uscat> ?i substan<a uscat> solubil> e0ist> o corela<ie po#itiv> clar> Ons> masa mare a fructelor nu este un factor limitativ On ob<inerea unor soiuri cu fructe cu un con<inut ridicat >n 2 @ solubil> -ig ) 2ubstan<a uscat> solubil> per fiecare genotip Soluble dr3 (eig!t per genot3pe ,entru toate probele s u solubil> a sc>#ut On anul (%$%, acest caracter fiind foarte influen<abil de condi<iile meteorologice .-ig H/ &5=5@5 %eterminarea acidit47ii totale 8i a p)-ului din fructele de c4tin4 2-au obinut valori ale p7-ului Ontre (,'A i B,(B, cu o medie B,%) Din punct de vedere al acidit>ii, s-au obinut valori e0treme de $,&$-&,( g acid citricD$%% g fruct Doar fructele genotipului M-B au avut o aciditate titrabil> .e0primat> On acid malic gD$%% g fruct/ semnificativ negativ> fa> de a genotipului martor Interpopula<ional, nu s-au obinut diferen<e semnificativ> (A Ontre cele trei popula<ii .-ig '/ Ons> anul recolt>rii fructelor a influenat On mod semnificativ acest caracter .-ig '/ -ig H 2:@ solubil> - st=nga 6 influena anului recolt>riiZ dreapta 6 influena provenienei fructelor Soluble solids in %ruits ; le%t & pic#ing 3ear in%luence< rig!t ; in%luence o% t!e %ruit origin -ig ' Aciditate total> titrabil> 6 st=nga 6 influena populaiilorZ dreapta 6 influen<a anului recolt>rii

Total titratable acidit3 o% t!e %ruits ; population in%luence< rig!t ; pic#ing 3ear in%luence &5=5A5 %eterminare con7inutului de vitamina C (acidului ascorbic* din fructe C=t privete coninutul de vitamina C din fructele supramaturate, cel mai mare se reg>se?te On fructele de c>tin> p>strate la congelator, foarte semnificativ po#itiv fa<> de cel reg>sit On fructele refrigerate timp de ) s>pt>m=ni .TTT, pa%,%%%$, TIo-IaY AN5;AZ corela<ie rG%,*)/ Pn ca#ul recolt>rii fructelor la Onceputul lunii septembrie, la debutul matur>rii fructelor, sau Onregistrat valori mult mai mari ale coninutului On vitamina C comparativ cu re#ultatele obinute la fructele supramaturate .-ig */ () -ig * Con<inutul de vitamina C al fructelor =itamin 5 content o% seabuc#t!orn %ruits &5=5C5 %eterminarea con7inutului de carotenoide totale din fructe "aportat la masa fructului proasp>t, con<inutul de carotenoide a variat destul de mult, pornind de la valori de &,$B mgF p=n> la aproape (% mgF, cu o medie de $%,*B mgF "aportate la substan<a uscat>, carotenoidele totale s-au Oncadrat On intervalul (%,H*-*(,(H, cu o medie de A( mgF "e#ultate ob<inute On acest studiu concord> cu cele ob<inute de al<i cercet>tori pentru diferite subspecii de c>tin>, On special pentru con<inutul total de carotenoide din fructele proaspete .Tabelul */ Tab * Con<inutul de carotenoide totale din fructele diferitelor subspecii de c>tin> Total carotenoids in seabuc#t!orn %ruits %rom di%%erent subspecies 2ubspecie Subspecies . . r!amnoides/ Carotenoide totaleD Total carotenoids .mgF fruct proasp>tD%res! %ruit/ "eferin<e "e%erences caucasica %,B(-$),H tur#estanica %,'-(',' carpatica .aceea?i regiune/ %,B(-B,'H Novru#ov .(%%Ab/ carpatica #><F& (@<#&-#F<CE* acest studiu Tab $% Coeficien<ii de corela<ie dintre elemente morfologice ?i carotenoidele totale din fruct 5orrelation coe%%icients bet(een morp!ological %eatures and total carotenoids in %ruit Carotenoide totaleD Total carotenoids .mgF/ Caracteristic> morfologic> 9orp!ological %eature Coeficientul de corela<ie 5orrelation coe%%icient .r/

;aloarea pDp value .tIo-tailed, intervalul de confiden<>D con%idence range *AF/ Culoare fructeD0ruit color %,'$ a%,%%%$ Masa a $%% fructeD*eig!t o% 100 %ruits .g/ -%,A* %,%$ p7 %,HB %,%$ Cea mai str=ns> corela<ie, dup> cum se poate observa ?i din Tabelul $%, este Ontre culoarea fructelor ?i con<inutul On carotenoide totale &5=5D5 %eterminarea unor componente lipofilice din fructe 8i semin7e &5=5D5#5 Con7inutul de ulei Diferen<e mari pot fi observate Ontre probe at=t pentru uleiul din semin<e c=t ?i cel din pulp> .H,(-$),&F On semin<e cu o medie de $$,HF ?i B,)-',AF On pulpa proasp>t>, cu o medie de ),(F/ Media coninutului de ulei din fructul proasp>t este ),&F iar din fructul uscat B$,&F (H &5=5D5=5 Compo?i7iei aci?ilor gra8i din uleiul de c4tin4 Pn uleiul din semin<e A: dominan<i sunt acidul linoleic .&%,$F/, linolenic .(),BF/ ?i oleic .$H,*F/ @leiul din semin<e are un procenta4 ridicat de aci#i gra?i polinesatura<i .,@-A/ .)),&F/ ?i mononesatura<i .M@-A/ .($,AF/ comparativ cu cei satura<i .2-A/ .$$,HF/ C=nd se compar> proba martor cu elitele, o diferen<> negativ> clar> este remarcat> On ca#ul aci#ilor linoleic ?i linolenic .B$,(F, respectiv B$,AF, On proba martor/ Pn uleiul din pulp>, cei mai importan<i A: sunt acidul palmitic .B),AAF/, oleic .B%,*F/ ?i palmitoleic .(%,&AF/ M@-A .A',(F/ ?i 2-A .BH,)F/ sunt dominan<i On uleiul din pulp>, comparativ cu ,@-A .&,$F/ Dup> cum se poate vedea din figura $%, avem diferen<e semnificative Ontre uleiurile provenite din pulp> ?i cele din semin<e indiferent de clasa de A: anali#at> Anali#a uleiurilor de c>tin> pe componente sau pe ba#a diferitelor clase de aci#i gra?i se dovede?te o metod> sigur> de determinare a fraudelor c=t prive?te mi0urile de ulei -ig $% Influen<a originii uleiului .semin<e, pulp>/ asupra diferitelor clase de aci#i gra?i /il in%luence depending on origin )seed$ pulp- on several %att3 acids groups "e#ultatele noastre sunt foarte apropiate de cele Onregistrate pentru ssp %luviatilis, dar diferen<e fa<> de media general> pot fi remarcate pentru aci#ii palmitoleic, palmitic, oleic ?i linolenic "aportul dintre aci#ii gra?i satura<i ?i cei nesatura<i la c>tina rom=neasc> este foarte asem>n>tor cu media general> a speciei &5=5D5&5 Anali?a cantitativ4 8i calitativ4 a tocoferolilor din uleiul de c4tin4 A fost observat un raport foarte asem>n>tor Ontre b-tocoferol ?i cEd tocoferol On uleiul din semin<eZ On sc1imb, uleiul din pulp> s-a caracteri#at prin cantit><i foarte ridicate de btocoferol

.'H,HF din totalul tocoferolilor anali#a<i/ comparativ cu cEd tocopferol Dup> cum se poate observa ?i din -ig $$, sunt diferen<e semnificative .TTT, TIo-IaY AN5;A, Bonferroni posttests/ Ontre cele dou> componente ma4ore ale tocoferolilor doar la uleiul din pulp> Metoda determin>rii pe componente a tocoferolilor poate constitui o metod> sigur> de determinare a fraudelor c=t prive?te mi0urile de ulei de c>tin> ;alorile medii ob<inute pentru tocoferolii totali, at=t la uleiul din pulp> c=t ?i la cel din semin<e, se Oncadrea#> On limite descrise On literatura de specialitate .Cen3oIs3Y et al. , (%%)Z Uang and +allio, (%%Aa/, pe c=nd 2-' a pre#entat valori mai mari .B)% mgF On uleiul din semin<e/ dec=t acestea (' -ig $$ Influen<a originii uleiului .semin<e, pulp>/ asupra componentelor tocoferolilor T!e in%luence o% oil origin )seed$ pulp- on tocop!erol compounds &5&5 Bnmul7irea prin semin7e &5&5#5 %eterminarea ratei de germina7ie in vitro Indiferent de timpul alocat sterili#>rii .A, $%, $A, (% sau (A min/, nu s-a Onregistrat nici o infec<ie i rata de germinare nu a fost influenat> semnificativ, Onregistr=ndu-se medie de *%F Dup> ?ase s>pt>m=ni, ma4oritatea pl>ntu<elor au emis primele frun#e adev>rate &5&5=5 %eterminarea ratei de germina7ie e$ vitro 8i caracteri?area plantelor ob7inute "ata medie de germinare testat> ex vitro nu s-a diferen<iat semnificativ Ontre semin<ele e0trase din fructele congelate ?i cele din fructe proaspete, On primul ca# Onregistr=ndu-se o medie de H),*F pe c=nd On ca#ul al doilea de HB,BF, Ons> germinarea a Ont=r#iat cu ( s>pt>m=ni On ca#ul utili#>rii seminelor e0trase din fructe congelate Media ratei de germinare in vitro a fost semnificativ po#itiv> comparativ cu cea ex vitro .-ig $A/ 0ig. 12. Testarea ratei de germinare in ?i ex vitro In vitro and ex vitro germination rates (* Ma4oritatea pl>ntu<elor au avut o cre?tere viguroas> ?i stare de s>n>tate bun>, indiferent de semin<ele din care au provenit .-ig $B/ Din punct de vedere statistic, nu s-au observat diferen<e semnificative Ontre ratele de germinare ale semin<elor p>strate unul sau doi ani 2emin<ele provenite de la genotipul martor au avut o rat> medie de germinare semnificativ po#itiv> doar fa<> de cele provenite de la 2-$( .-ig $B/ -ig $B 2t=nga - rata de germinare On func<ie de durata depo#it>rii semin<elorZ dreapta 6 rata de germinare On func<ie de provenien<a semin<elor

7e%t ; germination rate depending on storage period< rig!t ; germination rate depending on seed origin @n procent mai ridicat c=t prive?te mortalitatea a fost Onregistrat peste iarn> Ons> unele genotipuri au avut o rat> de supravie<uire peste iarn> mai mare dec=t individul martor unele c1iar cu %F mortalitate .-ig $&/ C=t prive?te rata general> de supravie<uire, s-a Onregistrat un interval foarte mare, cu valori Ontre (* ?i *)F, la o medie de HBF -ig $& "ata mortalit><ii puie<ilor On func<ie de provenien<a semin<elor Seedling mortalit3 depending on seed origin B% -ig $A Pn>l<imea puie<ilor la sf=r?itul perioadei de vegeta<ie eig!t o% t!e seedlings at t!e end o% t!e vegetation period Nu s-a putut stabili la sf=r?itul primului an o corela<ie Ontre On>l<imea puie<ilor .-ig $A/ ?i vigoarea plantelor genitoare .rG%,$A-%,(H/ 5 corela<ie po#itiv> s-a Onregistrat Ontre rata de supravie<uire a puie<ilor ?i media celor mai Onalte plante .rG%,A', pG%,%$( Nu s-au Onregistrat corela<ii Ontre masa semin<elor ?i ceilal<i parametri anali#a<i &5@5 Bnmul7irea prin but48ire 9n uscat &5@5#5 But48irea la ghiveci 9n spa7iu prote;at Dup> cum se poate vedea On Tabelul $$ ?i -ig $), On ca#ul folosirii aceluia?i substrat de Onr>d>cinare 2$, avem o rat> de Onr>d>cinare nesemnificativ diferit> statistic, indiferent de se0ul plantelor ?i varianta 1ormonal> utili#at> .5ne-IaY AN5;A, Tu3eYJs multiple comparison test/ Tab $$ "andamentul de Onr>d>cinare la but>?irea On uscat la g1iveci "ooting e%%icienc3 %or !ard(ood cutting propagation in pots nG&A .buta?i pentru ,rocentul de Onr>d>cinareD "ooting e%%icienc3 T.F/ fiecare variant>D cuttings %or eac! variant/ C7-$ C7M$ 2$;$ A$,$ a &&,& a 2$;( BH,' a &',* a 2$;B A$,$ a )(,( a 2$;& BA,) a &(,( a MediaD Average.2$;/ &B,* &*,&B 2(;$ '%,% ab 2(;( '(,( a 2(;B H$,$ ab 2(;& AH,' b MediaD Average .2(;/ H(,' MediaD Average .2;/ A',B 2$ B:$ turb> T2B 3lassmanEclaY .argil>/ 6 T2B fin pentru r>saduriZ 2( $:$:( turb> T2B 3lassmanEclaY .argil>/, T2B fin pentru r>saduri plus p>m=nt de gr>din>Z ;$ (A% ppm ANA .cl>tire a ba#ei/Z ;( A%% ppm ANA .cl>tire a ba#ei/Z

;B "adistim Nr ( .praf pe ma0 A cm/Z ;& varianta martor - cl>tire cu ap> simpl> Tmediile urmate de aceea?i liter> nu sunt diferite semnificativ .Tu3eYJs multiple comparison test/ B$ C=t prive?te diferen<ele generate de substratul de Onr>d>cinare, substratul 2( .amestec turb> cu p>m=nt de gr>din>/ a generat o medie a buta?ilor Onr>d>cina<i semnificativ po#itiv> fa<> de ca#ul On care a fost utili#at> doar turb> .-ig $'/ C=t prive?te diferen<ele cau#ate de tratamentele 1ormonale, fa<> de varianta martor, On care s-a utili#at ap>, doar On ca#ul utili#>rii substratului 2( s-a determinat o diferen<> semnificativ> .T, Bonferroni posttests/ a variantei cu A%% ppm .-ig $'/ -ig $) 2t=nga 6 randamentul but>?irii On uscat la g1iveci On func<ie de se0ul plantei ?i varianta 1ormonal>Z dreapta 6 influen<a substratului de cultur> ?i a variantelor 1ormonale 7e%t ; t!e e%%icienc3 o% !ard(ood cutting in pot propagation met!od depending on sex and !ormonal treatment< rig!t ; in%lunce o% culture substrate and !ormonal treatment &5@5=5 But48irea miGt4 8i evaluarea plantelor re?ultate Dup> cum se poate observa din -ig $H, patru genotipuri femele din Delta Dun>rii .2-&, ), H ?i '/ au avut un randament de prindere de apro0imativ &%F, On situa<ia On care cea mai bun> variant> la g1iveci a fost de '(F "e#ultate mai slabe au fost ob<inute pentru plantele mascule, datorit> des1idrat>rii rapide a cre?terilor anuale C=t prive?te adaptabilitatea ?i ritmul de cre?tere al plantelor noi ob<inute, ma4oritatea au avut o cre?tere viguroas> ?i au supravie<uit temperaturilor sc>#ute din timpul iernii .-ig $H/ -ig $H 2t=nga - randamentul ?i rata supravie<uirii la but>?irea mi0t>Z dreapta - On>l<imea plantelor ob<inute din buta?i la sf=r?itul primului an de vegeta<ie 7e%t ; e%%icienc3 and survival rate o% combined !ard(ood cutting propagation met!od< rig!t ; !eig!t o% t!e plants at t!e end o% t!e %irst 3ear o% vegetation B( &5A5 Bnmul7irea in vitro prin tehnici de micropropagare &5A5#5 Ini7ierea culturilor ,entru ma4oritatea genotipurilor testate, c>tina alb> s-a dovedit o subspecie dificil de ini<iat in vitro, On special pornindu-se de la meristeme Cele mai bune re#ultate au fost ob<inute On ca#ul utili#>rii mugurilor proasp>t recolta<i de pe plantele genitoare Pn ca#ul p>str>rii ramurilor la frig, On pungi de polietilen>, s-a constatat o foarte rapid> deteriorare a mugurilor, On cele mai multe ca#uri dup> patru s>pt>m=ni ma4oritatea fiind compromi?i

Indiferent de perioada On care ramurile au fost recoltate .noiembrie-martie/, probele martor care au fost p>strate On ap> au ar>tat c> aceast> specie nu necesit> o perioad> de frig pentru a porni On vegeta<ie &5A5#5#5 "terili?area materialului 9n func7ie de tipul de inocul 7ipocloritul de sodiu s-a dovedit a fi un agent eficient On sterili#area mugurilor de c>tin> On situa<ia On care s-a dorit prelevarea meristemelor sau a mugurilor deta?a<i, cu Ondep>rtarea primelor straturi de foliole, ?i ineficient pentru sterili#area minibuta?ilor inocula<i ca atare Datorit> ratelor ridicate de viabilitate a meristemelor ?i a gradului sc>#ut de infec<ie, ma4oritatea sterili#>rilor s-au efectuat cu (F 1ipoclorit de sodiu timp de $A minute Dup> cum se poate vedea din -ig $', pentru mai multe genotipuri acest tip de sterili#are a generat %F grad de infec<ii On condi<iile unor rate de ini<iere foarte ridicate -ig $' 2terili#area materialului vegetal On vederea prelev>rii meristemelor Sterili>ation o% t!e material %or meristem prelevation @tili#area ca inoculi a minibuta?ilor nu se recomand> dec=t On ca#ul modific>rii radicale a protocoalelor e0istente de sterili#are ?i On ca#ul utili#>rii unui material p>strat On condi<ii controlate .e0 sere, cu control fito-sanitar constant/ Pn func<ie de genotipul utili#at, On ca#ul meristemelor se poate ob<ine o rat> de viabilitate de p=n> la $%%F, On culturi total lipsite de infec<ii utili#=nd protocolul propriu, cu concentra<ii de NaCl5 de (F timp de $(-(% min Kin=nd cont de simplitatea metodei ?i de procentul ridicat de regenerare a l>starilor din meristeme pentru o mare parte din genotipuri, acest tip de inocul se recomand> la utili#area unui material provenit din flora spontan>, cu un grad ridicat de infecii endogene BB &5A5#5=5 Ini7ierea din meristeme Cu toate c> ma4oritatea e0plantelor au format un calus ba#al abundent, doar On pu<ine ca#uri s-au observat scurgeri fenolice consistente care au ap>rut On general la ba#a l>starilor vitrifica<i, care erau oricum compromi?i Nu s-au Onregistrat ca#uri On acest studiu On care scurgerile fenolice s> in1ibe de#voltarea l>starilor Indiferent de p7 sau concentra<iile de BA,, nu s-au ob<inut diferen<e semnificative Ontre mediile ratelor de iniiere Deoarece concentra<iile de %,$-%,( au produs un procent asem>n>tor de l>stari, On e0perimentele ulterioare s-a utili#at cu prec>dere concentra<ia intermediar> de %,$A mgDl Concentraiile de BA, mai mari de %,( c=t i utili#area TDN au generat necro#are total> Cu toate c> valori mai ridicate ale p7-ului au generat un procent de l>stari mai ridicat, ma4oritatea au avut o vigoare mai redus> ?i au avut un randament foarte sc>#ut de multiplicare

,entru genotipurile recalcitrante la BA, se poate recomanda testarea cu #eatin>, care a dat re#ultate foarte bune la genotipul 2-) Indiferent de mediile ba#ale utili#ate pentru ini<iere, On ca#ul utili#>rii mediilor f>r> 1ormoni s-a produs necro#are total> a inoculilor &5A5#5=5#5 Con7inutul cantitativ 8i calitativ al sursei de carbon Nu s-au observat diferen<e Ontre utili#area #a1>rului comercial ?i sucro#a de laborator sau Ontre concentra<iile de (% sau B% gDl &5A5#5=5=5 Influen7a agen7ilor de gelifiere5 ata de vitrificare At=t On aceast> etap> c=t ?i la multiplicare s-a testat influen<a mai multor agen<i de gelifiere, utili#a<i individual sau On combina<ii, cele mai bune re#ultate fiind obinute pe mediile gelifiate cu plant agar &5A5#5=5&5 Influen7a mediilor ba?ale Cel mai bun mediu utili#at la iniierea din meristeme la c>tina alb> a fost R,M Pn funcie de necesit>ile individuale ap>rute pe parcursul e0perimentelor, s-a propus un mediu general de iniiere care a generat re#ultate po#itive pentru ma4oritatea genotipurilor studiate M:GBD& R,M .macro-, micro-elemente ?i vitamine/, ' gDl plant agar, sucro#> .#a1>r alimentar/ (% gDl, BA, %,$A, p7 A,& &5A5#5=5@5 %iferen7ele 9ntre genotipuri la utili?area mediului general -a<> de media general>, dup> cum se poate vedea din -ig $*, c=t prive?te media num>rului de l>stari regenera<i ma4oritatea genotipurilor au Onregistrat diferen<e semnificative iar c=t prive?te media vitrific>rilor diferen<e nesemnificative -ig $* Influen<a genotipurilor asupra ini<ierii ?i vitrific>rii .mediul M:/ 6enot3pe in%luence on culture establis!ment and !3per!idricit )96 mediaB& &5A5#5=5A5 Morfologia 8i vigoarea l4starilor re?ulta7i (inclusiv vitrificarea* Ma4oritatea genotipurilor au pre#entat o vigoare sc>#ut> la ) s>pt>m=ni de la ini<ierea meristematic>, cu o lungime a l>starilor de apro0imativ $% mm .ma0 (% mm/ ?i frun#e foarte scurte :enotipurile care au produs l>stari cu aspect tipic Onc> din fa#a de ini<iere au fost 2-', C-(, CM$ ?i 2-$$ 5 mare parte din l>starii re#ulta<i au avut un aspect u?or vitrificat, care On subculturile ulterioare s-a accentuat c1iar dac> s-au utili#at cantit><i ridicate de agar &5A5#5&5 Ini7ierea din minibuta8i Ini<ierea pornind de la minibuta?i cu vigoare redus> s-a dovedit mai pu<in utili#abil> On acest ca#, datorit> ratei de infec<ie foarte ridicat> Metoda de ini<iere cu minibuta?i lungi direct On ap> steril> nu a fost reg>sit> On literatur>, av=nd un caracter de noutate, caracteri#=ndu-se prin costuri foarte reduse cu manopera ?i prin lipsa mediilor de cultur> ,rin aceast> metod> s-au ob<inut l>stari viguro?i, tipici, pretabili la multiplicare &5A5#5@5 Ini7ierea din muguri

,entru ini<ierea din muguri s-a Onregistrat o rat> de infec<ie mult mai mare dec=t On ca#ul meristemelor ?i o rat> de regenerare mai redus> Cu toate acestea, ma4oritatea l>starilor re#ulta<i au avut o vigoare mai mare dec=t a celor proveni<i din meristeme ?i au pre#entat o tipicitate a speciei mai ridicat> Pn acela?i timp, mugurii au dovedit o elasticitate mult mai mare c=t prive?te mediul ba#al utili#at &5A5=5 .tapa de multiplicare &5A5=5#5 Influen7a vaselor de cultur4 asupra multiplic4rii "e#ultatele apropiate ob<inute pentru eprubete comparativ cu alte vase .diferene nesemnificative statistic/ plus riscul redus de infec<ii la utili#area acestui tip de recipient au Oncura4at utili#area e0clusiv> a acestuia On e0perimentele ulterioare Pn situa<ia micropropag>rii la scar> mare a acestei specii, se recomand> utili#area vaselor tip Magenta :AH &5A5=5=5 Influen7a mediilor din subculturile precedente At=t pentru proliferare c=t ?i c=t prive?te vigoarea de cre?tere a l>starilor, nu au fost ob<inute diferen<e semnificative la testarea pe mediul M: clone provenite de pe trei tipuri de medii cu concentraii 1ormonale diferite &5A5=5&5 Influen7a num4rului de subculturi Nu au fost diferen<e semnificative Ontre subculturi dec=t c=t prive?te lungimea medie a l>starilor &5A5=5@5 Influen7a agen7ilor de gelifiere asupra multiplic4rii 8i sensibilitatea la vitrificare C1iar ?i On ca#ul utili#>rii unor concentra<ii mai ridicate de plant agar .'-* gDl/, care au dus uneori la cr>parea mediilor, s-a generat un procent ridicat de vitrific>ri On anumite subculturi pentru genotipurile mai sensibile Nivelul vitrific>rii a fost On general mai redus On ca#ul utili#>rii unor cantit><i mai sc>#ute de s>ruri minerale BD& R,M a generat cel mai sc>#ut nivel al vitrific>rii &5A5=5A5 Influen7a genotipurilor< mediilor de cultur4 8i a hormonilor Asemenea ini<ierii, ?i On ca#ul multiplic>rii s-au observat diferen<e foarte mari c=t prive?te rata de multiplicare, proliferare, necro#are ?i vitrificare, at=t datorit> influen<ei genotipurilor c=t ?i a mediilor de cultur> Indiferent de genotipul utili#at, cel mai bun mediu ba#al s-a dovedit a fi R,M, utili#at On diferite concentra<ii ale s>rurilor ?i vitaminelor, pornind de la $D( p=n> la integral Mediile M2, A", XL, 27 ?i D+R au dat re#ultate slabe, indiferent de concentra<iile utili#ate, re#ult=nd On procente ridicate de necro#are sau vitrificare BA &5A5=5C5 Multiplicarea genotipurilor din %elta %un4rii "f5 ,heorghe (%F*

Indiferent de genotipul utili#at ?i de varianta de mediu de cultur>, nu s-a ob<inut o rat> de proliferare medie mai mare de B:$, cu ma0ime de A l>stariDe0plant ini<ial &5A5=5D5 Multiplicarea genotipurilor provenite din %elta %un4rii< ?ona "ulina "e#ultatele semnificative pentru toate genotipurile sunt pre#entate sinteti#at On Tabelul $( i -ig (% Indiferent de varianta 1ormonal> utili#at>, pentru nici unul din genotipurile anali#ate nu s-a ob<inut o diferen<> semnificativ> Ontre medii c=t prive?te proliferarea a0ilar> Cu toate acestea, pentru unele variante s-au ob<inut ma0ime ale prolifer>rii cu valori ridicate .ma0imum ) l>stariDe0plant proliferare a0ilar>, la 2-), ?i $A la proliferare adventiv>, la 2-'/ La utili#area unor concentra<ii 1ormonale mai ridicate .e0 BA, %,A-$ mgDl, #eatin> ( mgDl/ l>starii re#ulta<i au avut vigoare foarte mic> ?i a fost necesar> o subcultur> suplimentar> Indiferent de genotipul testat, cea mai mare vigoare de cre?tere s-a Onregistrat On ca#ul utili#>rii mediului general, utili#at ?i la ini<ierea culturilor -ig (% 2t=nga - vigoarea de cre?tere a l>starilor cu provenien<e diferite multiplica<i pe mediul general .M:/Z dreapta 6 influen<a mediului ba#al asupra multiplic>rii 2-' 7e%t ; gro(t! vigor o% t!e s!oots depending on genot3pe$ multipliend on general culture media )96-< rig!t ; t!e in%luence o% t!e basal media on S0, multiplication &5A5&5 egenerarea din frun?e Mediile R,M, #a1>r B% gDl, p7 A,', agar ' gDl, al>turi de #eatin> ( mgDl plus AIA %,$ mgDl ?i BA,:AIA %,A, respectiv %,$ mgDl, au generat un procent e0trem de ridicat, de p=n> la $%%F rat> de regenerare Dac> la 2-$$ a fost o regenerare mi0t> la utili#area #eatinei, at=t direct> .ma4oritar>/ c=t ?i din calus organogen, la 2-' #eatina al>turi de AIA a produs doar regenerare din calus De?i #eatina a produs o rat> ridicat> de regenerare, regeneran<ii au constat On muguri sau l>stari de dimensiune foarte redus> La trecerea lor pe mediul general s-a reu?it alungirea l>starilor ?i ob<inerea unor pl>ntu<e cu aspect tipic 2-au ob<inut On medie ( l>stari viabili, tipici, per frun#> la regenerarea direct> pornind de la 2-$$ ?i #eatin> cu AIA .(:%,$ mgDl/ Mediul BA,:AIA a generat On ca#ul genotipului 2-$$ regenerare direct> cu l>stari bine defini<i .rat> regenerare $%%F/, cu poten<ial de trecere On etapa de alungire On mod individual Aceast> metod> necesit> anali#e ulterioare cu privire la stabilitatea genetic> ?i

morfologic> a plantelor re#ultate, mai ales On ca#ul utili#>rii ca material de ini<iere soiuri B) Tab $( Cele mai bune re#ultate ob<inute On etapa de multiplicare On func<ie de mediile de cultur> ?i genotipuri .selec<iile 2ulina/ 'est results (it!in multiplication stage depending on culture media and genot3pes )Sulina selections:enotip 6enot3pe Mediu de cultur> 5ulture media ,roliferare Proli%eration .nr l>starie ( mm:$/ .s!oots no.?2 mm:1,roliferare ma0 9ax.proli%eration .nr l>stari e( mm:$/ .s!oots no.?2 mm:1Multiplicare 9ultiplication .nr minibuta?i e( mm:$/ )microcuttings no.?2 mm:1L medie a l>starilor Average leng!t o% t!e s!oots .mm/ Num>rul de l>stari anali#a<i 4o. o% s!oots tested .n/ Devia<ia 2tandard Standard

deviation .mm/ Lungimea ma0im> 9aximum leng!t .mm/ Pnr>d>cinare spontan> "ooting .F/ ;itrificare =itri%ication .F/ 2-& M:$ $ $ $ $$,) $A A,* (( 2-A M:$ $,A B $,A $B,B $' $%,H &( ' $H 2-) M:$ $,A & $,' $*,' $A ',A (* $% $% 2-H M:$ (,( ) $,H $$,$ B* H,$ B* $$ (% 2-' M:$ $,( B $,B (),$ () $',& )' CM$ M:$ $,H B ( $A,' A $$,$ B% C-( M:$ $,$ B $,) (B,* A&,% $%,A && $&,% C-B M:$ $ $ ( ($,B B * B% $%% M-B M:$ $ $ $ $B,' $B ',( B% C7-$ M:$ $ $ $,( $&,' $H $$,A A( $% 2-A R,%,A( $,) ( $,$ A,$ ' B,& $% (% 2-) R,%,A( (,' D $,& ),& $H H,H B% $% % C-( R,%,A( (,% & $,* *,' (&,% *,' &A (%,% $%,% 2-) R,+BB (,H C =<D $),B $) *,) BA $H 2-H R,+BB $,* & $,& $$,' $B *,) (' C-( R,+BB $,& ( (,% $),H H,% (%,( AH (%,% 2-' XL& $,A B (,( $H,H * $B,& B) $BD& R,M, (% gDl #a1>r, ' gDl plant agar, BA, %,$A, p7 A,& (BD& R,M, (% gDl #a1>r, ' gDl plant agar, BA, %,A mgDl, p7 A,& BBD& R,M, (% gDl #a1>r, ' gDl plant agar, +in:BA, %,B:%,( mgDl, p7 A,& &XL, (% gDl #a1>r, ' gDl plant agar, BA, %,$A, p7 A,& BH &5A5@5 Bnr4d4cinarea in vitro Cele mai viguroase r>d>cini s-au ob<inut On ca#ul Onr>d>cin>rilor spontane pe parcursul etapei de multiplicare .-ig ($/ Acest tip de Onr>d>cinare a fost On generat asociat cu l>starii cu vigoare cel pu<in medie, ceea ce a generat plante potrivite pentru aclimati#are -ig ($ 2t=nga 6 Influen<a mediilor de cultur> .ve#i Tabelul A/ asupra Onr>d>cin>riiZ centru - plant> de vigoare redus> ob<inut> On etapa de Onr>d>cinareZ dreapta 6 plante Onr>d>cinate spontan On etapa de

multiplicare 7e%t ; t!e culture media in%luence on rooting )see Table @-< middle ; lo( vigor plantlet obtained (it!in rooting stage< rig!t ; spontaneous rooted plantlets (it!in multiplication stage Ma4oritatea r>d>cinilor ob<inute On etapa dedicat> special Onr>d>cin>rii au fost foarte pu<in viguroase ?i o mare parte s-au rupt odat> cu sp>larea pl>ntu<elor sau la punerea On substratul de aclimati#are Pn acela?i timp, plante ob<inute au fost cu vigoare redus>, cu ?anse mici de aclimati#are .-ig ($/ &5A5A5 Bnr4d4cinarea e$ vitro 8i aclimati?area Doar pl>ntuele viguroase au putut fi aclimati#ate On amestec de turb> i nisip, Ons> nu sau Onregistrat creteri Cele mai slabe re#ultate s-au obinut pentru l>starii semivitrificai i On ca#ul aclimati#>rii On ap> Pn ca#ul utili#>rii unor l>stari viguro?i, semilignifica<i, e0ist> posibilitatea Onr>d>cin>rii directe ex vitro, care, prin Ombinarea etapei de Onr>d>cinare cu cea de aclimati#are, poate fi o alternativ> viabil> metodologiei clasice B' @5 C1NCLU6II @5#5 Conclu?ii privitoare la etapa de selec ie [ ;ariabilitate fenotipic> intrasubspecific> foarte ridicat> [ 5 parte din re#ultate infirm> re#ultate anterioare pentru ssp carpatica [ Trei genotipuri .2-&, 2-H i 2-'/ au pre#entat valoare ridicat> fiind introduse On procesul de testare, omologare i brevetare ca soiuri noi .:olden Abundent, Carmen i Colosal/ [ Ma4oritatea seleciilor - valoare mult mai ridicat> dec=t genotipul martor i asem>n>toare sau mai mare comparativ cu cele mai bune soiuri omologate pe plan naional [ Doar selecia din flora spontan> nu poate asigura caracteristici superioare unor soiuri internaionale, recomand=ndu-se pornirea unui proces amplu de ameliorare @5=5 Conclu?ii referitoare la caracteristicile bio-chimice ale selec7iilor [ ,otenial fura4er ridicat, On special ca aditivZ recomandare On ferme bio .necesar adaos de ,/ [ 2urs> bogat> de minerale i On special de + [ "aportul aciditateD2 @ solubil> foarte sc>#ut 6 nici o selecie recomandat> pentru consum On stare proasp>t> [ Coninut mediu de vitamina C dar peste fructele consacrateZ se recomand> p>strarea la congelator imediat dup> recoltare [ Coninut mediu de carotenoide [ Coninut ridicat de ulei, On special On pulp> [ 2e recomand> uleiul de semine pentru aport ridicat de aci#i grai polinesaturai i uleiul de

pulp> pentru vitamine ! [ Metodele de determinare a A: i tocoferolilor pot fi utili#ate On depistarea fraudelor @5&5 Conclu?ii referitoare la 9nmul irea prin metode conven ionale i micropropagare [ Ma4oritatea plantelor obinute din semine provenite din Delta Dun>rii s-au aclimati#at uor la condiiile climatice din Transilvania [ "andamentul Onmulirii prin butai la g1iveci este independent de se0ul plantelor dar semnificativ influenat de substratul de cultur> [ But>irea On uscat - randamente ridicate i vigori mari ale plantelor cu trecerea direct On c=mp dup> un singur an [ 5 mare parte din genotipuri s-au iniiat cu succes in vitro pornind de la meristeme "ecomand>m pentru iniiere mediul R,M .BD& s>ruri i vitamine/ al>turi de %,$A mgDl BA,, %,'F ,lant Agar, (F sucro#> i un nivel al p7-ului de A,& [ "egenerarea din frun#e este posibil> utili#=nd concentraii 1ormonale sc>#ute [ C>tina alb> este dificil de micropropagat, gener=nd rate sc>#ute de multiplicare, Onr>d>cinare i aclimati#are, nerecomand=ndu-se ca o metod> de multiplicare la scar> industrial> ,e ba#a re#ultatelor ob<inute ?i a conte0tului agricol al "om=niei, se recomand> continuarea muncii de selec<ie ?i debutul procesului de ameliorare la c>tina alb>, On scopul ob<inerii unor soiuri valoroase, competitive pe plan interna<ional B* BIBLI1, AFI. ".L.CTI-2 $ Brad, I , Ioana-Lumini<a Brad, -lorica "adu, (%%(, C>tina alb> - o farmacie Ontr-o plant>, !d Te1nic>, Bucure?ti ( Cen3oIs3i, 2 , " Ua3imis1en, " ,r#YbYls3i, R ! Muir, (%%), XualitY of e0tracted sea buc3t1orn seed and pulp oil Canadian BiosYstems !ngineering, ;olume &', B, *-$) B :upta, " + and ; 2ing1, (%%B, 2tudies on Micro-propagation in 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/. 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/: A Multipurpose Ronder ,lant, I, Indus ,ublis1ing CompanY, NeI Del1i, BB'-B&& & :upta, " + and ; 2ing1, (%%A, Mineral Composition of 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/. 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/: A Multipurpose Ronder ,lant, II, DaYa ,ublis1ing 7ouse, NeI Del1i, (H(-('& A Lebeda, A - , (%%B, Correlations1ips of Biological C1aracteristics in 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/. 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/: A Multipurpose Ronder ,lant, I, Indus ,ublis1ing CompanY, NeI Del1i, '&-*)

) Lebeda, A - , (%%', ,ropagation of 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/ in @3rain. 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/: A Multipurpose Ronder ,lant, III, DaYa ,ublis1ing 7ouse, NeI Del1i, ((-() H Li, T 2 C and C McLoug1lin, $**H, 2ea Buc3t1orn ,roduction :uide, Canada 2eabuc3t1orn !nterprises Limited ' Lu, " , $**(, 2eabuc3t1orn: A Multipurpose ,lant 2pecies for -ragile Mountains, ICIM5D, +at1mandu, Nepal * Lu, " , (%%A, Bioc1emical c1aracteristics of 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/. 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/: A Multipurpose Ronder ,lant, II, DaYa ,ublis1ing 7ouse, NeI Del1i, *'-$%H $% Lummerding, , , (%%$, Micropropagation ,rotocol Development for 2ea buc3t1orn . ippop!ae r!amnoides/ 2elections for Commercial 5rc1ard ,roduction. Agri--ood Innovation -und ,ro4ect f$**'%$)(, -inal "eport, Canada $$ "a<i, I ; ?i Lumini<a "a<i, (%%B, C>tina alb> On e0ploata<ii agricole, !d Anca, @r#iceni $( 2ing1, ; and " + :upta, (%%', Micropropagation of 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/. 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/: A Multipurpose Ronder ,lant, III, DaYa ,ublis1ing 7ouse, NeI Del1i, B-$B $B 2ing1, ; , (%%Ac, 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/ in Traditional Medicines. 2eabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/: A Multipurpose Ronder ,lant, II, DaYa ,ublis1ing 7ouse, NeI Del1i, A%A-A($ $& 2ris3andara4a1, 2 and , 5 Lund\uist, (%%*, 7ig1 fre\uencY s1oot organogenesis and somatic embrYogenesis in 4uvenile and adult tissues of seabuc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/. ,lant Cell, Tissue and 5rgan Culture, 2pringer 5nline $A Uang, B and 7 , +allio, (%%$, -attY Acid Composition On 2ea Buc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/ Berries of Different 5rigins ^ Agric -ood C1em , &*, $*B*-$*&H $) Uang, B , (%%$, Lipop1ilic components of sea buc3t1orn . ippop!ae r!amnoides/ seeds and berries and p1Ysiological effects of sea buc3torn oil, ,1D t1esis, @niversitY of Tur3u, -inland $H NadernoIs3i, " , M Nac#3, " AmaroIic#, (%%B, Tocop1erols On 2ea Buc3t1orn . ippop!ae r!amnoides L/ BerrY 5il ^A5C2 '%, AA-A' $' Nubarev, U A , (%%', Commercial Cultivation of 2eabuc3t1orn On Restern 2iberia, "ussia. 2eabuc3t1orn . ippop!ae L/: A Multipurpose Ronder ,lant, III, DaYa ,ublis1ing 7ouse,

NeI Del1i, &*-)%


%TABILI&EA UNO& METODE E'ICIENTE DE (NMUL)I&E A UNO& %*ECII DE A&BU+TI '&UCTI'E&I &ECENT INT&ODU%E %AU E,TIN%E (N CULTU&.6UMAT Cultura unor specii de arbu?ti fructiferi recent introduse sau e0tinse On cultur> On condi<iile din "om=nia .c>tina alb>, murul cu ?i f>r> g1impi, m>ce?ul pentru fructe, aronia ?i lonicera albastr>/ pre#int> o deosebit> importan<> economic>, pentru conservarea ?i ameliorarea condi<iilor de mediu, ca specii ornamentale, dar On special pentru valoarea lor alimentar> ?i terapeutic> Kin=nd seama de interesul cresc=nd al unui mare num>r de cultivatori pentru cultura acestor specii c=t ?i de necesitatea de testare unitar> On acelea?i condi<ii e0perimentale a celor mai promi<>toare metode de Onmul<ire vegetativ> a acestor specii, On perioada (%%H-(%%* s-au efectuat unele cercet>ri On cadrul programului pentru Ontocmirea lucr>rii de doctorat cu tema W%tabilirea unor etode eficiente de .n ul/ire a unor specii de arbu0ti fructiferi recent introduse sau e$tinse .n cultur1W Dintre cele dou> metode de Onmul<ire a acestor specii .prin semin<e sau vegetativ>/, am ales metoda de Onmul<ire vegetativ> deoarece prin aceast> metod> se pot transmite cu mare fidelitate la descenden<i caracterele plantelor mam> Din multitudinea variantelor de Onmul<ire vegetativ> am ales metoda de Onmul<ire prin buta?i de tulpin> lemnifica<i ?i semilemnifica<i datorit> multiplelor avanta4e pe care le ofer> Cercet>rile sau efectuat On cadrul ICD, ,ite?ti 6 M>r>cineni care dispune de o ba#> bun> de cercetare pentru Onmul<irea prin buta?i lemnifica<i si semilemnifica<i .solarii moderne acoperite cu folie de polieteilen>, instala<ii de producerea a ce<ii artificiale, medii de Onr>d>cinare corespun#>toare, planta<ii mam> pentru recoltarea buta?ilor etc/ Pntr-o prim> parte a lucr>rii s-a c>utat s> se pre#inte o sinte#> a literaturii privitoare la importan<a culturii unor specii de arbu?ti fructiferi recent introdu?i sau e0tinse On cultur> On condi<iile din "om=nia, particularit><ile biologice, ecologice ?i te1nologice ale acestor specii ?i metodele de Onmul<ire ale acestora Pn a doua parte a lucr>rii s-a pre#entat necesitatea ?i obiectivele urm>rite, metodologia de lucru ?i re#ultatele de cercetare ob<inute ,rin cercet>rile efectuate On cadrul temei de cercetare stabilite s-a c>utat s> se reali#e#e urm>toarele obiective: cunoa?terea, prin consultarea unei liste bibliografice c=t mai ample, a principalelor caracteristici agrobiologice, de cultur> ?i On special a celor legate de Onmul<irea vegetativ> a celor ) specii de arbu?ti fructiferi luate On studiu Onregistrarea procentului de Onr>d>cinare ?i a caracteristicilor de cre?tere a r>d>cinilor ?i a p>r<ii aeriene a buta?ilor Onr>d>cina<i la cele ) specii de arbu?ti fructiferi cercetate stabilirea influen<ei unor biostimulatori de Onr>d>cinare asupra procentului de Onr>d>cinare ?i a comport>rii buta?ilor Onr>d>cina<i punerea On eviden<> a biostimulatorilor de Onr>d>cinare ?i a fertili#>rii foliare asupra unor caracteristici morfologice, fi#iologice ?i bioc1imice ale buta?ilor Onr>d>cina<i studierea influen<ei factorilor e0perimentali asupra gradului de variabilitate a valorilor caracteristicilor de Onr>d>cinare ?i cre?tere a buta?ilor Onr>d>cina<i la speciile de arbu?ti fructiferi studiate stabilirea influen<ei speciei, stimulatorilor de Onr>d>cinare ?i fertili#>rii foliare asupra naturii ?i intensit><ii corela<iilor dintre indicatorii morfologici, fi#iologici ?ibioc1imici studia<i at=t On interiorul fiec>reia din cele trei grupe de indicatori c=t ?i Ontre indicatorii apar<in=nd la grupe diferite

,entru reali#area obiectivelor de mai sus On perioada (%%H-(%%* s-au organi#at urm>toarele e0perien<e: #5 .Gperien7a # 2tudiul Onmul<irii prin buta?i lemnifica<i a & specii de arbu?ti fructiferi .c>tin>, aronia, m>ce?ul pentru fructe ?i murul ?i f>r> g1impi/ 2-a reali#at urm>toarea sc1em> e0perimental>: Factorul A 6 2pecia de arbu?ti fructiferi, cu urm>toarele & gradu>ri: a$ G c>tina, soiul VMoldovaWZ a( G aronia, soiul VNeroWZ aB G murul f>r> g1impi 6 soiul VLoc3 NessWZ a& G m>ce?ul pentru fructe, soiul VCanWZ Factorul B 6 Biostimulatorii de Onr>d>cinare, cu gradu>rile: b$ G netratat cu biostimulatori de Onr>d>cinareZ b( G "adistim .pudr>/Z bB G "adistim .solu<ie cu o concentra<ie de (%%% ppm/Z Factorul C 6 -erili#area foliar>, cu gradu>rile: c$ G nefertili#at foliarZ c( G fertili#at cu -olima0 (gZ cB G fertili#at cu ,lantfert (F .$&-A-&/ A re#ultat astfel o e0perien<> trifactorial> a?e#at> dup> metoda parcelelor subdivi#ate cu dispunerea sistematic> a gradu>rilor factorului A, de tipul & 0 B 0 B On B repeti<ii .$%' Vparcele repeti<iiW 5 Vparcel> repeti<ieW a constat On acest ca# dintr-o lad> din material plastic cu dimensiunile de )% D &% D $% cm Pn fiecare lad> s-au plantat (% de buta?i Monitori#area procentului de Onr>d>cinare s-a reali#at pe $% iunie (%%' @n procent ceva mai ridicat de Onr>d>cinarea s-a Onregistrat numai la speciile c>tin> ?i aronia, pe c=nd la speciile murul f>r> g1impi ?i m>ce?ul pentru fructe procentul de Onr>d>cinare a fost foarte sc>#ut De aceea e0perien<a nu s-a mai um>rit On continuare ?i ca atare nu s-a mai aplicat nici fertili#area foliar> Datele privind procentul de Onr>d>cinare Onregistrat la speciile c>tin> ?i aronia On anul (%%' s-au prelucrat ca o e0perien<> bifactorial> ,entru a verifica totu?i capacitatea de Onr>d>cinare a buta?ilor lemnifica<i la cele & specii de arbu?ti fructiferi anali#ate am considerat necesar s> repet>m acest gen de e0perimentare ?i On condi<iile anului (%%*, dup> o sc1em> e0perimental> mai simpl>, organi#=ndu-se On prim>vara anului (%%*, e0perien<a nr ( .Gperien7a = 2tudiul Onmul<irii prin buta?i lemnifica<i a & specii de arbu?ti fructiferi .c>tin>, aronia, m>ce?ul pentru fructe ?i murul f>r> g1impi/ On anul (%%* 2-a reali#at urm>toarea sc1em> e0perimental>: Factorul A 6 2pecia de arbu?ti fructiferi, cu gradu>rile: a$ G c>tina - soiul VMoldovaWZ a( G aronia - soiul VNeroWZ aB G murul f>r> g1impi - soiul VLoc3 NessWZ a& G m>ce?ul pentru fructe soiul VCanWZ Factorul B 6 Biostimulatorii de Onr>d>cinare, cu urm>toarele gradu>ri: b$ G netratat cu biostimulatoriZ b( G "adistim .pudr>/Z bB G "adistim solu<ie cu o concentra<ie de (%%% ppmZ b& G acidul indolil acetic .AIA/, On concentra<ie de $A%% ppm A reie?it astfel o e0perien<> bifactorial> de tipul & 0 & On B repeti<ii .&' Vparcele repeti<iiW/ Li de aceast> dat> o Vparcel> repeti<ieW a constat din acela?i tip de lad> din material plastic folosit> ?i On anul (%%' Datele Onregistrate On anul (%%* privind procentul de Onr>d>cinare au ar>tat de asemenea, re#ultate ceva mai bune tot la speciile c>tin> ?i aronia, dar procente foarte sc>#ute de Onr>d>cinare la celelalte ( specii .m>ce?ul ?i murul f>r> g1impi/ Av=nd On vedere comportarea slab> la Onr>d>cinare a buta?ilor lemnifica<i, la cele & specii de arbu?ti fructiferi studiate mi-am Ondreptat aproape On totalitate aten<ia pentru studiul Onr>d>cin>rii buta?ilor semilemnifica<i, organi#=nd On anul (%%' Onc> dou> e0perien<e: .Gperien7a & Influen<a biostimulatorilor asupra Onr>d>cin>rii ?i cre?terii buta?ilor semilemnifica<i la ?ase specii de arbu?ti fructiferi !0perien<a s-a organi#at dup> urm>toarea sc1em>: Factorul A 6 2pecia de arbu?ti fructiferi, cu gradu>rile: a$ G aronia .soiul VNeroW/Z a( G m>ce?ul pentru fructe .soiul VCanW/Z aB G murul cu g1impi .soiul VDarroIW/Z a& G lonicera .soiul

VLoniW/Z aA G murul f>r> g1impi .soiul VT1ornfreeW/Z a) G c>tina .soiul VMoldovaW/Z Factorul B 6 Biostimulatorii de Onr>d>cinare, cu urm>toarele gradu>ri: b$ G netratat cu biostimulatoriZ b( G tratat cu "adistim pudr> bB G tratat cu biostimulatorul acidul idolil acetic .AIA/, $A%% ppm A re#ultat o e0perien<> bifactorial> de tipul ) 0 B Av=nd On vedere volumul foarte mare de munc> necesar Onregistr>rii efectelor factorilor e0perimentali asupra caracteristicilor de Onr>d>cinare ?i cre?terea buta?ilor, determin>rile acestor efecte s-a reali#at pe c=te un num>r diferit de plante On func<ie de caracteristica studiat>, fiecare planta a constituit o repeti<ie .Gperien7a @ Influen<a biostimulatorilor ?i a fertili#>rii foliare asupra caracteristicilor de cre?tere a buta?ilor semilemnifica<i la & specii de arbu?ti fructiferi La & din cele ) specii de arbu?ti fructiferi luate On studiu On e0perien<a nr B pe l=ng> biostimulatorii de Onr>d>cinare s-au aplicat ?i Ongr>?>minte foliare Pn felul acesta datele de cercetare Onregistrate s-au putut prelucra dup> urm>toarea sc1em> e0perimental>: Factorul A 6 specia de arbu?ti fructiferi cu gradu>rile: a$ 6 aroniaZ a( G m>ce?ul pentru fructeZ aB G murul cu g1impiZ a& G lonicera Factorul B 6 biostimulatorul de Onr>d>cinare cu gradu>rile: b$G netratat cu biostimulatori .martor/Z b( G radistim .pudr>/Z bB G acidul indolil acetic 6 AIA Factorul C 6 fertili#area foliar> cu gradu>rile: c$ G martor .netrata cu Ongr>?>minte foliare/Z c( G -olima0 ( gZ cB G ,lantfert .$&-A-&/ (F Aplicarea solu<iilor din cele ( Ongr>?>minte foliare utili#ate s-a reali#at prin pulveri#area fin> a acestora pe partea aerian> a buta?ilor Aplicarea fertili#>rii foliare s-a reali#at On trei etape: $) aprilie (%%*Z H mai (%%*Z (* mai (%%* ,rima aplicare s-a reali#at c=nd frun#ele buta?ilor semilemnifica<i au a4uns la dimensiunea normal> fiind astfel capabile s> absoarb> Ongr>?>mintele foliare ,entru punerea On eviden<> a efectelor fertili#>rii foliare asupra buta?ilor Onr>d>cina<i la B momente .( ore, (& ore ?i &' ore/ de la aplicarea ultimului tratament cu Ongr>?>minte foliare .(* mai, (%%*/ s-a determinat fluorescen<a clorofilei buta?ilor cu aparatul 52 6 B% pun=ndu-se On eviden<> urm>toarele caracteristici ale acesteia: -% G fluorescen<a minim>Z -m G fluorescen<a ma0im>Z -t G fluorescen<a On momentul determin>riiZ -vD -m G raportul dintre amplitudinea fluorescen<ei .-m 6 -%/ ?i fluorescen<a ma0im> .indicatori fi#iologici/ Deasemenea pentru a pune On eviden<> efectele fertili#>rii foliare asupra unor componente c1imice din frun#ele buta?ilor ver#i s-a determinat con<inutul de a#ot, fosfor, potasiu, ?i cenu?a din frun#e .indicatori bioc1imici/ ,entru ma4oritatea indicatorilor Onregistra<i .morfologici, fi#iologici, bioc1imici/ s-a calculat influen<a gradu>rilor factorilor e0perimentali A, B, C asupra valorilor coeficien<ilor de varia<ie, pentru a scoate On eviden<> uniformitatea de distribu<ie a valorilor acestor indicatori Totodat> On cadrul fiec>rei categorii de indicatori determina<i s-a c>utat s> se pun> On eviden<> influen<a gradu>rilor e0perimentali A, B, C asupra naturii ?i intensit><ii corela<iilor dintre indicatorii respectivi at=t On cadrul fiec>reia din cele trei grupe de indicatori c=t ?i Ontre indicatorii apar<in=nd la grupe diferite ,entru fiecare corela<ie calculat> s-a Oncercat A tipuri de ecua<ii . linear>, logaritmic>, tip V,utereW e0ponen<ial> ?i polinomial> de gr (/, pentru a stabili prin care din aceste A tipuri de ecua<ii caracteristicile corelate se leag> cel mai str=ns Ontre ele, respectiv prin care tip de ecua<ie se Onregistrea#> cele mai mari valori ale coeficien<ilor de corela<ie .r/ sau ale coeficien<ilor de determinare .r(/ Pn finalul lucr>rii s-a pre#entat calculul eficien<ei economice al aplic>rii biostimulatorilor de Onr>d>cinare asupra procentului de buta?i Onr>d>cina<i .lemnifica<i ?i semilemnifica<i / la speciile studiate ,entru o On<elegere mai u?oar> a efectelor factorilor e0perimentali asupra caracteristicilor studiate On cadrul celor & e0perien<e descrise mai sus, aspectele cele mai importante vor fi pre#entate pe capitole iar On cadrul acestora pe subcapitole Capitolul A5#5 "tudiul 9nmul7irii prin buta8i lemnifica7i a @ specii de arbu8ti fructiferi + anul =>>E5

Pn medie pe cele B variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare, procentul de buta?i Onr>d>cina<i a Onregistrat la specia c>tin>, o valoare de (A,(F, iar la specia aronia de $A,*F Capitolul A5=5 "tudiul 9nmul7irii prin buta8i lemnifica7i a @ specii de arbu8ti fructiferi + anul =>>F5 A5=5#5 Influen7a biostimulatorilor asupra unor caracteristici de 9nr4d4cinare5 Pn medie pe cele & variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare: - la specia c>tin>, procentul de buta?i Onr>d>cina<i a Onregistrat valoarea de &A,*F, fiind foarte semnificativ mai ridicat> cu $$*F, fa<> de valoarea de (%,*'F, Onregistrat> la specia aroniaZ - la specia aronia, num>rul de r>d>cini principale, a Onregistrat o valoare de $H,)H, fiind semnificativ mai ridicat> cu A$F, fa<> de valoarea de $$,)HF, Onregistrat> la specia c>tin>Z Pn medie pe cele ( specii de arbu?ti anali#ate ?i cele & variante de aplicare a biostimulatorilor de Onr>d>cinare, num>rul de r>d>cini principale pornite din #ona calusat> .*,(A/ a fost semnificativ mai mare cu )%F, fa<> de num>rul de r>d>cini principale pornite din tulpina buta?ului .A,HA/ Pn medie pe cele ( specii .c>tin> ?i aronia/: - On varianta tratat> cu biostimulatorul "adistim pudr>, procentul de buta?i lemnifica<i Onr>d>cina<i a Onregistrat valoarea de &),&F, fiind distinct semnificativ mai ridicat> cu B%F, fa<> de valoarea procentului de Onr>d>cinare de BA,HF, Onregistrat> On ca#ul variantei tratat> cu biostimulatorul "adistim solu<ie (%%% ppm, foarte semnificativ mai ridicat> cu )'F, fa<> de valoarea procentului de Onr>d>cinare de (H,HF, Onregistrat On varianta martor ?i cu *BF fa<> de valoarea procentului de Onr>d>cinare de (&,$%F, Onregistrat> On varianta tratat> cu biostimulatorul AIA - valoarea num>rului de r>d>cini principale pe buta?, din varianta tratat> cu "adistim pudr> .$*,%/ / a fost semnificativ mai ridicat> cu )AF, fa<> de valoarea num>rului de r>d>cini din varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare A5=5=5 Influen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare asupra unor caracteristici de cre8tere a buta8ilor lemnifica7i la speciile c4tin4 8i aronia5 A5=5=5#5 Cre8terea r4d4cinilor Pn medie pe cele ( specii anali#ate .c>tin> ?i aronia/, valoarea lungimii totale a r>d>cinilor pe buta? Onregistrat> On varianta tratat> cu biostimulatorul "adistim pudr> .$A(,H cm/, a fost distinct semnificativ mai mare cu $($F, fa<> de valoarea acelea?i caracteristici Onregistrat> On varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare .)*,% cm/ ?i semnificativ mai ridicat> cu )HF fa<> de valoarea Onregistrat> On varianta tratat> cu biostimulatorul AIA A5=5=5=5 Cre8terea l4starilor Pn medie pe cele & variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare: - num>rul de l>stari pe buta? la specia c>tin> .A,A'/ a fost semnificativ mai mare cu $B$F, fa<> de num>rul de l>stari pe buta? Onregistrat la specia aronia .(,&$H/Z - lungimea total> a l>starilor pe buta? la specia c>tin> .H),&) cm/ a fost distinct semnificativ mai mare de B,)' ori, fa<> de valoarea lungimii totale a l>starilor pe buta? Onregistrat> la specia aronia .(%,($ cm/ Pn medie pe cele ( specii de arbu?ti fructiferi anali#ate .c>tin> ?i aronia/: - num>rul de l>stari pe buta? On cadrul variantei tratate cu biostimulatorul de Onr>d>cinare AIA .A,))H/ a fost semnificativ mai mare cu H*F fa<> de num>rul de l>stari pe buta? Onregistrat On ca#ul variantei netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare .B,$)H/ ?i distinct semnificativ mai mare cu '*F fa<> de num>rul de l>stari pe buta? din varianta tratat> cu biostimulatorul de Onr>d>cinare "adistim pudr> .B,%/:

- valoarea diametrului mediu al unui l>star Onregistrat On varianta tratat> cu biostimulatorul de Onr>d>cinare "adistim solu<ie .),B&' mm/ a fost semnificativ mai mare cu $)F, fa<> de valoarea aceleia?i caracteristici Onregistrat> On varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare .A,&*A m/ A5=5&5 Influen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare asupra coeficien7ilor de varia7ie a valorilor unor caracteristici privind 9nr4d4cinarea 8i cre8terea buta8ilor lemnifica7i la speciile c4tin4 8i aronia< =>>F5 A5=5&5#5 Influen7a biostimulatorilor asupra coeficien7ilor de varia7ie a valorilor unor caracteristici de 9nr4d4cinare5 - Pn medie pe cele ( specii ?i cele ) caracteristici de Onr>d>cinare, valoarea cea mai ridicat> a coeficientului de varia<ie s-a Onregistrat On varianta tratat> cu biostimulatorul "adistim pudr>, urmat> de varianta martor ,e locurile B ?i &, cu valori ale coeficien<ilor de varia<ie, practic asem>n>toare, s-au situat variantele tratate cu biostimulatorii de Onr>d>cinare "adistim pudr> ?i AIA A5=5&5=5 Influen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare asupra coeficien7ilor de varia7ie a valorilor unor caracteristici de cre8tere a l4starilor pe buta85 - Pn medie pe cele & variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare ?i pe cele & caracteristici de cre?tere a l>starilor, valoarea coeficientului de varia<ie la specia aronia .($,$F/, a fost mai mare cu ($F, fa<> de valoarea coeficientului de varia<ie Onregistrat> la specia c>tin> - Pn medie pe cele ( specii ?i cele & caracteristici de cre?tere a l>starilor pe buta?, valoarea cea mai ridicat> a coeficientului de varia<ie .(',*F/ s-a Onregistrat On ca#ul variantei de aplicare a biostimulatorului de Onr>d>cinare "adistim solu<ie, urmat> de valoarea Onregistrat> On ca#ul variantei martor .$*F/, iar pe locurile B ?i & s-au situat valorile coeficientului de varia<ie Onregistrate On ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul "adistim pudr> .$),HF/ ?i al variantei tratate cu biostimulatorul de Onr>d>cinare AIA .$(,)F/ Cap5 C5#5#5 Influen7a biostimulatorilor asupra unor caracteristici de 9nr4d4cinare a buta8ilor semilemnifica7i la C specii de arbu8ti fructiferi Pn medie pe cele B variante de aplicare a biostimulatorilor de Onr>d>cinare: - procentul cel mai mare de buta?i Onr>d>cina<i s-a Onregistrat la specia c>tin> .*),'F/, urmat> de specia murul f>r> g1impi .*$,HF/, aronia .HA,)F/, m>ce? .)',*F/, murul cu g1impi .)B,*F/ ?i cel mai redus procent la specia lonicera .(H,'F/ - valoarea cea mai mare a lungimii buta?ului pe care au ap>rut r>d>cini, s-a Onregistrat la specia c>tin> .*,& cm/, urmat> de specia murul f>r> g1impi .B,' cm/, specia lonicera .B,B cm/, murul cu g1impi .(,& cm/, m>ce? .$ cm/ ?i pe ultimul loc s-a situat specia aronia .$ cm/ - num>rul cel mai mare de r>d>cini principale pe buta? s-a Onregistrat la specia lonicera .($,*/, urmat> de specia murul f>r> g1impi .$*,&/, murul cu g1impi .$H,(/, c>tin> .$B,H/, aronia .H,H/, iar pe ultimul loc s-a situat specia m>ce? cu &,' r>d>cini Pn medie pe cele ) specii anali#ate ?i pe cele B variante de aplicare a biostimulatorilor de Onr>d>cinare num>rul de r>d>cini principale pornit din #ona necalusat> a buta?ului a fost semnificativ mai mare cu $$)F f>r> de cel al r>d>cinilor principale pornite din #ona calusat> Pn medie pe cele ) specii de arbu?ti fructiferi anali#ate, fa<> de varianta netratat> cu biostimulatori: - aplicarea biostimulatorului "adistim .pudr>/ a determinat o cre?tere semnificativ> a procentului de buta?i Onr>d>cina<i cu $BF, iar aplicarea biostimulatorului 6 acidul indolil acetic .AIA/ cu $AF - aplicarea biostimulatorului "adistim .pudr>/ a determinat o cre?tere semnificativ> a lungimii buta?ului pe care au ap>rut r>d>cini cu B%F, iar aplicarea biostimulatorului AIA cu $*F - aplicarea biostimulatorului de Onr>d>cinare 6 acidul AIA, a determinat o cre?tere a num>rului de r>d>cini principale cu &AF

C5#5=5 Influen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare asupra unor caracteristici de cre8tere a buta8ilor semilemnifica7i la C specii de arbu8ti fructiferi5 Pn medie pe cele B variante tratate cu biostimulatori de Onr>d>cinare: - valoarea cea mai ridicat> a lungimii r>d>cinilor principale .media pe buta? 6 cm/, s-a Onregistrat la specia lonicera .(HH,(/, urmat> de specia murul f>r> g1impi .($H,B/, murul cu g1impi .$)*,'/, c>tina .$$H,(/, aronia .H$,B/ ?i cea mai redus> .(A,'/ la specia m>ce? - num>rul cel mai mare de r>d>cini secundare .media pe buta?/ s-a Onregistrat la specia lonicera .B$,H/, urmat> de speciile murul cu g1impi ?i aronia .()/, murul f>r> g1impi .(&,$/, c>tin> .*,B/ ?i pe ultimul loc s-a situat specia m>ce? cu o valoare de B,' - num>rul cel mai ridicat de l>stari .media pe buta?/ s-a Onregistrat la specia c>tin> .*,)/, urmat> de specia lonicera .(,&/, aronia .(,B/, murul f>r> g1impi .$,*/ ?i murul cu g1impi .$,H/ - lungimea medie a l>starului a Onregistrat cea mai ridicat> valoare .(',H cm/, la specia murul f>r> g1impi, urmat> de specia c>tin> .$(,'/, murul cu g1impi .$$,$/, aronia .$$/ ?i cea mai redus> valoare din cele A specii anali#ate s-a Onregistrat la specia lonicera .A,' cm/ - suma cre?terii l>starilor .media pe buta? - cm/ a Onregistrat valoarea cea mai ridicat> la specia c>tin> .$$&,$ cm/, urmat> de specia murul f>r> g1impi .AB,A/, aronia .($,*/ ?i murul cu g1impi .$H,*/?i cea mai redus> valoare din cele A specii la care s-a calculat aceast> caracteristic> s-a Onregistrat la specia lonicera .$B,)/ - ca un re#ultat al diferen<ierii num>rului de frun#e cat ?i al suprafe<ei medii a unei frun#e pe l>star, suprafa<a total> a frun#elor pe l>star .cm (/ a Onregistrat valoarea cea mai ridicat> la specia c>tin> .&*,'/, urmat> la diferen<e mici de specia murul f>r> g1impi .&),&/, aronia .&B,A/, murul cu g1impi .((,A/ iar valoarea cea mai redus> .($,)/, din cele A specii studiate s-a Onregistrat la specia lonicera .($,)/ Pn medie pe cele ) specii de arbu?ti fructiferi situate, fa<> de valoarea Onregistrat> On varianta unde nu s-au aplicat biostimulatori de Onr>d>cinare aplicarea "adistimului a determinat o cre?tere semnificativ mai mare cu &'F a lungimii r>d>cinilor principale La nivelul valorilor Onregistrate On cele B variante de tratare cu biostimulatori, On medie pentru cele H caracteristici de cre?tere anali#ate valoarea cea mai sc>#ut> a coeficintului de varia<ie .c v/ s-a Onregistrat la specia aronia, urmat> de specia murul cu g1impi, c>tin>, murul f>r> g1impi, iar pe ultimul loc s-a situat specia lonicera Dintre cele A specii la care s-au corelat caracteristicile de cre?tere, num>rul cel mai mare de corela<ii semnificative .$%/ s-a Onregistrat la specia c>tin>, urmat> de speciile murul cu g1impi ?i lonicera .H/, , murul f>r> g1impi .)/ iar pe ultimul loc s-a situat specia aronia Cap5 C5=5 Influen7a biostimulatorilor 8i a fertili?4rii foliare asupra unor caracteristici de cre8tere a buta8ilor semilemnifica7i la @ specii de arbu8ti fructiferi5 Pn medie pe cele B variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare ?i cele B variante de fertili#are foliar> la specia lonicera: - valoarea lungimii r>d>cinilor principale .media pe buta? 6 cm/ a fost semnificativ mai mare de ),H ori, fa<> de valoarea Onregistrat> la specia m>ce?, de B,( ori fa<> de specia aronia ?i de $,B( ori fa<> de specia murul cu g1impiZ - valoarea num>rului de r>d>cini secundare a fost semnificativ mai mare de ),A ori, fa<> de valoarea Onregistrat> la specia m>ce?Z - valoarea num>rului de l>stari pe buta? a fost semnificativ mai mare cu &)F fa<> de valoarea Onregistrat> la specia murul cu g1impiZ - valoarea diametrului l>starului .media pe buta? 6 mm/ a fost semnificativ mai mare de (,HA ori fa<> de valoarea Onregistrat> la specia aronia ?i de $,*& ori fa<> de cea Onregistrat> la specia murul cu g1impi - valoarea sumei cre?terilor anuale pe buta? .cm/ la specia aronia, a fost semnificativ mai ridicat> cu $HF fa<> de valoarea Onregistrat> la specia murul cu g1impi ?i cu B&F fa<> de valoarea Onregistrat> la specia lonicera

- valoarea lungimii medii .cm/ a unui l>star, Onregistrat> la specia murul cu g1impi a fost semnificativ mai mare cu H%F fa<> de valoarea Onregistrat> la specia lonicera Pn medie pe cele B specii de arbu?ti fructiferi, valoarea lungimii medii pe buta? a unui l>star .cm/ Onregistrat> On varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare a fost semnificativ mai mare cu B,&F fa<> de valoarea Onregistrat> On ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul "adistim ?i cu ('F fa<> de valoarea Onregistrat> On ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul 6 acidul AIA Pn medie pe valorile Onregistrate la speciile de arbu?ti fructiferi anali#ate ?i pe cele B variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare, aplicarea fertili#>rii foliare, fa<> de varianta nefertili#at> foliar, On general nu a determinat o diferen<iere semnificativ> a caracteristicilor de cre?tere studiate Aceasta probabil, datorit> perioadei scurte de timp Ontre momentele aplic>rii fertili#>rii foliare ?i momentul Onregistr>rii valorilor caracteristicilor de cre?tere studiate Pn medie pe cele B specii anali#ate, pe cele B variante de aplicare a fertili#>rii foliare ?i pe toate cele H caracteristici de cre?tere studiate, valoarea cea mai redus> a coeficientului de varia<ie .deci uniformitatea cea mai ridicat> a valorilor Onregistrate/ de B%,%F s-a Onregistrat la varianta unde s-a aplicat biostimulatorul "adistim, iar cea mai ridicat> .BA,)F/, On varianta unde s-a aplicat biostimulatorul de Onr>d>cinare AIA Pn medie pe cele B specii anali#ate, pe cele B variante de tratare cu biostimulatori ?i pe cele H caracteristici de cre?tere studiate, valoarea cea mai redus> .B$,'F/ a coeficientului de varia<ie, s-a Onregistrat On varianta unde s-a aplicat fertili#area foliar> cu -olima0 (F, iar valoarea cea mai ridicat> On varianta unde s-a aplicat fertili#area foliar> cu ,lantfert .B&,$F/ Dintre cele B specii de arbu?ti fructiferi anali#ate procentul cel mai ridicat de corela<ii semnificative Ontre cele A caracteristici de cre?tere studiate .'BF/ s-a Onregistrat la specia lonicera, urmat> de specia aronia .&%F/, iar pe ultimul loc s-a situat specia murul cu g1impi .B%F/ Cap5 C5&5 Infuen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare 8i a fertili?4rii foliare asupra unor caracteristici legate de fluorescen7a clorofilei buta8ilor semilemnifica7i la @ specii de arbu8ti fructiferi determinate la = ore de la terminarea fertili?4rii foliare5 ,entru toate gradu>rile factorilor e0perimentali A, B, C num>rul cel mi mare de ca#uri On care acestea s-au diferen<iat semnificativ Ontre ele s-a Onregistrat On ca#ul caracteristicei -t .) ca#uri/ @rmea#> apoi caracteristicile -M ?i -vD-m cu c=te A ca#uri, iar pe ultimul loc s-a situat caracteristica -o ,entru toate cele & caracteristici legate de fluorescen<> cercetate .-o, -m, -t ?i -vD-m/, dintre cele & specii luate On studiu, num>rul cel mai mare de ca#uri On care gradu>rile factorilor e0perimentali s-au diferen<iat semnificativ Ontre ele, s-a Onregistrat la specia aronia .H/, urmat> de murul cu g1impi .A/, lonicera .B/, iar pe ultimul loc s-a situat specia m>ce? .%/ ,entru toate cele & caracteristici legate de fluorescen<> cercetate, On ca#ul biostimulatorului AIA, s-a Onregistrat cel mai mare num>r de ca#uri de diferen<iere semnificativ> .B/, urmat> de biostimulatorul "adistim .$/, iar pe ultimul loc s-a situat varianta unde nu s-au aplicat biostimulatori de Onr>d>cinare .%/ ,entru toate cele & caracteristici legate de fluorescen<> Ontr-un singur ca#, aplicarea fertili#>rii foliare cu -olima0 s-a diferen<iat semnificativ fa<> de celelalte gradu>ri ale factorului e0perimental C Pn medie pentru cele & caracteristici de fluorescen<> studiate, dintre cele & specii studiate, valoarea cea mai redus> a coeficientului de varia<ie s-a Onregistrat la specia aronia .(','/, urmat> de specia lonicera .&&,(/, murul cu g1impi .&&,)/ ?i pe ultimul loc s-a situat valoarea Onregistrat> On ca#ul speciei m>ce? .A&,H/ Pn medie pe cele & specii ?i cele & caracteristici ale fluorescen<ei: - dintre cele B variante de aplicare a biostimulatorilor de Onr>d>cinare , valoarea cea mai redus> a coeficientului de varia<ie s-a Onregistrat On ca#ul variantei tratate cu "adistim .B),$F/,

urmat> de varianta tratat> cu biostimulatorul AIA .&$,B F/, iar pe ultimul loc s-a situat varianta unde nu s-au aplicat biostimulatori de Onr>d>cinare .&),*F/Z - dintre cele B variante de fertili#are foliar>, valoarea cea mai redus> a coeficientului de varia<ie s-a Onregistrat On ca#ul variantei tratate cu -olima0 .BH,&F/, urmat> de varianta fertili#at> cu ,lantfert .B*,$F/, iar pe ultimul loc s-a situat varianta nefertili#at> foliar .&&,&F/ - dintre cele & specii de arbu?ti fructiferi anali#ate, num>rul cel mai ridicat de corela<ii semnificative Ontre cele & caracteristici ale fluorescen<ei, s-a Onregistrat On ca#ul speciei m>ce? .'BF din num>rul corela<iilor calculate/, urmat> cu un procent egal pentru fiecare din celelalte B specii .)HF/ ,entru toate cele & specii de arbu?ti fructiferi anali#ate: - dintre cele B variante de aplicare a biostimulatorilor de Onr>d>cinare, procentul cel mai ridicat de corela<ii semnificative Ontre cele & caracteristici privind fluorescen<a s-a Onregistrat On ca#ul variantei netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare .HAF din totalul corela<iilor calculate/, urmat> de varianta tratat> cu biostimulatorul "adistim .A'F/, iar pe ultimul loc s-a situat varianta tratat> cu biostimulatorul 6AIA .A%F/Z - dintre cele B variante de fertili#are foliar>, procentul cel mai ridicat de corela<ii semnificative Ontre cele & caracteristici privind fluorescen<a s-a Onregistrat On ca#ul variantei nefertili#ate foliar .)(F din totalul corela<iilor calculate/, urmat> de cele dou> variante fertili#ate foliar cu un procent egal de corela<ii semnificative .A'F/ Cap5 C5@ Influen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare 8i a fertili?4rii foliare asupra unor componente chimice din frun?ele a @ specii de arbu8ti fructiferi5 Pn medie pe cele & specii studiate ?i cele B variante de fertili#are foliar>, fa<> de varianta unde nu s-au aplicat biostimulatori de Onr>d>cinare, aplicarea biostimulatorului 6AIA 6 a determinat o cre?tere cu *F a con<inutului de a#ot, cu $)F acelui de fosfor ?i o sc>dere cu $%F a con<inutului de potasiu ?i cu %,&F a celui de cenu?>Z Pn medie pe cele & specii de arbu?ti fructiferi studiate ?i cele B variante de aplicare a biostimulatorilor de Onr>d>cinare 6 fa<> de varianta nefertili#at> foliar: - aplicarea fertili#>rii foliare cu ,lantfert (F, a determinat o cre?tere a con<inutului de a#ot din frun#e cu $BF, a celui de fosfor cu AF, a celui de cenu?> cu 'F ?i o sc>dere a celui de potasiu cu HFZ - aplicarea fertili#>rii cu -olima0 a determinat o cre?tere a con<inutului de a#ot din frun#e cu 'F, a celui de fosfor cu &F, a celui de cenu?> cu 'F ?i o sc>dere a celui de potasiu cu B,&FZ Cap5 C5A Influen7a biostimulatorilor de 9nr4d4cinare 8i a fertili?4rii foliare asupra naturii 8i intensit47ii corela7iilor dintre caracteristicile de cre8tere a buta8ilor< cele legate de fluorescen7a clorofilei buta8ilor 8i cele legate de unele componente chimice din frun?ele speciilor de arbu8ti fructiferi anali?ate5 C5A5#5 Corela7iile dintre valorile caracteristicilor de cre8tere a buta8ilor semilemnifica7i 8i valorile componentelor fluorescen7ei clorofilei acestora< la & specii de arbu8ti fructiferi5 ,entru cele B specii ?i ) caracteristici de cre?tere anali#ate, dintre cele & caracteristici ale fluorescen<ei num>rul cel mai mare de corela<ii semnificative .)),)F din num>rul total de corela<ii calculate/ s-a Onregistrat On ca#ul caracteristicei -m, iar num>rul cel mai redus .BB,BF/ On ca#ul caracteristicei -vD-m ,entru toate cele B specii, procentul de corela<ii semnificative Ontre caracteristicile de cre?tere ale buta?ilor ver#i ?i caracteristicile fluorescen<ei a fost asem>n>tor pentru varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare ?i varianta tratat> cu biostimulatorul "adistim, repre#ent=nd (AF din num>rul total de corela<ii calculate Pn ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul 6 acidul AIA, procentul de corela<ii semnificative a repre#entat doar &F C5A5=5 Corela7iile dintre valorile caracteristicilor de cre8tere a buta8ilor semilemnifica7i 8i valorile componentelor chimice din frun?e5

Dintre cele B variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare, procentul cel mai ridicat de corela<ii semnificative Ontre caracteristicile de cre?tere ale buta?ilor semilemnifica<i ?i unele componente c1imice din frun#e, s-a Onregistrat On ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul "adistim .BH,AF din num>rul total al corela<iilor calculate/ urmat de valoarea procentului Onregistrat On varianta tratat> cu biostimulatorul 6 acidul AIA .(AF/, iar pe ultimul loc s-a situat valoarea procentului din varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare .$',HAF/ ,entru toate cele B specii studiate, procentul de corela<ii semnificative Ontre caracteristicile de cre?tere ale buta?ilor semilemnifica<i ?i unele componente c1imice din frun#e, a Onregistrat o valoare asem>n>toare pentru varianta nefertili#at> foliar ?i pentru varianta fertili#at> cu -olima0, repre#ent=nd ('F din num>rul total de corela<ii calculate Pn acelea?i condi<ii, valoarea procentului Onregistrat On ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul 6 acidul AIA, a fost de numai $A,)F C5A5&5 Corela7iile dintre valorile caracteristicilor de fluorescen74 8i valorile unor componente chimice din frun?ele buta8ilor semilemnifica7i la @ specii de arbu8ti fructiferi5 Num>rul corela<iilor semnificative dintre unele componente c1imice din frun#e ?i caracteristicile legate de fluorescen<a buta?ilor ver#i la & specii de arbu?ti fructiferi, a fost asem>n>tor pentru fiecare din cele & caracteristici legate de fluorescen<a ?i a repre#entat A%F din num>rul corela<iilor calculate Dintre cele & componente c1imice din frun#e corelate, procentul cel mai mare de corela<ii semnificative s-a Onregistrat On ca#ul con<inutului de potasiu .$%%F din num>rul corela<iilor calculate/, urmat de con<inutul de cenu?> .HAF/, a#ot .(AF/, iar con<inutul de fosfor nu s-a corelat semnificativ cu niciuna din cele & caracteristici ale fluorescen<ei ,rocentul corela<iilor semnificative Ontre componentele c1imice din frun#e ?i caracteristicile fluorescen<ei a fost egal pentru varianta netratat> cu biostimulatori de Onr>d>cinare ?i varianta tratat> cu "adistim .(AF din num>rul corela<iilor calculate/ ?i a Onregistrat un procent de numai &F On ca#ul variantei tratate cu biostimulatorul AIA Capitolul D5 Anali?a tehnico-economic4 privind procentul de buta8i lemnifica7i 8i semilemnifica7i 9nr4d4cina7i la cele C specii de arbu8ti fructiferi< recent introduse sau eGtinse 9n condi7iile din om:nia< luate 9n studiu 9n lucrarea de fa74 c:t 8i a influen7ei mai multor variante de tratare cu biostimulatori de 9nr4d4cinare< au dus la eviden7ierea urm4toarelor conclu?ii care pot constitui totodat4 8i recomand4ri pentru sectorul de produc7ie5 $ Pn primul r=nd, trebuie ar>tat c>, utili#area biostimulatorilor de Onr>d>cinare s-a dovedit a fi o interven<ie cu efecte po#itive evidente asupra cre?terii randamentului la Onmul<ire, cu efecte economice considerabile datorit> costurilor reduse legate de valoarea biostimulatorilor .folosi<i On cantit><i mici/ c=t ?i a valorii reduse a manoperei necesitate de utili#area lor legat> de introducerea ba#ei buta?ilor On biostimulatorii folosi<i ( ,atru specii de arbu?ti fructiferi din cele ) luate On studiu On lucrarea de fa<>, au fost Onmul<ite at=t prin buta?i lemnifica<i c=t ?i prin buta?i semilemnifica<i La B din aceste & specii de arbu?ti fructiferi Onmul<ite ca mai sus, respectiv aronia, murul f>r> g1impi ?i m>ce?ul pentru fructe, re#ultatele cele mai bune din punct de vedere al procentului de Onr>d>cinare ?i respectiv ?i a indicatorilor economici s-au Onregistrat On ca#ul Onmul<irii prin buta?i semilemnifica<i B Pn sc1imb, la specialitatea tratat> cu biostimulatorul de Onr>d>cinare "adistim pudr>, de?i On ca#ul Onmul<irii prin buta?i semilemnifica<i a Onregistrat un procent de Onr>d>cinare mai ridicat .$%%F/ dec=t cel Onregistrat On ca#ul Onmul<irii prin buta?i lemnifica<i .H'F/, totu?i rata rentabilit><ii a fost mai ridicat> On ca#ul Onmul<irii prin buta?i lemnifica<i .$$*,BF/ fa<> de valoarea ratei rentabilit><ii Onregistrate On ca#ul Onmul<irii prin buta?i semilemnifica<i .)&,HF/ Aceasta deoarece nivelul c1eltuielilor pe Ontreg flu0ul de produc<ie, inclusiv procesul de fortificare a fost mult mai redus On ca#ul Onmul<irii prin buta?i lemnifica<i fa<> de Onmul<irea prin buta?i semilemnifica<i Ca urmare a valorilor ridicate a ratei rentabilit><ii Onregistrate de c>tre

specia c>tin>, On cadrul ambelor metode de Onmul<ire prin buta?i, aceast> specie poate fi Onmul<it>, at=t prin buta?i lemnifica<i c=t ?i prin buta?i semilemnifica<i Aceast> dubl> posibilitate de Onmul<ire economic> a speciei c>tin> ofer> unele avanta4e ca: - folosirea mult mai complet> a capacit><ii de produc<ie a planta<iilor mam> de c>tin> de a produce buta?i On cursul unui anZ - folosirea mult mai economic> a instala<iilor ?i ec1ipamentelor necesare la Onr>d>cinarea buta?ilor .sere, solarii, instala<iile de cea<> artificial> etc /Z - folosirea mai uniform> a for<ei de munc> calificate On cursul anului

& ,rin folosirea celor B variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare On ca#ul Onmul<irii prin buta?i semilemnifica<i la celelalte A specii de arbu?ti fructiferi luate On studiu On lucrarea de fa<> .aronia, m>ce?ul pentru fructe, murul cu g1impi, lonicera, murul f>r> g1impi/ a reie?it c> cele mai bune variante pe care le recomand>m cu prioritate pentru a fi promovate On produc<ie, au fost urm>toarele: & $ La specia aronia, prin aplicarea biostimulatorului de Onr>d>cinare 6 acidul indolil acetic, On concentra<ie de $A%% ppm, s-a Onregistrat cea mai ridicat> rat> a rentabilit><ii de &),'F & ( La specia m>ce?ul pentru fructe, valoarea cea mai ridicat> a ratei rentabilit><ii .AB,$F/ s-a Onregistrat On ca#ul trat>rii cu biostimulatorul "adistim pudr> & B ;aloarea cea mai ridicat> a ratei de rentabilitate de &(,HF la specia de arbu?ti 6 murul cu g1impi s-a Onregistrat On ca#ul aplic>rii biostimulatorului acidul indolil acetic On concentra<ie de $A%% ppm & & ,entru specia murul f>r> g1impi, valoarea cea mai ridicat> a ratei de rentabilit><ii .)$,'F/ s-a Onregistrat, de asemenea, prin aplicarea biostimulatorului de Onr>d>cinare acidul indolil acetic On concentra<ie de $A%% ppm & A Dintre cele ) specii de arbu?ti fructiferi Onmul<ite prin buta?i semilemnifica<i .inclusiv specia c>tin>/, la specia lonicera s-a Onregistrat cele mai reduse valori ale ratei rentabilit><ii Dintre cele B variante de tratare cu biostimulatori de Onr>d>cinare, valoarea cea mai ridicat> a ratei rentabilit><ii Onregistrate la aceast> specie .B%F/ a fost On ca#ul trat>rii cu biostimulatorul de Onr>d>cinare 6 acidul indolil acetic On concentra<ie de $A%% ppm

Catina cu miere: Se iau 400g de catina si se pun intr-un borcan de sticla de 800g, apoi se adauga miere cat sa acopere stratul de catina. Se ia de 3 ori pe zi cate o lingurita. - se pastreaza la frigider Suc de catina cu miere: Se stoarce catina intr-un storcator melcat sau intr-un storcator de fructe, iar sucul obtinut se amesteca cu miere. Se ia o lingurita de 3 ori pe zi. - se pastreaza la frigider Elixir de catina si g imbir ! reteta primita pe mail de la """. rana#ie.eu $%0g catina, $,% l apa, miere sau ste#ie. !ptional o lamaie si $0g g imbir. Se pune in blender catina, g imbirul curatat si &00ml apa. Se porneste blenderul

si se tot adauga apa treptat. Se filtreaza cu o sita deasa sau tifon obtinand astfel separarea lic idului de pulpa si seminte. Se readauga in blenderul clatit si se amesteca cu indulcitorul si zeama de la o lamaie. Se bea asa sau cu alte combinatii de fructe dupa gust. Se consuma in 3 zile si se pastreaza la frigider. Sursa retetei de mai sus e: """. rana#ie.eu Extras articol Catina - sursa aici: ttp:''""".formula-as.ro'&003'%()'medicinanaturista-&%'super#edeta-sezonului-rece-4)3) *olile care se #indeca cu a+utorul catinei ,-ripa, guturaiul, sensibilitatea la raceli - siropul de catina face in aceasta categorie de afectiuni ade#arate minuni, intarind in primul rand capacitatea naturala a organismului, apoi pre#enind complicatiile gripei, prin efectele sale bactericide. Se iau pre#enti# 4-% lingurite de sirop de catina pe zi, pe stomacul gol, in cure de trei saptamani minimum. !data afectiunea declansata, se iau pana la $0-$& lingurite de sirop de catina pe zi, pentru a rani organismul si a-l a+uta sa se apere eficient. ,.epatita, ciroza epatica - efecte miraculoase are sucul de catina administrat proaspat, o +umatate de pa ar pe zi. /n absenta sucului proaspat, un substitut foarte bun este si siropul, din care se ia o lingura de 3-4 ori pe zi, inainte de mesele principale. 0ratamentul cu ambele tipuri de preparate de catina se asociaza cu un regim #egetarian strict. ,1nemia - se ia pulbere de catina, cate o lingurita rasa de 3-4 ori pe zi, in cure de cate o luna. ,Enterita, colita de putrefactie - se consuma suc proaspat in amestec cu morco# 2combinate in proportiile indicate mai sus3, %-) doze pe zi. Efecte foarte bune are si pulberea luata pe stomacul gol inainte de masa: $ lingura rasa de trei ori pe zi, in cure de cate o saptamana. ,1teroscleroza, fragilitate #asculara - pulberea de catina, $ lingurita administrata de patru ori pe zi pe stomacul gol, a+uta la mentinerea sanatatii, a elasticitatii si a integritatii #aselor de sange. Cele mai spectaculoase efecte se obtin cu un preperat format dintr-o lingurita de pulbere de catina, una de polen si una de miere. Se iau 4 lingurite pe zi din aceasta combinatie. 4ersoane care a#eau de pilda fragilitate capilara pronuntata au eliminat acest nea+uns dupa doua luni de tratament cu acest preparat. 5e asemenea, pacientii care a#eau sec ele dupa accidente #asculare s-au recuperat foarte rapid cu a+utorul acestui remediu. ,1d+u#ant in bolile gra#e 2cancer, leucemie, scleroza in placi3 - pulberea decatina, luata cate $'& - $ lingurita inainte de masa, mareste apetitul, puterea de digestie, stimuleaza rezistenta si capacitatea de regenerare a organismului. 6ai ales bolna#ii care sufera de intoxicatie medicamentoasa, care tin regimuri alimentare restricti#e ar trebui sa ia acest preparat. ,1lcoolism si tabagism - studii facute in 7usia, tara in care tabagismul si mai ales

alcoolismul sunt un ade#arat flagel, au pus in e#identa ca tratamentul cu catina face mai usoara dezobisnuirea de aceste droguri si a+uta la indepartarea sec elelor intoxicatiilor cu ele. 5e pilda, s-a constatat la alcoolicii care au facut tratament cucatina in timpul curei de dezintoxicare ca probleme cum ar fi tremuratul mainilor, ner#ozitatea, iesirile #iolente sunt mult estompate fata de cei care nu urmeaza acest tratament. Se tin cure de cate trei luni, timp in care se iau 3-4 lingurite de pulbere decatina pe zi. ,1d+u#ant in bolile psi ice - administrarea regulata a catinei mareste in timp ni#elul de serotonina din creier, au concluzionat cercetatorii din -ermania si Statele 8nite. Serotonina este un neurotransmitator care induce o stare de cura+ calm, foarte util celor care se confrunta cu depresii sau stari de teama. Cresterea ni#elului serotoninei prin tratamentele cu catina micsoreaza simtitor numarul recidi#elor bolilor psi ice, dar si al sinuciderilor, al actelor antisociale etc. Se fac cure indelungate 2) luni3 cu pulbere decatina: $ lingurita de patru ori pe zi. 1plicatii externe ale catinei ,Eczeme infectioase - se zdrobesc fructele proaspete decatina si se aplica direct pe zona afectata, unde se lasa #reme de +umatate de ora. /n final se clateste zona tratata si se lasa sa se z#ante in aer liber. 4e eczemele uscate se aplica in final si un strat protector de ulei decatina. ,7e#igorarea tenului obosit - se aplica direct pe piele siropul decatina 2al carui mod de obtinere a fost prezentat mai sus3 si se lasa #reme de &0 de minute. Se spala apoi pielea cu un tampon de #ata inmuiat in infuzie de musetel. 0ratamentul se face de &-3 ori pe saptamana. 8leiul de catina 9ructul de catina, mai ales coa+a, contine & pana la 8: ulei gras cu proprietati terapeutice puternice, care insa nu poate fi obtinut casnic, ci numai cu a+utorul unor instalatii speciale. 1cest ulei, pe care il gasim in mai toate magazinele si farmaciile naturiste, este foarte bogat in #itaminele 1 si E, care sunt foarte usor asimilabile in aceasta forma. El are efecte regenerante, intineritoare si este folosit in foarte multe boli, atat pentru pre#enire, cat si pentru tratare. Se administreaza, de regula, la adulti - cate &0 de picaturi, de trei ori pe zi, iar la copiii peste un an - cate % picaturi, de trei ori pe zi. /ata in continuare cate#a aplicatii ale sale: l *oli de oc i - datorita extraordinarei sale bogatii in #itamina 1, uleiul de catina este un elixir pentru oc i. El mareste acuitatea #izuala, combate oboseala oculara, incetineste e#olutia bolilor de oc i. ,4otenta, fertilitate la barbati si femei - uleiul de catina este cea mai bogata substanta naturala in #itamina E din lume. ;itamina E este supranumita si #itamina tineretii si a fertilitatii, tratamente de &-3 luni cu ea a+utand la relansarea acti#itatii glandelor sexuale, la redobandirea #igorii si a dinamismului. ,7egenerarea tesuturilor dupa arsuri, raniri, inter#entii c irurgicale - cura interna de o luna cu ulei de catina a+uta la regenerarea rapida a pielii si a mucoaselor, dubland practic #iteza de #indecare.

,4soriazis, sclerodermie, dermatoze rezistente la tratament - tratamentul intern de minimum doua luni cu ulei de catina are un efect benefic deosebit asupra pielii. <a persoanele sanatoase, cura cu ulei de catina face pielea mai stralucitoare, mai elastica si ii da un aspect tanar. /n cazul persoanelor cu boli de piele cronicizate, cura cu ulei decatina grabeste, si in anumite cazuri, debloc eaza procesele de #indecare. ,1ccelerarea proceselor de dez#oltare mentala si fizica la copii - cinci picaturi de ulei de catina, luate de trei ori pe zi, a+uta la reglarea proceselor de crestere si maturizare a copiilor si pubertinilor. Cate#a utilizari externe ale uleiului de catina ,1rsuri - se aplica ulei de catina pe locul afectat, dezinfectat in prealabil. ,4rotectia pielii la frig, #ant si radiatiile solare - se unge pielea cu un strat subtire de ulei de catina inainte de a fi expusa la factorii agresi#i de mediu. 1plicat pe piele, uleiul de catina are efecte de filtrare a razelor ultra#iolete si a altor tipuri de radiatii cu efecte noci#e asupra pielii. ,5egeraturi 2pre#enire si tratare3 - se aplica ulei de catina atat cat poate absorbi pielea pe zonele afectate sau care urmeaza sa fie expuse la frig.