Sunteți pe pagina 1din 13

Raport de tara THAILAND

Condurache I. Cristian Anul III, specializarea Management ID

Cuprins

Prezentare.3 Religie4 mprire administrativ 5 Politica.6 Moneda..7 Economia...8 Reglementari vamale............10 Climatul investitional..11 Bibliografie.13

Prezentare
Thailanda ( n thailandez), oficial Regatul Thailandei (n limba romn este ntlnit i forma Tailanda) este o ar n Asia de sud-est, nvecinat cu Cambodgia la est, Golful Thailandei i Malaezia la sud, i cu Marea Andaman i Myanmar la vest. Capitala statului este Bangkok. Originea Thailandei este legat n mod tradiional de scurta existen a regatului fondat n 1238, dup care, mai marele regat a luat fiin la mijlocul secolului al XIV-lea. Cultura thailandez a fost influenat, n cea mai mare parte, de China i India. Contactul cu diversele puteri europene a nceput n secolul al XVI-lea dar, n ciuda presiunii continue, Thailanda este singura ar din sud-estul Asiei care nu a fost niciodat ocupat de vreo putere european, totui influena vestului, inclusiv ameninarea cu fora, a condus la multe reforme n secolul al XIX-lea i concesii majore intereselor mercantile britanice (de aceea muli istorici includ Thailanda n Imperiul Britanic neoficial). Revoluia din 1932, n mare msur fr vrsare de snge, a condus la o monarhie constituional. Cunoscut la nceput ca Siam, ara i-a schimbat denumirea prima dat n Thailanda n 1939, i definitiv n 1949, dup rentoarcerea la vechiul nume dup al Doilea Rzboi Mondial. n timpul conflictului, Thailanda a fost ntr-o alian dezavantajoas cu Japonia; trgnd nvminte din aceast experien a istoriei, Thailanda a devenit un aliat al SUA. Au urmat apoi o serie de lovituri de stat, dar ara a progresat ctre democraie ncepnd cu anii 1980. Calendarul oficial n Thailanda se bazeaz pe Era budist, care este cu 543 de ani naintea calendarului vestic. De exemplu, anul 2000 al erei cretine, este acelai cu anul 2543 din calendarul erei buddiste.

Pe 26 decembrie 2004, coasta vestic a Thailandei a fost devastat de un val tsunami de 10 metri nlime, ce a urmat cutremurului din Oceanul Indian. Valul tsunami a provocat peste 5.000 de victime n Thailanda, jumtate dintre acestea fiind turiti.

Religia
Religia naional a Thailandei este Budismul Theravada. Practicat de peste 90 % din thailandezi, este influent, semnificativ i deosebit de vizibil n existena oamenilor de rnd. n ce privete personificarea lui Buddha, thailandezii au creat un tip uman deosebit, care este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale artei asiatice. n ce privete ornamentele, acestea au copiat caracterul luxuriant al vegetaiei tropicale. Contrar altor popoare budiste care au utilizat sculptura pentru a reprezenta legende ori mituri, ei au folosit aceast art numai pentru a-l personifica pe Buddha i pentru mpodobirea monumentelor religioase. n plus, n Thailanda reprezentarea Iluminatului este unic: prezentat adesea n starea de meditaie profund, cu faa senin, familiar, cu un nimb, cu urechi alungite n jos sau mrite, cu o urna (un semn pe frunte reprezentnd al treilea ochi al viziunii spirituale) i cu ushinsha, o protuberan cranial reprezentnd cunoaterea. Lacaele de cult se numesc wat. Pentru a nelege importana wat-ului i influena budismului n gndirea thailandez este necesar nelegerea caracterului multifuncional al mnstirilor i ct de folositoare le sunt oamenilor de rnd. Familiile din zonele rurale se simt n nesiguran la gndul de a-i ine bunurile de valoare n cas, prin urmare, l roag pe stare s le depoziteze la mnstire. Wat-ul depoziteaz documente i artefacte cu semnificaie istoric, precum i

numeroase reprezentri a lui Buddha, folosite pentru venerarea public sau ca obiecte de meditaie. Cltorii pot fi gzduii peste noapte la mnstiri, mai ales cnd vin la diverse festivaluri; copiii trimii la coal la Bangkok le pot folosi pe post de cmine, dat fiind c prinii lor fac tot felul de donatii. Bieii i ajut pe clugri la treburile zilnice i se iniiaz n tainele religiei budiste. Funciile statului (alegeri, recrutri) se exercit n cadrul mnstirilor, iar unele servesc drept clinici.

mprirea administrativ a Thailandei.


Thailanda este divizat n 75 de provincii (changwat, singular i plural, grupate n 5 grupe de provincii i Bangkok drept capital. Fiecare provincie este mprit n mici districte n 2000 erau 795 de districte (Amphoe), 81 subdistricte (King Amphoe) i 50 de districte ale Bangkokului (khet). Cu toate acestea, unele pri ale provinciilor nvecinate cu Bangkok sunt considerate ca fiind parte a Marelui Bangkok (Prari Monthon). Aceste provincii cuprind Nonthaburi, Pathum Thani, Samut Prakan, Nakhon Pathom, Samut Sakhon. Numele fiecrei capitale a provinciilor (mueang) este acelai ca i denumirea provinciei. De exemplu: capitala provinciei Chiang Mai (changwat Chiang Mai) este amphoe mueang Chiang Mai. Cele 75 de provincii sunt: Nord Chiang Mai, Chiang Rai, Kamphaeng Phet, Lampang, Lamphun, Mae Hong Son, Nakhon Sawan, Nan, Phayao, Phetchabun, Phichit, Phitsanulok, Phrae, Sukhotha i, Tak, Uthai Thani, Uttaradit Est

Chachoengsao, Chanthaburi, Chon Buri, Prachin Buri, Rayong, Sa Kaeo, Trat Sud Chumphon, Krabi, Nakhon Si Thammarat, Narathiwat, Pattani, Phang Nga, Phatthalung, Phuket, Ranong, Satun, Songkhla, Surat Thani, Trang, Yala Nord-est Amnat Charoen, Buri Ram, Chaiyaphum, Kalasin, Khon Kaen, Loei, Maha Sarakham, Mukdahan, Nakhon Phanom, Nakhon Ratchasima, Nong Bua Lamphu, Nong Khai, Roi Et,Sakon Nakhon, Si Sa Ket, Surin, Ubon Ratchathani, Udon Thani, Yasothon Centru Ang Thong, Phra Nakhon Si Ayutthaya, Bangkok (Krung Thep Maha Nakhon), Chai Nat, Kanchanaburi, Lop Buri, Nakhon Nayok, Nakhon Pathom, Nonthaburi, Pathum Thani,Phetchaburi, Prachuap Khiri Khan, Ratchaburi, Samut Prakan, Samut Sakhon, Samut Songkhram, Saraburi, Sing Buri, Suphan Buri

Politica Thailandei
Constituia prevede pentru rege puteri directe sczute, ns este protectorul budismului thai i un simbol al identitii i unitii naionale. Actualul monarh, Bhumibol Adulyadej, se bucur de un mare respect popular i autoritate moral, care este ocazional folosit n rezolvarea crizelor politice. eful guvernului este primul ministru, care este numit de rege dintre membrii camerei inferioare a parlamentului, de obicei liderul partidului care poate organiza o coaliie guvernamental majoritar.

Parlamentul bicameral thailandez este Adunarea Naional sau Rathasapha , care este format din Camera Reprezentanilor (Sapha Phuthaen Ratsadon ) cu 500 de locuri i Senatul (Wuthisapha ) cu 200 de locuri. Membrii ambelor camere sunt alei prin vot popular. Membrii Camerei Reprezentanilor sunt alei pe o perioad de 4 ani, n timp ce senatorii pentru 6 ani. Organul suprem judiciar este Curtea Suprem sau Sandika , ale crei edine de judecat sunt stabilite de rege. Thailanda este membru activ al Asociaiei naiunilor din Asia de sud-est (ASEAN).

Moneda nationala
Baht-ul thailandez. (1 USD= 35,403 THB - Thailand Baht, 20 martie 2009). Vizitatorii straini sunt liberi sa aduca orice valuta straina. Cecurile si tratele aduse, trebuie vandute bancilor in termen de 15 zile de la sosire. La parasirea Thailandei, vizitatorii straini pot scoate din tara toata valuta adusa sau cea ramasa. Rezidentii pot scoate cantitati nelimitate de bancnote si monezi pentru cheltuielile de calatorie. Cantitatea de trate si cecuri este supusa aprobatii bancii emitatoare. Cantitatea de bani thailandezi introdusa de vizitatorii straini este nelimitata. Calatorilor care parasesc Thailanda, atat thailandezi cat si straini, li se permite sa scoata, fara aprobare anterioara, 50.000 Bahts/persoana. Pentru cei care calatoresc in tarile vecine Thailandei, suma maxima admisa este de 500.000 Bahts/persoana., Unitatea monetara de baza, in Thailanda, este Baht-ul. Un Baht este divizat in 100 unitati numite "satang".

Economia
Dup ce s-a bucurat de cea mai mare cretere mondial din 1985 pn in 1995 cu o cretere medie anual de 9% - creterea presiunii speculative asupra monedei naionale ,bahtul, n 1997 a condus la o criz care a descoperit punctele slabe ale sectorului financiar. Mult vreme la un curs de 25 la dolar in SUA, baht a atins cel mai scazut nivel la 56 per dolar SUA n ianuarie 1998 i descreterea economica n acel an a fost de 10,2%. Criza s-a extins la criza financiar asiatic. Thailanda a intrat n procesul de recuperare n 1999, cu o cretere de 4,2% i de 4,4% n 2000, n mare parte datorit exporturilor care au crescut cu 20% n 2000. creterea a fost temperat de o scdere a economiei mondiale n 2001, dar a crescut din nou n urmtorii ani datorit creterii puternice din China i diferitelor programe de stimulare economic local, un program promovat de prim ministrul primul ministru Thaksin Shinawatra. Cresterea n 2003 s-a estimat la aproximativ 6,3% i s-a prevzut o cretere de 8% i 10% pentru 2004 i 2005. Turismul a contribuit n mod semnificativ la economia Thailandei i industria a beneficiat de aprecierea monedei i de stabilitatea Thailandei. Numrul de turiti sosii n 2002 (10,9 milioane) reflect o cretere cu 7,3% fa de anul precedent (10,1 mil). O treime din hard-disk-urile din lume sunt produse n Thailanda, iar n 2010 producia de camionete a depit-o pe cea a Japoniei.[7] n afar de a fi cel mai mare exportator de orez, Thailanda mai este numrul 1 mondial n exportul de cauciuc i numrul 2 n exportul de zahr. Statele Unite ale Americii sunt o mare destinaie de export pentru Thailanda. Comerul n 2011 a fost de aproximativ 24,8 miliarde de

dolari n exporturile thailandeze ctre SUA i 10,9 miliarde de dolari n exporturile din SUA ctre Thailanda. Cifrele reprezint o cretere de 12,9 la sut n valoarea schimburilor comerciale dintre cele dou ri. Exporturile SUA ctre Thailanda au crescut cu 21,7 la sut, n timp ce importurile din SUA in Thailanda a crescut cu aproximativ 9,4 la sut n aceeai perioad din 2010. n Asia, Thailanda reprezinta a 10-a tara la nivelul exporturilor, dup China, Japonia, Coreea de Sud, Hong Kong, Taiwan, India, Hong Kong, Singapore si Malaezia. O economie dependent de exporturi, Thailanda a exportat produse in total de 223 miliarde de dolari in 2011, reprezentnd 69 la sut din PIB. Exporturile n anul 2011 au crescut cu 14%, comparativ cu 29% in anii anteriori. Acest lucru se datoreaz n parte inundaiilor, care au perturbat producia n industria de automobile i electronice, primele dou ramuri industriale de export pentru Thailanda. mpreun, China, Japonia, SUA, au reprezentat 32 la sut din pia pentru exporturile thailandeze n 2011.

n ciuda tensiunilor politice interne i inundaiilor grave din 2011, Thailanda continu s menin o economie deschis, orientat spre pia i ncurajeaz investiiile strine directe ca un mijloc de promovare a dezvoltrii economice, ocuprii forei de munc, i transfer de tehnologie. n ultimele decenii, Thailanda a fost o destinaie important pentru investiiile strine directe, i sute de companii europene si americane au investit in Thailanda cu succes. Thailanda continu s primeasc investiii din toate rile i ncearc s evite dependena de o singur ar ca surs de investiii.

Reglementari vamale
Exporturile de chipuri Buddha (cu exceptia celor mici transportate de persoane), antichitati si opere de arta autentice sunt supuse licentelor de export, emise de Departamentul de Arte Fine. Magazinul de la care sunt cumparate poate asigura serviciile necesare pentru scoaterea obiectelor din tara. Turistilor straini li se permite sa ia cu ei podoabe (ornate) de aur, insa importul si exportul de aur (altul decat bijuterii) este supus licentierii de catre Ministerul Finantelor. Este interzis prin lege sa fie aduse in Thailanda, oricare din urmatoarele articole: 1. narcotice (marihuana, canabis, opium, cocaina, morfina, heroina) 2. literatura si picturi triviale (obscene) 3. arme si munitie - (mai putin in cazul in care s-a obtinut o aprobare de la Departamentul Politiei sau un Birou de Inregistrare) Viza Cetatenii din 40 tari pot intra in Thailanda fara viza, ca turisti, pentru o perioada de max. 30 zile. Pentru vizitatorii din alte 20 tari se pot obtine vize de tranzit valabile 15 zile, cu plata a 1.000 Bahts, la sosire, la oricare din cele 23 puncte de control imigrare, inclusiv la 5 aeroporturi: Suvarnabhumi (Bangkok), Dong Muang (Bangkok), Chiang Mai, Phuket si Hatyai. Cetatenii romani care calatoresc in Thailanda cu pasaport turistic, in scop turistic sau de afaceri, trebuie sa obtina viza thailandeza anterior plecarii, de la una din ambasadele Thailandei din exterior. Posibilitatea obtinerii vizei la sosirea in Thailanda, pentru posesorii de pasaport turistic romanesc, este exclusa. Categoriile de vize sunt: transit, tourist, non-immigrant, diplomatic, official si courtesy.

Un turist care doreste sa-si prelungeasca valabilitatea vizei trebuie sa ceara aprobare la Immigration Bureau, cu prezentarea urmatoarelor documente: formular solicitare prelungire viza completat, pasaport original si copie, o fotografie tip pasaport, certificat medical (in caz de boala) si 1.900 Bahts - taxa prelungire. Viza se poate prelungi pentru o perioada de 7-10 zile. Pentru depasirea valabilitatii vizei se plateste amenda de 500 Bahts pentru fiecare zi depasire. Permis de munca Strainii care doresc sa lucreze in Thailanda trebuie sa obtina un permis de munca de la Labour Department. Solicitantii trebuie sa detina o viza non-immigrant (90 zile) inainte de sosirea in Thailanda si impreuna cu cererea de aprobare permis de munca, trebuie sa depuna urmatoarele documente: documente de studii si scrisori de acreditare, un certificat de sanatate, 3 fotografii tip pasaport, schema organizatorica a companiei unde urmeaza sa lucreze, certificat de inregistrare a companiei si lista actionarilor.

Climatul investitional

In primul rand trebuie sa luam in considerare localnicii, oamenii de afaceri thailandezi. Ei sunt foarte competitivi i cu spirit antreprenorial, mai ales in ceea ce priveste ntreprinderile bazate pe servicii. Un scurt exemplu ar fi Thai Airways, care a iesit in pierdere doar de dou ori n existena sa (dintre care una a fost n 1997, cnd traficului de fiine umane a pierdut jumtate din valoare). Acest an va fi doar a doua oar, insa le pupem oferi circumstante atenuante datorita situatiei inca tulbure din cauza inundatiilor. n afaceri, ca si n sport, echipa gazd are ntotdeauna un avantaj fa

de vizitatori, n special n ntreprinderile de servicii care cunosc deja piea locala. Thailanda sprijin investiiile strine private printr-o serie de stimulente fiscale i nefiscale att pentru investitorii strini ct i thailandezi. Guvernul a nfiinat, n 1959, Consiliul pentru Investiii (Board of Investment BOI), agentie guvernamentala responsabila cu atragerea investitiilor straine in Thailanda. BOI desfasoara activitati intense de promovare a investitiilor, atat pe plan local cat si in strainatate, si este imputernicita sa acorde o gama larga de stimulente fiscale/nefiscale si sa garanteze proiectele de investitii care raspund nevoilor de dezvoltare economica nationala. n octombrie 1997, BOI a micorat numarul de restricii impuse investiiilor strine in Thailanda. O nou lege a investiiilor strine a fost aprobat n august 1998, aceasta deschizand noi sectoare investiiilor strine i eliminand restriciile asupra aportului de capital strin ntr-un numr de sectoare.

Bibliografie
www.doingbusinessthailand.com www.worldbid.com Wiki www.en.wikipedia.org Thailand Exports - www.export.gov/thailand Delegatia Comisiei Europene la Bangkok - www.deltha.ec.europa.eu Ministerul Afacerilor Externe - www.mfa.go.th Ministerul Comerului - www.dft.moc.go.th Departamentul de Promovare a Exporturilor - www.depthai.go.th www.thaitrade.com Consiliul Comerului din Thailanda - www.tcc.or.th

Camera de Comer a Thailandei - www.thaiechamber.com