Supravietuire

Manual de supravietuire 2 13. LA DRUM 13.1. Cnd parasesti epava sau locul accidentului? 13.2.
Pregatirea calatoriei Echipamentele improvizate, Rucsacul, ncaltamintea, m!racamintea 13.3. Mi"loace de transport # sanie, # pluta, # luntre, # !arca de salvare, $n autovehicul 13.%. #rientarea n teren Cu harta si !usola, &usola, 'paratura (P), *ara !usola, Pastrarea directiei de mers, +e,ai ratacit, Mira"ele 13.-. Putina meteorologie 13... Mersul pe "os Prin regiunile polare, n desert, n "ungla, /a munte, ntr,o crevasa, n avalansa de zapada 13.0. +raversarea rurilor Cnd? Pe unde? Cum? 13.1. Calatoria pe apa Cu pluta, Cu !arca de salvare, 2armul marii, Pe o insula pustie 13.3. Cu un autovehicul Pe arsita, Peste nisip, Pe 4rig, Pe zapada, gheata, lapovita, Prin apa, Prin noroi, Peste munte, 5e4ectiuni o!isnuite 13.1. CND PRSEsTI EPAVA SAU LOCUL ACCIDENTULUI? 5upa un accident, nau4ragiu etc6 , aminteste,ti lozinca )C#P7 , primele actiuni de salvare, con4orm 82.-. 5upa ce rezolvi urgentele, ai de ales ntre doua optiuni6 a9 , sa stai pe loc si sa astepti sa te salveze sau sa te evacueze altcineva7 sau, !9 , sa pleci spre un loc sigur si sa te salvezi singur. +oate avioanele sunt strict supravegheate, asa ca daca patesc ceva, autoritatile pornesc imediat cautarea si salvarea. :avele n di4icultate sunt cautate numai daca au lansat semnalul )#). Caravanele, autovehiculele sau indivizii care calatoresc pe "os tre!uie sa,si organizeze singuri, din timp, planul de salvare si a"utoarele pentru cazul unui accident. $neori e pre4era!il sa parasesti locul accidentului si sa te apropii de vreo localitate, n loc sa stai si sa cioplesti linguri de lemn sau sa construiesti coli!e, "ucndu,te de,a Ro!inson Crusoe. 5ar atentie, decizia de a pleca de la locul accidentului, n loc sa stai sa mai astepti, este critica, vitala. *actorii de care depinde decizia tre!uie analizati toti mpreuna , nu individual. 'legerea tre!uie !ine "udecata , pe toate 4etele , caci cele doua alternative au 4iecare numeroase avanta"e si dezavanta"e. 5e e;emplu, daca stai si astepti, e4ortul 4izic e mai mic7 n schim!, pe drum vei avea nevoie de multa vointa si drzenie pentru a te descurca si a continua. Calatorul sau nau4ragiatul ratacit, silit sa plece de la locul accidentului , de lnga un avion accidentat, un automo!il de4ect, o insula pustie , n loc sa stea pe loc si sa astepte a"utoare, va avea mari pro!leme. 5aca poti, stai lnga resturile vehiculului avariat. :$ P/EC'. Epava este mai vizi!ila de la naltime, o4era um!ra, adapost, materiale, permite aprovizionarea cu petrol, apa, chiar radio. +oate acestea ti economisesc energia. +e scutesc de o!oseala.
'sa ca paraseste locul accidentului <!ine marcat de resturile avionului sau vehiculului avariat9 si pleaca sa cauti a"utor numai dupa ce raspunzi atent si sincer la ntre!arile6 , #are stiu ncotro si pe unde s,o iau, ca sa a"ung la o zona locuita, un sat, o ca!ana, o ta!ara, o hidrocentrala, o e;ploatare miniera, petroliera sau 4orestiera, spre civilizatie? , )unt su4icient de zdravan si sanatos ca sa parcurg si sa suport drumul care ma asteapta? , #are s,au epuizat toate sperantele rezona!ile de a 4i gasit si salvat de altcineva? :u e;ista chiar nici o sansa ca locul accidentului sa 4ie descoperit de salvatori, din aer? , 'm o sansa reala sa a"ung unde vreau? 5aca raspunzi 5' la toate aceste ntre!ari, apuca,te sa 4aci planul si pregatirile necesare pentru calatorie. =n caz contrar, stai pe loc, pna vei 4i descoperit. Multi au scapat cu !ine din accident, dar au murit n timpul unui mars disperat, pe un teren periculos, dupa ce au parasit vehiculul avariat. 'deseori pro!lema luarii unei decizii asupra plecarii nu tre!uie s,o rezolvi tu, caci de ea se ocupa echipa"ul <daca s,a salvat9 avionului, al navei sau vehiculului stricat. Pentru un nau4ragiat solitar <so4er, aviator, navigator9 s,ar putea ca plecarea sa 4ie totusi cea mai !una solutie. 13.2. PREGTIREA CLTORIEI Conditiile de deplasare variaza 4oarte mult n 4unctie de natura calatoriei6 pe apa, nisip, zapada, gheata, prin "ungla etc. :u te gra!i. Rela;eaza,te si odihneste,te ct poti de mult nainte de plecare. >mprovizeaza, adapteaza, verifica echipamentul nainte de a,1 lua si de a,1 4olosi, mpacheteaza cu gri"a. Echipamentele improvizate =n caz de accident sau criza neprevazuta, echipamentul cel mai important pe care l ai la dispozitie este capacitatea de a te descurca si de a improviza. Cele - reguli ale improvizarii sunt6 1. )ta!ileste precis de ce ai nevoie. 2. *a inventarul materialelor disponi!ile , 4ie naturale, 4ie 4a!ricate. 3. 'nalizeaza toate solutiile si alternativele. %. 'lege solutia care necesita minimum de timp, energie si materiale, dar sa 4ie dura!ila si nepericuloasa. -. Pune,o n practica. Cu gndire si munca poti improviza aproape orice ai nevoie ca sa supravietuiesti , dar e adevarat si 4aptul ca o zestre initiala, orict de mica, ti usureaza mult viata. Considera vehiculul avariat, !aga"ele, echipamentul si mpre"urimile , ca un 4el de magazie personala. :u conteaza ce erau si la ce serveau lucrurile nainte, ci la ce pot 4olosi ele acum. :u 4i zgrcit, nu 4ace economii nechi!zuite6 adeseori ?mai putin? e de 4apt prea putin sau ineficient. 5espre echipamente , vezi si la 82.3. Rucsacul6 n4asoara !aga"ele ntr,o prelata, o 4oaie de plastic sau o haina. /eaga pachetul pe un cadru improvizat , o scarita construita din orice 4el de !ete rigide legate ntre ele <4ig. 13.19. /eaga doua curele,
!enzi sau 4unii pentru agatarea pe umeri. Ca sa nu,ti 4aca rani, partile cadrului care vin n contact sau se spri"ina pe spate vor 4i acoperite cu ceva moale6 crpe, !um!ac, iar!a uscata, materiale scoase din pernele scaunelor de la vehicul etc. /a partea de "os a cadrului <scaritei9 se va amena"a un 4el de prag, care mpiedica pachetul sau sarcina sa alunece si sa cada. @usele <de la scaune sau de la !arca etc.9 sunt 4oarte !une pentru a 4ace rucsacuri din ele. # varianta mai simpla de rucsac este aratata n 4ig. 13.2. 'i nevoie doar de o !ucata patrata de pnza tare si impermea!ila cu latura apro;, de 1 m, doua pietricele si o !ucata de s4oara. :u te ncarca cu mai mult de 1- Ag , sau 1B% din greutatea corpului. Rucsacul <sau orice alta greutate9 tre!uie carat pe solduri - evita ncarcarea rinichilor, a mi"locului, a coloanei verte!rale. *oloseste si o curea peste 4runte <o !anda de crpa asezata peste 4runte, legata cu s4ori de partea in4erioara a cadrului9 care ridica rucsacul si descarca umerii. E;erseaza mpachetarea si umplerea rucsacului cu materialele care tre!uie carate6 chi!rituri, !richeta, amnar <uscate si prote"ate contra umezelii97 apa7 hrana7 harta si !usola <mai !ine tinute n !uzunarul hainei97 oglinda pentru semnalizare <mai !ine tinuta ntr,un !uzunar97 ceas <mai !ine purtat la mna sau agatat la gt97 sticlele cu gaz, ulei, com!usti!il lichid <departe de hrana97 cutit7 lanterna7 haine de rezerva7 materiale pentru adapost7 arma si munitie7 trusa de prim a"utor. 13.1 >3.2. Rucsac improvizat =ncaltamintea6 um!la mereu ncaltat. #rice !ucata de tesatura sau sac rezistent poate 4i n4asurata n "urul piciorului n mai multe straturi si fara cute. ntre straturi se pune6 iar!a uscata, vata, lna, ziare, !urete scos din pernele scaunului de la autovehicul, sau altceva asemanator. #ricnd ai ocazia, a4neaza aceasta termoizolatie. )au, aseaza talpa peste o !ucata de pnza triunghiulara, cu degetele spre vr4. =ndoaie vr4ul peste degete, deasupra la!ei, iar celelalte doua colturi le ridici peste calci si le aduci n 4ata, le !agi prin gauri si le nnozi n "urul gleznei. 5ar ncearca sa nu um!li ncaltat cu o talpa prea groasa. Repara ncaltamintea sau con4ectioneaza alta noua <opinci9 din !ucati de anvelopa auto, straturi suprapuse de tesaturi, pnza sau piele de animal. #rice 4el de materiale, din care sa rezulte o talpa zdravana si o 4ata moale. *oarte !une sunt husele din prelata, de la scaunele masinii, sau cizmele cu 4ete din tesatura impermea!ila si captuseala izolanta, cu talpi din cauciuc. +aie !ucati dintr,o anvelopa. (aureste !ucatile pe lnga margini si leaga,le de la!e cu sireturi , vei avea ncaltaminte, opinci <4ig. 13.39. E !ine daca deasupra poti sa le cosi niste 4ete de pnza. Ca sa nu,ti 4ie 4rig n ncaltamintea improvizata <sau nu9 nveleste la!a piciorului n mai multe straturi de pnza. Poarta 3 perechi de ciorapi, de marimi di4erite, crescatoare , pentru a ncapea unul peste altul 4ara sa formeze cute. Pentru mersul n desert ai nevoie de sandale, care pot 4i improvizate mai usor, 4iind nevoie numai de talpa si sireturi <vezi sandalele romane din ilustratiile manualului scolar de istorie9. =m!racamintea6 poarta pe tine su4iciente haine, ca sa te prote"eze de intemperii, insecte, soare. 5ar daca nu este 4oarte 4rig, cara mai multa m!racaminte n rucsac dect pe tine. :$ arunca nimic. #rice haina de rezerva nseamna6 adapost, asternut, sacosa, 4rnghie, com!usti!il, mi"loc de semnalizare. si multe altele.
13.3. MIJLOACE DE TRANSPORT #ricnd poti, evita purtarea greutatilor n mna, pe umeri sau n spate. *oloseste orice alt mi"loc de transport pe care,l gasesti sau l poti improviza, care sa,ti economiseasca energia. Cum ar 4i6 # sanie , ncropita din usile vehiculului avariat, din capota sau talpile scaunelor. 5in scnduri sau crengi <4ig. 13.%9. Chiar din !ucati de parasuta sau !arca. 5in orice o!iect care poate aluneca si cara. 13.3. Opinca 13.%. Sanie Cea mai !una solutie pentru trasul saniei este o singura 4unie, de care sunt legate !ucle n care si !aga umarul cei care participa la corvoada. Pe zapada e mai !ine ca tot sirul de oameni sa calce pe urmele vr4ului de coloana, deschizatorul de drum. =n schim!, pe gheata sau pe o supra4ata alunecoasa este !ine sa 4ie mai multe 4unii de tragere, cte una pentru 4iecare om. =n 4elul acesta 4iecare participant va merge si va calca pe alta supra4ata, poate mai sigura. *unia unica de tragere nu se leaga direct de sanie, ci de mi"locul unui ham <!ucata scurta de 4rnghie, ale carei capete sunt legate de capetele talpilor saniei9. Pentru mersul pe un cmp sau co!orrea unei pante cu zapada neteda, se poate improviza o sanie mica, pentru o persoana, dintr,o prelata pliata, un coviltir sau un sac de plastic. 5upa ce ai tras cu greu sania sa urci dealul nu te arunca n goana la vale. 'saza,te calare pe sanie, cu la!ele apasate pe sol si tine,te de 4unia de tractiune legata de capul saniei. *rnarea se 4ace apasnd calciele n zapada si ridicnd capul saniei. 'lege un drum usor si neted pna "os , departe de copacii printre care greu te strecori cu sania , si 4rneaza mereu. # pluta , dar nu 4i prea optimist n legatura cu posi!ilitatea de a co!or un ru cu pluta. # pluta tre!uie construita cu o capacitate de ncarcare mult mai mare dect greutatea pasagerilor si a !aga"elor care se urca pe ea. 5e e;emplu, o pluta alcatuita din doua !utoaie goale de -C lB!uc de,a!ia poate suporta greutatea proprie plus un om de 1C Ag. :u construi o pluta patrata. Pluta cu vr4 este mai usor de condus si de miscat. 5in multe puncte de vedere 4orma cea mai !una este dreptunghiulara. Pluta pentru o singura persoana ar tre!ui sa ai!a cam 1,-C m latime si 3,3,-C m lungime, 4acuta din !usteni sau trunchiuri cu grosimea de apro;. 1- cm. Capacitatea de ncarcare a plutei poate 4i marita prin adaugarea sau alipirea unor o!iecte care plutesc !ine <4ig. 13.-9. Rotoarele pot 4i improvizate din6 !utoaie, sticle, galeti7 alge, iar!a, stu4 uscat , !agate n saci de plastic , si legate de pluta ast4el nct sa ramna cu gura a4ara din apa. 'daosurile plutitoare se 4i;eaza la marginile , nu spre centrul plutei. Componentele plutei tre!uie legate zdravan mpreuna cu s4oara, corzi, srma, liane sau vite. *lotoarele tre!uie legate 4oarte strns de pluta. &utoaiele se leaga !ine ntre doua pra"ini paralele. # pluta din trunchiuri de copac va avea un strat in4erior, alcatuit din ma"oritatea !ustenilor grosi, si un strat superior de traverse din ctiva !usteni mai su!tiri. /emnul pluteste 4oarte !ine, dar6 , Cauta si 4oloseste o esenta usoara7 13.-. Plute , Deri4ica mai nti capacitatea de plutire a 4iecarui trunchi7 , :u 4olosi copaci mari.
5aca gasesti !am!usi, pluta este usoara si simplu de 4acut. Pentru a misca pluta cnd adncimea apei este mica, mpinge pe 4undul apei cu o pra"ina <pre4era!il cu o cracana la capat9. 5aca adncimea este mare, tre!uie sa vslesti sau sa padelezi. Dsla sau padela se poate improviza dintr,o creanga cu un capat mai lat, sau dintr,un !at la capatul caruia se leaga un o!iect lat <de e;emplu un capac de oala9. # pnza patrata agatata pe un catarg improvizat va mpinge o pluta cu vr4 apro;imativ n directia vntului. # luntre , n 4orma de cratita sau cos de nuiele poate 4i improvizata destul de usor. Mai nti se construieste un cadru, nsirnd pe sol un cerc 4ormat din ctiva copacei sau !ete. /eaga, le mpreuna cu alte !ete ast4el nct sa rezulte 4undul plat. 'lte crengi se mpletesc si se leaga de,a lungul marginii 4undului rotund, 4ormnd !ordul luntrei. Cadrul ast4el rezultat, n 4orma de cratita, se nveleste strns pe dina4ara cu o 4olie de plastic sau cu o prelata impermea!ila. =naintarea se 4ace cu o vsla. 5in cauza 4ormei rotunde, luntrea nu pastreaza directia si este greu de condus <vezi si 8..19. =nainte de a porni ntr,o calatorie mai lunga, tre!uie nvatat si e;ersat mult vslitul si deplasarea cu copaia, n apa putin adnca. # !arca de salvare , pneumatica, din dotarea avionului sau vaporului. &arca pneumatica tre!uie sa 4ie um4lata !ine si corect cu pompa sau cu gura, 4ara a e;agera. 5aca e;ista raniti care vor sta ntinsi pe podea, nu mai um4la si alte elemente ale !arcii <!anca etc9. )trnge, nchide !ine ventilele. Deri4ica cu regularitate presiunea aerului. Cnd este mai cald, dezum4l,o putin7 cnd se 4ace rece mai !aga aer. Pericolul de spargere, scapare sau rasu4lare este mai pro!a!il su! apa, de,a lungul m!inarilor si la ventile. Pentru reparatii 4oloseste peticele si dopurile din trusa !arcii. 5aca marea este agitata, amena"eaza un acoperis, pereti sau un paravan , n 4unctie de 4elul si 4orma !arcii. Cnd aduni lucruri 4olositoare din apa, dintre resturile plutitoare de la nau4ragiu, ai gri"a unde pui o!iectele metalice ascutite si taioase. =nainte ca epava avionului sa se scu4unde, ncearca sa iei n !arca de salva4e si o trusa de prim a"utor. Pentru ca !arca sa nu 4ie dusa departe de locul nau4ragiului, de vnt sau de curenti, arunca peste !ord o ancora de apa, improvizata dintr,o galeata, un sac cu gunoi, un ghem de haine legat de !arca la capatul unei 4rnghii. :u lasa 4rnghia ancorei sa roada !arca <vezi si 8..19. $n autovehicul , pro!a!il mpotmolit sau n4undat ntr,un sant si eventual distrus partial. 5upa un accident, nu nseamna ca totul s,a terminat si ramne doar sa astepti resemnat sa vina moartea sau salvarea. /upta pentru supravietuire a!ia acum ncepe , oriunde te,ai a4la6 n desert, pe teren inaccesi!il, pe un cmp de gheata. >ata cteva e;emple de manevre, reparatii sau improvizatii mai o!isnuite <e nevoie sa te pricepi putin la mecanica96 a9 Cnd o roata s,a scu4undat ntr,un sant sau ntr,o groapa6 trei oameni pot destepeni, ridica si scoate automo!ilul prin !alansare, 4ara a 4olosi motorul. 'pucati mpreuna si ridicati deodata !ara de protectie, apoi apasati,o, ridicati,o , s.a.m.d.7 repetati 4ara pauze. *olositi 4orta arcurilor de la suspensie ca sa mariti prin rezonanta cursa oscilatiilor sus,"os ale masinii, iar la momentul 4avora!il <su4icient de sus9, saltati scurt ntr, o parte roata si masina, alaturi de sant <vezi si la 8 3.39.
, 5aca sunteti numai doi oameni, unul va lucra cu motorul <din ca!ina9, iar celalalt va zglti automo!ilul n sus si n "os, ncercnd sa,l salte deasupra gropii. =ncercarea so4erului de a am!ala motorul si de a misca sau scoate roata din sant tre!uie sincronizata cu saltul masinii n sus, rezultat din zgltiala. :u lasa roata sa se roteasca n gol. )coaterea masinii din groapa sau din sant se 4ace conducnd,o si deplasnd,o napoi , pe acelasi drum, 4olosit la accidentare, dar parcurs n sens invers. !9 Cnd autovehiculul e !locat de lapovita, noroi sau gheata6 nu am!ala motorul. &aga n viteza nti si porneste 4oarte ncet, cu viteza cea mai mica, ast4el nct rotile de,a!ia sa se roteasca si sa se trie a4ara din groapa. Eventual mai adauga greutati deasupra rotilor motoare <sa nu patineze9. c9 5aca rotile au sapat si s,au a4undat n santuri sau 4agase, ncearca sa misti usor vehiculul nainte, apoi sla!este !rusc am!reia"ul pentru ca sa se rostogoleasca napoi, n groapa. Porneste din nou nainte, apoi lasa din nou sa vina napoi s.a.m.d., crescnd cursa la 4iecare miscare de du,te,vino, pna cnd masina se catara singura a4ara din sant. 5aca legi un 4ular sau o curea peste anvelopa, aderenta creste spectaculos7 n 4elul acesta automo!ilul poate 4i scos din sant de o singura persoana <so4erul9. Pentru destepenirea masinii poate 4i 4olosit demarorul <desi manevra aceasta descarca mult acumulatorul9. )e demonteaza !u"iile, schim!atorul de viteza se !aga n pozitia de mers napoi, apoi se cupleaza demaratorul la motor. 5aca tractiunea e pe rotile din spate, mergi n linie dreapta. Cnd prinde si tractiunea pe rotile din 4ata, coteste urgent. 5aca motorul are si manivela de pornire6 scoate !u"iile, !aga n viteza nti si misca masina, scoate,o din groapa nvrtind la manivela. d9 Pentru iesirea din santuri si 4agase adnci, mai nti ridica masina cu cricul, apoi !aga su! roti scnduri, crengi sau pietre, sau orice alt material care mareste aderenta rotilor, de e;emplu gunoi sau pamnt uscat cazut de su! aripi, un covoras de cauciuc, saci <chiar daca rotile le,ar putea arunca, ncercarea merita 4acuta9. 5aca vrei sa continui drumul cu orice pret, se pot 4ace tot 4elul de improvizatii. =n loc de camera auto , o 4rnghie n4asurata de mai multe ori pe roata sau pe "anta. =n loc de !enzina , tuica, para4ina sau ulei amestecat cu neo4alina etc. )au, iata cteva idei de utilizare a continutului unei posete de dama , pentru piese auto6 , Ciorapi de dama, 4olositi drept curea de ventilator7 , $n ac de par, utilizat ca siguranta electrica7 , /acul de unghii 4olosit ca vopsea izolatoare, aplicat pe un conductor electric cu izolatia roasa sau rupta7 , Pila de unghii , 4olosita ca suru!elnita pentru reglarea "ocului la electrozii !u"iei7 , # 4sie dintr,o manta de ploaie , 4olosita la crpirea prin n4asurare a unui 4urtun spart7 , Pudra de o!raz , 4olosita pentru astuparea unei gauri sau a unei scurgeri din radiator. 'lteori sunt necesare masuri mai drastice , care nsa pot sa strice de4initiv masina. Cntareste !ine si rapid daca reparatia improvizata pe care o poti e4ectua ca sa continui drumul tre!uie neaparat 4acuta si daca merita , sau nu. 13.4. ORIENTAREA N TEREN E#rientareF nseamna sa a4li sau sa sta!ilesti6 , Punctele cardinale7
, /ocul unde te a4li, de unde pleci7 , /ocul n care vrei sa a"ungi si directia de mers. =nainte de a pleca <ncotro?9 e o!ligatoriu sa stii unde esti. 5eterminarea cu precizie a pozitiei necesita harta, !usola, se;tant, ceas, ta!ele de navigatie7 mai nou , un aparat (P). 5ar se poate si mai simplu. Cu harta si !usola6 @arta este o reprezentare gra4ica a terenului, a peisa"ului. )cara hartii reprezinta raportul dintre distanta pe harta si distanta pe teren. 5e e;emplu, scara 16-C.CCC nseamna ca 1 cm pe harta reprezinta -CC m pe teren. 'proape sigur ca partea de sus a hartii este spre :ord, dreapta spre Est etc. *ormele de relie4, drumurile, localitatile etc. sunt reprezentate prin semne si sim!oluri gra4ice e;plicate de ElegendaF hartii, nscrisa ntr,un colt. 5aca nu ai o harta, 4a,ti una. 5eseneaza tu mpre"urimile si semnele de reper mai ndepartate pe care le vezi sau le cunosti. Completeaz,o pe masura ce naintezi , ca sa nu a"ungi sa te nvrtesti n cerc. &aga harta ntr,o husa de protectie con4ectionata din pnza sau plastic. :u o mpacheta laolalta cu restul echipamentului, ci !ag,o n snul camasii sau ntr,un !uzunar. Poti copia o harta6 nnegreste,o pe dos cu creionul sau cu car!une < n loc de indigo9, apoi aseaz,o peste o 4oaie de hrtie al!a si scrie sau deseneaza pe 4ata hartii cu un vr4 ascutit sau cu un creion. @rtia poate 4i nlocuita cu6 ta!la de la o cutie de conserve, dosul unei !ucati de scoarta de copac <pre4era!il mesteacan9, o !ucata de camasa. &usola. # !usola Ede terenF are urmatoarele calitati6 acul magnetic sta ntr,un lichid care,i amortizeaza vi!ratiile7 cadranul este marcat n grade7 vizorul <cu care se tintesc punctele de reper9 este ra!ata!il7 carcasa are o muchie dreapta, paralela cu a;a vizorului. =n a4ara de !usola ta sau cea gasita n trusa de salvare a avionului ori a !arcii, mai poti lua sau demonta orice !usola gasita la !ordul automo!ilului, vasului sau avionului de4ect atentie! ndeparteaza magnetii de compensare 4i;ati pe carcasa !usolei de avion sau de nava9. :u uita de corectiile indicate pe harta pentru a"aterea magnetica <de o!icei cteva grade9. :u 4olosi !usola lnga o!iecte metalice sau aparate generatoare de cmp electric sau magnetic. Deri4ica mereu, comparnd des indicatia !usolei cu cerul noptii. Cum a4li locul n care te afli! , $rca,te pe o naltime, un deal, ntr,un copac, pe un acoperis de pe care sa poti vedea o supra4ata mare de teren7 , #rienteaza harta <:ordul hartii spre :ordul geogra4ic9 cu a"utorul !usolei7 , 'lege n teren doua puncte de reper vizi!ile, ct mai importante6 localitati, vr4uri de munte, lacuri etc7 sa 4ie amplasate ast4el nct cele doua directii, din locul unde te a4li pna la ele, sa 4aca un unghi de apro;imativ 3CG7 , >denti4ica cele doua puncte pe harta7 , 2inteste prin vizorul !usolei primul punct de reper si masoara unghiul 4acut de aceasta directie cu :ordul <se numeste azimut#$ , +raseaza cu creionul pe harta o linie care trece prin primul punct de reper si are nclinarea 4ata de directia :ord,)ud egala cu valoarea azimutului7
, Repeta ultimele manevre si pentru al doilea punct de reper7 , /a intersectia celor doua linii trase pe harta este locul n care te a4li. 'paratura porta!ila de pozitionare (P) <(lo!al Positioning )Hstem9 se "azeaza pe un sistem de sateliti militari americani, pusi gratuit la dispozitia pu!licului. Pe ecranul unui mic aparat special de emisie, receptie <greutate su! 3CC g9 alimentat de la !aterii se poate a4la, oriunde pe glo!, 2% ore din 2%6 pozitia <latitudine si longitudine cu precizie de -C m9, altitudinea, directia punctelor cardinale :,). 'paratele mai per4ectionate prezinta chiar si o harta a zonei n care se a4la. *ara !usola , orientarea se poate 4ace cu a"utorul6 , corpurilor ceresti <soare, luna, stele97 , vietuitoarelor <plante si animale97 , semnelor naturale7 , cu o !usola improvizata6 lamele de ras, construite din otel superior, sunt usor magnetizate. # lama asezata pe supra4ata unei ape linistite pluteste si se va roti orientndu,se n directia :ord,)ud. Pentru siguranta repeta de mai multe ori operatiunea de asezare si rotire a lamei pe apa. I #rientarea cu a"utorul astrilor6 Soarele rasare apro;imativ la Est si apune la Dest. =ntre . , ..3C soarele va 4i spre Est7 ntre 12 , 12.3C spre )ud, iar spre Dest ntre 11 , 11.3C. >ata cum poti descoperi soarele cnd e acoperit de nori6 ia o lama de !riceag, o pila de unghii sau un card !ancar si tine,o verticala deasupra unghiei degetului gros <sau pe alta supra4ata lucioasa9, apoi roteste,o ncet. 5oar cnd norii sunt 4oarte grosi nu vei reusi sa sesisezi um!ra <sla!a9 produsa de soare. /a amiaza um!ra se vede mai greu, la 4el si daca stai su! un copac. 5irectia :ord , )ud poate 4i a4lata n cursul zilei <pe lumina9 cu trei metode6 1. =n4inge vertical un !at sau o pra"ina pe un teren neted. Marcheaza pe sol, ncepnd de dimineata, pozitia um!rei 4acuta de vr4ul !atului la 4iecare ora <apro;imativ7 nu este nevoie de ceas, de precizie9. /a s4rsitul zilei trage o linie care sa uneasca toate marca"ele7 ea va arata directia E ,D9. Perpendiculara <cea mai scurta linie care uneste !aza !atului cu linia E , D9, indica directia :, ). =n emis4era nordica, capatul liniei :,) dinspre !aza !atului arata )udul7 n emis4era sudica , arata :ordul. 2. 5aca ai un ceas care arata corect ora locala, la ora 12.CC um!ra unui copac sau a unui !at vertical va indica directia :,). $nde este :ordul si ncotro este )udul , vezi mai sus. 3. +ot cu ceasul <doar daca arata corect ora locala96 ndreapta vr4ul lim!ii scurte spre soare. Pentru usurarea operatiei, pune pe geamul ceasului un 4ir de iar!a sau un pai , aliniat deasupra lim!ii scurte <4ig. 13..9. &isectoarea unghiului 4acut de lim!a scurta si ora 12 a cadranului indica )udul < n emis4era nordica9. Metoda nu este precisa daca soarele este 4oarte sus pe cer <lnga Ecuator9. 13... Orientarea cu ceasul %n emisfera nordica# a , dimineata7 ! , dupa,amiaza Pe ntuneric, orientarea se 4ace cu a"utorul stelelor. =n emisfera nordica , )teaua Polara indica :ordul <cu o apro;imatie de un grad9. Pentru a o identi4ica tre!uie gasit Carul &are - o 4ormatiune de 0 stele cu contur de polonic. =n prelungirea osiei din spate, determinata de cele 2 stele mai departate de oistea Carului <mnerul lingurii9, se gaseste o stea mai luminoasa ,)teaua Polara <4ig. 13.09, care este prima stea din oistea Carului mic.
=n emisfera sudica , )teaua Polara este invizi!ila, dar Crucea )udului indica )udul. 'ceasta este o 4ormatie compacta de % stele stralucitoare %atentie sa nu o con4undati cu o alta 4ormatie de % stele , 'Crucea falsa' , a4lata n apropierea si la dreapta Crucii )udului7 stelele Crucii false sunt mai putin luminoase si mai departate ntre ele dect ale Crucii )udului9. 'poi identi4icam un grup de 2 stele stralucitoare a4late la stnga Crucii )udului. )udul se gaseste n prelungirea diagonalei mari a Crucii, n partea unde aceasta prelungire se intersecteaza cu a;a de simetrie a grupului de 2 stele. Proiectia Polului )ud este situata ntr,o zona de cer 4ara stele, denumita Sacul cu Car"uni - 4ig. 13.1. I #rientarea n padure se poate 4ace si cu a"utorul unor repere naturale6 , $rmareste supra4ata stncilor izolate a4late n locuri mai golase6 partea ndreptata spre :ord este ntotdeauna E nvelitaF cu muschi si licheni. , Cnd vremea se ncalzeste, zapada ncepe sa se topeasca mai nti n partile orientate spre )ud. , )u! pietre, pamntul este mai umed n partea dinspre :ord si relativ mai uscat spre )ud. , >er!urile, 4lorile sunt mai rare si mai putin dezvoltate n partea de miazanoapte a poienilor si mult mai numeroase si mai aratoase n partile dinspre miazazi <4ig. 13.39. , 'r!orii izolati <a4lati n cmpie sau pe munte9 si ndreapta mai multe crengi si au coroana mai !ogata spre )ud. , +oti ar!orii 4oiosi au coa"a mai groasa spre :ord <de unde vin vi4ornitele9. , Cele mai a!undente scurgeri de rasina pe trunchiurile coni4erelor <molizi, zade, !razi etc.9 sunt spre )ud. 13.0. Steaua Polara 13.1. Crucea Sudului 13.3. Orientarea cu a(utorul copacilor si plantelor , 5e regula, n sectiunea unei !uturugi distanta dintre ineleJeste mai mica spre :ord si mai mare spre )ud <4ig. 13.39. , *urnicile si construiesc de regula musuroaiele nspre )ud, la adapostul ar!orilor. , >ntrarea n musuroiul de 4urnici este asezata pe 4ata de )ud, mai ntinsa7 4ata dinspre :ord este mai nclinata. , >ntrarile si iesirile din pamnt ale musuroaielor de crtita sunt orientate spre :ord. Pentru aflarea, dar si pentru confirmarea punctelor cardinale, 4oloseste mai multe metode, nu numai una. 5upa ce le,ai gasit, pastreaza-le ) Pastrarea directiei de mers ,daca n,ai !usola, alege doua o!iecte vizi!ile, doua repere situate ct mai departe si aliniate pe directia de mers. Mergi pna la primul dintre ele si nainte de a pleca spre al doilea, alege un alt o!iect ndepartat, situat pe directia de calatorie. =n timpul mersului rami pe aceasta linie. Deri4ica,ti mereu urmele drumului parcurs , pentru a te asigura ca pastrezi directia corecta. Mem!rii grupului vor merge n sir indian la distanta de 1C,1- m <3C pasi9 unul de celalalt. $ltimul om din coloana va compara adesea directia de mers a sirului cu indicatia !usolei, sau cu orientarea vizuala, sa se asigure ca nainteaza n linie dreapta , mai ales cnd lipsesc puncte vizi!ile de reper. Cnd 4aci o pauza, semnaleaza si marcheaza o!iectele de reper. :u le pierde si nu le uita.
#dihneste,te cu 4ata spre directia de mers. 5eseneaza o sageatape sol. )au construieste,o din pietre nsirate pe "os. Evaluarea distantelor este nselatoare. Pentru siguranta, dupa ce 4aci aprecierea, nmulteste-o cu trei. Ct despre parcurgerea distantelor, supraestimeaza,le lungimea, iar viteza de mers consider,o cam de 3,% AmBh n conditii normale. Pro!a!il ca vei 4i o!ligat sa 4aci devieri si ocolisuri, caci vei da peste o!stacole cum ar 4i6 tu4aris des, stnci, mlastina. =nainte de a porni pe un drum ocolitor, sta!ileste cu atentie si precizie care va 4i locul dincolo de o!stacol, n care vei reintra pe directia de mers presta!ilita dupa terminarea ocolului. =nscrie pe harta drumul parcurs, pentru a te convinge ca nu deviezi de la destinatie , mergnd pe un cerc mare. Marcheaza drumul parcurs cu !olovani, crengi, resturi etc. 'tt pentru 4olosul tau , daca vei 4i nevoit sa te ntorci, ct si al eventualilor urmasi. Ciopleste cu un !riceag, cu o piatra sau cu un o!iect ascutit semne vizi!ile de marcare, repere n scoarta copacilor6 pete al!e, cam la nivelul pieptului, avnd o 4orma usor de re, marcat, chiar daca ninge. +e,ai ratacit, te,ai pierdut sau izolat de grup , si nici nu,i mai auzi pe ceilalti6 1. :u te speria7 2. #preste,te si aseaza,te7 3. (ndeste,te si aminteste,ti ce ai 4acut, pe unde ai mers7 %. Marcheaza locul n care te a4li7 -. =ncearca sa regasesti poteca, drumul, linia sau directia de mers. 5aca reusesti sa gasesti drumul pe care ai venit si sa mergi napoi , nu te,ai ratacit cu adevarat. 5aca nu reusesti, ntoarce,te la marca". Pregateste,te sa nnoptezi acolo, nainte de lasarea ntunericului <vezi la 809. Mine dimineata situatia ti se va parea mult mai !una. Cum a4li ct timp mai este pna la lasarea ntunericului6 ntinde !ratul spre soare. =ndoaie mna si asaza degetele orizontale su! soare. :umara cte degete sunt ntre soare si orizont , 4iecare deget reprezinta 1B% ora. 'prinde un 4oc care sa 4aca si 4um <pentru semnalizare9. =ncropeste un adapost. Mannca, !ea, odihneste,te, dormi. :u consuma energie cautnd drumul pe ntuneric. Kiua ncearca sa a"ungi ntr,un loc nalt6 ntr,un copac sau pe deal. Cauta sa descoperi 4umul pe care,l 4ace 4ocul de ta!ara al restului grupului. 5eseneaza pe o !ucata de hrtie sau pe o scoarta de copac o harta cu vaile, rurile, dealurile pe care le vezi. :iciodata sa nu,ti nchipui ca memoria retine !ine peisa"ul. 5aca nici asa nu gasesti o solutie nseamna ca ai ramas singur si tre!uie sa te descurci 4ara a"utoare. =ndreapta,te pe drumul cel mai drept si mai scurt posi!il spre malul marii sau spre un loc cunoscut. )au co!oara la vale, pe lnga ru. Chiar si n zona cea mai pustie si nepopulata, pna la urma tot o sa dai de oameni si de locuinte.
Mira"ele6 apa, zapada, nisipul , pot licari si produce imagini miscatoare. 5e e;emplu6 deasupra nisipului 4ier!inte , valuri7 orase , pe cer7 soldati n mers ,de la tu4isuri7 cora!ii , de la pasari re4lectate n apa. :u lasa aceste iluzii optice %fata morgana# sa,ti ia mintile si sa,ti ntunece "udecata. 5aca ceea ce vezi este du!ios, schim!a punctul de o!servatie sau priveste de la diverse naltimi, din diverse unghiuri , pentru a constata daca vedenia si schim!a 4orma, dispare sau e reala. 13.5. PUIN METEOROLOGIE 5aca te prinde vremea rea pe drum, poti avea neplaceri mari , chiar mortale, nainte de a pleca, studiaza !uletinul meteorologic. #!serva schim!area vntului si a presiunii atmos4erice7 noteaza starea si semnele vremii, cum a 4ost vremea nainte si cum se schim!a n continuare. Dremea e mult mai localizata dect climatul. Pot aparea di4erente 4oarte mari ale starii vremii ntre doua locuri sau localitati nvecinate. Dntul. $n regim sta!il si regulat al vntului, cu schim!ari identice de la zi la noapte, indica vecinatatea unei supra4ete, a unui volum mare de apa <mare sau lac9. &riza su4la ziua dinspre apa spre pamnt, iar noaptea n sens invers. Mirosul adus de vnt poate da o in4ormatie asupra locurilor pe care le,a stra!atut, de e;emplu mirosul de mare, de iar!a de mare, de padure etc. )tudiaza si retine directia si regimul vnturilor si al vremii6 de o!icei vntul care su4la dintr,o anumita directie va aduce mereu acelasi 4el de vreme. Ct timp !ate un vnt tare si uscat, vremea ramne neschim!ata7 cnd vntul se opreste sau si schim!a directia, s,ar putea sa ploua. 5aca e ceata, poate aparea roua, dar nu ploaie. Dntul sla! si cerul senin6 vreme !una. =ntr,o zi 4rumoasa, intensi4icarea puternica a vntului va 4i urmata de schim!area vremii. Dntul puternic din :ord pe vreme 4rumoasa precum si vntul puternic din )ud pe vreme rea, ploaie sau ninsoare, arata ca timpul nu se schim!a. Cnd vntul se opreste !rusc si apare o acalmie , urmeaza 4urtuna. :orii sunt semnele cele mai sigure pentru prevestirea vremii. Cele 1C 4eluri de nori sunt descrise n continuare, iar altitudinea lor o!isnuita din zona temperata < n zona arctica aceiasi nori stau mai "os9 este indicata ntre paranteze. Cu ct norii sunt mai sus, cu att vremea va 4i mai 4rumoasa. , *orii cirocumulus <altitudine +-, -m#! au aspectul valurilor mici pe care le 4ace nisipul !atut de vnt. )unt semn de vreme !una6 apar de o!icei dupa o 4urtuna si se mprastie lasnd cerul senin. , *orii altocumulus %.,+-/ -m#! mai grosi si mai mari dect cirocumulus, mai putin al!i si cu um!re pe ei. )unt nori de vreme !una7 apar dupa o 4urtuna. , *orii cumulonim"us %.,+-.0 -m#! nori "osi, de 4urtuna. :egri, amenintatori, cu vr4ul latit ca o nicovala. 'duc grindina, vnt puternic, tunete, 4ulgere. 5easupra lor apar nori cirus 4alsi, su! ei nori nim!ostratus 4alsi. , *orii cumulus %ma1 2,+ -m#! se recunosc usor, sunt al!i si pu4osi. 5aca sunt rari si distantati, urmeaza vreme !una7 daca sunt mari si au multe capete, pot produce deodata averse de ploaie. 5aca apar deasupra marii, pe un cer 4ara nori , arata ca su! ei este pamnt.
-*orii cirus %+-3 -m#! nalti, ca smocurile de 4um, constau din cristale de gheata care le dau o culoare al!a. 'par pe vreme !una. , *orii cirostratus %+-3 -m#! 4ormati din cristale de gheata, au aspect de vite al!e. Produc un halou, ca un inel luminos n "urul soarelui sau al lunii. 5aca un cer plin cu nori cirus se nnegreste, iar norii devin cirostratus, nseamna ca vine ploaia sau zapada. , *orii altostratus %2,+-/ -m#! 4ormeaza un voal gri deasupra soarelui sau lunii. 5aca se apropie vremea umeda, norii se nnegresc si se ngroasa, acoperind complet soarele sau luna pna ce ncepe ploaia. , *orii nim"ostratus %.,+-+ -m#! 4ormeaza straturi "oase si negre, care indica apropierea ploii sau zapezii <pna n %,- ore9 ce va cadea cteva ore. , *orii stratocumulus %su" 2,+ -m#! au aspectul unei 4ormatii "oase, consistente, care nainteaza si acopera ntregul cer, dar uneori au si zone su!tiri prin care se zareste soarele . Pot produce ploi mici, dar de o!icei dupa,amiaza se mprastie si lasa cerul senin peste noapte. , *orii stratus %su" 2,+ -m#! sunt cei mai co!orti nori. *ormeaza un strat uni4orm ca ceata din aer , sunt numiti si ceata muntilor. 5esi nu sunt nori de ploaie, pot produce cte o stropeala. Cnd, peste noapte, se 4ormeaza nori grosi si dimineata acopera cerul , de o!icei se mprastie curnd si ziua va 4i 4rumoasa. Prevederea vremii. 'nimalele sunt sensi!ile la schim!area presiunii atmos4erice , de aceea pot 4i 4olosite la previziunea vremii pe termen scurt. Pasarile insectivore se ridica si vneaza la naltimi mai mari pe vreme 4rumoasa, mai "os cnd se apropie 4urtuna. >ntensi4icarea neo!isnuita a activitatii rozatoarelor n cursul zilei prevesteste vreme rea. 5aca tntarii si mustele nteapa insistent, 4ara sa se 4ereasca, iar animalele dau semne de nervozitate, se apropie 4urtuna. si oamenii simt uneori schim!area vremii. Persoanele cu parul ondulat constata ca la apropierea vremii proaste sau umede parul li se z!rleste. )au, reumatismul, !ataturile, sciatica etc. se nrautatesc si dor la apropierea vremii umede si proaste. nrautatirea timpului mai este anuntata si de6 aparitia si mentinerea unor cercuri concentrice <halou9 n "urul soarelui sau al lunii7 aerul mai transparent, mai curat , vizi!ilitatea mai !una7 aparitia pe piscurile izolate a unor nori densi, care se misca rapid pe verticala7 soarele care rasare n ceata7 vntul care !ate noaptea dinspre vale spre naltime <sau invers ziua97 animalele sal!atice care co!oara <sa se adaposteasca97 cinii care parasesec turma si se apropie de stna7 rndunelele si lastunii care z!oara razant cu solul7 al!inele se re4ugiaza ziua n stup sau ramn n stup dimineata7 vacile se strng unele lnga altele7 pestii sar peste supra4ata apei7 !roastele ies la mal si oracaie puternic. m"unatatirea vremii mai este anuntata de6 aparitia unui strat su!tire de ceata deasupra crestelor muntoase7 aparitia cetii, seara pe vale7 soarele care apune pe un cer al!astru, senin si tranda4iriu7 lipsa vntului <4umul se ridica vertical97 nseninarea cerului7 luna care straluceste viu pe cerul senin7 racirea aerului noaptea si aparitia picaturilor de roua7 disparitia norilor naintea apusului7 plecarea din musuroi a 4urnicilor la trea!a7 tntarii care z!oara n roiuri compacte7 mustele z!oara n roiuri mici care se nvrtesc7 soprlele ies sa se ncalzeasca7 rndunelele, pescarusii si !tlanii care z!oara 4oarte sus. Culoarea cerului arata gradul de umiditate atmos4erica6 verde , aer 4oarte umed7 gal!en , umed7 roz , uscat. Cerul roz nainte de rasarit prevesteste vreme 4rumoasa7 gal!en,auriu6 ziua va ramne 4rumoasa7 rosu, purpuriu dimineata n zori6 se apropie 4urtuna7 roz la apus sau rosu noaptea6 vreme !una7 gal!en,pal6 vine ploaia7 rosu,murdar,violet, la apus sau la rasarit6 vine 4urtuna7 al!uriu, putin ncetosat, plus vnt sla! si soare arzator6 4urtuna7 4ulgerul 4ara nori6 vreme !una. Cerul gri dimineata prevesteste o zi uscata, dar seara cerul gri arata ca ploaia vine curnd. 5aca 4umul 4ocului de ta!ara se ridica linistit, vertical, vremea va ramne !una. 5aca nsa se z!ate, si schim!a directia, 4lutura, sau e 4ortat n "os dupa ce s,a ridicat linistit pna la o anumita naltime , vine vremea proasta, 4urtuna sau ploaia. Cnd se apropie ploaia sunetele se aud mai departe, iar mirosul vegetatiei se ntareste.
Cercul colorat, vizi!il n "urul soarelui sau al lunii, se va mari daca vine vremea !una si se va restrnge daca se apropie ploaia. Curcu!eul dupa amiaza trziu arata si el ca vremea se m!unatateste. 13.6. MERSUL PE JOS =nainte de a parasi epava avionului sau a masinii, construieste lnga ea un semn, o sageata mare si vizi!ila de la naltime, care sa arate unui eventual avion de salvare directia spre care ai plecat. /a nceput mergi 4oarte ncet. 5aca apar semne de !asici la talpi, opreste,te si trateaza,le <vezi la 8 13.1C9. Mareste viteza treptat. ncearca sa um!li cu un mers, o calcatura care nu produce !asici. 5aca poti, evita vaile adnci, prapastiile, stncile, peretii, desisurile, mlastinile, chiar daca prin ocolirea lor lungesti mult drumul. /a urcus mergi n zig,zag. $m!lati n coloana, n sir i 1C21Cg.10A ndian. :u va nghesuiti <interval 2,3 m9, nu va ntreceti. )tati mpreuna. Pe teren sau pe pante ntinse, netede, la ses, coloana va 4i condusa de persoana cea mai sla!a. Pe teren accidentat n 4runte merge un om zdravan, e;perimentat <capul, deschizatorul de drum9. Persoana de la s4rsitul coloanei, < ncheietorul grupului9 are gri"a sa nu ramna nimeni n urma. 5aca unul se opreste, toti ceilalti vor 4ace la 4el. $nu , doi mem!ri ai grupului <numai adultiL9 pot 4i lasati sa o ia mai repede nainte ca sa deschida drumul, sa recunoasca traseul si sa pregateasca ta!ara. Ei vor lasa pe drum, marca"e vizi!ile, convenite. 5ar atentie sa nu,i pierdeti si sa nu va pierdetiL Pauzele , se 4ac atunci cnd este nevoie de ele, :$ la anumite intervale de timp presta!ilite. +otusi, opririle prea dese sunt contraproductive. =ncearca sa parcurgi distante ct mai mari ntr,un ritm constant, convena!il. #rientativ se recomanda pauze de -,1C minute la 4iecare ora sau dupa 4iecare 3CC m di4erenta de nivel. Ceata , nseala simtul de orientare si echili!ru <te 4ace sa te nvrti ntr,un cerc, n general cu deviere spre dreapta97 4alsi4ica aprecierea distantelor si marimii pantelor7 de4ormeaza sau chiar 4ace imposi!ila determinarea directiei zgomotelor7 anuleaza senzatia de miscare, de urcare sau de co!orre a pantelor. =n ceata mergi pe linia de creasta, mai ales la urcus, pentru a a"unge n puncte nalte, dominante, de unde te poti orienta cu a"utorul celorlalte procedee7 sau mergi pe 4irul vailor, care duc de regula la un izvor, un prias, o casa, o ca!ana, o stna etc. Poti 4olosi potecile de om sau de animale. :u merge nsa prin padure, sau de,a curmezisul pantelor sau naltimilor. 5ar n ntuneric, pe ceata, pe viscol sau vi"elie , mai !ine :$ nainta. #preste,te si adaposteste,te imediat <vezi la 809. +ermina totdeauna devreme etapa zilnica de mers, ca sa poti pregati ta!ara nainte de lasarea ntunericului. Cnd treci peste sau prin zone mocirloase, cu gheata, pe teren cu supra4ata insta!ila, ia la tine o pra"ina. 5aca ncepi sa te scu4unzi, ntinde,te orizontal, rosto,goleste,te si traste,te tinnd pra"ina transversal su! umeri sau piept, ca sa a"ungi la mal. :u te speria, nu 4ace miscari violente. =n timpul calatoriei mannca <vezi 81.97 !ea <vezi 8-97 4ii vesel6 cnta. 5aca 4aci turism cu cortul <dar nu numai96 seara, prima urgenta e ridicarea cortului <pentru cazul n care se strica vremea sau navalesc insectele9. Cnd a"ungi la locul de popas si golesti rucsacul6 , aseaza lanterna la ndemna7 , aseaza separat alimentele si vesela7 , pune la ndemna un pulovar sau un hanorac.
Pentru re4acerea organismului, mannca ct mai repede dupa e4ort < n ma; o ora9. 'prinde 4ocul sau so!a pe un loc orizontal, 4erit de vnt, departe de o!iectele care pot lua 4oc6 cort, iar!a uscata etc. =nainte de culcare6 , pune lanterna, hrtia igienica, prosopul ntr,un loc cunoscut, usor accesi!il7 , securizeaza cortul6 scoate din el orice o!iect mirositor <alimente, pasta de dinti, sapunul, hainele m!i!ate cu sudoare etc.9 si atrna,le ct mai sus7 , goleste rucsacul, lasa deschise toate !uzunarele ori clapele si agata,1 ct mai sus <animalele curioase sa vada ce,i nauntrul !uzunarelor nu vor mai roade pnza, daca ele sunt deschise97 , pregateste de cu seara apa pentru dimineata, ca sa poti pleca ct mai repede7 , nu deran"a vecinii de camping7 nu 4ace galagie, nu asculta muzica dupa apusul soarelui7 , stai putin si admira cerul nstelat, multumeste lui 5umnezeu ca esti viu si sanatos. Marsul pe "os se poate des4asura6 Prin regiunile polare6 cum ar 4i 'rctica, 'ntarctica, zonele nordice din 'lasAa, Canada, (roenlanda, >slanda, )candinavia, nordul Rusiei7 zonele de mare altitudine pot 4i si ele considerate polare. +emperatura a"unge iarna la , %CG... , 1CGC. Dntul violent poate su4la si ridica zapada la 3C m naltime. $n vnt de 32 MmBh co!oara termometrul de la ,1%GC < n aer linistit9 la ,3%GC. /a solstitiu, n mi"locul iernii, la amiaza poate 4i complet ntuneric, dar vara, ziua dureaza 2% h. *rigul !locheaza mintea <din cauza ncetinirii si sla!irii circulatiei sanguine9. *a,ti un plan repede, ct nca mai esti cald si gndesti coerent. )alveaza echipamentul din epava avionului sau a navei imediat ce dispare pericolul de 4oc care urmeaza dupa pra!usire, aterizarea 4ortata sau nau4ragiu. 5aca e 4rig puternic, scurge uleiul sau motorina pe sol, nainte de a ngheta n !aia motorului sau n rezervor. &enzina cu ci4ra octanica ridicata <de avion9 nu ngheata, poate 4i lasata n rezervor. )coate acumulatorul si depoziteaza,1 la caldura. #rganizeaza si veri4ica6 hainele, adapostul si 4ocul. I Cnd stai , adaposteste-te! nu sta n !ataia vntuluiL Cauta un adapost natural pe care sa,l m!unatatesti. Evita locurile n care adapostul sau chiar tu ai putea 4i ngropat de o alunecare sau de o avalansa de zapada ori pietre. :u 4ace adapostul lnga apa , unde stau musca neagra, tntarul si taunul. 'para,te de insecte , vezi 8 %.1. Pentru a pastra caldura n adapost si n corp6 , Pastreaza curatenia6 murdaria si grasimea !locheaza spatiile termoizolante cu aer. , Evita supra ncalzirea6 ventileaza,teL , :u purta hainele strnse pe corp6 lasa aerul sa circuleL , Pastreaza hainele uscate6 pe dina4ara si pe dinauntruL =n timp ce astepti salvatorii, pregateste materialele si echipamentul de N7 semnalizare <vezi si la 83.39. I 4prinde un foc desi com!usti!ilul se gaseste mai greu6 lemne plutitoare7 untura de 4oca sau de pasare7 din epava.
=n tundra gasesti salcii, tu4isuri de mesteacan sau "nepeni. $neori gasesti casiope , o planta ntinsa pe sol, cu 4runze mici si 4lori al!e ca de lacramioara. Contine multa rasina si arde chiar uda. I 4pa! vara gasesti apa destula. Chiar daca !altoaca pare murdara, maro si are gust salciu, plantele care cresc n ea o mentin pota!ila. 5aca ai du!ii, 4ier!e,o. >arna topeste gheata si zapada. :u mnca gheata s4armata, poate sa,ti raneasca gura si sa te deshidrateze. I 5giena! principalele pericole sunt degeraturile, nghetul <hipotermia9 si or!irea <temporara9. Prea !una etansare a adapostului poate duce la as4i;ierea cu o;id de car!on. *rigul moleseste gndirea. Mentine,te activ si vigilent, dar evita o!oseala si pastreaza,ti energia pentru tre!urile utile si urgente. 5ormi ct mai mult poti ,nu vei ngheta n somn, dect daca esti att de o!osit nct nu poti re4ace caldura pe care o pierzi catre aerul ncon"urator. Misca si maseaza degetele de la mini si de la picioare, urechile. la masuri de prevenire a degeraturilor. :u pune gaz sau ulei pe piele , ngheata imediat si distruge pielea. 'i gri"a sa nu amni de4ecarea , alt4el apare constipatia <periculoasa9. =ncearca s,o termini nainte de iesirea plani4icata din adapost , cu aceasta ocazie vei evacua si gunoaiele. I m"racamintea! gerul puternic provoaca n cteva minute degerarea oricarei parti de corp descoperite. 5eci acopera complet tot corpul. Poarta o gluga care se strnge cu siret7 tivul de !lana mpiedica respiratia sa nghete pe 4ata si sa raneasca pielea. 5aca hainele nu au sireturi, leaga cu o s4oara mansetele de la mneci si de la pantaloni, ori !aga,le n manusi, ciorapi sau n ghete, spre a evita pierderea de caldura. 5aca transpiri, largeste gulerul si mansetele, eventual dez!raca un strat de haine. I S-iurile pot 4i improvizate din lemn sau metal <!ucati din vehicul9 si vor avea latimea apro; 1- cm si lungimea ma;im 1 m. &etele de sAi se pot 4ace din crengi. I Rachete pentru zapada! Pe zapada !atuta, veche, se merge e;celent cu sAiurile, dar pe zapada a4nata, proaspata, sunt mai !une rachetele de zapada <inventate de eschimosi9. Cnd pasesti cu racheta, mentine,o ct mai paralela cu supra4ata zapezii, deci ridica 4iecare picior 4ara a nclina la!a. I Cum se confect1ioneaza o racheta! dintr,o creanga sau o tulpina lunga de !rad tnar <verde9, molid sau salcie se 4ace o !ucla, iar capetele se leaga !ine mpreuna <4ig. 13.1C9. 'poi se leaga traversele si se mpleteste plasa. )au, se pot 4olosi !ucati de teava, scndura sau plasa de srma , orice material care ar putea asigura marirea supra4etei de calcare si apasare a talpii pe zapada. Racheta va 4i ct mai usoara, nu ct mai solida. =n"ghe!eaza din crengi o zona centrala mai rigida, de care ti legi ncaltamintea. 13.1C. Racheta pentru zapada I &arsul! daca te hotarasti sa pleci, ndreapta,te spre un tarm, ru mare sau o localitate. Calatoria va 4i deos!it de o!ositoare <vezi la 839 si 4oarte lenta. Dara !anchiza se dezgheata, iar tundra se schim!a n mocirla. Rachetele de zapada sau sAiurile sunt strict necesare, mai ales n teren mpadurit. Evita mlastinile, !altile, nisipurile miscatoare. =n cazul n care se apropie un viscol, ngroapa,te n zapada, adaposteste,te. :u te deplasa n timpul viscolului. =ncearca sa calatoresti pe apa, pe un ru6 vara pe o pluta sau o !arca, iarna pe gheata. 5aca nsa rul 4ace prea multe cur!e, evita,1 si mergi pe teren mai nalt. Pe un ru nghetat mergi pe la interiorul cur!ei si pe partea opusa locului n care se varsa un ru n altul. )au, ocoleste si mergi pe mal, pna treci mult dincolo de con4luenta. +ot timpul 4ii atent sa nu calci pe gheata su!tire.
Pe "anchiza <gheata pe mare9, nu lasa pe cineva mult n urma. Punctele de reper departate <ice!erguri etc.9 pe un cmp de gheata nu sunt sigure <se misca mereu9 si daca cineva ramne n urma, se va rataci. *ii gata pentru situatii neasteptate6 insula sau !locul plutitor de gheata se sparge, este insta!il, se rastoarna. #coleste ais!ergurile <!locuri de gheata plutitoare9 caci se pot rasturna !rusc, mai ales datorita suplimentului de greutate pe care l constituie corpul tau. :u merge si nu pluti pe lnga peretii de gheata7 se pot sparge, desprinde sau cadea !ucati uriase , 4ara nici un avertisment. )tructura ghetii depinde de anotimp. E !ine sa te adapostesti pe o portiune de gheata "oasa, cu supra4ata neteda. :u sari imprudent peste apa, de pe o !ucata sau insula de gheata pe alta, chiar de pe muchia ghetii. )aritura tre!uie sa 4ie cu vreo 1,1,2 m mai lunga dect latimea apei, pornind si s4rsindu,se la oarecare distanta <peste C,. m9 de muchiile malurilor <care se pot rupe9. 'pa rece omoara , vezi 8 ..3. I Orientarea este di4icila. +eritoriul, peisa"ul polar vor 4i o cmpie cu aspect 4oarte monoton, 4ara semne de reper. )upra4ata terenului este nselatoare. /nga Pol !usola nu 4unctioneaza corect. Deri4ica si compara indicatia !usolei cu orientarea stelelor. Calatoreste noaptea ca sa te poti orienta dupa stele. $rmareste z!orul pasarilor6 la vremea dezghetului pasarile de uscat se ndreapta spre pamnt7 ziua pasarile de mare z!oara spre larg si seara se ntorc spre mal. Partea de "os a norilor pare neagra deasupra marii deschise si deasupra pamntului 4ara zapada, mpadurit7 al!a deasupra !anchizei sau unui cmp de zapada. (heata proaspata produce re4le;e gri, iar !anchiza si zapada troienita, spul!erata ,re4le;e marmorate. $rmareste cursul rurilor6 co!oara pe o pluta sau pe gheata , nsa nu si n )i!eria, unde rurile si 4luviile curg spre :ord. =n desert6 distantele sunt mari si conditiile de mers 4oarte grele <vezi si 8-9. I &asuri urgente, imediat dupa accident , vezi la 8 2.-, plus6 , )coate si salveaza apa din vehicul sau epava7 , 'steapta sa treaca orice pericol de 4oc, de aprindere a vehiculului sau epavei7 , )alveaza restul echipamentului7 , Rela;eaza,te6 stai "os, respira adnc de 1C,1- ori, destinde umerii si a!domenul. Este de importanta vitala sa nu,ti pierzi capul din cauza 4ricii si sa nu te repezi aiurea n dogoarea desertului. )tai la um!ra si 4a, ti planuri. 5aca stii ca te vor cauta echipe de salvare, tre!uie sa stai pe loc cel putin 0 zile, pentru a le da ragaz sa va gaseasca, sa a"unga la locul accidentului. Pentru supravietuire tre!uie sa valori4ici 4iecare !ucata de um!ra disponi!ila, sa te aperi de !ataia directa a soarelui, sa eviti transpiratia si sa reduci activitatea n timpul caldurilor de peste zi. I 4pa6 este e;trem de importanta , chiar vitala <vezi 8-9. Rationalizeaz,o imediat. )upravietuirea depinde n mod hotartor att de apa de !aut disponi!ila ct si de capacitatea ori de ndemnarea de a nu pierde apa din corp. *ara apa vei rezista 2 zile la O-CG C , dar numai daca zaci la um!ra si nu 4aci nimic. 5aca tre!uie sa um!li ca sa a"ungi ntr,un loc sigur, distanta pe care o poti parcurge depinde de apa disponi!ila. /a O-C? C, 4ara apa , poti 4ace vreo %C Am daca um!li noaptea si te odihnesti ziua7 sau, daca um!li ziua, vei lesina dupa 1 Am. Cu 2 litri de apa ai putea rezista 3 zile si parcurge cam -- Am. +re!uie sa !ei 1,- litri de apa pentru 4iecare 2 litri pierduti <raportul 3B%9. )a nu crezi ca daca !ei mai putin vei transpira mai putin. 5ar si apa !auta peste cantitatea ntr,adevar necesara nu se nmagazineaza, ci va 4i evacuata, adica 4olosita 4ara rost. 5aca n cursul traversarii unui desert ti se strica masina si rami ntepenit pe loc, pro!a!il ca te a4li totusi pe un traseu ales tinnd seama tocmai de amplasarea oazelor, a izvoarelor si a puturilor de apa. Pentru a scoate apa dintr,un put e nevoie sa co!ori un vas6 galeata sau sticla legata cu o s4oara. E;istenta !altoacelor
de pe 4undul vaii unui ru secat %uadin lim!a ara!a9 depinde de anotimp. 'deseori ele sunt acoperite de !astinasi cu o piatra sau cu crengi. Cnd esti departe de orice sursa cunoscuta de apa, poti ncerca sa sapi un put. 5ar nu n timpul zilei, pe caldura, caci vei pierde apa prin transpiratie, pe care nu stii daca o vei putea nlocui. =nainte de a te apuca de orice trea!a "udeca si compara pierderea sigura de lichid cu cstigul posi!il. Cnd vine , uneori dupa ani de seceta deplina , ploaia poate avea un caracter torential si produce inundatii !ruste, nainte de a 4i a!sor!ita rapid de sol. I 4daposteste-te! cauta imediat um!ra. =n racoarea serii construieste un adapost. :u sta ntr,un vehicul sau o epava metalica <ziua o sa te coci9. *oloseste,1 ca suport pentru un acoperis, sau 4oloseste, de e;emplu, um!ra de su! aripa avionului cazut. =ngramadeste pietre ca sa 4aci un paravan. Dalori4ica peretii vaii unui ru secat <e;ceptnd cazul n care poate veni o inundatie !rusca sau un torent9. Pentru racorirea spatiului de dedesu!t, 4a acoperisul din doua straturi sau 4oi suprapuse, cu un strat de aer ntre ele. /asa marginile de "os ale acoperisului sau prelatei mai ridicate de la sol si ne4i;ate , ca sa 4luture si sa a"ute la ventilatie. :oaptea n schim! ancoreaza,le cu pietre. :u sta direct pe solul cald7 ridica patul, ca sa circule aerul pe dedesu!t. I 4prinde focul! ti da caldura noaptea, 4ier!e apa, 4ace 4um <pentru semnalizare9. +u4isurile care cresc n desert sunt uscate si ard !ine. 5aca nu gasesti alt com!usti!il, poti arde !enzina, motorina sau uleiul de la motorul masinii, amestecat cu nisip ntr,un vas. &alega arde si ea. I m"racamintea reduce pierderea de apa, apara de soare si de insecte, ncalzeste pe timpul noptii. @ainele tre!uie sa 4ie usoare si largi, cu mult aer ntre tesatura si piele , ct mai aproape de costumatia ara!ilor, a !eduinilor. =n 4elul acesta transpiratia este mai e4icienta <produce o racire mai !una9. Pantalonii lungi apara mai !ine picioarele de soare si de insecte. 'copera capul si la!ele picioarelor. $m!la cu corpul ct mai !ine acoperit. =n a4ara pericolului de insolatie si de arsuri datorita soarelui, pielea descoperita pierde si multa apa prin evaporare. Pune pe cap o palarie sau o sapca cu o !ucata de pnza care atrna la spate, pe cea4a, sau copiaza moda ara!easca6 mpatureste de cteva ori o !atista si pune,o pe crestetul capului, apoi ia o !asma de pnza cu latura 12C cm si ndoai,o pe diagonala7 pune !asmaua peste !atista, cu latura lunga spre 4ata si leag,o cu o s4oara mpre"urul capului <4ig. 1C.29. 'ceasta !asma asigura spatii de aer si apara de nisip. :oaptea n4asoar, o peste 4ata , ca sa,ti tina cald. ),ar putea ca ochelarii de soare sa nu prote"eze su4icient ochii7 aplica alte metode , vezi 81C.1. I ncaltamintea! nu um!la cu picioarele goale pna ce pielea si talpa nu se ntaresc7 alt4el se va arde si va 4ace !asici. :u lasa descoperita partea de deasupra la!elor. 5easupra sandalelor deschise improvizeaza niste "am!iere prinse pe picior7 te vor apara de soare si de nisip. I 5giena! ma"oritatea !olilor posi!ile sunt cauzate de e;punerea e;cesiva la soare si la caldura. Ele pot 4i evitate daca ti acoperi mereu capul si corpul si stai la um!ra. Printr,o crestere treptata a duratei de e;punere la soare si a intensitatii e4ortului, plus apa su4icienta, poti sa te adaptezi !ine si sa eviti multe pericole. *recvent apar constipatia si di4icultatea de a urina. +ranspiratia a!undenta com!inata cu hainele strnse care ating si 4reaca corpul pot !loca glandele sudo,ripare, ceea ce provoaca o iritatie neplacuta a pielii denumita spuzeala. 'lte pericole sunt6 crceii datorati lipsei de sare si caldurii, care pot provoca epuizarea, in4arctul, insolatia si arsurile de piele.
Evita in4ectia zonelor umede ale corpului6 su!tiori, ntre picioare, ntre degetele de la picioare, prin mentinerea lor ct mai curate si uscate. =n desert, rana cea mai mica se in4ecteaza daca nu este tratata imediat. E;trage ghimpii si tepii ct mai repede. #rice crapatura a pielii din talpa creste rapid si devine dureroasa, mpiedicnd mersul. &anda"eaza orice taietura sau crapatura cu o 4asa sau o crpa curata si trateaz,o cu ce ai la dispozitie. I &arsul se va des4asura pro!a!il pe un teren 4ramntat, cu schim!ari neasteptate ale vremii6 !a vnt, nghet, ceata, !a o caldura de te topesti. :u cara !aga"e cu greutatea totala mai mare de 1- Ag, nsa numai o canistra cu apa are de"a - Ag <chiar asta e pro!lema si pericolul calatoriei n desert9. Calatorii au de carat n principal apa, plus6 o pnza mare <o !ucata de prelata sau plastic9 pentru um!rar, ceva m!racaminte, hrana , putina, echipament pentru orientare. :u uitati lanterna , ntruct calatoria se 4ace numai pe timpul noptii <iarna se poate calatori si pe lumina9. =n timpul zilei, pe caldura stai si odihneste,te la um!ra acoperisului 4acut din doua straturi ale 4oii de material disponi!il <vezi si la 809. =nainte de,a te odihni, scoate,ti ncaltamintea si ciorapii <si curata,le des de nisip9. $m!la 4ie pe coama dunelor de nisip, 4ie prin vaile dintre ele. Pe ct posi!il ocoleste zonele cu nisip miscator. 4tentie cnd mergi pe ntuneric , pantele neasteptate sunt mai a!rupte dect par. =nvata si antreneaza,te sa vezi noaptea. +re!uie sa,ti 4aci un plan de mers catre o destinatie !ine sta!ilita. 'lege ca tinta o linie <tarm, sosea9 si nu un punct <localitate, oaza9 , a4ara de cazul n care esti 4oarte aproape de el. 5upa ce ai luat o hotarre, nu o schim!a. =n cazul unei furtuni de nisip, adaposteste,te cum poti <vezi si 8 13.39. *urtuna de pra4 sau nisip reduce vizi!ilitatea. +re!uie luate imediat masuri pentru etansarea tuturor ori4iciilor din adapost si din m!racaminte, orict de mici, ca sa nu patrunda nisipul. =ncheie hainele. 5aca 4urtuna te surprinde neadapostit, ntinde,te pe sol cu picioarele spre vnt. 5in cnd n cnd rostogoloste,te, ca sa nu te ngroape. 5aca hotarti sa va mpartiti n doua grupe6 unii sa stea pe loc si sa astepte salvatorii, iar altii sa plece dupa a"utor, atunci cei care pleaca vor lua cu ei mai multa apa <pe cap de om9 dect le ramne celor care stau. =mparteala depinde si de totalul rezervelor disponi!ile. =n "ungla , pro!lema o constituie numarul 4oarte mare de pro!leme de tot 4elul care te scie si pe care nu le poti ierarhiza. 'ici prospera toate 4ormele de viata, inclusiv micro!ii si parazitii. #rice 4el de protectie e !inevenita , nu te dez!raca. =m!racamintea, chiar uda de la transpiratie, apara de ntepaturi, muscaturi si piscaturi. =n regiunile tropicale si su!tropicale temperatura e ridicata, ploile puternice sunt 4recvente, umiditatea te apasa7 e;ceptie 4ac zonele a4late la naltime. )pre s4rsitul verii pot aparea 4urtuni violente. Cnd alegi locul de ta!ara ai gri"a sa 4ie deasupra nivelului inunda!il. 'pa e n general !una de !aut <curata din cauza departarii de civilizatie9 dar hrana se gaseste mai greu <numeroase plante sunt otravitoare, desi sunt atragatoare, 4rumos colorate9. , Padurea ecuatoriala , are noaptea temperaturi de O2C.. .3CGC. Copacii ating naltimi de .C m. *runzisul des al copacilor mpiedica razele solare si caldura sa patrunda pna la sol. Este relativ racoare si prea putina vegetatie marunta care sa mpiedice deplasarea oamenilor. =n schim! vizi!ilitatea este redusa, 4iind usor sa te ratacesti. :ici eventualii salvatori din avion nu au conditii 4avora!ile de vizi!ilitate6 victimele unui accident pot 4i descoperite doar cu mare greutate , sau deloc. , /iziera "unglei este 4sia cu vegetatie mai mica si mai rara de la marginea padurii sau a "unglei dese. )e gaseste de,a lungul malurilor rurilor, 4luviilor etc. Razele soarelui patrund pna la sol, unde vegetatia marunta se dezvolta intens. +u4isurile si ar!ustii cresc cu pna la 3 mBan. Mersul e di4icil, lent, 4iind nevoie de taierea unei poteci prin vegetatie cu un cutit lung, o maceta sau parng.
, Padurea su!tropicala se ntinde pna la 1CG latitudine spre :ord si spre )ud de Ecuador. # parte din an sunt ploi putine, chiar seceta, iar n celalalt anotimp soseste musonul, cu ploi torentiale. Cresc copaci pereni, iar tu4isurile sunt 4oarte dense. =n ast4el de zone cu vegetatie densa, semnalizarea catre salvatorii din avion tre!uie amplasata n luminisuri sau poieni <a4late adeseori lnga coturile rurilor9 sau mai !ine , pe o pluta, n mi"locul rului. , Padurea din munti se gaseste la o altitudine de peste 1CCC m. Degetatia este relativ rara, copacii sunt piperniciti si strm!i. Crengile "oase mpiedica mersul. :oaptea e 4rig, ziua e cald si cetos. )upravietuirea este di4icila , co!oara repede spre poalele muntelui, n padurea tropicala. , Mlastinile de apa sarata se gasesc la malul marii, n zona de actiune a mareei. Cresc paduri de mangrove cu naltimea pna la 12 m. 'cesti copaci au radacini 4oarte dezvoltate, mpletite att deasupra ct si su! nivelul apei, ceea ce ngreuneaza mult naintarea. Dizi!ilitatea este redusa, traversarea zonei se 4ace cu greutate. 5e o!icei tre!uie mers pe "os, dar uneori e;ista canale su4icient de late pentru a putea 4olosi o pluta. Mediul este ostil omului6 lipitori, crocodili7 dar nu vei duce lipsa de hrana6 pesti, moluste, vietuitoare de apa, plante din !elsug. 5aca esti o!ligat sa poposesti ntr,o mlastina, a4la care e nivelul cel mai ridicat al 4lu;ului <dupa linia de sare si resturile depuse pe trunchiul copacilor9 si constru,ieste patul deasupra lui. 'copera,te !ine contra 4urnicilor si tntarilor. *a 4ocul pe o plat4orma amena"ata tot deasupra apei, 4olosind copacii uscati sau vestezi care stau n picioare. =ntr,o mlastina toate putrezesc repede , cauta pentru 4oc lemne sanatoase. , Mlastinile de apa dulce apar n zonele "oase din interiorul uscatului. )unt pline de vegetatie cu ghimpi, care mpiedica mersul si reduce vizi!ilitatea. )upravietuirea nsa nu e grea. 'deseori se gasesc insulite, asa ca nu vei 4i o!ligat sa stai sau sa mergi tot timpul prin apa pna la piept. 5e asemenea, sunt destule canale naviga!ile si su4iciente materiale din care sa poti construi o pluta. I 4dapostul. Pentru ta!ara6 a9 'lege un teren solid, uscat , nu moale si umed. Evita sa ai crengi uscate deasupra. Deri4ica pericolul de inundatie. Curata complet vegetatia din zona. !9 Culca,te nu pe sol, ci la oarecare naltime, ntr,un hamac <4ig. 13.119 sau pe un pat naltat <morman de crengi9. # schema simpla ar 4i un pat cu % araci la colturi, totul complet acoperit cu o pnza <de parasuta9. $n acoperis simplu de !ivuac <vezi la 812.29 este !un n orice ocazie. 13.11. 6amac si acoperis c9 5aca ti,e teama, construieste un gard din maracini n "urul ta!erei. =ntretine 4ocul aprins toata noaptea. =nveleste,te !ine contra 4rigului. d9 Presara cenusa de la 4oc pe un cerc, o dra lata de o palma n "urul ta!erei, ca sa mpiedici insectele sa dea navala. =n "ungla se pot improviza multe lucruri din lemne si 4runze mari, 4olosind ca instrument doar un cutit sau pietre ascutite. 5in 4runze se poate 4ace un acoperis de coli!a. 5in !ete de !am!us sau trestie se poate 4ace o undita, un harpon sau mo!ila. 5in vita, liane, trestie, stu4 sau iar!a se pot 4a!rica 4unii, rogo"ini etc. =n ma"oritatea zonelor tropicale se gasesc destule materiale de constructie. 5aca temperaturile sunt mari si adapostul este !atut de soare, construieste acoperisul din doua straturi de 4runzis sau pnza, ntre ele cu un spatiu de aer de 2C,3C cm. I 7ocul. +otul va 4i umed. Culege tot timpul lemne uscate, "upoaie,le si 4oloseste coa"a pentru aprinderea 4ocului. &am!usul uscat si cui!urile de termite constituie de asemenea amorse !une pentru pornirea 4ocului.
I &arsul este o!ositor, dar necesar, caci 4runzisul copacilor mpiedica eventualii salvatori sa va vada si descopere din avion sau elicopter si acopera semnalele de a"utor pe care le 4aceti. 'nimalele de prada, paian"enii veninosi, serpii uriasi si indigenii sal!atici sunt mult mai putin periculosi dect alte amenintari, ca6 , Epuizarea datorita caldurii <vezi 813..97 , &olile, 4e!ra, otravirea <vezi 81.97 , )paima, panica <vezi8 3 si 8%9. Mersul direct prin "ungla sau desis este 4oarte anevoios. =ncearca sa gasesti un drum mai dega"at6 de,a lungul cursurilor de apa <chiar secate9, pe poteci de animale sau de oameni, pe creasta. =nsa nu um!la prea aproape de 4irul apei, caci 4oarte adesea conduce la cascade, chei, de4ileuri sau prapastii. Cnd gasesti un drum , mergi pe el. $nde ai putea da peste un drum? /a traversari de ruri <vaduri97 la o trecatoare ntre doi munti sau doua dealuri7 lnga torenti. ),ar putea sa dai peste indigeni <vezi la 8%.-9. )atele lor sunt asezate pe malurile rurilor. &aga"ul cu echipamentul de !aza pentru calatoria prin "ungla consta din6 apa <umple recipientii imediat ce apare o ocazie97 maceta7 !usola7 ghete zdravene7 hamac si adapost7 trusa de prim a"utor. &usola este mai sigura dect harta. 5ar veri4ica si !usola, prin comparatie cu cerul nstelat. )oarele poate 4i 4olosit pentru orientare numai dimineata devreme si seara7 peste zi se ridica prea sus pe cer si nu poate da indicatii utile. 5aca nu ai !usola, urmareste cursul unei ape. #coleste orice desis, mlastina sau rpa. 5aca potecile pe care le ntlnesti sunt 4olosite de animale si reptile, nu merge pe ele noaptea. 'lege totdeauna traseul cel mai usor, nu cel mai scurt. =n "ungla esti mereu ud, de la ploaie si de la sudoare. Dei pierde n continuu umiditatea si sarurile vitale din corp. &ea tot timpul si nghite saruri. /upta cu epuizarea produsa de caldura <vezi la 813..9. 5aca te ratacesti sau te pierzi de grup, ia imediat masuri si actioneaza pentru regasire <vezi 813.-9. /oveste cu un ciomag trunchiurile copacilor6 ast4el de zgomote stra!at mai departe dect tipetele. 5ar acest gen de accident :$ tre!uie sa se ntmple. )tati mereu mpreunaL 4tentie la copacii cu radacini rami4icate, multiple ca o caracatita. Ei semnalizeaza e;istenta unei mlastini, care tre!uie ocolita. 5e asemenea, priveste adesea n sus si 4ii atent la crengile uscate, nucile de cocos, animalele care ti,ar putea cadea n cap. *aceti ct mai mult zgomot, pentru a avertiza animalele <de e;emplu6 lovind cu !atul peste trunchiurile copacilor9. Calatoriti n coloana, primul om deschide drumul cu maceta. Evita !uturugile, !ustenii, crengile putrede, caci adapostesc capuse. Cnd dai de o apa , atentie la crocodili. :u deran"a cui!urile de viespi. *ii atent tot timpul. #dihneste,te adesea. )eara, opreste,te din timp, ast4el nct ta!ara sa 4ie pregatita nainte de lasarea ntunericului. I Pericole! atacul insectelor , vezi la 8%.1. =n ruri traiesc diverse vietuitoare agresive, ca pestele pirania, calcanul cu tepi, tiparul electric, crocodilii. )unt si pesti neagresivi, dar periculosi din cauza aripioarelor cu tepi ascutiti. 4tentie la Candiru , un peste rapitor minuscul <2,- cm lungime9 si transparent din zona 4luviului 'mazon. )e spune ca e n stare sa urce prin "etul de urina al unui om care se usureaza n
apa si intra pe uretra, unde ramne !locat cu aripioarele, 4ara a mai putea iesi. 'copera,ti organele si nu urina n apa. /a munte , pe ct posi!il evita sa mergi prin sau peste munti <vezi 80, 81% si 81-9. Mai ales cnd sunt acoperiti cu zapada sau ghetari si prezinta pericol de avalanse. Kona nalta, acoperita permanent de zapada, nu o4era nici hrana, nici adapost. Catararea si mersul pe ghetari necesita cunostinte care nu pot 4i nvatate dect ntr,o scoala de alpinism. 5aca nimeresti accidental pe un munte si este e;clusa sosirea unor a"utoare, co!oara spre vale ziua, pe lumina , acolo poti gasi hrana si adapost. I Cnd poti, priveste, studiaza si alege dinainte drumul cel mai usor, pentru a ocoli prapastiile, pantele nzapezite, peretii de gheata, stncile strati4icate <4armicioase9, cascadele, pantele 4oarte a!rupte sau grohotisul. 8valuarea dificultatii terenului se 4ace ntr,o pauza de mers. Cnd co!ori e greu sa poti vedea si evalua zona sau sa vezi ce urmeaza mai la vale. =ncearca sa te apropii de o muchie a pantei si sa privesti n "os. =n general aspectul partii departate a vaii <vizi!ila9 poate sa ti dea o idee despre ceea ce e lnga sau su! tine <invizi!il9. 5ar uneori muntele co!oara a!rupt, imediat su! tine 4iind un teren total di4erit de ceea ce poti vedea mai departe, n vale. Pantele cu grohotis sunt nselatoare, par continui , pna cnd a"ungi la o saritoare sau la o prapastie. 5aca nu aveti echipamente adecvate , de e;emplu coarda sau piolet pentru 4iecare persoana si un ghid e;perimentat ,ocoliti muntii nalti, ct mai pe departe. Cnd nu ai ncotro6 mergi dimineata devreme, cnd zapada si gheata sunt nghetate, tari. *ii 4oarte atent dupa ce soarele, ridicat sus pe cer, ncepe sa topeasca zapada de pe pantele muntelui <pericol de alunecare si de avalanse9. Evita pantele acoperite cu zapada tare sau gheata. *ii 4oarte, 4oarte atent cnd co!ori o panta nzapezita pe care n,o cunosti. ),ar putea sa ai!a saritori ascunse. 5aca,ti pierzi echili!rul si pornesti la vale alunecnd cu viteza mare, ai tot attea sanse sa scapi ntreg ct si dintr,o ciocnire cu un camion n vitezaL :u co!or pe ntuneric, noaptea, pe ceata, cnd vizi!ilitatea e scazuta , este prea periculos. )tai pe loc si asteapta pna poti vedea !ine la cel putin -C,1CC m. Cauta orice 4el de adapost printre stnci sau n epava avionului cu care ai cazut. 'copera,te cu haine si paturi scoase din epava. $n sac de plastic poate 4i 4olosit ca sac de dormit. Pe teren stncos, tare , dormi pe !urta7 pe teren nclinat dormi cu capul n sus si picioarele spre vale. Mersul cu pasi mici este mai avanta"os. Cu ct panta e mai mare, cu att popasul va 4i mai scurt. /a mersul cu pasi normali 4ata este orientata n sensul mersului, picioarele calca cu talpile departate la latimea umerilor, la 4iecare pas talpa se ridica su4icient pentru a evita trrea7 mergi calm si atent, ntr,un ritm constant. Mersul cu pasi adaugati se poate 4olosi att la urcarea, ct si la co!orrea pantelor, tinnd corpul orientat 4ie spre directia de mers, 4ie lateral. Mersul are doi timpi6 aducerea piciorului din urma lnga cel dinainte, apoi naintarea piciorului dinainte n directia de mers, cu pasi de lungime constanta. (reutatea corpului se schim!a ct mai continuu de pe un picior pe celalalt. Corpul va 4i putin aplecat nainte si genunchii usor ndoiti, pentru a permite o apasare uni4orma si rulata pe toata talpa sau pe coltari. Pentru pastrarea echili!rului a"uta,te la mers cu un !at pe care,l spri"ini pe sol mai sus de talpi. I Pentru catarare pe peretii de stnca alege locurile unde panta este mai mica. are prize si poate 4i urcata. =ndreapta,te spre zonele cu plat4orme, terase sau scari care o4era un drum vizi"il pna sus, la vr4. Daile, crapaturile, hornurile creaza o senzatie de siguranta datorita spatiului nchis, adapostit, dar adeseori pe parcursul lor se ascund zone cu praguri sau alte surprize ngrozitoare. Pudeca mereu situatia, n,o accepta drept singura posi!ila si inevita!ila. 5aca te !lochezi, co!oara <vezi la 81-9 si ncearca prin alta parte.
Catararea si co!orrea pe stnca fara asigurare cu o frnghie sau coarda sunt 4oarte periculoase <vezi 81%.%9. :u ncerca sa urci sau sa co!ori o stnca nalta. E mai !ine sa astepti sosirea )alvamontului <de e;emplu n cazul caderii unui avion9. 5aca n,ai alta solutie si esti silit sa te catari nu numai cu picioarele, ci si cu minile, respecta urmatoarele reguli6 , # portiune de urcus sau co!ors se parcurge mai nti cu gndul si apoi cu pasul. nainte de a porni, priveste cu atentie panta pe care vrei s,o urci. 'lege cu privirea drumul optim, care va ocoli zonele periculoase <s4armicioase, alunecoase, umede9 si va avea prize !une <curate, aparent solide, convena!il amplasate etc. , vezi 81%9. Cnd pregatesti catararea pe un traseu di4icil tre!uie sa te gndesti. si sa 4ii pregatit si pentru posi!ilitatea de a reveni la !aza stncii co!ornd n !une conditii, daca nu mai poti urca7 , )e pre4era urcarea si co!orrea pe linia de cea mai mare panta7 , Cea mai mare parte a e4ortului catararii tre!uie preluat de picioare7 , Corpul se tine vertical, nu prea apropiat, dar nici prea departat, de perete <vezi 4ig. 1%.197 , n orice moment al catararii tre!uie sa e;iste cel putin trei mem!re n contact cu panta pe puncte 4i;e si sigure de spri"in, n timp ce mem!rul al %,lea <mna sau picior9 sapa, loveste, cauta alt reazem mai sus. Catararea se realizeaza mutnd alternativ o mna , un picior7 , Catararea tre!uie sa se 4aca ritmic, rela;at si 4ara salturi, cu respiratia ct mai le"era si constanta7 , (enunchii si coatele nu se 4olosesc ca spri"in7 , nainte de utilizare, prizele tre!uie veri4icate din punct de vedere al rezistentei si curatate de eventualele murdarii7 ele tre!uie sa 4ormeze un triunghi7 , Prizele de mna si de picior nu se aleg prea sus sau prea n lateral7 , n general, talpa tre!uie asezata pe sol ast4el nct supra4ata de contact sa 4ie ma;ima. Pe supra4etele lunecoase <iar!a umeda, grohotis, zapada etc.9 se 4oloseste muchia talpii, pe cele tari , toata talpa7 , &ocancul se aseaza pe spri"ine cu vr4ul7 cu ct picioarele sunt mai departate, cu att tre!uie 4olosita mai mult rama interioara7 , Prizele de mna tre!uie 4olosite pentru spri"in si mai putin pentru tractiune si apucare7 , Cnd mergi lateral sau orizontal , nu ncrucisa minile sau picioarele7 , Co!orrea unui pasa" di4icil se 4ace cu 4ata la perete, privind printre picioare sau lateral, 4iind n general mult mai di4icila dect urcarea7 , *ii 4oarte atent la ra4alele de vnt, care te pot dezechili!ra si scoate de pe prize. 'lte s4aturi6 , Pe un perete de roca stratificata eu panta mare, te catari sapnd locasuri de spri"in pentru vr4ul la!elor <lovind, sapnd cu !otul ghetei9 si prize pentru mini <sapi cu degetele9. )tai vertical. , :u merge pe marginea unei prapastii sau pe o !rna ngusta , cnd !ate un vnt puternic sau s,a lasat ceata. , $n adult valid urca o di4erenta de nivel de apro; 3CC mBora si co!oara cam -CC mBora.
, Diteza normala la ses este de % AmBora. Pe terenuri accidentate si n conditii meteorologice grele viteza de mers scade la 3,- , 2 AmBora. , nainte de a 4olosi ca punct de spri"in o creanga, un ar!ust, o tu4a, o piatra, un ca!lu, un lant sau o !alustrada , veri4ica,i soliditatea <vezi 8 1%.39. /a 4el, veri4ica orice punte, podet, !alustrada peste o apa sau o prapastie. I &ersul pe zapada si gheata necesita unele cunostinte si deprinderi deose!ite, pentru a evita epuizarea si a pastra un ritm constant de mers pe toata distanta. Pe un strat adnc de zapada proaspata, calca vertical. Capul coloanei tre!uie sa paseasca n asa 4el nct ntre urme sa ramna su4icienta zapada ne!atatorita, pe care cei ce urmeaza nu tre!uie sa o surpe. Pe orice panta muntoasa tre!uie sa eviti pericolul de avalanse. =n plus, nu um!la pe su! cornisele sau pe lnga coamele de zapada care se pot pra!usi 4ara nici un avertisment. 9rcarea unei pante de zapada se 4ace la 4el ca a unei roci s4armicioase. /oveste, sapa trepte pentru picioare. :u ncorda inutil muschii, lasa sa lucreze greutatea piciorului care loveste. :u 4ace pasii prea mari. Echili!reaza,te agitnd minile nvelite cu manusi sau haine calduroase. 5aca n,ai piolet pentru saparea treptelor, a prizelor sau a gaurilor n gheata, poti improviza ceva dintr,o piatra alungita, un tarus sau un !riceag. # ast4el de unealta tre!uie oricum procurata, 4iind e;trem de necesara si pentru a te opri daca aluneci pe panta <vezi mai "os9. =n cazul unei pante cu zapada moale si adnca, pentru 4ormarea treptelor se poate ntre!uinta att la!a, ct si genunchiul <aplecat nainte9. =n zapada nghetata si tare, treptele se sapa n4ignd sau lovind cu vr4ul ori cu marginea !ocancului, a coltarului sau a pioletului. +reptele tre!uie sa 4ie usor nclinate spre susul pantei si sa constituie puncte sigure de spri"in pentru toata talpa. Pe supra4ata unei trepte tre!uie sa ncapa cel putin "umatate din talpa !ocancului. 5istanta dintre pasi va 4i egala cu latimea soldurilor. Corpul se mentine ct mai vertical, evitndu,se nclinarea spre panta <vezi 81%9. )e calca pe toata talpa. Cnd panta este a!rupta sau lunga, se merge n serpentine <zig,zag9. /a vr4ul zig,zagului sapa trepte mai mari, mai late. Respecta mereu regula celor 3 puncte de contact permanent cu panta. /a co"orrea pantelor acoperite cu zapada si gheata, pozitia corpului este in4luentata de nclinatia si de lungimea pantei. # panta cu nclinatia mica, acoperita cu zapada moale, se co!oara cu 4ata nainte %spatele spre munte#, cu picioarele ntinse, cu la!ele picioarelor des4acute, n4ignd !ine calciele. Pantele cu nclinatie medie se co!oara cu 4ata spre vale, avnd genunchii usor ndoiti, iar corpul putin nclinat nainte. 5aca nsa nclinatia este mare <panta a!rupta9, co!oara cu fata spre panta, spre peretele muntelui, pe un traseu n zig,zag, sapnd si sco!ind prin lovire trepte sau prize. +reptele de sus pot 4i ntre!uintate drept prize pentru mini. +e poti a"uta si de un piolet sau de un toiag, pe care te spri"ini. Pantele 4oarte mari se co!oara n trei timpi6 doi pasi, apoi pioletul sau toiagul n4ipt n zapada la nivelul pieptului. Cnd co!ori 4olosind urmele vechi, calcatura tre!uie sa 4ie mai usoara pentru a evita surparea treptelor. Pe pantele 4ara urme, n4ige calciele si ridica vr4urile !ocancilor7 n acest 4el, se realizeaza trepte orizontale n zapada ntarita si !atatorita.
5aca stratul de gheata pe o stnca este su!tire si are o lungime mica <1 ,2 m9. poate 4i curatat sau cioplit cu o !ucata de piatra, apoi zona respectiva poate 4i parcursa cu picioarele !agate doar n ciorapi. =ncaltamintea va 4i legata de corp cu sireturile sau carata n mna. :u uita de pericolul degeraturilor <vezi 809. =ntr,o ast4el de situatie, cntareste mai nti alternativele si analizeaza !ine prioritatile. 5e o!icei pe zapada sau pe gheata nu gasesti puncte de ancorare. 5aca e;ista vreo 4orma, vreun punct de spri"in, de e;emplu stnci, un piolet, se poate 4olosi o 4rnghie. Cnd panta este uni4orma, acoperita cu zapada tare, se s4rseste lin, iar vizi!ilitatea este !una, co!orrea se poate e;ecuta si prin alunecare voita , n picioare. n acest caz se vor respecta urmatoarele reguli! pioletul se tine pe partea piciorului din spate7 viteza alunecarii se mentine si se regleaza prin apasarea calcielor n zapada7 se evita co!orrea seznd7 talpile se mentin la o distanta n plan transversal egala cu latimea soldurilor, iar n sensul alunecarii la o "umatate de pas. Co!orrea prin alunecare pe zapada poate 4i e;ecutata att voit ct si accidental, datorita ezitarilor, pierderii echili!rului, ra4alelor de vnt sau neatentiei, nsa la orice co!orre tre!uie sa te astepti ca vei 4ace o greseala si vei cadea. Pentru aceasta eventualitate 4iecare persoana tre!uie sa ai!a pregatit un tarus improvizat pe care sa,l n4iga n sol sau n zapada ca sa se agate, sa 4rneze si sa se opreasca. 2arusul poate 4i improvizat din chei, o piatra, un levier, un ciocan, o suru!elnita, un cutit <mare9, o creanga sau un !at <4ig. 13.129. 2ine,1 la ndemna, gata oricnd de 4olosire. 13.12. :arusi pentru zapada >ndi4erent de cum aluneci pe panta acoperita cu zapada sau gheata, imediat dupa ce cazi, corpul tre!uie rotit si diri"at n pozitia cea mai potrivita pentru 4rnare6 culcat cu 4ata n "os, avnd capul n sus, spre naltime si picioarele departate. *rnarea alunecarii se realizeaza n principal numai prin n4igerea progresiva a ciocului tarusului sau pioletului n zapada7 dar ncepe si se termina cu vr4ul !ocancilor, tinnd !ratele si tarusul sau pioletul n pozitia de oprire. 5eci6 1. Rasuceste,te cu 4ata n "os si apasa !ocancii n sol7 2. 'du tarusul la piept7 3. =n4inge,l treptat n zapada, 4olosind greutatea corpului. 'ceasta metoda de 4rnare poate 4i adaptata si la pante acoperite cu alt4el de materiale alunecoase6 noroi, mzga, pra4, pietris, grohotis 4in. =nvata si e;erseaza din timp. I Pericole la munte! daca te,ai ratacit, esti epuizat, vine 4urtuna sau se apropie noaptea , co!oara n vale. :u mai pierde vremea , C#&#'RQ. 5aca este prea ntuneric, sau terenul este prea accidentat si nu poti co!or , pregateste,te sa nnoptezi acolo <vezi la 809. I 5aca te,ai ratacit , cauta si regaseste drumul !un6 a9 :u urmari 4irul apei, nu co!or pe lnga el, nici prin de4ileu, prapastie, cascada, saritori sau praguri7 !9 :u intra n hornuri, 4isuri sau viroage ntre pereti de stnca7 c9 :u 4ugi, nu te repezi la vale , poti nimeri peste multe pericole ascunse, invizi!ile <prapastii, pante cu grohotis, iar!a alunecoasa, !olovani9 , si nu te mai poti opri7
d9 *ereste,te de cornise <stresini de zapada96 adeseori nu ti dai seama cnd mergi sau schiezi pe deasupra lor, pe coama muntelui. Poti calca pe ele si te pra!usesti n gol <trndu,i si pe altii cu tine9. Mergi totdeauna prin zona !atuta de vnt, departe de creasta muntelui, :$ prin sau spre panta aparata de vnt. I Cum te feresti de accidente ,cnd 4aci drumetie la munte, 4a,o numai mpreuna cu un tovaras, un grup, un clu! organizat, cu oameni priceputi si e;perimentati. #rice munte e periculos, nu numai @imalaHa sau 'concagua6 potecile &ucegilor <adevarate ?!ulevarde?9 sunt stra"uite de numeroasele cruci ale inconstientilor, care nainte de a pleca de acasa nu s,au gndit deloc la ce,i asteapta. *u su"estima pericolele muntelui, chiar ntr,o e;cursie aparent usoara <de o zi, pe un drum marcat etc.9 si ia totdeauna cu tine n rucsac6 haine calduroase, hrana de rezerva, ghete cu talpa pro4ilata, lanterna, !usola, harta, 4luier, pelerina. 'nunta unde mergi. Deri4ica mai nti !uletinul meteorologic. :u porni la un drum prea greu. Respecta marca"ele, indicatoarele turistice si recomandarile ca!anierilor sau ale )alvamontului. *ii prudent , nu super am!itios si ncrezut. =ntr,o crevasa , adica o prapastie ngusta ntr,un ghetar, adeseori invizi!ila din cauza ca este acoperita cu un capac su!tire de zapada. Cel cazut ntr,o crevasa poate 4i ridicat cu a"utorul a doua 4rnghii de un singur om, daca6 victima era asigurata si legata cu una din 4rnghii <s,o numim '9, constient, n stare sa participe la salvare, poate apuca o a doua 4rnghie <&9, e;ista sus doua puncte de ancorare pentru cele doua 4rnghii <pioleti, stnci, stlpi sau colti de gheata9. Cum se procedeaza6 , )e ancoreaza 4rnghia ' <cu care era asigurata victima9 sau am!ele corzi ' , daca cel cazut era legat de doi tovarasi. , )alvatorul de sus si n4ige picioarele lnga ancora nr. 2. , )alvatorul co!oara 4rnghia &, care la capatul de "os are un lat. , Dictima !aga la!a piciorului n latul 4rnghiei & si ridica genunchiul. , )alvatorul trage coarda &, o ntinde si o ancoreaza de ancora nr. 1. , 'poi se duce la 4unia ' <cea legata de talia victimei9 si trage de ea, a"utnd victima, care se ridica singura ndreptnd genunchiul si mpingnd cu piciorul spri"init n 4rnghia &. +otul continua ast4el ca persoana de sus trage <4ara sa 4aca un e4ort mare9 si ancoreaza alternativ cele doua 4rnghii ' si &, iar victima se ridica de 4apt singura, 4olosind piciorul spri"init n ochiul 4rnghiei &, dar spri"inindu,se alternativ n talie <cnd ncarca 4rnghia ' si descarca 4rnghia &9 si n talpa < ncarca & si descarca '9. 5aca sus sunt doua persoane trea!a merge mai repede, dar pentru victima e4ortul este oricum 4oarte o!ositor. 5mportant! co!oara 4rnghia & ct mai repede posi!il pentru a usura victima de strangularea taliei, produsa de 4rnghia '. Cnd victima este inconstienta sau nu poate sa apuce si sa 4oloseasca 4rnghia & , cauta a"utoare. Dictima se poate ridica si singura pe 4rnghia ', 4olosind metoda celor 3 ochiuri de 4rnghie cu noduri alunecatoare <PrusiA9 <4ig. 13.139. 5ar aceasta solutie reprezinta o ultima alternativa. 13.13. Catararea cu ; noduri Prusi- %auto"locante# =nsa cel mai !ine -evita situatia periculoasa6 ocoleste si :$ traversa ghetarii, mai ales zonele cu crevase. *ii mereu 4oarte atent la drum si la pericolul unor crevase. Deri4ica drumul din 4ata cu o pra"ina sau arunca pietroaie.
5aca ai du!ii asupra unei portiuni, ocoleste,o ct mai pe departe. 'deseori o culoare al!astruie a ghetii arata ca dedesu!t este o gaura adnca. =n avalansa de zapada6 pe orice panta muntoasa tre!uie evitat pericolul de avalansa. E;ista mai multe 4eluri de avalanse6 I 4lunecarea unui strat ele zapada moale! zapada proaspata <ma;. 3 zile9, moale, care se topeste, nu se aseaza si nu se compacteaza imediat, la 4el ca stratul de zapada veche si tare, sau de gheata, a4lat dedesu!t. =ntre stratul proaspat si cel vechi se 4ormeaza o legatura insta!ila. )tratul superior de zapada moale pare sigur si solid dar orice pertur!atie, impuls, soc sau zgomot puternic poate rupe coeziunea super4iciala care l tine lipit pe stratul vechi. # ntreaga zona se desprinde si porneste alunecnd pe deasupra stratului compact vechi, pra!usindu,se ca un castel din carti de "oc. Mai ales pe o panta aparent nevinovata, dar cu nclinatia mai mare de 1%G, aparata de vnt, adeseori su! o cornisa sau ntr,o vale. I 4valansa aeropurtata din zapada prafoasa %pulver#! produsa de zapada proaspata, nou cazuta 4ie pe o crusta tare, veche, 4ie pe vreme rece si uscata. Poate porni ca o avalansa de strat <vezi mai )$)9, dar n continuare si mareste amploarea si antreneaza din ce n ce mai multa pul!ere de zapada, a"ungnd la viteze 4oarte mari. =n aceste conditii victimele mor din cauza as4i;ierii produsa de inhalarea zapezii. I 4valansa de zapada uda! porneste de o!icei ntr,o perioada de topire, de ncalzire, dupa o ninsoare urmata de o crestere rapida a temperaturii. )e misca mai ncet dect avalansa aeropurtata, adunnd n mersul ei copaci si stnci ntr,un strat 4oarte adnc. Cnd se opreste, ea ngheata n ntregime aproape instantaneu, ceea ce ngreuneaza 4oarte mult salvarea victimelor. Conditiile care 4avorizeaza pornirea unei avalanse sunt6 , Primele 2,3 zile dupa ninsori a!undente7 , 5upa ncalzirea !rusca si accentuata a vremii zapada devine umeda, grea Ncauza avalanselor de primavara, din zilele nsorite97 , 5upa ninsori reduse cantitativ, dar nsotite de vnt7 , nclinarea pantei 2CG,--G7 , *orma vaii n 4orma de D7 viroagele, vaile cu zapada mare7 , Pantele lungi, plane, conve;e sau concave7 , Placile stncoase si 4etele cu iar!a <chiar si o patura de ienupar pitic, a4inis, smrdar etc97 pantele cu copaci, "nepenisuri, tu4isuri, !locuri de stnca sau denive,lari n trepte retin zapada si sunt mai putin periculoase, dar uneori sunt acoperite si netezite de zapada veche, care devine ea nsasi un pat de avalansa pentru noul strat de zapada. , (rosimea stratului de zapada peste 3C cm7 , :insorile a!undente cu zapada uscata %pulver#, cnd stratul nou nu s,a tasat si nu s,a EsudatF de !aza. 'valansele se pot repeta n acelasi loc, dupa un interval 4oarte scurt. #coleste ast4el de zone. Cnd totusi tre!uie sa traversezi o panta cu pericol de avalanse, ncearc,o mai nti aruncnd pe ea pietroaie si !ulgari de zapada. 5aca apar !ulgari de zapada care se rostogolesc la vale , este semn rau. +ot secretul pentru salvarea dintr,o avalansa este sa ai o situatie !una nca dinainte de pornirea ei. Pentru asta pregateste,te6 , )tudiaza zona si 4a,ti dinainte un plan cu ce vei 4ace, ncotro te vei ndrepta daca avalansa porneste.
, )la!este si pregateste legaturile sAiurilor sa 4ie gata de desprindere. )coate minile din curelele !etelor de sAi sau cureaua pioletului. , 'ran"eaza si des4a legaturile rucsacului. , nainte de a intra pe o panta periculoasa, leaga,ti de talie o ?s4oara de avalansa? improvizata, pentru usurarea descoperirii si salvarii tale. Este vor!a de o s4oara colorata, cu marca"e din metru n metru, care sa indice si spre ce capat al ei este corpul tau. )4oara pluteste si ramne de o!icei la supra4ata avalansei conducnd salvatorii spre purtator. , Pentru a se misca mai usor si mai n siguranta, deschizatorul de drum si va lasa rucsacul altui tovaras. , )e mareste distanta dintre mem!rii grupului, dar nu mai mult de limita vederii. , +oti vor calca cu pasi mari pe aceleasi urme <:$ se 4ace o poteca,sant9, usor, n liniste si n ritm constant. , 5aca vremea este ne4avora!ila <temperatura ridicata sau 4oarte co!orta, ninsoare, ceata, vnt puternic, ploaie etc.9 sau la caderea ntunericului, grupul se opreste si 4ace ta!ara. , )e merge cu prioritate pe creasta, evitnd prin ocolire taierea orizontala sau o!lica a pantelor7 daca nu se poate, zona e;pusa va 4i urcata pe linia de cea mai mare panta si ct mai aproape de creasta. , Kona periculoasa, e;pusa avalansei, va 4i parcursa pe rnd, de 4iecare mem!ru al grupului, singur. =n timp ce el traverseaza zona, asigurat sau nu cu o coarda, ceilalti vor sta n a4ara zonei periculoase si,l vor supraveghea , inclusiv daca e prins de avalansa. , n timpul mersului nu tre!uiesc negli"ate nici alte pericole ma"ore6 caderea, nghetul, insolatia, o4talmia, caderea de pietre, distrugerea sau pierderea unui echipament, ratacirea unui mem!ru al grupului etc. 'lte masuri preventive pentru usurarea descoperirii victimelor6 o lanterna legata cu o s4oara de corp7 ceara de sAi speciala, cu miros, pentru atragerea cinilor7 magneti introdusi n talpa !ocancului , pentru a 4i descoperiti cu detectorul de metale7 tele4onul mo!il7 purtarea unui emitator <Pieps, 'rva9 care permite localizarea purtatorului pna la 1CC m. I Cnd avalansa te-a prins si te-a scu4undat n ea , n cteva secunde vei 4i !agat la 4und si rami acolo daca nu 4aci nimic. $neori s,ar putea sa mai poti respira chiar cnd esti ngropat su! zapada, daca ai noroc si nimeresti la 4und n golul dintre niste stnci, sau esti aproape de vr4ul avalansei. 5ar aceasta senzatie optimista este nselatoare, caci dureaza numai ct timp avalansa se misca6 imediat ce s,a oprit, n strat apare o presiune gigantica care compacteaza si ngheata instantaneu toata masa de zapada , cu tine ngropat n ea. 'sa ca :$ sta mpietrit de groaza, :$ te lasa dus , ci actioneazaL Cnd avalansa porneste , adica apare o crapatura care ncepe deodata sa serpuiasca de,a curmezisul pantei, cu zgomot de e;plozie na!usita, iar ntregul covor de zapada o ia la vale6 , 'runca, scapa imediat de sAiuri, !ete, piolet, rucsac , si alte lucruri care te pot ncurca7 , Deri4ica urgent unde te a4li6 la vr4ul, mi"locul, latura sau !aza avalansei7L. , ncearca sa,ti ntrzii pornirea si alunecarea la vale prin orice mi"loc. 5e e;emplu6 sarind n sus , daca avalansa te prinde de glezne. )au, sari ntr,o parte., , daca esti aproape de zapada ramasa sta!ila, nemiscatoare. )au, agata,te de vreun copac, tu4is, ca!lu, stnca iesita din zapada7
, 'runca,te spre o zona mai !una pentru salvare, adica spre vr4ul muntelui, sau lateral, spre marginea supra4etei pornita la vale. Cu ct e mai putina zapada deasupra ta pe panta, pna la marginea avalansei, cu att va 4i mai putina care sa te acopere si sa te ngroape mai trziu7 , noata6 ncearca sa noti spre o margine sau n lateral. *oloseste un 4el de not pe spate, cu capul n sus, spatele spre vr4ul muntelui si picioarele spre vale. )au, stai ntins si noata n stilul craul ca sa te mentii la supra4ata7 , 5aca risti sa 4ii ciocanit de !ucatile de zapada solida , ncearca sa te rostogolesti ca o minge. :u e;ista o regula clara de urmat. =ncearca sa rami stapn pe situatie7 , si :$ deschide gura - multe victime au murit as4i;iate de zapada a"unsa n plamni. 'copera nasul si gura pentru a nu nghiti zapada7 , Pastreaza,ti 4ortele pentru ultimele clipe ale avalansei. 5oua lucruri sunt de importanta covrsitoare6 sa ai un spatiu cu aer naintea fetei si sa fii ct mai aproape de suprafata. Cnd simti ca avalansa se ncetineste si ncepe sa se aseze, sa se opreasca, ncruciseaza !ratele n "urul capului pentru prote"are mpotriva lovirii si pentru crearea unui spatiu li!er n zona 4etei. (hemuieste,te, iar dupa oprire ntinde picioarele ca sa creezi un gol. )apa imediat n "urul tau un gol ct poti de mare. *a un e4ort disperat ca sa iesi la supra4ata. 5aca n cursul acestui ultim e4ort nu stii unde este susul, scuipa si du,te n directia opusa salivei7 )trecoara,te, iesi din orice haina sau echipament care te poate mpiedica la miscari. Pastreaza 4orte ca sa poti tipa cnd auzi oameni sau salvatori pe deasupra7 n 4ine6 , :$ te lasa cuprins de panica. )igur ca trea!a asta este usor de zis si greu de 4acut. =nsa groaza creste ritmul respirator si consuma o;igenul, iar tu ai mare nevoie de el, ct mai mult timp. *orteaza,te deci sa rami calm, sa respiri linistit. , n multe cazuri <zone turistice, e;cursie n grup9 salvatorii sosesc repede. Dictimele sunt deseori cautati 4oarte e4icient cu a"utorul cinilor special dresati. )e cunosc destule cazuri de supravietuitori care, desi ngropati si complet !locati n zapada, au mai trait nca multe ore. 5aca esti aproape de supra4ata si auzi oamenii care cauta, tipa dupa a"utor, desi sansa de a 4i auzit de ei este mica. E;ista si multe di4erente de la o avalansa la alta. 5e e;emplu, ai mai multe sanse sa termini ngropat aproape de supra4ata n cazul zapezii umede , dect n zapada pra4uita uscata. # actiune de succes ntr,o avalansa de zapada pra4uita poate sa nu ai!a nici un e4ect ntr,alta cu zapada consistenta. +actica de auto,salvare descrisa mai sus este vala!ila pentru o avalansa din zapada curgatoare, marunticaa de la pornire. 5aca zapada se 4ragmenteaza si ramne su! 4orma de !locuri mari compacte, atunci poate reusesti sa sari pe un !loc si sa rami pe el pna "os, sau pna se opreste. 5upa ce o persoana este prinsa de avalansa, imediat restul mem!rilor din grup tre!uie sa devina salvatori. *iecare secunda conteaza pentru victima. 'dica6 , Dor urmari vizual traseul omului antrenat n avalansa si pe ct posi!il, locul de oprire7 , Dor co!or la locul de oprire al avalansei, daca riscul unei noi avalanse nu este iminent7 , Dor cauta victima prin ascultare, sondare, sapare, cautarea snurului de avalansa sau a echipamentelor indicatoare. =nti se 4ace o sondare sumara n zona cea mai pro!a!ila, cu distanta de 0- cm, ntre punctele de sondare sau 2,3 puncteBm2, pna la adncimea de 1 m, cu !etele de sAi ntoarse cu mnerul n "os <pentru a nu rani victima cu vr4ul ascutit97
, $n om tre!uie sa asigure numai supravegherea zonei , pentru pre ntmpinarea unui nou pericol, care ar putea a4ecta viata salvatorilor7 , )e acorda primul a"utor victimei gasite7 , 5aca divizarea grupului nu creaza vreun pericol, cineva pleaca sa anunte echipa )alvamont. =n momentul opririi avalansei cei acoperiti sunt vii. Pro!a!ilitatea lor de supravietuire descreste rapid cu trecerea timpului. 5upa 4iecare ora sansele se reduc cu -CR. Cautarea se 4ace mai nti n apropierea o!iectelor ramase la supra4ata, pe linia directiei lor <mai sus si mai "os9. sansele de oprire <gasire9 a victimei sunt mai mari la schim!area pantei <unde se termina panta mai a!rupta si ncepe zona mai lina9, n adnciturile terenului6 denivelari, trepte, gropi, vlcele, sau n vr4ul avalansei %primul val#. 13. . TRAVERSAREA RURILOR )ute de accidente se petrec n 4iecare an, n toata lumea, cu ocazia traversarii prin vadul rurilor mari. )au cu ocazia mersului prin apa. =ntrea!a,te totdeauna6 este oare o!ligatorie traversarea acestui ru prin vad? :u e;ista alta solutie, un pod? 5aca raspunsul este :$, actioneaza ca si cum ai fi de(a n prime(die. Mai ales cnd sunt si alte motive de ngri"orare sau pericole care te ameninta. Cnd? ntrea!a,te6 oare nivelul apei va creste sau va scadea n perioada urmatoare? 5aca n regiune sunt inundatii, sau daca pe apa plutesc tot 4elul de o!iecte si resturi mari , riscul este att de mare nct nu ai voie sa intri n apa. 'mna traversarea. 5ar daca rul are nivelul normal si sunt semne ca vine ploaia, atunci treci repede pe malul celalalt. 4tentie! rurile scurte si cu panta mare se pot um4la sau pot scadea repede7 cele late si cu panta mica si variaza nivelul 4oarte ncet. Pe unde? Este o pro!lema de importanta vitala. Cel mai important 4actor din punctul de vedere al sigurantei de trecere este locul. +impul consumat pentru alegerea locului de trecere, a vadului optim, nu este timp pierdut. Cauta6 a9 Maluri "oase, dega"ate. 'cestea o4era loc su4icient pentru odihna si recuperare , daca vei da de !ucluc7 !9 Dadul, 4undul rului, sa 4ie tare, neted, 4ara o!stacole7 c9 Kona sa nu ai!a !usteni ntepeniti, vrte"uri, stnci sau alte prime"dii ,att n portiunea traversarii, ct si n zona mai la vale de ea7 d9 Curentul apei sa 4ie ct mai sla!. 5eci alege o zona de al!ie lata. )au acolo unde rul curge prin mai multe !rate7 e9 'dncimea ct mai mica. ),ar putea sa ai de notat. Cum? Ca sa nu,ti 4ie 4rig pastreaza ceva haine pe tine, dar sa nu 4ie largi. $m!la ncaltat pentru a putea calca si avea priza pe !olovani, pietre ascutite sau n gauri. Poarta rucsacul n spate , te a"uta la sta!ilitate si echili!ru , iar daca lucrurile dinauntru sunt di!aci aran"ate, pot avea si un e4ect a"utator de plutire , daca te mpiedici si cazi. 5ar pregateste,i curelele ca sa,l poti scoate usor, daca vei cadea su! el si nu te mai poti ridica.
Cnd traversezi not, nu purta rucsacul n spate. :u merge contra curentului. :u trece daca e 4rig, ceata, sau daca apa e prea rece. 'dapteaza urmatoarele metode la situatia n care te a4li6 , <raversarea individuala simpla. Mergi perpendicular pe maluri, cu 4ata spre malul tinta, cu pasi mici, trnd talpa pe 4undul apei. )pri"ina,te de stncile iesite deasupra apei sau a4late putin su! oglinda ei. Cnd curentul este 4oarte puternic, deplaseaza,te cu 4ata spre vale, traversnd spre malul opus ntr,o directie diagonala7 pentru asta ai nsa nevoie de spatiu su4icient pentru miscare. , <raversarea individuala cu spri(in pe o pra(ina zdravana, pe post de al treilea picior. =n4ige capatul pra"inii ceva mai n 4ata si mai n amonte de tine pe 4undul rului, apoi tine,te de ea si mergi pna dincolo de punctul de spri"in. si repeta. Curentul va apasa pra"ina n "os. , <raversarea n grup! daca grupul are sipersoane mai sla"e sau mai nea"utorate, ncrucisati coatele si 4ormati un rnd cu persoana mai sla!a la mi"loc. )au mai !ine, 4ormati un sir de oameni solidarizati att prin ncrucisarea !ratelor, ct si printr,o pra"ina tinuta de toata lumea <4ig. 13.1%9. Persoana mai sla!a este la mi"locul sirului, cea mai tare este la capatul dinspre deal, n amonte. +raversarea se 4ace diagonal spre vale, nu perpendicular pe maluri. 5aca persoana mai sla!a aluneca, cade, se mpiedica sau lesina, celelalte o sustin. 13.1%. <raversarea prin vad - cu sustinerea unui invalid Pentru spri"inire se poate 4olosi si o 4unie sau o coarda care, ne4iind rigida, are o serie de nea"unsuri. 5aca e utilizata ca !alustrada, tineti,o sus, ca sa poata 4i apucata cnd se trece peste stnci. >n cazul unui ru lat, adnc si um4lat nu se 4oloseste 4unia, caci poate sa 4aca !urta si cel a"utat sa a"unga su! apa. Cel care traverseaza poate 4i asigurat de tovarasii din grup cu o 4rnghie, ntr,un mod asemanator cu manevrele din cazul co!orrii unui perete. El va 4i legat de talie cu capatul unei 4unii. $n tovaras va da drumul treptat 4rnghiei <vezi la 81%9. 13.1-. <raversarea prin vad , schema de asigurare cu frnghii )au , asigurarea de catre doua persoane <4ig. 13.1-96 cel care trece primul <notat cu 19 va 4i legat la mi"locul unei 4rnghii su4icient de lungi <de peste 2 ori latimea rului9, ale carei capete vor 4i tinute de tovarasii 2 si 3. 5upa ce 1 a"unge dincolo, 2 se leaga, iar 1 si 3 l asigura s.a.rn.d. 5ar aveti gri"a ca locul ales pentru traversare sa ai!a malurile su4icient de dega"ate. 5aca cel din apa cade, el va putea sa se spri"ine n 4unie si sa revina la mal, perpendicular pe acesta . Cei de pe mal nu tre!uie sa traga de 4unie napoi si contra curentului , caci l,ar putea !aga su! apa si su4oca. 13.!. CLTORIA PE AP Cu pluta6 greutatea ncarcaturii tre!uie distri!uita n mod egal pe toata supra4ata plutei, apoi legata !ine. Pentru a echili!ra greutatea altor pasageri, aseaza,te la margine. 5aca ncarcatura aluneca, deplaseaza, te imediat n partea opusa pentru a echili!ra pluta, ncercnd totodata si sa remediezi incidentul. 5aca vrei sa 4olosesti 4orta vntului si nalti o pnza, s,ar putea sa constati ca produce mai mult pro!leme dect 4oloase. 5ar, cnd directia n care vrei sa mergi este aceeasi cu a vntului, o pnza e utila. Diteza plutei este oricum mica. 5eci nu te gra!i. =nainteaza numai n timpul zilei. :u adormi. 'sculta, 4ii atent la pericolele care apar din 4ata, n aval6 stropi, zgomot, o linie argintie de,a curmezisul apei.
:u intra n vaile cu maluri nalte, si pereti netezi, ci opreste,te pe mal si studiaza traseul ce urmeaza. /eaga pluta cu o 4unie lunga, cu care sa o conduci de pe mal, peste pragurile sau o!stacolele pe care le,ai descoperit. :u te ndeparta de mal. Cnd apar ape nvol!urate, praguri, saritori, o cascada, !aga"ele tre!uie descarcate si transportate pe "os, pe mal, pna dincolo de zona periculoasa, iar pluta goala va 4i condusa de pe mal cu a"utorul 4uniei , sau veti construi o pluta noua acolo unde reapare apa linistita. )eara descarca pluta si trage,o ct mai sus pe mal. =n cursul unei 4urtuni atentie la pericolul unei revarsari sau viituri neasteptate. Cu !arca de salvare6 , :u sari din avion sau vaporul nau4ragiat direct n !arca de cauciuc. $rca,te cu gri"a n ea7 , Deri4ica prezenta tuturor mem!rilor grupului7 , Dsleste pentru a 4ugi de nava care se scu4unda7 , 'propie,te de alte !arci de salvare si stati mpreuna7 , 'runca ancora de apa7 , 'corda primul a"utor. &arcile se vor lega mpreuna cu o coarda de vreo 0 , 1 m. )e leaga pupa unei !arci de prova alteia s.a.m.d. 'ncora de apa va avea o 4unie lunga. 5aca pierzi cumva ancora de apa, tre!uie improvizata imediat alta, care sa te tina pe loc. Ca regula, pentru a,ti mari sansele de salvare cnd n,ai radio ncearca sa stai lnga locul accidentului sau al nau4ragiului cel putin 3 zile. Dor aparea avioanele sau navele de cautare si salvare. =n timpul asteptarii6 , )alveaza si aduna materialele, resturile care plutesc n apropiere <dar atentie la vr4urile metalice si muchiile care ar putea sa gaureasca sau sa s4sie 4undul sau !ordul !arcii de cauciuc97 , 'daposteste,te de intemperii cu a"utorul oricarui 4el de acoperis ce poate 4i improvizat pe !arca7 , *aceti de veghe n schim!uri a cte 2 ore. Persoana care 4ace de garda se va lega de !arca cu o coarda lunga de apro; . m. +ot ea va inspecta periodic !arca, pentru a descoperi eventualele sparturi. Da sari n apa sa adune materialele plutitoare. Da urmari si aparitia vreunei posi!ilitati de salvare7 , Pregateste materialele si dispozitivele de semnalizare , pentru a 4i gata de utilizare n orice moment7 , Rationeaza hrana si apa. =n"ghe!eaza o instalatie de distilare a apei. &arca de salvare va pleca de la locul accidentului numai daca e;ista siguranta deplina ca poate a"unge la un tarm sau daca rechinii dau trcoale, atrasi de lesurile sau resturile plutitoare. :u ncerca sa 4olosesti 4orta vntului, n a4ara de cazul n care tarmul este aproape si directia de mers coincide cu cea a vntului. # pnza poate 4i usor improvizata din materiale disponi!ile. $m4la !arca ct mai tare, ridica ancora de apa si crmeste cu vsla. Partea de "os a pnzei nu va 4i legata de !arca, ci tinuta cu mna <prin intermediul unei s4ori9, ast4el ca la o eventuala ra4ala neasteptata de vnt sa i se poata de drumul imediat , ca sa nu rastoarne !arca. Cnd marea este agitata <vezi 8.9, !arca tre!uie pregatita pentru evitarea rasturnarii6 ancora va 4i scoasa din apa, iar pasagerii se vor aseza ct mai "os pe podea si vor 4i repartizati ast4el nct sa sta!ilizeze
!ordul dinspre vnt si valuri. :u stati pe tu!ul inelar ce 4ormeaza !ordul !arcii. :u va ridicati n picioare, nainte de a 4ace o miscare, anunta,i pe ceilalti. 'propierea pamntului este anuntata uneori de6 , :ori cumulus nemiscati deasupra marii, pe un cer senin7 , Cerul cu nuanta verzuie , deasupra unei lagune7 , /emne plutitoare7 , Cer al!icios , deasupra unui cmp de zapada <deasupra apei cerul este gri97 , Culoarea apei se deschide <apa adnca are culoarea nchisa97 , @uruitul valurilor care lovesc tarmul7 , 2ipetele pasarilor7 , 5irectia pre4erentiala n care z!oara pasarile de apa n zori <spre mare9 si la apus <spre pamnt9. =n perioada dezghetului, pasarile de uscat z!oara spre pamnt. Cnd te apropii de tarm noaptea, daca poti, asteapta pna dimineata pentru a de!arca. Cnd se 4ace lumina alege cu gri"a locul de de!arcare6 ndrepta !arca spre partea insulei sau peninsulei adapostita de vnt. :u acosta cu soarele n ochi. Evita stncile, reci4ele, epavele de la mal. 5u,te spre o zona cu valuri ct mai mici si mai linistite. Cel mai !un ar 4i un tarm usor nclinat, cu valuri mici. =ncearca sa acostezi urcat pe coama unui val, vslind cu putere. =n caz ca valurile sunt mari6 rami m!racat si ncaltat. Deri4ica vesta de salvare < m!racata9. *oloseste ancora de apa, legata de o coarda ct mai lunga, care tre!uie tinuta mereu ntinsa, eventual tragnd,o cu mna. +oata lumea va vsli spre tarm. 'ncora de apa va tine !arca directionala spre tarm. Dsliti tare ca sa treceti prin coama valului care se apropie si sa evitati rasturnarea sau aruncarea peste !ord. 5aca e cazul, ncearca sa ncetinesti !arca, sa nu a"unga su" coama valului nalt , ntors de mal ca o cascada. 5aca !arca se rastoarna, agata,te de ea <vezi la 8..19. 2armul marii , o4era de o!icei hrana a!undenta si sanse mari de supravietuire. I Pla(a, tarmul nisipos. 'nimalele marine de vizuina, moluste, cra!i, viermi ramn su! nisip dupa retragerea 4lu;ului. Ele atrag pasarile marine. =ntre dunele de nisip poti gasi apa dulce, ncon"urata de vegetatie. 5unele sunt pline de insecte, nu 4ace acolo ta!ara. I :armul noroios. /a varsarea unui ru sau 4luviu n mare, aluviunile se depun si 4ormeaza cmpuri de noroi, estuare sau o delta. =n sol traiesc numeroase specii de viermi si moluste, care constituie hrana pentru pasari si animale. I :armul stncos. 5aca stncile nu sunt prea a!rupte, pe ele pot aparea !alti n care misuna vietuitoarele. >ar!a de mare se agata de stnci, iar prin crapaturi sunt tot 4elul de moluste. I :armul pietros. *aptul ca pietricelele sunt n continua miscare alunga plantele si animalele, care nu se pot 4i;a sau cui!ari n teren insta!il.
I &areea produce o variatie a nivelului marii <4lu; si re4lu;9 ce depinde de pozitia geogra4ica si de anotimp. :ivelul superior al 4lu;ului este marcat de6 o linie de resturi de,a lungul malului7 o schim!are a structurii nisipului7 schim!ari ale 4elului ier!ii, cochiliilor, culorii , pe 4ata malului stncos. Cnd esti pe tarmul marii, pentru siguranta ta6 , o!serva si noteaza orarul 4lu;ului si re4lu;ului, pentru a nu 4i surprins si !locat de 4lu;, sau antrenat spre larg7 , veri4ica posi!ilitatea de acces pe si dinspre pla"a sau tarmul stncos7 , stai mereu cu un ochi pe apa, pe 4lu;, ca sa nu te surprinda si sa te izoleze de tarm7 , vezi daca n apa sunt curenti puternici, mai ales spre larg. 'lte pericole6 !ancurile de nisip7 stncile su!marine. Cnd malul sau 4undul marii co!oara a!rupt, apare un puternic curent su!marin spre 4und. Cnd intri n apa leaga,te de talie cu o 4rnghie !ine ancorata pe mal. I n apa! cnd noti sau pescuiesti nu te departa de mal la o distanta si adncime la care sa nu mai 4ii sigur de tine. *ii atent la valurile mari care te pot lovi si ameti. 5aca un curent sau un val mare te trage spre 4und, mpinge,te si noata spre supra4ata. =noata spre tarm n valea dintre doua valuri. Cnd soseste valul urmator, ntoarce,te cu 4ata spre el si scu4unda,te. /asa,1 sa treaca pe deasupra, apoi iesi a4ara si noata spre tarm n urmatoarea vale. Cnd esti aruncat spre stnci, ntoarce,te cu 4ata spre ele si stai cu picioarele nainte, ca sa a!sor!i socul. Pre4era!il sa 4ii ncaltat <vezi 8..19. Corpul rela;at pluteste mai !ine, asa ca 4ii calm. :u te teme, e greu sa te scu4unzi n apa sarata. Pericolul mare este sa nghiti apa sarata. *emeile plutesc n mod natural mai !ine ca !ar!atii, cu 4ata n sus. &ar!atii plutesc natural cu 4ata n "os. I 4pa de "aut! prurile mici dau apa mai !una, cele mari sunt de o!icei poluate si pline de namol. Cauta !altile dintre dune. &altoacele de apa dulce din sco!iturile stncilor pot 4i descoperite cu a"utorul algelor verzi neconsumate de moluste <molustele de apa sarata nu pot supravietui n apa dulce9. Cauta apa care curge sau se strecoara printre stnci, mai ales acolo unde cresc muschi si 4erigi , este pota!ila. Pe o insulita stncoasa s,ar putea ca singura sursa de apa sa 4ie marea. *u "ea niciodata apa de mare$ tre!uie distilata. 'pa de mare poate 4i 4olosita la gatit. 5ar nu mnca nimic pna nu 4aci rost de apa de !aut. I Pericole! cnd scotocesti dupa hrana 4ereste,te de apa prea tul!ure, netransparenta. Mergi ncaltat prin apa, ca sa te 4eresti de diversi tepi care produc rani dureroase. 5aca te,a ntepat un ghimpe si nu,l poti e;trage deoarece i s,a rupt coada, lasa,l linistit ca o sa iasa singur peste cteva zile. 5aca ncerci sa,l ?stoici? a4ara, sunt mari sanse sa intre mai adnc. $nele vietuitoare, cum ar 4i calcanul, stau ascunse, !ine camu4late si pot ntepa cnd le calci. Cnd mergi descult , pipaie 4undul marii n 4ata ta, cu un !at, agita nisipul si pietrele. 5urerea ntepaturii produsa de calcan poate 4i calmata cu apa 4oarte 4ier!inte. :u,ti !aga mna n crapaturile sau n ascunzisurile su!marine, caci s,ar putea sa te muste ori sa te ntepe ceva. 'propie,te cu gri"a de un reci4 sau de o !ariera de corali6 att reci4ul, ct si locatarii sai pot 4i periculosi7 de e;emplu molustele conice arunca tepi otravitori. 'deseori pestii dintr,o laguna sunt otravitori , chiar si speciile care n marea deschisa pot 4i mncate. Mai !ine stai pe reci4 si pescuieste n partea dinspre larg.
5aca te,a ntepat o meduza, nu o trage de tentacule si nu sterge secretia gelatinoasa cu mna , te va irita si mai tare. *oloseste iar!a de mare, o crpa sau nisip. Caracatitele au un cioc tare, iar cteva specii au o muscatura otravitoare <de e;emplu cea cu inele al!astre9. Rechinii pot ataca si n apa 4oarte putin adnca. 5eci 4<8*:58) *ereste,te de serpii din apa , sunt 4oarte otravitori. 5aca nsa i gasesti pe tarm, prinde,i cu un !at cu 4urca , sunt !uni de mncat. Pe o insula pustie , ai o pro!lema deose!ita6 izolarea, singuratatea acuta. Cerceteaza !ine toata insula. )ta!ileste,ti un plan zilnic, o rutina de activitati. 5aca insula a mai 4ost locuita, vei gasi resturi de constructii care pot 4i 4olosite ca adapost. 'tentie la amena"arile militare , uneori au mine, e;plozivi sau capcane. 5aca gasesti o pestera, veri4ica sa nu 4ie inundata de 4lu;, chiar izolata ori !locata primavara , cnd 4lu;ul este mai nalt dect de o!icei. Pe o insulita 4ara nici o vegetatie s,ar putea ca tot adapostul pe care,l poti gasi sa 4ie doar o aparatoare de vnt. :u vei avea alta hrana dect ce gasesti pe stnci si ce poti scoate din mare , vezi la 81..0. I Resursele disponi"ile! ai gri"a sa nu consumi mai mult dect pot suporta vegetatia sau animalele disponi!ile pe insula. # vegetatie lu;urianta indica prezenta unui ru. Cel mai des apa nsa lipseste , aceasta 4iind si cauza pentru care multe insule sunt nelocuite. 'duna si depoziteaza apa de ploaie7 distileaza apa de mare. Pentru distilare e nevoie de mult com!usti!il. 'duna resturile de lemne aduse de apa pe mal, iar!a de mare uscata ori seu de 4oca. Cauta si aduna pe pla"a resturi dupa 4iecare 4lu;. *a 4ocul numai ct si cnd ai nevoie. Cum semnalizezi si ceri a"utor , vezi 83.%. I &utarea! daca sunt mai multe insulite apropiate, cnd termini resursele de pe prima te poti muta pe alta. 5aca urmatoarea insula este vizi!ila, studiaza mareea si curentii marini. 'runca n mare ceva care pluteste vizi!il, noteaza,i drumul si evolutia. Poate ca distanta e mica si ai putea s,o stra!ati not, dar nu te aventura la drum tara a"utorul unui plutitor <cutie goala, nuci de cocos golite etc9. Potriveste orarul traversarii ast4el nct re4lu;ul sa te ndeparteze de insula veche si 4lu;ul sa te mpinga spre cea noua. 5aca esti ntr,o zona mai rece , construieste o pluta. 5e toamna pna primavara cadavrele de 4oca plutesc7 cteva !ucati legate mpreuna vor 4i su4iciente ca sa,ti sustina greutatea. 13.". CU UN AUTOVE#ICUL Mi"loacele de transport auto constituie un 4actor important de interventie si evacuare n cazul situatiilor de calamitati sau dezastre. Motorul si car!uratorul tre!uie reglate corespunzator conditiilor climatice, altitudinii etc. la cu tine piese de rezerva din !elsug, 4ara a uita un volan de schim! si o trusa de unelte ct mai completa. >ata cteva s4aturi privind pregatirea nainte de a pleca la drum, si altele cum sa te descurci n diverse situatii cu un autovehicul de constructie clasica <motor cu car!urator pentru !enzina, schim!ator manual de viteze etc96 Pe arsita6
I &otorul s-a ncins! opreste,1 si lasa,1 sa se raceasca. 5aca nu poti opri masina <de e;emplu, esti pe o !ucata de drum periculos9, porneste ncalzirea ca!inei. 'ceasta manevra sporeste cantitatea de apa din circuit si, desi ca!ina se va ncalzi mai tare, motorul se va raci. Cnd poti, opreste motorul si ridica,i capota. :u des4ace dopul radiatorului nainte ca temperatura apei sa scada <alt4el, apa n 4ier!ere sare si te opareste9. Deri4ica daca circuitul de racire <radiator, 4urtune9 are scapari sau scurgeri. # gaura <mica9 la radiator poate 4i astupata turnnd n apa sau n lichidul de racire un al!us de ou. =n cazul unei gauri mai mari, striveste complet teava din aluminiu sau cupru, de o parte si de alta a gaurii. =n 4elul acesta teava respectiva este scoasa din circuit si radiatorul nu va mai curge, dar supra4ata de schim! de caldura si racire se reduce proportional. 5aca n continuare ai gri"a sa conduci masina linistit, cu turatie constanta a motorului, n,o sa se ntmple nimic rau si poti calatori mai departe. I &etalul ncins! 4tentie) #ricare !ucata de metal a automo!ilului se poate ncinge att de mult, nct sa produca arsuri sau !asici pe piele. /a tropice si chiar ntr,o zona temperata , nu lasa niciodata o persoana accidentata sau un animal sa stea n !ataia soarelui, ntr,o masina sau o ca!ina complet nchisa. /asa o 4ereastra deschisa pentru aerisire. Chiar si la um!ra, caldura din ca!ina poate produce epuizarea si chiar moartea. Pentru desert6 monteaza rezervoare suplimentare de com!usti!il si de apa pota!ila. =nsa ia si alte provizii n plus , cteva canistre cu am!ele lichide. Monteaza 4iltre suplimentare pe conducta de alimentare cu car!urant si la priza <aspiratia9 de aer. Cnd torni com!usti!il din canistra, pra4ul sau nisipul din aer poate patrunde n rezervorul masinii. >mprovizeaza un 4iltru, o crpa pe gura de umplere a conductei spre rezervor, sau 4oloseste un 4urtun de transvazare. Cricul mecanic o!isnuit se a4unda n nisipul moale si nu ridica7 n locul lui ia un sac, o camera sau o perna de cauciuc, care se um4la cu gaze de la teava de esapament. 5e asemenea, monteaza anvelope si camere speciale tip "alon pentru mersul pe nisip, iar pentru a despotmoli masina a"unsa pe nisipuri miscatoare sau teren insta!il ia niste scnduri ori talpici de ta!la special pro4ilata. Pentru traversarea unei zone de tu4isuri cu maracini, m!raca anvelopele cu mansoane anti-tepi, care micsoreaza pericolul gauririi cauciucurilor. Peste nisip6 urmele de drum, de sosea din desert, pot 4i acoperite de nisipul purtat de vnt. Cnd a"ungi pe nisip moale, :$ te opri , indi4erent de motiv , pna cnd a"ungi pe teren tare. Evita ct poti patinarea rotilor, desi s,ar putea sa 4ii silit sa co!ori n treapta nti de viteza, caci la o treapta superioara se poate opri motorul. Chiar daca motorul ncepe sa 4iar!a sau se supra ncalzeste, nu te opri pna nu a"ungi pe terenul tare. 5aca masina se mpotmoleste6 sapa si ridic,o cu cricul sau cu perna de aer, pentru a putea strecura su! roti6 podete, scari, pro4ile metalice, scnduri, plasa de srma sau pietre. 7urtuna de nisip <vezi si 813..9 poate 4i vazuta cnd se apropie. Cteodata o poti ocoli. 5aca nu poti scapa de ea6 , ntoarce vehiculul cu spatele spre 4urtuna sau vnt7 , #preste,17 , Etanseaza,1 repede, ct poti mai !ine, mpotriva patrunderii nisipului n ca!ina si la motor7 , Catara,1 cu rotile pe scnduri sau podete asezate peste nisip.
Pe 4rig6 n cazul n care esti !locat de viscol , stai nauntru, chiar daca acolo S mai 4rig dect ntr,un adapost sapat n zapada <caci ta!la din metal conduce e;celent caldura si 4rigul9. 5aca nsa !loca"ul sau stationarea dureaza cteva zile, merita sa sapi un adapost n zapada. :u te speria. 5aca stai n masina sau lnga ea, vei 4i salvat. =n ast4el de situatii pericolul apare mai ales atunci cnd so4erul si calatorii sunt cuprinsi de panica si pleaca dupa a"utor ori adapost. )alvarea poate 4i la multi Ailometri departare, adica un drum PRE' lung de mers pe "os ct tine viscolul. 5aca, sleit de puteri, vrei sa te ntorci din drum ,descoperi ca ai pierdut orientarea sau masina parasita. Poti ncerca sa mergi pe "os, pe un drum nzapezit <dar marcat vizi!il, de e;emplu prin vr4ul stlpilor de telegra4 etc.9 numai daca6 a doua zi viscolul s,a oprit, vizi!ilitatea e !una si masina e ngropata n nameti. =nsa, cta vreme e viscol, sau noaptea , nu parasi vehicululL Ct timp ai !enzina, lasa motorul sa mearga , pentru a ncalzi ca!ina. 'copera motorul si radiatorul , ca sa piarda ct mai putina caldura. )au acopera cu o crpa ori !locheaza instalatia de racire. 'steapta pna ce calori4erul ncepe sa lucreze. 'poi opreste motorul si ntrzie ct poti mai mult pna,1 repornesti. :u porni si nu lasa motorul sa mearga daca e;ista cea mai mica posi!ilitate ca gazele de esapament sa intre n ca!ina , 4ie de la motor, 4ie de la gura esapamentului. /a cel mai mic semn de ameteala opreste motorul si deschide 4ereastra. 5upa o perioada de 4rig si plictiseala, caldura si inactivitatea provoaca somnolenta. Mare atentie sa :$ adormi cu motorul mergndL =nainte de a porni motorul veri4ica daca teava de esapament este des4undata si dega"ata. (azele de esapament nu tre!uie lasate sa intre n ca!ina si sa te as4i;ieze pe nesimtite. 5upa ce se termina com!usti!ilul pentru motor si ncalzire, ca sa te ncalzesti, misca,te n interiorul masinii. =nveleste,te cu orice gasesti , haine, paturi etc. 5aca zavorul sau clanta unei usi sau a capotei a nghetat , dezgheat,o. 2ine su! zavor o 4lacara aprinsa , !richeta ori chi!rit. )au ncalzeste cheia la 4lacara, apoi !ag,o n !roasca, asteapta putin si ncearca sa deschizi. 5aca nici asa nu merge, ncearca sa tii 4lacara su! cheia ct mai mult scoasa a4ara din !roasca. 'poi !ag,o napoi, tinnd,o cu o crpa, si ncearca din nou sa deschizi. )au urineaza pe ea ca s,o ncalzesti. 5aca n,ai !richeta, vezi la 80.-. cum poti 4olosi acumulatorul. Cnd esti nevoit totusi sa iesi din masina pe vreme de viscol sau vizi!ilitate redusa, pentru a te ndeparta foarte putin de ea, marcheaza cumva drumul si masina , ca s,o poti regasi. 5aca stii ca a"utoarele sunt pe,aproape, nalta o semnalizare, un marca" , de e;emplu o !atista sau o crpa viu colorata, legata n vr4ul unui !at. 5aca esti 4oarte departe de orice asezare omeneasca si zapada creste. amenintnd sa ngroape automo!ilul, iesi a4ara si sapa pentru a amena"a o vizuina n zapada <vezi 812.29. 5upa ce viscolul se opreste, iesi la supra4ata si deseneaza pe zapada semne mari, vizi!ile de la distanta si din aer sau 4oloseste alte semnalizari pentru a atrage atentia. <Dezi la 83.3 si 83.%9. I =eza"urirea geamurilor! :u ncerca sa conduci masina privind drumul doar printr,un petec transparent dintr,un par!riz total a!urit sau opac. Pentru a mpiedica a!urirea, 4reaca geamul pe dinauntru cu o 4elie de ceapa sau de carto4 crud. 'copera e;teriorul geamurilor uscate cu ziare, pentru a mpiedica nghetarea lor. 5aca geamurile sunt ude, hrtia se va lipi si va ngheta pe ele. I Pornirea motorului! ncearca totdeauna sa parchezi pe o panta sau n apropiere, ast4el nct la pornire sa poti a"uta demarorul. :u mai opri motorul dupa ce porneste, dar veri4ica sa 4ie trasa 4rna de mna. =ntr,o masina cu motorul pornit nu lasa niciodata copii sau animale singure. I 4copera motorul oprit cu o patura, ca sa nu nghete , dar adu,ti aminte sa o scoti si s,o ndepartezi nainte de a,1 reporni. 'copera partea de "os a radiatorului cu un carton sau placa", ca sa nu nghete. 5aca
a4ara este 4oarte 4rig, mergi asa tot timpul7 daca nsa temperatura aerului nu este prea scazuta, scoate nvelitoarea dupa ce motorul se ncalzeste. :u lasa motorul oprit pe durate prea lungi. Reporneste,1 din cnd n cnd <de e;emplu la 4iecare ora9 pentru cteva minute. I 4copera suprafetele metalice! :$ atinge metalul rece cu mna sau pielea neacoperita. ),ar putea ca degetele sa se lipeasca de el si sa se rupa sau sa se "upoaie pielea. 5aca vrei sa 4aci o trea!a la care manusile te,ar ncurca, ca sa usurezi ndeplinirea sarcinilor zilnice, prote"eaza degetele, !usonul radiatorului, toarta "o"ei <ti"ei pentru nivelul de ulei9 , cu leucoplast sau izolir!and. $nge minile cu grasime sau unsoare. Pe zapada, gheata sau lapovita6 ai nevoie de anvelope speciale sau de lanturi. Condu ncet si delicat ntr,o treapta de viteza mai mare dect normal, pentru ca rotile sa nu a"unga sa se roteasca n gol , caci s,ar produce derapa"ul, alunecarea. 5e e;emplu, urca n viteza a patra <ultima9 un deal pe care n mod normal l,ai urca ntr,a treia. *ii atent ca volanul va 4i 4oarte usor de manevrat. 5aca tre!uie sa 4rnezi, 4a,o numai cnd mergi n linie dreapta. 'pasa pedala ncet , nu o calca sau lovi. 5aca masina ncepe sa patineze, sla!este 4rna <vezi 811.19. Mai !ine :$ 4rna, ci 4oloseste 4rna de motor <treci ntr,o treapta in4erioara de viteza9. Pentru mersul pe zapada, presiunea n pneuri va 4i la valoarea normala. 'ran"eaza ncarcatura masinii ast4el nct sa apese o greutate ct mai mare pe rotile directoare. *a ct mai putine opriri si mergi continuu. =nainte de,a urca o panta, asteapta sa se descongestioneze drumul. Pe ct posi!il evita sa mergi si mai ales sa urci pe pante cu nclinarea 4oarte mare. )au, daca rotile motoare sunt n 4ata, urca cu spatele masinii nainte. =n cur!ele strnse <?ac de par?9, unde masina ar putea ncepe sa derapeze si sa iasa de pe carosa!il, mergi cu rotile pe muchia drumului, n santul de scurgerea apei de pe partea opusa prapastiei. /a co!orre 4oloseste o treapta mica de viteza. *rneaza ct mai usor, ct mai putin sau chiar deloc. Pantele 4oarte periculoase vor 4i co!orte cu treapta cea mai mica de viteza. Prin apa <vezi si 8..39. =nainte de,a intra cu masina n apa, veri4ica adncimea6 sa nu depaseasca nivelul distri!utorului si al car!uratorului. *ota7 naltarea tevii de esapament este utila, dar nu o!ligatorie9. 5aca drumul prin apa va 4i mai lung, scoate sau macar sla!este cureaua de la ventilator <pentru ca palele acestuia sa nu arunce prea multa apa pe motor9, nainte de traversarea prin apa 4a o pauza, opreste motorul si lasa,l sa se raceasca. 'poi nchide geamurile si porneste cu apro;imativ - AmBh. Evita 4ormarea unui val de apa n !otul masinii. Pentru a mentine motorul la turatie mare, apasa putin am!reia"ul pentru a se sla!i, dar nu ntr,att nct sa se pra"easca discul. +uratia mare mpiedica intrarea apei n conducta de esapament. 4tentie - sa nu se opreasca sau sa se !locheze motorul. Pasagerii vor 4i gata sa sara n apa pentru a mpinge masina, cnd rotile ncep sa patineze. 5aca drumul este acoperit cu apa, nu,i poti distinge usor marginile si din greseala poti sa iesi de pe carosa!il, sau sa te ndrepti spre santul de lnga drum. Cu prile"ul recunoasterii si veri4icarii traseului cu piciorul, o!ligatoriu de 4acut naintea unei traversari, sta!ileste si unde sunt marginile drumului. Poti gasi diverse repere6 !orne Ailometrice, !ariere, garduri ce delimiteaza sau indica drumul7 n schim!, nu te lua dupa stlpii de telegra4 , cteodata, ei se nsiruie de,a curmezisul drumului. #!serva si valurile 4acute de masina6 ele si schim!a 4orma la trecerea peste accidentele de relie4 ale 4undului <de e;emplu marginea soselei9. 5aca sistemul electric al automo!ilului a 4ost inundat si motorul s,a oprit, ncearca urmatoarea manevra <chiar daca sansele de reusita sunt mici96 trage socul a4ara de tot si roteste cheia de contact. ),ar putea, totusi, ca 1,2 cilindri sa se aprinda si sa porneasca. 5aca se petrece minunea, mpinge socul si lasa motorul sa mearga n gol. =n curnd vor porni si ceilalti cilindri.
5upa ce masina iese din apa va tre!ui sa opresti motorul pentru a usca distri!uitorul si ca!lurile cu o crpa uscata. 5ar, mai inti lasa motorul sa mearga vreo 1C minute < n acest timp caldura motorului va 4ace o !una parte din trea!a9. Prin noroi6 evita patinarea rotilor. =ncarca suplimentar rotile motoare, aseznd deasupra lor !aga"e, greutati sau pasageri. Konele de drum alunecos pot 4i pregatite nainte de a le trece cu masina, prin acoperirea noroiului cu pietre, 4runze, saci sau un covor de cauciuc. 'ccelereaza usor, cu gri"a. 5upa ce ai pornit, nu te mai opri. 5aca rotile ncep sa patineze si sa se roteasca n gol, nu accelera, ci 4a o manevra di!ace de schim!are a vitezei n mers napoi. Peste munte6 n cazul pantelor mari, schim!a din timp viteza ntr,o treapta mica. =n cur!ele strnse nu accelera si mergi pe traseul cel mai usor , adica pe marginea e;terioara a cur!ei. 5aca radiatorul ncepe sa 4iar!a, opreste motorul. Pentru intensi4icarea racirii poti ncerca6 ntoarcerea autovehiculului si orientarea lui cu !otul spre vnt7 sau. dupa ce treci de culme, sa co!ori cu motorul oprit. 5upa ce radiatorul s,a racit, umple,1, completnd din nou lichidul. 5aca puterea motorului scade si vehiculul nu poate urca, ncearca sa urci panta n marsarier <mergnd napoi9. $n dop de vapori n conducta de alimentare cu com!usti!il <aparut ca urmare a supra ncalzirii9 se poate remedia ast4el6 , /asa motorul sa se raceasca7 , n4asoara o crpa uda pe componentele sistemului de alimentare cu com!usti!il7 , $mple car!uratorul cu com!usti!il prin pompare cu mna. 5e4ectiuni o!isnuite6 I 4m"reia(ul aluneca! deseori cauza este patrunderea unor stropi de ulei pe discul cu 4erodou. Pentru a degresa 4erodoul, stropeste,1 cu stingatorul de incendiu prin 4ereastra de vizitare din carcasa am!reia"ului. I S-a rupt cureaua ventilatorului! se poate improviza alta din ciorapi de dama, cravata sau s4oara nnodata. I S-a ntrerupt ca"lul de nalta tensiune! un conductor rupt poate 4i nlocuit temporar cu o ramura de salcie. 5e 4apt, orice tulpina de planta, cu seva n ea, poate conduce curentul electric de la !o!ina la delcou <distri!uitor9. )cuipa pe capetele ramurii si introdu,le n racordurile respective. =n timpul mersului motorului :$ atinge acesti conductori improvizati, neizolati6 prin ei circula curent la apro; 13CC D. Ramura se usuca repede n timpul mersului, asa ca tre!uie nlocuita des. I 4cumulatorul e 'mort'! poti porni masina prin remorcare, mpingere sau mers la vale, cu schim!atorul n viteza a doua. 2ine pedala am!reia"ului apasata pna cnd masina prinde viteza, apoi da,i drumul si cupleaza motorul. 'i gri"a sa nu,l neci <nu repeta apasarea pedalei de acceleratie9. 14. IN SUS 1%.1. =nainte de a te catara 1%.2. Cum a"ungi mai sus? Catara,te, Prizele pentru mini, Reazemele pentru picioare, Printr,un horn, &atrnii, Copiii, ntr,un copac, Pe o scara, Pe un stlp, Pe o cladire, /a munte 1%.3. '"uta,te la catarare cu6 # scara, # 4rnghie, 'sigurarea cu 4rnghie, Catararea pe 4rnghie
1%.%.$rca,te 5in apa pe mal, 5in apa ntr,o !arca, Cum ridici din apa un om epuizat, 5in apa pe malul de gheata, )ari 1%.-. =n su!teran Pericole, )iguranta n su!teran, 5upa accident )enzatia de mult prea (os poate aparea n orice loc, oricnd esti silit sa a"ungi m ai sus , ca sa scapi cu viata. 5e e;emplu, ca sa te 4eresti de un taur 4urios, sau de incendiul iz!ucnit undeva mai "os n cladire, sau de un val de apa care navaleste pe valea n care te a4li. si, indi4erent ca mai sus nseamna sa te repezi pe capota unui automo!il, sau sa te catari napoi pe gheata de pe care ai cazut n apa, sau sa a"ungi ntr,un copac deasupra apelor nvol!urate , pro!lema e aceeasi6 Cum saa 4aci tu , care poate esti o!ez, gravida, n costum de gala sau n capot <!a poate chiar si cu copiii plngnd alaturi9 , sa a"ungi mai sus, n siguranta? 14.1. NAINTE DE A TE CRA 5aca mai ai timp6 I )coate,ti hainele lungi, care ar putea mpiedica miscarea genunchilor7 I )coate,ti haina , daca e strnsa pe corp sau la su!tiori si ar putea mpiedica miscarea !ratelor7 I :u arunca si nu renunta la haine sau la panto4i. @ainele scoase tre!uie n4asurate si nnodate peste !ru. =ncaltamintea scoasa se !aga n !uzunarele hainei7 I )coate,ti ceasul de la mna si !aga,1 n !uzunar7 I 5aca poti vedea 4ara ochelari, scoate,i si !aga,i n !uzunar7 I )u4leca cracii pantalonilor pna la genunchi7 I )u4leca poalele rochiei pna deasupra soldurilor7 I (oleste !uzunarele laterale ale pantalonilor7 I Pe un teren cu supra4ata umeda, unsuroasa sau nghetata um!la si catara,te cu picioarele ncaltate numai n ciorapi7 I /ipeste !ucati ori 4sii de plasture pe talpi7 I Curaat;a si razuieste noroiul de pe talpile ncaltamintei7 I Poarta manusi cnd prizele de care te agati sau reazemel sunt acoperite cu zapada. agati sau reazemele de care te spri"ini 14.2. CUM AJUNGI MAI SUS? Catara,te6 miscarile corecte pentru ridicare sunt numai pe verticala. 5e aceea minile si picioarele vor apasa pe supra4etele de spri"in si de agatare doar vertical, n (os. :$ te lipi de perete, scara sau teren. Multora nsa le e 4rica sa se ndeparteze de supra4ata solida. 5ar un om lipit de perete aluneca si cade mai usor, din cauza 4ortei mai mari cu care apasa picioarele pe reazeme <compara 4ortele P si PJ, vezi paralelogramele 4ortelor din 4ig. 1%.19. =n plus, pozitia lipita de perete mpiedica miscarea normala si reduce cmpul vizual.
1%.1. &ecanica catararii )tai ct mai vertical. Respecta regula celor 3 puncte de contact permanent cu peretele sau cu panta <o mna si doua picioare sau doua mini si un picior9. Cnd cauti ceva de care sa te agati cu mna, :$ te ntinde prea mult. 5aca priza apucata este prea sus, corpul e nevoit sa se e;tinda si sa se lipeasca de perete sau de stnca. Pentru a nu a"unge n aceasta situatie ne4avora!ila, ridica,te 4olosind mai mult picioarele. Priveste mereu la picioare , dar nu mai "os de ele. *oloseste ct mai putin genunchii. 5in cnd n cnd co!oara !ratele, ca sa mai circule sngele prin ele. 5aca piciorul ncepe sa tremure sau sa zvcneasca din cauza o!oselii , descarca,1, ia,l de pe spri"in si lasa,1 sa atrne li!er cteva clipe. Catararea pe un perete sau o stnca tre!uie sa se 4aca pe linia de cea mai mare panta. >n timpul miscarii centrul de greutate al corpului se a4la n a4ara punctelor de spri"in, iar n timpul odihnei , n interiorul perimetrului acestora. 5aca desprinzi sau scapi ceva , striga spre cei de "os. #ricine se a4la dedesu!t va tre!ui sa se 4ereasca si sa,si apere crestetul capului, acoperindu,1 cu !ratele ncrucisate. Prizele pentru mini <4ig. 1%.29. 5aca locurile de care te poti agata cu minile, sunt prea mici, va tre!ui mai nti sa le cureti si sa le latesti cu degetele, cu r"ila de unghii, cu muchia pieptenului, cu o piatra ascutita sau o !atista. =nainte de a,ti lasa greutatea pe priza de mna sau de picior, ncearca,i rezistenta printr,o zgltiala ori plesnitura. 'sculta. 5aca nu suna si nu pare a 4i putreda, crapata sau sla!ita , 4oloseste,o cu gri"a, apasnd si tragnd de ea n (os, :$ n a4ara, n,o smulge. , Pipaie peste muchii <ca si cnd te,ai catara pe o scara9. , Pipaie su" muchii <ca si cnd ai trage un sertar9. , Pipaie n (urul muchiilor <ca si cnd ai trage de o usa turnanta9. , 'pasa n "os cu podul palmei. , Pipaie nauntrul oricarei deschideri sau gauri nguste, apoi !aga mna si strnge pumnul ca sa te prinzi <imita gestul maimutei, care poate scoate o la!a ntinsa printre gratiile custii ca sa apuce o nuca sau o !anana, dar nu o mai poate retrage , caci pumnul a devenit mai mare dect spatiul dintre gratii9. /a 4el, veri4ica totdeauna spri"inele o4erite de6 ar!usti, !uturugi, radacini a4late la supra4ata solului, tu4aris sau colturi de stnca. Reazemele pentru picioare , 4oloseste orice iesitura sau supra4ata pe care poti spri"ini marginea talpii panto4ului , de e;emplu6 caramizi, console pentru tevi, muschi de copac sau alte asperitati. 5aca peretele are o despicatura verticala, n4ige n ea !om!eul rotind mai nti glezna ca sa patrunda acolo panto4ul, apoi ndreapta glezna. Pentru eli!erarea panto4ului , procedeaza invers. 5aca iesitura din perete este prea mica pentru a putea spri"ini talpa, agata de ea un inel sau o !ucla realizata dintr,o curea, o cravata sau sireturi nnodate, n care sa intre la!a piciorului sau panto4ul <ca n scara seii de calarie9. 1%.2. Prize pentru mini 1%.3. Catararea prin horn
1%.%. Catararea sau co"orrea pe fatada unei cladiri - siliti de un incendiu, o inundatie Printr,un horn , adica printre doi pereti verticali su4icient de apropiati , un coridor ngust sau un cos. Catararea se 4ace mpingnd tare cu spatele ntr,un perete <un sens9 si cu picioarele n celalalt perete <sensul opus9. 'poi apasa minile pe perete <lnga 4ese9 si spri"ina,te n ele ca sa mpingi corpul n sus <4ig. 1%.39. +otodata ridica pe rnd talpile pentru a pastra pozitia picioarelor 4ata de trunchi si a mentine 4orta necesara de apasare si 4recare cu peretele. )au tine un picior <talpa9 pe peretele din 4ata si adu celalalt picior su! sezut, pentru a usura ridicarea trunchiului. )chim!a pe rnd picioarele ntre ele. Cnd cei doi pereti sunt 4oarte apropiati, spri"ina,te pe genunchi, nu pe talpi. 5aca mai sus peretii se departeaza, rami pe acela care ti se pare mai accesi!il pentru continuarea urcusului. &atrnii , nu tre!uie sa se apuce de un urcus dect n caz de a!soluta necesitate si atunci o vor 4ace numai pna la o naltime minima necesara de siguranta. Ei vor 4i trasi sau mpinsi de oameni valizi <4ig. 1%.%9. #data a"unsi la un nivel minim de siguranta, ei vor sta si astepta acolo sosirea )alvarii, a a"utoarelor, dupa ce li s,a amena"at locul respectiv pentru a avea un minim de con4ort, chiar daca altii mai tineri se vor catara mai sus. &atrnii vor 4i a"utati la urcus cu orice mi"loc disponi!il6 ochiuri de s4oara, curele pe care sa,si spri"ine picioarele si minile <acestea vor 4i utile si celor care a"uta97 dar si prin ridicarea sau mpingerea lor de catre a"utoare, prin 4orta muschilor. 4tentie! !atrnii au tendinta sa renunte, sa dea drumul pe neasteptate si sa cada !rusc, cu toata greutatea, peste cei care i a"uta si spri"ina. Cum l a(uti daca esti mai "os ca el6 tine,i, condu,i, aseaza,i si 4i;eaza, i picioarele sau talpile persoanei vrstnice pe supra4ata de spri"in, mpingnd,o si ridicnd,o tot timpul. )ustine,i greutatea corpului pe corpul si umerii tai. 5ar convinge,te mereu, la timp, ca tu nsuti ai ceva solid pe care sa te spri"ini si sa te agati. Pe masura ce persoana n vrsta a"unge mai sus, a"utoarele de su" ea se vor catara si ele, n asa 4el nct sa o poata mereu mpinge si ridica, nelasnd greul celor de deasupra. Cum l a(uti daca esti deasupra lui6 trage si ridica persoana n vrsta, apucnd,o mai nti de mini, apoi de coate, apoi de su!tiori. Convinge,te si reasigura,te mereu ca nu vei cadea , daca "rusc se lasa moale si ti ramne agatata de mini C$ toata greutatea. Prinderea cea mai rezistenta la tractiune este agatarea reciproca de ncheieturile minilor. Cnd vrstnicul a"unge cu pieptul la nivelul unei scari sau plat4orme, propteste,i coatele pe ea si tine, i,le !ine 4i;ate acolo. =n continuare ncearca sa,i apuci o glezna, eventual cu un lat , improvizat dintr,o curea, o cravata, o camasa , apoi trage,i sus picioarele pna ce corpul i a"unge orizontal si,l poti rostogoli pe plat4orma. *ii pregatit si asigura,te mereu pentru cazul n care !atrnul da drumul "rusc la priza si cade, sa nu te traga si pe tine cu el. 5upa ce l,ai depus si zace pe plat4orma, asigura sau ancoreaza vrstnicul <pro!a!il socat si incapa!il sa priceapa n ce situatie se a4la9 nct sa nu poata cadea, prin legarea lui cu o curea sau o crpa de un crlig, o teava ori o iesitura. 5a,i primul a"utor pentru soc <vezi la 813.29. Copiii , sunt ceva mai usor de ridicat. Pot 4i trasi de sus, sau mpinsi de "os ,4ara mari e4orturi. 5aca e mai maricel, apuca,1 de !rate, mini, piept, solduri sau coapse <picioarele se spri"ina pe reazeme9. )au, copilul se poate agata cu minile de prize, n timp ce de "os l spri"ini cu genunchiul. )au, spri"ina,te !ine pe picioarele tale, apuca,1 cu o mna ntre picioarele lui, apoi ridica,1. 5aca nu,l mai poti mpinge de "os, lasa copilul sa se tina singur , cu picioarele !ine spri"inite si agatat cu minile <veri4ica siguranta prizelor9 , iar tu catara,te pe lnga el pna a"ungi deasupra lui ntr,o pozitie mai convena!ila , de unde sa,l poti apuca si ridica sau trage n sus. Pastreaza,ti calmul. =ncura"eaza,l, ncnta,te cu voce tare, de e;emplu ?ce !ine ne,am catarat mpreuna?. Chiar daca ti,e 4rica, !raveaza si nu lasa copilul sa vada sau sa simta gravitatea pericolului. 5aca
e prea sla!, prea mic sau speriat, ntoarce,1 cu 4ata spre pieptul tau si ncolaceste,i !ratele n "urul gtului tau. Cnd urci, sustine,1 cu soldul sau cu coapsa. 5ar metoda aceasta este asa de incomoda nct nu o poti 4olosi dect pe distante sau perioade 4oarte scurte. $n copil 4oarte mic, un sugar, va 4i !agat ntr,o haina, un sal, o patura, o plasa sau o 4ata de perna , pe care o gasesti sau o improvizezi la repezeala si o agati ca o desaga pe spate, pe umar sau de gt <4ig. 1%.-9. Deri4ica daca poate respira si nu va 4i strivit, sau daca poate cadea. 1%.-. Cum se cara un copil =ntr,un copac , nu totdeauna poti a"unge la primele crengi. Ce,i de 4acut? a9 Catara,te pe trunchi , daca este nclinat sau scoarta are crapaturi, inele, paraziti, scor!uri, iedera. !9 >mprovizeaza o scara lnga trunchi. c9 >a,ti avnt si sari spre cea mai "oasa creanga. 5aca reusesti sa o apuci, arunca o mna peste cealalta si leagana,te pna aduci picioarele sa se spri"ine pe trunchi, sa se ridice si sa se agate cu gleznele de aceeasi creanga. 'poi, munceste,te sa a"ungi cu picioarele deasupra crengii.
5aca tre!uie saa te catari si mai sus6 alege crengile cele mai groase7 apuca ori calca la radacina lor7aBenBie sa nu ti se ntepeneasca piciorul de tot ntr,o despicatura ascutita7 veri4ica sa nu te prinzi sau sa nu te spri"ini de vreo ramura putreda. *ucile de cocos cresc n vr4ul palmierului <vezi si 81.9. +runchiul acestuia este su!tire si alunecos, adica e greu sa te catari pe el. =ncearca sa do!ori nucile aruncnd cu pietre. )au cauta un palmier mai mic, cu trunchiul nclinat, pe care sa te poti catara. Pentru copacii mai mari 4oloseste un ?colac de catarare?, adica un inel, o !ucla sau o centura dintr,o curea, 4unie, haine , ncins larg n "urul trunchiului. 'du colacul pe trunchi la naltimea taliei, apoi urca,te pe el cu am!ele picioare , sigur n,o sa cada si n,o sa alunece n "os. , )pri"ina,te pe colac, ridica,te si ntinde,te ct mai sus dupa o priza7 , m!ratiseaza sirns copacul cu minile si pieptul, descarca picioarele7 , 'gata colacul cu vr4ul la!elor si trage,1 n sus , ndoind genunchii <si coatele97 , Calca din nou pe colac , apoi ntinde,te dupa o noua priza pentru mini7 , Ridica colacul cu vr4ul picioarelor etc. si tot asa pna sus , la nucile de cocos. /a co!orre procedezi invers. Pe o scara6 Rigida6 apuca treptele, nu stlpii laterali. 5aca se poate, cineva sa stea "os lnga picioarele scarii pentru a le asigura contra alunecarii. 5in 4rnghie6 ncruciseaza minile n spatele scarii si apuca,te de 4rnghiile verticale, laterale , treptele pot sa se rupa. Calca pe trepte la 4el cum ai 4ace la o scara o!isnuita, rigida. 5in cnd n cnd ndoaie !ratele la spate, pentru odihna. 5in srma6 apuca treptele din spate, cu palmele spre tine. 5aca scara atrna n gol, un picior va calca normal, iar celalalt prin spatele scarii, cu calciul pe treapta. 5aca scara este lipita de un perete, talpile vor calca normal pe trepte, din 4ata, dar n asa 4el nct sa departeze treptele de ca!lurile verticale, laterale.
Pe un stlp, un pilon sau o schela , n multe privinte urcusul este asemanator cataratului pe o scara, doar ca panta este mai a!rupta. :iturile, consolele, 4lansele constituie si ele reazeme !une pentru picioare, alaturi de grinzile, traversele sau contravntuirile evident 4olositoare. Pe o cladire6 , 5eschide 4erestrele, spargnd daca e nevoie geamul cu poseta sau pumnul <vezi 839. /oveste direct, perpendicular. Cu mna si cotul celalalt te agati si te tii de rama 4erestrei. , Catara,te pe !urlanele pentru scurgerea apei de ploaie, ncalecndu,le si strngndu,le cu genunchii, n4ignd vr4ul la!ei piciorului ntre !urlan si perete. =mpinge n P#), nu n a4ara. 5ar mai nti veri4ica soliditatea 4iecarui tronson de !urlan prin scuturare etc. , Ca!lul de la paratrasnet6 veri4ica,1 prin tragere si scuturare7 4oloseste consolele si spri"inele e;istente7 nu,l trage n afara. , Pe un acoperis din tigle se merge mai !ine n ciorapi. ?'seaza,te? pe un picior, cu la!a piciorului ndoita n spate, si apasa n "os cu minile. Pulpa de su! tine se lateste si adera ca un cauciuc. 5ar stai cu corpul vertical. Cauta sa 4olosesti orice spri"in pentru mini6 coama acoperisului, antene +D, sau diverse gauri. # ultima solutie6 smulge cteva tigle si agata,te de scheletul din lemn pe care l gasesti dedesu!t. , Cum te catari pe o cornisa, o !ordura, un pervaz sau o !alustrada6 trage,te n sus cu !ratele, arunca coatele peste spri"inul gasit, !alanseaza si salta picioarele peste zidarie, mpinge n "os cu minile pentru a ridica corpul, arunca genunchiul sau la!a piciorului deasupra o!stacolului , si apoi ndreapta corpul la verticala. 4tentie la zidaria care ncepe sa se crape, sa se 4armiteze, sa plezneasca si chiar sa se pra!useasca atunci cnd o ncarci. 5aca poti, lasa greutatea corpului sa stea pe picioare. /a munte6 vezi 813... 14.3. AJUT$TE LA CRARE CU% # scara , din doua scari mai scurte 4a una mai lunga. /eaga,le mpreuna cu pice 4el de s4oara sau srma gasesti. 5e e;emplu, cu doua scari de cte 2,- m. se 5ate 4ace una de 3,-,% m, su4icienta ca sa a"ungi la primul eta" sau n !eci. Cele doua scari tre!uie suprapuse si legate una de alta pe o lungime de apro;imativ 1 m. # scara lunga va 4i manipulata mai !ine de doi oameni. 'r 4i !ine sa ancorezi capatul de sus al scarii prin legare de un reazem etc. Deri4ica !ine si spri"inirea capatului de "os al scarii. 'sigura,1 contra alunecarii prin ancorare, mpanare sau legare. :u trnti scara. # 4rnghie <vezi 812.19. sansele de a gasi o 4unie tocmai cnd ai nevoie de ea sunt minime. 5e o!icei tre!uie sa improvizezi ceva. =nainte de ntre!uintare, veri4ica,i rezistenta6 pune un capat al ei pe dusumea si urca,te cu piciorul pe el, apoi trage cu toata 4orta de celalalt capat, mai ales de noduri. =n mod normal o coarda de alpinism care a suportat 0,1 cazaturi ale cataratorului se scoate din uz. Pentru m!inarea a doua 4rnghii se 4olosesc nodurile din 4ig. 1%... 4tentie! ntreaga 4rnghie are rezistenta egala cu a celei mai sla"e componente < !ucata de s4oara sau nod9. # 4rnghie poate 4i 4olosita la catarare n doua 4eluri6 , la asigurare <catarare pe perete C$ 4rnghia97 , catarare n mini, PE 4rnghie.
'sigurarea cu o 4rnghie , primul om din grup se catara pe perete cu 4orte proprii <neasigurat9. El tre!uie sa 4ie persoana cea mai priceputa, mai puternica, mai agila sau mai rezistenta, cu nervii tari. 'cesta va cara att capatul 4rnghiei principale lungi <'9, ct si o !ucata mai scurta <&9, am!ele legate de talie. /a primul loc sau plat4orma pe care o gaseste, !una pentru adunarea grupului, eventual si la o naltime su4icient de mare deasupra nivelului periculos, naintasul va cauta ceva solid de care sa se poata ancora6 o clanta de usa, o 4ereastra, un pinten de stnca, un copac, o !ara, sau o teavaa. El si va lega talia de acest reazem cu 4unia scurta. Chiar daca nu descopera un reazem convena!il de care sa se ancoreze, primul catarator tre!uie sa caute si sa gaseasca totusi un spri"in, un prag, o stnca, o rama de 4ereastra sau un gard n care sa,si poata n4ige zdravan calciele , spre a putea asigura de sus, cu 4rnghia ' ntinsa, pe cei ce urmeaza. 5aca 4unia principala ' nu este su4icient de lunga ca sa poata 4i si trecuta peste spatele celui de sus, si apucata de persoanele ramase"os, ea tre!uie prelungita pe loc cu o curea, un pantalon etc. =n timpul ascensiunii, primul catarator tre!uie sa veri4ice si drumul pe care l parcurge 4rnghia lunga '. Ea nu tre!uie sa se agate de cioturi, stnci sau de picioarele celor de "os si eventual sa,l mpiedice la catarare ori sa,l dezechili!reze. :ici sa se 4rece de pietre ascutite. Persoana urmatoare care urca de "os si leaga coada 4uniei lungi 4ie direct de talie sau la su!tiori cu un nod, 4ie prin intermediul unei alte !ucati de 4rnghie, curea sau centura mai scurta C. 'poi va ncepe sa se catare pe perete cu propriile 4orte, urmnd apro;imativ acelasi drum si 4olosind aceeasi tehnica pe care le,a vazut la cel dinainte. =n acelasi timp, persoana de sus <!ine ancorata9 trage mereu si usor de capatul 4uniei principale ', trecuta peste spatele sau , ca si cum s,ar sterge cu un prosop <4ig. 1%.09. =n 4elul acesta6 , *rnghia principala ', mereu ntinsa, constituie o asigurare permanenta de sus pentru cel care se catara pe perete prin 4ortele proprii. , 5aca cel care se catara aluneca si cade, el ramne agatat de 4unia principala '7 corpul celui de sus 4unctioneaza ca un amortizor de soc. , 5aca 4rnghia principala ' este tinuta mereu ntinsa, cnd cel ce se catara cade nu va aparea un soc prea mare. =n 4elul acesta se evita ruperea 4rnghiei sau strivirea celui asigurat. , 5aca cel ce se catara este sla!it ori ne ndemnatic, el poate 4i n continuu a"utat prin tragere n sus cu a"utorul 4rnghiei '. , #amenii nu se vor epuiza catarndu,se neergonomic < n mini9 pe 4rnghie. Cnd a doua persoana a"unge sus, pe plat4orma de regrupare, capatul 4rnghiei ' si !ucla C vor 4i din nou co!orte pentru urmatorul catarator. 'cesta va proceda la 4el cum a 4acut al doilea6 si potriveste !ucla C pe talie sau la su!tiori, apoi ncepe sa se catare , asigurat de cel de sus, care ntinde mereu 4rnghia '. 1%... *oduri pentru asigurare 1%.0. 4sigurarea eu o frnghie =n cazul n care sus e;ista o persoana nca de la nceputul situatiei de criza, care,i poate a"uta pe cei de "os, prin co!orrea unei 4rnghii ', e pre4era!il ca aceasta sa ai!a la capatul de "os de"a 4acut latul sau prinsa centura C cu care se leaga cel de "os. =n continuare cei doi vor proceda cum s,a aratat6 cel de "os se catara pe perete prin propriile 4orte, iar cel de sus l asigura, ntinznd mereu 4rnghia ' petrecuta peste spate. Drstnicii nu se pot catara deloc singuri si tre!uie trasi sus cu 4unia ', !ine legati peste piept, la su!tiori , ast4el nct sa nu scape sau sa alunece din legatura. /a 4el vor 4i trasi de sus si copiii mari.
$n copil mic va 4i luat n spate si asigurat acolo de un adult , care se va catara asigurat de sus cu o 4rnghie. Este de importanta vitala ca nodurile sa nu se des4aca singure. Mai !ine 4aci un nod mare si urt < nnodat nca odata , si peste , si pe su!9 dect unul 4rumos , care sa produca accidente. Metoda de catarare descrisa mai nainte poate 4i 4olosita si la munte, pe un mal stncos sau pe o cladire. $neori naltimea de urcat e mare si nu poate 4i parcursa toata dintr,o data, 4iind necesare cteva etape, de,a lungul a ctorva lungimi de 4rnghie. Cel ce se catara primul <li!er, neasigurat cu 4rnghie9 va aduce de 4iecare data restul grupului la nivelul sau. 5aca 4rnghia este su4icient de rezistenta, primul catarator ar putea 4i a"utat de o persoana de nade(de dintre cei ramasi "os, care sa,l asigure de (os , tinnd 4unia mereu usor ntinsa, trecuta pe dupa spatele sau, ca si cnd s,ar sterge cu prosopul. 5esigur ca persoana de "os <care asigura9 tre!uie sa 4ie si ea legata de un reazem. =n cazul caderii cataratorului, asigurarea de "os permite oprirea lui atrnat de 4rnghie 4ie pe plat4orma pe care sta persoana care asigura, 4ie mai "os de aceasta. =n cazul al doilea, socul su4erit de persoana de "os cnd opreste caderea celuilalt va 4i 4oarte mare <o 4orta apro;imativ du!la 4ata de greutatea celui cazut9. Pentru succesul acestei manevre tre!uie ca6 , 4rnghia sa nu 4ie nici prea ntinsa, nici prea larga6 sa 4ie permanent data de "os celui care se catara, ast4el nct acesta sa nu 4ie tras de ea si dezechili!rat pe spate7 , cel de "os sa 4ie !ine ancorat, su4icient de solid si cu re4le;e !une, ca sa poata "J4ace 4ata socului care apare n cazul caderii celui de deasupra. =n continuare cel cazut va tre!ui sa se recatere pna la plat4orma de plecare , n acest timp 4iind tras n sus sau asigurat prin 4rnghie. 5aca cel ce ar asigura manevrarea de "os a 4rnghiei nu se poate ancora !ine si risca sa 4ie aruncat n gol cnd persoana care urca ar aluneca si cadea , :$ se 4ace aceasta asigurare de (os. naintasul se catara neasigurat. Cel de "os nu se va mai n4asura cu 4rnghia, ci va avea gri"a doar ca ea sa ?curga? usor n sus spre cel ce se catara. 5e asemenea tre!uie sa 4ie atent ca 4unia, trasa eventual de cel care cade, sa nu se agat;e si sa antreneze o alta persoana de pe plat4orma. =n 4elul acesta, cel care cade nu va mai 4ace alte victime. Cteva s4aturi si pentru cel care 4ace asigurarea, 4recndu,si coarda peste spate6 , /asa,ti mnecile "os , ca sa eviti rosaturile la !rate. , Cnd asiguratul aluneca si cade, aduna iute spre !urta am!ele mini care tin 4rnghia , ca sa maresti 4recarea ei de corp. Pentru a arunca 4unia n sus, sau peste un o!stacol nalt6 4a mai nti un colac, n4asurnd 4unia n sensul acelor de ceas si tine,1 n mna stnga. la cu mna dreapta 3 spire ras4irate. 2inteste si arunca aceste spire, dupa ce le pendulezi pe su! mna, lasnd colacul sa se des4asoare usor din mna stnga <vezi si 812.19. 5ar, nu va "ucati cu aceste tehnici de catarare. Ele tre!uie nvatate din timp si considerate ca o ultima sansa, pentru salvarea dintr,o situatie critica. :u pentru distractia vilegiaturistilor inconstienti, la mare sau munte.
Catararea pe 4rnghie , pare multor oameni imposi!il de 4acut. 5e 4apt o poate 4ace oricine , daca la ridicare 4oloseste muschii picioarelor, nu cei de la !rate. >ata cum6 =ntinde minile ct mai sus, apuca 4rnghia si rami atrnat de ea. =ncruciseaza picioarele, ridica genunchii, apuca si strnge tare 4rnghia ntre genunchi, pulpe, glezne si la!ele picioarelor. =ndreapta genunchii, mpingnd cu picioarele ,minile vor aluneca pe 4rnghie n sus. /a capatul cursei genunchilor, apuca din nou 4rnghia strns cu minile si sla!este picioarele , vei ramne atrnat n mini. Ridica genunchii, ndoaie, apuca din nou 4rnghia cu picioarele s.a.m.d. =nvata si e;erseaza din timpL # persoana mai neputincioasa care nu reuseste sa se catare din cauza ca nu poate prinde si strnge 4rnghia cu picioarele, poate 4i a"utata de un catarator !un, solid. Cum6 cel care da a"utor va strnge pumnii n "urul 4rnghiei si acestia vor constitui un reazem, ca o treapta pentru talpile persoanei mai sla!e, care nu va mai 4i nevoita sa strnga 4rnghia cu picioarele sale. +ot ce are de 4acut cataratorul neputincios este sa,si traga n sus si sa ndoaie genunchii, dupa care spri"inindu,se cu talpile pe pumnii celui de "os, se ridica 4olosind picioarele si se agata cu minile mai sus pe 4rnghie s.a.m.d. Cel care da a"utor, se va catara su! persoana a"utata. 5aca 4rnghia atrna lipita pe un perete, de o stnca sau de un trunchi de copac, atunci te catari cu minile pe ea, iar picioarele merg spri"inindu,se pe reazemele de pe supra4ata o!stacolului, a peretelui. # metoda de catarare mai stiinti4ica utilizeaza 3 ochiuri din curea, coarda sau ca!lu electric, prinse pe 4rnghia principala cu noduri PrusiA <alunecatoare9 , vezi 812.3. 5oua dintre ochiuri <cele de "os9 servesc ca spri"in pentru picioare, iar al treilea <de sus9 sustine mi"locul cataratorului, 4ig. 13.13 si 12.1%. :odul alunecator se strnge n sarcina <cnd piciorul din ochiul respectiv apasa ori mpinge9, dar se sla!este si poate 4i tras n sus pe 4rnghie cu minile , cnd este descarcat. Ridicarea este realizata numai de picioare, minile servesc doar la tragerea n sus a nodurilor si inelelor. Metoda e sigura, dar nceata si o!ositoare. 14.4. URC$TE 5in apa , pe mal6 inspira adnc. Pluteste cu corpul vertical <vezi la 8...9. )alta,te scurt n sus, apoi scu4unda,te cu o miscare viguroasa. Cu o miscare puternica de picioare <ca la notul !ras9 mpinge corpul <mentinut vertical9 n sus pentru a,l arunca ct mai a4ara din apa. 'puca,te cu minile de prizele e;istente sau n4ige,ti coatele peste margine, !ordura sau mal. =ndoaie corpul si salta un genunchi sus, lnga coate, apoi rostogoleste,te lateral pe mal. $n chei, un doc sau un mal din zidarie alunecoasa tre!uie mai nti privit si analizat scurt, din apa. Cauta pe el trepte, console din otel, iesituri din lemn, un ca!lu care atrna sau o scara , pentru a te a"uta la catarare. Pe un mal nclinat si noroios! salta,te ct mai sus din apa printr,o mpingere cu picioarele si n4ige degetele unei mini ct mai sus n mal. )pri"ina,te cu mna cealalta pe mal la nivelul taliei si mai mpinge o data din picioare. =n4ige si vr4urile picioarelor n solul malului, pentru spri"in. Continua sa te catari , tragnd de sus cu o mna si mpingnd n "os cu cealalta, la nivelul taliei. O creanga ce atrna n apa! pentru nceput apuca orice poti din ea, apoi mpinge,te n sus cu picioarele si a"uta,te cu minile , ca sa a"ungi sa apuci o !ucata mai groasa. 5aca n apa atrnau doar 4runze, apuca,le si apleaca treptat creanga, saltndu,te mereu n sus prin mpingere cu picioarele n apa, pna ce reusesti sa apuci ceva mai solid. 5in apa , ntr,o !arca <vezi 8...96 a9 noata la prova <vr4ul9 !arcii, agata,te de !ordura, salta,te cu 4orta <printr,o succesiune de miscari n sus si n "os6 plutire ,iesire scurta din apa , scu4undare , mpingere puternica cu picioarele s.a.m.d.9 pna ce a"ungi cu pieptul deasupra, peste !ordura. 'poi rostogoleste,te nauntru. )au6
!9 Pe la pupa <coada9 !arcii , agata,te si spri"ina,te pe crma, leaga o !ucla de 4unie sau de curea de o proeminenta a !ordurii sau de un ochet si !aga n ea un picior, 4olosind,o ca scara. =n acest timp persoanele din !arca se vor deplasa spre !ordul opus, pentru a mentine echili!rul. c9 ntr,o "arca pneumatica! catara,te prin locul unde tu!ul inelar al !ordului este mai gros. 'gata,te si spri"ina,te lateral cu minile, mpinge apa cu picioarele si salta pieptul apoi !urta peste !ordura. 'poi trage,te si rostogoleste,te nauntru. Cum ridici din apa un om epuizat6 trage,i minile pe mal, de!arcader sau pluta, asezndu,le una peste alta. Cauta,ti lnga el un loc !un sa stai n picioare. 'puca,i tare ncheietura stnga cu mna ta stnga, ncheietura lui dreapta cu mna ta dreapta si lasa persoana sa atrne n apa. Co!oar,o si ridic,o de cteva ori < ndoindu,ti genunchii, :$ trunchiul9, apoi smulge,o n sus cu totul si n acelasi timp roteste,te cu spatele la apa, ast4el ca persoana ridicata sa a"unga cu sezutul si spatele pe mal si cu 4ata spre apa, lnga tine. 5aca nu esti su4icient de puternic ca sa o salti singur pe mal, atunci trage,o sus pna ce a"unge cu pieptul deasupra !ordurii malului. Propteste,i coatele pe mal si las,o sa se tina singura. 'poi du,te lateral, trage,i picioarele sus si a"ut,o , sa se rostogoleasca pe mal. # persoana usoara sau un copil poate 4i ridicata pe mal sau n !arca apucnd,o de ncheieturi cu minile ncrucisate. # ridici si apoi o rotesti cu 4ata spre apa ,4ara sa mai 4ie nevoie sa te rasucesti si tu. 5aca nu poti salta dintr,o data persoana n !arca sau pe mal, atunci trage,o n sus pna a"unge cu su!tiorile deasupra !ordurii. Propteste,o cu !ratele nauntru, cu su!tiorile spri"inite pe !ordura captusita dinainte cu ceva moale, eventual haine , ca sa n,o taie. 'poi apuca,i un picior si trage,o nauntru. 5in apa , pe malul de gheata , daca gheata su!tire s,a rupt sau spart, ori ai cazut de pe malul de gheata n ru, n lac, n canal sau n !alta, imediat6 , mpinge tare n apa cu picioarele, n "os7 , ncearca sa plutesti si sa iesi deasupra apei nainte ca hainele sa se m!i!e cu apa7 , 'puca,te de mal sau de marginea ghetii7 , /oveste sau mpinge tare cu picioarele n apa, ca sa ridici corpul deasupra malului sau deasupra ghetii7 , 5es4a !ratele peste gheata <mareste ct poti supra4ata de spri"in pe gheata97 , +rage,te si iesi a4ara din apa. sansele tale de salvare scad proportional cu cresterea timpului ct stai n apa si cu ct te departezi mai mult de marginea ghetii sau de locul unde ai cazut. :u renunta daca gheata cedeaza si crapa din nou. Continua sa ncerci. Mai da odata din picioare ca sa iesi a4ara din apa pe gheata, ntinde din nou !ratele. I Cum salvezi o persoana cazuta de pe gheata n apa! nu te apropia de victima <vezi si 8..1C9. 5a,i indicatii si s4aturi tipnd de la distanta. =ncearca sa a"ungi la victima cu o pra"ina, o creanga, o scara sau o !icicleta ntinsa pe gheata <4ig. 1%.19, sau trimite,i prin lunecare o piatra sau o patina legata de o 4unie, de o coarda sau de 4ulare nnodate. )e poate ncerca si alcatuirea unui lant de oameni ntinsi pe gheata, care sa alunece spre victima, agatati unul de altul cu minile de picioarele celui din 4ata. Cel mai naintat va ncerca sa dea victimei un ochi de 4unie sau de curea, de care aceasta sa se agate. 'poi tot lantul de oameni va trage 4unia sau cureaua si victima agatata de ea, retragndu,se trs. 4tentie! daca gheata ncepe sa scrtie sau sa crape, tre!uie sa va opriti si sa ncercati altceva. )ari , pe sau peste un o!stacol6
I &o"il , de e;emplu pe capota unui automo!il care ncearca sa te calce sau sa te loveasca, la o trecere pentru pietoni <4ig. 1%.39. )aritura ti poate salva picioarele sau chiar viata. 1%.1. Salvarea celui cazut de pe gheata n apa 1%.3. Sari pe masina Poti sari numai daca masina 4rneaza. )ari pe capota , ct mai iute. Diteza de reactie este hotartoare. 'lte reguli nu ar mai 4i, caci situatiile sunt 4oarte variate <vezi si la 8119. Poti sari n stilul ?4oar4eca? <de la atletism9 si sa aterizezi pe masina cu sezutul <amortizor natural9. 4tentie la cap si la genunchi , acestea sunt punctele mai vulnera!ile. )au, poti sari ca la "ocul ?capra?, spri"inind minile pe capota si tinnd picioarele departate, ceea ce le 4ereste de lovitura !otului masinii. I 7i1 sau solid ,nu te agata de el doar cu minile, ci sari ast4el nct sa a"ungi si cu picioarele pe un reazem. :u ncerca sa a"ungi dintr,o data pna sus pe coama unui zid, daca are pe ea cio!uri de sticla, srma ghimpata ori tepi <a4ara de cazul n care poti apuca tepii9. 'gata,te cu degetele pe muchia coamei, su! sau lnga vr4urile taietoare. 'poi salta picioarele sus. Pune un picior cu toata talpa pe coama apoi salta,ti ntregul corp, spri"inindu,te n mini si pe talpa, printre tepi. =n continuare resta!ileste pozitia normala a corpului. Cum poti a4la daca gardul sau srma electrocuteaza! , E;ista animale sau pasari moarte la !aza gardului ori a zidului? , )rma e montata pe izolatori? , Pe timp de umezeala, ploaie sau 4urtuna sar scntei din el? , Plesneste sau atinge scurt srma cu vr4ul proeminent al pumnului <radacina degetului9. 5atorita duratei scurte a contactului, chiar daca n srma circula curent vei simti numai o usoara zgltiala <vezi si la 813..9. I 5aca nu descoperi reazeme pentru picioare, sari ca sa te agati cu minile. 'poi !alanseaza,te si ridica sau da,ti picioarele peste cap , pna vei putea urca mai departe. I 5aca mai ai la dispozitie cteva secunde si nu vezi nici o priza pentru mini sau picioare pna la o naltime de ctiva metri, improvizeaza iute o scara din lemne, !uturugi, pietre, car!uni, carto4i, 4iare vechi, mo!ile, carti, orice. 14.5. N SU&TERAN '()*+ ,3.!- ,6.5 s+ ,". Pericole6 cnd esti ntr,o pestera, ntr,un put, ntr,un tunel, ntr,o canalizare, o galerie de mina sau de metrou si te ameninta o inundatie, catara,te pe o plat4orma nalta, deasupra pericolului, mai sus de nivelul posi!il al apei. /a 4el <preventiv9 tre!uie sa procedezi si cnd esti !locat n su!teran mpreuna cii o persoana ranita, sau te,ai ratacit si nivelul apei ar putea sa creasca nainte de sosirea salvatorilor. /a catarare se 4olosesc principiile si metodele aratate mai nainte. *u-t1i pierde cumpatul si cura(ul. )a nu te surprinda zgomotul 4acut de apa6 picurare, pravalire, glgire. )unetele din su!teran pot deveni apasatoare. )tati grupati. /a intrarea ntr,o zona mai ntunecoasa opreste,te un timp , pentru a lasa ochii sa se adapteze la !ezna. Cnd te deplasezi , nu tipa7 dar cnd stai pe loc, poti sa tipi ca sa,ti descarci nervii.
Economiseste ct mai mult !ateria lanternei sau torta, stingnd,o. Priveste ct mai des napoi pentru a memora aspectul drumului , vazut n sens invers. 5rumul parcurs tre!uie marcat <adu,ti aminte de 4irul 'riadnei, din /a!irint9 ca sa indice directia drumului napoi. )unt diverse posi!ilitati6 presara pe drum semne, marca"e, sageti , din hrtie, carton, 4uningine, zgrieturi, picaturi de ceara pe sol, !ucati de s4oara, de crpa sau srma etc. Marcheaza locul prin care intri ntr,o ncapere mai mare. Cnd mergi prin sau de,a lungul unei ape su!terane , nu te gra!i. $rmeaza cursul apei. *ii gata sa noti daca solul, 4undul prului sau al !altoacei se termina !rusc7 adeseori el se adnceste pe neasteptate. :u cauta sa eviti intrarea n apa7 ocoleste,o numai daca drumul pe alaturi este mai usor de parcurs. 5in cauza ntunericului si a noroiului de pe pietre este nevoie de o precautie si mai mare dect n alte situatii. Konele cu stalactite dintr,o pestera sunt deose!it de alunecoase. /a urcus, pentru cresterea aderentei mergi ncaltat doar cu ciorapi curati <chiar uzi9, caci ncaltamintea cu talpa de cauciuc aluneca. )talagmitele <stalactite care cresc n sus9 sunt 4oarte !une pentru ancorarea 4rnghiilor si constituie prize de mna sau reazeme pentru picior. =ncearca sa nu 4aci stricaciuni n pesterile cu 4ormatiuni geologice 4rumoase6 nu naclai totul cu 4uningine, nu rupe si nu sparge stalactitele, nu zgria peretii , ncearca sa,ti rezolvi pro!lemele prin metode neagresive. )iguranta n su!teran6 daca vrei sa intri si sa cercetezi pesteri, mine parasite, puturi , si nu ai e;perienta sau cunostintele necesare ca sa previi accidentele , nscrie,te mai nti la un clu! de speologie. Pentru o e;peditie su!terana ia totdeauna la tine, n a4ara echipamentului turistic o!isnuit6 hrana, haine calduroase, casti de protectie, cizme de cauciuc cu talpi antiderapante, lampi !une, torte, lumnari de rezerva, chi!rituri de rezerva, !aterii, car!id de rezerva. Pentru e;plorarea unei pesteri este nevoie de o echipa 4ormata din cel putin % oameni valizi si capa!ili. Deri4ica !uletinul meteorologic si pericolul unor ploi torentiale. :u va apucati de e;peditii 4oarte am!itioase, peste puteri. 'nunta unde veti merge, pe unde veti co!or , cnd vreti sa iesiti. :u su!estima niciodata pericolele , 4ii prevazator si prudent6 , Diteza de deplasare a grupului tre!uie redusa la viteza celei mai ncete si mai sla!e persoane7 , )tati mpreuna. Mergeti n sir indian7 , Misca,te si deplaseaza,te ca si cum tavanul, peretii si pardoseala ar 4i minate7 5upa accident , aplica lozinca )C#PB vezi 8 2.-. 15. N JOS 1-.1. Cum co!ori Mergnd, Pe o 4rnghie, Mergnd si alunecnd 1-.2. Cum sari Pe pamnt, n apa, Caderea n gol 1-.3. Cum a"uti 1-.%. Cnd stai pe loc si nu co!ori? Cnd te trezesti prea sus, de e;emplu la 1C m. deasupra marii pe puntea unui vapor care se scu4unda, pe acoperisul unei case care arde, !locat n lanturi la Mosi, ntr,o ca!ina de tele4eric oprita deasupra prapastiei, si vrei sau tre!uie sa a"ungi mai "os, n primul rnd nu-ti pierde firea <vezi 82.-9. 'poi, daca nu sunt sanse sa te salveze altii, cauta singur o solutie sau un drum de co!orre.
Cteodata, desi te a4li , ca urmare a accidentului , la o naltime de cteva zeci de metri deasupra solului, e nevoie sa co!ori doar ctiva metri pna la un loc sigur sau la o cale mai usoara de salvare. 'numite co!orri ne uimesc sau ne n4ioara6 cascadorul care sare pe acoperisul unui vagon n viteza7 luptatorul antitero care,si da drumul dintr,un elicopter n z!or, pe 4rnghia leganata de vnt s.a.m.d. 5ar specialistii nu 4ac minuni, ci 4olosesc anumite reguli si tehnici de actiune sau de comportare vala!ile la orice fel de co!orre. 'ceste reguli pot 4i nvatate de oricine , nsa nu peste noapte. /a co!orre te a"uta forta gravitatiei , pe care o poti domestici, o poti controla si chiar valori4ica. 15.1. CUM CO&ORI Mergnd6 procedeaza invers dect la catarare <vezi 813.. si 81%9. Persoana cea mai sla!a co!oara prima, cea mai puternica ultima. 1. 'lege prizele pentru mini , sa 4ie ct mai "os7 2. :u privi mai "os dect picioarele7 3. Cnd co!ori o panta cu 4ata spre vale, priveste n a4ara sau lateral7 %. 5aca panta creste, devine a!rupta si privelistea golului te sperie, sau prizele devin mai mici si reazemele pentru picioare ncep sa cedeze <de e;emplu o scara interioara cuprinsa de 4lacari9 , ntoarce,te cu 4ata spre perete sau spre sol. 5aca gasesti o !alustrada, 4oloseste,o. 4sigurarea cu o frnghie la co"orre! persoana cea mai solida din grup ramne sus si lasa 4rnghia sa co!oare usor, mpreuna cu cel care co!oara peretele prin propriile 4orte. Cel de sus asigura si ntinde coarda 4recnd,o pe spate <metoda este inversa celei 4olosite la catarare , vezi 81%.39. Persoana solida co!oara ultima, 4olosindu,si propriile 4orte, ntr,una din variantele6 a9 )ingura, 4ara asigurare7 sau !9 Cu asigurare ?de "os? , vezi 81%.37 sau c9 5aca se poate renunta la 4rnghie, ea va 4i !ine legata sus iar ultimul om aluneca pe ea n "os. 5aca nsa 4rnghia disponi!ila nu este su4icient de rezistenta, mai !ine co!orti peretele sau stnca li!er <cu minile si picioarele9, iar coarda o 4olositi numai pentru sustinere. Pe o 4rnghie , sau pe ceva asemanator, 4ie improvizat din 4sii nnodate, rupte din cearcea4uri, paturi, perdele, sau din iedera, plante agatatoare, srma, parma7 s4ori de la parasuta, 4ie pe ca!lul paratraznetului, un ca!lu electric, un ca!lu din otel, un trunchi de copac, o pra"ina, un stlp, catarg, <vezi 812.1 si 81%9. Deri4ica daca 4rnghia improvizata este6 rezistenta, !ine ancorata , sus, su4icient de lunga , pna "os. Cel mai sla! din grup co!oara primul, cel mai zdravan, ultimul. Cum6 1. 'puca 4rnghia cu minile7 2. =m!ratiseaz,o cu !ratele si coatele7 3. =ncolaceste,ti coapsele, genunchii, calciele, gleznele si la!ele picioarelor n "urul ei7 %. Co!oara tinndu,te alternativ cu 4iecare mna, pe rnd <daca poti97
-. #dihneste,te ori de cte ori gasesti spri"in pentru picioare <de e;emplu pe nodurile 4rnghiei97 .. :u te gra!i. *oloseste ct mai mult picioarele si ct mai putin !ratele. 'lunecarea n "os pe o 4unie ncropita din cearcea4uri nnodate este epuizanta , dar asa sunt aproape toate co!orrile. Cnd aluneci n "os ncearca sa te a"uti ct mai mult cu 4orta de 4recare, nu lucra doar cu 4orta muschilor6 I Pe o frnghie simpla verticala! agata,te si apasa tare cu muchia interioara a talpii panto4ilor pe 4rnghie. 5aca poti sa te tii numai cu minile, atunci rami atrnat n !rate si ncruciseaza picioarele ast4el nct 4rnghia sa 4ie prinsa ca ntr,un cleste , ale carui 4alci sunt unul dintre calcie si muchia e;terioara a la!ei celuilalt picior. 5upa ce reusesti sa sustii greutatea corpului cu a"utorul acestui ?cleste? 4i;at pe 4rnghie, sla!este clestele pna ce ncepi sa aluneci n "os . Minile se agata si se strng succesiv, una su! alta, pe 4rnghie7 ele nu sustin greutatea, ci doar tin corpul lipit de 4rnghie. I Pe o funie verticala cu noduri! cnd a"ungi cu picioarele la un nod, lasa greutatea corpului pe el si opreste,te, pentru a te odihni cteva secunde. 5aca la plecarea de sus treci 4unia <improvizata din cearcea4uri, perdele, paturi nnodate9 pe su! cureaua pantalonilor , vei putea sa te opresti la 4iecare nod <daca este su4icient de voluminos9 agatnd de el cureaua. (reutatea corpului va 4i sustinuta de curea , care ti va strangula nsa mi"locul. 'poi suge !urta, treci cureaua peste nod si continua co!orrea. *ii atent sa nu te !lochezi la un nod prea mare. I Pe un ca"lu sau pe o coarda nclinata! ncaleca,1 si lungeste,te cu pieptul pe el, cu capul n sus. 'puca,1 cu am!ele mini. $nul dintre picioare atrna rela;at, vertical, cu talpa spre sol, ca o contra,greutate care mentine corpul deasupra ca!lului, sta!iliznd postura. Celalalt picior va sta cu genunchiul ndoit, cu glezna deasupra ca!lului si cu la!a agatata, 4recnd pe ca!lu. 'luneca ncet, n "os, la vale, miscnd pe rnd minile pe ca!lu, una su! alta. Piciorul , contragreutate tre!uie tinut permanent ndreptat spre sol. 'r 4i !ine sa introduci dinainte o haina sau un pulovar ntre ca!lu si piept, stomac sau !azin, pentru a mai micsora apasarea pe corp si a evita rosatura sau arsura produsa de 4recarea 4rnghiei. 'ceeasi metoda se 4oloseste si la deplasarea pe un ca!lu orizontal. I Pe o pra(ina, un trunchi de copac, un stlp sau o teavaa verticala! m!ratiseaz,o cu !ratele si coatele. =ncruciseaza genunchii peste ea. 'du gleznele si la!ele napoi, su! tine. 5aca diametrul nu este prea mare, poti realiza o 4recare mai puternica dect te asteptai. I Cu o frnghie sau o coarda lunga si rezistenta! daca este su4icient de lunga ca sa a"unga du!lata pna "os la locul dorit, sigur, 4oloseste,o asa cum se vede n 4ig. 1-.1 < n alpinism metoda se numeste rapel#. 'gata !ucla 4acuta de mi"locul 4uniei ndoite de o ancora <un pat, o stnca, un copac9. =nnoada capetele cu un nod simplu si co!oara,1 pna "os la plat4orma, !alcon, pe sol, la cornisa. Deri4ica daca a a"uns "os. 1-.1. Co"orrea n rapel cu a(utorul frnghiei %metoda 4"seil# *unia du!lata va trece printre picioare, apoi n "urul piciorului drept <ca si cnd ai sterge 4esa dreapta cu un prosop9, apoi o duci n 4ata peste piept, pe deasupra umarului stng spre spate si n continuare o readuci n 4ata pe la su!tioara dreapta si o apuci cu mna dreapta, lasnd,o sa atrne. Ramura de 4rnghie care vine de sus, o apuci cu mna stnga. Mna dreapta trage si sla!este 4unia n "urul trunchiului si prin aceasta 4rneaza, dnd drumul corpului sa alunece n "os. Picioarele departate calca cu toata talpa pe perete, co!ornd. )tai cu 4ata la perete, aplecat pe spate. Mna stnga serveste numai la echili!rare7 viteza de co!orre este controlata de mna dreapta. :u te ncorda. >asa frecarea sa 4aca toata munca grea. +u doar controleaz,o.
5upa ce a"ungi "os si nu mai co!oara nimeni, des4a nodul celor doua capete ale 4rnghiei, apoi trage continuu, 4ara smucituri, de un capat, pna cade toata 4rnghia , pe care o vei putea re4olosi. Metoda este e;celenta, dar necesita oarecare ndemnare si o!isnuinta. =nainte de a o 4olosi ar 4i !ine sa e;ersezi putin , de e;emplu mergnd ctiva pasi napoi, pe o supra4ata orizontala, cu 4unia n4asurata corect peste corp. >nstinctul de conservare 4ace sa te agati ncordat de 4unie si sa te lipesti de perete. 5in contra, metoda necesita rela1are si departarea de perete. Partea cea mai delicata si mai riscanta a co!orrii n rapel o constituie primii metri sau pasi de sus, de la vr4. +ovarasii din grup tre!uie sa,l a"ute ncura"ndu,1 pe cel care co!oara, pna cnd acesta reuseste sa se aplece pe spate si sa porneasca n "os, controlnd 4recarea cu mna dreapta. Repetam regulile esentiale ale rapelului6 1. *unia 4reaca printre picioare , peste 4esa dreapta , piept , umarul stng , spionare7 2. Mna dreapta 4rneaza. Mergnd si alunecnd6 adeseori co!orrea unei pante de zapada ncepe mergnd , dar se termina cu o alunecare , vezi 813... 15.2. CUM SARI )aritura n gol tre!uie amnata sau evitata cu orice pret. )ari numai cnd esti silit6 te cuprind 4lacarile, ti cade tavanul n cap, se pra!useste pardoseala, se surpa malul pe care stai. 5aca a"ungi ntr,o ast4el de situatie critica, nu mai ezita6 trage aerul adnc n piept si da,ti drumul. Primii sar cei mai sla!i din grup, iar cei mai zdraveni , ultimii. 4tentie! este !ine sa stii ca poti muri caznd de la . m. $nii cad doar de la 3 m si,si strivesc talpile sau si 4ractureaza la!ele. Pe pamnt6 nainte de a sari ia cteva masuri pentru reducerea socului la aterizare. :u te gndi la tehnici spectaculoase, la aterizarea parasutistului, la rostogoliri sau amortizari etc. Cnd esti o!ez, !atrn sau anchilozat , tre!uie sa 4ii mai realist. 5aca nu poti evita saritura, macar ncearca6 , sa micsorezi naltimea7 , sa nmoi aterizarea7 , sa prote"ezi capul. Cum se pot pune n practica aceste idei? )a luam un e;emplu6 esti ntr,un dormitor situat la 1C m naltime de pamnt. 5aca sari pe 4ereastra, te vei iz!i de sol cu vreo %- AmBh7 aminL Ce,i de 4acut? I Scurteaza cursa de cadere! leaga unul de altul cele doua cearcea4uri de pe pat. 'dauga si 4ata de perna. /eaga de pat un capat al 4uniei si da,i drumul celuilalt capat pe 4ereastra n "os. Dei micsora naltimea cam la 1B2. I nmoaie socul la aterizare! arunca "os salteaua, pernele, covorul, n locul pe care vei cadea. Ceva moale cu grosimea de ctiva cm poate sa,ti salveze viata.
I Prote(eaza-ti craniul! nveleste,l cu un tur!an 4acut dintr,un pulovar, o vesta sau chiar punga de plastic umpluta cu gogoloase din hrtie de toaleta. Cel mai !ine cu o casca de motociclist sau de santierist. 5upa ce le,ai 4acut pe toate si ai pregatit saritura , porneste alunecnd n "os pe cearcea4uri, agata,te de capatul lor si atrna cu !ratele ntinse, da,ti drumul sa cazi, ghemuieste,te. ),ar putea sa te scoli 4ara nici o zgrietura. +otdeauna gndeste-ti dinainte saritura si aterizarea , mai ales daca nu poti sa arunci "os ceva pentru amortizarea socului. 'lt4el , caderea de la 12,13 m naltime <eta"ul 29, pe o supra4ata tare, poate 4i mortala. 'coperisul unui automo!il este un amortizor e;celent , a salvat n multe ocazii oamenii care sareau de la eta". Pe orice strat de iar!a, poteca cu pietris, tu4isuri, copaci sau zapada , vei ateriza mai !ine dect pe ciment, pe caldarm sau pe as4alt. 5aca nu poti organiza un strat amortizor, cauta macar sa cazi pe o panta , care te va a"uta sa trans4ormi 4orta verticala de cadere ntr,una nclinata sau orizontala, reducnd ast4el energia de ciocnire. 5e e;emplu, parasutistii si deltaplanistii nvata sa aterizeze nu pe verticala, ci mult mai convena!il6 pe diagonala, alergnd pe sol. Cum sari si cum aterizezi pe o panta6 1. =nainte de cadere, co!oara corpul prin atrnarea de mini si !rate <reduci naltimea cu apro;imativ 2 m97 2. 'lege locul de aterizare7 3. )pri"ina muchia e;terioara a la!ei piciorului pe perete si mpinge,te cu piciorul n a4ara7 %. =ntoarce,te si sari cu 4ata spre vale7 -. /a aterizare6 lasa genunchii sa se ndoaie, co!oara corpul, 4a un salt spre vale, ghemuieste,te prote"nd !ine capul si stai moale, ct mai rela;at. 5aca nsa nu ai de ales si supra4ata pe care cazi este orizontala si tare <!eton sau piatra9, s,ar putea ca o rostogolire 4acuta la aterizare sa te 4ereasca de zdro!ire <4ig. 1-.29. =n acest caz manevrele initiale ale sariturii sunt tot cele descrise mai nainte, dar n timpul caderii! a9 Ridica !ratele <dar nu mpreuna sau ncrucisa degetele9 si lipeste,le pe 4iecare parte a capului7 !9 ndoaie putin genunchii si gleznele, lipeste talpile7 c9 /a impact ncordeaza genunchii7 d9 Rastoarnaa,te ntr,o parte , pe coapsa, coaste, umar sau !rat7 e9 Continua miscarea si rostogoleste,te pna pe partea cealalta a corpului , pe spate, cu picioarele n sus, iar !ratele strngnd si prote"nd capul. sansele de scapare cresc daca distri!ui 4orta de ciocnire pe o supra4ata mai mare de contact cu solul, n loc sa o lasi concentrata pe cteva puncte ale corpului.
:u te gra!i sa te sinucizi, sarind imediat pe 4ereastra dintr,o cladire cuprinsa de 4lacari etc, 4ara sa te gndesti putin nainte. 'steapta pna n ultima clipa, poate ca apare o posi!ilitate de salvare <vezi la 819. 5ar n timpul acesta gndeste, cauta iute o alta cale de co!orre , n a4ara saltului n gol. )triga persoanelor care sunt prea sus si tipa sau plng de 4rica , sa :$ sara. Roaga,i sa nu sara ct timp mai poate aparea o alta varianta de salvare. Rareori saritura este singura solutie. 1-.2. Cadere de la / m pe o panta =n apa <vezi si 8.9. /a o viteza mare de ciocnire, apa se comporta ca si cnd ar 4i solida, din !eton. Modul cel mai sigur si mai !un de a sari n apa de la o naltime mai mare este cu picioarele n "os <4ig. 1-.39. Persoana cea mai sla!a va sari prima. Cum? 1. 'lege iute cu privirea un loc mai !un n care sa intri n apa7 2. Priveste drept nainte si trage mult aer n piept7 3. *a un pas n gol, cu !ratele lipite de corp7 %. 'du si lipeste repede celalalt picior de primul7 -. >ntra n apa vertical, drept ca un manechin sau ca un stlp. =ncearca sa lovesti apa vertical, cu picioarele lipite si palmele pe coapse. Pentru a nu te roti sau rostogoli n timpul caderii, tre!uie sa nu te apleci. 1-.3. Cadere n apa putin adnca 5aca adncimea e mare, dupa ce intri n apa des4a picioarele <ca sa maresti zistenta si sa opresti scu4undarea9. 5ar, cnd adncimea apei pare mica <si naltimea de cadere nu e mare96 a9 *a,ti vnt sa cazi ct mai departe de mal7 !9 Cnd apa ti a"unge la talie , mpinge !rusc cu picioarele <ca la not , stilul 3ras97 sau apropie !rusc picioarele <ca la not , stilul li!er97 c9 >mediat nainte de ciocnirea cu apa, strnge,ti picioarele la piept si cuprinde,le pu minile , ast4el nct socul sa 4ie preluat de talpi si 4ese. . Caderea n gol <vezi si la 8119. )e cunosc caderi de la naltimi incredi!ile <chiar 3CC m9 care nu au provocat moartea, deoarece victima6 a9 ' cazut pe zapada, pe vr4ul unui copac, ntr,o mlastina, pe o panta sau n apa7 !9 ),a agatat din z!or de un copac, de un prag, de o 4rnghie sau un lant7 c9 Era !eat, inconstient sau ametit <deci rela1ati#$ d9 5upa ce a priceput ca nu mai poate scapa de cadere , a sarit cu inima mpacata <adica rela1at#. :u,i adevarat ca n timpul caderii ti vezi toata viata, ca ntr,un vis. 5impotriva, ai timp sa te gndesti si sa mai cauti o solutie de salvare, sau sa te rela;ezi si sa te agati de ceva, ori sa lesini. 15.3. CUM AJUI
:u te gra!i sa co!ori o persoana ranita, vrstnica, prea tnara, ngrozita, inconstienta , daca acest 4el de evacuare nu este cu adevarat necesar si singurul posi!il. Mai nti analizeaza 5'CQ6 1. /ocul n care vrei sa co!ori invalidul este mai !un dect cel actual7 2. 'colo "os e;ista cineva care sa,i dea a"utor7 3. 'i ales locul si traseul cel mai !un pentru co!orrea victimei. E;ista di4erite metode de a co!or un invalid, alegerea 4iind dictata de6 rezistenta 4uniilor, cte a"utoare participa la co!orre, starea n care sunt a"utoarele, cum e persoana care va 4i co!orta. 5aca naltimea de co!ort este mica si persoanele care dau a"utor pot sustine victima pe parcurs, leaga !ine 4unia n "urul pieptului victimei <eventual cu nca o !ucata de coarda9 si da,i drumul "os. :u uita6 ca sa 4ii sigur, 4a tu singur un nod zdravan la 4rnghie. 5aca victima are coastele rupte si nu poate suporta sa 4ie legata cu 4unia peste piept, 4a Enodul cu trei !ucleF peste picioare si piept <vezi 4ig. 1-.%9. 'cesta se o!tine nnodnd nca o !ucla o!isnuita la nodul simplu 4acut cu vr4ul capatului ndoit al unei 4unii du!late. =n cele trei !ucle se introduc picioarele si talia victimei, apoi marimea !uclelor se a"usteaza dupa necesitate. Pentru ca n timpul co!orrii persoana legata sa nu se rastoarne cu capul n "os, ea tre!uie sustinuta pe la su!tiori cu o alta !ucla, rezultata dintr,o !ucata de 4rnghie sau curea legata cu nod alunecator de 4unia principala. )au, se trece 4unia principala pe su! haina !ine ncheiata a victimei. Persoana invalida tre!uie spri"inita si condusa n continuu pe tot parcursul co!orrii. 4tentie! nu co!or victima mai mult dect este strict necesar. Este prea mare riscul de a o scapa n gol, din cauza conditiilor proaste de lucru6 4unii improvizate, manipulare 4ara pricepere, tehnica improvizata, greseli umane, pozitii nesigure. si nu co!or cu 4unia pe 4ereastra o persoana lesinata <adica :$ accidentata, lovita, cu 4racturi etc9, daca ai putea sa o duci "os trnd-o pe scari ast4el6 1. Rasuceste victima cu spatele pe dusumea7 2. /eaga,i minile si ncheieturile cu !atiste, cravata sau sireturi7 3. =ngenuncheaza lnga ea, !aga,ti capul ntre !ratele ei si agata,i minile legate de gtul tau7 %. +raste,o spre scara imo!ilului7 -. 'du,i capul la marginea treptei de sus a scarii7 .. )coate,ti capul dintre !ratele ei. 'puca victima de la su!tiori si ncepe sa co!ori scara cu spatele, trnd,o n "os cu 4esele pe trepte si capul spri"init pe !ratul tau. 4tentie sa nu va pra!usiti mpreuna cu scara sla!ita. :u calca pe centrul treptelor, ci la marginea lor. Pipaie si ncearca 4iecare treapta cu piciorul, nainte de a,ti lasa greutatea pe ea. :u uita ca si !alustrada poate 4i sla!ita, prea 4ier!inte, ntrerupta ori cu !ucati lipsa. 15.4. CND STAI PE LOC sI NU CO&ORI? 'tunci cnd sansele de a primi a"utor sunt mari , chiar daca nu evidente, sau imediate. 5e e;emplu6 daca esti or!it de viscol pe platoul &ucegilor7 sau la o 4ereastra, cu 2 ,3 eta"e mai sus dect nivelul cuprins de 4lacari <vezi si la 819.
)au, daca esti !locat n ca!ina ori pe scaunul tele4ericului este evident ca a"utoarele sunt pe drum6 operatorii de la tele4eric, )alvamontul etc. asa ca nu te !aga, nu te vnzoli, nu te agita si nu sari. #rice agitatie n ca!ina sau pe scaun produce alte necazuri6 panica nsotitorilor, !alansul sau zgltiala ca!lului si a celorlalte scaune etc. =n ast4el de cazuri stai linistit, n"ura < n gndL9 daca asta te a"uta, dar pastreaza,ti cumpatul si sngele rece <lucru nu tocmai greu de 4acut, daca !loca"ul s,a produs pe vreme geroasa si nzapezita , vezi 809. E;ista numeroase alte situatii dramatice echivalente n care, daca ai timp, te poti salva 4ara sa te agiti , dar n schim! (T:5>:5 <adu,ti aminte lozinca )C#P , vezi 82.-9. 5eci, nu pierde vremea. Chiar cnd stai si astepti , gndeste,te, veri4ica, ncearca solutii alternative de salvare , pentru cazul n care a"utoarele asteptate nu sosesc. 1-.%. ?ucla tripla 16. /OAMEA 1..1. Mannca ceea ce gasesti 1..2. @rana vegetala E !una de mncare? Plantele comesti!ile 1..3. @rana animala Pasarile, >nsectele, Melcii, limacsii, viermii,(asirea vnatului, Dnatoarea 1..%. Pescuitul $nde? Cnd? Cum? Ce tre!uie aruncat? 1..-. Cum gatesti 1.... Pastrarea alimentelor 1..0. $nde gasesti hrana =n regiunile polare, n desert, Pe tarmul marii, n "ungla, Pe munte #ricine are nevoie de hrana pentru caldura si energie, sau pentru re4acere dupa munca grea ori o !oala. Chiar cnd omul doarme, numai pentru respiratie si 4unctiile vitale sunt necesare 10CC calB zi. Pentru o munca grea se ard pna la - -CC calBzi. =n general, foamea, singura, nu omoara repede. &a, uneori 4ace !ine6 n viata normala, postul vindeca !oli, chiar grave. $n om sanatos poate supravietui cteva zile cu rezervele de hrana e;istente n corpul sau. Prima si a doua zi de post sunt mai grele, apoi apare o!isnuinta. #mul rezista chiar si cteva saptamni 4ara sa mannce alimente solide, dar n acest timp devine att de sla!it nct sigur va cadea victima !olilor, in4ectiilor sau pericolelor mediului ncon"urator. =n conditii de supravietuire, dupa ce scapi de chinurile imediate ale accidentului, starea ta va depinde de hrana pe care o vei gasi. Mesele vor avea un regim com!inat din6 conserve, plante <4ructe9 comesti!ile, vnat, produse din pescuit. Da tre!ui sa,ti n4rngi scr!a si sa te adaptezi la alimentele accesi!ile, crude, cum ar 4i6 gndaci, !roaste, arici sau pasari. =n general, nu vei gasi hrana n cantitatea necesara unei alimentatii su4iciente. 'ceasta impune rationalizarea, adica economisirea alimentelor si distri!uirea lor cu ma;imum de e;igenta. :u risipi energia7 economiseste caloriileL 'r 4i nevoie de cteva carti ca sa se poata detalia ce este voie sau sanatos sa mannci si ce nu <de e;emplu, numai plante e;ista peste 3CC.CCC specii9. 5ar se pot da cteva reguli generale ca sa nu mori de 4oame. 8chili"rarea regimului alimentar este la 4el de importanta ca si ndestularea cantitativa cu hrana. Mannca variat7 nghite grasimi, proteine, hidrocar!onati, minerale si vitamine n proportiile corecte.
@idrocar!onatii <glucidele9 se digera usor si constituie o sursa directa de energie. Ei taie greata produsa la digerarea grasimilor sau la descompunerea propriei grasimi Udin corp. )unt de doua 4eluri6 zaharuri <din sirop, zahar, miere, 4ructe sau melasa9 si <amidon <din radacini, cereale, tu!erculi , acestia tre!uie totdeauna gatiti9. 1 g de hidrocar!onati produce % cal. (rasimile sunt o 4orma concentrata de energie. 1 g produce 3 cal. :ecesita i digestie ndelungata pentru care se consuma multa apa. )e gasesc n animale, 7ste, oua, lapte, nuci, ciuperci si n unele zarzavaturi. Proteinele se gasesc n carne, peste, oua, lactate, nuci, seminte, legume, ciuperci. il g produce % cal. Mineralele sunt vitale pentru sanatate. *os4orul, calciul, sodiul, potasiul, clorul, magneziul, sul4ul sunt necesare n cantitati mai mari7 iar 4luorul, 4ierul, iodul n cantitati mai mici. )area este mineralul cel mai important. Corpul pierde zilnic prin sudoare si urina cam 1C g de sare care tre!uie o!ligatoriu nlocuita. Primele semne ale lipsei de sare sunt durerile musculare, ameteala, greata, o!oseala. Remediul este sa nghiti un vr4 de cutit de sare, dizolvata n 1B2 1 de apa. )area se nghite numai dizolvata n apa, alt4el deran"eaza stomacul si dauneaza rinichilor. =n trusa de supravietuire ai sare. 'pa de mare contine sare cam 1- gBl, dar nu o !ea asa, mai nti dilueaz,o cu apa proaspata, sau evaporeaz,o ca sa o!tii cristale de sare. 5aca esti departe de mare, ai putea o!tine sare din anumite plante, de e;emplu6 n 'merica de :ord din radacina copacilor hic-or@$ n 'sia de sud,est din radacina palmierului nipa. *ier!e radacinile pna se evaporeaza toata apa si apar cristale negre de sare. 5aca nu gasesti sare ca atare, nu,ti ramne altceva de 4acut dect sa consumi snge de la animale, caci contine numeroase minerale utile. #ligoelementele sunt anumite minerale <strontiu, aluminiu, arseniu, aur, seleniu9 necesare n cantitati 4oarte mici, dar a caror lipsa produce m!olnavirea. Ditaminele <o duzina9 sunt su!stante esentiale pentru om. 5e e;emplu vitamina ' m!unatateste vederea. $nele vitamine <5 si M9 sunt produse de corpul omenesc7 dar ma"oritatea tre!uie procurate din surse e;terioare. /ipsa lor ndelungata produce !oli ca6 scor!utul, !eri,!eri, pelagra sau rahitismul. 16.1. MNNC CEEA CE GSEsTI '()*+ ,16. . 7oamea este cel mai "un "ucatar Mannca ct mai mult, oricnd poti < n a4ara de cazul n care nu ai apa destula9. =ncearca sa mannci hrana calda cel putin o data pe zi. Pastreaza proviziile si conservele pentru situatiile e;treme <citeste instructiunile de pe cutii sau pachete si nu depasi termenul de pastrare9. /ungeste, le, amesteca,le cu alimentele pe care le gasesti n"ur6 iar!a, 4erigi, coa"a de copac, oua, crustacei, melci, soprle, !roaste, alge, veverite, greieri, soareci, termite, lacuste, pescarusi , si alte zeci de alimente. Cnd nu ai apa su4icienta la dispozitie, ncearca sa mannci numai plante. 'cestea nu 4ac sete, spre deose!ire de peste, carne, oua <vezi 8-9. +ot ce misca si este viu , constituie un aliment !un, consistent. *ac e1ceptie! toate !roastele rioase, unii crustacei, ctiva pesti de apa sarata, anumite organe ale unor vietuitoare <de e;emplu 4icatul ursilor polari si al 4ocilor, pielea salamandrelor, capul serpilor9. 16.2. #RANA VEGETALAA E !una de mncat? Cum veri4ici6
1. 5aca6 are coa"a paroasa, cleioasa, mucilaginoasa7 creste n apropierea unui cadavru de animal , arunc-o. 2. Rupe planta, 4reac,o ntre degete6 nu tre!uie sa irite pielea, sa miroase urt, sa ai!a suc laptos. 'steapta cteva minute, sa te convingi. 3. la o !ucatica mica din ea si tine,o - minute ntre dinti si !uza in4erioara. %. 5aca n acest timp nu se produce n gura un gust de sapun, amar, iute, arzator, mestec,o si nghite, o. -. 5aca dupa 1.2 ora nu apar semne rele, mai mannca putin , cam o lingura. .. 5aca dupa 1 ora totul e n ordine, mannca mai mult , cam 2 linguri. 0. 5aca n urmatoarele 1 ore nu apar semne rele, mannca o cantitate mai mare , apro;imativ o mna. 1. 5aca n urmatoarele 1C ore nu apar semne de !oala la stomac, nseamna ca planta respectiva este !una de mncare. :u veri4ica mai mult de o planta o data. $nele plante !une de mncat nu satis4ac acest test, dar ma"oritatea plantelor comesti!ile l trec. 5upa ce o planta trece e;amenul indicat mai sus, nu mnca imediat o cantitate mare, ci creste,o treptat, zilnic. # cantitate mica de mncare otravitoare nu are puterea sa omoare sau sa produca o !oala grava, dar o cantitate mare o poate 4ace. :u amna, ci cauta rezerve si veri4ica plantele comesti!ile din zona , ct timp nca mai ai ce mnca. # planta pe care o mannca pasarile sau animalele poate sa nu 4ie !una si pentru om. =nainte de a o mnca, veri4ic,o la 4el ca pe alte plante necunoscute ,asa cum am aratat mai nainte. Plantele comesti!ile 5aca nu stii sau nu poti sa identi4ici ce 4el de planta este, aplica,i metoda de veri4icare de mai sus. ), ar putea ca o parte a plantei sa 4ie comesti!ila si alta nu. Cerceteaza, ncearca, e;perimenteaza si veri4ica separat care sunt partile cele mai !une si mai gustoase ale unei plante6 4runzele, tulpinile, radacinile, 4ructele, coa"a, sucul, tu!erculii, radacinile, semintele, pastaile, 4lorile, mugurii, nucile, !ul!ii, mladitele. $nele plante otravitoare seamana !ine cu cele comesti!ile. :u risca6 veri4ica,le cu atentie. =nvata cumva sa identifici plantele comesti!ile , s,ar putea ca aceste cunostinte sa,ti salveze viataL )tudiaza cartile de !otanica etc. # planta poate 4i recunoscuta cu a"utorul unor elementele de identificare, care ar tre!ui retinute nainte de a pleca n calatorie6 , Kona unde creste! 4iecare planta creste numai n anumite locuri7 , 7orma si marimea! este nalta si lemnoasa? scurta si cu ti"a moale? ca un tu4is? are crengi? , 7runzele! mari sau mici? ascutite sau rotunde? cu margini zimtate sau rotunde? au culoare uni4orma sau sunt pestrite? , 7lorile! nu apar oricnd, tot anul, dar daca e;ista, noteaza6 culoarea, marimea, 4orma, cresc individuale sau n ciorchine, unde cresc pe planta7
, 7ructele sau semintele! sunt carnoase? tari? retine culoarea, 4orma, marimea7 cresc individuale sau n ciorchine, pastai sau capsule etc. , Radacinile , daca nu au o 4orma speciala, speci4ica, nu pot servi la identi4icare. Pentru supravietuire poate 4i su4icienta cunoasterea <temeinica9 a doar 2,3 specii mai raspndite, lata cteva recomandari6 , Kona temperata6 papadia, urzica, stevia, patlagina. , Kona tropicala si su!tropicala6 palmierul, smochinul, !am!usul. , Kona desertica6 mescal, parul tepos, !ao!a!ul, acacia <nu n 'merici9. , Kona polara6 molidul, salcia si rachita < n nord9, lichenii, plantele din zona temperata, care vara cresc si aici. , Kona de coasta6 laver, varecul. Plantele comesti!ile care pot 4i gasite aproape peste tot <cele speci4ice anumitor zone geogra4ice , vezi si la 8139 sunt6 a9 >er!urile <inclusiv orezul, secara, grul9. =ngramadeste iar!a pe o crpa sau pe o haina si !ate,o cu un !at ca sa scuturi semintele. *reaca, rupe si su4la pleava, iar !oa!ele sau semintele !aga,le ntr,un vas. 'runca semintele negre sau vestede. &ate,le, zdro!este,le, macina,le. *ier!e,le sau pra"este,le. si tulpinile lor sunt !une de mncat. !9 Coa"a de copac <straturile interioare9 poate 4i mncata 4iarta ori pra"ita, sau mestecata cruda. 5aca nsa este prea amara nu o 4olosi. c9 &oa!ele tre!uie mai nti veri4icate cu gri"a , ar putea 4i otravitoare, chiar daca pasarile le mannca. d9 *erigile <mai ales 4runzele tinere9 pot 4i mncate la nevoie. =ndeparteaza prin 4recare perisorii6 rupe creanga tnara, strnge tulpina cu palma si trage 4runzele prin pumn. *ier!e,le. *eriga adulta distruge vitamina & din corp, ceea ce provoaca moartea. Mannca numai vr4urile tinere, strns ghemuite ca un arc. +oate 4erigile din zona temperata nordica sunt comesti!ile cnd sunt tinere, dar unele sunt prea amare. e9 >ar!a ele4antului < n toate zonele calde si umede9 creste mai nalta ca omul si are seminte care seamana cu 4itilul de la arti4icii. *ier!e radacinile, 4lorile si mugurii. 49 &am!usul are multe parti comesti!ile6 semintele, mugurii si radacinile. E;ista multe varietati de !am!us6 de la un 4el de iar!a nalta <prin locurile umede9 pna la copaci de peste 3C m naltime. Creste oriunde are su4icienta umezeala si caldura. g9 >ar!a de mare , creste agatata pe stnci, sau plutitoare, poate 4i mncata daca este sanatoasa, proaspata si tare. =nsa produce si mareste setea. 5ar nu consuma iar!a de mare cnd e vscoasa, lipicioasa sau putreda. h9 Muschiul si lichenii pot 4i razuiti, co"iti sau culesi de pe pietre si de pe stnci. )pala,i !ine n apa si 4ier!e,i. )unt necomesti!ile si periculoase plantele6 , Cu suc laptos <cu e;ceptia unora !ine sta!ilite, ca papadia97 , Rosii la culoare7 , Cu 4ructele mpartite n - segmente7
, *ructele si !oa!ele stralucitor colorate7 , Care irita, ard sau ranesc pielea7 , Cu peri mici pe tulpina si pe 4runze <irita gura si tu!ul digestiv97 , Cu 4runze o4ilite si vestede <de e;emplu 4runzele verzi, tinere, de mure, 4ragi, prun, piersic sau cires sunt comesti!ile, dar vestede sunt otravitoare97 , Cu gust gretos. Ciupercile sunt periculoase pentru omul o!isnuit, nepriceput. Evita,le , a4ara de cazul n care stii precis ca nu sunt otravitoare. Cele de marime mi"locie sunt mai usor de identi4icat si mai putin stricate de insecte. Culege ciuperca ntreaga, ca sa 4ie mai usor de identi4icat. Pna te lamuresti singur sau cu a"utor, tine ciupercile separat , alt4el, cele otravitoare vor contamina si celelalte ciuperci sau plante. Pentru siguranta, toate plantele ar tre!ui gatite si 4ierte, mai ales daca nu esti sigur ca sunt comesti!ile. 4tentie , gatirea sau 4ier!erea nu ndeparteaza otrava ciupercilor. =n plante pot 4i doua otravuri cunoscute, am!ele usor de descoperit6 , 4cidul cianhidric , are gust si miros de migdale sau de piersici amare. E;emplul cel mai la ndemna este laurul , striveste o 4runza si memoreaza mirosul. Evita sau arunca orice planta care miroase asa. , 4cidul o1alic - sarurile sale <o;alatii9 se gasesc n plante cum ar 4i6 ru!ar!a <reventul9 sal!atica si macrisul lemnos. )e recunoaste dupa senzatia de ascutit, uscat, ntepator, si dupa arsura produsa pe piele sau pe lim!a. Evita sau arunca orice planta care produce ast4el de senzatii. Culegerea plantelor tre!uie 4acuta metodic. 'duna recolta ntr,un cos, ntr,o cutie sau o plasa ast4el nct sa nu se striveasca, ceea ce le,ar provoca veste"irea urgenta. I 7runze si tulpini ,alege,le pe cele tinere, sunt mai gustoase si mai 4ragede. Pentru a le desprinde, apuca 4runzele sau ramurile de lnga tulpina <daca le rupi de la vr4, se pot s4sia9. 7runzele contin multe minerale si vitamine. :u le 4ier!e prea mult. <ulpina unor plante este comesti!ila. 5aca este moale, "upoaie coa"a 4i!roasa <atoasa9, tai,o !ucati sau 4elii, apoi 4ier!e,o. &iezul unor tulpini mai !atrne poate 4i mncat dupa ce a 4ost e;tras prin despicarea tulpinii. 7i"rele rezultate pot 4i 4olosite la mpletituri sau 4unii. :umeroase ier!uri pot 4i conservate prin uscare , dar nu n !ataia directa a soarelui. I Radacini si tu"erculi - alege plantele mai mari si mai !ine dezvoltate. 5aca nu poti smulge radacina din pamnt, sapa n "urul ei, apoi salt,o n sus cu un !at sau cu o tepusa. I 7lorile unor plante sunt comesti!ile6 tei, salcm, tranda4ir, hamei, ciu!otica cucului, musetel. *a ceai din ele. I 7ructe , culege numai 4ructele coapte, !ine colorate, de la plantele mari si !ine dezvoltate. Murele sau zmeura verzi si tari sunt indigeste. Curata coa"a tare si amara de pe 4ruct. 4tentie) 'numite seminte si !oa!e sunt 4oarte otravitoare. (usta, dar nu nghiti. Deri4ica,le cu metoda indicata mai sus si arunca orice samnta care nu are gust !un, este amara sau arde lim!a <e;ceptnd condimentele ca piperul etc9. $neori spicele unor cereale, n loc de semintele normale au total sau partial niste e;crescente cu !oa!e mari, ca de 4asole, negre. 'cestea sunt otravitoare. 'runca ntregul spicL
I *ucile contin proteine si grasimi, 4iind un aliment valoros. Eventualul gust amar poate 4i ndepartat prin spalarea miezurilor zdro!ite n apa curgatoare, de ru. :ucile coapte cad din pom , scutura pomul sau loveste crengile cu un !at. Pentru a sparge mai usor o nuca <sau orice alt o!iect96 cu o mna da,i drumul V sa cada de la o mica naltime pe o supra4ata dura <piatra sau masa9, iar cu celalata loveste,o e;act n momentul ciocnirii <e;erseaza si vei reusi9. 16 3 #RANA ANIMAL Pentru a supravietui tre!uie sa pui 4ru att milei sau dragostei 4ata de animale, ct si scr!ei 4ata de unele alimente. Pasarile sunt comesti!ile, dar nu toate au gust !un. Pasarile de prada, carnivorele, tre!uie !ine 4ierte. Cele necarnivore sunt gustoase, dar se ascund !ine si se sperie usor. Multe pasari se pot prinde cu capcane tip cutie care cade. Pentru cele care stau pe crengi se pot monta laturi. =n padure pune capcanele n poieni, n luminisuri sau pe malul rului. +oamna pasarile naprlesc si nu pot z!ura pe distante lungi. Ratele, gstele, pasarile ier!ivore pot 4i prinse usor n acest sezon. 'propie,te de cui! cu gri"a <trs, nu n picioare9 pna a"ungi la o distanta su4icient de mica sa arunci cu pietre sau sa dai cu !atul. $nele pasari si apara cui!ul cu hotarre7 poti 4i atacat cu ciocul sau cu aripile, de una sau de un stol. Pasarile mari care nu z!oara <de e;emplu strutul9 pot da lovituri 4oarte puternice cu piciorul. >nsectele contin grasimi, proteine, hidrocar!onati. =nvinge,ti scr!a si mesteca,le , dar numai dupa ce le,ai 4iert sau le,ai pra"it. Cauta,le n scor!uri, n locuri um!rite si umede, n copaci !olnavi sau lemne putrede. 'duna numai insecte vii, nu lua din cele !olnave, moarte, urt mirositoare sau care produc iritatie cnd le atingi. 4tentie cnd scormonesti , scorpionii, paian"enii, serpii se ascund tot n cotloane, crapaturi sau vagauni. Multe insecte pot 4i mncate n stare cruda, dar gatite sunt mai gustoase. Cel mai sigur este sa le 4ier!i, sau pra"este,le pe pietre ncinse ori pe "aratic. =ndeparteaza picioarele si aripile insectelor mari , au peri care irita tu!ul digestiv. )toarce maruntaiele omizilor paroase si mannca,le7 nu mnca pielea, nici coa"a <e iritanta9. )coate si arunca platosa tare de pe cara!us etc. >nsectele mici pot 4i strivite sau pisate pna devin o pasta. 'ceasta se gateste sau se usuca pna ce devine o pul!ere , care se adauga la alte 4eluri de mncare ori n supa. :$ mnca6 , >nsectele care se hranesc cu hoituri, cu gunoi sau cu e;cremente , ar putea avea micro!i7 , Diermii care traiesc pe 4ata de "os a 4runzelor <adeseori secreta otravuri9 ,dar i poti 4olosi ca momeala la pescuit7 , >nsectele si omizile cu culori vii, contrastante , de o!icei sunt otravitoare7 , >nsectele paroase , pro!a!il contin su!stante iritante7 , (ndacii mari <radasca etc.9 au 4alci si clesti puternici , cu care musca.
+ermitele traiesc n zonele calde. Ma"oritatea sunt vegetariene, dar speciile mari au 4alci ascutite cu care musca orice. Cui!ul sau musuroiul atinge 2,3 m naltime. )parge !ucati din el si scu4unda,le n apa ca sa iasa termitele. # !ucata de cui! pusa pe "aratic produce un miros care alunga tntarii. /a pescuit atrna o !ucata
de musuroi deasupra apei6 termitele care cad din ea vor atrage pestii. 5aca n4igi un !at n cui!, termitele l vor musca si ramn agatate de el cnd l scoti7 totusi, recolta nu va 4i mare. =ndeparteaza aripile termitelor mari nainte de a le 4ier!e sau de a le pra"i. #uale lor sunt de asemenea hranitoare. 'l!inele sunt comesti!ile. Mierea este 4oarte hranitoare dar greu de cules. Cui!urile, stupii, se gasesc n scor!uri, prin vagauni sau su! o consola de piatra. 'taca,le noaptea6 tine la intrarea n stup o torta aprinsa, 4acuta din iar!a, ast4el nct 4umul sa intre n stup. 'poi astupa gaura. 'l!inele mor si vei putea mnca att insectele, ct si mierea. =nainte de a le mnca ndeparteaza,le aripile, picioarele si acul. (ustul se m!unatateste prin 4ier!ere sau pra"ire. si 4agurii pot 4i mncati. Ceara serveste la impermea!ili zarea hainelor si la 4a!ricarea lumnarilor. Cteodata e;ista riscul ca mierea sa contina su!stante to;ice, luate de la plantele otravitoare. Mirosul ar putea 4i o indicatie , dar aplica testul de verificare al comesti"ilitatii indicat pentru plante <vezi la 81..29. Diespile sunt periculoase. Cauta o hrana mai !inevoitoare. *urnicile , ma"oritatea au o muscatura usturatoare. $nele produc acid 4or,mic. Pot 4i mncate dupa ce sunt 4ierte cel putin . minute pentru a scapa de otrava. /acustele si greierii , au corpul roto4ei si picioarele musculoase. Plezneste,le si do!oara,le cu o ramura n4runzita sau cu o haina. =ndeparteaza aripile, antenele si picioarele scurte. Pot 4i mncate si crude, dar mai !ine pra"ite , pentru a le omor parazitii. Melcii, limacsii, viermii , tre!uie mncati proaspeti, dar preparati. Melcii se gasesc n apa dulce sau sarata si pe pamnt. Cei cu cochilii viu colorate pot 4i otravitori. Melcii de mare nu sunt comesti!ili. Melcii si limacsii culesi vor 4i tinuti nemncati cteva zile sau hraniti numai cu plante verzi, comesti!ile, pentru ca n acest timp sa elimine otravurile din corp. =nainte de a,i gati lasa,i sa stea ctva timp n apa sarata, pentru a,si curata maruntaiele. )e 4ier! 1C minute7 se adauga ier!uri pentru gust. Diermii, larvele contin multe proteine. =n4ometeaza,i o zi, sau stoarce,le murdaria. Pot 4i uscati pe pietre ncinse, la soare, apoi prin pisare se o!tine un pra4 care se amesteca cu alte alimente. I Pericole! numeroasele !oli periculoase transmise de muste sau alte insecte si paraziti invizi!ili pot 4i luate din apa si din hrana ne4iarta. (asirea vnatului , vezi si 81..0. A9rme si semne! daca nveti sa citesti semnele nu totdeauna evidente pe care le lasa animalele , vei sti peste ce,o sa dai si cum le poti vna. :umai mami4erele mari um!la ziua. Ma"oritatea mami4erelor mici um!la si se hranesc noaptea, la 4el si cele care le vneaza. $rmele dintre vizuina si locul de adapat sau de hrana sunt mai vizi!ile pe teren moale6 pamnt umed, zapada, nisip umed. Dechimea urmei rezulta din claritatea conturului si continutul de apa6 cu ct este mai neta, cu att este mai recenta. 5imineata devreme veri4ica urmele de aproape, pe lnga sol. 5aca roua sau pnzele de paian"en sunt deran"ate, urma este proaspata. +unelurile 4acute prin tu4isuri si crengile rupte de,a lungul traseului indica marimea animalului care le,a 4acut. 5aca 4runzele rupte nu s,au veste"it si crengile rupte sunt verzi, elastice, nseamna ca urma este proaspata. A 9rmele de la hranire! coa"a de copac muscata, resturile de hrana , indica prezenta animalului si poate sugera ce momeala sa 4olosesti la capcane. I 81crementele! marimea si cantitatea lor indica 4elul animalului7 cele vechi sunt tari, 4ara miros, cele proaspete sunt moi si au miros. Mustele ti atrag atentia catre ele. 5es4a o !ucata ca sa vezi ce a mncat
animalul , si ce momeala ai putea pune. Cantitatile mari de gainat indica prezenta cui!urilor de pasari. (ainatul pasarilor care se hranesc cu seminte este mic, putin cantitativ si moale, aproape lichid <arata ca este apa n apropiere97 al celor de prada , care se hranesc cu carne , contine resturi nedigerate. I Pamntul scurmat arata activitatea unor animale care cautau insecte, radacini sau tu!erculi. &ulgarii s4armiciosi si moi arata ca urma este proaspata. # !altoaca de noroi dovedeste ca pe acolo s,au !alacit porci. I &irosul si zgomotul pot a"uta la identi4icarea animalelor. Pe vreme rece, geroasa, respiratia animalelor produce un norisor de a!ur care poate 4i vazut de departe <la 4el ca si respiratia taL9. I Bizuini! unele sunt usor de gasit. Cele ascunse pot 4i demascate de urme sau de e;cremente. Dnatoarea6 sansele cele mai mari le ai cu animale mici si insecte. 5u,te la vnatoare narmat mai nti cu "un simt, cu logica si minte. :u te astepta sa reusesti de la nceput. )uccesul vine ncet, pe masura e;ercitiului si a cresterii ndemnarii. 'rmele. *oloseste orice 4el de arma. Prastia 4acuta cu elasticul de la !retele si o !ucata de piele luata de la un animal mort. &ete, ghioage, sulite. Cutite. Pietre. Prastia din s4oara, arcul cu sageti, o pusca. 'scute !ine cutitul <vezi 82.39. 'rcul cu sageti! este cea mai e4icienta arma improvizata, usor de 4a!ricat si simplu de mnuit. &atul tre!uie sa 4ie din lemn ct mai uscat7 daca nu ai dect lemn umed, 4a mai multe arcuri, ca sa,l nlocuiesti pe cel 4olosit si care,si pierde repede elasticitatea. /ungimea optima a !atului6 de la soldul drept pna la palma minii stngi <tine !ratul stng ntins n diagonala9. /atimea6 cam - cm la mi"loc, se su!tiaza la 1,- cm la capete <4ig. 1..19. Cresteaza cte un sant pentru prinderea corzii la 1,- cm de 4iecare capat al !atului <4ig. 1.. 29. 5upa 4asonare, unge !atul cu ulei sau grasime. Coarda poate 4i 4acuta dintr,o 4sie sau un siret din piele <lata de 3 mm9, o s4oara, vite sau 4i!re mpletite. Coarda montata pe arcul ne ncordat va sta 4oarte sla! ntinsa7 tensiunea adevarata apare numai cnd se ncordeaza arcul. Cnd nu 4olosesti arcul, e pre4era!il sa tii coarda neagatata pe !at. 1..1. Confectionarea unui arc 1..2. >egarea corzii de "atul arcului 1..3. Sageata )ageata, ct mai dreapta si neteda, va avea cam .C cm lungime si . mm diametru. /a un capat, se sapa un sant n care va intra coarda arcului <4ig. 1..39. +ot la coada se 4i;eaza <prin n4asurare cu s4oara su!tire9 3 aripioare din pene, 4runze sau tesatura <4ig. 1..%9. Dr4ul sagetii 4ie se ascute pur si simplu si se arde pentru duri4icare, 4ie i se adauga un vr4 dur din piatra, os sau ta!la <4ig. 1..-9. *i;area vr4ului dur se 4ace crapnd capul !atului7 n 4urca ast4el aparuta se n4ige vr4ul si totul se leaga cu s4oara sau tendoane umede <acestea se strng cnd se usuca, rigidiznd 4oarte !ine m!inarea9. 1..%. 4mpena(ul sagetii 1..-. Brfuri pentru sageti! a , din cremene7 ! , din ta!la7 c , vr4 ars7 d , din os Cum tragi cu arcul6 pune o sageata n arc. 2ine !atul arcului cu m na stnga <mi"locul arcului cam la naltimea ochilor9 si ntinde !ratul7 mna dreapta apuca coada sagetii si o trage napoi cu o miscare lina prin 4ata corpului. Coada si corpul sagetii tre!uie sa a"unga la nivelul ochilor <4ig. 1...9. 2inteste calm n lungul sagetii, apoi da,i drumul. E;perimenteaza si antreneaza,te sa tragi cu arcul improvizat. Coarda si sageata n miscare pot 4reca o!razul ori ante!ratul si produce arsuri. Prote"eaza,le cu !ucati de tesatura sau de piele.
Prastia <4ig. 1..09 ncarcata Cu o piatra rotunda si neteda de apro;. 2 cm se roteste deasupra capului ntr,un plan aliniat tintei. /a momentul potrivit eli!ereaza una din s4ori si proiectilul va z!ura spre tinta. E;perimenteaza cu diverse lungimi de s4oara etc. Catapulta <4ig. 1..19 se con4ectioneaza cu !ucati de cauciuc taiate dintr,o camera auto sau de !icicleta. Sulita va avea o lungime de apro;imativ 3C cm, pentru aruncare, iar pentru mpuns cam 11C cm. Dr4ul se 4ace din ta!la, piatra sau cutit <4ig. 1..39. Precizia aruncarii poate 4i m!unatatita cu a"utorul unui ?aruncator? din lemn , vezi 4ig. 1..1C. 4rmele de foc tre!uie tinute curate. :u cumva sa n4unzi teava, sau sa ncerci s,o des4unzi tragnd un 4oc. Curata teava cu apa calda si trece prin ea o crpa legata de o s4oara. =n cazul n care este 4oarte 4rig, curata toata unsoarea de pe pusca. Prote"eaz,o, n4asoar,o ct mai !ine sa nu o atinga zapada sau gheata. 2ine,o a4ara la rece, nu n adapostul ncalzit. 1.... <ragerea cu arcul 1..0. Prastie 1..1. Prastia - Catapulta /a vnatoare. Cnd nu te pricepi, cea mai !una metoda este una simpla si mai directa. =narmeaza tovarasii cu !ete si cu o plasa. =ncon"urati o zona cu tu4isuri. 5a,le 4oc la un capat iar n cealalta parte asteapta si ataca animalele care 4ug sa scape. 5aca nu este 4oc, naintati dinspre margini spre centrul zonei, calcnd n picioare !uruienile. )au, alta varianta, la un copac cu scor!ura sau vizuina6 da,i 4oc7 astupa sau !aga !ete n gaurile prin care animalul dinauntru ar putea scapa , mai putin una, la care pndesti cu !atul, maciuca sau plasa pregatita. )au aprinde un 4oc la intrarea ntr,o vizuina su!terana si asteapta sa iasa. +rage cu prastia ori cu pusca din pozitia cea mai sta!ila pe care o gasesti si numai dupa ce te,ai apropiat ct mai mult de tinta. =ncearca sa termini trea!a dintr,o singura aruncare sau mpuscatura. 2inta cea mai !una este, n general, umarul, pieptul sau capul animalului. 5upa ce animalul, pasarea sau reptila cade, nu te repezi la el, ci re ncarca imediat arma si 4ii gata sa tragi din nou daca se scoala si 4uge. 'steapta minute, stai si o!serva. 5aca e ranit, pierderea de snge l sla!este si cnd a"ungi lnga el nu va mai avea putere sa se repeada la tine. 5aca animalul ranit pleaca, asteapta 1- minute pna te iei dupa el7 alt4el, va alerga toata ziua. 'propie,te cu 4oarte mare atentie de un animal mare ranit,sa nu devii tu vnatulL =ncearca sa surprinzi vnatul seznd , "os sau n picioare. 5ar nu este usor sa,ti reuseasca surpriza, e nevoie de o anumita tehnica6 a9 Cauta sa descoperi pe unde trec de o!icei animalele. )emnele sunt6 e;cremente, urme, pamnt !atatorit. Konele cele mai !une6 apa <locul unde se adapa9, poienile din padure sau marginile desisului. !9 5upa ce ai descoperit poteca animalelor , nu merge pe ea. Pregateste,te sa vnezi n zori sau la as4intit. c9 'scunde,te cu 4ata la vnt sau cea mai sla!a adiere. 5aca soarele straluceste, " cel mai !ine ar 4i sa, l ai n spate. 1..3. Brfuri de sulita 1..1C. =ispozitiv pentru aruncarea sulitei d9 )tai nemiscat la pnda. :u 4ace nici un zgomot. <Pentru a opri sau a evita un stranut, deschide larg ochii, sau apasa tare cu vr4ul degetului su! nas9.
e9 'propie,te trs de animal numai cnd mannca, !ea sau se se uita n alta parte. Cnd urmaresti vnatul misca,te 4ara zgomot, ncet, cu pauze dese, regulate. Pipaie terenul cu piciorul dinainte, pastrnd greutatea corpului pe piciorul dinapoi. Cnd te,ai convins ca solul e sigur si nu cedeaza, poti nainta. 5aca animalul te vede, ncremenesti pe loc. ),ar putea sa 4ie mai mult curios dect speriat. )tai nemiscat pna ce se uita n alta parte sau re ncepe sa pasca. 49 :u rupe crengi, nu misca 4runzele, nu te pro4ila la orizont. =ncearca sa vnezi noaptea cu a"utorul unei lumini. 'r putea sa atraga vietuitoare, dndu,ti posi!ilitatea sa le lovesti sau sa le mpungi. 5aca ncerci si e;ersezi, o sa nveti. 5e e;emplu, sa sperii sau sa strnesti o !roasca cu o mna si sa o prinzi cu cealalta. 5u,te sa vnezi n zori, mergnd spre deal, si ntoarce,te la ta!ara dupa,amiaza. $rmele sunt mai usor de vazut cnd mergi spre deal. >ar peste zi curentii produsi de ncalzirea aerului se ridica, ducnd si mirosurile , deci la ntoarcere co!ori spre vale si o sa mirosi vnatul nainte de a te simti el. 5aca vrei sau tre!uie sa vnezi seara, ncepe sa adaptezi ochii la ntuneric cu cel putin o ora nainte de apus7 oricum, animalele vor vedea mai !ine dect tine. Cu capcane6 n mod inevita!il succesul va 4i doar ntmplator, a4ara de cazul n care esti 4oarte priceput. 5ar s,ar putea sa ai noroc. Mai nti cerceteaza temeinic semnele lasate de vietuitoarele din zona. 'poi instaleaza o multime de capcane pentru a prinde, a strangula ori a zdro!i prada6 laturi, curse sau gropi. =n 4ig. 1..11, 1..12, 1..13 si 1..1% se arata diverse modele si principii de 4unctionare , care pot 4i adaptate. Pune capcane simple si mici, care sa 4ie !ine mascate nct sa para naturale si sa nu,i sara n ochi animalului. :u vei putea prinde animale mari cu capcane complicate si incomode. =n primul rnd ai nevoie de elastic, s4oara sau srma. 'seaza capcana ntr,o zona ct mai ngusta a potecii. 5aca poteca este prea lata, ngusteaz,o tu cu pietre, crengi, 4runzis sau ier!uri , dar aran"eaza,le asa nct sa para naturale. >mprovizeaza, dar 4oloseste !unul simt. 5e e;emplu, un !radut ndoit, de care e legat un lat, poate sa nu sara n sus cum ar tre!ui cnd l declanseaza un animal , din cauza ca a nghetat !ocna de 4rig n pozitia de asteptare. 1..12. >at pentru vnatoare #chiul latului va avea o marime care sa permita intrarea capului, dar nu si a corpului animalului. 5aca n,ai alta trea!a, poti sa stai si sa tii coada latului cu mna, gata sa tragi de ea la nevoie. )tai ascuns, nemiscat, nu 4ace zgomot, pndeste aparitia animalului. E;istenta unui 4el de animal nseamna de o!icei ca mai sunt sau mai vin si altele. Prin sarutarea dosului minii poti ncerca sa produci chitaituri puternice, care sa atraga un animal spre lat. /a instalarea unei capcane tre!uie luate toate masurile pentru a nlatura orice miros care poate alunga animalele. Capcana tre!uie spalata cu apa clocotita sau cu lesie din cenusa de lemn, apoi clatita !ine de mai multe ori, dupa care se ascunde su! un strat de 4runze uscate. #rice manipulare a capcanei dupa spalare se 4ace cu !etisoare sau manusi etc. /a instalarea capcanei tre!uie respectate urmatoarele reguli6 mediul n care se actioneaza va 4i ct mai putin modi4icat7 pregatirea capcanei se 4ace departe de locul amplasarii7 capcana va 4i instalata de regula
pe nserat si ancorata de un punct 4i;7 momeala, pregatita n aceleasi conditii stricte pentru evitarea mirosului demascator, va 4i pusa numai dupa instalarea capcanei. Pentru o!isnuirea animalului cu prezenta hranei n locul respectiv, cu 2,3 zile nainte de instalarea capcanei n locul acesteia va 4i pusa momeala <oua, pasari, carne, prune uscate, alune, castane etc9. Pasarile sunt usor tentate de momeli <!oa!e de cereale, insecte, viermi, seminte etc.9 si pot 4i prinse cu latul <con4ectionat din s4ori, par din coada de cal mpletit, srma, ca!lu metalic, 4ir de nHlon9 sau cu plase. # alta metoda de prindere a pasarilor consta n ungerea cu clei a unor !etisoare lungi de 1C,12 cm, asezate pe sol, mpreuna cu momeala. &etisoarele se lipesc de picioarele si aripile pasarilor. Cleiul, o!tinut din rasina de !rad, se mai poate pune si n cornete de hrtie sau carton, n4ipte n pamnt. Pasarea si introduce ciocul n cornetul de hrtie ca sa apuce momeala si cornetul i se lipeste de cap. 1..1 1. Capcane - laturi si declansatoare 1..13. Croapa capcana 1..1%. Capcana cu lespede si momeala $n alt procedeu este mprastierea pe sol a !oa!elor de gru m!i!ate n alcool. Pasarile se pot prinde si cu a"utorul unei ate lungi de 2C,3C m, un !at de 1C cm si un lighean <sau copaie, !utoi, galeata, cutie din metal sau lemn9. )e aseaza ligheanul cu deschizatura n "os, se pune momeala su! el, o parte a gurii spri"inindu,se pe !atul al carui cap de sus este legat de ata. 5upa intrarea pasarii su! capcana trage de ata. )coate pasarea prinznd,o cu mna su! lighean. #moara si despica pe loc animalul prins, arunca maruntaiele. 5upa cteva ore, acestea vor atrage alte animale. Remonteaza si armeaza din nou capcana. Pericole la vnatoare , vezi 8 %.0. 16.4. PESCUITUL Cele mai multe specii de pesti sunt comesti!ile. Pestii otravitori traiesc mai ales la tropice, aproape de malul apei. :u uita nsa ca pestele mncat mareste setea. Mai nti stai si o!serva o!iceiurile pestilor, ce 4el de hrana pre4era si cum o iau, apoi 4oloseste,ti mintea pentru a,i prinde. $nde? $n loc propice pentru pescuitul cu undita este acolo unde apa are adncimea mai mare si este linistita att dimineata, ct si seara. =n rurile putin adnci , n !altile de su! sau de dupa praguri. 5upa sau su! pietre. )u! mal. )u! o cascada. 5ar ncearca si n alte locuri. Cnd? Pescuieste la re4lu;, cnd apa se retrage. $na dintre zonele cele mai !ogate n hrana este situata ntre limitele apei crescute si apei retrase <4lu; si re4lu;9. Pescuieste n zori sau la as4intit. Pestele este atras de lumina. Pestii z!uratori pot 4i atrasi pe pluta sau n !arca daca re4lectezi lumina unei lanterne, chiar si a lunii, pe o pnza, pe o camasa sau o ta!la7 tre!uie prinsi imediat dupa ce au cazut nauntru, alt4el sar napoi n apa. Crevetii, cra!ii si racii pot 4i prinsi 4olosind o com!inatie de metode6 cautarea n locurile cu adncime mica, iluminare cu o torta sau o lanterna si utilizarea unei plase. Cum? # undita poate 4i improvizata destul de usor6 s4oara , din 4ire scoase dintr,o tesatura, o haina sau o crpa7 crligul , dintr,un ac ndoit <desi ar 4i mult mai !un un crlig adevarat9 s.a.m.d. Crligul mai poate 4i 4acut si din os, srma sau lemn. Pentru a evita muscarea sau ruperea s4orii, crligul va 4i legat de s4oara prin intermediul unei srme su!tiri <4ig. 1..1-9.
=ncearca cu di4erite momeli6 rme, viermi, 4luturi, lacuste, came cruda, pine, mamaliga, pene, plastic, maruntaie de peste, crpa colorata sau metal stralucitor. )muceste n sus si n "os prin apa momeala mai grea, din metal, pentru a atrage pestii <crligul si momeala tre!uie sa 4ie su4icient de grele ca sa se scu4unde repede9. )e mai poate pescui si cu priponul, n care scop se 4oloseste un 4ir de cordelina lung de 2,3 m, ancorata de un pom, si un 4ir de nHlon cu 1C,1- crlige, pe care se prinde momeala . Crligele se arunca n apa seara si se scot dimineata. =n zilele calduroase se poate pescui cu mna si cosul . n zilele geroase, cnd apa ngheata, se poate pescui la copca. $n alt procedeu consta n schim!area cursului unui pru <prias9 pe o alta al!ie, timp de 3,% ore. 5upa scurgerea si secarea apei, pestele ramas n !altoace se prinde cu mna. # undita legata de un zmeu <vezi la 839 va putea a"unge departe deasupra apei , marind sansele de succes. )4oara unditei va 4i legata de s4oara zmeului ast4el nct sa se poata desprinde usor, 4ara a trage si a scu4unda zmeul. 5e e;emplu cu un ac ndoit, ntr,un singur loc, ast4el nct smucitura produsa de muscatura pestelui sa provoace desprinderea. )au, prinderea celor doua s4ori va 4i 4acuta ast4el nct desprinderea de pe mal sa poata 4i comandata de pescar. 'lte metode de pescuire6 a9 Prinde pestele cu mna goala, cautndu,1 sau zgndarindu,1 su! pietre. :u te stradui sa,l apuci , !aga mna su! el si arunca,1 pe mal. :oaptea, cnd pestele sta linistit n locuri cu apa domoala si mica, se poate pescui cu a"utorul unei 4urculite sau tepuse ascutite, prinsa rigid de un lemn cu lungimea de apro; .C, 1CC cm, cu grosimea de 3,% cm. 'trage pestele cu lanterna si n4inge 4urculita n el. !9 $m!la prin apa mica si loveste pestele cu !atul, nteapa,1 cu o sulita <4ig. 1..1.9, sau prinde,1 n plasa <4ig. 1..109. ),ar putea ca aceste manevre sa poata 4i e;ecutate si de pe mal. c9 Mna mai nti pestele spre !altile nvecinate mai putin adnci, acolo va 4i mai usor de prins. Pestii pot 4i mpinsi aruncnd n apa corali sau crustacei arsi si pisati <adica var9, !atnd apa cu un !at etc. d9 *a!rica o plasa din orice s4oara sau srma ai la ndemna. 5in pnza se poate 4ace o plasa, tocmai !una pentru creveti. # !ucata de plasa cu 4orma apro;i,mativ dreptunghiulara poate 4i ntinsa de,a latul rului ntre doi oameni , care merg repede prin ru, ridicnd totodata pietrele de la 4und si saltnd des plasa a4ara din apa, aproape de 4iecare data cu ceva prada prinsa. 1..1.. 7urci pentru pescuit %cu 2 si ; dinti# 1..1-. Crlige pentru pescuit 1..10. Plasa pentru pescuit # plasa atrnata ntr,un lac, ru sau n mare , va opri si va prinde pestii care trec. Pentru a introduce si a agata plasa su! gheata se pot 4olosi crengi sau !ete manevrate prin gauri <copci9, dar este nevoie de e4ort si ra!dare. (reutatile care trag si des4asoara plasa se pot 4ace din pietre, iar 4lotoarele din lemn, dopuri de pluta sau pungi din plastic um4late cu aer <4ig. 1..119. e9 Capcanele pentru pesti se pot 4ace din !olovani si !ete <4ig. 1..139. Pndeste si studiaza miscarea crdurilor sau a !ancurilor de pesti. Pestii de mare vin adesea spre mal odata cu re4lu;ul si noata de,a lungul tarmului.
Pestii de lac vin spre mal dimineata si seara. 'lege locul pentru capcana cnd apa este mare <la 4lu;9 si construieste,o n timpul re4lu;ului. *oloseste orice ocazie o4erita de 4undul apei, orice 4ormatie naturala , !ancuri de nisip, stnci su!marine, terasa , si nglo!eaz,o ca parte a capcanei. =ncearca s,o ncadrezi n peisa"ul su!acvatic, sa nu sperie si sa respinga pestii. Pune,te n locul pestelui si vezi ce ar ?gndi? el. C plasa prinde peste mereu, iar o capcana pastreaza pestele proaspat pna la momentul consumului. Merita e4ortul de a le construi si de a le 4olosi. Ce peste tre"uie aruncatD 1. Cel cu pielea nmuiata, cu !ranhiile vscoase sau cu ochii n4undati7 2. Care miroase urt7 3. Cu carnea neelastica, pe care , daca o apesi cu degetul gros, ramne o urma n4undata. 'lte semne de pericol sunt6 pielea goala sau osoasa , n loc de solzi7 pestele care g4ie sau pu4aie cnd este scos din apa7 pestele acoperit cu tepi sau ace <care pot provoca rani otravite9. 5e asemenea, arunca napoi n apa meduzele, calcanii cu corpul n 4orma de patrat si coada lunga, serpii de mare <acestia au coada turtita9. *ereste,te de midiile sau stridiile negre. :u aduna crustacei morti. Cei vii se misca si se agata mai tare de piatra cnd i atingi. :u mnca moluste cu scoica n 4orma de con sau cilindru. 16.5. CUM GTEsTI 1 .Curata alimentele la interior si e;terior, ct mai repede dupa ce le,ai adunat. 2. #ricnd poti, prelucreaza hrana la 4oc <prin 4ier!ere, coacere sau pra"ire9. 3. $suca la 4oc sau la soare hrana care prisoseste <carne, peste9. 1..11. 7i1area plasei su" ghiata 1..13. Capcana pentru pesti =n conditii de survival cea mai !una metoda de gatit este fier"erea. 5aca se poate, !ea si apa n care ai 4iert. @rana scoasa din mare se 4ier!e n apa de mare. /a 4iertura de peste sau de carne adauga plante. 5aca nu ai un vas n care sa gatesti si sa 4ier!i, atunci coace deasupra 4ocului sau "araticului carnea n4ipta ntr,o cracana. )au nveleste carnea n lut, noroi sau 4runze umede, 4ara a o curata de piele, si coace,o n "aratic. )au , improvizeaza6 , $nelte pentru gatit <4ig. 1..2C si 1..2197 1..2C. =ispozitive pentru gatit! a , cleste pentru vase sau carne7 !, c , suporti pentru vase , $n vas de gatit , din coa"a interioara, "upuita de pe un trunchi de salcie <4ig. 1..229. 'pa se poate 4ier!e si ntr,un vas con4ectionat din hrtie sau carton <nu arde cnd e plin cu apa9. Prepararea alimentelor de origine animala depinde n primul rnd de anotimp. Dara de pilda, datorita temperaturii ridicate si a mustelor, carnea se poate strica
1..21. Cuier 1..22. Desela pentru !ucatarie6 a , cana din "am"us$ " - lingura de lemn$ c - (upuirea co(ii de copac$ d - vase din coa(a de copac =n cteva ore. Prin pregatirea si conservarea carnii la scurt timp dupa sacri4icare se poate prelungi durata ei de utilizare. Pentru sacri4icare, animalul prins si omort se agata cu capul n "os de o creanga sau de un cui7 i se taie !eregata, se scurge !ine sngele si se "upoaie imediat, dupa care se scot maruntaiele. Eviscerarea se 4ace cu mare gri"a pentru a nu sparge intestinele. 4tentie mare sa nu,i spargi vezica !iliara <4ierea9, caci carnea devine amara. 5upa o tratare sumara cu sare si dupa uscare, pielea poate 4i 4olosita ca asternut sau m!racaminte <vezi si 812.09. +oate partile unui animal sunt comesti!ile, inclusiv partile carnoase ale craniului. #asele nu se arunca6 se sareaza, se pun la 4um puternic, apoi se depoziteaza mpreuna cu carnea ntr, o cutie nchisa ermetic, care se introduce n apa rece. Carnea mpreuna cu carto4ii, tu!erculii sau radacinoasele se pot consuma ca 4elul doi, iar oasele se 4olosesc la cior!e. Este !ine ca pra"irea sa se 4aca direct pe "ar sau pe gratar. 5aca pe moment nu ai 4oc si este 4oarte 4rig, lasa carnea sa nghete tun. Ca sa mannci, co"este sau taie 4elii 4oarte su!tiri pe care le ncalzesti pna aproape de temperatura de topire. Pasarile vnate se oparesc cu apa clocotita si se "umulesc de pene. 'poi le despici si le scoti intestinele, dupa care le gatesti sau le a4umi. *ulgii pot 4i 4olositi ca un !un material termoizolant la ncaltaminte, m!racaminte sau asternut. Pasarile si mami4erele mari pot 4i gatite ntregi sau pe parti. Carnea animalelor mari se 4ier!e nainte de a se pune la 4ript, pentru a se nmuia si 4ragezi. Pestii se curata de solzi, apoi li se scot !ranhiile, se spinteca pe !urta si se arunca vasele de snge si intestinele. )e taie si se arunca capul, se spala n apa curata, dupa care se 4rig sau se 4ier!. Eventual se sareaza, apoi se pun la uscat sau la 4um timp de 2,3 zile. )e pot consuma cruzi sau gatiti. Pestii pot 4i 4ripti pe un gratar improvizat, direct pe "ar sau nsirati pe un !at care se nvrteste deasupra 4ocului. &roastele sau serpii se decapiteaza si se "upoaie nainte de a 4i gatiti <pielea lor poate 4i to;ica9. Partile otravitoare ale animalului <de e;emplu capul de sarpe9 se arunca. )pinteca,i a!domenul si rasuceste,i pielea napoi ca si cum ai scoate o manusa. 'runca pielea si maruntaiele. &roastele, serpii neveninosi, soprlele pot 4i 4ripte <pra"ite9, sustinute de un !at sau pe o srma introdusa n corp. serpii mari sau tiparii tre!uie nti 4ierti si numai dupa aceea preparati. #uale lor sunt comesti!ile si se pot consuma crude, 4ierte sau "umari. &roastele testoase se 4ier! pna li se desprinde carapacea de corp. Molustele si Crustaceii <stridii, midii, cra!i, raci9 tre!uie lasate peste noapte n apa curata ca sa se curete. =n loc de sare se poate 4olosi cenusa de cicoare. Radacinile multor alimente de origine vegetala devin comesti!ile a!ia dupa ce 4lorile s,au scuturat. 5e toamna pna primavara radacinile sunt mai !ogate n amidon. Rizomii si tu!erculii care contin amidon tre!uie sa 4ie prelucrati cu caldura6 pra"iti, copti sau 4ierti, alt4el amidonul crud se digera greu. Ma"oritatea sunt to;ici si greu digera!ili n stare cruda. #rice radacina tre!uie !ine gatita6 se spala n apa curata, se 4ier!e
pna se nmoaie, apoi se 4rige pe pietre ncinse n "aratic. Pentru ca 4ocul sa le patrunda mai iute, taie,le n cu!ulete. Deri4ica daca s,au copt cu a"utorul unui !etisor ascutit. 7ructele si "oa"ele se consuma de o!icei crude. (rauntele si 4ructele cu coa"a tare se coc si se mannca numai dupa curatare. Coacerea se poate 4ace ntr,un vas metalic, pe o ta!la sau pe o plita, iar n lipsa acestora se poate 4olosi o piatra sau o lespede ntinsa ori sco!ita. :umeroase fructe sunt cultivate si deci cunoscute. $nele 4ructe pot 4i pastrate n stare uscata. Pentru uscare lasa,le sa stea ntinse, ras4irate n strat gros de o !ucata, vreo 1C zile, dar nu n !ataia directa a soarelui. *ereste,le de umezeala <ploaie sau roua9. Cnd mnanci muguri, frunze sau mladite, alege numai partile de culoare verde deschis. =n a4ara de plantele care se consuma de o!icei crude, n salate <untisorul, macrisul, papadia9, toate celelalte se 4ier! n mai multe ape, pentru a se nlatura aciditatea si gustul amar. &ugurii sunt 4ragezi primavara si vara. $nii pot 4i mncati n stare cruda7 altii tre!uie gatiti6 spala,i cu apa curata, 4reaca si curata perii, 4ier!e,i n putina apa , ast4el nct sa se coaca n a!uri. 16.6. PSTRAREA ALIMENTELOR 5esi supravietuirea se re4era de o!icei la o perioada scurta de timp, se poate ntmpla ca izolarea sa se lungeasca <de e;emplu pe o insula pustie etc9. =n ast4el de cazuri apar pro!leme suplimentare , de e;emplu pastrarea si conservarea alimentelor. 2ine pestele viu n capcana pna cnd ai nevoie de el. )au depoziteaza,1 ntr,o cutie scu4undata n apa. @rana moarta, de e;emplu carnea, care nu poate 4i consumata sau 4iarta, va 4i taiata n 4elii si uscata la soare puternic. 4copera hrana. =nveleste,o ca s,o 4eresti de insecte sau animale. 'trn,o de crengi, unde nu poate 4i atinsa de animale. *oloseste am"ala(e umede! moluste nvelite cu alge7 !oa!e, 4ructe sau radacini n4asurate cu muschi ori 4runze umede. Pastreaza hrana la rece n gauri sapate n pamnt, n mal sau n stnca. # crpa uda pusa ca protectie deasupra gaurii va produce si o racire. @rana ngropata n zapada sau n nisip nu se strica <dar mar,cheaza locul9L 'limentele pot 4i uscate la soare, la vnt sau la 4oc. @rana uscata e mai putin atacata de mucegai si de viermi. Carnea grasa se pastreaza greu. =ndeparteaza grasimea si 4reac,o cu sare. 'trna carnea sarata ntr,un loc !ine aerisit. Carnea poate 4i afumata , se usuca si capata o po"ghita protectoare. Carnea se scoate de pe os, se spala !ine cu apa rece, se sareaza !ine si se a4uma la 4oc puternic timp de 2,3 zile. Pentru a4umare, amena"eaza o a4umatoare , un 4el de coli!a mica. Pe 4undul ei aseaza "aratic din !elsug, iar deasupra "araticului 4runze <neotravitoare7 nu de coni4ere , caci se aprind9. 4tentie , nu tre!uie sa apara 4lacari. +aie carnea n 4sii 4ara grasime, de ma; 2,- cm grosime si atrna,le deasupra 4runzelor 4umegnde, a "araticului. Etanseaza coli!a. Procesul dureaza 11 ore. 'i gri"a sa nu se aprinda a4umatoarea. sterge, curata mucegaiul aparut pe carnea depozitata. 5aca aerul este umed, carnea si pestele , chiar uscate la soare sau a4umate , tre!uie uscate din nou pentru a nu mucegai. 5aca aerul este cald, 4ier!e zilnic din nou carnea si pestele <chiar daca au mai 4ost 4ierte9. Cea mai sigura metoda pentru a nu te m!olnavi sau otravi cu alimente stricate este sa mannci numai hrana proaspata si 4iarta sau gatita la 4oc. 16. . UNDE GSEsTI #RANA '()*+ s+ ,13.6.
=n regiunile polare ai nevoie de mai multa hrana dect n cele calduroase. 5ar tocmai n ast4el de zone e;treme hrana este 4oarte rara , desi n zonele su!,arctice se gaseste din !elsug. =n zona 4ntarcticii! singurele plante sunt lichenii si muschiul. Ma"oritatea pasarilor migreaza toamna, dar pinguinii ramn. )unt mai usor de prins cnd clocesc. =n zona 4rcticii! $neori ursii al!i sunt nsotiti de vulpi polare care se hranesc cu resturi. 'nimalele si pasarile nordice sunt migratoare si posi!ilitatea de a le gasi depinde de anotimp. =n zona de tundra sau padure! se gasesc plante si animale n tot cursul anului. Plantele din tundra sunt mai mici dect echivalentele lor care cresc n zona temperata. Degetatia este uneori a!undenta, alteori ascunsa. #!serva unde se lasa "os pasarile. Ma"oritatea plantelor sunt !une de mncat, cu doua e;ceptii 4oarte periculoase6 fragii de mare, otravitori <!oa!e rosii, al!e sau al!astre care cresc n ciorchini9 si cucuta de apa <planta din 4amilia patrun"elului, creste nalta de 1,2,- m, cu 4runze rosii care miros urt cnd sunt zdro!ite9. Mannca licheni, alge, radacini, verdeturi, !oa!e , dar nu te atinge de ciuperci, nvata sa distingi lichenii comesti!ili , de ciuperci. I 6rana animala! n zona 'rctica se gasesc tot 4elul de animale, sansele mai !une de supravietuire 4iind pe mal, n zona de coasta, unde sursele de hrana6 peste, pasari, 4oci, sunt mai sigure. ),ar putea vna animale mici6 marmote, veverite, iepuri, porci teposi, !izami, so!olani, castori, gste. Evident ca tre!uie evitate animalele mari , de e;emplu ursii <polari9 si morsele n a4ara de cazul n care ai pusca, ndemnarea si cura"ul necesare. #coleste,le. $rmele animalelor nu sunt greu de urmarit n zapada, dar ai gri"a sa lasi n urma ta un sir de semne sau 4anioane !ine vizi!ile , pentru a putea regasi ta!ara la ntoarcere. 'gata,le su4icient de sus ca sa nu 4ie acoperite de vreo ninsoare proaspata. Cer!ul cari!u poate 4i atras daca 4luturi o crpa si mergi n % la!e. Deveritele de pamnt si marmotele pot sa dea peste tine daca stai ntre ele si vizuina lor. )arutarea dosului palmei produce un zgomot asemanator celui 4acut de un soarece sau de o pasare ranita si atrage rapitoarele. Cauta mai nti un ascunzis spre care sa !ata vntul. 'i ra!dare. :u renunta. 5aca ai o arma cu proiectile <pusca, arc, catapulta, prastie9 care poate trage de "os, de lnga sol, stai ascuns dupa un ecran de zapada sau de crpe. &u4nitele, cor!ii, cocosii polari <ptarmigani9 sunt destul de !lnde si pot 4i usor prinse iarna. Multe pasari naprlesc vara si nu pot z!ura. #uale pot 4i mncate n orice stadiu al em!rionului. *ocile pot da hrana si m!racaminte. )unt mai usor de vnat pe gheata, cnd au pui < ntre martie, iunie9. Puii proaspat ratati nu stiu sa noate. =n a4ara sezonului de puiere, 4ocile se vneaza la copcile sau gaurile pentru respirat <de 4orma tronconica, cu vr4ul n sus9, 4acute n gheata. 5aca gheata e groasa, se vad urmele de dinti si la!e, ramase de la ncercarile 4ocii de a mentine sau de a largi gaura. #moara animalul lovindu,l cu un ciomag, apoi largeste gaura ca sa,l poti scoate din apa. #rice carne tre!uie !ine 4iarta sau 4ripta nainte de a o mnca <de o!icei este in4ectata cu !acilul trichinelozei9. :u mnca niciodata 4icat de 4oca sau urs polar <contine cantitati mari, chiar mortale de vitamina '9. I Prepararea carnii %vezi si E./.+#! scurge sngele, scoate maruntaiele, "upoaie cadavrul ct mai este cald. *a pielea sul nainte de a ngheta. +aie carnea n portii, 4iecare de marime convena!ila pentru o masa, si ngheata,le. :u re ncalzi mncarea, carnea , consuma resturile reci. /asa untura pe carnea oricarui animal, a4ara de 4oca. $ntura de 4oca tre!uie ndepartata repede. =nainte de a se rncezi si a altera carnea.
Rozatoarele <veverite, iepuri9 sunt adeseori !olnave de tularemie, care poate 4i luata si de om, de la paraziti sau prin atingerea animalului in4ectat. 5e aceea se recomanda purtarea manusilor cnd manipulezi si "upoi animalul. *ier!e !ine carnea. Pescuitul la copca depinde de gasirea unui loc cu gheata su4icient de su!tire ca sa o poti gauri sau taia. Cum se 4ace o undita , vezi 81..%. Ratia zilnica ar tre!ui sa contina cel putin % CCC calorii. >mportant este sa mannci mai mult si mai des dect n sezonul calduros. Cresterea ratiei de alimente se va 4ace pe ct posi!il cu lichide, glucide si vitamine <', &U &., si C9. Evita alcoolul 4iindca este un aliment netermogen7 nu numai ca nu ntareste organismul, dar l lasa si 4ara aparare la actiunea 4rigului. &ea si mannca ceva cald, ct mai des posi!il. Micul de"un va 4i consistent, iar prnzul poate 4i nlocuit cu gustari luate la intervale de 2 sau 3 ore. Cel putin o data naintea de"unului si o data nainte de cina !ea ceva cald. #rict de mare ar 4i o!oseala, nimeni nu se va culca nainte de a mnca si a !ea ceva cald. :u consuma alimente si !auturi nghetate sau aproape de CGC. Pe ct posi!il, tre!uie evitata 4ormula ?hrana rece?. =n zonele de desert6 cnd ai apa putina tre!uie sa mannci putin, n portii mici <vezi la 8-9. Caldura taie 4oamea. :u te 4orta sa mnanci. Proteinele maresc temperatura corpului si pierderea de apa. 5aca ai apa putina sau chiar deloc, mannca mai multa hrana ce contine umezeala <4ructe si zarzavaturi9. =n desert hrana se strica repede. 5upa ce deschizi o cutie de conserve, consum,o toata. 2ine proviziile la um!ra, acoperite sau ngropate. @rana vegetala este rara. =ncearca 4ructe, radacini, 4runze de cactus <curatate de tepi9. >ar!a cea mai verde este si ea !una de mncare. ),ar putea sa gasesti numeroase animale6 insecte, reptile, rozatoare, mici mami4ere , care se ascund sau se ngroapa peste zi. Cteodata pot 4i vazute gazele, antilope, pasari venite aproape de o sursa de apa. 5ar hrana animala cea mai pro!a!ila va consta din serpi, so!olani, soprle, melci <limaci9, lacuste , si asta doar cnd ai noroc. Pe o insula pustie6 de !aza va 4i hrana scoasa din mare , daca nu este otravitoare. Pe mal si n lagunele de corali gasesti moluste, castraveti de mare, cra!i, arici de mare, raci, creveti. $rmareste urmele lasate de !roastele testoase pe nisip. 2estoasele pot 4i rasturnate pe spate %atentie la gheare si la !ot9, li se taie capul, apoi sunt coapte. #uale se gasesc ngropate n nisip lnga mal, la apro;imativ C,- m adncime. Chiar pe insulele aride si pustii poti gasi ceva !uruieni comesti!ile , unele dintre ele au 4lori gal!ene cu gust de macris de !alta. )e pot gasi de asemenea palmieri de cocos si palmieri cu conuri rasucite <4ructele comesti!ile seamana cu ananasul9. 5ar insulele tropicale sunt rareori pustii , de o!icei pe ele se gaseste multa hrana. Pe tarmul marii6 cauta si prinde pesti sau moluste n !altoacele ramase dupa re4lu;, sau sapa n nisipul ramas descoperit dupa retragerea marii. Mannca numai molustele <stridii sau midii9 pe care le,ai cules vii, veri4icndu,le ast4el6 cele cu doua scoici tre!uie sa se nchida, sa se strnga cnd sunt ciocanite. Melcii de mare au un 4el de clapa la intrarea n cochilie, care tre!uie sa se nchida !ine la scuturarea cochiliei. Melcii turtiti sunt !ine prinsi de stnca. 5esprinde,i cu o lama sau cu un cutit. 5aca se desprind greu , sunt !uni de mncat7 numai cei !olnavi sau morti se des4ac usor.
=n zonele poluate, molustele !ivalve pot acumula mari cantitati de su!stante to;ice. =n zonele tropicale midiile sunt otravitoare vara, mai ales daca marea este rosiatica sau 4os4orescenta. =n zona arctica midiile negre sunt otravitoare n tot cursul anului. Molustele tre!uie o!ligatoriu 4ierte cel putin - minute, ca sa se elimine eventualii paraziti sau su!stantele to;ice. Pe ma"oritatea tarmurilor timpul optim pentru pescuit si cules de pe mal este n primele doua ore dupa nivelul superior al 4lu;ului. Dalori4ica mareea, miscarea apei, prin amena"area din timp a unor capcane pentru pesti. :oaptea poti vna caracatite6 le atragi cu o lumina si le mpungi cu o sulita. Pentru a omor o caracatita, ntoarce,o pe dos7 !aga mna n interiorul pungii carnoase, apuca maruntaiele si trage tare. )au mpunge,o ntre ochi7 sau loveste,o de o piatra. Carnea de caracatita e tare, dar hranitoare. *ier!e corpul si 4rige tentaculele. 5aca vremea sau 4lu;ul te mpiedica sa iei hrana din mare, culege si mannca plante de pe mal. Plantele, iar!a de mare sunt n general !inevenite pentru alimentatie, dar algele al!astru,verzi care cresc uneori n !altile cu apa dulce, din vecinatatea tarmului, sunt 4oarte otravitoare. Castravetii de mare cresc pe 4undul marii sau n nisip. Ei seamana cu niste castraveti negri, !u!osi, lungi de pna la 2C cm. *ier!e,i - minute. 'ricii de mare se agata de stnci imediat su! nivelul minim la re4lu;. *ier!e,i, despica,i si mannca, le interiorul ca de ou, dar arunca,i daca tepii nu se misca la atingere, sau interiorul le miroase urt. Pasarile de mare pot 4i vnate cu momeli prinse n crlige legate cu s4oara, presarate printre resturi de mncare si gunoaie mprastiate pe stnci sau pe pietre,7 sau aruncnd n aer momeala n4ipta n crligul unditei, ca s,o prinda din z!or. =nainte de a te aventura sa escaladezi stncile pentru a gasi cui!uri cu oua, cauta,le pe sol. =n "ungla6 din cauza temperaturii ridicate a mediului ncon"urator hrana necesita o atentie deose!ita6 alimentele tre!uie sa 4ie diversi4icate, pastrate si depozitate cu gri"a, consumate repede. *oloseste ct mai putine grasimi, mai multe paste 4ainoase si glucide7 !ea multa apa , echivalenta cu cantitatea eliminata din corp. Pot 4i vnate sau pescuite numeroase mami4ere, reptile, pasari si pesti. Pro!a!il ca hrana va consta mai degra!a din animale mici6 !roaste, soprle, serpi, insecte, viermi sau pasari , dect din vnat mare. =n "ungla e;ista multa hrana , dar padurea tropicala o 4ace greu de gasit. Poti gasi mai multa hrana daca nimeresti vreun teren cndva cultivat de indigeni si acuma parasit. /a marea varietate de plante tropicale comesti!ile, de la !am!us si iar!a pna la crini sau 4erigi, se adauga !ananele, trestia de zahar, ananasul, papaia, mango, smochinele. )e gasesc numeroase 4ructe, radacini, 4runze comesti!ile. $nele sunt mai usor de recunoscut , dar pe multe altele s,ar putea sa nu le stii. 5aca nu esti sigur , veri4ica,le daca sunt comesti!ile cu testul de la 81..2. a9 :ucile de cocos pot constitui sau nlocui orice hrana <vezi 8-9. Cocotierul creste pe arii 4oarte ntinse din zona tropicala si su!tropicala, o4erind numeroase materiale6 4runzis pentru coli!a7 4i!re pentru 4unii7 lapte si miez de nuca. Pentru a a"unge la miez tre!uie sparta nuca. # nuca mare contine pna la 1 litru de lapte comesti!il, gustos, racoritor. :u !ea laptele scurs dintr,o nuca verde <cruda9 sau maro nchis <vesteda9 pentru ca vei 4ace diaree. /aptele se scoate printr,o gaura data ntr,unul dintre cei doi ochi ca doua puncte negre ale nucii, cu ceva ascutit, o tepusa, sau lovind nuca imediat su! ?ochi? cu o piatra ascutita sau un topor. 5aca n,ai cutit,
poti curata nuca de nvelisul 4i!ros cu a"utorul unui !at de lemn tare pe care,l n4igi n pamnt. Capatul de sus al !atului tre!uie sa 4ie cioplit su! 4orma unei dalte. 'poi loveste nuca de vr4ul !atului n4ipt, ast4el nct lama sa patrunda printre 4i!rele nvelisului , si rasuceste nuca. 'poi despica coa"a. Miezul tre!uie mncat cte putin odata7 n cantitate mare provoaca indigestie. $leiul se e;trage din nuca sparta, e;pusa la caldura <soare sau 4oc9, adunndu,1 pe masura ce se scurge. )au 4ier!e miezul si culege uleiul adunat la supra4ata apei. $leiul 4recat pe corp serveste la6 protectia pielii mpotriva arsurii solare sau a contactului prea lung cu apa sarata7 vindecarea !ataturilor si !asicilor7 ndepartarea insectelor. 5in ulei de cocos se poate 4a!rica sapun , prin amestecare cu cenusa de lemn <soda9. Dezi la 81%.2 , cum te catari pe un palmier ca sa a"ungi la nuci. !9 Sagotierul este un palmier cu trunchi tepos. Razuieste miezul de su! coa"a, m!i!a,1 cu apa, stoarce si coace resturile. c9 Radacina, 4runzele, ramurile de taro tre!uie 4ierte. *runzele au 4orma urechii de ele4ant. d9 Papaia este 4ructul n 4orma de dovlecel al unei specii de palmier < nsa evita 4runzele sale cu suc laptos9. e9 &ango sunt <si ele9 o e;ceptie de la regula sucului laptos. Ele seamana cu perele mari si cresc pe niste copaci nodurosi cu coroana deasa. 49 Smochinele , comesti!ile, cresc pe copaci cu suc laptos. g9 7ructul de pine <cu suc laptos9 arata ca un pepene gal!ui verde si creste n copaci cu 4runze avnd aspect de piele. h9 Famele <asemanatoare carto4ilor9 tre!uie scoase de su! plantele cu 4runze gigantice si aspre. @rana maimutelor are multe sanse sa 4ie !una si pentru oameni, dar veri4ic,o nainte de consum. Pestii se digera usor, dar la tropice se strica repede. Curata,i !ine, arunca maruntaiele si mannca,i urgent. :u ncerca sa,i conservi. Pestii din apele statatoare sau ncet curgatoare pot avea paraziti. *ier!e,i 2C de minute. Chiar si apa ar putea sa 4ie in4ectata cu amoe!e care produc dizenterie. *ier!e,o totdeauna. Pe munte , la naltimi mari, n a4ara de licheni si pasari se gaseste 4oarte putina hrana. Ca sa mannci ceva, co!oara n zona padurii. 1 . CALAMITILE NATURALE 10.1. >nundatia Pregatiri, n timpul crizei, 'cccidente la !ara"e, 5upa inundatie 10.2. Dalul urias <+sunami9 10.3. $raganul 'larmarea, Pregatiri, n timpul crizei, 5upa uragan 10.%. +ornada Pregatiri, n timpul crizei, 5upa calamitate 10.-. Cutremurul Pregatiri, Cnd ncepe cutremurul, 5upa cutremur 10... Eruptia vulcanica )emne prevestitoare, Pregatiri, Cnd vulcanul erupe6 /ava, Proiectilele, Cenusa vulcanica, )4era de 4oc, +orentul de noroi 'uzim mereu despre inundatii, alunecari de teren, seceta, cutremure, incendii de paduri s.a.m.d. =n 1333 pe glo! au rezultat de pe urma lor 1C- CCC morti , n a4ara de numerosii raniti sau cei ramasi 4ara
adapost. Pagu!ele respective ating -,1C mlrd dolariBan. )imtim cu totii ca se schim!a clima <cresterea gaurii din stratul de ozon etc9, adeseori din cauza comportarii iresponsa!ile a unei parti din omenirea ?civilizata?. 5e e;emplu, )$' are doar % R din populatia planetei, dar consuma anual, cu inconstienta si nerusinare, 3R din toate resursele naturale consumate pe glo! <superputere, care nsa nu,si da seama ct de strns legata e supravietuirea ei de soarta celorlalti locuitori ai planetei9. Poluarea si dezastrele naturale nu cunosc granite. Cu toate acestea, noi lasam cu nesa!uinta lucrurile n voia soartei, nu 4acem nimic pentru a le ndrepta. )au , pentru a ne salva... #rganizatiile ecologice <gen Creenpeace# nu au nici un spri"in de la romni. 5ezastrele naturale pot 4i de origine meteorologica <inundatii, uragane, tornade s.a.m.d9 sau geologica <cutremure, vulcani9. Mai nou , si arti4iciale, provocate de oameni <vezi 8119. )4aturile de uz general, indicate n celelalte capitole, se aplica si n situatia unei calamitati naturale. 5ar, 4iecare 4el de calamitate are si caracteristicile ei deose!ite <adeseori acestea sunt asemanatoare urmarilor unui raz!oi , vezi 8119. /a nivelul autoritatilor din Romnia, protectia si autoprotectia populatiei este organizata de >nspectoratele "udetene de protectie civila, conduse de Comanda,mentul national al Protectiei Civile <din cadrul Comisiei (uvernamentale de aparare mpotriva dezastrelor9. 1 .1. INUNDAIA Poate 4i produsa de revarsarea unui ru, a unui lac , ca urmare a unor ploi puternice, uneori cazute departe de locul revarsarii7 de revarsarea marii, a oceanului, ca urmare a unui cutremur su!marin, 4urtuna7 de ruperea unor !ara"e sau diguri. Cteodata torentul sau valul navaleste pe neasteptate, alteori poate 4i prevazut. Pregatiri6 vezi 82.%. #ricum, nu instala ta!ara lnga un ru, pe un teren co!ort, ci pe un pinten de deal. 5aca apa creste, muta,te mai sus. :u cauta sa,ti etansezi casa ori !eciul , pentru rezistenta constructiei e mai !ine sa patrunda apa <alt4el, di4erenta de presiune ntre e;terior si interior o poate darma9. Pregateste rezerve de hrana, haine calduroase, apa de !aut , n vase !ine nchise. 'duna o lanterna, un 4luier, o oglinda, crpe colorate pentru semnalizare, mpreuna cu o so!a de gatit porta!ila, lumnari si chi!rituri. =n timpul crizei6 , ntr,o cladire6 daca apa n crestere te surprinde ntr,o cladire, stai acolo. Esti mai n siguranta asa dect sa pleci pe "os. #preste gazul si curentul electric. $rca la eta"ul superior sau n pod. 5aca esti o!ligat sa te re4ugiezi pe acoperis, amena"eaza acolo un adapost. 5aca acoperisul este nclinat, leaga toate persoanele de un cos sau alt reazem solid. 5aca nivelul apei continua sa creasca, pregateste o pluta. 5aca nu ai 4rnghii, rupe cearcea4urile. Paraseste casa numai n caz de a!soluta necesitate. 5aca nu esti silit sa pleci ,stai n casa sau pe ea pna ce apa scade sau se retrage. , Diitura6 n cazul unei ploi torentiale urca, nu sta pe 4undul vaii sau pe malul apei, nici n timpul ploii, nici dupa aceea. suvoaiele de apa amestecata cu noroi si tot 4elul de materiale pot sa te prinda oriunde, pe neasteptate, nu numai pe 4undul vaii, ci si mai sus. 7ugi) Re4ugiaza,te spre naltime, pe creasta. 5aca autovehiculul se !locheaza, paraseste,1. 'pa te poate matura cu masina cu tot.
:u ncerca sa traversezi o apa curgatoare sau statatoare dect atunci cnd esti sigur ca adncimea ei ma;ima nu va depasi "umatatea rotilor, la naltimea genunchilor. Pentru traversarea unei ape 4oloseste metodele indicate la 813.0. , Pe tarmul marii6 de o!icei inundatia este produsa de o com!inatie de valuri si 4lu; mare, ampli4icate de un vnt puternic. =nsa autoritatile vor lansa din timp avertismente si alarma. Cel mai !un lucru este sa pleci din zona amenintata. 'cccidente la !ara"ele hidrotehnice6 n teorie, autoritatile vor declansa alarma <un semnal de sirena care dureaza 2 minute si se ntrerupe de 3 ori9 pentru calamitate naturala si vor nstiinta prin tele4on si radio toate localitatile din zona amenintata. /a receptionarea semnalului de alarma, populatia si animalele se evacueaza n cel mai scurt timp n a4ara zonei inunda!ile, n locurile dinainte sta!ilite pentru ast4el de situatii. Dictimele vor primi primul a"utor, iar asistenta sanitara pentru populatie va interveni pentru evitarea unor epidemii. Cetatenii tre!uie sa actioneze cu calm, stiind ca au su4icient timp la dispozitie pentru salvare <vezi 8. si 81%9. /a parasirea locuintei se vor lua numai o!iectele de valoare si cele strict necesare7 nu uita sa ntrerupi alimentarea casei cu gaze, curent electic, apa de la retea. =n caz ca te surprinde apa, urca,te pe o cladire rezistenta. 5upa inundatie6 vezi 82.-. :u pleca, nu um!la pna ce nu esti sigur ca pericolul a trecut. Poate mai vin si alte viituri sau 4urtuni. @rana nu va 4i greu de gasit, pentru ca si animalele se vor re4ugia tot spre naltime. 4tentie nsa6 animalele speriate de apa pot deveni periculoase. 'pa de !aut poate 4i mai greu de gasit, caci cea din apropiere este murdara, contaminata. Pentru !aut 4oloseste apa de ploaie si 4ier!e apa din alte surse. Cnd apa se retrage, lasa n urma ei distrugeri, resturi, cadavrele victimelor. 'pa ramasa este poluata. Pot aparea !oli sau molime. :u mnca nici un cadavru sau alte resturi <arde toate mortaciunile9, 4ier!e si dezin4ecteaza orice apa nainte de a o 4olosi. $nele produse vegetale pot scapa si pot 4i !une de mncare7 la 4el pasarile. 1 .2. VALUL URIAs 'Ts0123+. $n cutremur su!marin poate produce 4enomenul numit <sunami, adica o serie de valuri uriase cu naltimea pna la 3C m, care se misca cu 3CC AmBh, stra!at distante imense si produc pagu!e ngrozitoare pe tarmurile lovite. :u toate cutremurele produc <sunami, dar oricare cutremur poate sa o 4aca. 5aca simti vi!ratii n sol, departeaza,te de coasta <peste 1 Am9 si cauta un loc mai ridicat. :u e;ista aparare mpotriva unui perete miscator de apa. * ugi ct mai ai timpL :u ncerca sa vezi un <sunami , caci daca,i poti vedea nseamna ca esti att de aproape, nct nu mai scapi , doar daca te a4li pe o naltime su4icient de mare si solida deasupra lui. <sunami nu este un singur val, ci o serie de valuri. 5eci nu te ntoarce la locul periculos, pe mal, dupa trecerea primului val, caci s,ar putea sa te distruga al doilea sau al treilea. 1 .3. URAGANUL Este un vnt cu viteza 4oarte mare <peste gradul 12 pe scara &eau4ort9 care poate distruge constructiile mai sla!e si aduce ploi torentiale. 'pare n zonele tropicale si poarta diverse denumiri6 hurricane < n 'tlanticul de nord, Marea Carai!elor, Paci4icul de nord si sud,vest97 ciclon < n Marea 'ra!iei, (ol4ul &engal, sudul #ceanului >ndian97 taiBun <=n Marea Chinei97 Gill@-Gill@ < n nord,vestul 'ustraliei9.
5e o!icei uraganele apar la s4rsitul verii, cnd temperatura apei din ocean este 4oarte ridicata, dar pot aparea si n alte perioade ale anului. 'erul ncalzit de apa 4ormeaza o coloana cu presiune "oasa, ca un miez n "urul caruia vntul se roteste cu viteze de pna la 3CC AmBora. )ensul vrte"ului este antiorar n emis4era nordica si orar n cea sudica. Puterea vntului este ma;ima la o distanta de 1.,13 Am de centrul <ochiul9 uraganului. Kona centrala, cu un diametru de ctiva Am, este linistita. $raganul apare si se mareste deasupra oceanului, apoi ncepe sa se deplaseze spre Polul mai apropiat , nord sau sud. Dntul are viteza ma;ima pe partea dinspre Pol a ochiului. *orta unui uragan sla!este deasupra uscatului cu ct se departeaza de mare, de ocean. 'larmarea6 autoritatile si meteorologii supravegheaza uraganele si anunta apropierea lor. =n mod normal, nu poti 4i surprins de un uragan. 5ar, unele uragane se misca 4ara nici o regula , asa ca 4ii atent la toate comunicatele. 5aca esti pe tarmul oceanului si nu ai radio, poti prevedea apropierea uraganului dupa urmatoarele semne6 cresterea valurilor7 rasarit si apus 4oarte colorate7 4sii dense de nori cirus adunndu,se spre centrul 4urtunii care se apropie7 o crestere anormala a presiunii atmos4erice, urmata de o co!orre la 4el de rapida. Pregatiri6 vezi 82.%. 5aca poti, fugi din calea uraganului, refugiaza-te. 'larmarea se 4ace de o!icei cu 2% ore naintea sosirii lui, asa ca ai destul timp pentru evacuare. )tai departe de tarmul marii, de depresiuni si de malurile rurilor. $mple rezervorul masinii cu !enzina si pleaca din zona periculoasa. 5aca nu poti 4ugi, pregateste un adapost, consolideaza casa. 'copera 4erestrele cu scnduri. 'ncoreaza orice o!iect ramas a4ara, neadapostit, care ar putea 4i aspirat sau saltat de vnt. Rezistenta unei cladiri la solicitarea uraganului este determinata de rezistenta si de integritatea carcasei. 5aca acoperisul e rupt, smuls sau o 4ereastra e sparta, vntul si ploaia pot intra nauntru si distrug totul , actionnd din interior. Cnd interiorul casei este accesi!il intemperiilor, la trecerea uraganului apar di4erente de presiune care salta acoperisul si darma peretii. 5aca te a4li ntr,o cladire solida, pe un teren mai nalt, stai nauntru. Calatoria prin uragan este e;trem de periculoasa. /ocul cel mai sigur este ntr,o pivnita, su! o scara interioara. :u te adaposti lnga un horn , caci s,ar putea sa se darme. 5aca locuiesti ntr,o constructie su!reda, muta,te ntr,una solida < ntr,un adapost de uragan9. =nainte de a pleca din casa ntrerupe toate alimentarile de apa, energie si gaze. *a provizii de apa pota!ila si 4a,ti rost de un radio cu !aterii. ),ar putea ca 4urtuna sa distruga retelele pu!lice de alimentare cu apa, energie electrica sau alte utilitati. =n timpul crizei6 , 'daposteste,te6 cea mai !una protectie este ntr,o pivnita. ' doua pre4erinta este un sant sau un transeu. 5aca te surprinde pe cmp descoperit si nu te poti adaposti alt4el, lungeste,te pe sol , ca sa 4ii mai 4erit de o!iectele z!uratoare. +raste,te spre partea 4erita de vnt a oricarui o!stacol mai solid din calea vi"eliei6 un pinten de stnca, o perdea lata de copaci zdraveni. *ereste,te de gardurile si de copacii pirpirii , caci pot 4i smulsi sau do!orti de vnt. Cnd vntul sla!este nseamna ca a sosit ochiul uraganului, cu linistea sa temporara. :u plecaL >n mai putin de o ora uraganul va reveni, cu vnturi la 4el de puternice , dar su4lnd n sens opus. Cnd esti n aer li!er, muta,te pe partea cealalta a peretelui de piatra sau a perdelei de copaci dupa care te adaposteai7 daca n apropiere este un adapost mai !un , 4ugi acolo.
:u merge cu automo!ilul prin uragan. Caroseria nu te poate prote"a de vntul puternic si de o!iectele z!uratoare. Pe mare, pe o nava6 co!oara pnzele, nchide si !locheaza chepengurile, leaga si ancoreaza toate echipamentele. 5upa uragan6 vezi 82.-. 1 .4. TORNADA +ornada este un 4el de uragan cu diametrul trom!ei <vrte"ului9 la nivelul solului de numai 2- ,-C m. Diteza vntului n vrte" atinge .CC AmBora, dar trom!a se deplaseaza cu ma; -C,.- AmBora. Este 4enomenul atmos4eric cel mai violent si distructiv pe o supra4ata mica <4sia maturata pe sol9. 5istrugerile sunt enorme. =n a4ara constructiilor cu structura e;trem de solida, tornada aspira si ridica n aer tot ce ntlneste. 'deseori cladirile se pra!usesc ca urmare a di4erentei de presiune ntre interior si e;terior. +ornada 4ace un zgomot de motor am!alat la ma;im, care poate 4i auzit pna la %C Am distanta. Pregatiri6 vezi la 8 2.%. *ugi, sau pregateste un adapost. =n timpul crizei6 daca te,a surprins, adaposteste,te n constructia cea mai solida pe care o poti gasi. Pre4era!il ntr,un !eci amena"at special pentru 4urtuna <vezi 811.19. )tai lnga un perete e;terior sau n zona ntarita a casei <daca e;ista9. 5aca nu e;ista su!sol, du,te n centrul parterului, ntr,o camera mica, sau adaposteste,te su! o mo!ila solida. 5ar nu sta su! mo!ila grea sau su! !i!lioteca de la eta"ul de deasupra. )tai departe de 4erestre. =nchide toate usile si 4erestrele pe partea casei de unde vine tornada si deschide,le pe cele din partea opusa. =n 4elul acesta mpiedici vntul sa intre n casa, sa salte acoperisul. 5e asemenea egalizezi presiunile din interiorul si e;teriorul casei, 4erind,o de e;plozie. :u sta ntr,o !araca, rulota sau masina, caci 4urtuna o poate aspira, salta si arunca n aer. =n aer li!er poti 4i lovit de o!iectele z!uratoare. Di"elia te poate aspira si ridica n aer. =n schim!, poti auzi si vedea tornada care se apropie. >esi din calea ei. *ugi perpendicular pe directia ei aparenta de miscare. 'daposteste,te ntr,un sant, ntr,o depresiune, ntinde,te pe sol si acopera,ti capul cu minile. 5upa calamitate6 vezi 8 2.-. 1 .5. CUTREMURUL Cutremurul vine pe neasteptate. El nu poate 4i < nca9 prevazut de stiinta. Cutremure mici se petrec pe toata supra4ata glo!ului, dar cele puternice sunt limitate la anumite zone geogra4ice predispuse la seismicitate. 'nual pe glo! se petrec cam 1%C cutremure puternice, de gradul . pe scara Richter sau peste. Con4orm acestei scari, un cutremur cu un anumit grad <09 este de 1C ori mai puternic dect altul cu un grad imediat in4erior <respectiv .9. $n cutremur de gradul - dega"a o energie echivalenta cu e;plozia a 1C At e;plozi!il. =naintea unui cutremur puternic se petrec de o!icei cteva tremuraturi mai sla!e, urmate de o liniste %pauza seismica#. 'deseori zgltiturile prevestitoare nu sunt simtite de oameni. =n schim!, animalele se comporta neo!isnuit n a"unul unui cutremur6 devin 4oarte atente, ncordate, gata de 4uga. Pregatiri6 asculta comunicatele de la radio7 ntrerupe sau nchide racordurile de alimentare principala cu gaze, electricitate si apa de la retelele comunale7 co!oara o!iectele grele de pe ra4turile mai nalte7 4i;eaza
o!iectele grele si mo!ilele care ar putea cadea7 ndeparteaza materialele in4lama!ile, e;plozive sau to;ice . *a provizii de6 apa, hrana, o lanterna, o trusa de prim a"utor, un stingator de incendiu7 pregateste trusele mici si mari de supravietuire , vezi 82.%. 'lege din timp locurile n care te,ai putea ascunde si prote"a <su! o grinda, o usa, o masa rezistenta etc9. Cnd ncepe cutremurul6 4ii calm si actioneaza imediatL =ntr,o cladire6 stai nauntrul cladirii, nu 4ugi a4ara. )tai departe de geamuri, de oglinzi, mai ales de 4erestrele mari. /ocuri !une de stat sunt6 un colt al camerei7 n golul usii <mai ales daca deasupra lui este o grinda puternica97 la colturile ncaperii7 la parter, su!sol sau n pivnita. 'scunde,te su! o masa sau alta mo!ila solida care o4era protectie si asigura un spatiu de aer n cazul pra!usirii tavanului. :u sta lnga mo!ile nalte, construite din module. )carile se pra!usesc primele. :u 4ugi pe scari, nu 4olosi li4tul. )carile ar putea 4i pline de persoane ngrozite. 'scunde,te su! un !irou. :u sari pe geam sau de la !alcon. 5aca te,a surprins ntr,un magazin6 ndeparteaza,te de galantare, de ra4turile mari si nalte cu mar4uri. =ntr,un autovehicul6 opreste masina ct mai repede, dar stai nauntrul ei , caci vei 4i aparat de o!iectele care cad. (hemuieste,te su! nivelul !anchetei si vei 4i mai aparat daca pe acoperis cade ceva greu. 5upa ce se termina cutremurul, 4ii atent la o!stacolele cazute pe drum, sau la diversele pericole nou aparute, cum ar 4i6 ca!luri electrice rupte si cazute7 crapaturi sau gauri n sol7 drumul sau un pod sla!it, crapat, gata sa se darme. =n aer li!er6 ntinde,te pe sol. :u ncerca sa 4ugi. ),ar putea sa 4ii trntit sau sa nimeresti ntr,o crapatura aparuta n sol. Evita aglomeratia. :u alerga. 5eparteaza,te de cladirile si copacii nalti. *ereste,te de caderea tencuielii, cosurilor, ornamentelor de zidarie. :u co!or n metrou, n su!teran sau n tunel, caci s,ar putea surpa si chiar pra!usi. :u te gra!i sa intri imediat n casa, n cladire, asteapta sa vezi ce se ntmpla la o eventuala replica, la un nou cutremur. 'cesta ar putea declansa chiar darmarea constructiei de"a 4isurate, sla!ite de cutremurul principal <precedent9. Pe un deal e !ine sa urci spre vr4. Pantele prezinta pericolul pornirii unei alunecari de teren ,din care sa nu mai poti scapa. +otusi, se cunosc si e;ceptii6 persoane care s,au 4acut ghem si s,au rostogolit pe sol, ?plutind? pe pamntul ce aluneca. Pla"ele care nu sunt marginite de 4aleze sau maluri nalte sunt destul de sigure pentru nceput. 5ar imediat ce se opreste cutremurul, urca mai sus. ),ar putea sa apara un val su!marin <tsunami9 , mult mai periculos dect orice replica a cutremurului principal. Pastreaza,ti calmul si gndeste,te <repedeL9. Cnd porneste cutremurul , viteza de actiune este esentiala pentru supravietuire. :u mai e timp sa,i organizezi sau sa,i iei cu !inisorul pe ceilalti. 5aca e nevoie, 4oloseste 4orta ca sa,i duci la loc sigur sau sa,i trntesti la sol. 5upa cutremur6 vezi la 8 2.-. :u parasi imediat cladirea , veri4ica daca drumul e sigur. )tinge incendiul. :u 4olosi un 4oc deschis. =nchide gazele, apa, electricitatea. /a deschiderea usilor, dulapurilor sau sertarelor s,ar putea sa cada lucruri dinauntru.
Curata su!stantele chimice, to;ice, periculoase care s,au varsat. :u aprinde chi!rituri, !richeta, aparatele electrice daca este posi!ila o scurgere de gaze. Circula ncaltat. =m!raca,te corespunzator anotimpului. :u lua cu tine lucruri inutile. Pe drum nu !loca circulatia rutiera. 5ezastrul unei molime, posi!ile ca urmare a distrugerii canalizarii sau a conta,minarii apei si descompunerii cadavrelor prinse su! darmaturi, este la 4el de mare ca si cel produs de cutremurul propriu, zis. =ngroapa toate cadavrele de oameni si animale. 'ctioneaza pentru asigurarea igienei personale si a colectivului. *iltreaza si 4ier!e toata apa. =nainte de a 4olosi closetele veri4ica daca sistemul de canalizare este ntreg si n stare de 4unctionare normala. :u te adaposti n cladiri avariate, printre ruine. Construieste un adapost din resturi. *ii pregatit ca pot urma replici ale cutremurului, posi!il tot asa de puternice ca socul initial. 1 .6. ERUPIA VULCANIC Pe glo! sunt peste 1-CC de vulcani activi, amplasati n zonele geogra4ice cele mai e;puse si la cutremure. =n a4ara de vulcanii activi, cunoscuti si !ine supravegheati, n 4iecare an cteva zeci de vulcani considerati ?adormiti? <inactivi timp de -C,1CCCC ani9 se activeaza pe neasteptate , de e;emplu Dezuviul, Etna , >talia, Mount Rainier , )$', /a )ou4riere , (uadelupa, Popocatepetl , Me;ic, 'uvergne , *ranta. Dulcanii si ntetesc activitatea naintea unei eruptii ma"ore. )emne prevestitoare sunt6 mirosul sul4uros, ncalzirea rurilor7 ploaia acida <pisca la nas, piele97 vi!ratiile solului, minicutremure7 trm!ele de a!uri7 zgomote puternice din vulcan sau din interiorul pamntului. Pregatiri6 cnd apar semnele prevestitoare , 4ugi, ndeparteaza,te. :u astepta , mai trziu vor aparea pro!leme de transport, tra4icul va 4i aglomerat. 4tentie cnd te evacuezi cu automo!ilul6 cenusa 4ace soseaua alunecoasa, chiar daca nu o !locheaza. Evita drumul care merge printr,o vale , n care ar putea sa apara si un torent de noroi. Cnd vulcanul erupe6 /ava <roca topita, incandescenta, semilichida9 striveste si ngroapa orice ntlneste n drum. /ava si continua mersul 4ara oprire pna a"unge la 4undul unei vai, sau pna se raceste si se solidi4ica. 5ar lava reprezinta pericolul cel mai mic pentru oameni. #rice om valid poate 4ugi mai repede dect ma"oritatea scurgerilor de lava incandescenta. Proiectilele aruncate de eruptie au dimensiuni varia!ile , de la marimea unei pietricele pna la !ucati uriase de lava, care pot a"unge la distante 4oarte mari de crater. Cenusa vulcanica rezulta din 4armitarea rocilor aruncate prin crater, ntr,un nor de a!ur si gaze. '!raziva, iritanta, grea, volumul si greutatea ei pot cauza pra!usirea acoperisului caselor, strivirea recoltei, !locarea cailor de comunicatie si rurilor. Cenusa vulcanica poate acoperi o zona chiar si mai mare dect proiectilele. =mpreuna cu gazele to;ice, poate a4ecta plamnii copiilor, !atrnilor, su4erinzilor de !oli respiratorii. Persoanele sanatoase se pot into;ica numai n imediata apropiere a craterului, unde concentratia gazelor to;ice este mai mare. 5ar cenusa vulcanica amestecata cu apa poate produce o ploaie de acid sul4uric si alti acizi, cu o concentratie su4icienta pentru a irita sau chiar arde pielea, ochii, mem!ranele sensi!ile. Cnd 4ugi din apropierea unei eruptii, acopera,ti capul cu o palarie groasa sau o casca de protectie. 'copera,ti 4ata, nasul, gura cu o masca improvizata dintr,o crpa uda, mai !ine cu o masca industriala de pra4, ca protectie contra gazelor otravitoare, a caderilor de cenusa si a ploii care o nsoteste de o!icei. Poarta ochelari de protectie etansati pe 4ata, n "urul ochilor , ca cei de sAi, nu din cei o!isnuiti. =m!raca,te cu haine
groase. Cnd a"ungi la adapost, n siguranta, dez!raca,te si spala cu multa apa pielea e;pusa si clateste ochii cu apa curata. 5aca te a4li mai departe de vulcan, s,ar putea sa nu mai 4ie o!ligatorie evacuarea. )4era de 4oc6 ca urmare a eruptiei pot aparea ?mingi? uriase alcatuite din gaze incandescente amestecate cu pra4 sau cenusa, care se rostogolesc la vale pe pantele vulcanului cu viteze de peste 1-C AmBora. 5aca te a4li n calea unei s4ere de 4oc si nu te poti re4ugia iute ntr,un adapost su!teran, ti ramne o singura sansa de scapare6 sa te scu4unzi su! o apa si sa,ti tii respiratia 1B2 ,l minut, cnd mingea trece peste tine. +orentul de noroi6 eruptia vulcanica poate topi gheata si zapada de pe munte, producnd un torent glaciar. ?Rul? se amesteca cu pamntul antrenat si 4ormeaza un suvoi de noroi denumit ?lahar?. El curge cu viteze de pna la 1CC AmBora, distrugnd si acoperind tot ce ntlneste n cale. Pericolul aparitiei unui torent sau unor torenti de noroi continua sa e;iste chiar si dupa terminarea eruptiei principale. $n torent poate aparea chiar si 4ara o eruptie violenta, vizi!ila , de e;emplu n cazul unui vulcan adormit, care produce nsa caldura su4icienta ca sa topeasca zapada. 'pa rezultata se acumuleaza uneori ndaratul unui !ara" natural de gheata. Este su4icienta o ploaie puternica si !ara"ul se rupe , dnd nastere unui torent. 1!. R4&OIUL 11.1. Raz!oiul atomic E;plozia atomica7 'larmarea populatiei, Ce 4aci dupa avertizare, Pregatiri, 5upa e;plozia atomica 11.2. Raz!oiul !iologic Protectia, 5upa atacul !iologic 11.3. Raz!oiul chimic Protectia, 'ccidentele chimice <industriale, de transport etc.9 11.%. Munitia nee;plodata Ce poate 4i mai ngrozitor dect raz!oiul? =ntr,o lume din ce n ce mai ?insta!ila? <din punctul de vedere politic, economic, social9 si mai ?aglomerata? <datorita nmultirii populatiei, statelor si grupurilor de interese9 aparitia con4runtarilor este inevita!ila. 5i4erenta ntre mentalitatile oamenilor, ale culturilor, popoarelor sau civilizatiilor, precum si inegalitatile de resurse materiale disponi!ile, dar si de educatie, au dus si pot duce oricnd la con4licte de clasa, rasa, lim!a, credinta s.a.m.d. Cum sunt cele actuale, ntre asa,zisele6 , :ord <tarile !ogate9 si )ud <tarile sarace9, sau , Est <unde domina6 colectivismul, lipsa respectului 4ata de individ si proprietatea privata, despotismul etc.9 si Dest <unde primeaza omul, democratia, individualismul, li!era initiativa s.a.m.d.9, sau , Religii <ortodo;ie, catolicism, islam , care, culmea, cred toate n acelasi 5umnezeu9. $neori ciocnirile sunt pasnice, dar deseori ele se trans4orma usor n con4runtari violente, raz!oaie mici, locale sau mari, mondiale. 5in pacate, oamenii nu nvata nimic din istoria lor sau a altora. Mnati de 4oame, lacomie, invidie, 4rica etc. oamenii vor continua sa se poarte ca !ar!arii , n ciuda <sau poate din cauza?L9 tuturor progreselor stiintei. :umarul tarilor care dispun de arme nucleare creste ncet dar sigur. Cineva spunea6 nu stiu cu ce arme se vor lupta oamenii n al treilea raz"oi mondial, dar n al patrulea sigur cu ciomege, arcuri si sageti. Mereu si mereu se comit aceleasi maceluri inutile. )e si zice, cu un zm!et amar6 oamenii si natiunile vor actiona rational de-a"ia dupa ce vor ncerca practic , si vor epuiza , toate celelalte posi"ilitati. 'sa se 4ace ca, n po4ida vor!ariei despre disparitia raz!oiului din viata internationala, anticul dicton latinesc si vispacem para "ellum <ca sa ai pace pregateste,te de raz!oi9 nu a 4ost nicicnd mai actual si mai respectat , de cei care gndesc...
:u e nevoie de un raz!oi mondial ca sa mori sau sa 4ii schilodit. Oricine poate deveni oricnd victima nevinovata a unei con4runtari locale, regionale, conventionale, neconventionale, teroriste, declarate, mocnite, de aparare, de agresiune, de ?impunerea pacii? etc. 'nual pe glo! mor C,- milioane de persoane datorita raz!oaielor locale, purtate cu arme usoare. =n caz de raz!oi, mi"loacele de agresiune sosesc de o!icei pe calea aerului cu avionul sau racheta <vezi criza din Mosovo, 13339, dar atacul este oarecum anuntat. =n cazul unei actiuni teroriste momentul si 4elul atacului sunt neasteptate. Populatia civila este e;pusa pericolelor raz!oiului modern total, care, mai ales n spatele 4rontului, poate lua 4orma '&C <atomic,!acteriologic,chimic9 , cu arme '5M <de distrugere n masa9. )e vor!este si de arme noi, care pot provoca catastro4e ?naturale?6 geo4izice <geoclimatice, meteorologice, seismice9, genetice etc. =ntr,un raz!oi viitor, populatia civila poate 4i e;pusa si altor 4eluri de arme noi, neletale6 or!itoare, paralizante <cu in4rasunete, chimice9, cu radiatii diri"ate, cu 4recventa ultra, nalta, psihotrope, de manipulare in4ormationala, cu impuls electromagnetic <nucleare9, cu microunde, cu gra4it <pentru !locarea retelelor electrice9 s.a.m.d. )4aturile si ideile din acest &anual sunt vala!ile si aplica!ile 4ie ca ai de,a 4ace cu un raz!oi modern <economic, tehnic, so4isticat9, 4ie ca e vor!a de unul clasic <cu arme al!e, de 4oc s.a.m.d.9. )tatul romn a organizat apararea si protectia teritoriului si a populatiei mpotriva pericolelor ce apar ntr,un raz!oi. Conducerea si coordonarea acestei actiuni nationale este 4acuta de Comandamentul Protectiei Civile. 5ar, nu te lasa n gri(a altora) Ei 4ac doar ce pot. Ce poti 4ace tu? Pregateste,te din timp. $n raz!oi de tip '&C nu poate dura prea mult <vreo 1C zile ma;im , dupa care se continua n varianta clasica9 asa ca pe moment ai sanse sa scapi cu viata. 5upa aceea nsa, 4ara o pregatire adecvata, n,ai nici o sansa. )au , lupta pentru pace, pentru interzicerea si distrugerea armelor '5M. #rict ar 4i de ne!uni oamenii si autoritatile , activismul civic sau politic a dat rezultate. 'larmarea populatiei se va 4ace cu mi"loace speciale , acustice <sirene electrice, dinamice cu aer comprimat, motosirene9, optice si de alt 4el <clopote, 4luiere cu a!ur, sonerii etc9. Pentru alarmare sunt sta!ilite urmatoarele semnale acustice! , alarma aeriana , sunet modulat de doua minute cu periodicitate de % secunde7 , alarma chimica sau radioactiva - - sunete a 1. secunde 4iecare, cu pauze de 1C secunde7 , calamitate naturala , 3 sunete a 32 secunde 4iecare, cu pauze de 12 secunde7 , ncetarea alarmei , sunet continuu de 2 minute. /a receptionarea semnalului de alarma cetatenii sunt o!ligati sa nceteze orice activitate, sa,si ia echipamentul de prim a"utor si protectie individuala, sa,si 4aca rezerve de apa si n 4unctie de 4elul alarmei sa se adaposteasca sau sa se evacueze, nainte de parasirea cladirii se va ntrerupe alimentarea instalatiilor si utila"elor cu gaze, apa, curent electric. Echipamentul individual de protectie mpotriva e4ectelor armelor conventionale si de nimicire n masa consta din6 masca contra gazelor, trusa sanitara anti,chimica, costumul de protectie, aparate si masti izolante, mi"loace improvizate de protectie. *iecare cetatean este o!ligat sa cunoasca modul de 4olosire a acestor mi"loace individuale. 4dapostirea se 4ace n adaposturi de protectie civila, su!soluri, metrou, galerii V sau alte lucrari su!terane, n denivelari ale terenului. +oate spatiile special construite, ?si amena"ate sunt echipate cu
instalatii de ventilatie si 4iltrarea aerului. Pentru l calculul capacitatii unui adapost se considera ca necesarul este C,- mpBpersoana. =ntr,un adapost tre!uie respectate urmatoarele reguli! , :u introduce animale si materiale in4lama!ile, e;plozi!ile, iritante. , Pastreaza ordinea si curatenia. , :u 4uma si nu 4olosi lampi cu 4lacara deschisa, 4elinare, lumnari. , )a ai la tine6 masca de gaze, documente de identitate, lanterna, trusa sanitara, ledicamente, apa, alimente. , 'corda primai a"utor. , :u parasi adapostul dect la ncetarea alarmei. 1!.1. R4&OIUL ATOMIC 5upa terminarea ?raz!oiului rece? n 133C se pare ca pericolul armelor atomice nu mai e att de mare. +otusi, unele s4aturi nu strica. :u se stie... E;plozia unei !om!e atomice sau nucleare umple atmos4era cu 4oc si 4ulgere or!itoare, cu su4lu distrugator si caderi radioactive. :imeni nu este nici 4erit ,nici direct amenintat de o e;plozie atomica. ),ar putea ca o !om!a sau o racheta sa,si greseasca tinta si sa cada ntr,un loc considerat ?sigur?. )au, sa 4ii victima unui accident de la o centrala atomoelectrica , vezi Cerno!l. Chiar 4ara 4ulger si unda de soc <cum e;plodeaza o !om!a cu neutroni sau o centrala atomica9, ?numai? caderile radioactive si radiatiile pot provoca ravagii sinistre , de la m!olnavirea pna la distrugerea oricarei 4orme de viata. Ce s,ar mai putea 4ace n 4ata unei puteri distructive att de mari? 5upa o e;plozie n apropiere , nu se mai poate 4ace nimic. 5ar nainte , 5'. =n plus, pentru a te ncura"a la o atitudine mai optimista, merita su!liniat ca e4ectul ma;im al unei e;plozii atomice dureaza putin, ca radioactivitatea sla!este n cteva zile pna la un nivel suporta!il < n 2 zile scade de la 1-CC RBh la 1- RBh7 iar n 2 saptamni la 1,- RBh , e;ceptnd cazul n care !om!a a 4ost c u plutoniu, cnd radiatia dureaza secole9, ca la :agasaAi si @iroshima viata a continuat dupa supravietuire. 5aca te pregatesti , poti sa supravietuiesti, indi4erent de nea"utorarea ta aparenta. Masurile pregatitoare ti pot salva viata. 'i o!ligatia morala sa,ti iei masuri de precautie, cu speranta ca o sa nimeresti n a4ara zonei centrale, periculoase , adica la peste -C Am de e;plozia atomica. E;plozia atomica are mai multe e4ecte <4ig. 11.1 si 11.296 Dalul de lumina si caldura <vezi 81 si 81C9. Cine priveste o e;plozie atomica de la mai putin de .C Am or!este de4initiv. >mpulsul electromagnetic <un 4el de e;plozie invizi!ila, despre care nu se stiu prea multe , secret militar9 va ntrerupe 4unctionarea oricarei centrale electrice, telecomunicatiilor etc. 5eci :$ vei mai avea electricitate, nu vei mai putea folosi telefonul, radioul, <B s.a.m.d. )u4lul6 tot asa de inevita!il ca tunetul dupa 4ulger, dupa unda de lumina a e;ploziei atomice vine sudul, unda de soc , aproape imediat, sau cu o ntrziere 11.1. Repartitia energiei unei e1plozii atomice a , unda de soc7 ! , caldura7 c , radiatii persistente7 d , radiatii momentane
11.2. 8fectele "om"ei atomice n functie de naltimea e1ploziei a , e;plozie n aer6 e4ecte momentane7 4ara urmari radioactive de durata7 ! , e;plozie la sol6 e4ecte momentane si de lunga durata de ma;imum un minut. *orta su4lului este uriasa6 dezradacineaza copaci, zdro!este cladiri, arunca oamenii n aer. =ntinderea pe care actioneaza su4lul depinde de marimea si puterea !om!ei, de naltimea la care e;plodeaza etc. $nda de soc parcurge n primele doua secunde 1 Am. =n acest timp, pe acest spatiu toti 4actorii distructivi au e4ecte ma;ime. +re!uie sa te adapostesti repede, n primele doua secunde dupa ce ai o!servat s4era de 4oc <n,o privi directL9. E4ectul e ca de uragan <vezi 810.39. 'daposteste,te, ghemuieste,te numai dupa o!stacolele naturale sau constructii solide de !eton armat, ziduri solide. :u sta n picioare , caci te e;pui cu o supra4ata mult mai mare dect n pozitia culcat cu 4ata n "os, iar unda de soc si orice o!iect z!urator te poate strivi. =ntr,o localitate te poti adaposti dupa ridicaturi din teren, n rigolele soselelor, lnga !ordurile trotuarelor, n pasa"ele de trecere su!terana. 5aca n momentul e;ploziei nu ai posi!ilitatea sa intri n adapost, ascunde,te n cea mai apropiata denivelare de teren. :$ te adaposti n spatele unor o!stacole care se pot pra!usi, ntr,o uzina sunt !une si golurile din 4undatiile unor utila"e mari, cosurilor de 4um, ori tunelurile tehnologice. =ntr,o cladire aseaza,te6 lnga peretele dinspre e;plozie7 n spatiul gol al usii de pe peretele de rezistenta7 ntr,un coridor 4ara 4erestre7 sau chiar su! un !irou, o masa. )tai ghemuit cu 4ata n "os n locul pe care l,ai gasit si acopera capul cu !ratele. =n teren deschis <parcuri, cmp etc.9 te poti ascunde dupa o ridicatura de teren ori taluzul soselii, sau ntr,o groapa, iar n lipsa acestora te culci cu 4ata n "os, !ratele su! cap, picioarele catre e;plozie. )tai asa 1-,2C de secunde. Caderile radioactive. )u4lul trans4orma ruinele n pra4, pe care ?ciuperca atomica? l aspira si,l ridica7 dupa un timp pra4ul, devenit radioactiv, revine pe sol. # parte dintre caderile radioactive se depun n zona e;ploziei dupa apro;imativ o ora, nsa altele, purtate de vnt, vor matura o supra4ata uriasa de teren. Marimea si orientarea supra4etei in4estate depind de viteza, si de directia vntului n perioada respectiva. Pra4ul invizi!il va iradia, m!olnavi sau omor tot ce are viata6 plante, animale, oameni. Prezenta si marimea radiatiilor nu poate 4i sesizata ori masurata dect cu aparate speciale <contoare (eiger,Muller, dozimetre etc.9 din dotarea armatei, politiei, la!oratoarelor si serviciilor specializate. 8fectele iradierii! vezi la 813.0 Prote(area contra contaminarii radioactive consta in6 a9 evitarea contactului cu pra4ul radioactiv, si !9 reducerea actiunii radiatiei emise de pra4ul radioactiv si asupra organismului. =n continuare se arata cum poti pune n practica aceste principii. 'larmarea populatiei. $n prim semn ca situatia devine periculoasa ar putea 4i stirile din presa, radio, +D , legate de escaladarea ncordarii sau con4lictului international. 5aca apare pericolul de raz!oi sau de accident la o centrala atomica, o4icialitatile vor da anunturi speci4ice prin toate mi"loacele audiovizuale. =n continuare redam cteva in4ormatii privind alarmarea populatiei civile n unele state occidentale si regulile de comportare respective. 'colo alarma este gradata n 4unctie de timpul ramas pna la momentul estimat al pericolului6 , 'larma gradul 1 <?rosie?96 e;plozie iminenta6 sunetul sirenelor creste si descreste7
, 'larma gradul 2 <?gri?96 caderile radioactive peste apro;imativ o ora! sirenele emit un sunet constant, ntrerupt7 , 'larma gradul 3 <?neagra?96 caderile radioactive vin imediat! sirenele emit litera 5 a al4a!etului M#R)E6 linie,punct,punct <sunet lung,scurt,scurt97 , nceterea alarmei , sirenele suna continuu. /a noi nu s,au 4acut pregatiri de aparare la 4el de strasnice, deoarece neavnd arme atomice pe teritoriul tarii, s,a considerat ca nici nu vom 4i atacati n 4elul acesta. 5aca nsa intram n :'+# , situatia se va schim!a. Ce 4aci dupa avertizare6 'i a4lat stiri proaste, apare amenintarea e;ploziei6 amena"eaza locuinta, sa 4ie ct mai igni4uga <vezi la 81C si 819 si ct mai rezistenta la su4lu <vezi 8109. 5aca muncesti metodic, repede, e4icient, ntr,o zi poti realiza 4oarte multe n acest scop. +otodata aduna provizii. *ereste,te sa te surprinda e;plozia ntr,o constructie su!reda6 cort, !araca, casa de lemn. Muta,te ntr, o casa ct mai solida. Eta"ele mi"locii din !locurile nalte sunt cele mai sigure, iar parterul si eta"ele de sus <mai ales mansarda9 sunt nesigure. /ocatarii acestora din urma se vor adaposti la 4amiliile sau vecinii de la eta"ele mi"locii. =n !locurile cu mai putin de % eta"e numai parterul este sigur. 'larma ?rosie?6 cei care nu pot a"unge acasa n cteva minute se vor adaposti n cea mai apropiata cladire. 5aca esti surprins pe cmp, departe de o cladire, arunca,te la pamnt <vezi la 81C.19. =n casa6 opreste electricitatea, gazul, apa de la ntrerupatorul sau ro!inetii principali de racord. 'poi re4ugiati,va si nchideti,va cu totii n adapostul contra caderilor radioactive <vezi la 811.-9. 5aca supravietuiesti e;ploziei, veri4ica imediat orice pericol de incendiu <vezi la 819. Cnd 4aci inspectia, acopera,te ct mai !ine cu o pelerina, iar cnd reintri n adapost, scoate,o si las,o a4ara, la intrare. 'larma ?gri?6 poti sa te trezesti ntr,o zona contaminata chiar 4ara sa vezi e;plozia nucleara si 4ara sa, i simti e4ectele directe , daca norul radioactiv a"unge dupa un timp deasupra locului n care te a4li. Misca,te, deplaseaza,te repede, 4ii calm. Evita cu orice pret contactul cu pra4ul radioactiv. =ncearca sa a"ungi su! un acoperis !un, nainte de trecerea orei dupa care va ncepe caderea pra4ului radioactiv. 'dapostul ar tre!ui sa ai!a acoperisul si peretii grosi, iar 4erestrele si usile !ine nchise, etansate, ca sa sla!easca pe ct posi!il puterea radiatiilor. 'copera 4ntna, !aga animalele n gra"d, corecteaza masurile de protectie la gra"d sau casa prin acoperire si etansare7 4a rezerve de alimente si apa. =ntr,o cladire adaposteste,te n ncaperea cea mai izolata si departata de e;terior. Etanseaza usile si 4erestrele. 5aca e cazul, pregateste si pune masca de gaze pe 4ata si m!raca mi"loacele simple de protectie. =nainte de intrarea n casa6 4iecare persoana veri4ica rapid masurile luate de ceilalti mem!ri ai 4amiliei sau grupului si corecteaza ct poate de4icientele constatate7 dez!raca pelerina sau m!racamintea de e;terior 4olosita , pe care o lasa la usa7 apoi intra n adapost, unde m!raca haine necontaminte. Mi"loacele de protectie individuala se pot improviza cu lucruri la ndemna n orice gospodarie. Ele se 4olosesc nsa numai pentru o durata scurta , ct treci prin zona contaminata radioactiv. 5ar , contaminarea radioactiva este de durata. Pentru scaderea radioactivitatii su! doza periculoasa tre!uie sa treaca doua saptamni, uneori si mai mult. Ca sa rezisti ai nevoie de un adapostL
'larma ?gri? nu nseamna ca nu va mai urma nca o e;plozie. 5aca nu esti silit de mpre"urari, ncearca sa te 4eresti si de urmatorul pericol. 'larma ?neagra?. 5aca mai esti a4ara, arunca,te n primul adapost, scotnd hainele e;terioare si lasndu,le la intrare. 5aca poti, nainte de a intra n adapost spala sau curata zonele de piele care au 4ost e;puse caderilor radioactive si periaza sau scutura hainele. )tai n adapost pna ce Politia sau 'pararea civila anunta ca se poate iesi. 'sculta stirile la radio. =n primele trei zile, cnd radioactivitatea este ma;ima, iesirea din adapost este total interzisa. 5upa aceea, se pot 4ace iesiri pentru motive importante, dar ct mai putine si scurte. Respecta anunturile si instructiunile autoritatilor despre cnd, unde, cum poti sa mergi si pentru ct timp. Pregatiri6 cnd n presa, la radio, la +D apar stiri privind pericolul unui raz!oi, tre!uie luate masuri de precautie. Respecta si instructiunile organelor de stat. Contra valului de lumina si caldura , vezi 81 si 81C. =n a4ara de varuirea 4erestrelor si ndepartarea materialelor in4lama!ile <de e;emplu ziare, hrtii9 dintr,o camera n care le,ar putea lovi si aprinde raza de caldura <strecurata de e;emplu printr,o crapatura din acoperis9, mai sunt necesare si alte masuri contra incendiului. $na dintre ele este impregnarea igni4uga a tesaturilor, de e;emplu cu o solutie preparata din6 1C1 de apa, C,- Ag !ora;, C,- Ag acid !oric. 5upa nmuiere timp de o "umatate de ora n solutie, tesatura nestoarsa se atrna la uscat. =ntruct dupa o spalare sau dupa un timp su!stantele si pierd e4ectul, tratamentul tre!uie repetat periodic. /emnaria nu poate 4i tratata n acelasi 4el, dar se poate prote"a prin acoperire cu o pnza igni4ugata. Pregateste si mi"loace pentru stingerea incendiului produs de e;plozie sau de valul de caldura <4ig. 11.39. Pro!a!il ca ntr,o ast4el de situatie reteaua pu!lica de alimentare cu apa va 4i oprita. /a 4iecare eta" sa 4ie depozitate ct mai multe galeti sau vase pline cu apa si e;tinctoare , dar cele mai multe la ultimul eta", n pod. 11.3. 4mena(area cladirii pentru aparare pasiva! a , rezerva de apa7 ! , nisip7 c , ro!inetBhidrant7 d , e;tinctor7 e , topor7 4 , ranga7 g , rucsac de salvare7 h , rezerva de apa7 i , camu4la"7 " , iesire de siguranta E4ectul pra4ului radioactiv poate 4i sla!it de doi 4actori6 19 (rosimea stratului de material e;istent <aer, pereti etc.9 ntre victima si pra47 29 Reducerea timpului de e;punere si contact, sau amnarea contactului. 'dapostirea ntr,o cladire reduce de - ori e;punerea la radiatii n raport cu norul si de 2C de ori n raport cu pra4ul depus n e;terior. =ntr,o cladire adapostul se poate amena"a ntr,un !eci, o !o;a, o camera sau un coridor cu ct mai putini pereti spre e;terior. Captuseste peretii, 4erestrele, usile cu un strat ct mai gros din orice material6 caramizi, !eton, pamnt compactat. Cu ct vei sta mai departe de peretii e;teriori si de acoperis , cu att mai !ine. Chiar si o constructie usoara poate asigura un oarecare grad de protectie, daca nauntrul ei se amena"eaza un adapost tip sm"ure , vezi mai "os. =ntareste si ngroasa toti peretii adapostului. 5emonteaza 4erestrele si umple sau zideste golurile respective cu doua rnduri de caramizi7 sau 4i;eaza peste ele, la interior si e;terior, cte doi pereti din scnduri, ntre care ndes;i pamnt umezit. Cei doi pereti de scndura ar tre!ui solidarizati unul de altul cu srma, cuie, tiranti. )pri"ina mo!ila grea, carti, saci cu nisip , de 4erestre, usi, pereti , <4ig. 11.%9. &locheaza 4erestrele si usile camerelor si coridoarelor care duc spre adapost, ngramadeste saci cu nisip, cutii cu pamnt, !utoaie pe
dina4ara peretilor adapostului. E !una si zapada !atatorita, groasa <4iecare strat de -C cm grosime n"umatateste 4orta radiatiilor9. 'dapostul poate 4i amena"at si n afara dadirii! o groapa, un transeu sapat n curte <acoperit cu scnduri si pamnt9, nalt ct sa ncapa un om n picioare, este o protectie 4oarte !una <4ig. 11.-9. Captuseste, i peretii cu stlpi si scnduri. 'coperisul se 4ace din scnduri, ta!le, placi de !eton, peste care se aseaza pamnt !atut. 11.%. =ntarirea constructiei 11.-. 4dapost tip transeu n curte >ntrarea n transeu se va 4ace printr,o gura verticala de acces acoperita cu un capac de canalizare <sau ceva echivalent, improvizat9. Peste capacul de scndura sau de metal se adauga un strat ct mai gros dintr,un material potrivit <pamnt, nisip etc9. # alt4el de intrare n adapost sau transeu , de e;emplu un coridor, o scara , s,ar putea pra!usi din cauza su4lului e;ploziei. Peste si lnga adapost ngramadeste ct mai multi saci cu nisip sau pamnt. Ei vor mari rezistenta constructiei si vor sla!i radiatiile. Conditiile constructive pentru ca o pivnita sa poata 4i utilizata ca adapost sunt6 , +avanul sa 4ie solid, pre4era!il un planseu din !eton armat cu deschiderea ct mai mica <de la un perete la altul9. , 'mplasarea pivnitei , la unul dintre colturile cladirii, lnga un zid e;terior, pre4era!il 4ara deschidere spre e;terior. , Peretii , solizi, pre4era!il din !eton armat7 , )a nu 4ie traversata de conducte <gaz, apa, ncalzire9. , )upra4ata , su! 3C mp. Masuri suplimentare necesare6 , >nstalarea unor stlpi suplimentari de sustinere, asigurati n pozitie, daca deschiderea tavanului <distanta ntre stlpi, pereti9 depaseste 2 m7 , Consolidarea portiunii din peretele e;terior al !eciului, de deasupra solului pna la nivelul tavanului, cu un val de pamnt sau saci de nisip7 , $mplerea sau zidirea 4erestrelor pivnitei pe toata grosimea peretelui7 aerisirile sau cosurile se astupa7 , Etansarea usilor !eciului7 , 5otarea uneia dintre 4erestrele pivnitei cu un capac solid si etans , ca iesire de siguranta, amena"ata ast4el nct sa nu poata 4i !locata de darmaturi7 , 'mena"area unei treceri sau coridor de salvare spre cladirea vecina, cu sectiunea circa C,. ; C,1 m7 , Marcarea cu vopsea termorezistenta a unor sageti indicatoare n cteva locuri, pe supra4ete e;terioare vizi!ile, pentru ca adapostul sa poata 4i descoperit chiar n caz ca se darma. 'dapostul tip sm!ure. Pentru asigurarea unei protectii suplimentare <necesara mai ales n primele trei zile dupa e;plozie9 ar 4i !ine sa amena"ezi n interiorul adapostului nca o incinta cu nvelis de protectie <un sm"ure#. 'cesta ar putea 4i, de e;emplu, un 4el de cort sau acoperis din usi sau scnduri, spri"inite ,"os de peretii adapostului, iar sus ntre ele. 5easupra acestui acoperis interior se vor stivui saci sau 4ete de perna umplute cu nisip si pamnt pna la peretii si tavanul adapostului <4ig. 11..9.
>n lipsa unui !eci se poate sapa un transeu su! pardoseala, iar pardosela va 4i acoperita cu saci de pamnt. 5upa 3 zile pericolul cel mai mare trece si veti putea parasi adapostul interior <tip sm!ure9 pentru a trai n restul adapostului din cladire. 5ar a4ara nu vei putea iesi dect dupa 1C zileL =nauntrul adapostului vor 4i depozitate unelte de sapat , de care ar putea 4i nevoie pentru dezgropare, la iesire. Diat;a n adapost. >nevita!il ca viata mai multor persoane nghesuite ntr,un spatiu mic, cu dotari minimale, ntr,o perioada de criza, va naste mari pro!leme. )tresul psihologic poate 4i nsa micsorat printr,o pregatire corespunzatoare, respectiv prin antrenamente si simulari. )e recomanda ca aceste e;ercitii voluntare sa 4ie 4acute cu 4amilia de doua ori pe an, la cte un s4rsit de saptamna. :umai 11... 4dapost n casa =n 4elul acesta vor putea ntelege toti mem!rii 4amiliei pro!lemele de nghesuiala, plictiseala, alimentatie, igiena, disciplina s.a.m.d. ce pot aparea. 5ar ast4el de e;ercitii pot avea si alte e4ecte educative , !ene4ice pentru coeziunea 4amiliala. )e recomanda ntocmirea, a4isarea si nsusirea de catre toata 4amilia a unui regulament de comportare n adapost, care sa sta!ileasca o ordine privind6 scularea, culcarea, orele de masa, curatenia, activitati diverse, repartizarea sarcinilor < ntretinerea echipamentelor, instalatiilor7 curatenie7 pregatirea, servitul meselor7 gospodarirea proviziilor7 serviciul de garda, ascultarea radioului7 ierarhia colectivului9. +re!uie luate masuri ca 4iecare persoana sa ai!a mereu sarcini si ocupatii7 alt4el apar deran"amente psihice6 depresiuni, 4urie, violenta. )tocul de provizii. =ntr,o situatie de criza6 raz!oi, cutremur etc. pot disparea toate 4acilitatile pe care le consideram ?normale?6 comert, electricitate, apa, gaze etc. :ici !anii nu mai au valoare. Rezulta ca numai stocul personal de provizii te poate salva de la 4oame, sete, 4rig, !oala. # rezerva de alimente, apa, medicamente, energie pentru apro;imativ 1% zile tre!uie sa e;iste n 4iecare casa de om gospodar si responsa!il <e;ista si o!ligatii legale n acest sens9. *a o lista cu toate lucrurile si echipamentul necesare n adapost. :u uita un radio cu !aterii. 5e asemenea, 4acilitatile pentru igiena. :u ngramadi n adapost toate lucrurile posi!ile , mai lasa si putin loc de miscare. *oloseste logica, !unul simt. :u uita ca va tre!ui sa traiti acolo zile si nopti 4ara nici un contact cu e;teriorul. 'dapostul ti va 4i casa, masa, !aie, toaleta, curte. 5in cauza perisa!ilitatii alimentelor conservate, stocul de provizii tre!uie permanent gospodarit, re nnoit, pentru a se evita att cheltuielile inutile <supradepozitare9 ct si insu4icienta stocurilor <alimente stricate9. # lista cu toate sortimentele depozitate si datele lor de procurare si de nlocuire o!ligatorie a"uta mult la controlul situatiei. Poate ca toata aceasta munca si cheltuiala preventiva pare e;cesiva, inutila7 dar uita,te la televizor6 !uletinele de stiri sunt pline de situatii n care, daca ai ghinionul sa a"ungi, o sa 4ii 4ericit ca ai provizii pregatite. Rezerva de alimente. Consta numai din alimente uscate si conserve care sa reziste nealterate cel putin . luni n conditiile posi!ile de depozitare autonoma <racoare, uscat9 , 4ara 4rigider. /ista acestor provizii <4elul, cantitatea9 depinde de gusturile, o!iceiurile, conceptiile 4iecaruia. Conservele pot 4i procurate din comert <pre4era!il n cutii metalice9 sau preparate n casa6 4ierte, dulciuri, muraturi. Proviziile tre!uie sa 4ie su4iciente pentru cel putin 3 saptamni.
@rana si apa nu sunt contaminate direct de radiatii, ci indirect de pra4ul radioactiv care se poate aseza pe ele. @rana si apa vor 4i depozitate n vase !ine nchise, cu capac nsuru!at. =nainte de a des4ace un vas cu provizii, sterge !ine tot pra4ul de pe capac si zona nvecinata. Rezerva de apa pota!ila rezulta din necesitatea !iologica de consum a 1,-,2 1B zi de persoana. Rezerva de apa <mai importanta dect cea alimentara9 tre!uie sa acopere consumul pentru cel putin % zile n adapostul tip sm!ure. 'pa depozitata ntr,un cazan sau o cada tre!uie acoperita cu un capac din scnduri sau o 4olie de plastic. =nainte de a ridica capacul, sterge,1 !ine de pra4. Cnd se da alarma ?rosie?, sau alta echivalenta, tre!uie sa ntrerupi imediat alimentarea casei cu apa de la reteaua pu!lica. =n acest 4el, apa contaminata radioactiv, care va umple treptat reteaua localitatii, nu,ti va mai strica rezervele tale. /ista orientativa cu proviziile necesare unei persoane, pentru 1% zile6 Conserve! de carne, peste, salam , 2 Ag7 supe, preparate , % Ag7 legume , % Ag. >actate si grasimi! lapte pra4, 1 Ag7 !rnza , 1 Ag7 ulei, margarina , C,- Ag. 4limente uscate! pine , 2 Ag7 !iscuiti, 4ulgi etc. , C,- Ag7 zahar , C,- Ag7 sare, condimente , C,2- Ag7 marmelada, gem , C,- Ag. =iverse! ca4ea, ceai, cacao ,C,- Ag. ?autura! apa , %2 1. 5otarea individuala de salvare si interventie. *iecare locuinta ar tre!ui sa 4ie dotata cu urmatoarele echipamente, pentru a putea rezolva urgent6 ' , Primul a(utor si apararea contra radiatiilor! trusa de prim,a"utor auto <1 !ucB- persoane97 prelata <1 !ucB- persoane97 dozimetru7 & , Stingerea incendiilor! hidrant, racord pentru 4urtun, ro!ineti7 galeti a 1C lB!uc <% !uc la un ro!inet97 crlig cu coada si prelungitor <serveste la desprinderea o!iectelor care ard mocnit si la ndepartarea darmaturilor97 prelata pentru na!usirea 4lacarilor <igni4ugata97 4rnghie <pentru salvare, co!orre, catarare97 rezervor cu apa, cu o capacitate corespunzatoare marimii supra4etei de stins <pardoseala, acoperis9. C , =ezgroparea victimelor! o cazma cu coada scurta, ca sa poata 4i 4olosita n spatiu ngust7 lopata plianta <scurta97 ranga cu vr4 lat si ascutit7 4ierastrau ?coada de soarece?7 ciocan mare7 !om4aier7 dalta lata <spit97 topor7 4oar4eca <tip cleste9 pentru 4ier !eton. 5upa e;plozia atomica. Respecta instructiunile autoritatilor, cnd parasesti adapostul. Poarta manusi pentru manipularea o!iectelor contaminate <!anuite9 , 4ie nauntru, 4ie a4ara din adapost. /a reintrarea n adapost hainele e;terioare vor 4i oricum lasate a4ara , inclusiv ncaltamintea, sosonii, galosii. Cnd iesi din adapost ca sa 4aci rost de hrana, cauta alimente aparate natural sau arti4icial mpotriva contaminarii cu pra4 radioactiv, de e;emplu nuci, conserve, sau altele6 , #uale sunt destul de sigure, mai ales daca gainile au 4ost adapostite de pra4ul radioactiv7 , Carto4ii tre!uie spalati si curatati de coa"a, apoi gatiti, 4ierti7 , &oa!ele de 4asole, mazare, prote"ate de pastai, sunt comesti!ile7 , Derdeturile cum ar 4i6 varza, salata, ceapa vor 4i destul de !une de mncat, daca 4oile, 4runzele sunt strnse si se acopera !ine unele pe altele. 'runca 4oile e;terioare si pastreaza miezul7 , Pestele va 4i pro!a!il !un de mncat7 , 'nimalele care au stat a4ara pe cmp, neprote"ate de caderile radioactive, pro!a!il vor 4i contaminate.
Plantele vor ncepe oricum sa se contamineze dupa cteva zile de la depunerea pra4ului radioactiv, datorita a!sor!tiei prin radacini a apei si su!stantelor din sol. 'pa de la ro!inet sau cea de ploaie va 4i contaminata. *ier!erea nu ndeparteaza radiatiile. 5ar apa depozitata dinainte n puturi, pesteri, rezervoare acoperite ,este pro!a!il pota!ila <pna se contamineaza si ea de la apa proaspata9 &oala de iradiere , vezi la 813.0. 1!.2. R4&OIUL &IOLOGIC 5esi Conventia din 132- de la (eneva <semnata de 133 de state, dar neacceptata de 21 state9 a interzis arma !iologica, se pare ca numeroase tari au studiat,o si dezvoltat,o. Raz!oiul !iologic consta n aruncarea unor cutii cu micro!i sau otravuri, su! 4orma de pra4uri ori lichide, asupra adversarilor. &icro"ii sunt variante m!unatatite n la!orator ale unor !acterii, virusuri, ciuperci care produc !oli grave la oameni, animale, plante. Otravurile sunt to;ine 4oarte puternice, produse de micro!i sau de animale. 'rma !iologica actioneaza numai asupra organismelor vii, lasnd intacta in4rastructura7 este 4oarte ie4tina. Este arma tarilor sarace. >ata ct costa distrugerea unui singur om adversar6 cu arme conventionale apro;imativ 2CCC dolari7 cu arme nucleare , 1CC dolari, iar cu arma !iologica , 1 dolar. Pe de alta parte, oamenii se pot apara e4icient si simplu de armele !iologice <cunoscuteL9 prin vaccinare, igiena, masca respiratorie, decontaminare <spalare, neutralizare etc9. 'dica, se procedeaza la 4el ca la orice epidemie. 5e aceea arma !iologica nu este gndita sa omoare , ci sa incapaciteze populatia, soldatii, adversarii7 sau sa distruga economia ori agricultura adversarului <plantele agricole, animalele domestice9. Cele mai importante si mai cunoscute !oli grave care pot aparea n cazul unui raz!oi !iologic de moda veche sunt aratate n ta!el , dar e;ista si altele noi nca secrete, mult mai e4iciente, mai groaznice. 'lte in4ormatii6 'ntra;ul <!u!a neagra9 este o !oala a animalelor, care se poate transmite la om pe cale cutanata, pulmonara, intestinala. @olera se ia numai prin apa si alimentele contaminate. 5upa o incu!atie de 12,21 ore apare o diaree !rusca, nedureroasa, care poate atinge 2C1B2% h7 apoi voma. Ciuma <pesta9 poate avea diverse 4orme6 "u"onica <!u!oaie care apar n urma muscaturilor de purici in4ectati97 pulmonara <micro!ii patrund prin caile respiratorii97 septicemica <in4ectia se raspndeste n tot organismul, dupa un nceput !u,!onic sau pulmonar9. Ciuma !u!onica are o evolutie mai usoara. *ormele grave, mortale si e;trem de contagioase sunt cele pulmonara si septicemica. Dariola <varsatul96 dupa cteva zile de la aparitie, petele rosii se trans4orma n vezicule cu lichid limpede, care n scurt timp devin purulente. # data cu aparitia puroiului, starea generala se agraveaza din nou pentru 1C,1- zile. 5upa acest interval !u!ele se usuca si se co"esc. 'deseori !oala este mortala. Morva <rapciuga9 este o maladie contagioasa cu caracter acut, a cailor, transmisi!ila la om, caracterizata prin 4e!ra, eruptii ale pielii si mucoaselor. Principalul pericol al armei !iologice consta n 4aptul ca m!olnavirea se poate produce nu numai la persoanele care s,au a4lat n zona in4ectata ci si prin6 contactul necontrolat cu oamenii sau animalele provenite din zona in4ectata, nerespectarea regulilor de izolare <carantina9, consumarea apei si a alimentelor in4ectate. Protectia , se poate 4ace prin masuri de6 a9 'nihilarea cailor de transmitere a in4ectiilor6
, prote"area cailor respiratorii, a pielii si mucoaselor cu a"utorul mi"loacelor speciale sau simple de protectie individuala7 , etansarea usilor si 4erestrelor de la locuinta, ntreprindere etc7 , igiena stricta6 evitarea consumarii apei din surse necontrolate de organele sanitare7 evitarea mncarii neprelucrate la cald <se va consuma numai apa 4iarta timp de 2C minute97 prote"area rezervelor de alimente7 , colectarea igienica a gunoaielor7 mentinerea curateniei la closete < n special a celor 4ara apa curgatoare7 dezin4ectarea si decontaminarea lor se 4ace cu cioramina sau var97 autocontrolul preventiv al corpului si m!racamintii7 , decontaminarea locuintei, a surselor de apa si a alimentelor7 , anuntarea organelor de protectie civila n cazul aparitiei unor aglomerari suspecte de insecte sau rozatoare. J !9 Cresterea rezistentei organismului6 prin vaccinare. c9 >zolarea sursei de in4ectie6 orice persoana cu temperatura mare tre!uie izolata si anuntata la medic7 ndeplinirea indicatiilor date de organele medicale privind depistarea purtatorilor de micro!i. 5upa atacul !iologic ,o mare importanta n prevenirea !olilor molipsitoare o au6 respectarea normelor de igiena individuala si colectiva, igiena resurselor de apa, com!aterea insectelor si rozatoarelor. &oala 5urata 5urata )imptome incu!are !olii, pna zile la deces, zile 'ntra;ul 1,3,4e!ra, o!oseala, respiratie grea, soc, pneumonie &otulismul 2,% 1,3 as4i;ie &ruceloza 0,21 cteva la animale6 avortul epizootie7 la om6 septicemie cu stare acuta si atenuata. Ciuma <pesta9 *e!ra W @olera 1,3 1C,2C 1,. ma; 3C 1,2 1%,21 Calea de transmisie
+ularemia 3,Dariola 1,%
piele, respiratie, digestiva hrana, respiratie contactul cu animalele in4ectate sau produsele acestora 4e!ra, dureri de cap, greturi, respiratie, piele voma, agitatie, delir dureri musculare, la cap, contact transpiratie intensa 4e!ra, voma, dureri hrana a!dominale, diaree, stare generala proasta ca ciuma, dar mai sla!e 4e!ra mare, dureri de cap, respiratie, hrana, voma, stare generala rea, pete piele rosii care ncep sa se um4le
)tai n adapost sau n casa pna la terminarea decontaminarii strazilor, terenurilor etc. in4ectate. :u consuma alimentele si nu 4olosi o!iectele gasite pe cmp, sau pe strada. $neori caderea !om!elor !iologice poate sa treaca neo!servata. /a locul caderii se pot gasi6 !ucati de di4erite marimi din !om!ele !iologice aruncate din avion, resturi de cutii, pachete, saci, precum si grupuri neo!isnuite de insecte, rozatoare, pasari , n cantitati uneori nepotrivite locului sau anotimpului respectiv. :u atinge o!iectele suspecteL 5aca insectele sau rozatoarele descoperite au tendinta de mprastiere, organizati pe loc echipe de 3,% oameni ca sa le prinda si sa le distruga, 4ara nsa a le atinge direct cu mna, ci 4olosind unelte improvizate, la
ndemna6 sape, lopeti etc. >nsectele, rozatoarele, o!iectele suspecte gasite lnga locurile unde au cazut !om!e vor 4i distruse, decontaminate cu lapte de var, 4ormol sau acid 4enic. 5aca nu este pericol de incendiu , locul respectiv se stropeste cu petrol si se aprinde. )e considera contaminati oamenii si animalele a4late n focarul "iologic, care au consumat alimente sau apa suspecte, in4ectate, ori au venit n contact direct cu oamenii si animalele m!olnavite. +oti cei contaminati !iologic vor e;ecuta decontaminarea sanitara, iar hainele lor vor 4i tratate n locuri special amena"ate de catre organele de protectie civila. )e vor lua masuri ca nici o persoana sau animal sa nu paraseasca zona supusa atacului !iologic si nici un o!iect, aliment sau produs agricol sa nu 4ie scos din zona contaminata. Prin aplicarea carantinei se interzice si patrunderea n zona contaminata a oricarei persoane din a4ara acestei zone. /a primele semne ale !olii tre!uie chemat medicul si anuntate autoritatile. Pna la venirea medicului, !olnavii suspecti vor 4i izolati ntr,o ncapere separata, vor mnca din 4ar4urii si cu tacmuri tinute separat de celelalte vase ale 4amiliei. #!iectele atinse de acestia <vesela, haine, asternuturi, closet etc.9 vor 4i decontaminate prin 4ier!ere cu lesie. 1!.3. R4&OIUL C#IMIC )u!stantele to;ice de lupta <)+/9, chiar n cantitati mici, provoaca urgent vatamari grave si chiar moartea. Ele pot actiona su! 4orma de gaze, vapori, n stare solida, lichida <picaturi9 si patrund n organism prin6 aer, apa, hrana, piele. 5ar )+/ si pierd capacitatea de distrugere relativ repede <cteva zile9. $nele si pastreaza capacitatea de actiune mai mult timp, 4iind considerate ?persistente?, iar altele mai putin timp, 4iind socotite ?trecatoare?. 5upa e4ectul asupra oamenilor, )+/ se mpart n6 neuroparalizante, as4i;iante, su4ocante, to;ic vezicante, iritante, psihochimice. Persistenta )+/ este in4luentata de starea vremii si de natura terenului. 'st4el6 curentii de aer mprastie su!stantele su! 4orma gazoasa sau de vapori, micsorndu,le e4icacitatea7 temperatura ridicata le scurteaza persistenta7 ploile spala terenul contaminat, uneori chiar apa din sol le dizolva si le neutralizeaza. Pe solul pietros )+/ au persistenta mai mica dect pe un sol a4nat, acoperit cu vegetatie. Cele su! 4orma de gaz sau vapori mai grei ca aerul se acumuleaza n al!iile rurilor, vai, santuri, paduri, locurile cu vegetatie nalta si deasa, ceea ce le permite sa,si prelungeasca capacitatea de actiune, chiar daca sunt trecatoare. Conditiile meteorologice cum ar 4i temperatura, vntul, ploaia, ninsoarea, ceata etc. au o in4luenta puternica asupra starii zonei contaminate si duratei de actiune a )+/. Dntul puternic, violent, sla!este actiunea gazelor < mprastie si dilueaza aerul contaminat7 mareste viteza de evaporare a su!stantei to;ice9. Dntul sla! sau lipsa vntului ntareste actiunea )+/. Precipitatiile <ploaia, zapada9 nu sunt 4avora!ile )+/. Ploile puternice spala su!stantele de pe sol, de pe o!iecte, si micsoreaza 4oarte mult gradul de contaminare. Protectia oamenilor si a animalelor mpotriva actiunii )+/ consta n evitarea contactului direct cu acestea prin6 adapostirea n camera de locuit sau adaposturi etanse, cu atmos4era nepoluata7 m!racarea mi"locelor individuale de protectie <masca contra gazelor si com!inezonul de protectie a pielii9. 'ccidentele chimice <industriale, de transport etc9. /a aparitia pericolului de raspndire accidentala a unor su!stante periculoase, autoritatile vor alarma populatia din zona de actiune a norului sau a lichidului to;ic. Cetatenii se vor apara 4ie cu mi"loacele individuale de protectie <masca, pele,rina etc9, 4ie prin adapostirea n locuinte < ntr,o ncapere etanseizata9, adaposturi de protectie civila, sau prin evacuare <autoevacuare9 temporara. Protectia animalelor se realizeaza prin izolare n gra"duri la care se danseaza usile, 4erestrele. =n zona de actiune a norului to;ic se mai introduc6 restrictii de consum a apei si produselor agroalimentare sau 4ura"elor e;puse contaminarii7 restrictii de circulatie7 masuri suplimentare de paza si ordine. /a masca de gaz se pot asam!la diverse cartuse 4iltrante, marcate cu o !anda de culoare6
, gal!ena , pentru protectie contra clorului, !io;idului de sul4, hidrogenului sul4urat7 , al!astra <pentru acid cianhidric97 , verde <pentru amoniac9. 1!.4. MUNIIA NEE5PLODAT :e!unia unora devine su4erinta altora, mai devreme sau mai trziu. si azi mai apar !om!e, grenade, proiectile ramase din raz!oaiele mondiale. Recent au nceput sa apara si proiectile din uraniu saracit , totusi radioactiv. )au minele antipersonal6 pna n 1330 4usesera pozate n lume <'ngola, &osnia, Cam!odgia, Mozam!ic, '4ganistan etc.9 circa 0C,1CC milioane de mine ,care 4ac n continuu apro;imativ 2CCC victime pe luna <ma"oritatea copii9. 5aca descoperi munitie sau armament de orice fel! - :$ le atinge, :$ le lovi, :$ le misca7 , :$ ncerca sa demontezi 4ocoasele sau alte elemente componente7 , :$ le ridica, transporta sau depozita n locuinta, n curte sau n gramezi din 4ier vechi7 , )emnalizeaza si marcheaza vizi!il si e;plicit locul, pericolul7 , 'nunta imediat PolitiaL 1". PRIMUL AJUTOR 13.1. Principii generale =nainte de a ndeparta victima, $rgente si prioritati, Eli!erarea, dezgroparea victimelor, Cum dai primul a"utor, Evacuarea ranitului 13.2. socul psihologic 13.3. $rgentele6 hemoragii, plagi, rani @emoragia, @emoragia interna, Ranile, Cangrena 13.%. #prirea respiratiei sau a inimii )topul respirator, )topul cardiac, /esinul, )incopa, Criza de inima, necul 13.-. *racturi, lu;atii, entorse *ractura, /u;atia, Entorsa, ntinderea 13... 'ccidente produse de caldura, electricitate, chimicale 'rsuri de la 4lacara, Electrocutarea, +rasnetul, 'rsuri produse de su!stante corozive, 'rsuri de la soare, >nsolatia, E;tenuarea, >nto;icatia respiratorie, 's4i;ierea cu o;id de car!on 13.0. 'ccidente produse de violenta Muscaturile produse de6 om, animale, insecte, ntepatura de al!ina, viespe, necarea <cu un o!iect9, /ovitura la cap, Paralizia, 'ccidente produse de viteza e;cesiva, :asterea accidentala, &oala de iradiere 13.1. 'ccidente la ochi #r!irea produsa de6 )oare, *ulger, )tropi de acid, chimicale, piper, ' intrat ceva n ochi, #chiul nvinetit, Cum a"uti un nevazator 13.3. 'ccidente produse de 4rig =nghetul <hipotermia9, 5egeraturile, &oala de transeu <la picioare9, >nsomnia, Parazitii, >giena o!ligatorie 13.1C. 'ccidente de calatorie &asici la picioare, $rticaria, Raul de mare, Rani produse de apa sarata, Constipatia, &uzele crapate, pielea uscata
13.11. 'ccidente produse de 4oame >nto;icatia alimentara, otravirea, >nto;icatia cu chimicale 13.12. Pericolele naltimii 'meteala, )inucigasul, Raul de altitudine, *le!ita 13.13. &oli in4ectioase 13.1%. +ransportul accidentatilor 13.1-. 5a,i mortului o ultima sansa 1".1. PRINCIPII GENERALE Primul a"utor are doua scopuri principale! - sa salveze viata accidentatului, si , sa asigure vindecarea lui 4ara, sau cu ct mai putine urmari. *iecare om tre!uie sa 4ie pregatit, sa stie cum se da primul a(utor. 'cordarea primului a"utor e o ndeletnicire care tre!uie nvatata si e;ersata dinainte <vezi 82C.39. Chiar daca n continuare sunt indicate numeroase metode si s4aturi aparent usor de aplicat <din pacate ele nu acopera toate accidentele posi!ile9, nu poti deveni instantaneu un salvator priceput si ndemnatic. Putina e1perienta practica valoreaza infinit mai mult dect o tona de teorie. =nvata si medicina naturala! <auto9masa", presopunctura, ier!uri de leac. Cnd nu se poate a"unge la medic sau la spital, uneori supravietuitorul ori salvatorul tre!uie sa ia masuri drastice ca sa salveze o viata. $nele s4aturi din acest capitol sunt destinate numai pentru aceste mpre"urari. 4tentie! s4aturile si retetele din acest Manual pot servi n situatii grave, de criza, dar nu pot nlocui mediculL I nainte de a ndeparta victima sau victimele de la locul accidentului6 , Cheama si capaciteaza nca 2,3 persoane disponi!ile, ca sa,ti dea a"utor, si da,le indicatii precise , nu lasa nimic su! nteles. , Cheama sau trimite pe altcineva dupa un medic, )alvare, )alvamont etc. , Potoleste panica si ndeparteaza persoanele care stn"enesc ori se nghesuie. , Deri4ica pericolul imediat al pra!usirii unor ruine, aprinderii gazelor, ciocnirii unor vehicule, electrocutarii etc. , Cauta o trusa de prim,a"utor < n automo!ilul stricat etc9. , 5a primul a"utor , tie si celorlalte victime. I )ta!ileste urgentele si prioritatile6 , cnd sunt mai multe victime , cea cu mai multe rani tre!uie tratata prima7 dar ocupa,te mai nti de cei cu sanse, nu pierde timpul pretios cu muri!unzii irecupera!ili <trist, dar e4icient97 , dintre mai multe rani, ordinea gravitatii este6 . nti stopul cardiac si respirator7
. apoi hemoragiile mari, otravirea, socul7 . apoi altele. Procedeaza cu logica si !lndete, pentru ca sa nu faci mai mult rau dect "ine. Cineva zicea6 aproape toti oamenii mor din cauza leacurilor, a tratamentului, nu a !olii. 5aca se poate, e;amineaza victima nainte de a o muta, dar daca starea de accident sau pericol continua sa e;iste si conditiile meteorologice sunt ne4avora!ile, du imediat pacientul ntr,un loc 4erit si sigur. I Pentru eli!erarea sau dezgroparea si salvarea victimelor !locate n epave ori su! darmaturi sunt necesare cunostinte de specialitate, echipament adecvat <vezi 811.19, un plan de actiune. /a nceputul oricarei interventii de salvare sau de scoatere tre!uie gndit ast4el6 $nde <este victima9? Ce <ameninta, risca victima6 surpare, 4oc, apa, gaze etc.9? Cine <tre!uie salvat primul9? Cum <se poate a"unge pna la victima6 traseul de salvare9? /ucrarile de salvare, eli"erare, descarce rare pot 4i6 , ndepartarea sau ridicarea darmaturilor, a resturilor de vehicul7 , )trapungerea unor pereti, ziduri, plansee7 , )pri"iniri, consolidari7 , #colirea sau taierea unor ruine, grinzi, plansee, constructii metalice, usi de4ormate , care !locheaza si mpiedica naintarea, accesul7 , Evitarea ca!lurilor electrice sau conductelor cu gaze, apa, com!usti!il7 , Eli!erarea victimelor, n urmatoarea succesiune6 mai nti capul si pieptul7 acordarea primului a"utor <da,i sa !ea apa , alt4el moare din cauza socului97 evacuarea din zona periculoasa. I Cum dai primul a"utor6 a9 Pastreaza-ti calmul. !9 :u schim!a pozitia si locul victimei nainte de a te lamuri de ce su4era. c9 )ta!ileste capacitatea de reactie a victimei, scuturnd,o usor <=nsa :$,i zglti capul sau gtul9. ), ar putea sa 4ie doar socata, nu chiar inconstienta. Deri4ic,o prin atingerea usoara cu degetul pe ochi6 daca clipeste, nseamna ca e constienta. :iciodata nu tipa, nu zglti, nu lovi. :u o 4orta sa !ea, mai ales !auturi alcoolice. d9 5aca victima e inconstienta, dar respira , veri4ica daca are hemoragie, daca este ranita la cap, gt sau la sira spinarii <vezi la 813.-9. e9 ntinde victima pe o supra4ata plana, 4i;a. 5aca e nevoie sa 4ie rasucita <de e;emplu, sta cu 4ata n "os9, tre!uie rostogolit simultan ntregul corp <cap, gt, trunchi s.a.m.d. , mpreunaL , vezi la 813.139. 49 5aca nu respira , 4a,i imediat respiratie arti4iciala <vezi la 813.%9.
g9 5aca n,are puls , 4a,i masa" cardiac <vezi la 813.%9. h9 5aca victima nu e grav accidentata, sau dupa ce primeste primul a"utor , si revine si e constienta, aseaz,o n pozitia de refacere , vezi mai "os. i9 Dictima va 4i ncalzita sau va sta la caldura <dar nu supra ncalzita9 iar hainele strmte ori strnse vor 4i des4acute, sla!ite. =n anumite cazuri circulatia sngelui tre!uie activata <vezi 813.29, alteori ea tre!uie sla!ita <vezi 813.3, 13.09. "9 5a,i sa !ea <putin9 ceai, apa , dar :$ si celor raniti la piept, a!domen, sau celor inconstienti7 A9 ncura"eaz,o. I Pentru a aseza victima n pozitia de re4acere <pe o parte , pre4era!il pe dreapta , 4ig. 13.19, procedeaza ast4el6 , ntinde victima pe spate7 , )tai lnga ea <pe partea dreapta97 , Ridica,i soldul drept, ntinde,i !ratul drept si !aga,i palma su! sold7 , Ridica,i genunchiul drept si pune,i talpa pe sol, ct mai aproape de palma de su! sold7 , 'puc,o de haine, la umarul si soldul stng7 , +rage cu gri"a victima spre tine, rasucind,o pna ce trunchiul a"unge perpendicular pe sol7 , )coate,i putin cotul drept de su! piept7 , &aga,i mna stnga <cu palma n "os9 su! o!raz7 capul sa stea n prelungirea corpului. 13.1. 4sezarea victimei in pozitia pe o parte, de refacere 4lte situatii de asezare! 5aca victima6 , are fata rosie , aseaz,o cu capul mai sus dect picioarele7 , are fata palida - aseaz,o cu picioarele mai sus dect capul7 , varsa ori pierde snge pe gura, e ranit la cap, lesinat - aseaz,o pe o parte <la 4el si accidentatii care tre!uie lasati singuri97 , e ranita la a"domen, are dureri n corp , aseaz,o ntinsa pe spate, cu genunchii ridicati si spri"initi <pe un sul gros de haine etc97 , e ranita la plamni, la piept$ respira cu greutate , aseaz,o cu pieptul mai ridicat I Evacuarea ranitului din zona periculoasa6 , 5aca esti singur cu victima si evacuarea ei imediata e o!ligatorie si vitala6 ridica,i trunchiul si pune, o pe sezut, cu corpul putin aplecat nainte. )tai n spatele ei si spri"in,o cu genunchii. &aga,ti minile pe la su!tiorile sale si adu,i un ante!rat n 4ata pieptului. 'puca,i ante!ratul cu am!ele mini. Ridic,o si spri"in,o pe soldul tau. Retrage,te trnd,o <4ig. 13.29. , Pentru alte situatii , vezi la 813.13. 13.2. 8vacuarea unei victime dintr-un automo"il
1".2. sOCUL PSI#OLOGIC Multi accidentati mor nu datorita ranilor, ci din cauza netratarii socului. socul psihologic produs de accident ncetineste toate 4unctiile vitale, sla!este circulatia sngelui. socul se ampli4ica datorita hemoragiei, durerii, e;punerii la intemperii, o!oselii. /a #R>CE accident si actiune de supravietuire, indi4erent de conditii, victima sau victimele tre!uie tratate de soc. I Simptome! ranitul este nelinistit, palid, are pielea rece, lipicioasa, i este 4rig. Pe 4runte i apare transpiratie. &uzele sunt decolorate. Pulsul creste si sla!este pna nu se mai simte. Dictima poate 4i sla!a, ametita, dezorientata, 4ara capacitate de reactie, nsetata7 vomita, lesina <uneori n mod repetat9. I Primul a(utor! tre!uie sa actionezi imediat si prioritar asupra ta sau a tovara,silor din grup, pentru tratarea socului <cu e;ceptia cazului n care e;ista pro!leme si mai grave sau mai urgente6 stop cardiac, hemoragii etc9. , +rateaza,te pe tine6 1. Cauta un adapost contra ploii, vntului si zapezii <vezi la 8097 2. =ntinde,te "os con4orta!il, cu picioarele putin mai ridicate <pentru o mai !una alimentare a creierului cu snge97 3. 5eschide sau largeste hainele strnse, strmte, 4ara a provoca nsa racirea corpului7 %. Calmeaza durerile <daca poti9 si trateaza ranile7 -. =nveleste corpul cu haine suplimentare sau paturi pentru a,1 ncalzi, dar 4ara sa,l supra ncalzesti <sa nu transpire97 .. &ea lichide calde si dulci, mannca !iscuiti si dulciuri , dar nu o 4ace cnd !anuiesti o hemoragie interna <vezi la 813.39. , Cnd tratezi pe altcineva care e socat, ia aceleasi masuri ca mai sus -plus! 1. =ntinde victima pe spate, apuca,i gleznele si ridica,i picioarele la verticala <4ig. 13.39. 2ine,le asa vreo 1-,2C sec, apoi co!oara,le, spri"ina,le pe ceva <scaun, geamantan etc.9 si lasa,le sa stea mai sus dect corpul <vreo 3C cm97 2. 5aca victima si pierde cunostinta, aseaz,o cu 4ata n "os <sa nu se nece cu lim!a, sngele etc97 3. =ncura"eaz,o7 vor!este,i7 13.3. Primul a(utor n caz ele soc psihologic %. Evita zgomotele, panica7 4a liniste n "ur7 nu,i da ngri"iri care nu sunt strict necesare pentru salvarea vietii <dar nu uita ca durerile si 4rica in4luenteaza n rau starea generala a victimei9. 1".3. URGENELE % #EMORAGII- PLGI- RNI Primul a"utor n cazul ranilor se 4ace con4orm unei succesiuni de masuri6 , #prirea urgenta a sngerarii7 , Calmarea durerii7 , Curatarea si pansarea ranii.
@emoragia , tre!uie tratata cu ma;ima prioritate, chiar naintea stopului respirator,dar nu naintea stopului cardiac. Pierderea !rusca a 1B3 din cantitatea totala de snge din corp produce moartea. Chiar scurgerea unei cantitati mici de snge produce o impresie socanta. )ngerarea poate 4i arteriala ,cu snge mai deschis la culoare, care tsneste intermitent prin plaga , cu 4recventa pulsului. /a hemoragia venoasa sngele este rosu nchis si se scurge continuu, 4ara tsnituri. Primul a"utor opreste sngerarea pentru moment7 oprirea de4initiva ar tre!ui 4acuta de un medic. 5aca opresti scurgerea, :atura intervine si victima se a"uta singura6 sngele este antiseptic si auto, coagulant <se ncheaga ntr,un timp de la cteva secunde pna la peste 1C minute9. Cnd cineva pierde snge tre!uie intervenit $R(E:+6 -4pasa cu degetele chiar pe rana sau gaura <daca nu este vreun corp metalic, piatra sau lemn nauntru9. )au apasa cu degetul pe traseul vasului ranit, ntr,un punct accesi!il. Pe o artera punctul e situat oriunde ntre inima si rana care sngereaza, de e;emplu acolo unde se simte artera pulsnd. =n cazul unei vene, punctul va 4i n partea opusa inimii, dincolo de rana. 'ceasta interventie imediata creeaza un ragaz n care se procura materiale si se pregateste pansamentul. Ciupeste si apropie marginile ranii cu degetele. 2ine,le mereu apasate si strnse , indi4erent ct esti de o!osit, murdar sau speriat. , Pune un pansament! tampon de vata, !atista, !asma, direct pe rana, ca sa opresti ct mai !ine scurgerea sngelui si strnge,1 cu o 4asa, un 4ular sau o !atista. :$ e o!ligatoriu ca tamponul sa 4ie 4oarte curat , desi ar 4i pre4era!il. #preste scurgerea cu orice material ai la ndemna. :u pierde timpul cautnd un material igienic. +otusi, nu,i !aga murdarie n rana. , 5aca sngele stra!ate un tampon prea m!i!at, nu,l arunca, ci adauga nca unul deasupra. , ndoaie strns mem!rul ranit, din articulatia de deasupra ranii sngernde7 pentru ca mem!rul sa ramna n aceasta pozitie, cele doua segmente se leaga cu o 4asa, cordon, curea etc. , 'saza, ntinde ranitul ast4el nct partea corpului cu rana sa 4ie mai ridicata dect restul corpului. , *u spala rana. , *u curata si nu ndeparta coa"a sau cheagul 4ormat. , 5aca scurgerea nu s,a oprit dupa manevrele precedente, pune,i un garou , o 4sie de cauciuc, un cordon, o cravata sau o curea, cu care mem!rul ranit se n4asoara si se leaga strns la radacina, strangulnd artera sau vena pna nceteaza hemoragia. E4icienta strangularii creste daca su! garou, deasupra arterei, venei gaurite se pune un sul de 4asa, o !atista mpaturita etc. (aroul este o metoda e4icienta, dar periculoasa$ se 4oloseste numai daca6 celelalte metode indicate mai nainte nu dau rezultate, este amputat un mem!ru, n rana este un corp mare, rana e 4oarte mare si are margini zdrentuite. )trnsoarea garoului <4ig. 13.%9 tre!uie sla!ita dupa 4iecare 3C de minute, pentru a lasa sngele sa circule 3C,.C secunde prin tesuturi7 alt4el, tesuturile nealimentate cu o;igen se distrug si mem!rul se cangreneaza. 13.%. Carou 'sa ca6 :$ strnge prea tare !anda"ul sau garoul , doar ct e nevoieL :$ pune garou la gt. , <ransporta ct mai repede ranitul la doctor, la spital.
:u uita6 tine ridicat !ratul sau piciorul cu o rana deschisa, caci n 4elul acesta presiunea sngelui din mem!ru se reduce si scurgerea va sla!i, poate chiar se va opri. @emoragia interna , poate aparea n cazul accidentelor violente6 cazatura, pra!usire, ciocnire, strivire s.a.m.d. I Simptome! ranitul este rece, lipicios, palid. Pulsul este accelerat, dar sla!, de,a!ia se simte. 're tendinta sa lesine. 're dureri. Este nelinistit. =i sla!este acuitatea vizuala, vederea. Este din ce n ce mai nsetat. $neori scuipa snge ,ca o spuma rosie sau ca grauntele de ca4ea rsnita. E;crementele arata ca gudronul sau ca zatul de ca4ea, alteori au pete de culoare rosu aprins. I Primul a(utor! n ast4el de cazuri, pna la sosirea )alvarii, ranitul tre!uie sa stea nemiscat, culcat, 4ara spri"in la cap, eventual cu picioarele mai sus dect capul. *ii prudent cu primul a"utor. :u,i da sa !ea, dar umezeste,i !uzele cu o crpa uda. Misca,1 ct mai putin posi!il. 're nevoie urgenta de un medic. Ranile6 calmeaza,i durerea cu un antinevralgic sau algocalmin si m!ar!ateaza,1. Rana tre!uie curatata si pansata pornind de la ideea clorice plaga accidentala este in4ectata. 5aca nsa nu ai la ndemna pansamente sau materiale sterile, igienice, lasa mai !ine rana e;pusa la aer , dupa ce opresti hemoragia. Ca sa a"ungi la rana, nu pierde timpul ncercnd sa des4aci nasturi, sirete, capse. )4sie, taie, rupe haina <totusi cu atentie, ast4el nct sa poata 4i re4acuta, cusuta, daca va 4i nevoie9. *ii atent sa :$ introduci murdarie n rana, sa nu atingi rana cu degetele, sa nu 4ii murdar pe mini. =nainte de a e;trage corpurile straine din rana, sterilizeaza vr4ul cutitului sau acului prin ardere la 4lacara mai multor chi!rituri, a unei lumnari. )pala zona din "urul ranii cu apa si sapun, apa 4iarta, urina, mngind usor, mereu cu mna dinspre rana spre e1terior <niciodata n sensul invers9. :u turna dezin4ectantul direct pe, sau n rana7 4oloseste,1 la curatirea zonei nvecinate. Rana si zona vecina tre!uie lasate sa se usuce nainte de a le !anda"a. 5upa ce cureti marginile ranii, ai voie s,o tamponezi cu o !ucata de pnza curata si apa cu sapun. *ii ct mai e;igent si scrupulos n privinta curateniei. 5aca plaga a 4ost produsa prin ntepare cu un cutit, ac, teapa, curat,o apasndu,i marginile pentru a stoarce sngele. # rana care nu se nchide si nu se vindeca repede <ulceroasa9 poate 4i tratata e4icient prin aplicarea de larve vii <de muste etc.9 pe ea. 'cestea se hranesc cu puroiul, in4ectia, carnea putreda , dar ocolesc carnea sanatoasa. ?anda(ul tre!uie sa 4ie ct mai curat posi!il , si nu prea strns. E nevoie de un medic7 nu uita riscul de in4ectie. 5aca gasesti o trusa de prim a"utor6 , Curata rana cu un dezin4ectant sla!6 solutie de cloramina, rivanol, acid !oric, apa o;igenata, permanganat <vezi 82.%9 sau apa 4iarta si racita , dar :$ cu alcool sau tinctura de iod <sunt iritante9. , Coase o rana sau o taietura adnca cu un ac si ata, matase sau par din coada calului, ca si cnd ai nnadi doua !ucati de pnza. Prima cusatura e la mi"locul ranii6 se apropie marginile ranii, se coase, se nnoada, se taie capetele s.a.m.d. )au aplica una sau cteva 4sii nguste de plasture < n 4unctie de lungimea taieturii9, ca sa tina apropiate marginile ranii 4ara a o acoperi de tot <rana tre!uie sa ?respire?97 , 'plica pe rana o compresa sterila si un strat de vata.
, *i;eaza pansamentul cu leucoplast sau o 4sie de ti4on. Pentru ca pansamentul sa se sustina !ine, n4asurarea ti4onului se va 4ace <4ig. 13.-96 de la stnga la dreapta7 de la e;tremitatea mem!rului spre radacina lui7 su4icient de strnsa , ca sa mentina pansamentul, dar destul de sla!a ca sa nu stn"eneasca circulatia sngelui7 se ncepe cu cteva spire de 4i;are la distanta de o palma de locul plagii, iar nodul de s4rsit al 4esei sa nu 4ie pe rana7 4iecare spira va acoperi "umatate din latimea celei precedente <ca la moletiere9. Cangrena , este distrugerea tesutului, a carnii, datorita neo;igenarii, a lipsei de snge. 5e o!icei, mai nainte de aparitia cangrenei zona se um4la, devine palida , apoi ros,al!astruie. Cnd apar ast4el de semne prevestitoare, nseamna ca ceva e prea strns, n neregula6 imediat tre!uie sla!ite garourile, atelele, !anda"ele de deasupra zonei respective. 5upa ce tesutul moare, nimic nu,l mai poate vindeca si re nvia. 1".4. OPRIREA RESPIRAIEI SAU A INIMII #prirea respiratiei sau a inimii lipseste organismul de o;igen si produce moartea creierului n 3,minute, iar a inimii n 0,1 minute. 5aca lipsa de o;igen depaseste - minute, reanimarea victimei nu mai e posi!ila. )topul respirator6 #prirea respiratiei poate 4i cauzata de6 , astuparea caii respiratorii, necarea cu un o!iect <vezi 813.097 13.-. 4plicarea "anda(ului , nec < n apa9 sau electrocutare7 , into;icare cu 4um, gaze, 4lacari7 , lipsa de o;igen < n ncaperi si adaposturi neventilate97 , apasarea pieptului < ntr,o avalansa etc9. I Simptome! , Miscarile pieptului lipsesc sau sunt sla!e, inegale pe stnga si dreapta, a!domenul si pieptul nu se misca n acelas sens. , &uzele, unghiile sunt vinete. , Pielea e vnata, transpirata. 5aca accidentatul nu respira <respiratia nu se vede si nu se aude , apropie urechea de gura lui9, atunci6 , Deri4ica mai atent respiratia prin6 a!urirea unei oglinzi tinuta n 4ata gurii si narilor7 miscarile pieptului7 veri4ica pulsul. , >ndeparteaza,i corpurile straine si lichidele <snge, secretii, apa, voma9 din gura sau gtul victimei , poate ca ncepe singura sa respire. =naintea acordarii primului a"utor veri4ica6 , Cnd victima este culcata pe spate, 4alca sa nu cada n "os7 , Respiratia sa nu 4ie galagioasa, hritoare <din cauza unui o!stacol pe caile respiratorii97
, )a nu,si nghita lim!a. 'poi , du victima la aer curat si reporneste,i respiratia7 da,i6 I Primul a(utor! 4a,i respiratia arti4iciala. 'ctioneaza ct mai iute. )uccesul e de 3CR daca intervii pna n 2 minute de la stopul respirator, apro;. -CR daca interventia ncepe dupa % minute si doar 1CR dupa . minute. Metoda gura la gura <4ig. 13..96 13... Respiratia artificiala - gura la gura 1. =ntinde victima pe spate si aseaza,te n genunchi, la dreapta ei7 2. *iecare secunda conteaza , asa ca :$ pierde timpul sa,i cureti "ine gura si gtul de eventualele murdarii sau o!structii, eventual doar daca trea!a s,ar putea 4ace rapid , printr,o simpla stergere cu un deget < n4asurat ntr,o crpa97 daca are proteza, lasa,i,o n gura7 3. 5a,i capul mult pe spate si mpinge,i 4alca ast4el nc t gura sa se deschida !ine iar traseul prin care circula aerul spre plamni sa 4ie li!er <victima sa 4ie n asa,zisa postura a ? nghititorului de sa!ii?9 , aceasta manevra pregatitoare este vitala7 daca eventual ai < n trusa9, 4oloseste pipa Caudel <o !ucata de teava ndoita special9. 5aca nsa victima pare a avea o 4ractura la gt6 lasa,i capul 4i;at ntre doua caramizi sau pietre7 deschide,i usor gura, apasnd ncet pe !ar!ie si tragnd,o n "os si spre nainte7 %. 'stupa,i narile, strngnd nasul cu degetele de la mna stnga si pune,i o !atista curata peste gura7 -. >nspira adnc, deschide,ti gura mare si aplic,o strns lipita pe !atista, peste gura victimei7 .. E;pira si su4la,i aer n plamni. 5upa ce vezi ori simti ca i se umila pieptul, deslipeste,ti gura de a victimei si lasa sa,i iasa aerul din piept7 0. >nspira adnc, respira singur si urmareste daca si cum pieptul i se co!oara <dezum4la9 de la sine <4ii atent daca ncepe sa suiere, adica sa respire si sa inspire singur97 1. 5aca nu da vreun semn de viata, de respiratie, da,i din nou capul pe spate si su4la,i din nou aer n piept7 3. Repeta n continuare manevrele si ciclul descris mai sus. /a nceput su4li, l um4li de .,0 ori ct poti de repede7 n continuare, daca e adult , i 4aci apro;imativ 1C,12 insu4lari pe minut, iar unui copil cam 2C de insu4lari usoare, pe minut. 5upa 4iecare insu4lare 4acuta victimei, respira singur o data, ca sa,ti revii. *ota! , Posi!ilitatea de circulatie a aerului prin gtul victimei <pozitia nghititorului de sa!ii9 tre!uie veri4icata si mentinuta permanent, pna la sfrsit. , 5upa primele . respiratii rapide ai voie sa cureti gura victimei, apoi imediat continua respiratia arti4iciala n ritmul indicat mai nainte. 1C. 5aca nu poti deschide gura victimei, sau nu i,o poti 4olosi, 4oloseste metoda ?gura la nas?, astupnd !ine gura victimei si su4lndu,i aer prin nas7 restul indicatiilor de mai sus ramn vala!ile. Cnd nu se poate 4ace respiratia gura la gura, de e;emplu victima e ranita la 4ata sau necesita masa" cardiac, se 4oloseste metoda )ilvestru <4ig. 13.096 13.0. Respiratia artificiala - metoda Silvestru 1. =ntinde victima pe spate7
2. &aga,i ceva su! omoplati, care sa o ridice putin <haina, pulovar, vesta de salvare9, ast4el nct sa,i atrne capul pe spate7 3. Curata,i rapid gunoaiele din gura. Deri4ica daca traseul gura,plamni este n linie dreapta, ct mai directa <pozitia nghititorului de sa!ii97 %. =ngenuncheaza ast4el nct sa ai capul victimei ntre genunchi7 -. 'puca,i ncheieturile minilor si du,le sa se ncruciseze deasupra partii de "os a plamnilor victimei7 .. 'pasa,i pieptul cu !ratele ntinse, 4olosind greutatea ntregului tau corp ,victima e;pira7 0. 'pleaca,te napoi, pe spate, ducnd !ratele victimei n sus si lateral la ma;im <ceea ce i descarca pieptul9 si n mod natural acesta se um4la cu aer ,victima inspira7 1. Repeta ciclul <manevrele -,.,09 de vreo 12 oriBminut. 5aca nu se poate 4ace respiratia gura la gura se poate 4olosi si metoda :ielson <4ig. 13.19 <dar :$ se poate aplica daca victima e ranita la piept sau la coaste96 13.1. Respiratia artificiala , metoda *ielson - Curata rapid gura si narile victimei7 , 'saza victima ntinsa pe sol, cu6 !urta n "os, 4ata ntoarsa ntr,o parte, lim!a scoasa, hainele largite <=n 4elul acesta lichidele se pot scurge li!er din gura97 , ngenuncheaza la capul victimei, apoi numarnd de la l la 1. , Pune palmele pe omoplatii victimei si cnd numeri l ,2,3 apleaca,te si apasa usor, cu coatele ntinse <vreo 2 sec97 , /a % , verticalizeaza,ti trunchiul si apuca coatele victimei <1B2 , 1 sec97 daca are !ratele ranite sau 4racturate, apuca,1 de su!tiori7 , Cnd numeri -,.,0 , trage n sus de coatele sau umerii victimei <2 sec9 4ara a,i ridica corpul sau a,i deran"a capul7 , /a 1 , lasa coatele sau umerii victimei pe sol si muta,ti palmele din nou pe omoplati <1B2,2 sec9. =n continuare repeta tot ciclul 1,1 <numaratoare O manevre9 de 12 oriBminut. Continua sa,i 4aci respiratia arti4iciala cel putin 1C minute si mai mult, cmJar daca victima nu da vreun semn de viata. 5aca mai pot a"uta si alte persoane, 4aceti respiratia arti4iciala cu schim!ul <va schim!ati dupa 2,3 minute9 pna ce si revine. *9 renunta) # cauza 4recventa a esecului respiratiei arti4iciale este proasta pozitionare a !ar!iei si gtului victimei <calea respiratorie n4undata9. 5aca pacientul inconstient nu ncepe sa respire singur dupa cteva insu4lari, se poate !anui ca are caile respiratorii astupate. Pentru a le des4unda, ncaleca peste coapsele victimei, apuc,o cu minile su! talie sau solduri si ridica, apoi lasa,i soldurile pe sol. Repeta de 1C,12 ori pe minut. =n 4elul acesta se 4ace si respiratia arti4iciala si des4undarea cailor respiratorii. Manevra se e;ecuta cu !lndete7 nu se aplica celor !anuiti ca au 4ractura la coloana. 5upa ce victima ncepe sa respire, aseaz,o 4ie n pozitia de re4acere <4ig. 13.19 , 4ie n alta pozitie, corespunzatoare starii sale <vezi la 8 13.19.
)topul cardiac6 I )imptome6 , /ipsa pulsului <veri4ica la artera carotida, la gt97 , #prirea respiratiei la 3C sec. dupa oprirea inimii7 , Pielea, !uzele, unghiile , devin vinete7 , )tarea de inconstienta. I Primul a(utor! masa"ul cardiac , nlocuieste activitatea inimii7 tre!uie nceput o data cu respiratia arti4iciala si se continua pna la sosirea medicului6 1. 'seaza victima la 4el ca pentru respiratia arti4iciala <pe spate, pe o supra4ata tare etc97 2. 'seaza,te n genunchi la dreapta victimei, suprapune podurile celor doua palme si pune,le pe treimea in4erioara a osului stern7 3. 'pasa ritmic cu 4recventa de 1C,3C oriBminut, n4undnd la 4iecare apasare osul si pieptul cam cu %,. cm. :u te opri chiar daca are coastele 4racturate. 5urata apasarii sa 4ie apro;imativ egala cu a revenirii, iar cursa de apasare 3,% cm7 %. 5upa 1C,12 apasari insu4la,i de doua ori aer. 'r 4i mai !ine sa 4ie 2 salvatori, unul pentru masa"ul cardiac si al doilea pentru respiratia arti4iciala, n care caz se 4ac cam - compresii la o insu4lare. , /a copiii mici apasarea pieptului se 4ace cu prudenta, doar cu doua degete, n ritmul de 1CC oriBminut. 5upa primul minut, apoi dupa 4iecare 2,3 minute , veri4ica daca respiratia sau inima pacientului nu a nceput sa 4unctioneze singura. Masa"ul cardiac se continua cel putin H+ de minute$ decizia de oprire ar tre!ui luata de un medic. 5ar :$ mai 4ace masa" cardiac daca se simte ca inima i !ate sla! , ai putea s,o oprestiL /esinul , poate aparea si la oameni sanatosi. 'deseori lesinul este prevestii de o senzatie de ameteala amestecata cu somn si urechi n4undate. Dictima devine palida, casca si se pra!useste. I Primul a(utor! , Deri4ica daca e vor!a de lesin sau de alta pro!lema <vezi 813.19. 5aca victima nu pare accidentata la coloana <4ractura96 , ntinde,o pe "os, la orizontala, cu picioarele mai sus dect capul. , Rasuceste,o sa stea ntr,o parte, cu capul mai "os ca trunchiul. , Curata,i gura , scoate,i proteza <pune,i,o n !uzunar9, voma, murdaria si vezi daca respira. , Deri4ica daca n,are vreo hemoragie , si opreste,o. , )la!este,i hainele si ngri"este,i ranile. , )tropeste,1 cu apa rece7 palmuieste,1 usor pe o!ra"i7 da,i sa miroasa otet, eter, amoniac, apa de colonie. , )upravegheaza,1 sa nu 4aca stop cardiac sau respirator.
, Cauta,1 prin !uzunare ca sa a4li6 identitatea, daca e dia!etic, persoane de anuntat s.a.m.d. *a rost de am!ulanta, targa si medic. )incopa , ca 4orme e;terioare seamana cu lesinul. Ea apare 4oarte rar la oamenii sanatosi, aproape numai din cauza unor lovituri sau traumatisme n zone re4le;ogene <ple;, !ar!a, gt, testicule9, !oli cardio, vasculare, hemoragii etc. =n sincope, spre deose!ire de lesin, pulsul devine neritmic, 4oarte sla! sau chiar a!sent. I Primul a(utor , este la 4el ca pentru lesin. 5aca apare stopul cardio,respirator tre!uie luate imediat masurile corespunzatoare <vezi mai nainte9. Criza de inima6 I Simptome! victima se apuca !rusc de o !ara, masa, o parte a corpului. Respiratia e scurta7 are o durere n partea superioara a a!domenului sau n piept <durerea se ntinde prin !ra"e spre mini, sau n sus spre gt sau cap9. I Primul a(utor! aduceti REPE5E un medic. =ntre timp6 , 'seaza victima ct mai con4orta!il <adesea pozitia pre4erata esta lungit, semi ntins9. , 5es4a,i hainele. , 'copera,1 cu o patura etc, dar nu,l supra ncalzi. , :u,i da sa !ea7 , )pune,i sa respire adnc, ncet, linistit si sa e;pire pe gura. 5aca i se opreste respiratia , 4a,i respiratie arti4iciala. =necul , este produs de inundarea cailor respiratorii cu apa, sau de un atac acut <stop cardio, respirator9 ca urmare a contactului cu apa rece. sansele de salvare depind de iuteala cu care victima e scoasa a4ara din apa <vezi la 8. si 813.09. I Primul a"utor6 , )coate,i, goleste,i apa din plamni6 rastoarna victima cu 4ata n "os7 apuc,o cu minile pe su! a!domen si ridica,i soldurile de la sol7 scutur,o de cteva ori. , *a,i respiratie arti4iciala. , 5aca i se opreste si inima, 4a,i respiratia gura la gura si masa"ul cardiac e;tern. 1" 5. /RACTURI- LU5AII- ENTORSE *ractura este ruptura de tot sau incompleta , a unui os, produsa de o actiune mecanica. (ravitatea unei 4racturi poate 4i variata6 de la o crapatura usoara su! pielea <aparent9 neatinsa , pna la una deschisaa, cu oasele rupte iesite n a4ara pielii, sau la o 4ractura cu capetele rupte zdro!ite. $neori capetele oaselor rupte patrund n organele interne. # 4ractura poate 4i deschisa de la nceput, sau poate deveni ast4el dupa accident , ca urmare a manipularii gresite, !rutale sau a transportului necorespunzator al victimei. # 4ractura deschisa este totdeauna in4ectata. I Simptome <cnd 4ractura nu e evidenta, deschisa96 durere, soc, mem!rul respectiv nu are putere7 um4latura <compara dimensiunile mem!rului ranit cu ale celuilalt97 aspectul anormal al segmentului
4racturat6 este strm!, 4rnt, are dureri vii, nu,l poate 4olosi, apar crepitatii osoase <zgomote produse de 4recarea capetelor osoase9, vnatai. 5e multe ori aceste semne pot lipsi partial, desi 4ractura e;ista6 de e;emplu la 4ractura 4ara deplasarea capetelor rupturii, 4ractura n ?lemn verde? al copiilor, 4ractura incompleta, 4isura. Cnd nu esti sigur ca osul e rupt, daca victima se plnge de dureri vii n zona osului , pentru a evita o posi!ila agravare, procedeaza ca si cum ar 4i 4ractura si imo!ilizeaz,o asa cum se arata n continuare. I Primul a(utor! Cel mai !un lucru pe care,l poti 4ace este sa calmezi durerile si sa imo!ilizezi mem!rul. 5aca reusesti, restul a"utorului <chiar insu4icient, rudimentar9 nu mai e asa important. Cnd poti , ridica mem!rul respectiv, caci aproape totdeauna n zona 4racturii este si o hemoragie interna. 5a,i aspirina. , /a o 4ractura deschisa, procedeaza ca la orice rana cu, sau 4ara hemoragie6 oprirea sngerarii, pansament <vezi la 813.39. , n continuare, indi4erent ca 4ractura e deschisa sau nchisa, se poate 4ace imo"ilizarea, ast4el6 a9 'seaza victima ntr,o pozitie comoda, dar n care sa nu se poata misca <nu se transporta accidentatul nainte de imo!ilizarea 4racturii9. Cnd ranitul se vaita de durere sau +RE&$>E deplasat , nu apasa, nu pipai, nu apuca oasele aparente. #preste hemoragia. 'seaza mem!rul n pozitia cea mai con4orta!ila pentru ranit. !9 $n medic poate re4ace 4orma corecta a mem!rului <operatia se numeste ?reducerea? 4racturii9, tragnd n sensuri opuse de radacina si de e;tremitatea segmentului7 pentru aceasta manevra sunt necesari doi salvatori7 tractiunea dureaza pna se termina imo!ilizarea mem!rului 4racturat. :u ndoi, nu 4orta cotul 4racturat ntins, dar ndreapta ct de repede <nu imediat9 genunchiul 4racturat ndoit. 5aca nsa *9 esti medic! c9 'seaza osul rupt n pozitia lui normala si 4i;eaza,1 asa cu a"utorul unor !ete sau spri"ine rigide, numite atele. 'cestea se prind de o parte si alta a corpului, a mem!rului , pentru a mpiedica miscarile capetelor rupte ale osului. +re!uie 4i;ate si articulatiile situate deasupra si dedesu!tul rupturii osului. Piciorul se imo!ilizeza o!ligatoriu cu genunchiul ntins, iar !ratul cu cotul ndoit. 'telele pot 4i improvizate din orice material gasesti6 suluri de ziare, reviste, !ete, schiuri, um!rele, carton, "ghea! de ta!la etc. < n caz ca e 4rig, nu 4olosi piese metalice9 , captusite cu crpe, haine etc. Ca sa previi aparitia unor rani prin 4recarea sau apasarea pielii, nainte de a aplica atelele nveleste mem!rul si zona 4racturii cu materiale moi6 zdrente, haine, 4runze. 5e asemenea proeminentele osoase <genunchi, cot, calci etc.9 se vor prote"a cu materiale moi, vata, !atiste, pulovar etc. /eaga !ine ansam!lul ast4el o!tinut cu !anda"e improvizate , cravate, curele, 4sii de pnza <4ig. 13.39 , cu gri"a sa nu le strngi prea tare. :odurile de la legaturile atelelor nu tre!uie sa apese direct pe piele. 5ar nsusi corpul ranitului poate constitui o atela sau un suport !un6 leaga,i !ratul ranit de trunchi7 piciorul rupt de celalalt picior7 4alca de 4alca s.a.m.d. d9 5upa imo!ilizare, supravegheaza,i permanent degetele de la mini si de la picioare <sa nu,si modi4ice culoarea datorita strangularii circulatiei sngelui , cu legaturile prea strnse9. 13.3. 4tele s1i imo"ilizari pentru fracturi! a, c , la mnaBante!rat <4olosind o camasa97 ! , la cotul ndoit <atentie la pulsL97 d , la !rat7 e , la omoplatBclavicula7 4 , la cotul ntins <nu ndoiB4orta97 g , la soldBcoapsa <se poate lega si de piciorul sanatos97 h , la pulpa <se poate lega si de piciorul sanatos97 i , la
!azin7 " , la genunchiul ntins7 A , la genunchiul ndoit <daca victima nu poate 4i dusa la spital, ndreapta,i ct de repede genunchiul97 1 , imo!ilizarea piciorului cu a"utorul unor geamantane 5eci, :$ ncerca niciodata sa repari sau sa reduci o 4ractura n mod amatoricesc , sau 4a,o numai daca te pricepi si stii ca veti sta mult timp departe de civilizatie ori de spital <se cunosc cazuri de supravietuitori care si,au reparat 4ractura cu 4orte proprii9. 5aca stii ca vine medicul, )alvarea, mai !ine nu pune atele si lasa n pace oasele rupte pna ce pot 4i tratate corespunzator de un specialist. /a 4racturi, pericolul nu este lipsa - ci e1cesul de prim a"utor. =n cazurile 4oarte grave6 4ractura la craniu, coloana verte!rala sau !azin , se interzice miscarea ranitului pna la sosirea )alvarii, caci o manevra gresita ar putea produce leziuni suplimentare, ireversi!ile, paralizia de4initiva. Ridicarea si manevrarea acestor raniti tre!uie 4acuta cu multa gri"a6 capul, gtul, pieptul si soldurile tre!uie miscate toate deodataL 5aca tre!uie totusi sa,l miscati , stiti care e risculL Cum se recunosc aceste cazuri grave? , *ractura la craniu! pe nas si urechi i curge snge, sau un lichid apos. 'seaza victima n pozitia de re4acere, cu partea scurgerii n "os. 'copera usor urechea cu un !anda" steril. Deri4ica pulsul, respiratia. >mo!ilizeza,1. , *ractura de coloana este n general rezultatul unui accident grav. )unt mari sanse ca victima sa 4ie inconstienta. 5aca nsa e constienta, victima se plnge ca6 nu,si simte picioarele, picioarele si la!ele sunt amortite, corpul i este ?taiat n doua?, are dureri n spate si cea4a. Pentru imo!ilizare, aseaz,o %atentie mare cum o miscatiL9 pe o supra4ata tare si plana6 usa, masa, dusumea, sol, cu 4ata n sus si un sul <patura sau haine9 pus e;act su! regiunea dureroasa. *ractura de coloana poate 4i imo!ilizata si prin asezarea ranitului cu 4ata n "os, pe o patura. )la!este,i hainele la talie si gt. 'vertizeaz,o sa nu se miste deloc. :u,i da sa !ea. :u,i ridica capul. 2ine,o la caldura, opreste,i hemoragia, trateaza,i arsurile dar :$,> misca deloc pentru a o e;amina. , # 4ractura la gat se imo!ilizeaza prin culcarea victimei pe spate, pe un plan tare, cu capul 4i;at ntre doua caramizi, pietre sau suluri de haine. /u;atia , este o dislocatie persistenta a capetelor unor oase care alcatuiesc o articulatie, nsotita de ruptura capsulei si ligamentelor articulare, uneori si cu smulgerea unor proeminente osoase. I Recunoasterea unei lu;atii6 4orma neo!isnuita a articulatiei, dureri vii, limitarea miscarilor articulatiei. I Primul a(utor! imo!ilizarea mem!rului n pozitia cea mai avanta"oasa pentru ranit < n care durerile sunt cele mai mici9. :$ ncerca sa corectezi, sa reduci lu1atia , e inutil si periculos7 reducerea se poate 4ace doar la un spital, unde ranitul tre!uie dus ct mai repede. Entorsa , este un ansam!lu de leziuni la o articulatie dislocata, rasucita, produse de o miscare !rusca, 4ortata. Entorsa poate 4i de la o ntindere , pna la ruperea ligamentelor si capsulei articulare. I Recunoasterea unei entorse6 durerea vie n momentul accidentului, care revine si se ampli4ica dupa cteva ore7 um4larea articulatiei7 limitarea miscarilor articulatiei <datorita durerii9, lipsa puterii, rigiditate. I Primul a(utor! repaus7 strngerea si imo!ilizarea articulatiei ntr,un suport captusit cu un strat moale, ntr,o pozitie com4orta!ila , dar 4ara atele7 aplicarea unor pansamente reci, umede, compresive cu gheata. 5a,i aspirina. :u ncerca sa repari entorsa printr,o rasucire inversa. $tilizarea sau 4ortarea articulatiei nevindecate duce la agravarea simptomelor. :u o masa.
=ntinderea , poate aparea dupa o suprasolicitare a muschiului, articulatiei, adeseori cu o um4latura si vnataie. I Primul a(utor, odihna, imo!ilizare, supra naltarea zonei7 o compresa cu crpa umeda. :u n4asura strns. =n primele 2% de ore aplica ceva rece7 apoi, cnd um4latura se sta!ilizeaza, las,o sa stea linistita o zi. ' treia zi aplica ceva cald, ca sa a"uti la vindecare. /a ncheietura minii6 agata si spri"ina,i mna de corp. /a glezna6 n4asoara un !anda" n opturi, n "urul gleznei si la!ei piciorului. 5aca se um4la mai tare ,des4a !anda"ul, umezeste,1 din nou si leaga,1 la loc. 1".6. ACCIDENTE PRODUSE DE CLDURA- ELECTRICITATE- C#IMICALE 'rsurile ,se clasi4ica ast4el6 gradul . , nrosirea dureroasa a pielii7 gradul 2 , aparitia de !asici pline cu lichid al!, gal!ui, transparent <sau chiar rosu n cazuri mai grave, datorita sngelui97 gradul ; , leziunile de la gradul 2 plus necroza sau car!onizarea tesuturilor7 sunt atinse straturile de su! piele <grasime, muschi, vase, nervi9. (ravitatea arsurii depinde de adncimea stratului de piele atins si distrus, dar mai ales de ntindere, de supra4ata atinsa. 'rsuri de la 4lacara I Primul a(utor! , #preste 4lacarile si racoreste tesutul atins, ars. )tinge 4ocul care cuprinde m!racamintea victimei, acoperind,o cu o patura tinuta strns, sau cu nisip. $n e;tictor ar 4i !un, dar :$ stropi cu apa <mai ales n cazul arsurilor produse de su!stante in4lama!ile , !enzina, gaz, alcool9. , Rupe, smulge hainele aprinse, incandescente <"upoaie,le daca tesatura este intacta9. , ncura"eaza ct mai mult victima , este 4oarte important. 'poi6 1. Racoreste arsurile cu apa rece sla! curgatoare, cam 1C minute <racirea se continua pna ce ntreruperea ei nu mai provoaca cresterea durerii9. 2. Mentine arsurile uscate, curate, 4olosind n acest scop orice poti si gasesti <crpe etc9. 3. :u le unge cu ulei, ali4ie, grasime, petrol. %. :u sparge !asicile7 eventual goleste lichidul6 ia un un ac <de seringa9 dezin4ectat sau ars si nteapa pielea sanatoasa, la o mica distanta de !asica, n asa 4el nct sa iesi cu vr4ul acului n punga de lichid. :u ndeparta pielita. -. )coate si ndeparteaza orice o!iect care ar putea mpiedica !una circulatie a sngelui6 cravata, curea, panto4i. @ainele prlite, arse, uscate, ramase si purtate nca de victima , pot 4i lasate <sunt sterilizate de 4oc9. Cele ude se scot. .. 'rsurile din zonele descoperite! , de gradul 1 , se !adi"oneaza cu alcool si se lasa descoperite <pune totusi un !anda" ntre degetele arse, ca sa nu se lipeasca unul de altul97
, victimele cu arsuri de gradul 2 sau 3 se ntind la orizontala, cu zona sau mem!rul ars mai ridicat, se acopera cu cearcea4uri sau pnze curate 4ara a,i sparge !asicile. Dictima se transporta de urgenta la spital, cu capul mai "os dect trunchiul <atentie sa nu se nece97 mai ales daca arsurile acopera peste 1-R din supra4ata corpului unui adult, 1CR n cazul unui copil. 'rsurile adnci, cu carne 4ripta, neagra, se curata mai nti pna la carnea sanatoasa si apoi se trateaza ca o rana. 0. Dictima tre!uie6 ncalzita, nvelita7 sa !ea ct mai mult ceai ndulcit, apa cu sare <1 lingurita la 1 19, apa cu !icar!onat <1B2 lingurita la un pahar9. 5upa orice 4el de arsura, victima e socata , trateaz,o si de soc <8 13.29. Electrocutarea , este produsa de trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. I 8fectele sunt6 contractii musculare puternice, arsuri locale, pierderea cunostintei, oprirea respiratiei si inimii. 5aca nu se intervine imediat e4ectele pot deveni ireversi!ile, mortale. >nterventia dupa un minut asigura sanse de salvare n 3-R din cazuri, dupa 2 minute n 3CR, dupa 3 minute scad la 0-R, dupa % minute la -CR, dupa - minute la 2-R, iar dupa 1 minute , mai putin de 1R din victime scapa. 5eci ntrerupe urgent contactul victimei cu sursa de curent electric6 ndeparteaza conductorii, srma, ca!lurile electrice7 opreste curentul de la ntrerupatorul principal7 scoate sigurantele. Conditia principala cnd intervii este sa te prote(ezi tu contra electrocutarii <sa nu 4ie doua victime n loc de unaL9, 4olosind si punnd mna numai pe materiale izolante, $)C'+E <4ig. 13.1C9 cum ar 4i6 , &at, pra"ina, creanga uscata , ca sa tragi sau sa mpingi victima <pentru a o departa si a o desparti de conductorii electrici97 , *unie, camasa, prosop uscat , ca sa mpingi sau sa tragi de ca!luri7 , Kiare, mocheta, covor de cauciuc, lemne uscate - pe care sa stai cnd actionezi. 5aca minile victimei ramn crispate si prinse pe ca!lu , taie,1 cu un cutit, topor, 4oar4ece, tinut cu mna goala de mner <daca e acoperit cu un material izolant, uscat9 sau cu minile nvelite n crpe uscate ori manusi. 13.1C. =esprinderea electrocutatului de sursa de curent electric! mpinge cu coada maturii si stai pe ziare I Primul a(utor! la 4el ca pentru stopul respirator sau cardiac <813.%97 apoi trateaza,i arsurile , cum se arata mai sus. 5aca nsa ai de,a 4ace cu un curent de nalta tensiune, :$ cumva sa te !agi, nu 4ace pe eroul. Masurile de prim a"utor indicate mai sus, !une pentru electrocutari cu curenti de uz casnic <22C D9, devin sinucidere curata cnd ai de,a 4ace cu .CC, 1CCC, .CCC de volti sau mai mult. :$ te urca, nu te catara niciodata pe un stlp electric ca sa dai a"utorL :$ te repezi la macaraua, vehiculul, constructia metalica care a atins un ca!lu sau o linie de nalta tensiune. +ele4oneaza la Politie, la 5eran"amente electrice. =ndeparteaza spectatorii la cel putin 3C m. de locul accidentului. Dictima poate 4i atinsa numai dupa ce autoritatile competente anunta o4icial ntreruperea curentului. Electrocutarea cu un curent de nalta tensiune poate negri pielea n mod alarmant. 5ar daca o curatim <cu atentie# constatam adeseori ca arsura este 4oarte sla!a, super4iciala si de 4apt, nu s,a produs nici o leziune.
+rasnetul , poate rupe hainele n 4orme neasteptate, arde pielea, rupe oase, s4rteca pielea si carnea, opri respiratia. Rezultatele sau e4ectele depind de locul unde se a4la persoana respectiva si ce tinea n mna <de e;emplu o pusca, un trnacop, o 4oar4eca de gradina, o 4urca9. I Primul a(utor! mai nti scoate victima din pozitia periculoasa. /a nevoie accidentatul va 4i dus ntr,un loc 4erit, adapostit, sau va 4i legat si asigurat cu o coarda, sa nu cada n gol. 5e asemenea va 4i 4erit de repetarea trasnirii, izolndu,1 de sol. =n continuare trateaza,1 corespunzator situatiei, pentru6 soc, rani, 4racturi, arsuri, stop respirator etc. , asa cum am aratat mai nainte. 'rsuri produse de su!stante corosive6 I Primul a(utor! clateste, spala, inunda zona de piele atinsa de acizi <sul4uric, clorhidric, azotic etc.9 sau !aze, alcalii , cu apa multa, curgatoare <pre4era!il un dus caldut9. )coate haina m!i!ata cu acid , 4ara ca acidul sa te atinga sau sa te arda si pe tine. /asa sa se scurga apa de pe arsura. 5aca poti, spala ranile cu antidotul corespunzator6 , 'pa cu sapun sau !icar!onat de potasiu , pentru arsuri produse de acizi. , 'pa cu otet sau zeama de lamie , pentru ranile produse de !aze, alcalii <de e;. soda caustica9. =n continuare, trateaza arsura ca pe o rana <vezi la 813.39. 'rsuri de la soare6 razele ultraviolete ard pielea <producnd roseata, !asici9 nainte de a o !ronza. E;punerea e;cesiva la soare poate provoca insolatie6 dureri, lesin, soc. Pentru prevenirea arsurilor limiteaza la ma;im - minBzi e;punerea directa a pielii la soare. 'poi acoper,o <vezi 8139. 5a,i victimei aspirina. )e pot 4olosi si unsori protectoare pentru piele , de e;emplu laptele nucii de cocos. )puzeala6 transpiratia a!undenta asociata cu 4recarea hainelor pe piele poate !loca glandele sudori pare. Simptome! discon4ortul sau iritarea pielii. <ratament! scoate hainele, spala corpul cu apa rece, m!raca haine uscate. :u !ea lichide ,senzatia se poate agrava. >nsolatia , este provocata de e;punerea e;cesiv de lunga a capului si ce4ei la un soare puternic, ceea ce provoaca supra ncalzirea creierului si meningelui. 'lcoolul sau lichidele reci !aute pe arsita, n dogoarea razelor solare, 4avorizeaza aparitia insolatiei. I Simptome! victima are dureri mari de cap, ameteli, pielea 4ier!inte si uscata, dureri n zona inimii, urechile n4undate, cea4a rigida, puls neregulat, simte o puternica nevoie sa urineze. Dictima lesina <ziua sau noaptea9 dupa ce s,a simtit sla!ita, a avut ameteli, i s,a uscat gtul, i s,a racit pielea, temperatura a crescut, pulsul e rapid si puternic. si toate astea , dupa ce a stat multa vreme la soare, n caldura. :u te mai gndi, nu pierde vremea cu alte ipoteze. I Primul a(utor! Racoreste urgent victima. , Culc,o la um!ra, la racoare, descheiata la gt, dez!racata, cu capul mai sus dect trunchiul. Pune,i o crpa nmuiata n apa rece pe cap, pe 4runte. >nveleste,o cu un cearcea4, prosop, cort ud. , *a,i vnt cu orice <camasa, etc9, ct mai mult timp, ca sa se racoreasca, nceteaza ventilatia numai daca victima vomita. , *a,i o clisma cu solutie de sare amara <3C g la 12C ml apa9.
5ar, sa :$6 unga pielea cu unguente, stea la soare, !ea stimulente <ca4ea, ceai9, se ude sau intre n apa rece <pericol mortalL9. Cnd victima ncepe sa,si revina, nveleste,o cu haine uscate. +ratamentul n continuare6 sa stea la um!ra, sa nu o!oseasca, sa !ea ct mult lichid <apa, suc, ceai sla!9 , dar sa ia si sare. E;tenuarea , supra ncalzirea corpului, produsa de caldura si sete, duce la deshidratare si la pierderea sarurilor. Ea poate cauza moartea. n "ungla, acest pericol este mult mai pro!a!il dect atacul unei pantere sau gorile. I Simptome! ntr,o prima etapa6 dureri n muschi, respiratia g4aitoare, voma, ameteala. 'poi6 4ata palida, pielea rece si lipicioasa, pulsul rapid si sla!, sla!iciune, ameteala, crampe. I Primul a(utor! da,i sa !ea cte 1B21 apa cu 2 lingurite de sare, n prima ora ,la 4iecare s4ert de ceas7 n continuare , la 4iecare 1B2 ora, pna ce victima re4uza sa mai !ea. 5e asemenea, odihna si racoarea, sederea la um!ra sunt 4oarte importante. 5aca n,ai destula sare, redu portia la minim, adica 1B2 lingurita de sare la 1B2 1 apa. Rationalizeaza sarea, dar nu uita ca pna la urma victima tot tre!uie sa,si re4aca n vreun 4el concentratia de saruri din corp, alt4el nu,si revine la normal. )a :$ se stropeasca si sa nu se ude cu apa rece pe corp <pericol mortalL9. >nto;icatia respiratorie , cu gaze sau cu su!stante industriale, to;ice. I Primul a(utor depinde de natura otravii, gazului etc. =n orice caz, tre!uie luate imediat urmatoarele masuri6 1. #prirea inhalarii de gaze sau su!stante to;ice, prin acoperirea 4etei cu o masca improvizata , o crpa mpaturita si umezita cu apa, dar mai !ine cu o solutie de protectie speci4ica su!stantei, otravii, gazului respectiv, adica6 , Pentru clor si !io;id de sul4, solutie de anti4um6 1CC ml alcool etilic <spirt al!9, 1C ml eter etilic, ml cloro4orm, 1,2 picaturi de amoniac97 , Pentru hidrogen sul4urat , solutie de cloramina7 , Pentru acid cianhidric , nitrit de amil. 2. )coate victima din atmos4era contaminata7 3. 5aca se poate, culca victima. 5aca nu mai respira, 4a,i respiratie arti4iciala. 4tentie! n cazul into;icatiilor cu clor , :$ se 4ace respiratie arti4iciala7 %. Dictima va 4i transportata urgent la spital, dar numai dupa ce a primit primul a"utor. 's4i;ierea cu o;id de car!on. Cauze! 4ocul deschis sau n so!a, ntr,o ncapere neventilata. (azul otravitor <mono;idul de car!on , C#9 nu are culoare, nici miros. Ca sa nu produca C#, 4ocul tre!uie sa arda cu o 4lacara al!astra. *lacara gal!ena X pericol. >esi imediat a4ara. si pe viitor aeriseste !ine ncaperea sau adapostul. *ii mereu vigilent 4ata de acest pericol , mai ales evita sa dormi ntr,un adapost <prea9 calduros. Cum salvezi o persoana as4i;iata, lesinata, dintr,o ncapere plina cu C#6
1. =nainte de a patrunde n camera, respira adnc aer curat , de cteva ori7 apoi tine,ti respiratia7 2. >ntra n ncapere si scoate victima a4ara7 3. 5aca nu poti deplasa victima, opreste imediat sursa de gaz otravitor6 4lacara sau gaz7 %. 5eschide usa, 4erestrele, ventilatoarele <dar :$ le deschide daca la 4ata locului e si un incendiu , vezi 819. I Primul a(utor! 5upa ce victima a a"uns a4ara la aer curat, ntinde,o pe ceva. +re!uie dusa la spital. 5a,i primul a"utor6 trateaz,o de soc. 5aca i se opreste respiratia , 4a,i respiratie arti4iciala. 1". . ACCIDENTE PRODUSE DE VIOLEN Muscaturile produse de6 I #m , sunt periculoase. Dictima tre!uie sa 4ie vazuta de un medic. Clateste rana cu apa multa, curgatoare. I sarpe , produc rareori moartea. :u va luati dupa povestile cu tovarasul de calatorie care taie pielea muscata si suge veninul din rana. 5ar actioneaza ast4el6 , :u te speria si nu te agita, nu sari, nu alerga 4ara rost7 , Cineva sa omoare sarpele , daca se poate7 , )pune,i victimei sa stea complet nemiscata7 , 'plica un !anda" strns < nsa :$ garou9 ntre locul muscat si inima, pornind mai de departe de rana si n4asurnd spre ea <tre!uie sa apara o strngere care sa ncetineasca circulatia sngelui, dar mem!rul nu tre!uie sa se nnegreasca si sa se um4le97 , )pala zona muscaturii cu apa rece <dar nu o 4reca97 , +rateaza,1 de soc si nu,i da nimic sa !ea7 , +ransporta,1 urgent la doctor, la spital < mpreuna cu sarpele mort , daca,i ai9. I Cine , Primul a(utor! - ndeparteaza, sterge imediat saliva cinelui din locul ranit7 , )pala !ine <- minute9 rana cu apa si sapun7 , 'copera rana cu un !anda" curat si uscat7 , >mo!ilizeza mem!rul respectiv cu atele7 , +ransporta victima la spital7 daca nu s,a putut, raporteaza unui doctor musca,tura , chiar dupa ce s,a vindecat rana. <ur"area e mortala si nu poate 4i tratata 4ara vaccin. Simptome! iritare7 nu suporta lumina7 aversiune violenta 4ata de apa7 paralizie. 'i gri"a sa nu transmita altcuiva !oala. I Dulpe, so!olan, liliac , este adeseori mai periculoasa < n transmiterea tur!arii9 dect cea produsa de un cine. Primul a(utor - ca la muscatura de cine. =n plus, dezin4ecteaza rana cu alcool. I *urnica, tntar6 Primul a(utor, 4rectioneaza zona cu pra4 de copt <!icar!onat de sodiu9, ca sa calmezi durerile. 5aca se um4la, acoper,o cu o crpa uda.
I ntepatura de al!ina sau viespe6 Primul a(utor! ncearca sa e;tragi <ct mai urgent9 acul ramas n piele cu o penseta, sau cu vr4ul unui ac ori cutit sterilizat la 4lacara. 4tentie sa nu storci punga cu venin. 'poi spala cu apa rece. )apunul calmeaza ntepatura de al!ina7 otetul si lamia pe cea de viespe. 5aca sunt ntepaturi numeroase <de e;emplu cele produse de un roi n4uriat9, spala,le cu multa apa rece n care s,a dizolvat pra4 de copt <!icar!onat de sodiu9. I Paian"en6 Primul a(utor ca la muscatura de sarpe. # compresa rece <gheata nvelita ntr,o crpa9 micsoreaza durerea. I >nsecta intrata n ureche6 Primul a(utor ,toarna n ureche ulei <pre4era!il cald , de la opait etc.9 ca s, o omori. 4tentie! supra4ata canalului urechii este o zona sensi!ila usor de in4ectat prin zgriere <cu urmari 4oarte graveL9 , deci poti interveni <delicat9 numai cu sco!itori, chi!rituri etc. nfasurate n vata si m!i!ate cu alcool. =necarea <cu un o!iect96 :$ ncerca sa scoti cu degetele o!iectul ntepenit din gt, s,ar putea sa,l n4igi mai adnc. I Primul a(utor! solutia mai !una este sa pui sau sa 4aci victima sa tuseasca. si sa,l vada un medic. 5ar pna atunci nu astepta, ncearca sa,i scoti ?dopul? din gt sau din trahee6 a9 $n copil mic6 apuca,1 de picioare si tine,1 atrnat cu capul n "os, apoi loveste,1 scurt ntre umeri. !9 $n copil mai mare6 aseaza,ti "os genunchiul drept iar pe cel stng tine,1 ridicat nainte. )pri"ina mna stnga cu palma n sus pe genunchiul stng si aseaza copilul pe ea cu pieptul si !urta n "os, asa 4el nct capul sa,i atrne n "os. /oveste,1 scurt si ndesat ntre umeri cu palma dreapta. c9 $n adult6 ntinde,1 pe o masa, pe speteaza scaunului, pe un !ustean sau pe o lespede, cu 4ata n "os si cu capul atrnat dincolo de marginea mesei. /oveste,1 cu podul palmei scurt si ndesat ntre umeri. d9 $n adult6 m!ratiseaza pe la spate victima a4lata n picioare, cu !ratele peste corpul lui, cu pumnii uniti su! sternul victimei. )trnge,1 cu putere, !rusc, apasnd tare cu pumnii si mpingnd n sus , de % ori. :u strnge coastele , apasa cu pumnii pe a!domen. 49 +e,ai necat si esti singur6 pune,ti un pumn pe a!domen, deasupra om!ilicului dar su! coaste. 'seaza palma cealalta peste pumn. 'pasa n sus tare si rapid, de % ori. )au6 apasa,ti cu 4orta a!domenul pe speteaza unui scaun, pe marginea mesei, pe o !alustrada sau pe chiuveta. /ovitura la cap , daca e violenta <de e;emplu cauzata de un accident de automo!il, o lovitura cu piciorul la o gramada de rug!H, alunecarea pe gheata9 poate produce6 ameteli, coma, hemoragie pe gura, urechi sau nas, dureri de cap, privirea ciudata. I Primul a(utor! culca victima pe "os7 acoper,o. :,o lasa sa 4aca e4orturi6 sa se ridice, sa se mpleticeasca. 5aca nu are 4ractura la coloana verte!rala <vezi 813.-9 si 4ata este rosie, congestionata, ridica, i capul pe o perna improvizata6 haina mpaturita, pulovar. 5aca nsa are 4ata palida , nu ridica victimei capul. Roteste,1 usurel cu corpul si capul pe o parte <daca nu pare sa ai!a o 4ractura la coloana9 , ca sa i se scurga din gura sngele, voma sau mucozitatile. 5aca sngereaza, leaga,i capul cu un !anda" curat <4ara sa strngi, caci oasele ar putea ceda si lovi creierul9. 4tentie! tre!uie sa stea ntins si linistit <chiar daca nu e constient9 pna ce l vede un medic. Paralizia6 e produsa de ranirea sistemului nervos. 5aca un nerv e taiat, muschii comandati de el sunt paralizati pna ce nervul se re4ace. :u se poate trata. Mem!rul a4ectat tre!uie eventual prins n atele si miscat periodic, pentru evitarea deteriorarii sau contractiei involuntare, n asteptarea re4acerii 4i!rei nervoase.
@ernie <la a!domen9. IPrimul a(utor consta n reintroducerea n a!domen <apasnd cu mna cu degetele9 a !ucatii de intestin iesit a4ara <se vede o um4latura su! piele9 si retinerea lui acolo , cu a"utorul unui !anda" pus peste un ghem care sa apese zona respectiva. 'ccidente produse de viteza e;cesiva6 =n cazul n care se mai poate sta la locul accidentului, :$ deplasa si nu transporta o victima ranita din cauze violente. Dictima inconstienta scoasa dintr,un camion, tren, automo!il si pe care o trasti spre un loc ?mai !un? poate muri din cauza asta , daca n interiorul corpului are organe rupte sau o 4ractura la coloana verte!rala. :$ nghesui niciodata victima inconstienta ntr,un automo!il, ca sa o duci la spital. 'steapta sa vina masina )alvarii. Pna atunci , 4a tot ce stii sau poti, ca sa chemi a"utoare, )alvarea, sa opresti hemoragia, sa tii victima la caldura, s,o tratezi de soc6 ,socul,vezi la 813.27 , @emoragie, /esin, *racturi , vezi la 813.37 , )topul respirator , vezi la 813.%. 5aca esti o!ligat sa muti ori sa deplasezi victima <de e;emplu, pericol de inundatie, pra!usire de stnci, incendiu9 , procedeaza asa cum se arata la 813.13. :asterea accidentala ,se poate ntmpla oricnd, oriunde. :u e un eveniment e;ceptional , ci unul 4oarte !anal. :u,ti pierde 4irea cnd dai a"utor, desi lauza va tipa ca din gura de sarpe. /asa :atura sa se des4asoare n voie, tu doar a"ut,o putin <mai ales n,o ncurcaL9. 'dica6 , :$ trage de6 prunc, cordonul om!ilical sau placenta agatata de capatul celalalt al cordonului. , /eaga cordonul imediat ce 4atul a iesit. , +aie tu cordonul numai daca sigur nu soseste o moasa sau medic competent. 5aca a"utoarele <competente9 sunt pe drum, leaga cordonul dar nu,l taia, lasa,1 cu placenta. , 2ine pruncul la caldura, de e;emplu, aseaza,1 ntre picioarele mamei. # nastere are mai multe 4aze6 Prima etapa <cteva ore96 Simptome! durere n partea de "os a spatelui7 contractii regulate ale interiorului uterului, la 4iecare "umatate de ora <dar intervalul poate varia la diverse 4emei97 scurgere de lichid. )tresul poate declansa sau gra!i nasterea. Pregatiri necesare! ntinde gravida pe spate, cu genunchii ndoiti si talpile proptite, cu coapsele departate , pe ceva orizontal si neted <pat, masa, !anca etc9, peste care ai asternut mai nainte o 4oaie de plastic, musama, cearcea4uri, haine, crpe, ziare , curate. 5aca se poate, 4a rost sa ai la ndemna multa apa calda. )pala,te 4oarte !ine pe mini. /eaga,ti o !asma peste gura. :u 4i ngalat, negli"ent , tre!uie sa 4ii ct mai curat. Dor!este,i lauzei tot timpul si ncura"eaz,o mereu, ct poti mai !ine. Pregateste un culcus pentru prunc ntr,un sertar, cutie de carton, sau lighean, captusit cu haine, prosop curat etc. *ier!e !ine <peste - min9 o 4oar4eca, sau arde,o n 4lacara <peste 3C sec9. Pentru legarea cordonului mai 4a rost si de trei !ucati de s4oara tare, ceva mai lungi dect o palma cu degetele ntinse. Mai
aduna6 un vas ori o galeata <mama poate vomita etc97 un sac de plastic ori un prosop <pentru placenta97 servete, !atiste, crpe curate <se pun n "urul vaginului dupa eliminarea placentei9. Etapa a doua <nasterea propriu,zisa96 Simptome! contractiile devin mai puternice, mai dese7 daca se scurge si vreo "umatate de litru de lichid patat cu snge , atunci chiar ca ncepe. Cnd apare un ghem si deci nasterea porneste, aseaza mama n cea mai !una pozitie , pe spate, cu genunchii n sus si 4undul spre marginea mesei. 5aca si 4ace nevoile curata masa imediat si sterge gravida <numai dinspre 4ata spre spate9 cu hrtii, crpe, mai ales zona n care iese pruncul. :u pune si nu !aga mna sau alte o!iecte n vagin. Cnd ncepe sa iasa 4atul, spune,i mamei sa :$ se mai ncordeze, sa nu se mai screama. :u interveni n timpul iesirii 4atului. :u atinge 4atul pna ce capul nu iese complet din vagin. ),ar putea sa apara mai nti capul, sezutul, piciorul sau mna pruncului6 :$ trage, 5#'R spri"ina,1 si a"uta,1 sa iasa. 2ine,i capul n palme7 cnd apar umerii, sustine,1 de la su!tiori si ridica,1 spre !urta mamei. Dezi ca e foarte alunecos) 5e o!icei pruncul iese cu 4ata n "os. 5upa iesirea capului si gtului, pruncul se rasuceste singur cu 4ata ntr,o parte, ca sa iasa umerii. $merii ies pe rnd ,a"uta,i sa iasa ridicnd si co!ornd capul. Primul iese umarul de sus , orienteaza capul n "os. 'poi ridica,i capul , pentru a usura iesirea umarului de "os. >ntervino numai daca placenta acopera 4ata copilului , n cazul acesta o rupi cu mare gri(a C$ degetele sau cu 4oar4eca. )au, daca s,a n4asurat cordonul n "urul gtului6 cu !lndete, dar rapid l sla!esti, 4aci o !ucla si o des4aci prin alunecare. Cnd capul iese ultimul, dar s,a ntepenit , asteapta 3 minute dupa ce au iesit umerii si de,a!ia atunci trage 4oarte usor, delicat. 'ctioneaza foarte delicat! daca manevrezi gresit si rupi cordonul, pruncul poate sa moara datorita hemoragieiL 'seaza pruncul complet iesit <atentie ca e 4oarte alunecos , sa nu,l scapi9 ntre picioarele mamei, cu capul la vale, mai "os dect corpul <sa se scurga lichidele din plamni, gura, nas9, si cordonul ne ntins. =n continuare6 , /eaga una de alta gleznele pruncului, cu o crpa <dar nu strns97 , &aga,ti degetele unei mini su! legatura si ridica pruncul ca sa atrne cu capul n "os <dar sustinut cu cealalta mna9 si 4ata n sus <dar atentie sa nu ntinzi cordonul97 deschide,i gura si da,i putin capul pe spate, apoi lasa sa i se scurga lichidele din gura si nas7 , sterge,i 4oarte delicat 4ata si gura cu o crpa moale si curata7 , Cnd pruncul tipa, ntinde,1 aproape de snul mamei, cu 4ata n sus. , 5aca pruncul nu plnge, nu !ol!oroseste, nu respira , nu te speria. +rezeste,1, 4ara sa,l maltratezi6 asteapta vreo doua minute, apoi6 plesneste,1 usor peste pulpe si pe spate7 4oarte delicat 4a,i respiratie arti4iciala gura la gura <o insu4lare la 3 sec9. Etapa a 3,a6 apro;imativ -,3C minute dupa iesirea pruncului apare un suvoi de snge si apoi placenta7 lauza si des4ace singura picioarele si o a"uta sa iasa. 5upa ce placenta a iesit si pulsatiile cordonului se opresc, sngele ar tre!ui sa se scurga din cordon spre prunc. Cordonul si schim!a culoarea6 din al!astru devine al!. Pastreaza placenta ntr,o punga sau un vas , ca sa 4ie vazuta de medic.
*ota7 scurgerea de snge din vagin, care apare de o!icei la nastere, poate 4i oprita <nu chiar n toate cazurile9 masnd usor su! !uric <pe uter se simte ca un ghem mare si moale9. )e maseaza la 4iecare - minute timp de o ora, pna ce uterul devine tare. 5aca medicul ntrzie sau nu vine6 leaga cordonul n doua locuri. Prima legatura <strnsa9 la apro;imativ 1- cm de !uricul pruncului, apoi a doua la 2C cm de prima. Deri4ica nca odata nodurileL +aie cordonul <cu o 4oar4eca sterilaL9 ntre cele doua legaturi. 'copera taieturile cu un pansament steril. 5aca nu scapa snge, dupa vreo 1C min. mai 4a o legatura <a treia9 la apro; 1C cm de !uricul copilului. )pala, m!aiaza lauza. 5a,i !auturi calde. +rateaz,o pentru soc. 7elicit-o. ncura"eaz,o. Controleaza,i respiratia si pulsul. /as,o sa doarma. Pruncul sa stea la caldura, lipit de mama, cu capul mai "os dect restul corpului. &oala de iradiere poate 4i usoara sau grava, 4unctie de6 puterea sursei, durata e;punerii si apropierea victimei de sursa radioactiva. I Simptome! rau, sla!iciune, greata, diaree, lipsa po4tei de mncare, eventual delir. Radiatiile produc leziunea celulelor si alterarea '5:,ului. #rganul cel mai sensi!il este maduva osoasa, care produce celulele sangvine <al!e si rosii9. 5istrugerea maduvei duce la distrugerea sistemului imunitar, la anemie si cancer. # iradiere puternica poate a4ecta organele genitale, pielea, ochii <cataracta9, tiroida, plamnii, mucoasele digestive. 5aca a"ung n intestin, su!stantele radioactive provoaca diaree, stari de voma, deshidratare. I Primul a(utor! trateaza ranile sau alte leziuni7 ndeparteaza cu orice pret hainele contaminate si spala victima, inclusiv parul. =n acest timp poarta manusi, halat, masca. @ainele si apa cu care s,a spalat victima vor 4i depozitate separat ,pentru a nu contamina si alte o!iecte sau persoane. Cere si asteapta a"utorul sau interventia autoritatilor, Politiei, 'pararii civile. si al lui 5umnezeu. 1".!. ACCIDENTE LA OC#I #r!irea produsa de6 I )oare , poate 4i cauzata de razele luminoase a"unse la ochi 4ie indirect, re4lectate de zapada, apa, nisip, 4ie lovind direct. # cauza principala este si 4aptul ca nu ti,ai prote"at ochii <vezi la 81C.19. I Simptome! ochii dor, lacrimeaza, vad rosu si negru, ard, se um4la, ustura, ?au nisip su! pleoape?. I Primul a(utor! pentru usurarea su4erintei pune o crpa umeda pe ochi <compresa9 , dar numai cnd temperatura aerului este deasupra lui CGC. 5aca este cald, mprospateaza des compresa. :u pune picaturi n ochi, nu,i unge cu ali4ie. )ingurul 4actor care vindeca e timpul, ra!darea. )unt necesare si su4iciente cam 11 ore. 5upa vindecare ochii ramn 4oarte sensi!ili si tre!uie 4eriti, um!riti, aparati n continuare. I *ulger , dureaza destul de putin. 5aca nu poti lua legatura cu un medic, acopera ochii cu o crpa curata, uscata , apoi asteapta sa,ti treaca. $n 4ulger puternic a4ecteaza de o!icei am!ii ochi , asa ca daca poti vedea cu un singur ochi, pro!a!il ca n celalalt a intrat ceva. I )tropi de acid, chimicale, piper , tre!uie actionat urgent. I Primul a(utor! spala imediat ochiul cu orice apa curata gasesti6 de la ro!inet, hidrant sau ru . )cu4unda capul n apa si clateste ochii , tinuti deschisi, clipind din timp n timp. )pala,i cteva minute !une. =n acest timp ochiul neatins de stropi tre!uie prote"at cu orice crpa gasesti. =n orice caz, 4actorul decisiv pentru salvarea vederii este viteza de interventie ct mai mare. ' intrat ceva n ochi6 :$ *REC' ochiulL
=n schim!, clipeste mult si des. 5e multe, ct mai multe ori. 5aca esti singur, ncerca sa te uiti ntr,o oglinda. 5aca durerea nu e prea mare, s,ar putea ca gunoiul sa 4ie su! pleoapa de "os. $ita,te acolo. 5aca nu vezi nimic, nseamna ca e sus6 trage pleoapa de sus peste cea de "os si tine,o asa ctva timp, pentru ca lacrimile s,o spele pe dinauntru. )u4la cu putere nasul, acoperind nara opusa ochiului dureros. $da coltul rasucit al unei !atiste si ncearca sa scoti cu el gunoiul. 5aca te poate a"uta cineva6 roaga,1 sa se uite su! pleoape. +rage ncet n "os si ras4rnge pleoapa in4erioara. :u ncerca sa iei sau sa misti cu mna un o!iect prins pe centrul ochiului7 interventia manuala este permisa numai pe pleoape sau pe al!ul glo!ului ocular. 5upa ndepartarea murdariei, clateste ochiul cu multa apa curata. 5aca gunoiul sau aschia nu poate 4i ndepartat usor, acopera ochiul cu un !anda" curat si du,te urgent la medic. #chiul nvinetit6 pune o compresa <pnza umeda9. Cum a"uti un nevazator6 nu dispera daca ai de,a 4ace cu o persoana care a or!it de curnd <temporar sau permanent9 si pe care tre!uie s,o salvezi sau s,o a"uti. >ata cteva indicatii utile6 , :u !rusca, nu mpinge un nevazator dect n caz de necesitate vitala. /asa,1 pe el sa te ia de mna, de !rat, sau sa se tina cu mna de rucsacul, cotul, glezna ta <daca va trti9. , E;plica totdeauna dinainte, tare si clar, ce tre!uie 4acut n continuare, cu toate precizarile si detaliile posi!ile. :u omite nici o indicatie, amanunt, chiar cnd ti se par de prisos , caci nu suntL , Cnd te adresezi unui nevazator, rosteste,i numele, ca sa stie ca el e vizat. , Reusita actiunii depinde mult de tonul vocii tale, care tre!uie sa e;prime siguranta si pricepere. , n caz ca persoana or!ita se crede singura, n,o speria, n,o surprinde prin aparitia ta !rusca si neanuntata. , :$ schim!a amplasamentul lucrurilor n ta!ara, camera, pestera, 4ara a anunta mai nainte persoana or!ita asupra tuturor detaliilor acestei modi4icari. )e stiu cazuri de persoane or!ite care au realizat per4ormante neasteptate6 s,au catarat pe stnci, au sapat gropi, au mers cu !arca. 'u mers cu !icicleta si au schiat n conditii grele. 'mintiti,va aceste 4apte daca veti 4i pusi n 4ata sarcinii de a conduce un nevazator spre locul de salvare. :u uita ca nevazatorii se tem de miscare. Mai ales cei a"unsi de curnd n aceasta situatie , adica tocmai cei pe care s,ar putea sa 4ii nevoit sa,i a"uti. 5a,le orice a"utor necesar sau posi!il si nu,i negli"a. =nchide,ti si tu ochii, ca sa simti ce simt ei. 5aca +$ or!esti temporar <de e;emplu, ca urmare a unui 4ulger9 , vezi si 83, esti singur, dar ntr,un loc cunoscut si tre!uie sa te deplasezi6 4oloseste un !at lung ca sa pipai drumul nainte. 5ect sa !agi capul ntre umeri si sa te cocr"ezi de 4rica, mai !ine stai drept si paseste sincron cu ciocanirea sau pipairea drumului din 4ata. Cerceteaza cu vr4ul !atului zona unde urmeaza sa pui piciorul, nainteaza cu dreptul, apoi !atul se deplaseaza si pipaie locul unde vei pune piciorul stng s.a.m.d. 5upa ce capeti oarecare e;perienta, cnd !atul semnalizeaza o schim!are !rusca de relie46 treapta, o!stacol, groapa , corpul ti se va opri automat ntr,o postura sta!ila. si nu uita sa pui "os mai nti vr4ul piciorului. Pipaie cu el, veri4ica locul pe care pui talpa, nainte de a lasa greutatea corpului pe ea. =ncearca sa mergi n 4elul acesta. *oloseste celelalte simturi6 de e;emplu, cnd umpli o cana cu apa, !aga degetul n ea ca sa pipai cnd s,a umplut s.a.m.d. <vezi 83.29. 1" ". ACCIDENTE PRODUSE DE /RIG nghetul %hipotermia#
A Cauze! scaderea !rusca a temperaturii corpului, mai ales daca esti ud, o!osit, n4rigurat. Este un accident mortal. I Simptome! victima are pielea rece7 tremura7 paloare7 letargie7 vaiete, comportare neo!isnuita, accese !ruste de vioiciune <si de vor!e urte97 se mpleticeste si cade. Dor!este incoerent. Dede din ce n ce mai sla!. Pare !eata. I Primul a(utor! #PREs+E,#. 'daposteste,o imediat, indi4erent unde6 dupa o movila, lnga un perete, ntr,o groapa. :u o ndemna si nu o sili sa mearga mai departe. :u ncerca sa o ncalzesti cu sticle de apa calda, 4oc sau 4rectii. =nveleste victima pentru ca sa nu piarda caldura ce,o mai are n corp. &ag,o ntr,un sac de dormit. )au ntinde,o pe un strat gros de haine asternute pe pamnt, ncropeste un paravan, adapost sau cort deasupra ei. =ncalzeste,1 cu caldura uneia sau mai multor persoane asezate su!, alaturi sau chiar deasupra lui , eventual sa intre cineva alaturi de el n sacul de dormit. *oloseste toate hainele disponi!ile , dar ai gri"a ca din cauza asta sa nu nghete alta persoana care da a"utor. 'copera picioarele, 4esele, umerii victimei cu haine suplimentare. 5a,i sa !ea lapte <condensat9 sau o !autura calda cu zahar. 5ar si cei care a"uta victima tre!uie sa !ea si sa mannceL Diteza de re ncalzire tre!uie sa 4ie egala cu cea a pierderii de caldura <:$ mai mare9. #rganizeaza imediat o echipa cu o targa <eventual improvizata , vezi la 813.1%9. =n timpul transportului spre adapost, caldura, salvare victima va 4i mereu !ine nvelita, n4o4olita. Poate ca situatia impune uneori sa mai mearga si singura , dar tre!uie a"utata de cineva. Mai !ine nu o lasati si nu o siliti sa 4aca asa ceva. Rezistenta la 4rig este di4erita de la om la om. &atrnii si copiii <inclusiv adolescentii9 , cad primii. )ugarul atins de nghet mai are o sansa, daca maica,sa tine pruncul lipit de corpul ei7 l acopera cu o haina sau patura7 opreste pierderea de caldura7 cheama, sau l duce la medic. Prevenirea nghetului6 mannca !ine de dimineata7 n cursul zilei mannca ciocolata, zahar, sta4ide. Poarta haine adecvate, corespunzatoare <vezi 809. 'copera genunchii, ncheieturile minilor si capul <locurile pe unde se scurge multa caldura din corp9. Porneste la drum cu hainele uscate. 5ar atentie! n anumite conditii, prea multe haine pot cauza epuizarea <vezi si 8139. 5aca cineva din grup da semne de nghet, co!orti imediat de pe creasta, de pe munte, veniti la mal, iesiti din pestera. :u asteptati sa,i treaca ?indispozitia? ntr,un adapost insu4icient. M>sC'2>,va ct mai are putere. =egeraaturile I Cauze! adeseori, negli"enta. :eprote"area e;tremitatilor <sensi!ile , din cauza circulatiei sanguine mai sla!e9 de muscatura gerului. 'tingerea metalului cu pielea. @aine prea strnse pe corp. *ata, minile sau urechile descoperite. Mem!rele accidentate, cu 4racturi, sunt 4oarte sensi!ile la 4rig. # alta cauza e si neluarea masurilor necesare , dupa ce gerul a muscat. I Simptome! o usoara mncarime cnd pielea ngheata, sau chiar nici o senzatie7 la nceput apare o zona mica de piele insensi!ila, ca o pata cu aspect de ceara si tare la pipait. 5aca nu este tratata la timp, apare senzatia unor pietricele n4ipte n carne. 5urerea creste enorm si apare o um4latura, o roseata, !asici, o rana. 'poi , o amorteala, urmata mai trziu de desprinderea unor !ucati de piele si carne nnegrita, moarta.
I Primul a(utor! tre!uie actionat imediat ce apar primele semne de degeratura. *ii mereu atent la 4etele nsotitorilor tai, daca le apar pete ca ceara. 'poi, pune,i sa se uite la 4ata ta. 5aca esti singur, uita,te ntr,o oglinda. )trm!a,te mereu, pentru ca 4ata sa nu se raceasca prea tare <vezi la 809. Kona degerata tre!uie imediat ? nmuiata? cu caldura de la corpul tau, sau al altui om. Pune minile goale, calde, peste 4ata, nas sau urechi. )au !aga degetele =nghetate de la mini , n pantaloni, ntre picioare sau la su!tiori. /a!ele atinse pot 4i !ine ncalzite de !urta unui nsotitor, dar n timpul acesta cei doi tre!uie sa 4ie !ine m!racati sau nveliti , vezi si 80. *reaca usor zonele ori mem!rele degerate cu alcool. 5ar :$ 4reca, nu ciocani, nu masa cu putere zona degerata. :$ pune sticle cu apa calda, pietre ncalzite la 4oc <chiar nvelite cu o crpa9, o 4lacara , temperatura de interventie tre!uie sa 4ie mica, :$ mare. :$ se trateaza prin 4recare cu zapada, gheata, gaz, ulei <caci toate acestea nrautatesc situatia9. +otusi, scu4undarea zonei atinse n apa putin calda <4i; la O%2 GC9 a"uta. /a 4el o !autura calda. 5a,i victimei sa !ea cantitati mici de tuica, rom, coniac etc. si ceai caldut, apoi, daca ncepe sa,si revina, treptat din ce n ce mai 4ier!inte. Cnd ncalzesti zona degerata, ea tre!uie sa 4ie mereu acoperita cu haine uscate. 5aca durerea devine 4oarte mare, s,ar putea sa 4ie un semn ca tratamentul de dezghet e prea !rusc <adica cu temperatura sau viteza prea mare9, deci ine4icient, asa ca distrugerea tesuturilor continua. 'daposteste urgent victima ntr,un loc 4erit, la o temperatura de ma; O1CGC. :umai dupa cteva ore victima poate 4i trecuta ntr,o camera cu temperatura de O11...O2CGC. =n cazuri grave, cnd apare stopul cardio,respirator, se 4ace respiratia arti4iciala sau masa"ul cardiac s.a.m.d. &asicile care apar dupa cteva ore n zonele atinse se trateaza la 4el ca arsurile. =nainte de a scoate manusile, gluga, ghetele nghetate, nmoaie,le mai nti n apa calduta , nu trage de ele cu !rutalitate, caci provoci dureri si rupi !asicile. # degeratura super4iciala poate 4i tratata sumar pentru a se putea continua drumul, gra!indu,va sa a"ungeti la destinatie. 5aca e mai grav <zona de piele devine tare, amorteste9 respectivul tre!uie carat pe targa. si sa,l vada urgent un medic. Pacientul tre!uie sa se odihneasca. 4tentie! daca o zona degerata nu apuca sa revina complet la normal si re ngheata, degera din nou , pericolul de distrugere va fi foarte more. &oala de transeu <la picioare9 , este provocata de tinerea picioarelor prea mult timp n 4rig si umezeala. I Simptome! n primul stadiu al !olii, senzatie de ntepaturi cu ace, apoi amorteala alternata cu dureri vii. Picioarele devin purpurii, cu um4laturi si !asici. /a!ele si degetele devin palide, rigide, amortite. Poate duce la amputare. Cum poate 4i evitata? *ereste ct poti picioarele de umezeala. Curata si usuca ciorapii oricnd ai ocazia. 5upa ce ai um!lat cu la!ele picioarelor umede, imediat ce 4aci un popas usuca,le cu un prosop sau cu o crpa. =ncalzeste la!ele picioarelor cu minile puse peste ciorapii uscati. 5aca esti nevoit sa stai toata vremea cu picioarele n umezeala, misca sau ndoaie gleznele si degetele, arcuieste la!a piciorului. :u strnge prea tare sireturile. 5ormi cu picioarele uscate, !ine nvelite si ncalzite, tinute mai sus dect restul corpului. Prote"eaza la!ele sa nu se raneasca. 5aca se um4la tare, opreste,te din mers si odihneste,te. =ntinde picioarele orizontal si stai cu ele ridicate deasupra sezutului. :$ le 4reca, nu le ncalzi. 'steapta sa se dezum4le singure. >nsomnia , poate 4i cauzata si de 4rig.
Mannca n tot cursul zilei , mai ales nainte de a te culca. =n 4iecare zi ntoarce pe dos sacul de dormit. 'i gri"a sa nu,l prlesti cnd l usuci la 4oc. 5aca nu ai 4oc, cnd e vremea !una scoate sacul de dormit a4ara, lasa sa nghete transpiratia de pe el, dupa aceea scutura,1 si !ate,1 cu un !at, niste ramuri sau cu o curea. 'poi a4neaza umplutura sacului , pentru re4acerea termoizolatiei. :u intra n sac cu hainele ude, ci dormi ct poti de dez!racat. Rasuceste,te mpreuna cu sacul, nu n el. Chiar daca este 4rig, nu !aga capul n sac7 lasa neaparat 4ata a4ara si acopera capul cu o palarie sau cu haine. @ainele uscate se asaza su! sac, mpre"urul soldurilor si umerilor. )tati lipiti unii de altii ca sardelele n cutie. Cei mai sla!i, !atrnii, copiii se vor aseza la mi"loc. 5aca toti sunt la 4el de epuizati, schim!ati,va ca sa stati pe rnd n pozitiile e;treme la marginile gramezii, grupului. #r!it de zapada6 vezi la 813.1. Parazitii6 vezi la 813.0. >giena o!ligatorie6 4a, sau 4aceti regulat curatenie generala n ta!ara si n adapost. +aie <nu rade9 parul si !ar!a ct mai scurt7 alt4el o sa porti turturi de gheata . :u te spala cnd este 4oarte 4rig, ci doar sterge,ti corpul de sudoare cu o crpa nmuiata n apa calda. =ngri"este orice zona de piele sensi!ila. Curata dintii cu o crpa, sau cu pene de pasare <4olosind 4uningine sau sare n loc de pasta de dinti9, dar nu 4reca prea apasat. Pe vreme 4oarte 4riguroasa previno si com!ate !olile prin igiena. 5ormi ct mai mult, ca sa conservi la ma;im energia. Mannca si !ea pe saturate. 1" 16. ACCIDENTE DE CLTORIE 5egeraturi7 nghet7 &oala de transee , vezi la 813.3. Epuizarea din cauza caldurii7 >nsolatie7 'rsuri , vezi la 813... #r!irea de la soare , vezi la 813.1. &asici la picioare6 nu le sparge. >mediat ce pielea ncepe sa se nroseasca din cauza unei rosaturi, acoper,o cu un plasture <daca ai9. &asica poate 4i ntepata la margine cu un ac dezin4ectat n 4lacara , dar cu atentie si delicatete. )toarce usor lichidul, sa iasa prin gaurile 4acute de ac. sterge lichidul cu o crpa moale, curata si uscata, sau cu vata. 5aca zona cu !asici este si 4oarte dureroasa, ntrerupe calatoria si odihneste,te pna ce situatia se m!unatateste. Cum poti preveni !asicile6 cteva zile nainte de a porni la un drum lung pe "os, ntareste pielea si talpa prin 4recare zilnica cu alcool. =n cursul calatoriei spala, clateste, usuca ciorapii n 4iecare noapte. Crpeste imediat si cu gri"a gaurile din ciorapi. 'r 4i !ine sa ai mereu ciorapi de rezerva <curati, uscati, ntregi9. Cnd poti, tine la!ele, chiar picioarele, n apa calda si sarata. $rticaria6 iritatia pielii produsa de plante vezicante, otravitoare. Ea poate 4i alinata <chiar daca putin, totusi e mai !ine dect deloc9 mn"ind pielea cu ulei din nuca de cocos, sau cu o pasta preparata din cenusa de lemn si apa. 'copera zona cu un !anda". >ritatii, arsuri de la plante6 spala !ine zona atinsa cu apa si sapun. :eutralizeaza cu alcool. 5aca ai pus mna pe o planta care irita pielea , :$ atinge 4ata, ochii sau alte zone nainte de a te spala !ine. E4ectele <iritatie, um4latura etc.9 pot mpiedica respiratia, vederea, urinatul. Raul de mare poate 4i com!atut daca te concentrezi sa 4aci ceva. 5aca ti,e rau de tot, nu mnca si nu !ea. =ntinde,te si stai linistit, schim!a mereu pozitia capului. )tai la caldura. 5aca ai, nghite pastile contra raului de mare. Rani produse de apa sarata6 mentine corpul ct se poate de uscat. :u deschide, nu sparge si nu stoarce ranile, !u!ele, !asicile, um4laturile. Curata,le usor. Ranile mari vor 4i acoperite cu pansament. 5aca poti, unge,le cu vaselina antiseptica.
Constipatia6 apare din cauza lipsei de hrana si apa. :u 4olosi medicamente purgative, caci 4ura apa din corp. ),ar putea sa apara si urina nchisa la culoare <curge mai greu9. :u te speria. 5upa ce te salvezi, !ea mult lichid si !aga,ti un supozitor cu glicerinaa. &uzele crapate, pielea uscata6 unge,le cu ulei, saliva, unsoare pentru !uze, crema de protectia pielii contra razelor solare. 5urerea de ureche6 poate 4i calmata turnnd cteva picaturi de ulei comesti!il cald n ureche, dupa care pune un dop de vata sau pnza <vezi si 813.09. 5urerea de dinte sau masea6 daca e o carie, astupa gaura cu putina vata nmuiata n rasina proaspata, lichida <de la un coni4er9. 1".11. ACCIDENTE PRODUSE DE /OAME >nto;icatia alimentara6 apare cnd dai de hrana sau cnd mannci alimente stricate. 5aca poti, consulta imediat un medic. 5aca nu, !ea ct mai multa apa sau lapte pentru a dilua to;inele si a spala interiorul corpului. Domita !agnd degetele pe gt. 'celasi e4ect se o!tine nghitind apa calda cu sare. 5upa ce vomiti, mai !ea lapte. Cam % cani. Posteste o zi si odihneste,te. #travirea , Provoaca voma prin gdilarea 4undului gtle"ului sau introducerea a doua degete pe gt. 5aca nu stii ce otrava e de vina, da,i victimei sa nghita mult al!us de ou, car!une <medicinal9 sau creta <su!stante care a!sor! otravurile9. Creta o iei din roca7 car!unele din "aratic. )a !ea ceai amestecat cu pra4 de car!une sau mangal. 'poi 4a,i spalaturi stomacale, da,i sa !ea multa apa curata sau ceai. E 4olositoare si sarea amara <pentru evacuarea otravii care a a"uns n intestin9. >nto;icatia cu chimicale6 su!stantele caustice <acizi, !aze9 ard mucoasele de la supra4ata organelor peste care trec6 gura, gt, eso4ag, stomac. *9 provoca voma, ci6 , :eutralizeza acidul , dndu,i sa nghita doua linguri cu o;id de magneziu, !icar!onat, pra4 de creta, al!us de ou ntr,un pahar cu lapte, apa. , 5aca e o "aza <soda caustica, amoniac9 , sa ia o lingura de otet sau zeama de lamie ntr,un pahar cu apa, lapte dulce, al!us de ou. , Pentru petrol si parafina , sa !ea ct mai multa apa. 5aca ai cu ce, calmeaza,i durerile. 'seaza,1 n pozitia de re4acere <4ig. 13.19. 5u,1 urgent la medic. =necarea <cu un o!iect9 , vezi 813.0. 1".12. PERICOLELE NLIMII 'meteala6 putini oameni su4era cu adevarat de ameteala, verti", rau de naltime, impulsul de a se arunca n gol , chiar asa de tare cum si nchipuie ei. 5aca esti mpreuna cu persoane care dau ast4el de semne6 , ncura"eaza,le si m!ar!ateaza,le <e;ceptie 4acnd isteria , atunci tre!uie sa 4aci pe indi4erentul si sa nu le arati simpatie9. , Palmuirea persoanei cuprinse de isterie este o solutie, dar numai pentru situatiile e;treme. 5aca tu nsuti su4eri de aceasta !oala6 , :u privi n "os, n gol, n prapastie <roaga,ti tovarasii sa te a"ute la mers, la co!orre, sa,ti pozitioneze ei picioarele pe reazemele din teren9.
, Respira adnc. , 'ccepta senzatia si lupta cu ea, nu ceda, :$ sari n gol. I Primul a(utor, daca o persoana su4era, sau si pierde 4irea datorita ametelii produse de lesin, de rotirea sau nclinarea capului , ndoaie,i gtul pna ce capul i a"unge ntre genunchi si tine,1 asa cteva minute. /esinul poate 4i com!atut prin stropirea 4etei cu apa sau prin aerisire cu un curent de aer rece. Cel care a lesinat din cauza raului de naltime tre!uie ntins pe spate, cu picioarele mai sus dect capul. 5es4a,i hainele. )tropeste,1 cu apa rece pe 4ata si pe piept. *reaca,i mem!rele , spre inima. Cnd si revine tine,1 la caldura. 5aca sunteti pe o plat4orma, pe un pervaz sau pe o coama ngusta, ancoreaza victima, ast4el nct sa nu se poata rostogoli, aluneca sau arunca singura n gol. )inucigasul , locul cel mai !un de unde candidatul la sinucidere poate atrage atentia ?lumii? asupra sortii sale este undeva ct mai sus. # persoana care sta la marginea prapastiei si ameninta ca Eva sariF are mintea deran"ata. Este speriata si ostila. =n acest caz cheama Politia, )alvarea, pompierii. 5aca nu poti 4ace asa ceva si vrei saa intervii tu, cel putin nu o 4ace !rusc, 4ara tact, pentru ca l,ai gra!i sa se arunce. # purtare si o conversatie care sa,i arate simpatie ar putea sa linisteasca ori sa schim!e gndurile victimei. +rage de timp. :u te repezi sa,l a"uti, 4ara sa gndesti mai nti. )a nu a"ungi ntr,o pozitie n care victima speriata sare n gol , tragndu,te si pe tine cu ea. :u uita ca EsupravietuireF nseamna n primul rnd sa,ti salvezi propria ta piele. :u te purta egoist ca un cuc care si lasa ouale pe oriunde poate, nsa nici nu te lasa impresionat sau chiar omort de altii, de nimicuri. Raul de altitudine , cauzat de lipsa de o;igen la naltimi mari, de e;emplu la munte, peste 3CCC m. Senzatii! su4ocare, dureri de cap, greata. Cum te vindeci! prin aclimatizare. Co!oara la o altitudine mai mica. 5upa 1 ,2 zile de odihna victima va putea re ncepe sa urce treptat. *le!ita6 la naltimi mari pot aparea cheaguri de snge n vase. Semne! dureri, um4laturi n partea de "os a picioarelor si n a!domen. Pericol6 cheagul de snge ar putea ncepe sa circule prin corp si sa n4unde vasele care alimenteaza plamnii, creierul sau inima. Remediul! evita si com!ate lipsa de miscare, care poate provoca stagnarea si coagularea sngelui n venele picioarelor sau a!domenului. Cnd te odihnesti , ridica des piciorul dureros7 misca, e;erseaza ct poti de zdravan toti muschii de la picior7 o data pe ora roteste de cteva ori gleznele etc. 1".13. &OLI IN/ECIOASE =ntr,o situatie de supravietuire nu vor aparea !oli in4ectioase si contagioase <produse de micro!i, virusi9, doar daca le aveai de"a sau le iei de la alti oameni pe care i ntlnesti. $n supravietuitor este mai degra!a e;pus !olilor transmise prin apa, insecte sau animale. =n cazul n care n,ai medicamente, tratamentul !olii nseamna mai mult tratarea simptomelor si a"utarea pacientului sa se simta !ine, con4orta!il. 5ar mai !ine sa previi !oala dect s,o vindeci. Cum eviti !olile in4ectioase6 , *a,ti toate imunizarile adecvate <vaccin, in"ectii, pastile9 nainte de calatorie. , Curata mereu si 4oarte !ine apa de !aut, minile, alimentele, vesela si tacmurile7 4ier!e toata apa , chiar si cea pentru spalatul dintilor. , *ereste alimentele de muste ori paraziti.
, 5eparaziteaza hainele prin spalare sau a4umare. , 'copera !ine corpul, sa nu a"unga la el insectele7 dormi su! o plasa contra tntarilor7 4oloseste su!stante contra insectelor. , 'copera ranile si nu sta n apa din zonele cu risc de in4ectie. , :$ nghiti apa cnd noti sau cnd te speli pe corp. , ngroapa e;crementele. =n cazul aparitiei unei !oli, izoleaza pacientul. Contactele sale cu restul grupului tre!uie reduse la minim. *ier!e orice o!iect atins de !olnav. 'copera si 4ereste zgrieturile sau ranile de patrunderea micro!ilor. )pala,te !ine dupa contactul cu !olnavul. Evita sa te atinga cu tusea sau stranutul. E;crementele !olnavului tre!uie puse ntr,un loc de unde sa nu poata raspndi in4ectia. I &oli universale6 Pneumonie6 simptome! in4lamarea plamnilor, 4e!ra, 4risoane, greutate n respiratie, dureri la respiratie, tuse cu 4legma verde,gal!ena sau snge. Primul a(utor! tine !olnavul la caldura7 da,i sa soar!a des ceai, apa calda. /eptospiroza6 se transmite prin rozatoare si apa in4ectata. )e ia prin taieturi, zgrieturi, apa de !aut. Provoaca o 4orma grava de icter. Simptome! gal!inare, letargie, 4e!ra. <ratament! tetraciclina. @epatita in4ectioasa6 se transmite prin e;cremente sau urina. )e ia prin apa de !aut sau zgrieturi. Simptome! greata, lipsa po4tei de mncare, dureri a!dominale, pielea se ngal!eneste. <ratament! odihna, ngri"ire !una. Poliomielita6 se transmite prin apa de !aut. Simptome! paralizie. <ratament! comprese calde pe muschi, ngri"ire !una. 5izenterie6 produsa de un !acii, se transmite prin muste, apa contaminata, contactul cu e;cremente contaminate. Simptome! e;cremente cu snge, !rusc temperatura mare. <ratament! anti!iotice, odihna, sa !ea multe lichide. *e!ra ti4oida6 Simptome! similare cu dizenteria, plus dureri de cap, dureri a!dominale, 4e!ra, pierderea po4tei de mncare, dureri n mem!re, delir. <ratament! anti!iotice. @olera6 poate aparea oriunde lipseste curatenia. Simptome! vomita, nu are puls la ncheietura minii, pielea rece si lipicioasa, crampe musculare. )e previne prin vaccinare. I &oli tropicale , transmise prin apa! &ilharioza6 !oala a intestinelor sau vezicii urinare produsa de un vierme microscopic care traieste n '4rica, 'ra!ia, China, Paponia, 'merica de sud. )e ia prin apa de !aut sau printr,o rana a pielii. Simptome! iritarea traseului urinar. <ratament! niridazol sau echivalent. 'ncilostomiaza6 produsa de un vierme intestinal. )e ia prin apa de !aut, patrunde prin piele <de o!icei la picioare9. Simptome! anemie, letargie generala. <ratament! alcapar, mintazol, alte medicamente. Ceaiul de 4eriga este un viermi4ug puternic. 5izenterie6 produsa de amoe"e, se transmite prin apa de !aut, hrana negatita <ne4iarta, ne4ripta !ine9. Simptome! o!oseala, apatie, 4e!ra, e;cremente solide dar cu miros urt, cu snge, ori mucus rosu. <ratament! multe lichide, odihna, medicamente speci4ice. I &oli tropicale , transmise de insecte!
Malarie6 se transmite prin saliva 4emelei de tntar ano4el <nu numai la tropice9 si numai n '4rica omoara cam 1 mil. persoaneBan. Simptome! 4e!ra repetata, dureri puternice de cap, rau, voma. 5esi transpira, !olnavul se plnge de 4rig, tremura violent. )la!iciune, e;tenuare. <ratament , preventiv! medicamente. 5anga6 este transmisa de tntari. :u e;ista vaccin sau tratament. Simptome! eruptie, dureri de cap, 4e!ra, dureri 4oarte mari n muschi si articulatii. Dindecarea completa dureaza cteva saptamni. *e!ra gal!ena6 raspndita n '4rica si 'merica de sud. Simptome! dureri de cap, hemoragie nazala, greata, 4e!ra. &ataile inimii sla!e. =n cazurile grave6 dureri n picioare, spate, cea4a. 5eteriorarea rapida a 4icatului poate duce la icter si insu4icienta renala. <ratament! odihna si ngri"ire7 nu e;ista medicamente. Daccineaza,te din timp. +i4os6 un grup de !oli in4ectioase transmise de paduchi, purici, capuse. Simptome! dureri de cap, constipatie, lesin, dureri de spate, tuse, urmate de 4e!ra, delir usor, eruptie de pete rosii mici. <ratament! anti!iotice. 1".14. TRANSPORTUL ACCIDENTAILOR $rgentele la transport sunt la 4el ca si la acordarea primului a"utor6 mai nti stopul cardiac, cel respirator, apoi hemoragiile mari, dupa aceea restul. Chiar daca primul a"utor a 4ost acordat la timp, util si competent, uneori accidentatul si pierde viata n timpul sau din cauza transportului, adica ?se ia un ranit de la locul accidentului, se transporta un muri!und , iar la spital a"unge un mort?. +ransportul tre!uie sa 4ie rapid, prompt si corect. Regula e ca salvatorul sa nu paraseasca victima pe timpul transportului, ca s,o supravegheze si eventual sa,i mai dea a"utor. Pentru transportul unui accidentat spre locul unde va 4i ngri"it n siguranta, sau la spital, e nevoie totdeauna de improvizatii, ra!dare, capacitate de descurcare. >ata cteva metode pentru transportul unei persoane! a. 5e catre o singura persoana6 victima e constienta , vezi 4ig. 13.117 inconstienta , vezi 4ig. 13.127 13.11. Ridicarea si transportul unei victime constiente 13.12. Ridicarea si transportul unei victime inconstiente , cu un inel de pnza a , apuca mna sau piciorul victimei pe partea ranita si roteste,te cu ea pe sus7 ! , daca latul e prea larg sau strns, revino n poz. a si a"usteaza,Y7 c , am!ele mini ar tre!ui sa 4ie li!ere !. 5e catre doi salvatori6 )caunelul <4ormat prin mpletirea a 2, 3 sau % mini9 4ig. 13.137 13.13. Scaunel din 2J;JH mini c. +ragerea pe sol a unui cearcea4 sau covor pe care este ntinsa victima <4ig. 13.1%97 13.1%. <ransportul victimei cu o patura sau perdea d. Pe o targa improvizata din 2 haine si 2 pra"ini <4ig. 13.1-97 13.1-. <arga din haine si pra(ini e. Pe o targa improvizata din 4unii <mult mai greu de 4acut si de carat97
4. =n crca, pe spate, eventual prinsa si spri"inita pe un cadru de rucsac, sau pe un inel de 4rnghie <inelul se aseaza pe spatele purtatorului, care si !aga n el am!ele !rate , ast4el nct 4unia va trece pe la cea4a si umerii lui, pe la su!tiori, peste sezut7 victima intra cu picioarele prin inel si a"unge pe soldurile purtatorului si cu sezutul spri"init pe 4unie , 4ig. 13.1297 g. Pe o sanie , se impune un mers ncet7 h. Pe o pluta , cu gri"a du!la sa nu va rasturnati. :u te autoaccidenta ncercnd sa ridici singur o victima grea, pentru a o transporta cu metoda pompierului <4ig. 13.119. Poti s,o cari singur, dar la ridicare ai nevoie de a"utor. Respecta regulile de ridicare a greutatilor mari , vezi 83.3. Ridicarea victimei si asezarea ei pe targa sau n mi"locul de transport se 4ace cu pastrarea6 capului , gtului , pieptului , picioarelor, ntr,o linie dreapta. 5aca ranitul nu este ntr,o stare grava, dar tre!uie evacuat si dus ntr,un loc sigur, se poate 4olosi metoda '" '. :umarul de mini din care se 4ormeaza )c aunelul depinde de greutatea, de 4orta si naltimea victimei si a purtatorilor. Ranitul va sta n sezut pe scaunelul din 3 mini, iar cu spatele se va rezema pe !ratul li!er, ne4olosit, al unuia din salvatori. &ratul de reazem se spri"ina pe umarul celuilalt purtator. )caunelul din % mini se 4oloseste cnd victima se poate tine singura cu !ratele de gtul salvatorilor. )caunelul din 2 mini agatate una de alta cu a"utorul unui sul, inel din crpe <usureaza e4ortul9 se 4oloseste cnd victima e 4oarte sla!ita. =n acest caz am!ii salvatori sustin accidentatul cu cte un !rat. 5aca distanta de deplasare o!ligatorie este mica, !aga cu mare gri"a un cearcea4, o patura sau o prelata su! accidentat, pastrndu,i pe ct posi!il neschim!ata pozitia corpului <4ig. 13.1%9. Cei grav accidentati tre!uie transportati ct mai putin posi!il. 5aca nsa deplasarea e o!ligatorie, cel mai !ine e ca victima sa 4ie dusa pe o targa <improvizata9 , n pozitie ntinsa sau semi ntinsa. # targaa !una e ct mai rigida, de e;emplu o scndura lata, o usa, o scara sau o !anca, peste care asezi o patura. Poti improviza o targaa din6 , # patura, un cearcea4, o prelata, un covor, o 4oaie de cort , mpaturita n lung, cu capetele 4i;ate cu ace de siguranta, sau capse de !irou , si doua pra"ini sau tevi introduse la marginile spatiului creat prin ndoire7 , 5oua haine, pulovere, camasi si doua pra"ini <4ig. 13.1-97 , # singura patura sau prelata n mi"locul careia se aseaza victima ntinsa7 marginile paturii se rasucesc pna se 4ac sul7 sunt necesari . purtatori , trei pe 4iecare parte. 'lte mi"loace de transport6 , $n scaun de lemn cu spatar, purtat de doi salvatori, usor nclinat pe spate. Pentru ncarcarea pe targa victima tre!uie sustinuta si ridicata simultan cu toate partile corpului sau, 4ara a o ndoi n vreun 4el. :u ridica niciodata victima prin apucarea de mini, su!tiori si picioare, lasndu,i corpul sa atrne la mi"loc. Practic, cei 3 salvatori se aseaza toti pe aceeasi parte <pre4era!il cea sanatoasa9 a victimei si introduc minile su! ea ast4el6 primul , o mna su! cap si alta su! umeri7 al doilea , o mna su! piept si alta su! sale7 al treilea , una su! coapse si alta su! pulpe. +oti trei tre!uie sa ridice deodata <la un semnal9 , n timp ce o a patra persoana mpinge targa su! victima, dupa care cei trei depun cu gri"a, ncet, victima pe targa. =escarcarea victimei de pe targa se 4ace respectnd aceleasi reguli ca la ncarcare. si nu uita6
1. Corpul victimei se cara n directie longitudinala, n lungul lui <:$ transversal, de,a latul9, cu capul nainte <pentru ca salvatorul din spate sa,l poata vedea si supraveghea97 2. =n 4unctie de regiunea corpului vatamata, o victima va 4i asezata pe targa ast4el <vezi si 813.196 , Cu plaga la a!domen6 pe spate, cu picioarele ndoite <cu o haina, o perna sau o patura 4acuta sul si pusa su! genunchi97 , Cu rani la piept, as4i;iat6 semiseznd <cu o haina, o perna sau o patura 4acuta sul si pusa su! spate97 , Cu rani la 4ata6 cu 4ata n "os, corpul putin ntr,o parte <cu o haina sau o mna pusa su! 4runte97 , Cu rani la picioare6 cu 4ata n sus si cu ceva moale su! piciorul ranit7 , Cu rani la gt6 seznd, cu capul nclinat si cu !ar!ia spri"inita pe piept7 daca nsa !anuiesti o 4ractura la coloana sau n zona gtului , ntins pe spate, cu capul 4i;at ntr,o menghina 4acuta din 2 haine sau paturi 4acute sul7 , >nconstienta6 culcata pe o parte <pentru ca lim!a ori voma sa nu,i astupe 4undul gtului9, cu minile legate pe su! targa7 , Cu 4ractura la coloana6 culcata pe spate, pe o targa tare, rigida, cu o patura 4acuta sul su! regiunea dureroasa7 daca nu avem ast4el de mi"loace, victima se asaza cu 4ata n "os. 5aca nu vine )alvarea, o metoda !una de transport este pe plat4orma unui camion, cu asezarea, supravegherea si ngri"irile corspunzatoare , :$ nghesui victima ntr,o masina mica. # targa va 4i purtata, sustinuta de6 , 5oi salvatori , pe teren plat7 , +rei salvatori , la urcus <unu n 4ata, doi n spate care tin targa pe umeri97 , +rei salvatori , la co!orre <doi n 4ata, unu n spate97 , % salvatori , la trecerea targii perpendicular peste un o!stacol, gard, sant <mai ngust dect lungimea targii96 cei doi suplimentari, asezati de o parte si de alta, apuca mnerele din 4ata, cel care era n 4ata lasa targa si trece sau sare o!stacolul, cei doi mping si trec targa peste o!stacol pna ce poate 4i apucata de cel care a trecut. 'poi cei doi lasa targa si trec si ei peste o!stacol, dupa care preiau greutatea de la purtatorul din spatele targii, pna cnd si acesta a"unge dincolo , dupa care cei doi salvatori suplimentari pot 4i eli!erati. 1".15. DAI MORTULUI O ULTIM sANS Continua sa dai victimei primul a"utor, chiar daca ti se pare ca a murit. 'deseori ?moartea? lui e numai o aparenta, o parere, datorita emotiei sau o!oselii tale. Cum poti 4i sigur ca cineva e mort de,a !inelea? $neori decesul este 4oarte greu de sta!ilit chiar de catre medici. 5e e;emplu, persoanele care au stat mult timp n 4rig puternic seamana cu niste cadavre s.a.m.d. =n unele cazuri semnele de deces luate n parte sunt nselatoare. 5e e;emplu, !uzele al!astre pot nsemna doar necarea, n4undarea traseului respirator. Pielea ca ceara, paloarea, poate 4i cauzata de o hemoragie. /ipsa pulsului se poate datora si 4aptului ca vrei sa,l simti ntr,un loc gresit Corect! pune !uricele degetelor pe partea de "os si n stnga pieptului victimei, plim!ndu,le pe o zona ct mai ntinsa. )au pe gt, plim!nd degetele ntre marul lui 'dam si muschiul lateral9.
Ca sa 4ii sigur ca cineva e mort, nu te multumi cu un singur simptom, ci veri4ica si aduna ct mai multe dovezi ale decesului, adica6 , /ipsa !atailor inimii7 , /ipsa pulsului7 , &uzele al!astre7 , Paloare7 , Rigiditatea muschilor7 , Miscarea maruntaielor, e;cretia7 , (ura cascata7 , Pupilele dilatate7 , Pupilele nu se misca la lumina lanternei7 , #chii sticlosi7 , Corpul rece7 , /ocul apasat cu degetul, pe un muschi, ramne de4ormat <nu,si revine dupa ce retragi degetul97 , Pete ros,al!astre pe piele7 , #glinda tinuta la nas si gura nu se a!ureste7 , )au , musca,1 tare de vr4ul degetului mic al minii stngi. Pna nu e;ista convingerea deplina ca persoana e moarta, primul a(utor tre"uie continuat cu hotarre! respiratia arti4iciala, ncalzirea, chemarea )alvarii <medicului9. )au , alte masuri, dictate de situatie. si mai ales , niciodata :$ RE:$:2', :$ P>ER5E )PER':2' CQ D>C+>M' P#'+E *> )'/D'+QL 26. NC#EIERE 2C.1. =ntre!ari de autocontrol 2C.2. *olclorul despre )upravietuire 2C.3. scolarizarea pentru )upravietuire 2C.%. >n4ormarea cetatenilor 2C.-. >ndice al4a!etic <oate necazurile si "ucuriile tale sunt cauzate numai de cel pe care-l vezi n oglinda) 26.1. NTRE&RI DE AUTOCONTROL
I 5e unde vin eu , ca om? Ce sunt eu? ncotro ma duc? %cele ; ntre"ari fundamentale ale omului#$ I 5e ce vreau sa traiesc, sa supravietuiesc? I Ce e important pentru mine, n viata mea? I #are viata mea poate 4i traita si alt4el? Ce tre!uie sa 4ac pentru asta? I /a ce si cui 4oloseste viata mea? I 5aca eu dispar 'C$M , cine va su4eri? I :u 4ac cuiva un rau, ncercnd sa scap eu? I #are pretul scaparii mele cu !ine nu e prea mare <pentru mine sau pentru altii9? I *ac eu munca, serviciul care,mi place si la care ma pricep? 5e ce? I Ce 4oloase sau necazuri voi avea daca6 , 4ac, sau nu 4ac, prostii ori rautati? , ma pregatesc sau nu pentru viitor? I Ct de important va mai 4i peste 1,-, 1C ani , necazul meu de azi? I /a ce < mi9 4oloseste ce <vreau sa9 4ac? Cum se ncadreaza actiunea asta n planul meu de scurta si cel de lunga durata? Este ea e4icienta? I Cum pot sa,i a"ut pe cei dragi, pe tovarasii de viata, de nenorocire sau de accident? I Cum scap daca mi se strica masina pe viscol? I Ce pericole si catastro4e naturale sau sociale sunt posi!ile n locul unde ma a4lu si n care traiesc? Ce masuri preventive tre!uie sa iau? I Ce vreau sa 4ac eu peste 1 an? dar peste - ani? dar peste 1- ani? I Da mai e;ista Romnia peste 1C ani? Ce pot 4ace eu? I Ce,am nvatat din aceasta carte? I 'm 4acut oare tot ce puteam pentru a scapa, pentru a supravietui? I #are aplic sau am aplicat eu practic ceva nvatat din aceasta carte? ... si multe altele asemanatoare. =ntre!ari aparent simple, dar daca esti sincer cu tine nsuti, raspunsurile sunt 4oarte grele6 necesita mult e4ort psihic si munca grea. )unt ntre!ari la care numai tu poti raspunde. si ar 4i !ine s,o 4aci din timpL Plus ca ar tre!ui sa repeti procedura de ntre!ari si raspunsuri dupa .,12 luni. :u uita6 indi4erent cti vor 4i n "urul lesului tau, tot singur o sa dai ochii cu moartea. 5aca vrei sa amni aceasta ntlnire, nu mai astepta, nu mai sta pe gnduri , ci ia,ti ct mai repede singur masuri e4iciente de prevedere si de salvare. Se povesteste despre un om foarte cucernic, care respecta rnduielile "isericesti, se ruga regulat, se ferea de pacate, lata nsa ca peste locul unde traia el vine o inundatie mare si casa omului nostru este cuprinsa de ape. Ca sa scape, fu nevoit sa urce pe acoperis.
Curnd, pe lnga casa trecu o "arca cu cfiva oameni. 4cestia l vazura pe cel de pe acoperis si-i strigara! hai cu noi n "arca) =ar omul nostru le raspunse! eu nu ma tem, am ncredere ca =umnezeu ma va a(uta. 4uzind asta, cei cu "arca plecara n drumul lor. Peste noapte apa crescu si mai mult, urgie mare. =upa ctva timp, pe deasupra celui de pe acoperis trecu un elicopter. Cei din elicopterK strigara omului nostru! hai cu noi, salveaza-te) Raspunsul fu acelasi! nu, multumesc, n-am nevoie, pe mine ma apara =umnezeu, eu ma ncred n 8l. Ce erau sa facaD >-au lasat si s-au dus. =upa aceea apele au crescut mal mult, au acoperit casa si omul nostru s-a necat. 7iind ntr-adevar credincios, a(unge el n Rai si zice, cam nemultumit, catre SfantuL Petre! Prea Sfinte, cum se face ca =umnezeu m-a lasat sa mor tocmai pe mine, nu m-a a(utat desi eu am fost att de credincios si am respectat toate rnduielile >uiD SfantuL Petru l asculta cu atentie, 6 cerceteaza, se uita ntr-un ceaslov mare si zice, cam mirat! apoi omule, nu nteleg si nu stiu ce s-a ntmplat cu dumneata, doar aleea serie ca noi ti-am trimis si o "arca si un elicopter sa te scape... 'devarul e ca 5umnezeu ti da ,dar nu,t1i urca sacii n caruta. :,a"unge doar sa te rogi. Mai tre!uie sa 4aci si tu ceva , adica sa nu stai cu minile n sn. '"uta,te singur, apoi te va a(uta si =umnezeu) Pentru a supravietui , gndeste si actioneazaL si anume, mai dinainte. *ii atent ca viata se raz!una la 4el ca o 4emeie6 nu cnd te ocupi de ea, ci cnd o negli"ezi. 26.2. /OLCLORUL DESPRE SUPRAVIEUIRE Pro!lema supravietuirii e nu numai vitala, ci si veche de cnd lumea. 'sadar nu,i de mirare ca tot ?lumea? a nascut reguli , prover!e, pentru ca cei interesati sa poata !ene4icia de e;perienta attor generatii. Dor!a lui 'nton Pann6 de la lume adunate si iarasi la lume date. Cunoasterea si analiza acestor prover!e este o verita!ila lectie de viata <pe care o negli"am din pacate, pna cnd e prea trziu...9. Redam n continuare cteva din aceste nvataturi <cele scrise cu litere nclinate sunt luate de la 'nton Pann9 , dintre mult mai multele e;istente si cunoscute. si &i!lia e plina cu nvataturi si s4aturi e;trem de utile pentru supravietuire. Cum sa te porti <ca sa nu a"ungi ntr,o situatie critica, la limita96 III Cteva din cele 1C <dupa unii autori, chiar 139 porunci "i"lice! - Munceste <. zile9, dar si odihneste,te <a 0,a zi9. , Cinsteste,ti parintii si naintasii. , )a nu doresti avutia altuia. , :u marturisi strm! mpotriva aproapelui tau. , )a nu 4uri. , :u 4i des4rnat. , )a nu ucizi.
, Respecta pamntul, apa, aerul, soarele, plantele si vietuitoarele. , :u 4i negli"ent sau lenes7 pastreaza,ti mintea si trupul sanatoase si disciplinate. , :u,i nro!i pe ceilalti, inclusiv pe dusmanii tai. I *ii totdeauna atent la ce 4aci. Cine um!la pe drum cu gndul acasa , si pierde caciula n trg. I Masoara de doua ori nainte de a taia odata. I Dor!a multa , saracia omului. I :u ameninta si nu promite. 5oar anunta si e;ecuta. 2ine,te de cuvnt. I Chiar si maimutele cad uneori din copac. :u te speria daca mai gresesti. I *lamndul n,alege mncarea, 4ugarul n,alege cararea. I :u te uita la cer printr,o teava de trestie. I Priveste padurea, nu te opri la copaci. I Diitorul nvingator mai nti nvinge si apoi da lupta7 nvinsul mai nti se apuca de lupta si dupa aceea cauta victoria. I nainte de a critica aschia din ochiul vecinului uita,te la !rna din ochii tai. I /eaga camila si n,o vei pierde. I Cunoaste,te pe tine si pe adversar7 vei cstiga orice !atalie. I E tare cel care poate nvinge pe altii7 dar cel care s,a nvins pe el nsusi e cu adevarat puternic. I 5upa victorie, scutul tre!uie strns si mai tare. I :u sta degea!a , caci degea!a stai. I Cnd tre!uie, nu sta pe gnduri si actioneaza. Mai !ine o data ?na?, 5ect tot ?stai ca ti,oi da?. I Cine se scoala de dimineata, departe a"unge. I >storia tuturor raz!oielor pierdute poate 4i rezumata n doua vor!e6 prea trziu. I <oate la vremea lor. <oata gra"a strica trea"a. 5aca de dimineata ai sadit un pom, nu te astepta ca,ti da um!ra la prnz si roade seara. I 'urul pierdut mai poate 4i gasit7 timpul pierdut , niciodata. I 5e sapte ori de,ai cadea, de sapte ori sa te ridici. I 5aca te gra!esti , reusesti doar sa 4aci o poteca !una. I #mul ntelept si 4ace vara sanie si iarna car. I E cald aici, dar n iad e si mai cald.
I *ii constient ca orice clipa a vietii tale este e;trem de importanta si nu se va mai repeta. I 5e4ectul tau este, de 4apt, tocmai 4aptul ca nu,ti corectezi de4ectul. I )copul tre!uie urmarit cu perseverenta si hotarre , nu cu ncapatnare si 4anatism. I 5aca treci dincolo de tel, nseamna ca nu l,ai atins. I /ipsa de ra!dare pentru amanunte strica cele mai per4ecte actiuni. I Plani4icarea si imaginarea viitorului sunt cea mai mare realizare a mintii omenesti7 animalele nu sunt n stare sa 4aca asa ceva. I +re!uie sa,ti propui mai multe, nu mai putine, caci nu orice 4aci reuseste7 n toate e;ista un randament si o pierdere. $nde e mar4a, tre!uie sa 4ie si ceva pagu!a. I /ucrurile gratuite sunt cele mai valoroase , si ele si merita toti !anii. I Pastreaza,ti cumpatul6 =e te latra un cine, astupa-i gura cu pine, *-arunca n el cu piatra, Ca atunci mai tare latra. I #mul pna nu patimeste, niciodata nu se,ntelepteste. I *a,te cu dracu tovaras pna treci puntea. I Ce tie nu,ti place, altuia nu 4ace. I ncearca sa eviti sau sa aplanezi con4lictele6 n certuri cine se "aga, pagu"i tre"uie sa traga. I Este su4icient un 4ir de par ca sa strice vederea si un singur gnd rau ca sa distruga !una ntelegere. I Pentru o !una ntelegere tre!uie sa cedezi, sa mai dai de la tine. I Dor!a dulce mult aduce. +acerea e de aur. I :u ezita sa comunici, sa ntre!i si sa ceri6 Cine cere nu piere. I 'dapteaza, te !fa si tu ce fac cei din (ur. Precum e tara si locul, asa-ti ncinge mi(locul, si te poarta-n tot "ordeiul, cum vei vedea o"iceiul. I 5aca te prinzi n hora, tre!uie sa "oci. I # minciuna !ine ticluita serveste <uneori9 mai !ine dect un adevar. I &azeaza,te mai mult pe ce 4aci sau ai singur6 I Cine !ea apa din pumni streini, nu se satura niciodata. I Cel cu mintea ne,nteleapta,B+ocma,n urma se desteapta,Bsi,a!ia atunci 4ace ntre!are6BCum ziceati ca,i !ine oare? I /a orice calatorie,B:u pleca 4ara tovarasie. I )pune,mi cu cinJ te,aduni, ca sa,ti spun cine esti. :u te ntovarasi cu prosti si nerozi. I Cora"ia cu doi crmaci se neaca. Pruncul cu doua moase moare cu zile.
I :u te ncrede n aparente6 multi copaci pe dinafara se vad frumosi, dar pe dinauntru sunt putrezi, scor"urosi. I /upul schim!a parul dar naravul !a. I Cor! la cor! nu scoate ochii. I :u ncarca ct nu poti duce. I Pe ct ti-e patura, att te-ntinde. I 7rate ori nefrate, "rnza tot pe "ani este. &rnza e gratuita doar n capcana pentru soareci. I &uturuga mica rastoarna carul mare. I n tara or!ilor cel cu un ochi este mparat. I nvatam ct traim si tot ne nvatati murim. Orice fel de meserie,J*u e rau omul sa stie.J&estesugul vreme cere M *u se-nvata din vedere. A nvatatura care intra doar pe urechi si ochi e ca mncarea nghitita n vis7 ca sa ramna, ea tre!uie sa ntre n corp. I ntreaga lume e o scoala. I #chii care nu se vad si nvatatura neprimenita , se uita. I Mai !ine casti de la nceput ochii, dect mai apoi punga. I $nde nu e cap , vai de picioare. I Capul 4ace , capul trage. I Cine ncearca sa traga cu arcul ascultnd muzica , nu nimereste nici tinta, nu aude nici muzica. I /a pomul laudat sa nu te duci cu sacul. I Cine si pune mintea cu ne!unul, este mai ne!un. I )e gaseste ac pentru orice co"oc. I &ate 4ierul ct e cald. I ncetul cu ncetul se 4ace otetul. I Cum ti asterni asa vei dormi. I #mul s4inteste locul. I *u te (uca cu focul, nici cu coada ursului. I Ce,i n mna nu,i minciuna. :u da vra!ia din mna pe cioara din copac. I /ac sa 4ie, ca !roaste destule.
I ncet, ncet, departe a"ungi. I 5e unde tot iei si nu pui, curnd se ispraveste. I /acomia strica omenia. I &anul e ochiul dracului. I )cumpul mai mult pagu!este si lenesul mai mult alearga. I $nde dai si unde crapa. I Cauta si vei gasi. I 5aca ai sti ca vei muri imediat, dar ai mai putea da un tele4on cuiva , cui l,ai da? Ei !ine, da,1, ce mai astepti? Pentru sanatate si viata6 I Prin modul de viata, o!iceiuri, pre4erinte alimentare, omul si 4ace singur rau6 I Omul "oala singur si-o cauta. I 'cela care nu previne relele <prin cumpatare, e;ercitii 4izice etc.9 si asteapta sa vindece ori sa se repare !oala sau accidentul de,a!ia dupa ce acesta a aparut sau s,a ntmplat, e ca omul care ncepe sa sape o 4ntna dupa ce i s,a 4acut sete. I $nde nu intra soarele si aerul pe 4ereastra, va intra medicul pe usa. I #dihna este secretul oricarui lucru !ine 4acut. +re!uie sa te odihnesti nainte de a 4i o!osit. I )coala,te si culca,te devreme. I )tai drept. I Km!este, 4ii vesel , si lumea ti va zm!i. I Respira corect. =n 4iecare moment al vietii tale 4ii atent cum respiri. I Respira numai pe nas. Respiratia pe gura e ca si cnd ai !aga mncarea pe nas. I Cine se nchina pntecului, po4telor si placerilor, va avea multi stapni. I Mannca numai cnd ti,e 4oame. I :u mnca mult6 Orice lucru cnd e mai putin , e mai cu gust. A Cine mannca o data pe zi e ntelept7 cine mannca de doua ori pe zi e om7 cine o 4ace de trei ori pe zi e ne,om. I 5e la orice masa tre!uie sa te scoli putin 4lamnd. I 5upa 4iecare masa 4a o plim!are de cel putin 1- minute. I :u conteaza ce si ct mannci, ci ceea ce si ct digeri. I Esti ceea ce mannci.
I #amenii si sapa mormntul cu dintii <ne4olositi corect9. I Mesteca !ine si complet mncarea, nu te gra!i. Mncarea tre!uie !auta, iar !autura mestecata. /ichidele nu se !eau hulpav, ci mai nti se tin putin n gura <sa se ncalzeasca, sa se amestece cu saliva9. I 5in cnd n cnd posteste. I &ea apa multa, su4icienta, ast4el nct urina sa,ti 4ie incolora. 5aca urina e colorata, nchisa la culoare, nseamna ca n,ai !aut su4icienta apa. I :u !ea nici un 4el de alcool6 *ie omul cat de "un,J Binul l face ne"un. I Murdaria este marna !olilor si saraciei, 4iica prostiei si lenei. I *reaca,te pe corp n 4iecare dimineata cu un prosop sau o crpa aspra si udata cu apa rece. I )pala,te cu apa rece. I )pala imediat dupa 4olosire am!ele capete ale sistemului digestiv <gura, anusul9. I )palarea minilor nainte de masa te 4ereste de !oli mai mult dect toate medicamentele la un loc. I 5egea!a esti curat pe dina4ara daca nu esti curat si pe dinauntru. I # adevarata doamna nu miroase , nici macar a par4um. 26.3. sCOLARI4AREA PENTRU SUPRAVIEUIRE 5storia omenirii devine din ce n ce mai mult o ntrecere ntre educatie si catastrofa %6. C. Nells# ),ar putea ca unii cititori sa spuna6 cele citite n carte sunt simple, chestiile astea de supravietuire eu le stiam dinainte, demultL Poate le stiau , dar dupa ureche. 'spectul important este altul6 s,au gndit vreodata serios la ele? 'u 4acut ceva practic pentru a le nsusi temeinic? 'u tras oare din cunostintele lor concluziile evidente si au luat vreo masura pentru a nu avea necazuri? )au le,au negli"at? E !ine sa nveti si sa stii ceva temeinic, nu vag. )upravietuirea e o trea!a serioasa, n 4iecare zi actuala, care admite doar rareori ?ree;aminari?. 5eci, nvata temeinic, mereu, toata viata. Orict ar fi stiinta de scumpa - tot e mai ieftina dect nestiinta) <(rigore Moisil9. scolarizarea nseamna att instructie <acumulare de in4ormatii, cunostinte, ndemnari9, ct si educatie <o!tinerea unei atitudini critice, constructive, responsa!ile si e4iciente9. >nstructie ar 4i asimilarea cunostintelor e;puse n acest Manual7 educatia ar 4i utilizarea lor corecta si constienta n conte;tul respectarii simultane a regulilor de !un simt, politete, etica, protectia mediului etc. Omul educat este fata de cel needucat ca viul pe lnga mort - zicea 5iogene.
*u lasa pe mine ce poti face azi. :u astepta sa se ntmple necazul <care vine inevita!il daca te porti iresponsa!il si inconstient9 , si dupa aia sa te rogi6 =oamne, fa te rog ca pentru mine 212 sa faca + <asa cum 4ac multi oameni, care de 4apt stiu ca au gresit, ce si cum, dar spera sa dreaga !usuiocul cu o minune9. 'dica pregateste-tel 5egea!a astepti si te !azezi pe noroc sau pe altii. *ii cinstit cu tine nsuti si accepta realitatea cum e ea de 4apt. 'devarata rugaciune e Emultumesc 5oamneF sau E5oamne, a"uta,LF si nu E5oamne iarta, maF sau E5oamne a"uta,maF. 5e ce sa te ?ierte? 5umnezeu? Ca ai 4acut si continui sa 4aci pacate? )au sa te ?a"ute? sa scapi tea4ar , dupa ce 4aci o nelegiure? )olutia e simpla6 nu mai 4ace pacate, 4ii cinstit si n,o sa mai 4ii ?silit? sa cersesti mila, nici a"utor. 2ine seama de situatie si actioneaza cu responsa!ilitate si maturitate . :u ?gndi? ca (igei, caruia maica,sa i striga6 astmpara,te si nu mai trage pisica de coadaL /a care copilul raspunde6 Edar nu o trag7 eu doar o tin de coadaF... /a ntre!area ?care e cauza relelor actuale , indi4erenta sau nestiinta??, cineva raspundea6 nu stiu si nu ma intereseaza... :u 4i nepasator. $n calugar mi spunea6 cel mai mare pacat al omului e nesimtirea <notati numeroasele ntelesuri9. Cnd ceva nu,ti merge, sau nu stii, nu mai da vina pe altii6 parinti, pro4esori, se4i, straini etc. $ita,te n oglinda <daca mai poti96 acolo e vinovatul pentru prostia si soarta ta. =nvatatura si scoala :$ este doar pentru copii si tineri, cum le place sa creada ma"oritatii oamenilor <care stau prost cu gndirea9. =nvatatura continua, la orice vrsta, e cheia care , singura , te mai poate ridica si salva, pe tine si 2ara. I scoli, cursuri recomandate <multe se pot urma si la noi n tara , tre!uie doar sa le cauti96 , 5e ghizi montani7 , 5e not7 , 5e alpinism si speologie7 , 5e arte matiale7 , 5e vnatoare, pescuit7 , 5e scu4undare <li!era sau cu aparate de respirat97 , 5e canota" si !arci cu pnze7 , 5e prim a"utor7 , 5e medicina naturala <automasa", tratament cu ceaiuri, plante etc97 , Comandamentul Protectiei Civile organizeaza periodic e;ercitii si antrenamente pentru populatie, pentru situatii de dezastre sau calamitati naturale. , Crucea Rosie organizeaza cursuri de prim a"utor. , 4sociatia *ationala a Salvatorilor &ontani din Romnia organizeaza scoli )alvamont de vara si de iarna. 'st4el de cursuri sau scoli au durate de apro;imativ 1,1C saptamni. =nsa , atentie! orice scoala si nvatatura costa "anii )au, n loc de !ani , o truda <dar !anii sunt tot o truda , de"a depusa9. )e zice ca meseria se fura. 5e 4apt, tre!uie sa vrei sa nveti7 daca nu vrei, nimeni nu,ti poate !aga nvatatura n cap.
5ar nu e nevoie sa astepti gasirea sau nceperea unui curs ori a unei scoli6 nvata cte ceva singur, mereu, imediat de la cei din "urul tau. =nvata toate deprinderile din gospodaria sateasca traditionala6 sa cosi, sa sapi, sa 4aci 4ocul, sa te catari, sa sari, sa "upoi un animal, sa ngri"esti un !olnav, sa gatesti, sa mpachetezi si sa ridici greutati, sa negociezi, sa te tocmesti s.a.m.d. 5evino policali4icat. *ii mereu atent la ce vezi. =nvata n orice ocazie, de la orice meserias pe care,l ntlnesti. $n ntelept zicea6 daca ma ntlnesc pe drum cu trei oameni, de la doi din ei pot nvata cte ceva. E adevarat nsa ca omul ntelept nvata mai mult de la un ne!un, dect ne!unul de la ntelept... )au, 4a ct mai repede alt pas6 viziteaza un spital, un azil de !atrni sau cimitir. 5aca cele vazute acolo te vor 4ace sa gndesti la viitor, la urmarile 4aptelor tale ,aceasta va 4i o prima lectie de supravietuire si de gospodarire a propriei vieti. $n drum de 1CCC Am. =ncepe cu primul pas. I )porturi recomandate6 , Cros, "ogging7 , not7 , 5rumetie , la munte sau n delta7 , 'lpinism, catarare7 , 'rte martiale6 "udo, Aarate, "u"itsu, aiAido, Zushu, taeAZondo. si alte sporturi <de miscareL9 sunt 4olositoare pentru ntarirea corpului si pentru supravietuire, dar mai putin dect cele speci4icate mai sus. =rumetia cu cortul este sportul cel mai apropiat de pro!lematica survival,ului. Cele mai 4olositoare deprinderi fizice sunt6 alergarea, cataratul < n copac, pe stnca9, caderea si ridicarea n picioare, ridicarea si caratul greutatilor, notul, autoapararea. 'i doar un singur corp , el ti,e aliatul cel mai !un si mai sigur n viata asta. 5aca nu stii sa,l 4olosesti si sa,l aperi , meriti sa devii o victima. )portul, miscarea, se practica, :$ se priveste. El tre!uie sa 4ie un mi"loc de autodepasire, nu o distractie 4acila, adormitoare. 5aca ai citit &anualul si continui sa privesti sportul , nseamna ca nu ai nteles nimic din carte. Mai !ine daruieste-o sau vinde-o altcuiva, care ar vrea sa supravietuiasca , nu sa se sinucida. I Cei interesati se pot nscrie si la numeroase asociatii sau clu!uri cu activitati sportive ori parasportive, apropiate de unele aspecte ale survival,ului6 , +urism, drumetie7 , 'lpinism7 , )peologie7 ,Parasutism7 , Dnatoare, Pescuit7 , Cercetasii Romniei. I n strainatate <vezi pe >nternet9 se o4era numeroase cursuri si scoli speciale pentru survival n zone sal!atice, nelocuite6 padure, "ungla, desert s.a.m.d. sau pentru supravietuire ur!ana <autoaparare, salvarea din dezastre etc9. 5e asemenea, e;ista cursuri si pentru activitati mai speciale, nrudite cu supravietuirea6 mersul cu pluta sau !arca pe ruri vi"elioase %rafting sau "oating etc97 concursuri de traversare a unor tinuturi aride, sal!atice pe "os, cu masina, cu motocicleta sau cu !icicleta. /a un ast4el de concurs, 'v entura &arl"oro, au participat cu succes si ctiva romni.
Cursurile sunt organizate de mici societati specializate conduse de e;perti <militari pensionati , dar si pro4esori de educatie 4izica sau ghizi montani9. =n )$' si Europa de Dest a aparut n ultima vreme si a luat un mare avnt un nou 4el de scoli <de per4ectionare9 pentru cadrele de conducere din ntreprinderi6 outdoor training <scolarizare n aer li!er9. Conceptia acestui nou tip de educatie este ca orice om pus n conditii grele, e;treme, de viata si supravietuire si mo!ilizeaza e;emplar resursele corporale si mintale, la un nivel incompara!il mai nalt dect o 4ace n mod normal, n viata o!isnuita <la !irou9. )e considera ca respectivii au de"a cunostintele pro4esionale manageriale necesare, dar nu le aplica su4icient de energic si de e4icient , din cauza ca sunt molesiti de viata sedentara. Prin aceste ?cursuri?, managerii sunt ?!iciuiti? sa,si valori4ice potentialul <mental , cel corporal 4iind mai putin necesar n munca de !irou9 , ca sa le creasca per4ormantele pro4esionale. Programa 4iecarei scoli de acest tip e a;ata pe cte un sport sau o solicitare e;trema6 rafing <co!orrea unui torent vi"elios, periculos, pe o pluta sau o !arca pneumatica97 "ungee (umping <aruncarea n gol, legat de o coarda elastica lunga97 traversarea unor prapastii pe o coarda7 catararea pe Everest7 mersul cu picioarele goale pe "aratic <tehnica Hoghina de concentrare mentala9 etc. *oarte adesea se urmareste si un al doilea principiu6 nvatarea lucrului n echipa %team-Gor-#. Programul unui ast4el de curs <de o!icei cu durata de 2,3 zile, la s4rsit de saptamna, dar si mai lunga , 2 saptamni9 contine, dupa aplicatia n aer li!er <una,doua zile9, o zi de discutii n sala de clasa6 evaluarea e;perientei respective si comportarii cursantilor n timpul aplicatiei, plus comentarii competente n legatura cu posi!ilitatile de aplicare a celor traite si nvatate, n activitatea pro4esionala. Evident ca cel care conduce discutiile si analiza tre!uie sa 4ie un e;celent pro4esionist n 4ormarea cadrelor. =n comparatie cu metodele traditionale, aceasta noua metoda de scolarizare denumita si ?educatie e;perientiala? produce e4ecte educative mai puternice si mai dura!ile, privind do!ndirea capacitatii de stapnire a unor situatii comple;e, de inovare, de conducere, de spirit de echipa si de comunicare, dar si pentru multe alte aspecte ale vietii moderne. Rezultatele conceptiilor divergente de educatie de la noi si din vest sunt evidente6 ia uitati,va n "ur, cti directori, politicieni, colonei, generali romni sunt o!ezi, ine4icienti si cti manageri americani sunt sla!i si e4icienti? Presedintele Rusiei 4ace "udo, primul ministru al Paponiei 4ace aiAido , si rezultatele tarilor respective se vad. Cti manageri romni <din orice domeniu9 sunt creativi, dedicati si interesati <de meserie, nu numai de !anii personali ...9 si cti 4ac sport , ca cei americani? 5eoarece nu e nevoie sa alergi dupa !ani ca un o!sedat7 ei vin de la sine , daca 4aci ce tre!uie <vezi &ill (ates9. =nvatarea supravietuirii n natura <survival9 pentru civili, tre!uie sa se !azeze pe e;perienta practica a elevilor , nu <doar9 pe audierea unor con4erinte. :umai cnd elevul are un rol activ se o!tine ntelegerea mai !una si memorarea mai ndelungata a cunostintelor, a atitudinii si ndemnarii necesare. Cursul respectiv tre!uie sa prezinte elevului pro!leme pe care acesta sa le rezolve, nu in4ormatii si 4apte pe care sa le memoreze. #mul retine cam 1CR din ce aude, 1-R din ce vede, dar 1CR din ce e;erseaza. Cel mai "un nvatator e sa faci singur. $n ast4el de curs <de scurta durata9 se poate adresa tinerilor si adultilor sanatosi care nu au pregatire sau preocupari n domeniu. El consta din lectii teoretice si practice, urmate de un stagiu de trai nemi"locit n sal!aticie si singuratate. =n plus <re9descoperirea calitatilor, de4ectelor si posi!ilitatilor proprii si ale mediului ncon"urator va strni respectul elevului pentru el nsusi si natura, l va 4ace constient de lumea n care traieste. )copul cursului de supravietuire6 veri4icarea practica si nsusirea n conditii reale a principiilor pe care se !azeaza supravietuirea6 , 5ezvolta si consolideaza atitudinea de a se descurca <?uite ca pot sa 4ac?9, a ncrederii n 4ortele proprii <aceasta se poate trans4era si asupra interactiunilor umane din viata o!isnuita9.
, 5a elevului ocazia sa rezolve pro!leme reale prin actiuni personale de plani4icare, pregatire si gndire logica !azata att pe cunostinte stiinti4ice ct si pe inspiratie sau improvizatie. , Constientizeaza pro!lema ecologica6 elevul devine un participant activ ntr,un sistem ecologic dat. Cu a"utorul cunostintelor, ndemnarii si atitudinii sale, elevul va lua din mediul ncon"urator6 spatiu vital, adapost, hrana, apa. Pe !aza e;perientei sale practice, elevul va trage concluzii n legatura cu atitudinea corecta si metodele de utilizare a resurselor disponi!ile <ale zonei de practica7 ale ntregii planete9. Programa lectiilor pregatitoare <teoretice si practice96 pregatirea si plani4icarea unei calatorii sau a unei e;peditii7 prevederea si analiza greutatilor si pro!lemelor ce pot aparea7 meteorologie7 4lora si 4auna7 gasirea hranei si apei7 amena"area unui adapost7 aprinderea 4ocului7 primul a"utor7 improvizare7 orientare7 semnalizare7 pericole7 reguli de !una purtare. =nsusirea cunostintelor predate se veri4ica printr,un e;amen a carui a!solvire ti da voie sa participi la partea a doua , practica. Programa stagiului practic de supravietuire n natura6 , >ocul! ntr,o regiune nelocuita <indi4erent de altitudine97 4iecare elev este condus si lasat n zona sa <dinainte sta!ilita de instructor9, unde va tre!ui sa supravietuiasca singur 3,% zile, pna va 4i ?salvat?7 , Cnd! n orice anotimp7 -Sarcini! amena"area unui adapost7 adunarea lemnelor pentru 4oc7 aprinderea 4ocului 4ara chi!rituri7 amena"area unui alam!ic solar7 culegerea sau o!tinerea hranei7 scrierea unui caiet cu nsemnari7 , Supraveghere! elevul tine legatura de doua ori pe zi cu instructorul, prin tele4on mo!il7 , =otare s1i echipament! numai trusa minima de supravietuire con4ectionata si pregatita de elev <vezi 82.%9 si hainele cu care e m!racat. :u se admite nici un adaos de hrana, apa, sac de dormit, haine s.a.m.d. *inalizarea cursului6 discutie amanuntita n grup, cu o analiza si critica a comportarii individuale n cursul stagiului practic. =n continuare redam programa unui curs de "aza pentru supra,vietuire, eu durata de 2. zile, o4erit de una din numeroasele scoli americane %OutGard ?ound din (reenZich, Connecticut, )$'9 pentru tineri de 10,23 de ani. Prima saptamna , Pregatire 4izica generala6 alergare, drumetie, catarare, not etc. 4 doua saptamna , /ectii de6 prim a"utor, cautarea si salvarea accidentatilor, cunoasterea si ntre!uintarea echipamentelor, plani4icarea si pregatirea hranei, orientare si deplasare n diverse 4eluri de teren, pregatirea unei calatorii, protectia mediului. 4 treia saptamna! cursantii sunt mpartiti n grupe de 1,12 persoane care 4ac scurte calatorii n teren di4icil, cu dormit n aer li!er etc. $rmeaza e;peditia solo6 # sedere de trei zile si nopti de unul singur n sal!aticie, cu minim de echipament <vezi mai sus9. 4 patra saptamna! alpinism <cu coarda9 si o calatorie di4icila de % zile, cu supraveghere minima din partea instructorilor. =nvata tu, dar a"uta,i si pe altii sa nvete6 pro!lema educatiei are doua sensuri! sa nveti tu, dar si tu sa nveti pe altii. scolarizarea si ridicarea celor din "ur este o sarcina cetateneasca de importanta ma"ora, cu consecinte pe termen lung 4ormida!il de avanta"oase pentru ansam!lul societatii , deci si pentru tine <nu doar pentru E>L9.
5upa ce ai studiat acest &anual, nu pastra ideile si cunostintele numai pentru tine. +ransmite,le si altora, nu 4i egoist. 5iscuta su!iectul7 trezeste,i pe cei din "ur. #ricum, tu vei sti mai mult dect pricepe ma"oritatea oamenilor. 5aca reusesti sa 4aci un !ine cuiva , o sa,ti 4ie si tie mai !ine. # 4apta !una nseamna n primul rnd sa nu 4aci una rea6 de e;emplu, sa nu pro4iti de prostia sau de nestiinta cuivaL *acerea de !ine are nsa capcanele ei. 'deseori oamenii re4uza o schim!are <uneori chiar violent9, cnd nu,i vad 4oloasele. #mul respinge ceea ce nu ntelege. 5eci, cnd vrei sa a"uti un adult, nu te lupta direct si intempestiv cu inertia, inconstienta sau prostia lui, ci ia,1 mai pe departe. :imeni nu poate 4orta pe altcineva sa devina destept sau sa 4aca e4orturi pentru a scapa dintr,un pericol pe care el nca nu,l vede7 dar poate sa creeze victimei conditii, s,o puna n situatia de a constata singura ca gndirea si nvatatura e !una la ceva, ca cine are carte are parte. Ridica,i si pe ceilalti , care nici nu,si dau seama de e;istenta pro!lemei. :u te lasa, nu te amagi ca altcineva <autoritati, scoala, parinti9 vor 4ace lucrul acesta7 educa,i, nvata,i, a"uta,i tu pe cei din "ur sa supravietuiasca cu demnitate6 copiii tai, mem!rii 4amiliei, vecini, prieteni. 5in cer nu cade nici o para malaiata7 nu ai dect ceea ce 4aci. *iecare om sau popor are soarta, conducatorii si autoritatile pe care le merita, adica pe care,i produce, i creste, i alege si,i accepta. )ocietatea civila esti chiar tu. 5aca nu 4aci nimic , nimic o!tii7 rami un milog, o victima. Primul pas pe care l poti 4ace ca sa ndrepti lucrurile strm!e din "urul tau , e sa te educi tu nsuti7 a doua , sa,i nveti, sa,i educi tu pe altii. Cel mai !un cadou pe care,l poti 4ace cuiva :$ este un lucru sau !ani , ci o ocazie, o oportunitate, o nvatatura. 5a,i un peste unui flamnd - l saturi o zi$ nvata-l sa pescuiasca si l saturi pentru toata viata. Cnd dai ceva de pomana <!ani, mncare etc.9 nu 4aci o 4apta cu adevarat !una6 e doar un surogat de !ine4acere, o <auto9amagire. Caci, ce realizezi de 4apt? 5oar prelungesti cu o zi,doua su4erinta si agonia milogului. )au, mai rau, i m!ogatesti patronul, e;ploatatorul din um!ra. # 4apta !una nseamna sa,l a"uti sa nu mai 4ie milog, lenes sau prost, sa se ntretina singur. Cnd se ntmpla un accident sau un dezastru, a"uta,i pe toti cei din "ur, n primul rnd pe tineri , ei sunt viitorul. 5aca ti mai ramn 4orte si mi"loace, a"uta,i si pe ceilalti. )e zice6 c ine n,are "atrni, sa-i cumpere$ dar zicala se re4era la vrstnicii ntelepti. 5e 4apt acestia nici n,au nevoie sa 4ie salvati , !a chiar te salveaza ei pe tine. 5in pacate sunt si !atrni <4oarte multiL9 care si,au irosit viata degea!a, negndind si nepregatindu,se pentru necazuri si pentru !atrnete. Pentru ei n,ar mai merita sa consumi aiurea resursele disponi!ile <totdeauna limitateL9. '"utnd un tnar, ndrumndu,1, poti spera c,o sa,l ndrepti <sa,l 4aci sa gndeasca97 n schim! calul !atrn nu mai poate nvata mersul n !uiestru... 5ar pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti. Poate ca atitudinea aceasta nu e crestineasca, E4rumoasaF, dar precis e rationala si e4icienta. Prea putin a"uti cu adevarat un om daca o 4aci dupa ce e !olnav, saracit, !atrn sau lovit de soarta , tre!uia s,o 4aci nainte, nca de cnd era copil. =n 4ond, acum adultul nu are dect ce,a cautat, cu voia sau 4ara voia lui. Educatia nseamna traditie, parinti, scoala, sudoare, e4ort neclintit. E;emplul personal este o metoda educativa deose!it de e4icienta. Mai ales e;emplul parintilor are un rol deose!it de important n educatia copiilor. 5ar ce pot sa nvete tinerii nostri de la parintii lor nepriceputi si iresponsa!ili sau de la pro4esorii chiulangii, de la politistii sau "uristii corupti sau D>P,urile inconstiente, 4anariote? 5intr,o ine;istenta traditie colectiva pentru corectitudine, e4ort, a!negatie si altruism? 5e cte ori n,ai descoperit ca ceea ce ar 4i tre!uit sa stii de mic, de la parinti sau din scoala , esti nevoit sa nveti ca adult, cu su4erinta, de la viata? si totusi , sa nu pierdem speranta. 26.4. IN/ORMAREA CETENILOR stiinta nseamna putere.
=n Romnia au aparut e;trem de putine carti pe tema supravietuirii, practic inaccesi!ile marelui pu!lic. 5e alt4el n tara noastra tehnica survival,ului a avut mult timp <oare s,a schim!at ceva n ultimii 1C ani?9 un caracter special, secret, 4iind destinata armatei, politiei si securitatii. Chiar mem!rii acestor organisme nu nvatau cu totii ast4el de deprinderi 4olositoare, ele 4iind rezervate putinor trupe speciale <parasutisti, vnatori de munte, etc9. )e pare ca autoritatile noastre, surde 4ata de interesul pu!lic <dar 4oarte interesate de !unastarea lor proprie9, se tem de cetatenii destepti. Conducatorii cred ca un romn care gndeste independent - dusmanul autoritatilor. Ei stiu ca un om destept nu se mai lasa manipulat si "umulit usor. :orocul nostru sunt o!ligatiile ce decurg din ?integrarea euroatlantica?. 'lt4el, compatriotii nostri incompetenti si 4ripturisti, deveniti ?autoritati? <cu votul si spri"inul nostru...9 s,ar comporta n continuare asa cum au tot 4acut,o, neocupndu,se de pro!lemele reale, vitale ale tarii. stiu ei ?mai !ine? ce le tre!uie cetatenilor, adica prostimii6 punem et circenses <pine si circ9. /or le convine mult mai !ine sa ?dea? populatiei o !ruma de instructie gaunoasa <!azata pe o simpla memorizare, pe re4le;e conditionate , ca la cateii dresati6 citire, socotire, literatura de scandal, cuvinte ncrucisate, "ocuri de noroc, telenovele, talA,shoZ,uri, circ politic de mahala s.a.m.d.9, dect sa,i nvete <cu mult mai mult e4ort9 sa munceasca, sa,si respecte cuvntul, sa nu <se9 4ure. 'dica ,sa gndeasca, sa-si planifice viata. 5aca ar ridica prostimea , si,ar pierde privilegiile. si asta se petrece la noi tocmai cnd prin alte tari cunostintele de tehnica supravietuirii <ca sa nu vor!im dect de ele9 sunt la ndemna oricui , mai recent revarsate si pe >nternet. 'colo, nsusirea lor de catre populatie este spri"inita si ncura"ata, chiar impusa cu 4ermitate de guvernele statelor respective, pentru numeroasele avanta"e rezultate6 scaderea numarului de victime n caz de cala,mitati, reducerea cheltuielilor de tratament, recuperare n situatiile de criza etc. Plus e4ectul educativ general. 5e e;emplu , orice elvetian 4ace constiincios n fiecare an cte trei saptamni de armata o concentrare 4oarte serioasa <inclusiv antrenamente de supravietuire9 pna la vrsta de -- de aniL Ei nu vor sa intre nici n :'+#, nici n $niunea Europeana, dar au a"uns de mult n secolul [[> , 4ara sa cerseasca a"utor de la altii. Ei sunt pregatiti sa supravietuiasca n orice situatie. =n schim! tinerii nostri chiulesc ct pot <cu spri"inul parintilor si al autoritatilor9 de la e;trem de putina instructie armata ?o!ligatorie?, iar ceilalti, adultii, continua sa astepte caderea perei malaiete, sa !ata pasul pe loc, sa,si 4ure singuri caciula.... )a nu gndeasca. =n loc sa 4ie un 4el de ultima reduta a luptei cu nestiinta si nesimtirea tinerilor, armata noastra a devenit doar o 4a!rica de generali inutili. Pe de alta parte, noi avem cel mai mic numar de studenti la mia de locuitori din EuropaL >ar .CR dintre romni nu au acces la in4ormatie, cu toata e;plozia media. si ne mai miram de ce se duce de rpa tara. >ata cteva carti scrise de romni, mai mult sau mai putin a;ate pe supravietuirea si survival. - )upravietuirea , Ed. Militara, &ucuresti, 130C. , Col. (h. )uman , Muntele, spatiu de viata si lupta , Ed. Militara, &ucuresti, 133C. , Capitan >. 5umitrescu , Diata n Munti , +iparul #ltenia, &ucuresti, 1332. , (h. Popescu, 'l. )oare, #vidiu &rsan , Cunostinte generale de protectia populatiei n caz de dezastre si n situatii speciale , Editura Comandamentului Protectiei Civile , &ucuresti, 133-. , *>. *razzei , )4aturi pentru drumetie , Editura +ineretului, Cultura 4izica si )port, &ucuresti, 13-.. , *>. *razzei , Pledoarie pentru munte , Manual pentru turismul de munte ,Editura Medicala, &ucuresti, 1331. , Comisia )alvamont "ud. &rasov , Prevenirea accidentelor turistice n munti ,&rasov, 130-. , >ordache Enache , 'utoapararea 4izica , Edit. Militara, &ucuresti, 133C. , Dalerica 5a!u , 5espre dreptul si arta apararii , R' Monitorul #4icial, &ucuresti, 133%.
Poate or mai 4i si altele pe care eu nu le stiu. #ricum, sunt prea putine 4ata de importanta temei. 5ar e;ista si pot 4i consultate cu 4olos multe carti din alte domenii, nrudite cu supravietuirea6 arte martiale, drumetie, vnatoare, pescuit, gospodarie, comunicare, psihologie practica, diverse sporturi s.a.m.d., cum ar 4i6 , s. 5erlogea, 5. C. >onescu , 'iAido, Calea 'rmoniei , Ed. 'pimondia, &ucuresti, 133C. , s. 5erlogea , +ai"i\uan, Calea Per4ectiunii , Ed. 'pimondia, &ucuresti, 133%. ,:. )teiner, 5an Mnastireanu , Curs practic de urgente medico,chirurgicale <>ntroducere n medicina de dezastre9 , Editura didactica si pedagogica R', &ucuresti, 133.. , =nvataturile lui :eagoe &asara! catre 4iul sau +eodosie, Ed. Minerva, &ucuresti, 131%. , /. '. 5eac, E. )trainu , 'rmele mileniului 3 , raz!oiul geoclimatic, Ed. )ophia, &ucuresti, 2CCC. , 5ale Martin , )upravietuirea n conditii de primitivism, Ed. (arell Pu!lishing @ouse, &ucuresti, 2CCC. , Dezi si paginile din >nternet6 ZZZ.alpinet.ro. =n schim!, numarul cartilor aparute n strainatate pe tema supravietuirii este impresionant. =n ultima vreme au cunoscut o nmultire si o dezvoltare spectaculoasa site,urile din >nternet cu tema survival <poate ca legat de isteria apocalipsei, a s4rsitului de mileniu9. &ine nteles, pe primele locuri sunt tot cei la care conteaza omul nu autoritatile! americanii, canadienii, englezii, "aponezii7 mai recent si nemtii. :u mai consum spatiul tipogra4ie cu o lista, oricum incompleta, ntruct cine doreste le poate gasi 4oarte usor. 'ceasta carte tre!uie sa a"unga n toate casele. Citeste si da mai departe) Stimati cititori, 5ntentionam ca n urmatoarea editie a cartii sa adaugam un capitol de '4drese utile'. =aca activitatea, ntreprinderea, organizatia =vs. are legatura cu cele prezentate n carte %de e1emplu turism, comunicatii, autoaparare, salvare, scolarizare, echipamente specifice s.a.m.d.#, va invitam sa ne trimiteti oferta =vs., informatia respectiva pe adresa 8diturii 4maltea. Ba multumim. Puteti cumpara aceasta carte direct de la 8ditura 4maltea apelnd la serviciul 'Cartea prin posta' scriindu-ne la CP 3-, ?ucuresti sau comenziOamaltea.ro pentru comenzi prin internet. )canare, #CR si corectura 6 Rosioru (a!i rosiorug]Hahoo.com 'lte titluri disponi!ile la 6 grupul @'R+>SC'R+> la http6BBgroups.Hahoo.comB Carte o!tinuta prin ama!ilitatea lui Cristi Pitulice.

Supravietuire

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Supravietuire

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de supravietuire 2 13. LA DRUM 13.1. Cnd parasesti epava sau locul accidentului? 13.2.

+ularemia 3,Dariola 1,%

S-ar putea să vă placă și