Sunteți pe pagina 1din 33

UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei Departamentul de nvmnt la Distan i Frecven Redus

PSIHOPEDAGOGIA JOCULUI

Laura CIOLAN

Suport de curs anul universitar 20122013

JOCUL
Lect. dr. Laura Elena Ciolan

Dezvoltarea global i individual a copilului


Diferenierea i individualizarea curricular presupune un ansamblu de aciuni organizate i sistematice ale cadrului didactic, ce au ca scop identificarea nevoilor educaionale individuale sau ale unor subgrupuri din grupul-clas i crearea unui context educaional care s vin n ntmpinarea acestor nevoi. (A. Glava, C. Glava, 2002, pag. 86)

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Diferenierea i individualizarea curricular au la baz urmtoarele aspecte:


identificarea n faz incipient a copiilor cu cerine educative speciale; derularea unor programe educaionale individualizate care s elimine rmnerile n urm n dezvoltarea copilului; iniierea i conducerea unor aciuni de asisten psihopedagogic, medical, care s completeze programul educaional individualizat; promovarea principiului anselor egale de dezvoltare din perspectiva unicitii fiecrui copil.
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 3

Individualizarea
Din perspectiva strategiei didactice, individualizarea este orientarea procesului educativ n direcia identificrii caracteristicilor i cerinelor celui care nva, precum i a stimulrii i sprijinirii acestuia.. Individualizare nseamn respectul individului n procesul educaional. (Unicef, E. Vrsma et al, 1993, pag. 23)

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Condiiile individualizrii sunt date de cunoaterea caracteristicilor de vrst i individuale, avnd n vedere:
gradul de dezvoltare a diferitelor domenii i

procese psihice; ritmul de dezvoltare; nivelul de dezvoltare; stilul de nvare; caracteristici personale; experiena personal i mediul social
(cf. Unicef, E. Vrsma et al, 1999, pag 23).
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 5

Reuita i atingerea finalitilor propuse n educaie depind, n mod radical, de tratarea individual a copilului, de integrarea acestuia n grupul de joc.
jocul este activitatea care l reprezint pe copil n

deplintatea dezvoltrii lui;

jocul ofer cele mai importante ocazii de nvare,

mai ales jocul liber creativ, ales de copil conform motivaiei interne;

nvarea se produce n urma manipulrii i

contactului direct cu obiectele, cu ceilali oameni, cu sine; copilul, i nu a produselor sau coninuturilor; avem n vedere efortul depus, concentrarea ateniei, a voinei, motivaia pentru desvrirea aciunii, mobilizarea tuturor capacitilor.
Copyright DEPARTAMENT ID 2012

importana este a procesului n care este implicat

DEFINIREA JOCULUI (1)


A priva un copil de joaca inseamna a-l priva de

placerea de a trai.. (F.Martens, R.Kramerman)


Copilul vorbeste cand se joaca Orice joc este un mediator al dorintelor Jocul satisface in cel mai inalt grad trebuintele

copilului.
Jocul este un mijloc de cunoastere si autocunoastere,

de exersare a unor capacitati, de socializare primara, de antrenare si dezvoltare a capacitatilor cognitive, de exteriorizare a emotiilor si a sentimentelor.
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 7

Definirea jocului (2)


La greci, cuvantul joc exprima actiuni proprii

copiilor: a face nazbatii, copilarii la romani: ludo = bucurie, veselie La evrei: joc = gluma, haz La germani, vechiul cuvant spilan = miscare usoara, lina, asemanatoare pendulului sau valurilor Actual, semnificatiile cuvantului joc se extind asupra unei sfere largi de actiuni umane; nu presupune o munca grea si ofera satisfactii
8 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Definirea jocului (3)


M.MONTESSORI: jocul este munca

realizata de copil; atrage atentia asupra efortului depus.


J. PIAGET: cand un copil se joaca, el

pune in miscare toata capacitatea sa de a stapani si influenta realitatea


E. ERIKSON: jocul ca instrument prin

care copiii actioneaza si scot la lumina sentimentele si ideile interioare.


Copyright DEPARTAMENT ID 2012 9

Definirea jocului (4)


F. FROEBEL (fondatorul gradinitei de copii)

jocul este expresia cea mai intalta a dezvoltarii umane in copilarie pentru ca este expresia libera a ceea ce se afla in sufletul copilului.
E.VRASMAS = jocul este activitatea prin care

copilul se dezvolta, dar fiind dependent de propria sa alegere, de motivatia intrinseca, de orientarea catre proces, de implicarea participarii active
10 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

CARACTERISTICILE JOCULUI/ ORGANIZARE (1):


IDENTIFICAREA OBIECTELOR ANTRENAREA COPILULUI CA PARTICIPANT ACTIV COLABORAREA ADULTULUI CU COPILUL DIVERSITATEA MODALITILOR DE INTEGRARE A

OBIECTELOR N JOC

DIVERSIFICAREA MEDIULUI EDUCAIONAL JOCUL FAVORIZEAZ TRECEREA DIN PLAN REAL N

PLAN IMAGINAR

COPILUL, PRIN JOC, TRECE DE LA ETAPA

EXPERIMENTAL LA NVARE PRIN DESCOPERIRE comunicarea cu sine, cu adulii apropiai, cu ali copii etc.)
11

JOCUL- MODALITATE DE NVARE A COMUNICRII ( ex.

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

CARACTERISTICILE JOCULUI/ ORGANIZARE (2):


JOCUL CA FORM, MIJLOC, PROCEDEU, DE DEZVOLTARE A

PROCESELOR, CAPACITILOR, DEPRINDERILOR FIZICE, COGNITIVE, AFECTIVE I SOCIALE ALE COPLULUI DE PROBLEME

JOCUL CA MIJLOC, PROCEDEU, ACTIVITATE DE REZOLVARE JOCUL PRINCIPALA MODALITATE DE INTEGRARE N GRUP

SOCIAL, INTERRELAIONARE I SOCIALIZARE A COPILULUI ASIMILARE A CUNOTINELOR

JOCUL CA ACTIVITATE FUNDAMENTAL DE NVARE I CU CT JOCUL ESTE MAI COMPLEX, CU ATT DEZVOLTAREA

ESTE MAI COMPLEX FORMELE)

JOCUL > EDUCAIE (N TOATE PLANURILE I N TOATE JOCUL CA MODALITATE DE DOBNDIRE A NORMELOR,

REGULILOR I A COMPORTAMENTULUI CIVILIZAT

12

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Clasificari ale jocurilor (1)


B. QUERAT Jocuri cu caracter ereditar Jocuri de imitatie privind activitatile specific umane Jocuri de imaginatie K. GROSS Jocuri de experimentare Jocuri de functii generale Jocuri senzoriale Jocuri motorii Jocuri intelectuale Jocuri afective Jocuri de vointa
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 13

Clasificari ale jocurilor (2)


E. CLAPAREDE (dupa directia formativa a jocurilor)
1. Jocuri cu functii generale

Jocuri senzoriale Jocuri motorii Jocuri psihice (intelectuale si afective)

2. Jocuri privind functiunile speciale jocuri de lupta Jocuri de vinatoare Jocuri speciale (comportamente sociale) Jocuri familiale Jocuri de imitatie
14 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Clasificarea jocurilor (3)


J. PIAGET 1. Jocuri exercitii (pre-exercitii, exercitii, post-exercitii) - Jocuri senzorio-motorii sau de manuire - Jocuri de exersare a gandirii 2. Jocuri simbolice - jocuri cu o simbolistica constienta - jocuri cu o simbolistica inconstienta 3. Jocuri cu reguli - cu reguli spontane - cu reguli de la o generatie la alta Dupa sfera antrenata pot fi: - jocuri senzoriale - jocuri intelectuale Copyright DEPARTAMENT ID 2012

15

JOCUL ETAPA DE VRST 3-4 ANI


Jocul este micare

ca o necesitate biologic a copilului ca o necesitate de lrgire a mediului de joc ca o necesitate de a relaiona i implica ali participani la joc prin joc descoper alte sensuri i utiliti ale obiectelor / jucriilor care-l nconjoar
Jocul modalitate de cunoatere de sine n cadru organizat / instituionalizat, jocul este modalitatea

de transmitere a cunotinelor i de formare a capacitilor, deprinderilor, comportamentelor deprinderea de ordine, curenie, igien personal)

Latura formativ educativ a jocului (i formeaz

16

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

JOCUL ETAPA DE VRST 4-5 ANI


Jocul este nvare (se dezvolt procesele cognitive) Prin joc se formeaz i se dezvolt comportamente Jocul are lider (prin copierea modelului adultului) Jocul didactic; necesitatea organizrii dup reguli stabilite Activitatea de nvare i atinge scopul prin introducerea elementelor

de joc

Diversificarea jocului prin diversitatea jucriilor i a altor obiecte Este etapa de vrst n care se produc cele mai frecvente accidente Jocul acoper necesitatea fiziologic de micare Prin joc se extinde cunoaterea de sine i apare respectul fa de sine

prin atribuirea exagerat a modalitilor de folosire altfel a jucriilor

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

17

JOCUL ETAPA DE VRST 5-7 ANI


Jocul este oglinda dezvoltrii capacitilor umane (aproximativ 60-65%) Jocul i dezvoltarea independenei n aciunea cu obiectele lumii

nconjurtoare

Jocul sprijin rezolvarea individual i n grup a problemelor Jocul formeaz deprinderi de autoservire, autogospodrire i autocontrol Jocul dezvolt afectivitatea copilului, ataamentul fa de grup Integrarea social i relaionarea n joc Respect prin cunoaterea de sine trece de la egocentrism la altruism

dezvoltarea respectului fa de sine i fa de ceilali (copii, educatoare, ali aduli)

Jocul dezvolt imaginaia i creativitatea (jocul de construcie, jocurile de

rol)

Prin joc se poate descoperi talentul copiilor? Jocul didactic ca activitate de nvare
18 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

JOCUL ETAPA DE VRST 7-10 ANI


Jocul ca necesitate de integrare n plan social lrgit (jocurile

sportive, jocurile de grup social extins: familie, coal, clas) Ponderea jocului n activitatea didactic specific nvmntului primar Copiii se joac avnd un lider care iniiaz / organizeaz / complic / coordoneaz jocul Nevoia de independen n jocul organizat n grupul social lrgit Jocul periculos i jocul nepericulos Jocul faciliteaz organizarea gtii (gaca element pozitiv i negativ, ca grup social constituit dup diferite interese, gaca colar) Jocul formeaz i dezvolt capacitatea de exprimare a opiniei Jocul dezvolt capacitatea de rezolvare a problemelor
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 19

JOCUL ETAPA DE VRST 7-10 ANI


Jocul exerciiu, component obligatorie a actului didactic (ca

mijloc, metod, form, procedeu de transmitere, consolidare, verificare a cunotinelor, deprinderilor, comportamentelor Prin joc se dezvolt imaginaia i creativitatea Prin joc se produce excluderea parial a modelelor adulilor (specificitatea negativismului la 7 10 ani poate transforma jocul n activitate social periculoas) Jocul i tentaia sexual (prin copierea modelului persoanelor mai mari dect ei) Jocul ca cel mai important mijloc de educaie pentru sntate Prin joc se dezvolt cunoaterea i respectul fa de sine, acceptarea celuilalt (diferene culturale, etnice, sexuale) Dinamica jocului: conflictul, violena, negocierea
20 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Jocul didactic
Joc didactic- metoda de invatamant in care predomina actiunea didactica simulata ( Cristea, S., 1998, pag.256) Clasificare: Dupa obiectivele prioritare Dupa continutul instruirii Dupa forma de exprimare Dupa resursele folosite Dupa regulile instituite Dupa competentele psihologice stimulate Alta clasificare Dupa continutul jocului didactic Dupa prezenta sau absenta materialului didactic Dupa scopul urmarit
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 21

Joc didactic- dezvoltarea psihica a copilului prescolar Jocul psihomotor Jocul de stimulare intelectuala Jocul de dezvoltare socio-emotionala Structura( caracteristiclei) jocului didactic contine: Scopul jocului didactic Sarcina didactica Elementele de joc Continutul jocului didactic Regulile jocului didactic Materialul didactic Actiunea de joc
22 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Metodologia jocului didactic


Organizarea salii de grupa Introducerea in joc Prezentarea materialului Anuntarea titlului jocului si a scopului acestuia Explicarea si demonstrarea jocului executarea jocului de proba Executarea jocului de catre copii complicarea jocului Incheierea jocului

Copyright DEPARTAMENT ID 2012 23

Teorii ale jocului


Teoria recreerii( odihnei)

Schaller-1861\ Lazarus- 1883 Teoria surplusului de energie Schiller- 1795\ Spencer Teoria exercitiului pregatitor K. Gross- 1896 Teoria jocului ca stimulent al cresterii H. Carr Teoria exercitiului complementar Freud, Jung, Adler Teoria lui Piaget

Alte teorii Teoria lui A. Gesell Teoria lui D. B. Elkonin Teoria lui L. S. Vagotski
24 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Teme de reflectie: copil- joc


Jocul ca activitate fundamentala jocul

in era digitala
Copiii si copiii crescuti digital Invatam sau ne jucam?? Calculatorul/informatia sau profesorul?!
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 25

Programul de tranziie ... ntre copil i eu, ca profesor


Activarea dorinei de a nva (motivaia intern) Crearea de contexte pentru descoperirea /

manifestarea abilitilor / talentelor

Oferirea oportunitii de a ncerca i de a face

greeli.

Securitate i sntate fizic, mental, emoional,

organizaional i social

26

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

S nu ferecm viaa n rspunsuri..


Cnd un copil sau adult se simte confirmat,

recunoscut, n el se dezvolt o infinitate de lucruri noi, dincolo de competenele obinuite

S lucrezi n echip nseamn s ai la

ndemn un loc n care s-i mprteti nelinitile, ntrebarile, propriile contradicii cel primit

Nu discursul e important, ci mesajul trimis si

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

27

Pedagogia menghinei- pedagogia diferenierii


A nega diferenele, a ascunde divergenele/a

permite celuilalt sa fie diferit,cnd niciunul nu se simte ameninat de alteritatea celuilat

A deveni partener deplin nseamn: trecere

de la reacie la relaie, de la improvizaie la coeren, de la amatorism la profesionalism toate situaiile de via, n prezena oricrui adult, iat miza educaiei
28 Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Ai da voie unui copil s tie cine este, n

Doua metode de educatie


Educatia prin reactie Educatia proactiva Educatia eficienta- exprimarea

consecventa a iubirii fata de copil, caci nevoile esentiale ale copilului nu se modifica, doar contextul
Copyright DEPARTAMENT ID 2012 29

Bibliografie
ISSA 10 th Conference ,2099 MECT Unitatea de Management al Proiectelor pentru Invatamantul Preuniversitar ,2008 Maister ,D;Green Ch;Galford, R-2009 Neacsu ,I;Urea R;Matei G (coord.)2010 Amstonp Thomas; Alexandria USA, 2006 Sullo Bob, 2001 Eurydice, 2009 Oater John editor Seed of Champe Effective Investments in Early Childhood for Enduring Social Progress Curriculum pentru educatiea timpurie a copilor de la 3 la 6/7 ani; Bucuresti Consilierdul de incredere. ed. Publica,Bucuresti Jocul ,jucaria in educatia si dezvoltarea copilului. Ed. Universitara ,Bucuresti The Best Schools: how human development research should inform educational practice,A SC D Activating the desire to learn ,ASCD ,Alexandria Virginia USA Key data on Education in Europe EACEA Pg Eurydice ,Brussels, Supporting parenting Child and Youth Studies Group,The Open University ,ed. Cambrian ,Printers Aberystunyth,United Kingdom
Copyright DEPARTAMENT ID 2012

30

Glava A;Pocol 19 ; Tataru L-Li(Coord.)-2009 Ulrich Catalina, 2007 Salom Jacques 2008

Educatie timpurie,Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului prescolar ed. Paralela 45 ;Pitesti , Postmodernism si educatie;EDP RA ;Bucuresti Mami ,tati,ma auziti? Pentru o mai buna intelegere a copilului ,ed. Curtea Veche ,Bucuresti Cele cinci limbaje de iubire ale copilului Educatia prin vorbire ,ed. Curtea Veche ,Bucuresti Autismul la prescolari .Ghid practic si metodologic ,ed Rovimed Publishers,Bacau O scoala orientata spre elev .Elevul partener activ in procesul propriei invatari ,Aramis ,Bucuresti
31

Chapmam G ; Campbell R 2099 Campbell Ross 2007, ed. Curtea Veche, Bucuresti Gifel Margareta 2010 Popa Carmen Maria 2009

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

Egam Kieram, 2007

Predarea ABC-ului invatarii , ed CDPress ,Bucuresti

European Commission , 2009

Early Childhood Education and Care . Key lesson from research for policy makers Brussels Early Childhood .Education and Care in Europe:Tackling Social and Cultural Inequalities,Brussels Key Concepts in Earlychildhood Education & Care ; Sage London

EACEA, 2009

Nutbrown Cathy (2011)

Rogers Sue (editor) 2011

Rethinking play and pedagogy in early childhood education .Concepts,contexts and cultures);ed Routledge-London

32

Copyright DEPARTAMENT ID 2012

S-ar putea să vă placă și