Sunteți pe pagina 1din 63

TULBURARI DE STATICA VERTEBRALA SCOLIOZA

GENERALITATI Coloana vertebrala este elementul esential de mentinere. Ea dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale, avand amplitudine variabila de la regiune la regiune. Curburile coloanei vertebrale au aparut ca o adaptare la ortostatism. Curbura toracala o gasim la nou-nascut, curbura cervicala apare cnd copilul ia pozitia seznd, iar cea lombara odata cu mersul. Acum apar solicitarile muschilor flexori si extensori ai rahisului pentru sustinerea rahisului. Atitudinea corecta a corpului este semn al echilibrului fizic si psihic, rezultanta a dezvoltarii normale si armonioase a corpului. DEFINITIE SCO !O"A este o deviatie laterala, incomplet reductibila a rahisului, cu evolutie progresiva si cu consecinte asupra morfologiei si functionalitatii acestuia. CLASIFICARE Scoliozele sunt impartite in $nestructurale% si scolioze structurale. SCOLIOZELE FUNCTIONALE A) atitudinea scoliotica B) scolioza !o"esionala si din tul#u!a!i de auz si $ede!e C) scolioza statica% --prin asimetrie de bazin $redoare a soldului% --prin ascensionarea congenitala a omoplatului --prin inegalitatea membrelor inferioare D) scolioza antal&ica $sindromul vertebral din discopatia vertebrala% SCOLIOZELE STRUCTURALE SAU OSOASE% A) Scolioza con&enitala% &% cu malformatii vertebrale asimetrice# hemivertebre, blocuri vertebrale, sacralizare, condrodistrofii $nanism% '% fara malformatii vertebrale# scolioza idiopatica a nou-nascutului B) Scolioza a a!uta in cu!sul c!este!ii% &% afectiuni genetice# sindromul (arfan, boala Ehlers-)anlos, boala *ec+linghausen, boala obstein, boala (ar,uio '% afectiuni musculare $miopatii%# distrofii musculare, sindroame miotonice, miopatii congenitale, miopatii metabolice -% afectiuni neurologice# boala .riedreich, poliomielita, paralizia cerebrala infantila /% rahitismul doua grupe principale# scolioze functionale

C) Scoliozele secunda!e uno! a"ectiuni do#andite% &% osoase# traumatisme$fracturi-luxatii%, costectomii, toracoplastie, laminectomie '% neurologice# neurofibromatoza, siringomielita, tumori vertebro-medulare, poliomielita, scolioze tetanice -% empiem toracic cu retractie fibroasa D) Scoliozele idio atice'esentiale)% cele (ai "!ec$ente')*+)% &% scolioza infantila$0-- ani% '% scolioza 1uvenila$--&/ ani% -% scolioza adolescentilor $cea mai frecventa dupa pubertate% /% scolioza idiopatica a adultului $posibil debut in adolescenta% ETIO,ATOGENIE Scoliozele nest!uctu!ale '"unctionale) Ele pot fi provocate de inegalitati ale membrelor inferioare, de anchiloze ale soldului in pozitii vicioase, de contracturi musculare paravertebrale antalgice ca in hernia de disc etc.Aceste atitudini scoliotice nu sunt evolutive si dispar odata cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs. Scoliozele nestructurale, functionale sau atitudinile scoliotice se caracterizeaza prin faptul ca deviatia laterala a coloanei este complet reductibila clinic si radiologic in pozitia culcat. Acest tip de scolioze nu se insotesc de modificari de structura vertebrala sau gibozitate si se reduc spontan sau prin interventie minima. Atitudinea scoliotica nu se insoteste de o rotatie a vertebrelor, dar se combina frecvent cu atitudinea cifolordotica. Aceasta situatie se intalneste in cazul unei cresteri rapide, insuficienta musculoligamentara, igiena vertebrala deficitara sau, uneori, inegalitate de membre inferioare cu dezechilibru al bazinului $dezechilibru mecanic redresat prin aplicarea unui talonet%. Scoliozele st!uctu!ale Cauzele care duc la aparitia scoliozelor structurale pot fi neurologice, musculare, genetice, congenitale, metabolice, dar marea ma1oritate a scoliozelor au cauza necunoscuta $ex. scoliozele idiopatice# aproximativ 234%. Scoliozele structurale constau intr-o inflexiune laterala a rahisului cu raza mare de curbura ce antreneaza un aspect discret asimetric al ansamblului spatelui# un umar mai ascensionat, omoplatul mai proeminent, asimetria discreta a triunghiului taliei, un sold usor ascensionat si chiar un usor dezechilibru lateral al trunchiului. !n scoliozele structurale coloana vertebrala prezinta modificari ce se accentueaza in perioada de crestere sau de-a lungul evolutiei bolii de baza care duc la deformari ale corpilor vertebrali, sunt insotite de gibozitate laterala prin rotatia vertebrelor in 1urul axului lor vertical si sunt rigide. 5ibozitatea este situata de partea convexitatii curburii.

CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI -) E.A/ENUL CLINIC% TABLOUL CLINIC De#utul este greu de precizat. Este posibil ca acesta sa aiba loc chiar in perioada copilariei sub forma unei scolioze infantile cu o cuneiformizare vertebrala care evolueaza in perioada de crestere devenind evident clinic. )e multe ori instalarea scoliozei coincide cu cresterea rapida in inaltime in perioada pubertara. *areori, instalarea deviatiei rahisului este precedata de dureri vagi insotite sau nu de mialgii sau radiculite care cedeaza la repaus, precum si de contractura muschilor spatelui de partea convexitatii, fibrilatii musculare si dureri la presiunea insertiilor acestora. Clinic se descriu trei grade de scolioza# a0 Scolioza de gradul ! este mobila si reductibila $nefixata% si poate fi confundata cu atitudinile scoliotice functionale. Curbura poate fi dorsala, insotita sau nu de curburi compensatorii, ori lombara, cand creasta iliaca si spina iliaca proemina de partea concavitatii. 6ot sa apara curburi laterale compensatorii, lombosacrata sau dorsala inferioara. Curburile compuse $compensatorii% realizeaza scolioza in ,,S7 inversat. Scolioza se reduce prin flexia trunchiului la 809. #0 Scolioza de gradul !! $scolioza fixata% poate sa fie inca reductibila. Contractura paravertebrala perceputa pe partea concava a deviatiei este insotita de dezechilibrul si prabusirea $colapsul% rahisului si de rotatia vertebrelor cu modificarile toracelui caracteristice. Anteflexia rahisului pune si mai bine in evidenta tulburarea de statica. :oracele devine asimetric $plat de partea convexitatii si proeminent de partea opusa%, iar copilul scade in inaltime. Coastele de partea concavitatii se ating, in timp ce de partea convexitatii se indeparteaza intre ele. c0 Scolioza de gradul !!! este ireductibila $retractia musculoligametara asociaza modificari osoase avansate%, are consecinte estetice si functionale ma1ore si afecteaza organele toracale si abdominale. !n afara de deformarea toracelui, starea generala se altereaza progresiv ca urmare a disfunctiilor organice si a durerilor. !n stadiile foarte avansate cu infundarea toracelui si expansiunea coastelor spre oasele coxale $torace mic% apar tulburari grave ale organelor interne. E.A/ENUL CLINIC include investigatii statice si dinamice ale coloanei vertebrale. a inspectie $copilul in ortostatism% se stabileste sediul si marimea curburii, prezenta unui umar ascensionat sau a unui sold proeminent. Examenul cu firul de plumb aplicat pe vertebra C2 apreciaza dezechilibrarea scoliozei $daca firul trece in afara santului interfesier%, iar inaltimea gibusului cu bolnavul in anteflexie si lungimea sagetilor $distanta dintre apex si fir% se masoara cu rigla. !mportant in diagnosticul scoliozelor este aprecierea egalitatii membrelor inferioare. Supletea curburilor se apreciaza prin inclinarea coloanei $anteflexia reduce o curbura posturala sau statica si exagereaza o scolioza structurala% sau prin suspendarea pacientului prin intermediul cadrului cu capastru 5lisson.

INVESTIGATII ,ARACLINICE E.A/ENUL RADIOLOGIC este fundamental. El permite# determinarea numarului de curburi, clasarea diferitelor tipuri de curburi, masurarea angulatiei curburii, precizarea gradului de inclinare si rotatie a coloanei, compararea varstei osoase cu cea cronologica urmarirea evolutiei sub tratament. Se practica radiografia coloanei de fata in ortostatism, daca se poate in intregime, inclusiv crestele iliace. *adiografia de profil este necesara doar la prima examinare, stiind ca evolutia unei scolioze conduce oricum spre o scoliocifoza sau scoliolordoza. 6entru aprecierea reductibilitatii curburilor patologice se utilizeaza radiografiile in inflexiune laterala maxima, bolnavul fiind in clinostatism, cu bazinul fixat in pozitie de echilibru, sau prin suspendare cu a1utorul colierului Sa;re pentru aprecierea reductibilitatii spontane globale $radiografie in suspensie%. EVOLUTIE si ,ROGNOSTIC Scoliozele nestructurale $atitudinile scoliotice% nu sunt evolutive si dispar odata cu disparitia sau corectarea cauzei care le-a produs. Scoliozele structurale evolueaza in perioada cresterii, indiferent de etiologie $unele scolioze infantile se pot corecta spontan%, fiind cu atat mai grave cu cat varsta de debut este mai mica. Odata incheiata osificarea scheletului inceteaza si evolutia scoliozei. a femeie, scoliozele structurale se pot accentua in perioada de sarcina, alaptare si menopauza, in urma unor eforturi profesionale $insuficienta musculoligamentara% sau in urma degenerescentei discale. TRATA/ENT -0 ,ROFILACTIC% :rebuie combatute anumite deprinderi care pot favoriza sau accentua deviatia vertebrala, ca de exemplu, ,,atitudinea soldie7, de spri1in pe un singur picior, pe care o iau adeseori copiii si adolescentii $mai ales fetele%. 6urtarea ghiozdanului cu carti este recomandabil sa se faca pe spate, iar daca se face in mana, sa se alterneze dintr-una in cealalta. )e o importanta deosebita este mentinerea pozitiei corecte la masa de lucru de la scoala si de la domiciliu. 6entru a se asigura o pozitie corecta in cazul existentei unei deviatii vertebrale este recomandabila inaltarea mesei de lucru prin aplicarea pe ea a unui pupitru cu suprafata inclinata, care sa-l oblige pe scolar sa mentina pozitia corecta. Este recomandabil ca pacientul sa nu stea timp indelungat la masa de lucru, pana cand oboseala l-ar face sa ia o pozitie incorecta, ci sa faca pauze in care sa execute cateva exercitii fizice sau sa se intinda pe pat. Este necesar sa se incerce combaterea pozitiilor vicioase pe care unii copii si le insusesc in timpul somnului, ca de exemplu in flexie accentuata, sau in decubit lateral mereu pe aceeasi parte.

Adeseori este utila montarea unei placi dure sub saltea. !n cazul utilizarii corsetului (il<au+ee, de exemplu, autoredresarea activa a coloanei in timpul somnului este favorizata de planul ferm al patului. 10 TRATA/ENT IGIENO2DIETETIC Se recomand= pacien>ilor cu scolioz= o diet= adecvat= astfel nc?t greutatea lor corporal= s= fie optim= n raport cu n=l>imea @i v?rsta. Acest lucru este necesar mai ales la pacien>ii supraponderali, deoarece greutatea poate accentua devia>iile coloanei vertebrale. 30 TRATA/ENT /EDICA/ENTOS Se administreaza antiinflamatoare $ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina, aspirina%, antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale carei contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon 1oaca un rol foarte important dar trebuie avut in vedere doza1ul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si clorocalcin. Se mai prescriu vitamine din grupurile ), A si vitamina C. 40 TRATA/ENTUL ORTO,EDICO2C5IRURGICAL TRATA/ENTUL ORTO,EDIC Bsi propune corectarea si mentinerea deviatiei verebrale pentru a neutraliza riscul de agravare reprezentat de puseul pubertar de crestere. Cn tratament ortopedic poate fi apreciat ca eficient daca la sfarsitul cresterii el reuseste sa mentina deviatia vertebrala la o valoare cel mult egala cu aceea de la inceputul tratamentului :ratamentul ortopedic dispune de aparate corectoare active si pasive. A a!atele o!to edice asi$e realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune, de obicei la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune care tinde sa elongheze coloana si astfel sa reduca curbura. Corectarea este in general realizata prin aparate gipsate succesive. Cand se obtine corectia maxima mentinerea ei este incredintata unor corsete ortopedice. 6entru scolioza corectia se obtine cu a1utorul unui cadru ce realizeaza atat elongarea cat si derotarea coloanei si presiunea pe convexitate. !ndiferent de tipul de cadru $Abbot, *isser, Cotrel etc% principiul este acelasi. !n cadru se aplica aparatul gipsat. )upa o perioada de &-' luni aparatul gipsat se schimba, obtinandu-se o noua corectie. Cneori gipsul poate realiza o elongatie progresiva $aparatul de elongatie tip Stagnara%. A a!atele o!to edice acti$e cauta sa obtina corectie printr-o autoredresare activa a coloanei. Aparatul clasic activ este aparatul (il<au+ee. Corsetul lui este purtat permanent sau intermitent, in functie de gravitatea curburii. Exista actualmente tendinta de a aplica corsetul (il<au+ee noaptea in cazurile de deviatii mici $scolioza sub -09%, dar care la controale repetate fac dovada evolutivitatii lor. Cn alt aparat activ este corsetul cu trei puncte de spri1in care cauta sa redreseze scoliozele lombare. O alta serie de metode ortopedice# tractiunea continua in timpul noptii $Cotrel%, stimularea electrica a musculaturii din convexitate cu aparate special construite, se adreseaza acelorasi deviatii vertebrale de gravitate medie si se asociaza in programul terapeutic.

TRATA/ENTUL C5IRURGICAL )eviatiile vertebrale grave, evolutive, care se agraveaza lent, dar continuu, si dupa terminarea cresterii, impun redresarea si stabilizarea lor prin metode chirurgicale. 6retul corectiei in aceste cazuri il constituie rigidizarea $cu ti1e% a unui important segment al coloanei vertebrale. !nterventia chirurgicala in cazurile de gravitate extrema trebuie precedata de o pregatire prin elongatie progresiva a coloanei $prin aparate gipsate de elongatie sau elongatie cu halou cranian si gips sau cerc pelvin%. !nterventia este urmata de o imobilizare gipsata, apoi de corset ortopedic timp de &D-'/ luni, perioada in care artrodeza vertebrala devine solida. Si tratamentul chirurgical va fi insotit de +inetoterapie, cu scop de asuplizare preoperator, cu scop de tonificare musculara generala in perioada de imobilizare, cu vocatia de corectie posturala si integrare in viata cotidiana la inlaturarea corsetului. ,RINCI,IILE SI OBIECTIVELE TRATA/ENTULUI BFT Aalneofizioterapia are cele mai largi recomandari, cu cele mai eficiente rezultate. Aproape ca nu exista contraindica>ii , excluzand numai formele complicate $cardiaci, pulmonari decompensa>i, etc%. (i1loacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei, termoterapiei @i balneoterapiei. :ratamentul func>ional are ca scop promovarea exerci>iilor de asuplizare a coloanei, de armonizare a curburilor fiziologice @i de tonifiere a musculaturii paravertebrale. Crearea unui comportament igienic @i ergonomic va prote1a coloana, preantampinand evolutia si agravarea scoliozei. Obiective urmarite de tratamentul A...:. sunt urmatoarele# combaterea durerii refacerea echilibrului muscular tonifierea musculaturii refacerea mobilitatii articulare reca@tigarea mobilita>ii coloanei vertebrale TRATA/ENTUL ,RIN 5IDRO2TER/OTERA,IE :ermoterapia locala se foloseste ca procedura de relaxare musculara, cresterea metabolismului tisular local prin vasodilatatia cutanata si musculara. (i1loacele se aleg n functie de posibilitati si pot fi extrem de simple sau sofisticate. !mportant este ca indicatia de termoterapie sa fie corecta si metodologia de aplicare sa fie respectata. :ermoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de caldura. Efectele de baza ale termoterapiei sunt# analgezia, hiperemia, hipertermia locala si sistemica, cresterea tonusului muscular, cresterea elasticitatii tesutului con1unctiv. Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregatirea programelor de +inetoterapie si masa1. (etodologia de termoterapie include tehnici variate de aplicatii# caldura profunda, produsa de diatermie si ultrasunete

caldura superficiala, produsa de celelalte tehnici, n care efectul de penetratie este mai redus, de numai cativa centimetri de la tegument. Caldura umeda sub forma impachetarilor cu parafina, cu namol si nisip este mai benefica decit caldura uscata. !ncalzirea superficiala se realizeaza cu lampa Solux, cataplasma cu mustar, sare calda, parafina etc. 6entru incalzirea structurilor profunde se folosesc microundele sau undele scurte. -0 I( ac6eta!ea cu na(ol Consta n aplicarea namolului la o temperatura de -D - /0EC pe o anumita regiune. )urata unei sedinte este de '0 -- /0 minute. Actiunea% namolul are mai multe efecte# - efect mecanic, produc?nd excitatia pielii - efect fizic# temperatura corpului creste cu ' - -ECF - efect chimic, prin resorbtia unor substante biologic active prin piele din namol. 6e toata durata procedurii se va aplica pe frunte o compresa rece. 6rocedura se incheie cu un dus mai rece $pentru curatare, dar si pentru a readuce temperatura corpului la normal%. 10 Baile de a#u! co( lete Se executa ntr-o camera supraancalzita de vapori, la temperatura de /0EC. Se mai pot practica in dulapuri speciale orizontale sau verticale. Se pleaca de la o temperatura initiala de -D - /'EC si se urca treptat la 30 G 33EC. !n timpul procedurii se pune o compresa rece pe cap, ceafa sau inima. Aaia se termina cu o procedura de racire. 30 Baile de ae! cald .olosesc caldura uscata,cu temperatura intre H0-&'09C, care provine de la radiatoare supraancalzite in atmosfera incinsa. Sunt mai usor suportate dec?t cele de abur cald. :ranspiratia se instaleaza mai ncet, dar cantitatea e mai abundenta dec?t la baile de abur. 40 Baile de lu(ina Se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri, iar cele partiale n dispozitive adaptate. )urata bailor este de 3 - '0 minute. Caldura radianta produsa de baile de lumina este mai penetranta decat cea de abur sau aer cald, iar transpiratia incepe mai devreme. *0 Baile de soa!e si nisi Ctilizeaza spectrul solar complet. Expunerea la soare se face cu precautie, '-minute pentru fiecare parte a corpuluiF timpul de expunere se creste treptat in zilele urmatoare. Aceste bai sunt indicate mai ales la copii, in perioada de crestere $ele stimuleaza metabolismul fosfo-calcic si cel al vitaminei )% si contraindicate la persoanele cu probleme cardiace. 70 Cata las(ele Constau in aplicarea n scop terapeutic a diverselor substante, la temperaturi variate asupra diferitelor regiuni ale corpului.

Ele actioneaza prin factorul termic. Cataplasmele calde se folosesc pentru efectul lor hiperemiant si resorbiv, precum si pentru actiunea antispastica si antialgica. a cataplasmele cu plante medicinale se mai adauga si efectul chimic. )0 Baia 8inetote!a eutica Este o baie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Se efectueaza intr-o cada mai mare sau intr-un bazin cu apa la temperatura de -2--D9C. 6acientul este invitat sa intre in baie si este lasat linistit 3 minuteF dupa aceea tehnicianul executa sub apa toate miscarile posibile in toate articulatiile timp de 3 minuta $pacientul este pasiv%. Apoi pacientul este invitat sa execute singur miscarile de mai inainte. )urata baii este de '0--0 minute. 90 Dusul su#ac$atic Este aplicarea unui dus cu presiune mare $de la & la D atmosfere% si cu temperatura mai mare cu &--9C decat apa de baie in care se afla pacientul. Coloana de apa este diri1ata oblic pe tegument, cu exceptia articulatiilor unde miscarea se face circular. )urata totala a dusului este de 3-&3 minute. Acest dus subacval actioneaza prin factorii termic si mecanic ai apei. TRATA/ENTUL ,RIN ELECTROTERA,IE Electroterapia are unele aplicatii in deformarile coloanei. *olul sau este de a reduce retractiile si contractiile prin incalzirea profunda a regiunii $ultrasunete, diadinamici%, de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate $ionizarile cu iodura de potasiu /-34, ultrasunete cu hidrocortizon &4 sau fenilbutazona%, de a limita efectele dureroase sau anchilozele si artrozele secundare. Contracturile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masa1, iar hipotoniile musculare de termoterapie, curenti aperiodici de 1oasa frecventa, curenti faradici si galvanizari. Electroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simptom $electroterapie antalgica simptomatica%, cat si contracturii musculare si ea sursa generatoare de durere $electroterapie antalgica patogenica%. )intre procedeele mai importante de electroterapie amintim# galvanizarile, ionoterapia electrica, faradizarea, curentii diadinamici, fototerapia si ultrasunetele. Cltrasunetele se folosesc n special pentru efectul mecanic, micromasa1ul celular, cresterea temperaturii locale prin frecarea indusa de bombardamentul cu ultrasunete, efectul fibrolitic ce dezorganizeaza procesele incipiente de fibrozare. 5alvanizarea transversala este decontracturanta si antalgica, efectul antalgic fiind potentat de alegerea unor solutii medicamentoase cu efect anestezic de suprafata $xilina, novocaina%. Esential este ca marimea electrozilor sa acopere integral zona de tratat, intensitatea curentului sa fie la prag si durata tratamentului suficient de mare $peste '0 de minute%. Curentii diadinamici al caror efect antalgic este foarte bine cunoscut actioneaza si prin contractiile musculare pe care le induc formele excitomotorii $*S, 6S, 6 %. Si aici, dozarea intensitatii si durata sedintei conditioneaza efectul terapeutic. Curentul interferential in aplicatie statica, dar mai ales dinamica, folosind frecvente excitomotorii n forma S6EC:*C, aduce o contributie substantiala n pregatirea musculaturii pentru programele de +inetoterapie.

TRATA/ENTUL ,RIN /ASA: /ASA:UL este o procedura terapeutica a A.:, care consta in manevre executate pe suprafata corpului cu o anumita intensitate si intr-o anumita ordine, in functie de regiunea masata, de evolutia bolii si de starea generala a organismului, in scop terapeutic, igienic sau sportiv. -0 EFECTELE FIZIOLOGICE ALE /ASA:ULUI% E"ecte locale a. Actiune sedativa asupra# - durerilor de tip nevralgicF - durerilor musculare si articulare. Actiunea sedativa se obtine prin manevre usoare, lente care stimuleaza repetat exteroceptorii si proprioceptorii existenti. b. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se exercita masa1ulF aceasta actiune se obtine prin manevre mai energice. c. !ndepartarea lichidelor interstitiale de staza cu accelerarea proceselor de resorbtie n zona masata. (asa1ul permite inlaturarea lichidelor de staza. Acest efect este benefic la persoane cu insuficienta venoasa periferica si apare dupa manevre profunde care conduc lichidul de staza de la periferie spre centru. E"ecte &ene!ale (asa1ul duce la cresterea metabolismului bazal, stimuleaza functiile aparatului respirator si circulator, influenteaza favorabil starea generala a organismului, imbunatateste somnul, indeparteaza oboseala musculara. :oate aceste efecte generale se explica prin actiunea masa1ului asupra pielii care este un organ bine vascularizat si mai ales bogat inervat. /ecanis(e de actiune Cea mai importanta actiune fiziologica a masa1ului este reprezentata de mecanismul reflex asupra organelor interne. Aceasta se explica prin stimulii care pleaca prin exteroceptori si proprioceptori $stimuli care sunt de diferite intensitati% pe cale aferenta catre SIC, iar de acolo pe cale eferenta, a1ung la organele interne in suferinta. Cn alt mecanism al masa1ului este actiunea mecanica produsa de manevrele mai dure ca framantarea, contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul $care se face transversal pe fibrele musculare% ceea ce duce la tonifierea musculaturii, imbunatatirea functiei si fortei musculare. 10 DESCRIEREA ANATO/ICA A REGIUNII Coloana vertebrala este un sistem complex, in structura caruia intra -- - -/ vertebre, -// de suprafete articulare, '/ de discuri, -H3 de ligamente si asupra careia actioneaza 230 de muschi. Cele 3 segmente ale coloanei vertebrale sunt# cervical $2 vertebre%, dorsal $&' vertebre%, lombar $3 vertebre%, sacral $3 vertebre sudate intre ele% si coccigian $/-3 vertebre rudimentare%.

DELI/ITARI a0 Re&iunea ce!$icala % -in partea sa superioara se delimiteaza de craniu printr-o linie imaginara ce trece prin occiput, liniile articulare nucale, apofizele mastoideF -in partea sa inferioara se delimiteaza de regiunea dorsala printr-o linie imaginara ce trece prin C2, marginea superioara a omoplatului cu spina omoplatului, pana la acromionF -in partea sa laterala se delimiteaza de partea anterioara a gatului prin linia imaginara ce porneste de la apofiza mastoida, coboara pe marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian, pana la acromion. #0 Re&iunea do!sala% -in partea sa superioara se delimiteaza de regiunea cervicala printr-o linie imaginara ce trece prin C2, marginea superioara a omoplatului cu spina omoplatului, pana la acromionF -in partea sa inferioara se delimiteaza de regiunea lombara printr-o linie imaginara ce trece prin :&' si marginile inferioare ale coastelor flotanteF -in partea sa laterala se delimiteaza de partea anterioara a trunchiului printr-o linie imaginara ce coboara de sub axila pana la creasta iliaca. c0 Re&iunea lo(#a!a% -in partea sa superioara se delimiteaza de regiunea dorsala printr-o linie imaginara ce trece prin :&' si marginile inferioare ale coastelor flotanteF -in partea sa inferioara se delimiteaza de regiunea sacrata printr-o linie imaginara ce trece prin 3 si marginea superioara a crestelor iliaceF -in partea sa laterala se delimiteaza de abdomen printr-o linie imaginara ce coboara de la ultima coasta flotanta pana la creasta iliaca. ANATO/IE a0 Re&iunea ce!$icala % - oase# cele 2 vertebre cervicaleF primele doua se numesc A: AS si AJ!SF - muschii# paravertebralii cervicali $ in profunzime %, flexorii capului $m. lungul capului, m. dreptul anterior al capului, m. sternocleidomastoidian %, extensorii capului $ m. marele drept posterior al capului, m. micul drept posterior al capului,m. micul oblic al capului %, rotatorii capului $ m. oblicul mare al capului, m. splenius %, portiunea superioara a muschilor trapezi. #0 Re&iunea do!sala% - oase# coloana vertebrala dorsala $ &' vertebre care se articuleaza cu &' perechi de coaste prin articulatiile costo-vertebrale %F - muschii# marii dorsali, m. ilio-costali, m. dintati postero-superiori si postero-inferiori, m. intercostali si subcostali, m. proprii ai coloanei $ paravertebrali, m. interspinosi, m. intervertebrali, m. transverso-spinosi %,m. trapezi $ partea lor inferioara %.(ai putem adauga m. romboizi, m. infra- si supraspinosi, desi acestia intra si la masa1ul regiunii cervicale si la umar. c0 Re&iunea lo(#a!a% - oase# cele 3 vertebre lombare - muschii# m. patratul lombar, m. ilio-costali, m. proprii coloanei vertebrale lombare $ paravertebralii %, m. spinali $ care formeaza masa comuna cu marii dorsali %.

30 TE5NICA /ASA:ULUI (asa1ul regiunii dorsale se executa asez?nd bolnavul n decubit ventral, cu mainile pe langa corp. Aolnavul este acoperit cu un cearceaf las?nd descoperita numai regiunea de masat. Se ncepe cu netezirea sau efleura1ul cu ambele palme intinse, pornind de la partea inferioara a toracelui pe muschii paravertebrali si muschii dorsali, partea superioara a trapezilor, incon1ur?nd umerii. A doua forma de netezire se face tot cu palmele ntinse pe partile laterale ale toracelui tot de 1os n sus facand terminatia la C2. O alta forma de netezire este netezirea pe coloana cu doua degete departate, cu spina vertebrala intre degetele departate. )e asemenea, cu degetele mainii stangi departate, se face netezirea intercostala$ luand fiecare coasta intre degete% intai pe partea opusa noua, apoi pe partea noastra. Cltima netezire este pieptene si se face pe muschii bine dezvoltati$ marii dorsali% deruland pumnul de la radacina catre varful degetelor de 3-H ori. Ietezirea este o manevra de introducere a masa1ului sau de adaptare a mainii maseurului cu tegumentul bolnavului $si invers%, de intrerupere a celorlalte manevre care sunt mai dure si de incheiere a masa1ului, deoarece actiunea sa este calmanta, linistitoare, sedeaza durerea de tip nevralgic din tegument si este o manevra decontracturanta si relaxanta. Crmeaza framantarea sau petrisa1ul cu toate formele sale# framantarea cu o mana si framantarea cu doua maini $ incep?nd cu partea opusa noua, in '-- straturi de muschi, prin compresiuni si relaxari dintre police si celelalte / degete, ridicand muschiul de pe planul osos%, si contratimpul$pe aceleasi straturi%. )upa fiecare forma de masa1 se face netezirea de intrerupere. .ramantarea este o manevra specifica musculaturii. )atorita efectului de tonifiere pe care il are framantarea este folosita pe musculatura flasca, atona sau atrofiata. .ramantarea se executa intotdeauna transversal pe fibrele musculare, imbunatatind astfel contractibilitatea acestora. 6e langa efectul tonifiant framantarea are si actiune de asuplizare a musculaturii, a pielii si a cicatricilor. 5eluirea este tot o framantare ce se face pe coloana precum si intercostal $cu ' degete departate cu spina vertebrala ntre degete sau cu coastele intre degete%. O alta directie a geluirii# cu degetele apropiate se face pe muschii paravertebrali dorsali.:oate formele framantarii se fac de '-- ori pe fiecare directie. )upa netezirea de intrerupere urmeaza frictiunea care se face pe coloana cu doua degete departate cu miscari de sus in 1os, stanga-dreapta, circular dreapta, circular stanga. O alta directie de frictiune este intercostala cu degetele departate cu miscari circulare si o alta cu degetele apropiate pe muschii paravertebrali, tot cu miscari circulare. .rictiunea se poate combina cu vibratia, obtinandu-se un efect decontracturant mai bun. .rictiunea este o manevra specifica elementelor anatomice dintr-o articulatie $cartila1e, burse seroase, ligamente, tendoane% santurilor intramusculare si originii insertiilor musculare. Are o actiune de capatare a elasticitatii tendoanelor si ligamentelor si de relaxare a lor, antiinflamatoare $la bursa seroasa% si indeparteaza lichidele interstitiale de staza dintre fasciculele musculare $cu resorbtia si indepartarea lor catre organele excretoare%. )upa frictiune urmeaza tapotamentul care se face pe muschii bine dezvoltati ca marii dorsali si trapezi $partea lor inferioara% avand n vedere evitarea zonei rinichilor precum si a coloanei vertebrale. .ormele tapotamentului sunt# cu palma caus, cu partea cubitala a degetelor si cu partea cubitala pumnului.

:apotamentul este o manevra specifica musculaturii si se executa tot transversal $ca o hasurare%. Are o actiune si mai tonifianta decat framantarea. Crmeaza vibratia care se face cu palma intreaga pe toata suprafata musculara prin trenuri vibratorii destul de profunde si rapide pentru a a1unge vibratia si la organele interne. Kibratia are o actiune relaxanta, sedativa, calmanta. Se adreseaza atat tegumentului cat si fibrelor musculare. )upa toate formele aplicate masa1ul se termina cu netezirile de incheiere. )upa aceea facem +inetoterapie deoarece avem articulatiile costo-vertebrale care trebuiesc mobilizate. 6entru acest lucru facem miscarile de inspiratie-expiratie masorul tin?nd palmele perpendiculare pe coloana dorsala si spun?ndu-i bolnavului sa traga aer n piept dupa care bolnavul expira aerul, iar masorul apasa prin vibratii coloana dorsala $de '- ori%. !n cazul scoliozelor urmarim echilibrarea si egalarea fortei de contractie a musculaturii paravertebrale in vederea restabilirii aliniamentului fiziologic al coloanei vertebrale. Astfel, vom executa manevre decontracturante $neteziri, geluiri, frictiuni, vibratii% pe partea concavitatii curburii scoliotice si manevre tonifiante $framantari, tapotament% pe partea convexitatii curburii scoliotice. 40 ;INETOTERA,IA Linetoterapia urmareste echilibrarea musculaturii paravertebrale si a bazinului. !n general sunt eficiente exercitiile simetrice, anga1and abductorii si adductorii coapsei, ca si muschii paravertebrali lombari, vizand mai ales sa ii creeze pacientului simtul pozitiei corecte a bazinului si sa tonifice muschii care asigura echilibrarea acestuia. (odificarea lungimii si tonusului muschilor care mentin echilibrul bazinului este in general consecinta, iar nu cauza inclinarii laterale a acestuia in atitudinile scoliotice. Este necesar ca odata constituite aceste modificari, sa se corecteze si sa se reechilibreze lungimea si tonusul acestor muschi. !n ceea ce priveste mobilizarea coloanei vertebrale in atitudinile scoliotice, se recurge de obicei la intinderea in lungime prin suspensii $de regula simetrice% la spalier si prin exercitii active de auto-intindere $ca si cand pacientul ar incerca sa devina mai inalt% in pozitiile pe spate culcat, sezand sau stand. Linetoterapia atitudinilor scoliotice trebuie completata cu tonificarea complexa, simetrica, a intregii musculaturi a spatelui, abdomenului si membrelor, precum si cu exercitii pentru antrenarea capacitatii generale de efort, ca sporturi si 1ocuri sportive, indeosebi inot, volei, baschet. Exercitiile fizice corective, exercitiile analitice si cele pentru conditionare fizica generala trebuie sa asigure formarea simtului tinutei corecte $indeosebi simtului pozitiei corecte a bazinului%, sa asigure un tonus si o forta corespunzatoare grupelor musculare care trebuie sa mentina tinuta corecta si pozitia echilibrata a bazinului, precum si sa confere intregului organism vigoarea generala necesara si inlaturarea starii de hipotonie generala. (obilizarea coloanei vertebrale trebuie sa preceada tonificarea musculara, pentru ca aceasta sa se poata face pe un schelet cat se poate de corectat sau de flexibil. 6entru mobilizarea coloanei vertebrale se folosesc urmatoarele procedee# a% !ntinderea in lungime. b% .lexia laterala. c% )erotarea. d% 6resiunea directa asupra gibozitatii.

a) !ntinderea in lungime actioneaza corectiv atat asupra deviatiei laterale a coloanei, cat si asupra rotatiei vertebrale. !ntinderea se poate realiza in mod pasiv, sub actiunea greutatii corpului, prin# ---atarnari in brate la spalier sau pe o baraF ---atarnari prin prindere de cap cu un capastru, de obicei in pozitia culcat pe un plan inclinat, alunecosF ---se poate efectua de asemenea prin tractiuni simultane de solduri si de cap sau umeri, cu dispozitive speciale. !n mod activ, intinderea se poate realiza prin auto-extensie, cu contractia muschilor paravertebrali. #) .lexia laterala, corectiva, in directia convexitatii, este usor de realizat in scoliozele cu o singura curbura, in,,C7. !n scoliozele cu dubla curbura, corectarea prin inflexiune laterala se poate face prin mai multe modalitati# ---actionand simultan asupra ambelor curburi, dar in sens invers asupra uneia fata de cealaltaF ---actionand selectiv asupra uneia din curburi, in timp ce cealalta este fixata in pozitie corecta sau hipercorectata. Se poate fixa in pozitie corecta o curbura dorsala prin# ---tractiune asupra bratului din partea concavitatiiF ---presiune directa asupra hemitoracelui din partea convexitatiiF O curbura lombara se poate fixa in pozitie corectata prin# ---tractiune asupra membrului inferior corespunzator concavitatiiF ---ridicarea fesei de partea convexa prin fixarea unui suport pe scaun in pozitia sezandF ---flexia pe bazin a coapsei din partea convexitatii. c) )erotarea vertebrala. !n scolioze se produce o rotare a vertebrelor din curbura, care isi deplaseaza fata anterioara a corpului vertebral inspre convexitate, antrenand in aceasta rotare si coastele, ceea ce face sa apara o gibozitate in hemitoracele din partea convexitatii. )erotarea trebuie facuta in sensul invers. )e exemplu, daca este prezenta o scolioza dorsala dreapta, derotarea trebuie sa se faca prin deplasarea umarului drept inainte si a celui stang inapoi. 6entru a fi durabila derotarea trebuie facuta activ, cu participarea contractiilor musculare corective. d) 6resiunea directa asupra gibozitatii se aplica pe hemitoracele corespunzator convexitatii, in directie oblica dinapoi inainte. Ea favorizeaza atat derotarea vertebrelor, cat si reducerea curburii scoliotice. 6resiunea se poate face manual, sau cu a1utorul unei pelote aplicata sub gibozitate, pe care apasa greutatea corpului. *0 GI/NASTICA /EDICALA a. Stand in fata oglinzii# corectarea pozitiei globale si segmentare a corpuluiF intinderi active ale coloanei vertebrale $autoelongare% alternate cu relaxari. b. Stand cu mainile inclestate inainte, ducerea bratelor prin inainte sus cu ridicarea pe varfuri si intindere maxima pe verticala, inspiratieF revenire cu bratele intinse prin lateral in pozitie relaxata, cu expiratie. c. )epartat stand, cu fata la oglinda# aplecarea lenta a trunchiului inainte cu spatele in extensie, bratele lateral, revenire# aceeasi miscare cu ducerea bratelor prin inainte sus, revenire cu bratele prin lateral. Se executa cu inspiratii profunde.

d. (ers pe varfuri cu mainile pe cap inclestate si intoarse cu palma in sus, coatele trase inapoi. e. (ers pe varfuri inapoi, mainile libere pe langa corp, trunchiul drept. f. Atarnare relaxata cu fata la spalier, trecere in atarnare activa $autoinaltare cu ridicarea gatului dintre umeri, barbia la orizontala, bratele intinse% cu departarea si apropierea ritmica a picioarelor. g. Sezand calare pe banca, indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse incercand sa atinga banca cat mai departe posibil, revenire in pozitia asezat cu genunchii indoiti, talpile pe banca, mainile la ceafa, spatele in usoara extensie, coatele trase inapoi. i. !nainte culcat cu bratele in prelungirea trunchiului, mainile inclestate, picioarele departate# extensia trunchiului cu ridicarea bratelor inainte sus si intindere voluntara# revenire. 1. 6e spate culcat, mainile sub ceafa, picioarele ridicate la /3-809 departarea ampla si apropierea picioarelor intinse cu respiratie ritmica. +. 6e genunchi spri1init pe palme, deplasare inainte cu o mana si genunchi opus, apoi cu mana si genunchiul de aceeasi parte. l. Atarnat activ cu spatele la spalier, cu picioarele intinse inainte spre 809 F departarea si apropierea picioarelor, cu respiratie ritmica. m. Se repeta exercitiul nr. &. TERA,IA OCU,ATIONALA # Este o metoda de reeducare activa care completeaza +inetoterapia folosind diverse activitati adaptate la tipul de deficiente motorii ale individului cu scop recreativ si terapeutic, a1utand bolnavul sa folosesca mai bine muschii ramasi indemni si recuperand functia celor afectati de boala, contribuind astfel la readaptarea functionala la gesturile vietii curente. 6rin aceasta terapie se evita pasivitatea in care se fixeaza bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miscari utile si contribuind astfel la readaptarea functionala la efort. 6rincipalele efecte pe care le urmarim prin aplicarea terapiei ocupationale sunt# - mobilizarea unor articulatii si cresterea amplitudinii miscarilorF - dezvoltarea fortei musculareF - restabilirea echilibrului psihic. Asistenta in terapia ocupationala se desfasoara in doua etape# ---primirea pacientului si evaluarea lui# este cel mai important moment penru ca de calitatea evaluarii depinde alegerea mi1loacelor si aplicarea tratamentului. ---etapa de tratament $asistenta propriu-zisa%. !n cazul pacientilor cu scolioza putem aplica din activitatile esentiale tehnicile sportive cu caracter recreativ, cu practicarea integrala. Kom alege acele sporturi sau 1ocuri ce pot avea o contributie la atingerea obiectivelor terapeutice propuse. )e exemplu# inotul, voleiul, baschetul, bedmintonul sunt foarte indicate in cazul pacientilor cu scolioza. !notul trebuie sa fie simetric si facut multi ani la rnd $bras, spate, fluture%. Este un excelent mi1loc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de diri1are a dezvoltarii simetrice a toracelui. 6acientilor care practica volei, bedminton sau baschet le vom spune sa-si foloseasca mai mult mana de pe partea unde se afla concavitatea curburii scoliotice deoarece umarul de pe acea parte este cazut.

5imnastica respiratorie, in apa, se face sub forma de inot sau programe specializate. Exercitiile se executa timp de &0-&3 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie, membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare. Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. *ezultatele depind de gradul de stabilizare a evolutiei bolii si de ncadrarea rationala a ergoterapiei in complexele de recuperare si readaptare functionala. )in activitatile neesentiale# exercitiile terapeutice si fizioterapia descrise in capitolele de mai sus. TRATA/ENTUL BALNEOLOGIC Aolnavul cu SCO !O"A poate beneficia de tratament balneo-fizical in statiuni profilate pe tratamentul afectiunilor aparatului locomotor $.elix, Eforie Iord, (angalia, :echirghiol etc.%, unde asocierea factorilor naturali $apa minerala, namol terapeutic, climatul% este benefica si, impreuna cu programele de +inetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea functionala. :ratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective# !ncetinirea procesului degenerativ !mbunatatirea circulatiei locale si generale Ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare. :ipuri de ape# Ape termale algominerale $.elix, & (ai, 5eoagiu% Ape sarate concentrate $Sovata, Amara, :echirghiol% Ape sarate iodurate $Aazna% Ape sulfuroase sarate $Calimanesti, 5ovora% Ape sulfuroase termale $Merculane%

:erapia cu namol actioneaza prin cei trei factori cunoscuti# termic, fizic $mecanic% si chimic. Statiunile indicate sunt# :echirghiol $si tot litoralul% care are namol sapropelicF Amara, Sovata, :elega, Aazna, Slanic 6rahova $namoluri de lacuri sarate%F Katra )ornei, Aorsec, .elix $turba%F 5ovora $namol silicos si iodat%F 5eoagiu $namoluri feruginoase%.

TULBURARI DE STATICA VERTEBRALA LORDOZA


GENERALITATI Coloana vertebrala are directie verticala, insa nu este dreapta. !n ansamblul sau prezinta urm=toarele curburi # in plan sagital $antero N posterior%, concave posterior, numite lordoze $n regiunea cervical= @i lombar=% @i concave anterior, numite cifoze $n regiunea toracal= @i a osului sacrum% F n plan frontal $lateral%, numite scolioze F Curburile transform= coloana ntr-un resort spiralat @i i confer= o rezisten>= sporit= la diferite nc=rc=turi comparativ cu o coloan= dreapt=. *ezisten>a la presiune cre@te n raport cu num=rul curburilor la p=trat plus &, conform formulei # * O n ' P& O / x / P & O &2. CC*AC*! E AI:E*O-6OS:E*!OA*E. Coloana vertebrala are patru curburi antero-posterioare# - Curbura cervicala are convexitatea orientata anterior si este putin pronuntata. Ea se intinde intre atlas $C&% si a doua vertebra toracala $:'%F - Curbura toracala se numeste curbura dorsala. Ea are convexitatea inapoi si este cea mai intinsa dintre toate curburile coloanei vertebrale, fiind cuprinsa intre :& si :&'F - Curbura lombara are convexitatea indreptata anterior si se intinde de-a lungul celor cinci vertebre lombare, fiind mai accentuata in dreptul ultimelor trei vertebre. Aceasta curbura este mai accentuata la femeiF - Curbura sacro-coccigiana are convexitatea indreptata posterior si se intinde pe toata lungimea sacrului si coccisului. Curburile antero-posterioare ale coloanei vertebrale reprezinta un caracter specific omului si aparitia lor este in legatura cu mersul biped, adica cu pozitia ortostatica F curburile au un rol important in pastrarea pozitiei normale a corpului, atat in pozitie statica cat si in pozitie de mers. Ele au rolul de a amortiza anumite forte care se exercita asupra coloanei vertebrale. Curburile coloanei vertebrale care au convexitatea indreptata anterior se mai numesc si lordozeF putem vorbi despre lordoza cervicala si lordoza lombara. )in cauze variate aceste curburi fiziologice isi pot schimba raza de curbura, devenind mai accentuate si dau stari patologice care deformeaza coloana vertebrala si intreg corpul. DEFINITIE SI ETIO,ATOGENIE0 ordoza reprezinta o devia>ie a coloanei vertebrale, in plan sagital cu concavitatea indreptata posterior, prin accentuarea curburilor fiziologice. ordozele sunt fiziologice in regiunea cervicala si lombara pana la un anumit grad. Exagerarea lor mai ales in regiunea lombara la bolnavii cu scolioza idiopatica, toracala,

pune probleme terapeutice deosebite. imita dintre normal si patologic este destul de greu de precizat in cazul lordozelor. ordoza din regiunea toracala este mai grava daca a1unge la :- si patologica daca a1unge sa intercepteze :&'. O lordoza atat de inalta afecteaza organele mediastinale si in special cordul si vasele mari. ocalizarea lordozelor este variata, dar cel mai des este intalnita in regiunea lombara sau toraco-lombara si pot intalnii diverse forme clinice# ordoza statica $de obicei profesionala% poate aparea in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare $displezie luxanta a ambelor solduri, coxalgie, etc.%. )e asemenea se poate intalni la femeile obi@nuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte, precum si la cifotici sau bolnavii cu pelvisul basculant posterior $sacroorizontalizat%. ordoza dinamica cu patologie neurologica diversa, distrofica sau ca rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului $exemplu# atoniile abdominale, rahitism, tumori, tulburari digestive%. ordoza fixa care apare in urmatoarele circumstante# la adolescenti $lordoza dureroasa a adolescentilor, posttraumatic ca rezultat a unei retractii fibroase postinflamatorie sau dezechilibrelor sacrococcigiene prin alunecari ale vertebrelor%. ordozele pot avea cauze multiple de producere# rahitism, osteoporoze, torticolis, afectiuni posttraumatice, boli ale sistemului nervos central, paralizia spastica, spondilita anchilozanta, tulburari de auz, atitudini vicioase si datorita spondilozelor la nivelul coloanei lombare. ordoza este mai frecventa la femei, in special cele care poarta tocuri inalte si dupa nastere datorita atoniei musculare abdominale. ordoza o intalnim des la gimnaste, inotatoare, gravide, persoane grase, la balerine $din cauza mersului pe varfuri%, la persoane care poarta incaltaminte cu tocuri inalte $se produce un dezechilibru spre inainte ce se compenseaza prin inclinarea trunchiului inapoi in curbura lombara%. CLASIFICARE DU,A CAUZE ordozele pot imbraca diferite forme# - inclinarea sau lordoza statica, ce apare la cifotici sau la bolnavi cu pelvisul basculat posterior. - lordoze fixe care apar dupa traumatisme sau ca rezultat al unei retractii fibroase postinflamatorii. - lordoze de sinergie dinamica rezultat al dezechilibrului dintre flexorii si extensorii trunchiului $atoniile abdominale din rahitism, tumori%. O*)O"A .!JA# Este dureroasa in general si apare in urmatoarele circumstante# - la adolescentiF - post-traumatic F - secundar dezechilibrelor sacro-coccigieneF

prin alunecari ale vertebrelor. O*)O"A S:A:!CA $6*O.ES!OIA A%#

6oate apare si in cazuri patologice si este deosebit de suparatoare. )easemenea o putem intalni la femeile obisnuite sa poarte permanent incaltaminte cu tocuri inalte. O*)O"A )!IA(!CA# Aceasta forma clinica are etiologie patologica, neurologica, si distrofica# rahitism, tulburari digestive, tumorale $abdominala%, fiziologica $sarcina%.

ANATO/IE ,ATOLOGIC<
5atul si capul raman pe verticala sau se inclina inainte pentru a compensa curbura lordotica cervicala. !n regiunea lombara, bazinul prezinta o anteversie accentuata tinzand sa se culce pe orizontala. Abdomenul proemina inainte, iar membrele inferioare sunt intinse din genunchi sau cu genunchii in hiperextensie $genum recurvatum%. Cu timpul hiperlordoza va avea repercursiuni asupra apofizelor spinoase la care se vor produce leziuni de uzur=. )evine patologica cand curbura lordotica fiziologica este depasita ca amplitudine sau cand este localizata in regiunea dorsala. )upa Kadervael, statul la verticala accentueaza curburile fiziologice ale coloanei, scurtand spinalii, ei fiind muschii care lordozeaza si nu greutatea corpului si slabiciunea axtensorilor. O cauza care determina compensarea lordotica ar fi mobilitatea redusa in miscarea de abductie a membrelor, -/3 0 pentru articulatia coxo-femurala si 80 0 pentru articulatia scapulo-humerala, iar depasirea acestor limite secaracterizeaza prin lordoze. ordoza este la originea tuturor devierilor de coloana vertebrala deoarece omul prin ridicarea sa la verticala, de la pozitia de patruped si prin miscarea membrelor, pornind de la o amplitudine medie, nu face altceva decat sa accentueze lordozele fiziologice. 6rin ridicarea la verticala, corpul trebuie sa-si gaseasca un echilibru care nu se realizeaza atat contractia muschilor posteriori care ar fi antagonisti ce trage corpul inainte# - Abdomenul inainte $cifoza dorsala%F - Spatele inapoi $cifoza dorsala%F - Capul inainte $lordoza cervicala%. 6e de alta parte, miscarile de proiectuie anterioara a bratelor si de extensie a coapselor peste o anumita limita, nu se poate face decat cu compensare lordotica. (uschii spinali, extensori ai coloanei vertebrale, am vazut ca produc lordoza, in compensare - cifoza. Ei mai au si o actiune de rotatori si flexori laterali $sistemul tranzversospinos%, ai coloanei si deci pot contribui si la formarea scoliozei de unde rezulta ca la originea deviatiilor coloanei nu sunt decat lordoze. S-a constatat ca spatiul popliteu al membrelor inferioare ar fi o a reia concavitate posterioara impreuna cu celelalte doua# lombara si cervicala. !ncercand sa intindem picioarele din genunchi, din pozitia sezand, acest lucru nu este posibil decat prin stergerea curburii lordotice, mai ales cea lombara si invers cautand sa redresam curbura lombara, aceasta nu se poate face decat indoind usor picioarele din genunchi.

S-a constatat ca lordoza este insotita de rotarea interna a membrelor inferioare si superioare. Se poate spune ca muschiul diafragmei in afara actiunii sale in respiratie este un muschi lordozat daca tinem seama de insertiile lui pe vertebrele ', - @i chiar / lombare. Accentuarea curburii lordotice prin anteversia bazinului este posibil= n cazurile urmatoare# - Atonia abdominalilor, in special al dreptului abdominal. (iscarile nesustinute anterior trag coloana lombara, de care sunt fixate si abdomenul proemina. - Astenia generala continua sau ocazionala, lipseste individul de tonusul posturii, lasandu-se apasat de greutatea corpului sustinut, se poate spune ca sustinerea este facuta numai de ligamente fare participarea continua a musculaturii erectoare. - Atonia gvadricepsului care determina o flexie a genunchilor prin relaxarea ischiogambierilorF - *otatorii membrelor superioare si inferioare hipotonice, contribuie la accentuarea lordozelor cervicale si lombare. Acesti muschi sunt corectori. - .olosirea incorecta a inspiratiei diafragmatice care poate contribui la lordozare. - (uschii spinali $cervicali si lombari% hipertonici sunt scurtati. Afec>iunile care pot nso>i lodoza sunt# uxatile congenitale de sold bilateraleF - Spondilita anchilozantaF (iopatiile prin lezarea muschilor fesieri. .!"!O6A:O O5!E# 6entru instituirea unui trarament corect si eficient este necesar in primul rand sa cunoastem particularitatile fizio-patogenice ale regiuni respective. )e o parte si de alta a santului median se afla masele musculare paravertebrale care se continua lateral cu reliefurile costale. 6ielea spatelui este groasa, mobila pe coaste fixata pe linia mediana prin tracte fibroase care se prind pe apofizele spinoase ale vertebrelor. :esutul subcutanat este mai lax pe coaste, mai mult sau mai putin incarcat cu grasime spre deosebire de cel de pe spate unde este mai strans lipit de tesutul adipos. 6lanurile profunde musculare cuprind patru planuri de muschi# - un prim plan format din muschiul trapez si muschiul marele dorsal, - al doilea plan alcatuit din muschiul romboid si patratul lombar, - al treilea plan este format din muschii dintati, - al patrulea plan$cel mai profund% cuprinde mischii spinali in regiunea dorsala si fac masa comuna cu regiunea lombo-sacrata. !n ansamblu, formatiunile musculare formeaza o masa care umple scutul costovertebral, avand cea mai mare pondere catre linia mediana subtiindu-se traptat catre unghiul coastelor. Cunoscand aceste particularatati, tratamentul va tine seama de# - :ipul de leziune, anumite deficiente, infirmitati, sau deformatii ce pot fi hotaratoare in cea ce priveste orientarea profesionala si gradul de recuperare. - 6articiparea sau nu a sistemului nervos central.

SI/,TO/ATOLOGIA 'ISTORICUL BOLII= ANA/NEZA= STAREA ,REZENTA SI SI/,TO/E) Simptomatologia subiectiva a lordozelor este foarte redusa. !n perioada de evolutie a suferintei bolnavii acuza simptome de astenie, durere. Astenia este relativ pacientul nu este capabil la eforturi fizice si intelectuale. (usculatura ii oboseste repede in diverse posturi. )urerea este un simptom frecvent, datorita instalarii contracturilor sau a atrofiilor musculare, redorilor articulare, fie incresterea vitezei de conducere nervoasa a diminuari miscarilor si slabiciunea sistemului nervos central. CRITERII ,ENTRU SUSTINEREA DIAGNOSTICULUI 'E.A/ENUL CLINIC= RADIOLOGIC SI DE LABORATOR) 6ozi>ia zero a coloanei este realizat= n ortostatism, n rectitudine, avnd ca repere # verticala firului cu plumb, care cade de la protuberan>a occipital=, de-a lungul spinelor vertebrale, n @an>ul interfesier @i ntre cele dou= maleole interne F linia dintre vrfurile scapulelor @i linia bicret=, care sunt orizontale @i paralele F occiputul, zona dorsal= medie, fesele @i taloanele, care sunt tangente n plan vertical $perete% F verticala care trece prin tragus, prin fa>a anterioar= a um=rului, marginea anterioar= a marelui trohanter, marginea extern= a piciorului, la nivelul liniei Chopart. Clinica lordozelor nu pune probleme prea grele examinatorului. Aolnavul va fi examinat in flexie anterioara a trunchiului si in decubit ventral-dorsal. Examenul va cuprinde # proba firului de plumb, masurarea sagetii, curburii, flexibilitatea, mobilitatea si reductibilitatea diformitatii. )e asemenea vom constata eventualele modificari de la nivelul pelvisului, toracelui, abdomenului si articulatiilor coxo-femurale. Examenul radiologic este obligatoriu. a incidentele obi@nuite $fata-profil% vom adauga si incidente oblice pentru ca unele lordoze pot fi determinate de spondiloze la nivelul vertebrei lombare 3. EVOLUTIE SI ,ROGNOSTIC !ndiferent de tratament aceste curburi vor inregistra etape de agravare pe care le putem grupa in ordine cronologica. &. *idicarea la pozitia ortostatica si inceputul mersului $&-' ani%F '. 6erioada de crestere $H-2 ani, &&-&- ani%F -. )iverse modificari fiziologice mai ales la femeile care au suferit rahitismul curburii primare sau la indivizii care se dezechilibreaza metabolic si endocrin, obezitate, acromegalieF /. Senilitatea, cand se pot instala osteoporoze severe la nivelil coloanei vertebrale. 5ravitatea este dictat= @i de gradul lordozei # u@oar= $sub '3 grade%

medie $ntre '3--0 grade% grave $peste 30 grade% TRATA/ENTUL :ratamentul lordozei este axat pe cteva principii, de care trebuie s= se >in= seama # cel mai eficient tratament este depistarea precoce +inetoterapia singur= nici nu amelioreaz= lordoza, nici nu o controleaz= F adev=ratul tratament const= n corset P +inetoterapie :ratamentul lordozelor se inscrie in contextul masurilor terapeutice ale scoliozei, fie ca scolioza a generat lordoza, fie ca lordoza a determinat aparitia unei scolioze. Avem tratament ortopedic, fizio-balneo-+inetoterapeutic si cand este cazul interventii chirurgicale. :ratamentul ortopedic $corsete% si fizio-balneo-+inetoterapia dau rezultate bune. !n unele cazuri sunt necesare interventiile chirurgicale. :*A:A(EI: 6*O.! AC:!C )ormitul cu fata in 1os, pe abdomen si evitarea incaltamintei cu tocuri inalte la sexul feminin. )intre sporturi sunt indicate alergaturile de viteza care dezvolta mersul psoas-iliac, gimnastica la aparate boxul si inotul. :*A:A(EI: O*:O6E)!C Se folosesc aparate de corectie a deformarilor de coloana vertebrala. :ratamentul ortopedic este de lunga durata, dar daca este bine condus si efectuat, si cu aportul +inetoterapuiei rezultatele sunt bune si definitive. Se folosesc corsete ortopedice. :*A:A(EI: (E)!CA(EI:OS Se administreaza antiinflamatoare $ibuprofen, fenilbutazona, aminofenazina , aspirina%, antalgice si decontracturante, acestea din urma avand rol de relaxare a musculaturii ale caror contractii pot genera deformari ale coloanei. Administrarea de cortizon 1oaca un rol foarte important dar trebuie avut in vedere doza1ul si stadiul evolutiv. Se mai administreaza calciu si clorocalcin. Se mai prescriu vitamine din grupurile ), A si vitamina C. *ECC6E*A*EA (E)!CA A 6entru ca un deficient fizic sa poata fi redat vietii, unei vieti potrivite posibilitatilor sale si util societatii se cere utilizarea tuturor mi1loacelor medicale posibile spre realizarea recuperarii functionale. !n aplicarea mi1loacelor medicale de recuperare trebuie tinut cont permanent de obiectivele ce se urmaresc. !n aplicarea posibilitatilor medicale de recuperare vor trebui luate in considerare# a. tipurile de leziuni, anumite deficiente, infirmitati sau diformitati pot fi hotaratoare in perspectivele individului in ceea ce priveste orientarea sa profesionala cat si insusi gradul sau de recuperare. b. !nteresarea sau nu a sistemului nervos central. Aceasta priveste capacitattea de participare activa la procesul de recuperare. c. Constitutia individului $cuprinde atat dezvoltarea sa fizica cat sicalitatile sale psihice%. 6entru un larg proces, cum este procesul recuperarii, aceste date sunt absolut necesare si adaptarea depinde mi1locit si direct proportional de calitati.

d. 6recocitatea tratamentului. Este de la sine inteles ca recuperarea este cu atat mai usoara si mai favorabila cu cat tratamentul este inceput mai devreme, dupa instalarea deficientei. 6e de alta parte acest lucru va preveni instalarea atrofiilor musculare, a redorilor articulare, a deficientelor metabolice si atulburarilor psihice interne infirmitatiiF pe de alta parte procesul de refacere, de corectare sau de recuperare functionala, este mai usoara in primele faze. Aolnavii care apeleaza la servicile medicale de recuperare pot fi impartiti in trei categorii# &. Aolnavi, deficienti fizici in urma unui accident sau al unei boli care dupa un tratament chirurgical, ortopedic sau medical, au nevoie de recuperarea integritatii functionale cu mi1loace fizico-terapice. '. Aolnavii care au o infirmitate stabilizata,congenitala sau din timpul vietii extrauterine. Acestia sunt beneficiarii recuperarii functionale motorii si a serviciilor psihologice, de invatamant, profesionalizare. -. Aolnavii cu afectiuni evolutive ce trebuie sa apeleze la recuperarea medicala functionala in mod regulat si intermitent. *ecuperarea medicala a deficientilor fizici se face cu a1utorul mi1loacelor fizice, ceea ce in general se numeste fizioterapie. Arsenalul medicamentos, mi1loacele chimice sunt doar a1utante folosite pentru inlaturarea durerii sau a spasmului, fie in cresterea vitezei de conducere nervosa, a diminuarii miscarilor nedorite, a cresterii capacitatii de contractie a muschilor sau pentru a favoriza cresterea somatica, dezvoltarea nervoasa superioara. :*A:A(EI: AA IEO.!"!O:E*A6!C E EC:*O:E*A6!A Are unele aplicatii in deformarile coloanei. *olul sau este de a reduce retractiile si contractile prin incalzirea profunda a regiunii $ultrasunete, diadinamici%, de a supliza masa, latura si ligamentele retractate si sclerozate $!onizarile cu iodura de potasiu /-34, ultrasunete cu hidrocortizon &4 sau fenilbutazona%, de a limita efectele dureroase sau calcefierile anchiloze ale artrozelor secundare. Contractarile musculare, mai ales cele dureroase la solicitarile pasive, de intindere, mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii, masa1 iar hipotoniile musculare de termoterapie, algitoniflax $curenti aperiodici de 1oasa frecventa, curenti faradici si galvanizari%. )intre metodele mai importante de electroterapie amintim# galvanizarile, ionoterapia electrica, faradizarea, curentii diadinamici, razele ultraviolete, si ultrasunetele. M!)*O:E*A6!A Aalneoterapia este rareori folosita singura in deformarile coloanei vertebrale. 6utem vorbii de cure balneo+inetoterapeutice, adica de proceduri de +inetoterapie aplicate in bazine cu apa dulce sau crbogazoasa. Avanta1ele acestei metode constau in actiunea fizica a apei de a 7descarca7 miscarile in mare parte, de actiunea gravitatiei. )e asemenea apa opune o rezistenta la miscare, cea ce face sa partea izometrica a contractiei sa reprezinte mai mult din miscare, crescand astfel tonusul muscular. a aceste actiuni se mai adaoga efectele termalitatii apei asupra vasomotricitatii si efectele tonifiante asupra sistemului nervos central si periferic. !n cazul apelor carbogazoase este de adaugat efectul binefacator al sarurilor si bulelor de gaz dega1ate.

)e asemenea, masa1ul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. Ioi insistam asupra a dioua metode de valoare exceptionala in tratamentul profilactic preparator al deformarilor# - inotul - gimnastica respiratorie. !notul trabuie sa fie simetric si facut multi ani la rand $bras, spate, fluture, delfin%. Este un excellent mi1loc activ de autocontrol de rechilibrare a curburilor coloanei vertebrale si de diri1are a dezvoltarii simetrice a toracelui. 5imnastica respiratorie, in apa se face sub forma de inot sau programme specializate. Exercitiile se executa timp de &0-&3 minute, bolnavul fiind imersionat pana la barbie, membrele inferioare intinse si atingand fundul bazinului cu varful degetelor de la picioare. Aceasta gimnastica asuplizeaza curburile, niveleaza centurile, stimuleaza autocontrolul si favorizeaza dezvoltarea simetrica a toracelui si cresterea capacitatii vitale. TRATA/ENTUL ,RIN /ASA: A. )E.!I!:!E 6relucrarea metodica si sistematica a tuturor partilor moi ale organismului prin diferite mi1loace mecanice, in scop terapeutic si profilactic, se numeste masaj. A. E.EC:E E .!"!O O5!CE A E (ASAQC C! a. Actiunea sedativa asupra durerilor de tip nevrelgic musculare sau articulareF b. Actiune hiperemianta locala de imbunatatire a circulatii locale, care se manifesta prin incalzirea si inrosirea tegumentului asupra caruia se executa masa1ulF c. !nlaturarea lichidelor interstitiale de staza, cu acelerarea proceselor resorbtiei in regiunea masata. (asa1ul are si actiuni generale asupra organismului# a. stimuleaza functiile aparatului cardio-vascular si respiratorF b. imbunatatirea metabolismului bazalF c. efecte benefice asupra starii generale a bolnavului cu imbunatatirea somnului si indepartarea oboselii musculare. :oate aceste actiuni se explica prin actiunea exercitata de masa1 asupra pielii care este bogat vascularizata si inervata, in piele aflandu-se terminatii nervoase $exteroceptori% punct de plecare a unei serii de reflexe. a aceasta trebuie adaugate si efectele excitante pe care le excercita masa1ul asupra terminatiilor nervoase din muschi, ligamente, tendoane $propioceptori%. Cel mai important mecanism de actiune al masa1ului este reprezentat deci de mecanismul reflex.Acesta pleaca de la exteroceptorii din tegument si propioceptorii din muschi, ligamente, tendoane la nivelul la care iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre SIC. :rebuie adaugat deasemenea ca organele interne in suferinta se manifesta prin senzatii dureroase ale peretelui toracal si abdominal,fiecarui organ corespunzand-ui o anumita zona de proiectie cutanata..otografia acestor zone metamerice cutanate a fost descperite de Meed. Cunoasterea acestor zone este necesara maseurului care actioneaza asupra lor influientand pe cale reflexa starea functionala a organelor in suferinta. !n acelasi timp actiunea nervoasa reflexa pe caile rahidiene, manevrate de masa1 determina o serie de reflexe neurovegetative, indesebi vasculare.

Cum vasele cutanate contin mai mult de un sfert din cantitatea totala de sange din organism, pielea fiind un adevarat rezervor de sange, masa1ul exercita o influienta cosiderabila asupra circulatiei superficiale si inditrect asupra organismului. Cn alt mecanism de actiune al masa1ului este reprezentat de aparitia in irma conpresitnilor, ciupirilor, framantarilor sau baterii a unor reactii extinse in piele cu focare in cazul metabolismului bazal, a unor produse metabolice care trec in circulatia generala. Cn alt mod de actiune al masa1ului este efectul lui mecanic asupra lichidelor interstitiale. Cand acest lichid este in exces, in spatiile si interstitiile tesuturilor, masa1ul poate sa intervina favorabil a1utand resorbtia lui in sange pentru a fi eliminat. *ezulta imbunatatirea functiilor circulatorii si a reducerii muncii inimii care are de mobilizat o masa de lichid mai mica. :oate aceste actiuni explica indicatiile largi ale masa1ului intr-o serie de afectiuni precum si utilizarea lui in scop igienic precum si in viata sportiva. C. )ESC*!E*EA AIA:O(!CA A *E5!CI!! S6A:E C! S! O(AO-SAC*A:E (CSCM! *E5!CI!! )O*SO- O(AA*E a. (uschiul trapez, marele dorsal, cu originea in apofiza dorso-lombara si pe ultimele patru coaste iar insertia pe santul intertubercular al humesuruluiF b. (uschii santurilor vertebrale, cu origini si insertii multiple asigura miscarile coloanei vertebrale, de extensie, inclinare laterala si rotatieF c. (uschiul oblicul mare al abdomenului are insertia pe ultimele 2-D coaste si pe coxalF d. (uschiul oblic mic al abdomenului, are fibrele orientate invers decat oblicul mare si este situat profund, avand originea pe creasta iliaca si ligamentul inghinal, de unde fibrele merg spre torace, unde se insera pe fata interna a ultimelor coaste si pe linia aspra prin intermediul unei aponevrozeF e. (uschiul transversal este situat cel mai profund fata de ceilalti muschi abdominaliF f. (uschii supracostali, cu insetile pe apofizele transversale si pe coasteF g. (uschiul ilio-costal, merge de la sacru pana la vertebra C-, fixandu-se pe apofizel transversaleF h. (uschii coloanei vertebrale, se impart in urmatoarelegrupe# - muschii romboizi cu origine pe ultimele vertebre cervicale si primele vertebre toracale, iar insertia pe marginea vertebrala a omoplatuluilF - muschii ridicatori ai scapulei, au originea pe ultimele vertebre cervicale si insertia pe unghiul median al scapulei. !n al treilea plan se gaseste &. (uschiul micul dintat posterior-superior, cu originea pe C2, iar insertia de la C', la C3F '. (uschiul dintat posterior-inferior cu originea pe :&& si :&' pana la :', iar insertia pe coaste de la 8-&'. 6lanurile profunde cuprind muschii numiti muschii 1gheaburilor vertebrele, ei avand caracter metameric. Sunt mici si formeaza patru sisteme# &. Sistemul intertransversal, formeaza o masa comuna, care spre cutia toracica se imparte in trei coloane musculare. Aceste coloane sunt# - coloana mediala - cu un spinalF

- coloana mi1locie - cu un lung al santurilor vertebreleF - coloana laterala - cu un ilio-costal. '. Sistemul interspinal, cuprinde sase perechi cervicale, trei trei-patru perechi toracale si patru perechi toracale. -. Sistemul transverso-spinal, cuprinde# - semispinali $multifizi%F - muschii rotatori. /.Sistemul spino-transversal, cuprinde# - muschiul aplenius al capului si al gatuluiF - muschiul supracostal $transverso-costali% sunt &' perechi, se gasesc in partea posterioara a toracelui. !IE*KA:!A (CSCM! O* a. (. trapez este inervat de nervii cervicali si de nervul accesor $J!%F b. ( marelui dorsal este inervat de fibrele provanite dinnervi cervicali, care formeaza un nerv propriu, numit nervul marelui dorsalF c. ( micul dintat posterior-superior, de catre nervii intercostali $!-K%F d. (. micul dintat posterior-inferior care este inervat de ramurile nervilor intercostali $!J,J, J!, J!!%F e. (. 1ghiaburilor vertebrale sunt inervati de ramurile dorsale ale nervilor dorsali. Sistemul intertransvarsal este inervat de nervii intercostali. Sistemul interspinos este inervat de nervii spinali. Sistemul teansvarso-spinos este inervat de nervi spinali. Sistemul spino-transversal, muschii acestui sistem sunt inervati de nervii spinali cervicali. KASCC A*!"A:!A (CSCM! O* A*:E*E (uschii spatelui sunt vascularizati de artera subscapulara. (uschii 1ghiaburilor vertebrale sunt vascularizati de ramurile dorso-spinale ale arterelor lombare. KEIE Kena cava superioara colecteaza sangele muschilor regiunilor gatului. Kena vertebrala colecteaz sangele din canalul vertebrel cervical din muschi paravertebrali si din regiunea cefei. Kena 1ugulara posterioara colecteaza sangele din regiunea cefei. Kenaele intercostale colecteaza sangele muschilor intercostali. Kena cava inferioara, vena iliaca-comuna, vena ilio-lombara si vena sacrala colecteaza sangele din regiunea lombara, si sacroiliaca. :EMI!CA (ASAQC C! :EMI!CA (ASAQC C! )O*SO- O(AA* )esi sunt doua regiuni diferite din cauze obiective, masa1ul se va efectua incluzand atat regiunea lombo-sacrala cat si regiunea dorsala.

6entru masa1ul dorso-lombar bolnavul se aseaza in decubit ventral cu membrele superioare in adductie. Se incepe prin neteziri ce au rol de a incalzi tegumentul si de acomodare a asistentului cu pacientul. Acestea se vor executa din ce in ce mai profund astfel punandu-se in miscare o cantitate mai mare de lichid interstitial. Ietezirile se executa cu palmele intinse alunecand pe regiunea interesata dinspre plica fesiera, mergand, paravertebral incon1urand umeriiFse va a1unge pana la axila. Se poate face netezirea si din afara catre linia mediana. Se poate executa si netezirea pieptene pe muschii fesieri cat si pe musculatura regiuni dorsale. )upa neteziri se vor executa manevre de framantare, tot in sensul circulatiei de intoarcere, incepand cu muschi fesieri si continuand pe muschi regiunii dorsale. Aceste framantari se vor executa, prin comprimarea muschiului si ridicarea lui de pe planul odos. 6rinderea masei musculare se poate face intre police si celelalte degete cu priza variind in functie de musculatura bolnavului. .ramantarile se vor executa pe mai multe randuri cu o mana, cu doua maini, si in contratimp. Ietezirile de intrerupere se vor executa incluzand si neteziri cu degetele de o parte si de alta a coloanei si intercostal. Crmeaza apoi geluiri cu degetele executand miscari de tragere inapoi a musculaturii deo parte si de alta a coloanei cu degetele departate pe coloana si pe santurile superioare ale muschilor fesieri. Aceasta manevra are rol decontracturant stiindu-se faptul ca curbura lordotica este insotiita de contracturi musculare. )upa neteziri de intrerupere se vor executa frictiuni ce au aceeasi directie cu geluirile, insistindu-se in regiunea sacro-cocigiana. Se pot executa feictiuni cu pumnul inchis pe muschi regiunii fesiere. !n continuare se executa miscari de batere pe musculatura dezvoltata. Aceasta manevra se executa cu partea cubitala a mainii, cu palmele caus, cu pumnul intredeschis sau inchis.Aceasta manevra fiind puternic tonifianta ni se va aplica pe musculatura dureroasa. Kibratiile se vor executa de 1os in sus cu mana asistentului vibrand in contact cu regiunea interesata. Se vor executa apoi neteziri de inchiere, manevra ce include si netezirea specifica zonei lombare, netezirea romb. !nainte de masa1 se poate face o procedura de termoterapie pentru relaxarea musculaturii. )aca pacientul prezinta dureri in zona lombara se poate administra un supozitor cu indometecin pentru a suporta mai bine procedura de masa1, si pentru un efect mai eficient. ;INETOTERA,IA SI E.ERCITII C0F0/0 Linetoterapia regiunii lombo-sacrate consta in efectuarea unor miscari pasive si active. Miscarile pasive constau in miscari de lateralitate ale trunchiului si miscari de flexie si extensie ale coloanei lombo-sacrate sau miscari de rotatie daca coloana ne permite. Miscarile active constau in executarea acestora fara a1utorul maseurului. Se executa si miscari active cu rezistenta.

Obiectivele +inetoterapiei n lordoze sunt # &. Ameliorarea posturii prin# posturi fixe men>inute, utilizndu-se perne, suluri, sp=tarul scaunului, peretele, pentru corectarea hiperlordozei lombare. exerci>ii de corectare postural= axate pe con@tientizarea nclin=rii pelvisului pentru delordozare F '. Cre@terea flexibilit=>ii coloanei $mobilitatea coloanei este limitat= mai ales n zona lordozat=% prin # metoda Llapp, cu pozi>ii lordozante tehnica Cotrel $cea mai folosit= n prezent%# decubit ventral, cu membrele inferioare ct mai ntinse, membrele superioare ntinse pe lng= urechi F se ntinde ntregul corp, apoi treptat se extind bra>ele, corpulse lordozeaz=, membrele inferioare se extind din @olduri $arcuite pe extensie ct mai mare%. Apoi, un membru superior se duce napoi spre @old, care se extindeF cel=lalt membru superior r=mne lng= ureche $vezi figura 82 din anex=% elonga>ia Cotrel este o autotrac>iune cu posibilitatea de a redresa lordoza # decubit dorsal, un c=p=stru de trac>iune cervical=, de la care o coard= trece pe dup= un scripete ndreptndu-se spre picioare, de care se fixeaz=. !ntinderea complet= a membrelor inferioare ve ntinde coloana $vezi figura 8-&0 din anex=%. -. Cre@terea for>ei musculare # :onifierea musculaturii abdominale este obligatorie F se practic= de obicei ridic=rile de trunchi cu genunchii flecta>i, pentru nt=rirea drep>ilor @i oblicilor. :onifierea fesierilor mari :onifierea @i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este obiectivul principal # din decubit ventral se execut= gradat ridicarea capului, umerilor, membrelor superioare $pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale%, ridicarea ambelor membre inferioare tonific= musculatura lombar= F ridicarea membrelor ipsilaterale tonific= musculatura unilateral= paravertebral= respectiv= Alte exerci>ii sunt # A. EJE*C!:!! 6EI:*C (OA! !"A*EA CO OAIE! )O*SA E. a. )in decubit dorsal, cu muschii flectati si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept si se revine la pozitia de plecare. b. )in pozitie sezand, inclinati laterale si rotiri ale trunchiuluiF c. )in pozitie cvadripeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare $alternativ%, concomitent cu flectarea membrului superior din coasteF d. )in pozitie cvadripeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral. A. EJE*C!:!! 6EI:*C (OA! !"A*EA CO OAIE! O(AA*E.

a. )in decubit dorsal se efectueaza flexii ale gambei pe coapsa, ale coapsei pe bazin, cu fiecare membru inferior, si apoi cu ambeleF b. )in decubit ventral se efectueaza repetate extensii ale membrelor inferioare cu genunchii in extensieF c. )in decubit cu coloana flectata , sau din pozitie ghiemuit cu mainile spri1initede bara executa flexii, extensii ale coloanei lombare in 1urul bazinuluiF d. )in pozitie sezand, cu genunchii flectati se efectueaza flexii anterioare ale trunchiului urmate de redresari, membrele superioare fiind extinse. Sporturile indicate n lordoz= sunt # notul, volei, baschet, scrim=. ;INETO,ROFILA.IE (en>inerea posturii @i aliniamentului corect al corpului este deosebit de important=. !at= cteva exerci>ii globale destinate unui aliniaiment corect al corpului# Exerciiul 1 Bn ortostatism, cu picioarele apropiate, stnd perfect drept, aplec=m capul @i ne privim gleznele F pentru aceasta este nevoie de o perfect= aliniere a toracelui, abdomenului @i pelvisului F se men>ine aceast= pozi>ie &0R&3 secunde, dup= care se Srupe7 pozi>ia, fiind reluat= apoi din nou R se repet=. Exerciiul 2 (ers prin camer= cu o carte pe cap, f=cnd opriri @i re-porniri F se accelereaz= pasul. Exerciiul 3 Spatele la perete, corpul n contact cu peretele n trei puncte # c=lcie, fese, occiput $b=Tbia s= fie pe orizontal=% F se men>ine pozi>ia cteva secunde, urmnd apoi relaxarea R se reia de cteva ori. Exerciiul 4 Aceea@i pozi>ie, din care se ridic= bra>ele prin lateral, men>indu-se la orizontal= cteva secunde, dup= care se ridic= deasupra capului F din aceast= ultim= pozii>ie se execut= genuflexiunea $genunchii snt orienta>i nainte%. Exerciiul 5 Ueznd pe sol, cu spatele @i oociputul lipite de perete # bra>ele se duc Sn cruce7 F genunchii se flecteaz= @i se deflecteaz= de cteva ori. Exerciiul 6 n @eznd, cu genunchii ntinsi # un baston >inuit pe omo-pla>i se ridic= cu bra>ele spre zenit, apoi se revine R tot timpul se con-troleaz= >inuta spatelui. Exerciul 7 (ers pe toat= talpa, apoi pe vrfuri, cu minile la ceaf=, coatele trase napoi # se ridic= altemativ cte un genunchi spre piept, f=r= a modifica pozi>ia corect=, dreapt=, a trunchiului. Exerciiul 8 Bn decubit dorsal, cu genunchii flecta>i la 80E # se pre-seaz= lomba pe sol, sacrul basculnd u@or n sus. $:reptat, se va a1unge ca acest exerci>lu s= se realizeze @i cu genunchii ntin@i%. Exerciiul 9 n decubit ventral, perfect ntins #

a) bra>ele ntinse pe lng= cap, cu palmele pe sol # se face extensia bra>elor R capul cu fruntea la solF ) coatele flectate, cu bra>ele pe lng= corp, palmele pe sol la nivelul umerilor # se ridic= antebra>ele @i palmele de pe sol. Execiiul 1! 6ozi>ie Spatruped=7, cu bra>ele @i coapsele perfect la 80E # se cifozeaz= la maximum posibil ntreaga coloan= $fig. &0--%, se men>ine pozi>ia, apoi se lordozeaz= R se repet=. ,RESO,UNCTURA Este un micromasa1 folosit prin presare. Acast masa1 nu se face la intamplare ci pe anumite puncte fiecare punct pentru o anumita afectiune. (anevrele folosite in presopuctura sunt# - dispersia care se foloseste in cazul suferintelor provocate de energieF - tonifierea se foloseste pentru bolile datorate lipsei de energie )urata unei sedinte de presopunctura va fi de 3-&- minute, in functie de caz se poate executa pana la trei sedinte pe zi. 6resopunctura este cel mai simplu mi1loc de a trata o boala cu cea mai simpla manevra - presiunea. STATIUNILE BALNEO2CLI/ATERICE !n starile dupa operatii pe muschi, tendoane si oaseF stari dupa fracturi, sunt indicate urmatoarele statiuni balneo-climaterice# Ocna (ures, Slanic (oldova, Aaile .elix, Aaile & (ai, acil Sarat, Sarata (onteoru, Aaile Merculane, Aaita, Eforie Iord, (angalia, 6ucioasa, :echirgol, Sovata, Sangiorgiu de (ures, Aazna, Ocna Sibiului, Katra )ornei, Aaile 5ovora, Calimanesti-Caciulata, Ocnele (ari.

TULBURARI DE STATICA VERTEBRALA CIFOZA


GENERALITATI 'DEFINITIE= CLASIFICARE= DATE E,IDE/IOLOGICE) De"initie Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale,in plan sagital (antero-posterior), prin exagerarea curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior. Exista insa, cazuri rare, atipice,cand coloana se incurbeaza invers $cifoza cervicala, lordoza dorsala sau cifoza lombara%. Gene!alitati Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul anatomic, care 1oaca un rol deosebit de important in mentinerea verticalitatii corpului omenesc. Ea are,de asemenea, un important rol static si dinamic,ca suport fix al segmentelor din 1umatatea superioara a corpului si ca ax mobil al trunchiului si gatului. Coloana dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale,avand amplitudine variabila de la o regiune la alta, pozitiile si miscarile ei fiind asigurate atat de musculatura proprie cat si de cea a celorlalte segmente ale corpului. Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un numar de ----/ de vertebre grupate in 3 regiuni si anume # -regiunea cervicala $2 vertebre%F -regiunea toracala $&' vertebre%F -regiunea lombara $3 vertebre%F -regiunea sacrata $3 vertebre%F -regiunea coccigiana $/-3 vertebre%. !n plan antero-posterior,coloana prezinta patru curburi fiziologice $lordoza cervicalacifoza toracala-lordoza lombara si cifoza sacro-coccigiana%.Aceste curburi au aparut ca o adaptare a omului la pozitia de ortostatism, astfel #curbura toracala o gasim la nou-nascutF curbura cervicala apare in urma adaptarii organismului uman la pozitia sezand, iar cea lombara apare odata cu dobandirea pozitiei ortostatice si a deprinderii mersului.:ot acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra musculaturii ce asigura mentinerea ei in pozitie fiziologica. Coloana vertebrala poate prezenta deformari in plan fontal, sagital sau combinate. Clasi"ica!e -) Du a localiza!e% " #if$%a &$rsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala Este cea mai frecventa deviatie a coloanei. 9 #if$'l$r&$%a $cifoza dorsala compensata de lordoza lombara%,este o accentuare a celor doua curburii vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc. 9 #if$%a l$m ara si inversiunea verte rala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia bazinului,compensata dorsal. " #if$%a cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice cervicale.

" #if$%a t$tala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea toracelui. Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara. 1) Du a etiolo&ie% A. Functionale (nestructurale).Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut greu de precizat,cu evolutie lunga si lenta,dar cu prognostic favorabil.!n cazul lor nu se constata modificari morfologice ale coloanei vertebrale.Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale coloanei vertebrale din perioada de crestere. Ele se impart in# Mabituale - de obisnuinta,de deprindereF )e crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea exagerata in inaltime si dezvoltarea insuficienta a musculaturiiF 6rofesionale - exista profesii $ex#munca la birou% care predispun la o atitudine cifoticaF Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori $cifoza miopilor%. :oate acestea sunt usor de corectat $prin exercitii functionale de extensie%,uneori prin simpla indepartare a cauzelor care le-a produs. )aca nu sunt tratate,ele pot determina modificari anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice. . !atologice(Sunt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele fiind insotite intotdeauna de modificari $deseori ireductibile% ale structurii elementelor coloanei vertebrale.:ratamentul lor este complex $orthopedic, chirurgical, +inetoterapeutic%,el putand avea rezultate pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a produs.:ratamentul acestor cifoze este de lunga durata. Cifozele patologice sunt grupate astfel# Congenitale# platispondilia, agenezia disului intervertebral, microspondiliaF 6ost-traumatice# luxatia si fractura vicios consolidata,hernia de disc,cifoza histerotraumatica,sdr. Lummel-KerneuilF !nfectioase# tuberculoza osoasa $morbul lui 6ott%,cifoza tetanica,osteomieliticaF )istrofice# epifizita sau osteocondrita vertebrala $boala Scheuermann%.Este cea mai des intilnita forma de cifoza patologicaF *eumatice $inflamatorii%# spondilita anchilozanta,spondilodiscartrozeF :umorale# mielomul multiplu,metastaze osoaseF 6aralitice $neuromusculare%# atunci cand este compromisa musculatura regiunii, paralizia cerebrala infantila,sindroame extrapiramidaleF Endocrine si carentiale# osteoporoza,boala Cushing,rahitismul,osteomalaciaF Cifoza senila# prin involutia ososasa si insuficienta muscularaF 6sihotice# in afectiuni psihice depresiveF Cifoze medicamentoase# administrarea indelungata de cortizon,insulina,curara,pot determina aparitia fracturilor de coloana si a cifozei consecutive. ETIO,ATOGENIE 'CAUZE=/ECANIS/E=ANATO/IE ,ATOLOGICA) Etiolo&ie0 Etiologia cifozelor este vasta, cuprinzand cauze multiple, unele predispozante#

Congenitale # defect de formare a corpilor vertebrali, malformatii vertebrale cu caracter familialF Ieuro-musculare # afectiuni neurologice, tumori medulare, siringomielieF 6ost-traumatice $tasari vertebrale in urma unor accidente, fracturi sau contracturile din tetanos sau epilepsie%F :umori vertebraleF Aoli genetice ale scheletului $osteocondrodistrofii%F 6ostinflamatorii# morbul lui 6ott $tuberculoza osoasa%,precum si spondilita anchilozanta care la adult, este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si ireductibileF Aoli metabolice $rahitismul, osteomalacia, osteoporoza%F !nsuficienta musculara, in cazul adolescentilor care au crescut repede in inaltime, fara a avea un tonus muscular si ligamentar suficientF pozitia gresita in banca sau la locul de muncaF miopiaF Karsta- varstnicii $peste H0-D0 de ani%, cu osteoporoza sau osteomalacie si tasare anterioara a discurilor intervertebrale, prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezinta o cifoza mai mult sau mai putin accentuata localizata de obicei cervico-dorsal la barbati si dorso-lombar la femei.

/ecanis(e etio ato&enice0 .actorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multipli.Cneori ei sunt cunoscuti $congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali,etc%,insa de cele mai multe ori acestia sunt necunoscuti. Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori# factorii genetici $predispozitie familiala%, factori metabolici, pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali in anumite boli $maladia Scheuermann%, .actori de deficienta a sistemului de echilibru, Asimetrii constitutionale, .actorul biomecanic,este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale, 6rocesul de crestere a organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor vertebrale. Anato(ie atolo&ica0 )in punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi# a)(#if$%ele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale $dorsala sau sacro-coccigiana%F )(#if$%le atipice) cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale $lombara sau cervicala%. Ci"oza do!sala se compenseaza superior prin inclinarea inainte a gatului si capului, iar inferior prin accentuarea curburii lombare .Omoplatii sunt indepartati de torace $omoplati V in aripioare W% prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.:oracele este infundat si umerii adusi inainte.

Ci"oza adolescentilo! $din cadrul maladiei Scheuermann%.6rin pierderea elasticitatii nucleului pulpos si inputinarea substantei discului intervertebral se a1unge la o micsorare a spatiului intervertebral. )eaorece, in partea posterioara micile articulatii mentin bine vertebrele, aceasta apropiere se face mai mult in partea anterioara. Sporirea presiunii in partea anterioara a unor corpuri vertebrale in crestere duce la tulburari in dezvoltarea epifizelor si la formarea de vertebre usor cuneiforme. CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI )iagnosticul unei cifoze va trebui sa precizeze felul ei, etiologia $cauzele%, gravitatea si potentialul sau evolutiv. )iagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si paraclinic. Ta#lou clinic% )in punct de vedere clinic,in cazul cifozelor,nu putem vorbi despre o regula generala in ceea ce priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale.Asadar,fiecare tip in parte,prezinta atat semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte. Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri si anume# -durerea,care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase ale vertebrelor.Ea se resimte la palpare,dar mai ales la percutieF -durerea in coloana vertebrala este insotita,intotdeauna,de contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscariF -cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenuluiF -frecvent ,se asociaza si cu piciorul platF -pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplati 9in aripioare9F -agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari respiratorii si cardiace. "xamen obiectiv# )eviatia cifotica imprima intregului corp o atitudine cifotica globala, caracterizata printr-o mare incurbare a coloanei vertebrale si o garbovire a intregului spate.Capul si gatul se inclina mult inainte, umerii sunt adusi mult in fata, pieptul este turtit sau infundat, abdomenul este uneori supt, alteori balonat.Aazinul este putin inclinat, iar membrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din genunchi. Atitudinea se mentine mai mult pe baza elementelor pasive, muschii planului posterior al trunchiului si gatului fiind intinsi, muschii planului anterior fiind relaxati. )eviatiile cifotice se pot accentua progresiv,trecand de la o cifoza cu un grad redus de curbura,la una cu o curbura accentuata sau foarte accentuata.)e asemenea,ele se pot limita doar la elementele coloanei vertebrale,constituind cifoze propriu-zise,sau pot afecta si alte elemente anatomice ale spatelui $coaste,omoplati,muschi%, constituind spatele cifotic. Cele mai frecvente curburi cifotice au o lungime medieF exista insa si curburi scurte,care se limiteaza la cateva corpuri vertebraleF sau lungi care se intind la un numar mare de vertebre. Atitudinea corecta a corpului reprezinta un semn al echilibrului fizic si psihic al individului, rezultat al dezvoltarii normale si armonioase a corpului. ,!inci alele "o!(e clinice de ci"oza%

E i"izita $e!te#!ala '#oala Sc6eue!(ann) sau cifoza 1uvenila# se caracterizeaza clinic prin cifoza dorsala insotita de dureri,care apar in perioada de crestere $&&-&D ani%. !n aceasta perioada cand apare cifoza,pe fondul unei cresteri rapide,pe langa diversele tulburari endocrine,intervine si o insuficienta musculara si ligamentara a musculaturii care sustine coloana.!n cazul cresterii rapide a scheletului,muschii nu se pot dezvolta in aceeasi masura,ci seamana mai degraba cu niste elastice intinse care nu pot face fata noilor cerinte.Coloana ia o atitudine usor cifotica,determinand cresterea presiunii exercitate in partea anterioara a corpilor vertebrali.:inerii care au o cifoza cu o curbura mare obosesc destul de repede si au dureri spontane provocate de tentativele de indreptare a coloanei,precum si la presiune. Examen ra&i$l$*ic # cand cifoza tinde sa se consolideze,vertebrele apar mai turtite anterior decat posterior si au marginile superioare si inferioare neregulate. +ia*n$sticul &iferential se va face cu # (orbul lui 6ott in faza incipienta.!n cifoza adolescentilor curbura este mare,nu unghiulara ca in morbul lui 6ott,durerile sunt mai putin accentuate si corespund unui numar mai mare de vertebre,contrar durerilor limitate la una,doua vertebre,in cazul tuberculozei osoase.*igiditatea coloanei nu este insotita de contractura muschilor din XX1gheaburile vertebraleXX prezenta in cazul tuberculozei osoaseF !nsuficienta vertebrala care apare la fetite intre &0-&3 ani,in urma unui surmena1 fizic sau psihic.!nsuficienta este musculara iar radiografia nu evidentiaza nici o modificare patologica. ,latis ondilia se caracterizeaza prin latirea corpurilor vertebrale. Este o cifoza congenitala care se manifesta inca din copilarie printr-o suplete anormala a rahisului si printr-o deformatie cifo-scoliotica ,fara dureri si contracturi musculare. Examen ra&i$l$*ic,latirea in ambele dimensiuni ale mai multor corpuri vertebrale +ia*n$sticul &iferential se va face cu tasarea traumatica a corpilor vertebrali. A&enezia discala $partiala sau totala%,de origine congenitala,dar si inflamatorie,se manifesta tardiv prin fenomene discrete # dureri cu caracter de lumbagoFcifoza cu curbura mica,mai frecventa in regiunea cervicala si lombara,mai rar in cea dorsala. Examen ra&i$l$*ic # bloc format din doua sau mai multe corpuri vertebrale, cu osificarea ligamentului intervertebral. Ci"oza cu (ic!os ondilie se manifesta radiologic prin vertebre ale caror corpuri sunt oprite din dezvoltare.Clinic exista o cifoza accentuata,dar mai ales apar tulburari neurologice determinate de compresiuni medulare grave.:ratamentul este chilurgical,cu rezectia corpului vertebral. Ci"oza din s ondilita anc6ilozanta.Iu este obligatorie,dar apare in cele mai multe cazuri,deoarece bolnavii isi pastreaza in continuare pozitia de flexie a coloanei.Aceasta cifoza se datoreaza in primul rand contracturii musculare.)oar in fazele mai tardive se poate a1unge la o cifoza stabila $ireductibila%,prin anchiloza osoasa sau fibroasa.

Ci"oza !o"esionala.Atitudinile cifotice dureroase,fara modificari radiologice aparente,se intalnesc la cei care practica o profesie care cere o postura speciala de lucru $lucratoarele din croiotorie%.Apare de obicei o durere interscapularaFcontractura muschilor care acopera regiunea interscapulara, pentru a fixa omoplatii in vederea acordarii unui punct solid de spri1in bratelor.)upa un efort prelungit acesti muschi se surmeneaza si apar dureri. Ci"oza #at!anilo! $senila%.Este destul de frecventa.Spre deosebire de cifoza adolescentilor care intereseaza indeosebi ultimele vertebre toracale,cifza senila isi are sediul mai sus,ea reprezentand doar o accentuare a curburii dorsale.!n general,afectiunea apare la indivizii cu o varsta inaintata $H0-D0 de ani%,insa poate exista si la indivizi mai tineri,mai ales la cei care au practicat o meserie care ii obliga sa stea mult timp aplecati.Cauzele instalarii cifozei sunt # slabirea muschilor,a ligamentelor si ostoporoza.!n cele mai multe cazuri,cifoza se instaleaza lent,nu prezinta dureri spontane,nici provocate.Cifoza este ireductibila.(obilitatea coloanei in regiunea cervicala si cea lombara este normala. Examen ra&i$l$*ic,la nivelul coloanei afectate apar modificari caracteristice cifozei $ingustari ale discurilor la partea anterioara%,precum si modificari datorate ostoporozei. +ia*n$sticul &iferential se face cu cifozele carentiale si cu boala 6aget. -ratamentul este mult ingreunat datorita varstei inaintate a indivizilor,precum si a diferitelor afectiuni cronice asociate. Ci"oza 6iste!o2t!au(atica apare consecutiv accidentelor $de munca, alte traumatisme, mi1loace de locomotie,etc.% si se caracterizeaza printr-o cifoza,care evolueaza de la o usoara incurbare a regiunii dorsale,pana la adevarate atitudini vicioase.!n acest caz bolnavul se apleaca foarte mult inainte astfel incat priveste incontinuu pamantul,fiind silit la aceasta de catre cifoza generalizata,la care se poate adauga si flexia celor doua articulatii coxo-femurale.Cei mai multi dintre indivizi acuza dureri de-a lungul coloanei vertebrale,scaderea fortei musculare a membrelor inferioare, fapt ce ii obliga pe acestia sa mearga spri1inindu-se in baston..recvent se asociaza si tulburari psihomotorii. Obiectiv-in afara de atitudinile amintite,nu apar modificari,atat din punct de vedere clinic cat si radiologic. Sind!o(ul lui ;u((el2Ve!neuil apare dupa traumatisme,adesea neinsemnate,care ating direct sau indirect coloana vertebrala.El evolueaza in trei stadii# in primul sta&iu se observa pe langa fenomenele traumatice imediate,si dureri cu caracter nevralgic $intercostale,sciatice,abdominale% si unele tulburari motorii $contracturi,paresterzii%.Aceste manifestari patologice dureaza doar cateva zile,dupa acest interval, fenomenele se inbunatatesc,mergand pana la disparitia lor al &$ilea sta&iu este acela al unei stari relativ bune,in care bolnavul isi poate incepe activitatile obisnuite.Acest YYinterval liberXX poate dura uneori &-' aniF in al treilea sta&iu reapar durerile si se instaleaza diformitatea vertebrala,sub forma ei cifotica,accentuandu-se intr-un punct prin proeminenta unei apofize spinoase a unei vertebre. !n acest stadiu apar si fenomene de compresiune medulara,radiculara sau radiculo-cordonala. +ia*n$sticul &iferential # anamneza este de o mare insemnatate, deoarece forma cifozei si uneori chiar aspectul radiografic sunt asemanatoare celor datorate spondilitelor infectioase si,in special,morbului lui 6ott. Cn alt diagnostic diferential trebuie facut cu platispondilia congenitala , descoperita cu ocazia unui traumatism.

-ratamentul este chirurgical si este indicat mai ales cand exista fenomene de compresiune medulara. Ci"oza tetanica, are si ea o evolutie in - stadii# Stadiul de decalcifiere osoasaF Stadiul in care apare diformitateaF Stadiul !!! , de recalcifiere puternica a vertebrelor care formeaza unghiul gibozitatii. -ratamentul este orthopedic,$imobilizare in pat de gips% sau ortopedico-chirurgical. Ci"oza (edica(entoasa. Administrarea unor anumite medicamente sau aplicarea unor mi1loace terapeutice de soc, folosite in special in neurologie, pot duce la aparitia unor fracturi de coloana si la o cifoza consecutiva. Astfel,avem cifozele aparute in urma administrarii de insulina,curara,cortizon sau dupa socuri electrice. Aolnavii a1ung de obicei la fracturi in urma administrarii zilnice a &00-'00 mg de cortizon, timp de &-' luni.!n tot acest timp ei prezinta si o eliminare excesiva de calciu,fosfor si azot, precum si o osteoporoza a coloanei. 6entru prevenirea acestor complicatii,se recomanda adminisrarea concomitenta de testosteron,care favorizeaza retentia de calciu,fosfor si azot,precum si limitarea dozelor de cortizon,mai ales la bolnavii cu predispozitie la osteoporoza $batrani,femei dupa menopauza si bolnavi cu artrite reumatice severe%.Este indicat tratamentul fracturilor aparute in urma medicatiei de soc si prevenirea cifozelor. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Cifozele,trebuie diferentiate de atitudinea ci"otica, in cazul careia curbura se redreseaza in decubit ventral sau se hipercorecteaza la contractia voluntara a musculaturii spatelui.!n cazul in care nu se poate corecta astfel,denota faptul ca avem de-a face cu o cifoza rigida sau fixa. :rebuie eliminate toate cauzele (io atiilo! care predomina la nivelul musculaturii trunchiului. EVOLUTIE SI ,ROGNOSTIC Evolutia si prognosticul cifozelor sunt foarte variate si depind foarte mult de anumiti factori,cum ar fi# Etiologia boliiF ocalizarea si intinderea eiF (omentul diagnosticarii #cand aceasta se face in stadiile initiale,cand nu apar modificari organice $ci numai functionale%,evolutia si prognosticul sunt favorabile Cu cat tratamentul este aplicat mai precoce,este mai complex si de lunga durata,cu atat prognosticul este mai bunF Karsta pacientului # cifoza adolescentilor are prognostic bun $daca se iau masuri la timp pentru a se impiedica formarea unei cifoze definitive%. O mare parte din deviatiile coloanei vertebrale indiferent de cauza care le-a generat, au un potential evolutiv, mai ales daca au depasit un anumit grad de gravitate. Aceasta evolutie,guvernata de legi biomecanice,independente uneori de cauza initiala,se mentine pe toata perioada de crestere si nu arareori,in cazurile grave,pe tot parcursul vietii. Agravarea continua a deviatiei vertebrale antreneaza tulburari ale functiei respiratorii $insuficienta respiratorie de tip restrictiv% si, in final,a functiei cardiace.

TRATA/ENT Act de o mare insemnatate,terapia unei deviatii vertebrale $cifoza% este rezultatul muncii unei intregi echipe interdisciplinare din care fac parte medicul ortoped , +inetoterapeutul,medicul de explorari functionale,radiologul,protezistul,medicul neurolog,etc. !ndicatiile terapeutice trebuie sa fie individualizate fiecarui caz in parte,sa tina cont nu numai de particularitatile individului,dar si de mediul familial si posibilitatile de supraveghere a efectuarii tratamentului in cadrul familiei. :ratamentul cifozelor este unul complex care abordeaza mai multe ramuri,atat medicale,socio-familiale,cat si educationale. -0T!ata(ent !o"ilactic )intre numeroasele cauze care contribuie la modificarea tinutei corecte a trunchiului si aparitia deviatiilor vertebrale trebuie mentionata,in primul rand, p$%itia c$pilului in banca,la scoala sau la masa de lucru acasa,unde isi petrece o mare parte din timp,tocmai in perioada de crestere,pozitie care va avea o insemnata influenta asupra coloanei vertebrale.6entru eliminarea acestei cauze favorizante de atitudine vicioasa,se indica folosirea bancilor individuale care pot fi adaptate cu usurinta in functie de talia elevului. 6entru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda # Cunoasterea cauzelor si a inpre1urarilor care determina atitudinea vicioasa si inlaturarea lor la timpF !mbunatatirea stari de sanatate a organismului prin procedee de calire,exercitii fizice,etc. !nbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilniceF Asigurarea obligatorie a odihnei zilnice.

10T!ata(ent i&ieno2dietetic Sunt indicate#-igiena corporala,a imbracamintei si a locuinteiF -alimentatie bogata in proteine si saruri minerale. -regim de odihna adecvat $pe pat tare%F -viata in aer liber,cu multa miscare,cura heliomarina,sport $innot, volei,gimnastica,etc.%F -mentinerea unei pozitii $posturi% corecte a trunchiuluiF -corectarea tulburarilor de statica, sustinerea corecta a platfusului. 30T!ata(ent (edica(entos 2 tratament tonifiant cu calciu,fosfor si vitamine. 40T!ata(ent o!to edico2c6ilu!&ical !n alcatuirea planului terapeutic sunt luate in considerare o serie de criterii.Stabilite pentru cifozele din maladia Scheuermann,care sunt cele mai frecvente,ele insa sunt folosite pentru alcatuirea programului terapeutic si in deviatiile de alte cauze. C!ite!ii de indicatie te!a eutica% a) .ra&ul cur urii verte rale este un criteriu important pentru indicatia terapeutica, astfel #

Cifozele toracale sub /0-30 de grade se trateaza de obicei prin mi1loace +ineto-terapeutice. Cifozele toracale intre /0-30 si 20-D0 de grade se trateaza prin mi1loace ortopedice $redresari cu a1utorul aparatelor gipsate si mentinerea corectiei cu a1utorul corsetelor ortopedice%. Cifozele grave,peste D0 de grade, nu pot fi corectate si stabilizate decat printr-un tratament chirurgical.

#) /upletea c$l$anei verte rale $posibilitatea de redresare a curburii% evaluata clinic si radiografic,este un alt criteriu in alegerea tratamentului. O coloana supla, reductibila va necesita numai +inetoterapie. )inpotriva,o redresare partiala sau absenta,impune o corectare cu aparate gipsate si corsete ortopedice. c) Cn criteriu ma1or il reprezinta imp$rtanta le%iunil$r structurale verte rale , astfel leziunile grave,extinse la mai multe vertebre impun un tratament ortopedic,chiar daca gradul cifozei este relativ mic. )inpotriva,o cifoza relativ importanta $30 de grade% dar supla si cu leziuni structurale vertebrale mici, va reactioma favorabil la +inetoterapie. d) 0$cali%area le%iunil$r 1oaca si ea un rol important in stabilirea planului terapeutic. ocalizarile lombare si toraco-lombare abolesc mai intai lordoza si apoi conduc la aparitia cifozei.6ersistenta unei cifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului inainte si antreneaza o 1ena progresiva.!n acest caz tratamentul corectiv este cel ortopedic $aparate gipsate,corsete%,el fiind necesar chiar la o cifoza cu un grad mai mic al curburii. !n concluzie, exista trei importante mi1loace terapeutice# Linetoterapia, :ratamentul ortopedic, :ratamentul chirurgical. " $inetoterapia $terapia prin miscare% este deosebit de importanta in corectarea deviatiilor vertebrale, ea fiind prezenta in toate programele terapeutice, fie singura, fie asociata cu tratamentul ortopedic sau cu cel chirurgical. 9 %ratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea deviatiei vertebrale in scopul neutralizarii riscului de agravare a acesteia,folosindu-se de mi1loacele pe care le are la dispozitie si anume# --Aparate ortopedice pasive,care realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune,la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune.Corectarea este in general realizata prin aparate gipsate succesive.Cand se obtine corectia maxima,locul lor este luat de corsetele ortopedice.!n cifoza,aparatul gipsat se aplica in doi timpi# in prima faza este desfiintata lordoza lombara,iar a doua faza,realizata dupa '/ de ore,corecteaza cifoza toracala. --Aparate ortopedice active, cu a1utorul lor corectia se obtine printr-o autoredresare activa a coloanei.Acestea sunt corsetele ortopedice.Ele sunt purtate -permanent sau intermitent,in functie de gravitatea curburii.

--Alte metode ortopedice $tractiunea continua in timpul noptiiFelectrostimularea musculaturii cu a1utorul unor aparate special concepute%. 9 %ratament c&irurgical Nse aplica deviatiilor $cifozelor% grave,evolutive,care se agraveaza lent,dar continuu si dupa incetarea cresterii. !n cazurile grave interventia este precedata de o pregatire prin elongatie progresiva a coloanei,realizata prin aparate gipsate de elongatie,elongatii cu halou cranian si gips sau cerc pelvin. !nterventia este urmata de imobilizare in aparat gipsat,apoi de purtarea unui corset ortopedic timp de &D-'/ luni. Atat tratamentul ortopedic,cat si cel chirurgical sunt insotite de +inetoterapie,care urmareste asuplizarea coloanei vertebrale,pentru a usura obtinerea redresarii,precum si mentinerea unei troficitati si a unui tonus muscular corespunzator. %ratamentul balneofizioterapeutic este practic cel mai important, avand cea mai mare eficacitate.El incepe odata cu celelalte metode terapeutice,de preferat cat mai precoce,dupa stabilirea diagnosticului clinico-functional. (edicina fizicala si de recuperare a devenit,in ultimul sfert al secolului JJ o specialitate inovatoare,fundamentata stiintific,prin dezvoltarea unor metode de tratament activ,bazandu-se pe exercitii fizice si pe educarea bolnavului. OBIECTIVELE TRATA/ENTULUI B0F0T0 :ratamentul A...:. in cifoze, urmareste atingerea urmatoarele obiective# -corectarea pozitiei vicioase, -realiniamentul coloanei vertebrale, -recastigarea mobilitatii vertebrale, -tonifierea musculaturii paravertebrale,abdominale si a pectoralilor punandu-se accent pe muschii extensori ai coloanei, -combaterea contracturilor,in cazul in care acestea sunt prezente, -reducerea durerii $dupa caz%, -prevenirea reaparitiei cifozei. :oate acestea sunt posibile prin aplicarea de proceduri specifice A...:. $hidrotermoterapie,elevtrotrapie,masa1,+inetoterapie,balneoclimatologie,iar in ultimii ani se pune acent tot mai mult si pe ergoterapie%. 5IDRO2TER/OTERA,IA 5id!o2te!(ote!a ia.Se foloseste ca procedura de relaxare musculara si crestere a metabolismului tisular local prin vasodilatatia cutanata si musculara pe care o produce.Midro-termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de caldur=, folosind ca mi1loc terapeutic apa,sub diferitele sale forme de agregare si la diverse temperaturi,dar si alte elemente strans legate de aceasta. 6rincipalele sale efecte sunt# 9analgezia, 9hiperemi 9hipertermia locala si sistemica, 9cresterea elasticitatii tesuturilor. Aceste efecte cumulate, sunt favorabile pentru pregatirea programelor de +inetoterapie si masa1.

(etodologia in hidrotermoterapie cuprinde tehnici variate de aplicatii# Caldura profunda,produsa de diatermie si ultrasunete. Caldura superficiala,produsa de celelalte tehnici,in care efectul de penetratie este mai redus,de numai cativa centimetri de la suprafata tegumentului. Caldura umeda,sub forma impachetarilor cu parafina,cu namol si cu sisip, este mai benefica decat caldura uscata. (i1loacele de lucru se aleg in functie de posibilitati si pot fi extrem de simple sau mai sofisticate.!mportant este ca indicatia terapeutica sa fie corecta si metodologia de aplicare sa fie respectata. a)('mpac&etarea cu parafina. Consta in aplicarea pe zona interesata $dorsala% a unei placi de parafina la o temperatura mai ridicata, dar suportabila de catre pacient. (ateriale necesare#canapea,cear@af alb,vas pentru topit parafina, tavite din metal,patura,mansoane pentru articulatiile mari,un du@,prosop. :ehnica de aplicare# Se ia o cantitate de parafina,se topeste la temperatura de -3-20 C.Se toarna apoi in tavitele de metal si se lasa la racit,pana a1unge la o temperatura suportabila de catre pacient. Se invita pacientul sa se aseze pe canapea,in decubit ventral,se scoate parafina din tavite si se aplica pe zona dorsala a acestuia .Se acopera apoi pacientul cu un cearsaf si se lasa astfel sa stea timp de &3--0 minute,dupa care se indeparteaza parafina si se invita pacientul sa faca un dus de curatire,la temperatura corpului. Efecte# -la locul de aplicare apare o supraincalzire profunda si uniforma a tesuturilor si o hiperemie puternica,care determina o transpiratie abundenta . Aceeasi procedura se aplica si pe regiunea cervicala $aplicare sub forma de pelerina%. a sfarsitul impachetarii cu parafina se aplica o procedura de racire. b%.'mpac&etarea cu namol. Consta in aplicarea namolului la o temperatura de -D-/0 C pe o anumita regiune $dorsala%,sau poate fi si generala. (ateriale necesare#pat sau canapea,patura,panza impermeabila,cearsaf. :ehnica de aplicare# !n prealabil se pregateste namolul prin amestecarea lui cu apa fierbinte, pana ce se obtine o masa vascoasa.Se aplica apoi mamolul,la temperatura indicata de prescriptie,pe cearsaf,in grosime de '-- cm.6este acesta se aseaza regiunea afectata a pacientului. )urata unei sedinte este de '0-/0 minute,in tot acest timp,pacientului i se aplica o compresa rece pe frunte pentru evitarea congestiei cerebrale.)upa terminarea impachetarii se practica o procedura de racire.Sunt indicate &0-&' sedinte. Efectele namolului sunt multiple si anume# -efect mecanic,producand excitatia pieli datorita micilor pacticule componenteF -efect fizic,temperatura corpului creste cu '-- CF -efect chimic,prin rezorbtia unor substante biologic active,din namol, prin piele. Iamolul activeaza producerea de histamina in piele,apare o transpiratie abundenta cu eliminare crescuta de acid uric din metabolismul proteic.)e asemenea, sunt mobilizate depozite sangvine,producandu-se intensificarea circulatiei in zona tratata.

c%. aia de namol. Se realizeaza in cazuri speciale si consta in ungerea corpului cu namol, intr-o cada. Este o procedura foarte solicitanta pentru pacient. (ateriale necesare#doua cazi,una in care va intra pacientul,iar alta de rezerva,in care se afla namolul preparat anterior,dus,termometru,ceas semnalizator si o perna de cauciuc pentru cap. :ehnica de aplicare# Se invita pacientul in cada unde se afla un strat de namol cald.:reptat, se adauga namol preparat,din cada de rezerva,pana cand se acopera complet corpul pacientului si se lasa &0--0 de minute.6e toata durata procedurii,pacientului i se va aplica o compresa rece pe frunte. )upa aceea se invita pacientul sa faca un dus de curatire. (od de actiune#actiunea namolului plus presiunea hidrostatica. d%.(ngerile cu namol. Sunt proceduri de termoterapie in aer liber. :ehnica de aplicare# Aonlavul face cateva miscari inainte de a se unge cu namol,apoi se expune la soare pentru a-si incalzi corpul,deoarece in cazul aplicarii namolului pe tegumentul neancalzit,exista pericolul aparitei arsurilor.Apoi se unge cu n=mol proaspat,in strat subtire si se expune la soare timp de '0-H0 minute,pana ce se usuca stratul de namol. Aolnavul va purta o compresa cu apa rece pe frunte si o palarie pe cap,care sa-l prote1eze impotriva razelor solare. Aceste ungeri cu namol se pot aplica si partial,numai pe zona dureroasa.)aca se aplica pe intreg corpul-namolul isi mareste eficacitatea. )upa sxpunerea la soare,cand se constata ca namolul s-a uscat complet, pacientul face un dus de curatire a corpului,sau se inbaiaza in ghiolul din apropiere, apoi se odihneste, de preferat, intr-un loc umbros. Efecte# -efectul termic alternant rece, apoi cald si din nou receF -actiunea specifica a substantelor chimice,benefice,din namol,rezorbite de catre organism. Cngerile cu namol reprezinta un procedeu de calire a corpului foarte solicitat. e%.'mpac&etarile cu nisip. *eprezinta introducerea corpului in nisip,la o anumita temperatura.Se poate realiza in cada de baie,dar si pe pla1a. (ateriale necesare#compresa pentru frunte,nisip,o galeata cu apa rece,prosop. :ehnica de aplicare# 6acientul se aseaza in cada,iar corpul ii este acoperit partial sau in intregime cu nisip,la temperatura de /3-30 C.Cand procedura se realizeaza pe pla1a,nisipul se aplica la temperatura sa naturala.Se sta astfel -0-H0 de minute,dupa care se aplica o procedura de curatire si pacientul este lasat sa se odihneasca. Efecte#hipertermia. f). aile de abur complete (sauna).

Se executa intr-o camera supraincalzita de vapori,la diverse temperaturi..Se mai pot practica si in dulapuri speciale,orizontale sau verticale.!nitial se porneste de la temperatura de -D-/' C si se urca treptat,pana la 30-33 C. !n timpul procedurii se aplica o compresa rece pe cap,ceafa sau inima. Aaia se termina cu o procedura de racire. g). aile de lumina. Ctilizeaza razele infrarosii,in spatii inchise si sunt proceduri de sudatie- transpiratie. Cele complete se realizeaza in dulapuri de lemn cu becuri,iar cele partiale,cu a1utorul unor dispozitive adaptate.)urata bailor este de &3-'0 de minute,dupa care se executa o procedura de racire.!n tot acest timp,pacientul va purta o compresa cu apa la temperatura camerei,pe frunte. Caldura radianta produsa de baile de lumina este mai penetranta decat cea de abur sau aer cald,iar transpiratia incepe mai devreme.Aaile de lumina scad tensiunea arteriala prin mecanismul de vasodilatatie,produsa treptat. Efecte#hiperemie, efect analgezic. Se folosesc in practica#razele infrarosii, soluxul albastru, ultravioletele-doza eritem. h%. aile de soare si nisip. Ctilizeaza spectrul solar complet.Expunerea la soare se face cu precautie,'--minute pentru fiecare parte a corpului,cantitatea crescandu-se treptat in zilele urmatoare. Aceste bai sunt indicate mai ales la copii,in perioada de crestere $aceste bai stimuleaza metabolismul fosfo-calcic si pe cel al vitaminei )% si sunt contraindicate la persoanele cu probleme cardiace. i%.Cataplasmele. Constau din aplicarea in scop terapeutic a diversrlor substante,la temperaturi variate,asupra regiunilor afectate ale corpului. Ele actioneaza prin factorul termic,cataplasmele calde fiind utilizate pentru efectul lor hiperemiant si rezorbtiv,precum si pentru actiunea lor antispastica si antialgica.!n cazul cataplasmelor cu plante medicinale se mai adauga si efectul chimic. 1%. aia )inetoterapeutica. Este o baie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. (iscarea in apa reprezinta un important mi1loc de recuperare,care se bazeaza pe principiul legii lui Arhimede,conform careia Sasupra unui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta,de 1os in sus,egala cu greutatea volumului dislocuit de acestaZ. :ehnica de aplicare . Este o procedura calda,ce se efectueaza intr-o cada mai mare,care se umple -[/ cu apa la temperatura de -3--D C. Aolnavul este asezat in baie si lasat 3 minute linistit,dupa care asistentul incepe sa execute sistematic miscari pasive in articulatiile bolnavului,timp de 3-&0 minute.6acientul este lasat din nou sa se odihneasca,dupa care ases invitat sa execute singur aceste miscari.)urata baii este de '0--0 de minute. (od de actiune#-factorul termic,

-factorul mecanic. (obilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare,care se produce sub influenta apei calde si a pierderii greutatii corpului,conform legii lui Arhimede. +%. aia )ineto in grup. Este asemanatoare cu baia +ineto individuala,doar ca in acest caz avem un grup de pacienti $si nu unul singur%,iar cada de baie este inlocuita de un bazin special amena1at,in care vor intra bolnavii si vor executa miscarile,la comanda verbala a +inetoterapeutului,care se afla pe marginea bazinului si ii supravegheaza. l%.*u+ul-masaj. *eprezint= aplicarea mai multor du@uri rozet= cu ap= la temperatura de -D /0C,asupra corpului pacientului,c=ruia i se face,concomitent,masa1. (ai frecvent se aplic= par>ial $pe regiunea dorsala-in cazul cifozelor%, mai rar general. )urata masa1ului este de D-&3 minute. )u@ul masa1 produce o hiperemie important=,cu un nsemnat efect rezorbtiv @i de tonifiere,prin ac>iunea combinat= a masa1ului @i a factorului termic. m%.*u+ul subacval0 Const= din aplicarea sub ap= a unui du@ sul de mare presiune $--H atmosfere%, cu temperatura mai mare dec?t a apei de baie. El se poate efectua ntr-o cad= cu ap= la -H--D C,cu a1utorul unui du@ sul mobil,cu presiune mare,care se introduce n ap=,pe segment,sub controlul uneia din m?inile asistentului,p?n= la o distanta de 3-&0 cm de regiunea de aplicare. )urata procedurii este de 3-&0 minute. Ac>iunea intens= a du@ului subacval se datoreaza temperaturilor diferite,baie @i du@,precum @i a masa1ului puternic exercitat de coloana de ap=,care comprim= puternic >esuturile. Efectul este asem=n=tor cu cel al du@ului masa1,dar este suportat mai bine datorit= b=ii calde. n%. aia cu elongatie. (ateriale necesare#bazin cu un scaun fixat pe podeaua acestuia,un scripete care se instaleaza pe peretele incaperii,un capastru special,prosop,apa calda. :ehnica de aplicare# Se dezbraca pacientul si se invita in bazin,sa ia loc pe scaunul special amena1at. !l legam pe bolnav la nivelul toracelui si al coapselor de scaun,in asa fel incat sa se mentina coloana cat mai dreapta si sa fie foarte bine fixata de spatarul scaunului. Cu a1utorul scripetelui,care la un capat are montat un capastru,introducem capul pacientului in acesta,iar cu a1utorul scripetelui actionam asupra coloanei bolnavului,in asa fel incat aceasta sa se intinda.6rocedura se repeta de --/ ori,cu pauze intre ele,pentru a da voie pacientului sa respire. a terminarea procedurii,care dureaza &3-'0 de minute,se scoate pacientul din bazin,se inveleste in prosop si se lasa sa se odihneasca intr-o camera separata,cateva minute. Efecte# -efect termic,de incalzire a tesuturilor superficiale si a celor profundeF

-efect mecanic,exercitat de scripete asupra coloanei vertebrale cu scopul de a o intinde-indrepta.

o%. ai cu amidon. (ateriale necesare#cada,&-' +g amidon dizolvat in cativa litri de apa calduta, cearsaf sau prosop. Amidonul dizolvat se adauga in apa de baie,iar pacientul ramane in cada &3-'0 de minute. (od de actiune#datorita slabei termoconductibilitati,smaltul,taratele si amidonul mentin timp mai indelungat temperatura apei din baie.Aceste substante au si o actiune emolienta asupra tegumentului. ELECTROTERA,IA Elect!ote!a ia este ramura A...:.care foloseste in scop profilactic si curativ curentul electric,sub diferite forme de aplicare si la intensitati bine stabilite anterior. Electroterapia are unele aplicatii si in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale.6rincipalele roluri ale sale sunt acelea de a reduce retractiile si contracturile musculare,prin incalzirea profunda a regiunii $diadinamici, ultrasunete%,de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate $ionizarile cu iodura de potasiu /34,ultrasunete cu hidrocortizon &4 sau fenilbutazona% si de a limita efectele dureroase sau anchilozele din artrozele secundare. Contracturile musculare,mai ales cele dureroase la solicit=rile pasive,de ntindere,mai pot beneficia de b=i de lumin= $raze infraro@ii%, masa1, iar hipotoniile musculare,de termoterapie,curen>i aperiodici de 1oas= frecven>=,curen>i faradici @i galvaniz=ri. Electroterapia local= se adreseaz= at?t durerii ca simptom $electroterapie antalgic= simptomatic=%,c?t @i contracturii musculare ca surs= generatoare de durere $electroterapie antalgic= patogenic=%. )intre metodele mai importante de electroterapie amintim#galvaniz=rile, ionizarile, faradizarea, curen>ii diadinamici, razele ultraviolete @i ultrasunetele. Gal$aniza!ea t!ans$e!sal>0 *eprezinta aplicarea curentului galvanic $continuu% pe regiunea indicata,iar electrozii sunt amplasati transversal,de-o parte si de alta a zonei afectate,pe care o incadreaza astfel fata in fata. :ehnica de aplicare# 6acientul trebuie informat inca de la prima sedinta de electroterapie asupra procedurii care i se va aplica,precum si asupra senzatiilor cutanate pe care le va simti in timpul aplicatiei si, bineinterles,despre scopul acestei terapii. 6entru executarea in conditii optime a procedurii,fizioterapeutul trebuie sa se ghideze dupa o prescriptie terapeutica corecta si completa,care va cuprinde# denumirea procedurii,regiunea tratata, locul de fixare,dimensiunile si polaritatea electrozilor,intensitatea curentului aplicat si durata sedintei. Aolnavul va fi asezat pe pat,tinandu-se cont de posturile cele mai antalgice,cat si de regiunile pe care dorim sa le tratam.Se va inspecta apoi tegumentul la locurile de aplicare ale electrozilor pentru a se aprecia integritatea sa si a se decela eventualele leziuni sau afectiuni ale acestuia-oricat de minime ar fi ele.

Se fixeaza electrozii $care trebuie sa fie complet netezi% cu a1utorul unor saculeti umpluti cu nisip,care sa nu fie prea grei,pentru evitarea compresiunii circulatiei.Cn element deosebit de important in aplicatiile de galvanoterapie il constituie obligativitatea folosirii unui strat hidrofil intermediar intre electrod si tegument,cu caracter izolant,in scopul prevenirii efectelor polare produse sub electrozi si a arsurilor cutanate.Electrozii se acopera cu o panza cauciucata sau cu o folie de plastic izolatoare,iar bolnavul se acopera cu un cearsaf. Se fixeaza ceasul semnalizator dupa durata prescriptiei.(anevrarea comutatorului potentiometrului de intensitate se va face lent-pentru introducerea progresiva a curentuluipana la intensitatea necesara si prescrisa.!n timpul sedintei de aplicatie,pacientul va fi supravegheat si intrebat asupra senzatiilor percepute la nivelul electrozilor. !ntensitatea curentului galvanic aplicat se regleaza in functie de efectul pe care dorim sa-l obtinem,astfel# pentru efecte analgezice dozam o intensitate Sla pragZ$0,& mA[cm '%. pentru efecte antihiperestezice dozam o intensitate Ssub pragZ. pentru efecte vasodilatatoare dozam o intensitate Speste pragZ$peste 0,& mA[cm '%. in stadiile acute se prefera intensitati Ssub pragZ. in stadiile cronice aplicam intensitati Speste pragZ. !n ceea ce priveste durata procedurii,trebuie sa retinem ca,pentru a fi eficienta,o aplicatie de curent galvanic trebuie sa dureze in 1ur de -0 de minute. Iumarul si ritmul sedintelor de galvanizare variaza in functie de diagnosticul afectiunii, stadiul evolutiv si rezultatele obtinute. Efecte#5alvanizarea este o procedura decontracturant= @i antalgic=. Ioniza!ile0 *eprezinta procedeele prin care se introduc in organism diferite substante medicamentoase cu a1utorul curentului electric,care le transporta prin tegument si mucoase. :ehnica de aplicare# !nainte de aplicatie se prepara solutiile medicamentoase necesare,in concentratiile corespunzatoare, :ehnica propriu-zisa de aplicare a ionoforezei este aceeasi ca si in cazul galvanizarii,bazandu-se pe aceleasi principii metodologice.Singura deosebire intre cele doua proceduri consta in faptul ca materialul intermediar hidrofil $in cazul ionizarii% se va imbiba cu solutia medicamentoasa. Efecte# -efectul antalgic-este poten>at de alegerea unor solu>ii medicamentoase cu efect anestezic de suprafa>= $xilin=, novocain=%.Esen>ial este ca m=rimea electrozilor s= acopere integral zona de tratat,intensitatea curentului s= fie Vla pragW @i durata tratamentului suficient de mare $peste '0 de minute%. Cu!entii diadina(ici0 Cu!entii diadina(ici "ac a!te din cate&o!ia cu!entilo! de ?oasa "!ec$enta0 6rincipalele forme de aplicare ale curentului diadinamic sunt# -monofazat fix $(.%, -difazat fix $).%, -perioada scurta $6S%, -perioada lunga $6 %, -ritmul sincopat $*S%. :ehnica de aplicare #

(arimea si forma electrozilor se alege in functie de regiunea tratata,iar locurile de amplasare ,modalitatea de pozitionare si polaritatea lor,in functie de scopurile terapeutice urmarite. 6acientul este asezat pe un pat sau pe un scaun de lemn,in functie de regiunea tratata.Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile, confectionate din diferite straturi textile sau material spongios elastic,bine umezite si fixati cu a1utorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip. .orma de curent diadinamic aplicata se alege in functie de scopul terapeutic. )eseori,la aplicatiile cu scop analgetic se recomanda inceperea sedintei cu difazat fix $).%. !ntensitatea curentilor se regleaza progresiv,a1ungandu-se la senzatia de vibratii bine tolerate nedureroase,deci pana la pragul dureros.!n cursul sedintei,trebuie crescuta intensitatea,pentru mentinerea senzatiilor de vibratie,nedureroase. )utata sedintelor de tratament este diferita,in raport cu scopul terapeutic urmarit.)aca trebuie efectuate aplicatii pe mai multe zone in aceeasi sedinta,se scad duratele,succesiv,de la zona la zona,cu cate un minut,astfel incat sa nu se depaseasca &0&' min.!n aplicatiile cu scop hiperemiant,vasculotrop,se poate prelungi durata sedintei $'0-0 min%. *itmul sedintelor este determinat de stadiul afectiunii tratate,iar numarul sedintelor este dictat de efectele obtinute. Efecte# 6rincipalele efecte ale curentilor diadinamici sunt cele analgetice,hiperemiante si dinamogene.Acestea sunt determinate de nivelul intensitatii,forma curentului diadinamic aleasa si modalitatea de aplicare a electrozilor. !n functie de forma de aplicare,se obtin urmatoarele efecte# 9/F-are un efect excitator,crescand tonusul muscularFsubiectiv,produce vibratii ce actioneaza ca un masa1 electric profund,totodata evidentiind zonele dureroase din cadrul neuro-mialgiilor reflexeFtonifiaza peretii arteriali prin actiunea vasoconstrictoare pe care o are. 9DF-este considerat ca cel mai analgetic,ridicand pragul sensibilitatii dureroase.! se mai atribuie si un efect de imbunatatire a circulatiei arteriale prin inhibarea simpaticului.)in aceste motive se utilizeaza ca forma de introducere in aplicatiile cu scop primordial analgetic. @,S-are un efect excitator,tonicizant,actionand ca un masa1 profund mai intensFefect rezorbtiv,cu actiune repida.)upa mai multe minute,produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. 9,L-prezinta un efect analgetic si miorelaxant evident si persistent,de asemenea anticongestiv.Este preferat in starile dureroase pronuntate si persistente. 9RS-are cel mai pronuntat efect excitator,realizand o adevarata gimnastica muscularasi fiind astfel cel mai indicat in atoniile musculare $normoinervate% postoperatorii. Cu!entul inte!"e!ential. Acesta consta in incrucisarea a doi curenti de medie frecventa cu frecvente diferite $in general,decalati cu &00 M"%. :ehnica de aplicare# Se deosebesc doua tehnici fundamentale de aplicare a curentilor interferentiali si anume# A0Statica0!n cadrul acestei tehnici,electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si saupra lor se exercita o presiune constanta.Electrozii VclasiciW sunt cei de tip placa,utilizandu-se cate doua perechi de dimensiuni diferite $30-/00 cm %.

Electrozii sunt introdusi in invelisuri umede de textura sintetica,corespunzatoare ca marime si atasati la cablurile cordonului cvadruplu conectat la aparat.Amplasarea lor se face in asa fel incat curentii sa se incruciseze in mi1locul zonei tratate..ixarea electrozilor se face,de preferinta,cu benzi elastice sau cu saculeti de nisip. B0Cinetica.!n tehnica cinetica se utilizeaza doi electrozi VmanusaW $palmari% care se aplica pe mainile asistentului,fiind izolati electric de acestea..iecare electrod se leaga cu cate un cablu.Celelalte doua cabluri se leaga de doi electrozi-placa fixi. !ntensitatea curentului este reglata in functie de senzatiile percepute de pacient. *egiunea de tratat $dorsala,cervicala sau lombara% se afla in zona de interferenta a curentilor.6rin miscarea permanenta a electrozilor manusa de catre asistent in timpul procedurii,se produce o variatie a directiilor de intensitate maxima a curentului interferential,procedeul purtand numele de electro)ineziterapie. Efecte# !n functie de frecventa,curentii interferentiali au urmatoarele efecte# -frecventele mici $sub &0 M"% produc un efect excitomotor al muschilor striati normoinervatiF -frecventele medii $&'--3 M"% si cu intensitate subliminara a curentilor, au un efect decontracturant si vasculotroficF -frecventele rapide $D0-&00 M"% au un efect analgetic. Actiunea excitomotoare pe musculatura neteda este realizata de orice forma de curent interferential $mai ales cu frecvente medii,de &'--3 M"%. Curentii interferentiali,in aplicatie statica,dar mai ales dinamica,folosind frecvente excitomotorii in forma S6EC:*C,aduce o contributie substantiala in pregatirea musculaturii pentru programele de +inetoterapie ulterioare. Ult!asunetele. .ac parte din categoria curentilor de inalta frecventa terapeutici. :ehnica de aplicare# !n incaperea in care se efectueaza tratamentul trebuie se existe o temperatura de comfort termic.6atul sau scaunul pe care va fi asezat pacientul trebuie sa fie din lemn. Aparatul de ultrasunete va avea obligatoriu impamantare. Este necesar ca pacientul sa se afle intr-o stare de echilibru termic generalF starile febrile fiind conrtaindicate in tratamentul cu ultrasunete.!n cazul unor extremitati cu circulatie deficitara,acestea vor fi preincalzite prin scurte bai partiale, calde,pentru activarea circulatiei generale. 6acientul,inclusiv regiunea tratata,trebuie sa se afle in pozitii cat mai relaxate. Se actioneaza comutatorul de pornire a aparatului,se fixeaza ceasul semnalizator la durata prescrisa pentru sedinta. Apoi se aplica traductorul pe zona ce urmeaza a fi tratata si prin actionarea comutatorului de intensitate,se fixeaza la doza prescrisa.Se recomanda ca in timpul executarii procedurii,sa nu se ridice capul traductorului de pe zona tratata. Aparatele mai noi au adus unele perfectionari precum# -cupla1ul automat cu ceasul, -ceasul indica timpul efectiv de aplicare a tratamentului. )urata sedintelor de tratament variaza cu suprafata regiunii tratate,afectiunea tratata si stadiul evolutiv al acesteia.!n general,durata unei aplicatii pe o zona este de '-3 min,in nici un caz nu se va depasii timpul total de aplicatie peste &0-&3 min. pe mai multe zone tratate in aceeasi sedinta.

*itmul sedintelor este-in functie de caz-zilnic sau la doua zile.Iumarul sedintelor va fi,de asemenea,adaptat in functie de caz-in general H-&3 sedinte. Efecte# 6rincipalele efecte fiziologice sunt#analgetic,miorelaxant,hiperemiant. Efectele analgetice se realizeaza prin intermediul SIC,printr-o serie de mecanisme care se produc la nivelul acestuia. Efectul miorelaxant se explica prin actiunea vibratorie a ultrasunetului asupra proprioceptorilor musculari si tendinosi. Actiunea hiperemianta,cu efect rezorbtiv si vasculotrofic se produce prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor.Aceste actiuni se realizeaza prin influentarea si prin intermediul SIK. Cltrasunetele se mai folosesc si pentru efectul mecanic,micromasa1ul celular, cre@terea temperaturii locale prin frecarea indus= de bombardamentul cu ultrasunete si efectul fibrolitic,ce dezorganizeaz= procesele incipiente de fibrozare. TRATA/ENTUL ,RIN /ASA:0 !rin no,iunea de masaj se -n,elege o serie de manipul.ri executate manual, variate si aplicate sistematic la suprafa,a organismului,-n scop terapeutic si profilactic. Ac>iunea fiziologic= a manevrelor de masa1 const= n aceea c=,n timpul execut=rii lor,de la terminatiile nervoase cutanate pornesc impulsuri spre sistemul nervos central,care m=resc excitabilitatea @i imbunatatesc starea func>ional= a scoar>ei cerebrale. E"ectele (asa?ului% Efecte locale# &.Ac>iune sedativ= asupra# -durerilor de tip nevralgicF -durerilor musculare @i articulare. Ac>iunea sedativ= se ob>ine prin manevre u@oare,lente,care stimuleaz= repetat exteroceptorii @i proprioceptorii. '.Ac>iunea hiperemiant= local=.Se manifest= prin nc=lzirea @i nro@irea tegumentului asupra c=ruia se exercit= masa1ul.Aceast= ac>iime se obtine prin manevre mai energice,care comprim= alternativ vasele sangvine. -.Bndep=rtarea lichidelor interstitiale,de staz=,cu accelerarea proceselor de resorb>ie n zona masat=.Acest efect este benefic la persoane cu insuficien>= venoas= periferic= @i apare dup= manevre profunde,care conduc lichidul de staz= de la periferie spre centru. Efecte generale# -cre@terea metabolismului bazal, -stimuleaz= func>iile aparatului respirator @i circulator, -influenteaz= favorabil starea general= a organismului, -mbun=t=>e@te somnul, -ndep=rteaz= oboseala muscular=. :oate aceste efecte generale se explic= prin ac>iunea masa1ului asupra pielii, care este un organ bine vascularizat @i mai ales bogat inervat. (ecanisme de ac>iune#

Cea mai important= ac>iune fiziologic= a masa1ului este reprezentat= de mecanismul reflex asupra organelor interne.Aceasta se explic= prin stimulii care pleac= de la exteroceptori @i proprioceptori $de diferite intensit=>i%,pe cale aferent= c=tre SIC,iar de aici,pe cale eferent=,a1ung la organele interne n suferin>=. O alta actiune a masa1ului este aciunea mecanic1,produs= de manevrele mai dure ca fr=m?ntarea, framantarea contratimp, mang=luirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul $care se executa transversal pe fibrele musculare% si care duc la tonifierea musculaturii, mbun=t=>irea func>iei @i for>ei musculare. 2n&icatiile si c$ntrain&icatiile masa3ului, !ndica>ii# spondilita anchilozant=,sechele post-traumatice ale regiunii respective,deform=ri ale coloanei $cum ar fi cifoza sau scolioza%,n contracturi musculare de diferite cauze. Contraindica>ii boli dermatologice, boli hemoragice,inflama>ii acute ale organelor abdominale, :AC, boli vasculare, boli infec>ioase. +escrierea anat$mica a re*iunii, Coloana vertebral= este axul de sustinere a trunchiului in pozitie verticala si este un sistem complex,n structura c=ruia intr= -- N -/ de vertebre,-// de suprafe>e articulare,'/ de discuri intervertebrale,-H3 de ligamente @i asupra c=reia ac>ioneaz= 230 de mu@chi. Ea este impartita in cinci segmente.Acestea sunt#segmantul cervical $alcatuit din 2 vertebre%,regiunea dorsala $&' vertebre%,segmentul lombar $3 vertebre%,cel sacral $3 vertebre% @i segmentul coccigian $/-3 vertebre sudate ntre ele%. *egiunea dorsal= se delimiteaz= n partea superioar= prin linia imaginar= ce trece prin C2, spina omoplatului @i acromion.Bn partea inferioar= se delimiteaz= prin linia imaginar= ce trece prin :&' @i coastele flotante. (usculatura acestei regiuni este foarte bine dezvoltat=.(u@chii mai importanti sunt#marii dorsali,trapezii inferiori,intercostalii,iliocostalii,mu@chii proprii ai coloanei vertebrale $paravertebralii dorsali,intervertebralii,interspino@ii @i transverso- spino@ii%. Bn partea superioar= a regiunii dorsale se gasesc#mu@chii romboizi, mu@chii supra @i subspino@i,care intr= atat in regiunea cefei cat @i in cea dorsala. Te6nica (asa?ului (asa1ul regiunii dorsale se execut= a@ez?nd bolnavul n decubit ventral,cu minile pe lng= corp,iar in cazul cifozelor cu un grad ridicat de curbura i se aseaza pacientului o perna sub abdomen sau torace,in functie de regiunea in care se gaseste cifoza.Aolnavul este acoperit cu un cearceaf,l=s?nd descoperit= numai regiunea de masat. Se ncepe prin nete%iri $efleura1%,cu ambele palme ntinse,pornind de la partea inferioar= a trunchiului,pe mu@chii paravertebrali @i cei dorsali,pe marginea superioar= a trapezilor,ncon1ur?nd umerii. O alta form= de netezire se executa tot cu palmele ntinse,pe p=r>ile laterale ale toracelui,in acelasi sens $de 1os n sus%,pe partea superioara a trapezilor si terminand la C2. Crmeaza netezirea pe coloan=,cu dou= degete dep=rtate,prinzand apofizele spinoase vertebrale ntre degetele dep=rtate de la m?na st?ng=.Aceeasi manevra se executa si intercostal,at?t pe partea opusa,c?t @i pe partea noastra.

Se continua cu netezirea pieptene.Ea se executa pe mu@chii bine dezvolta>i, marii dorsali, derul?nd pumnul de la r=d=cin= c=tre v?rful degetelor, de 3-H ori. Crmatoarea manevra de masa1 aplicata o constituie fr1m4ntarea sau petrisa1ul, sub toate formele sale $fr1m4ntarea cu $ m4n1, ncep?nd cu partea opus= nou=, pe '-- directii de mu@chi, realizata prin compresiuni @i relax=ri ritmice intre police @i celelalte patru degete, ridic?nd mu@chiul de pe planul osos. 6e acelea@i direc>ii se execut= @i fr1m4ntarea cu &$u1 m4ini @i cea c$ntratimp( )up= fiecare manevra de framantat in parte se executa nete%iri &e ntrerupere, cu scopul de a linisti organismul si,totodata,de a-l pregati pentru manevrele care vor urma. Crmeaza *eluirea,care este tot o fr=m?ntare, ce se face pe coloan=, cu ' degete dep=rtate,prinzand spina vertebral= ntre ele. 0 alt= direc>ie a geluirii, cu degetele apropiate, se executa pe mu@chii paravertebrali dorsali,iar cu degetele departate, intercostal.:oate formele de geluire se fac de '-- ori pe fiecare direc>ie. Se aplica din nou neteziri de intrerupere. )up= acestea urmeaz= friciunile, care se executa pe coloana,cu dou= degete dep=rtate, prin mi@c=ri de sus n 1os, st?nga-dreapta, circular dreapta, circular st?nga. 0 alt= direc>ie de fric>iune N intercostal, cu degetele dep=rtate si cu mi@c=ri circulareF precum @i pe mu@chii paravertebrali dorsali,cu degetele apropiate.Se insista pe contracturile musculare,frictiunea avand un efect puternic decontracturant,mai ales in asociere cu vibratia. Se executa din nou neteziri de intrerupere,dup= care urmeaz= tap$tamentul( Acesta se aplica doar pe mu@chii bine dezvolta>i ca marii dorsali @i trapezii inferiori, evitand zona rinichilor. .ormele de tapotament folosite sunt , c1u5) cu partea cu ital1 a mainii 5i cu pumnii us$r &esc6isi((anevrele de tapotament nu se executa totdeauna ci numai in cazurile cu relaxare sau atrofie musculara. Crmeaz= vi raia) executata cu palma ntreag=,intinsa,pe toat= suprafa>a muscular=, prin trenuri vibratorii profunde @i rapide. )up= toate acestea,se aplica nete%irile &e inc6eiere, a caror intensitate va fi descrescatoare, in vederea relaxarii si linistirii organismului. !n functie de localizarea deviatiei cifotice si gradul curburii,se poate indica,pe langa masa1ul dorsal,si un masa1 decontracturant cervical si[sau lombar. !n incheierea sedintei de masa1,fizioterapeutul va efectua o serie de mobilizari +inetice in articulatiile interesate $articula>iile costo-vertebrale% deoarece ele trebuiesc mobilizate. 6entru acest lucru,pe fondul mi@carilor de inspiratie-expiratie efectuate de pacient, maseurul, >in?nd palmele perpendicular pe coloana dorsal= a acestuia,ii cere bolnavului s= trag= puternic aer n piept, dup= care,in timpul expirului, apas= ritmic, prin vibra>ii, coloana dorsala $de '-- ori%. ;INETOTERA,IE '&i(nastica (edicala) Linetoterapia $terapia prin miscare% ocupa cel mai important loc in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale.Ea este indicata in toate cazurile,indiferent de gravitatea sau localizarea lor,atat ca metoda unica de tratament $cifozele nestructurale%,cat si in asociere cu alte mi1loace terapeutice $cazurile mai grave-cifoze patologice%. Exerci>iile pentru corectarea cifozei urm=resc# !.:onifierea musculaturii paravertebrale cervicale, n sensul scurt=rii musculaturii dorsale $prin mi@c=ri concentrice% @i alungirea musculaturii anterioare a gtului @i toracelui $prin mi@c=ri excentrice%. !!.Utergerea deprinderii gre@ite @i formarea unei atitudini corecte a corpului.

!!!.Corectarea sau prevenirea devia>iilor compensatorii ale coloanei vertebrale sau a celorlalte regiuni ale corpului.

(i1loacele folosite in +inetoterapie sunt# Exerci>ii statice# -contractii izometrice, -stnd n picioare corect, -stnd n genunchi, -stnd n decubit dorsal sau ventral, -stnd atrnat Exerci>ii dinamice N extensia @i ntinderea coloanei vertebrale, apoi exerci>ii pentru cap, gt, membre, care s= amplifice extensia trunchiului. 6entru ngreun=ri in efectuarea exercitiilor se folosesc bastoane $a@ezate la spate, sub axile%, mingii medicinale $purtate pe cap sau aruncate cu ambele mini deasupra capului%. Exerci>iile vor fi ntrerupte de frecvente mi@c=ri de respira>ie @i relaxare. )eosebit de utile sunt exerci>iile de redresare pasiv= @i pasivo-activ=, efectuate la scara fix=, la perete @i, mai ales, n fa>a oglinzii. Bn cazul atitudinii cifotice, trebuie s= nv=>=m pacientul s=-@i formeze sim>ul pozi>iei corecte, prin autocontrol continuu, lucru posibil datorit= suple>ei coloanei vertebrale. Se are n vedere pozi>ia defectuoas= a capului c=zut nainte, care trebuie redresat= prin contrac>ia musculaturii cefei, cu corectarea curburii cervicale, men>innd privirea nainte, paralel= cu p=mntul. :onifierea @i reechilibrarea musculaturii paravertebrale este unul din obiectivele principale urmarite prin programele de +inetoterapie.Aceasta se realizeaza prin# din decubit ventral, se execut= gradat ridicarea capului, umerilor si a membrelor superioare $pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale%, ridicarea ambelor membre inferioare $tonific= musculatura lombar=%, ridicarea membrelor $superior si inferior% de aceeasi parte $tonific= musculatura unilateral= paravertebral= respectiv=%. Cn alt obiectiv al tratamentului fizical-+inetic l constituie asuplizarea coloanei vertebrale. 6entru a se realiza acest lucru este necesar s= se ac>ioneze n sensul# eliber=rii mi@c=rii n articula>iile interapofizare posterioare, contracararea tendin>ei de cifozare, mpiedicarea agrav=rii unei eventuale scolioze preexistente, mbun=t=>irea mobilit=>ii articulatiilor costo-vertebrale. :ehnica de lucru indicat= deriv= n mare m=sur= din metoda Llapp. Cifoza dorsal= se corecteaz= prin exerci>ii de ntindere a coloanei din cele trei pozi>ii de baz= $decubit, @ez?nd, ortostatism%, de fapt, con@tientizarea pozi>iei Sde a sta nalt7 sau Sa sta drept7. 6ostura se controleaz= n oglind=, urm=rind alungirea g?tului @i a trunchiului n ax. Exerci>iile devin mai eficiente dac= se ofer= bolnavului c?>iva parametri care s=-i permit= s= con@tientizeze corec>ia postural= $o rezisten>= u@oar= aplicat= de palma terapeutului pe cre@tetul bolnavului, o carte a@ezat= pe cre@tet etc.%. )in metoda Llapp se folosesc pozi>iile lordozante plec?nd din pozi>ia de start Sn genunchi7.

Extensiile active, mersul n patru labe, trac>iunile prin propria greutate a corpului $at?rnat la spalier%, unele sporturi $volei, baschet, notul pe spate%, toate pot fi exploatate pentru ndeplinirea aceluia@i obiectiv. 6entru toniferea musculaturii paravertebrale se folosesc tehnici globale clasice, dar sunt @i unele manevre particulare deosebit de utile deoarece, de@i se adreseaz= n principal musculaturii paravertebrale, antreneaz= n lucru @i musculatura centurii scapulo-humerale. Exercitii pentru m$ ili%area c$l$anei verte rale, )in decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept si se revine la pozitia de plecare. )in pozitia sezand, inclinari laterale si rotiri ale trunchiuluiF )in pozitie cvadrupeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare $alternativ%, concomitent cu flectarea membrului superior din cotF )in pozitie cvadrupeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral. )in decubit ventral, ridicarea capului si a trunchiului, pozi>ia membrelor superioare schimb?ndu-se pentru a grada efortul $pe l?ng= corp, sub b=rbie, pe ceafa, pe umeri%. Bn decubit ventral cu bazinul la marginea patului,cu membrele inferioare at?m?nd, se fac extensii din @old cu genunchii ntin@i. )in pozitia Sn genunchi7 cu un baston n m?ini, redresarea complet= a trunchiului, extensia bra>elor @i men>inerea pentru c?teva secunde a pozi>iei de maxim= extensie. Exerci>iile pot fi deosebit de variate, se pot realiza n condi>ii de dotare minim= @i nu pierd din valoare dec?t datorit= lipsei de continuitate. 6utem vorbi de cure alne$7inet$terapeutice, adic= de proceduri de +inetoterapie aplicate n bazine cu ap= dulce sau carbogazoas=. Avanta1ele acestei metode constau n ac>iunea fizic= a apei de a 7desc=rca7 mi@carile n mare parte, de ac>iunea gravita>iei. )e asemenea, apa opune o rezisten>a la miscare, ceea ce face ca partea izometric= a contractiei s= reprezinte mai mult din mi@care, crescand astfel tonusul muscular. a aceste ac>iuni se mai adaug= efectele termalit=>ii apei asupra vasomotricit=>ii @i efectele tonifiante asupra sistemului nervos central @i periferic. !n cazul apelor carbogazoase este de adaugat si efectul curativ al s=rurilor @i bulelor de gaz dega1ate. )e asemenea, masa1ul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. !n tratamentul profilactic al deformarilor cifotice se au in vedere doua metode importante# notul, - gimnastica respiratorie. !nnotul trebuie s= fie simetric @i f=cut mul>i ani la r=nd $bras, spate, fluture, delfin%. Este un excelent mi1loc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale @i de diri1are a dezvoltarii simetrice a toracelui. 5imnastica respiratorie, n ap=, se face sub forma de innot sau programe specializate. Exerci>iile se execut= timp de &0-&3 minute, bolnavul fiind imersionat pn= la b=rbie, membrele inferioare ntinse @i atingnd fundul bazinului cu vrful degetelor. Aceast= gimnastic= asuplizeaz= curburile, niveleaz= centurile, stimuleaz= autocontrolul @i favorizeaz= dezvoltarea simetric= a toracelui @i cresterea capacit=>ii vitale. 6rin programele de gimnastica medicala se mai urmareste# Corectarea curburii dorsale se face prin tonificarea musculaturii paravertebrale n scurtare, din pozi>ii care s= fixeze regiunea lombar= @i cervical= n pozi>ie corect=. Se lucreaz=, n special, din @eznd sau @eznd pe genunchi, din culcat, in genunchi cu spri1in pe palme, atrnat la scar= fix=, elonga>ii cu a1utorul unui c=p=stru, redres=ri active controlate, n fa>a oglinzii, transport de greut=>i pe cap.

6entru apropierea omopla>ilor se fac exerci>ii libere sau cu diferite aparate portabile $greut=>i, bastoane%, cu rotatia extern= a bra>elor, prin contrac>ia mu@chilor mic rotund @i subspinos, cu apropierea omopla>ilor de linia median= $de coloan=% prin contrac>ia trapezului @i romboidului, cu inspira>ie, iar la revenire-expira>ie. Acela@i rezultat l ob>inem lucrnd @i cu bra>ele ntinse la orizontal=, duse spre napoi pentru apropierea omopla>ilor de coloan= @i torace. )eblocarea toracelui, care se prezint= cu un stren nfundat, se ob>ine prin exerci>ii de respira>ie ampl=. Coastele, care sunt fixate de coloana dorsal= pot fi antrenate n momentul inspirului @i s= contribuie la redresarea coloanei dorsale, prin dep=rtarea ntre ele @i ridicarea lor.:oracele @i respira>ia costal= se reeduc= prin mobiliz=ri pasive, presiuni @i trac>iuni asupra coastelor, >innd cont de momentul inspirului @i expirului, cu scopul de a m=ri elasticitatea condro-costo-vertebral=, @i prin mi@c=ri active de respira>ie. 6resiunile @i trac>iunile se aplic= perpendicular pe axul de rota>ie a articula>iei costo-vertebral=, la nivelul arcului posterior sau la locul de deplasare in cazul coastelor mai mari. (i@c=rile pasive cu presiuni @i trac>iuni pe clavicul= @i stern, vizeaz= mobilizarea toracelui n partea lui superioar=, iar cand sunt aplicate pe regiunea lateral=, vizeaz= mobilizarea toracelui n partea mi1locie @i inferioar=. !mportant# pr$*ramele &e 7inet$terapie tre uie efectuate pe peri$a&e lun*i &e timp 8i&eal ar fi ce ele sa fie executate &e catre pacient pe t$t parcursul vietii) &e$arece au un r$l prim$r&ial atat in c$rectarea &eviatiil$r cif$tice existente si a c$mplicatiil$r l$r)cat si in prevenirea reaparitiei acest$ra( :E*A6!A OCC6A\!OIA ] $ergoterapia% Este o metod= de reeducare activ= care completeaz= +inetoterapia, folosind diverse activit=>i, adaptate la tipul de deficien>e motorii ale individului, cu scop recreativ @i terapeutic, a1ut?nd bolnavul s= folosesc= mai bine mu@chii r=ma@i indemni @i recuper?nd func>ia celor afecta>i de boal=, contribuind astfel la readaptarea func>ional= la gestualitatile vie>ii zilnice. 6rin aceast= terapie se evit= pasivitatea n care se fixeaz= bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse mi@c=ri utile @i contribuind astfel la readaptarea func>ional= la efort. 6rincipalele efecte pe care le urm=rim prin aplicarea programelor de terapie ocupa>ionala sunt# - mobilizarea unor articula>ii @i cre@terea amplitudinii miscarilor in acesteaF - dezvoltarea for>ei musculareF - restabilirea echilibrului psihicF 6lanul de tratament,in terapia ocupationala,se stabileste in urma unei evaluari bine documentate $cuprinzand date personale despre pacient,despre mediul familial, socioeducational si lucrativ al acestuiaF precum si indicatii asupra afectiunii pe care o are si modalitatile de tratament ale acesteia,prin mi1loacele proprii ergoterapiei%. Evaluarea este realizata de catre o echipa interdisciplinara, alcatuita din medicul specialist,+inetoterapeutul,maistrul instructor,etc.)upa efectuarea evaluarii si stabilirea planului terapeutic, se trece la aplicarea acestuia. !n acest sens,terapia ocupationala dispune de tehnici si metode specifice,grupate in trei mari categorii# gestualitati $activitati% esentiale, semnificative activitati neesentiale, nesemnificativeF metode sau activitati a1utatoare.

6e langa corectarea deficitului si readaptarea individului la noile conditii de viata, terapia ocupationala are in vedere si satisfacerea hobb;-urilor acestora si angrenarea pacientilor in diverse activitati distractive, de agrement, precum si practicarea unor sporturi atat individuale, cat si de echipa. Aolnavul cu cifoz= trebuie s= evite activit=>ile care necesit= flexia coloanei cum ar fi# gr=din=ritul, mpletitul r=chitei, cusutul la ma@in=, olarit, etc.. 6entru obtinerea unor rezultate foarte bune se recomanda practicarea unor activit=>i sportive# not, volei, baschet. *ezultatele terapeutice depind de gradul de stabilizare a evolu>iei bolii @i de ncadrarea ra>ional= a ergoterapiei n complexele de recuperare @i readaptare func>ional=. :*A:A(EI:C AA IEO O5!C $ape minerale, namoluri% Aolnavul cu cifoz= poate beneficia de tratament balneo-fizical n sta>iuni profilate pe tratamentul afec>iunilor aparatului locomotor $.elix, Eforie Iord, (angalia, :echirghiol etc.%, unde asocierea factorilor naturali $apa mineral=, n=mol terapeutic, climatul% este benefic= @i, mpreun= cu programele de +inetoterapie adecvate, pot contribui la recuperarea func>ional= a acestuia. :ratamentul balnear vizeaz= urm=toarele obiective# Bncetinirea procesului degenerativF Bmbun=t=>irea circula>iei locale @i generaleF Ameliorarea sau men>inerea mobilit=>ii articulare @i a for>ei musculare. :ipuri de ape recomandate# 9pe termale al*$minerale $.elix, & (ai, 5eoagiu% 9pe s1rate c$ncentrate $Sovata, Amara, :echirghiol% 9pe s1rate i$&urate $Aazna% 9pe sulfur$ase s1rate $C=lim=ne@ti, 5ovora% 9pe sulfur$ase termale $Merculane%. :erapia cu n=mol este benefica prin ac>iunea celor trei factori cunoscu>i# termic, fizic $mecanic% @i chimic. Sta>iunile indicate sunt# :echirghiol $@i tot litoralul%, un&e se *aseste n1m$l sapr$pelicF Amara, Sovata, :elega, Aazna, Sl=nic 6rahova $ n1m$luri &e lacuri s1rate)F Katra )ornei, Aorsec, .elix 8tur 1): 5ovora 8n1m$l silic$s 5i i$&at): 5eoagiu $n1m$luri feru*in$ase%

TULBURARI DE STATICA VERTEBRALA SCOLIOZA=LORDOZA SI CIFOZA A30A701A-- B 1*0A701A-&. Scolioza# - generalitati - definitie - clasificare - etiopatogenie )urataO ' ore )ata N 0-.0H.'0&& '. Scolioza# - examen clinic - investigatii paraclinice - evolutie si prognostic - tratament profilactic, igienico-dietetic, medicamentos, orotpedico-chirurgical )urataO ' ore )ata N 0-.0H.'0&& -. Scolioza# 6rincipiile si obiectivele tratamentului A.: - tratament hidrotermoterapeutic - tratament de electroterapie - tratament prin masa1 - tratament de +inetoterapie - terapie ocupationala - tratament balneologic )urataO / ore )ata N 0/.0H.'0&& /. ordoza# generalitati definitie etiopatogenie clasificare simptomatologie examen clinic, radiologic si de laborator

evolutie si prognostic

)urataO ' ore )ata N 0/.0H.'0&&

3.

ordoza# - tratament profilactic - tratament ortopedic - tratament medicamentos

)urataO & ora )ata N 0/.0H.'0&& H. ordoza# :ratament de recuperare si balneo-fizio-terapie# - electroterapie - hidroterapie - masa1 - +inetoterapie si presopunctura - statiuni balneare de recuperare a lordozelor

)urataO - ore )ata- &0.0H.'0&& 2. Cifoza# definitie clasificare date epidemiologice etiopatogenie

)urataO ' ore )ata N &2.0H.'0&& D. Cifoza# Criterii de sustinere a diagnosticului# tablou clinic examen obiectiv forme clinice de cifoza

)urataO - ore )ata N &2.0H.'0&& 8. Cifoza# diagnostic diferential evolutie si prognostic

)urataO & ora )ata N &D.0H.'0&&

&0. Cifoza# :ratament# profilactic igieno-dietetic medicamentos ortopedico-chirurgical

)urataO ' ore )ata N &D.0H.'0&& &&. Cifoza# :ratament de recuperare si balneofizioterapie# Obiectivele tratamentului de balneofizioterapie Midrotermoterapia# impachetari parafina impachetari cu namol baia de namol onctiuni cu namol impachetari cu nisip bai cu abur $sauna% bai lumina bai de soare si nisip cataplasme baia +inetoterapeutica baia +inetoterapeutica in grup dus masa1 dus subacval baia cu elongatie baia cu amidon

)urataO - ore )ata N &D.0H.'0&& &'. Cifoza# :ratament electroterapie masa1 +inetoterapie ergoterapie balneologie

)urataO - ore )ata N '/.0H.'0&& &-. Evaluare cu durata de ' ore in data de '3.0H.'0&& TEST DE EVALUARE CURS I TULBURARI DE STATICA VERTEBRALA SCOLIOZA SI LORDOZA !I:*EAA*! &. !n cate grupe sunt clasificate scoliozele^ a% & grupa b% ' grupe c% - grupe '. Care sunt tipurile de scolioze functionale^ a% atitudine scoliotica b% scolioza statica c% scolioza profesionala d% scolioza antalgica -. Scoliozele aparute in cursul cresterii se datoreaza# a% unor afectiuni genetice b% unor malformatii congenitale asimilate c% unor afectiuni musculare d% unor afectiuni neurologice /. Atitudinile scoliotice se intalnesc ca urmare a# a% cresterii rapide b% insuficienta imunologica c% igiena vertebrala deficitara d% inegalitate de membre inferioare cu dezechilibrul bazinului 3. Atitudinile scoliotice se caracterizeaza prin# a% deviatiile laterale a coloanei e complet reductibila clinic si radiologic in pozitia culcat b% se insotesc de modificari de structura vertebrala c% se insotesc de gibozitate d% se reduc spontan sau prin interventie minima H. Scoliozele structurale se caracterizeaza prin# a% inflexiune laterala a rahisului cu raza mare de curbura b% modificarile coloanei vertebrale nu se accentueaza in procesul de crestere c% modificarile coloanei vertebrale se accentueaza de-a lungul evolutiei bolii de baza d% se caracterizeaza prin deformarea corpilor vertebrali si gibozitate laterala 2. :ratamentul medicamentos implica# a% antiinflamatorii steroidiene si nesteroidiene b% antalgice c% decontracturante

d% vit. C, A, ) si Ca D. Obiectivele urmarite in tratamentul A.: sunt urmatoarele# a% combaterea durerii b% refacerea echilibrului muscular c% tonifiere musculara d% refacerea mobilitatii articulare si a coloanei vertebrale e% reducerea inflamatiei 8. .ormele clinice ale lordozei sunt# a% lordoza statica N de obicei profesionala b% lordoza dinamica N cu patologie neurologica c% lordoza fixa N la adolescenti sau posttraumatica &0. Cauzele de producere ale lordozelor sunt# a% rahitism b% afectiuni posttraumatice c% boli ale SIC d% SA &&. 6entru diagnosticul lordozei examenul implica obligatoriu# a% radiografie fata[profil b% proba firului de plumb c% masurarea sagetii, flexibilitatea, mobilitatea si reductibilitatea diformitatii d% modificari la nivelul pelvisului, toracelui, abdomenului si articulatiei coxofemurale e% probe de laborator &'. Adevaratul tratament al lordozei consta in# a% corset si +inetoterapie b% +inetoterapie c% in cazuri severe interventii chirurgicale d% tratamentul medicamentos antiinflamator &-. Cauzele de producere a lordozei sunt# a% rahitism b% osteoporoze c% torticolis d% afectiuni postraumatice e% paralizie spastica f% spondilita anchilozanta g% tulburari de auz h% atitudini vicioase &/. .recventa aparitiei lordozei este mai mare la# a% femei b% barbati &3. ordoza este intalnita mai des la# a% gimnaste b% inotatoare c% gravide d% persoane grase e% balerine f% la persoanele care poarta incaltaminte cu tocuri inalte

*AS6CISC*! :ES: EKA CA*E ! &. b '. a,b,c,d -. a,c,d /. a,b,c,d 3. a,d H. a,c,d 2. a,b,c,d D. a,b,c,d 8. a,b,c &0. a,b,c,d &&. a,b,c,d &'. a,c &-. a,b,c,d,e,f,g,h &/. a &3. a,b,c,d,e,f

*AS6CISC*! :ES: EKA CA*E !! &. c '. a,b,c,d,e,f,g,h,!,1,+ -. a,b,c,d,e,f,g,h,!,1 /. a 3. b H. c 2. a,b,c,d D. c 8. c &0. b &&. a,b,c &'. c &-. c &/. a,b,c &3. a,b,c

TEST DE EVALUARE CURS II TULBURARI DE STATICA VERTEBRALA CIFOZA !I:*EAA*! &. Cifoza este# a% deviatia coloanei vertebrale in plan longitudinal b% deviatia coloanei vertebrale in plan transversal c% deviatia coloanei vertebrale in plan sagital prin exagerarea curburilor normale cu convexitatea orientata posterior '. Cifozele patologice sunt# a% congenitale b% posttraumatice c% infectioase d% distrofice e% reumatice f% tumorale g% paralitice h% endocrine si carentiale i% senila 1% psihotice +% medicamentoase -. 6rincipalele forme clinice de cifoza sunt# a% epifizita vertebrala b% platispondilia c% agenezia discala d% cifoza cu microspondilie e% cifoza din SA f% cifoza profesionala g% cifoza batranilor $senila% h% cifoza histerotraumatica i% cifoza tetanica 1% cifoza medicamentoasa /. )upa cat timp a1ung la fracturi bolnavii in urma administrarii zilnice de cortizon# a% & N ' luni b% - N / luni c% peste H luni 3. Cifozele cu grad de curbura /0 N 30_ se trateaza prin# a% tratament chirurgical

b% mi1loace +inetoterapeutice c% tratament ortopedic H. Cate luni este obligatoriu purtarea unui corset ortopedic in cazurile grave de cifoza# a% - N H luni b% & an c% &D N '/ luni 2. Efectele hidrotermoterapiei sunt# a% analgezia b% hiperemia c% hipertermia locala si sistemica d% cresterea elasticitatii tesuturilor D. 6arafina se aplica la temperatura de# a% -H,3_ C b% /3_ C c% 33_ C 8. )urata unei sedinte de impachetare cu namol este de# a% &0 min. b% &3 min. c% '0 N /0 min. &0. 6entru efecte analgezice dozam urmatoarea intensitate a curentului galvanic# a% peste prag $peste 0,& mA[cm`% b% la prag $0,& mA[cm`% c% sub prag $ sub 0,& mA[cm`% &&. Efectele curentilor )) sunt# a% analgetice b% hiperemiante c% dinamogene &'. Curentii interferentiali au un efect analgetic la urmatoarele frecvente# a% frecvente mici $sub &0Mz% b% frecvente medii $&' N -3 Mz% c% frecvente rapide $D0 N &00 Mz% &-. )urata unei aplicatii de CCS este de# a% & min. b% &3 min. c% ' N 3 min. &/. Exercitiile pentru corectarea cifozei urmaresc# a% tonifierea musculaturii paravertebrale cervicale in sensul scurtarii musculaturii dorsale $prin miscari concentrice% si alungirea musculaturii anterioare a gatului si toracelui $prin miscari excentrice% b% stergerea deprinderii gresite si formarea unei atitudini corecte a corpului c% corectarea sau prevenirea deviatiilor compensatorii ale CK sau a celorlalte regiuni ale corpului &3. :ratamentul balnear vizeaza urmatoarele obiective# a% incetinirea procesului degenerativ b% imbunatatirea circulatiei locale si generale c% ameliorarea sau mentinerea mobilitatii articulare si a fortei musculare