Padurea domneasca

Rezervaia Pdurea Domneasc este situat n zona localitilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneti, Moara-Domneasc, Chetri, Clinelti, Hnceti, Drujineni i Pruteni din judeul Bli. Din punct de vedere orografic rezerzaia este aezat n lunca inundabil a Prutului, ntre rul Prut i Camenca. Rezervaia Pdurea Domneasc are ca vecinti limitele i hotarele urmtoare:la nord ocolul silvic Rcani-liziera pdurii; la est ocolul silvic Glodeni-rul Camenca; la sud ocolul silvic Fleti-liziera pdurii; la vest Romnia-rul Prut. Suprafaa rezervaiei este de 6032 ha.ntinderea silvica mbrac valea Prutului n haina verde pe o distan de aproximativ 40 km. Este cea mai btrn din inut i una din cele mai vechi pduri de lunca din Europa. Scopul principal al rezervaiei tiinifice Pdurea Domneasc este pstrarea celor mai reprezentative pduri de lunc i conservarea unor specii i comuniti de plante i animale rare, restabilirea biodeversitii celor mai caracteristice fitocenoze. Structura principalelor specii de arbori se prezint n felul urmtor: stejar (Quercus) 1793 ha (3 %), plop (Populus) 1622 ha (33%), salcie (Salix) 400 ha ( 8%), arar (Acer) 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) 105 ha (2%), ulm (Ulmus) 25 ha (0,5%), conifere 25 ha (0,5%). Amplasarea teritoriului rezervaiei n calea migraiilor de toamn i primvar a psrilor creaz condiii optime pentru dezvoltarea i reproducerea lor. Pe teritoriul rezervaiei se ntlnesc circ 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puin eterogen, avnd o densitate redus, o parte din ele ns n unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de psri, care se ntlnesc pe teritoriul rezervaiei sunt lebdacucuiat(Cygnus olor ), ciocnitoarea neagr(Dryocopus martius), loptarul(Platalea leucordia), barza neagr(Ciconia nigra).Tot n rezervaia se afl i cea mai numeroas colonie de strci din Moldova, numit de ctre localnici ara Btlanilor.Colonia este format din 3 specii rare de psri din

familia Ardeidae, reprezentat de peste 1000 de exemplare de Strc cenuiu(Ardea cinerea), Strc de noapte(Hycticorex nycticarax) i Egreta mic(Egretta garzeta). Rezervaia stiinific "Padurea Domneasc" reprezint un tezaur

naional, care urmeaz sa fie imbogait, valorificat si extins in tot arealul Prutului de Mijloc, de la Criva pana la Pruteni.Pdurea din lunca Prutului, luat sub protecia statului din anul 1993, este una dintre cele mai valoroase si btrne pduri din lunca din Europa. Suprafaa - 6039 ha, din care 3054 ha sunt pduri. Rezervaia se ntinde pe o suprafa de 40 km. Rezervaia include ocolurile silvice silvice C linesti Flesti si si Balatina Glodeni).

(gospodriile

Suprafaa pdurilor naturale constituie 3054 ha (52,1% stejarisuri din tot teritoriul), robur) dintre 1017,7 care ha

(Quercus

(17,4%), plopisuri (Populus alba, P.nigra) 1046 ha (17,8%), salcisuri (Salix alba) - 371,5 ha (6,3%) si de 52,6 rachitisuri ha (0,9%). (S.triandra, Plantaiile

S.viminalis)

artificiale ocupa circa 32%, pajistile - 3,3%, mlastinile ocupa circa 7,1%. De la intrarea r.Prut in Moldova (satul Criva) si pana in aval de satul Pruteni, unde se termina rezervatia, pe un teren relativ restrans, se afla adevarate perle ale naturii moldoveneti, care, de regul, sunt luate formal sub protecia statului. Rezervaiile peisagistice si monumentele naturii cuprinse in acest areal sunt dispersate si separate unul de altul, fara sa fie unite intr-un sistem unic de protejare si valorificare ecologica.

OBIECTELE DE VALOARE ALE REZERVAIEI

Cnd vorbim de " Pdurea Domneasc" avem n vedere si zona adiacent, care, numai mpreun, reprezinta un complex natural unical a

vii unui ru care strbate ni te recife coraliere cu valoare de unicat n Europa. Pentru a ne imagina diversitatea obiectelor de valoare de aici trebuie sa enumerm unele

- Brul coralier - care reprezinta o amprenta si o banc de date din fila istoriei - Defileul grotele - Cheile si planetei; Duruitoarea-Varatic cu cascadele sale ne pitoresti; vorbesc

Butesti -

care

despre asezrile stramoilor preistorici; - Reciful "Stnca Mare" - fortarea a naturii care ine si pna n prezent rezistena vremurilor noastre;

- "Suta de Movile " n numr de peste 3500 de movile, o care ramn

deocamdata

enigm

fantastic;

- Lacul relict "La fontal" - o adevrat perla secular cu suprafaa de peste 120 ha, unde arborii ating nalimi record de 30-35 m.

- "Tara Btlanilor" - o colonie unical de peste 1000 de exemplare de psri de balt care cuibresc pe stejari. ,, La Frontal Cand Prutul se revars, lacul era alimentat cu ap. Lacul este alimentat de cateva izvoare ascendente, rare in Moldova (apa are un grad inalt de mineralizare). Aproximativ 80% din suprafaa lacului este acoperit de vegetaie acvatic, stufari, papuri. Reprezinta un loc ideal pentru dezvoltarea amfibienilor, reptilelor, pasarilor de balt si mamiferelor acvaticestructiei lacului artificial Costesti-Stanca, inundaiile sezoniere au fost stopate si lacul este pe cale de degradare. Se afla in apropierea satu lui Cobani.

Grota de la cobani
n mprejurimile satului Cobani au fost cunoscute mai multe grote si peteri. Una din ele, nsa, este mai ascuns de ochii lumii. Se afla n partea de sud-est a satului. Este spat ntr-un bot de deal care este constituit n calcare de vrsta tortoniana. Aceste calcare sunt ur mele marii tortoniene care a splat meleagurile noastre circa 20 de milioane de ani n urma si sunt constituite din recifi de corali, alte nevertebrate si alge. Intrarea principal n peter este n form de semilun cu o nlime de 0.5 m si 1,5 m laime. Aceast intrare ne duce pe un coridor de 4 -5 m lungime n doua camere spaioase din stnga si dreapta, aproape egale ca mrime, cu bolte prbuite de circa 2 metri nl ime. n una din ele am gsit doua cioburi de ceramic tripoliana (circa 3 mii de ani .e.n.). Suplimentar la intrarea principal mai sunt doua intrari adiacente cu doua grote mai mici. La c iva metri mai sus de intrarea principal mai exist doua grote mici, care, posibil sunt legate cu grota principala, iar pe suprafaa nalt a promontoriului, n care este sapat pestera sunt o mulime de plnii carstice de 1-1,5m n circumferin. Anume aceste dovezi ne vorbesc despre existen a unor tunele, care pot fi destul de spaioase si care au fost cndva populate de om si animale. Sper m ca ntr-un viitor ct mai apropiat s putem face investiga ii de pepigheza macar pe o suprafa ct de mic n aceast pester . Ele ar da posibilitatea sa depistm urmele habitarii umane si animale pe parcursul a mai multor milenii, posibil pna n paleolitic. Amintim c n zona sunt cunoscute numeroase grote si pesteri care au fost populate din cele mai str vechi timpuri (40-80-135 mii de ani n urma).Suntem ngrijorati ca n unele grote care au fost cercetate anterior au fost efectuate sp turi pirateresti. n ultimul timp au aprut numero i amatori cu aparate speologiale de depistare a obiectelor n subteran. Goana dupa bani face ca nume roase piese inestimabile de cari vechi, icoane, arme, piese arheologice, fosile sa fie vndute peste hotarele republicii.

Vegetaia Pdurii Domneti forestier, pajitile de lunc i vegetaia acvatic s-a format n funcie de condiiile hidrologice, de soluri i de ali factori. Hotrtoare a fost influena regimului apelor Prutului, a sistemelor de grle prin care apele Prutului i ruorului Camenca ptrundeau i alimentau cu ape pdurile, pajitile, mai ales, n timpul inundaiilor. Pdurile se intind pe o suprafa de 4976,8 hectare, dintre care o parte mic e ocupat de rchitiuri, care formeaz zona de contact a spaiului terestru cu apele Prutului, 455,6 hectare ocup slciurile i ararul american, 1081,6 hectare plopiurile i 1471,7 ha (26%) stejriurile, care cresc pe cele mai ridicate locuri din lunc, la altitudinea de 53 60 m.

n apropierea satului Moara Domneasc se afl stejari seculari , ce depesc vrsta de 200250 de ani, unii dintre ei atingnd recordul la nlime de 3035 metri i diametrul tulpinilor de 2 metri. Nicieri n Moldova nu poate fi ntlnit o atare grupare de arbori seculari, care ne mrturisesc elocvent istoria naturii acestui meleag i faima de odinioar a pdurilor noastre. Dup construcia barajului Costeti-Stnca, n multe locuri s-a uscat stejarul i au aprut arboreturi derivate unde domin jugastrul (571,7 hectare).

Pajitile de lunc mltinoase ocup suprafee mici n preajma malurilor i locurilor de stagnare a apelor. Apa este aproape de suprafa. Pajitile de lunc propriu-zise s-au format pe locuri mai ridicate din lunc, cu soluri bogate i suprasaturate, umede nesrturate sau slab srturate.

Vegetaia acvatic ocup suprafee mici, n special n cel mai mare bazin acvatic lacul relict La Fontal, cu o suprafa de 24,2 hectare. Specificul su const n faptul c este alimentat de cteva izvoare ascendente, rare n Moldova, a cror ap are un grad mare de mineralizare.

Fauna

din

Pdurea

Domneasc

este

bogat

variat,

speciile

predominante pstrndu-se pe toat suprafaa. Flora bogat i variat cu o vegetaie ierboas bine dezvoltat ofer condiii favorabile pentru

nmulirea i dezvoltarea mamiferelor, n special a copitatelor. Cei mai tipici

reprezentani ai copitatelor snt cerbul nobil, cpriorul i mistreul. Efectivul numeric de cprior i mistre este normal, ns exist problema cerbului nobil, al crui numr las de dorit. n limitele teritoriului dat se ntlnesc i specii rare de animale, introduse n Cartea Roie: pisica slbatic, hermelina, jderul de pdure, chicanul cu abdomen alb, vidra i nurca european.

Amplasarea teritoriului rezervaiei n calea migraiilor de toamn i primvar a psrilor creeaz condiii optime pentru reproducerea i dezvoltarea a circa 160 de specii. Majoritatea speciilor snt dispersate mai puin eterogen, avnd o densitate redus, o parte din ele ns, n unele sectoare, snt destul de numeroase. Speciile rare de psri, care se ntlnesc pe teritoriul rezervaiei, snt lebda cucuiat, ciocnitoarea neagr, loptarul i barza neagr.

Unul dintre monumentele naturale ale rezervaiei este ara Btlanilor psri care cuibresc pe stejari, reprezentat de peste 1000 de

exemplare de Strc cenuiu, Strc de noapte i Egreta mic. Strcul cenuiu, care este dominant n colonie, se ntoarce la noi la nceputul lunii martie. i construiete cuibul pe arbori i formeaz colonii. Cuiburile i le construiete din beioare, rmurele uscate i le folosete civa ani la rnd. Femela depune 34 ou de o culoare verzuie-albstruie i se aaz la clocit dup ce a depus primul ou. Puii apar dup 2627 zile i, dup dou sptmni, ncep a zbura, i caut hrana pete, broate, insecte, roztoare .a. prin mlatini i iazuri nu prea adnci.

n Pdurea Domneasc este amplasat i un arc de 32 de hectare cu trei zimbri (un mascul i dou femele), care reprezint o superb atracie turistic. Acetia au fost adui pe 19 august 2005 n baza unui acord interstatal cu Polonia. n raia zimbrului ntr circa 131 specii de plante i 27 specii de arbori i arbuti. Gndindu-ne la viitor, putem spune c suprafaa masivului forestier al rezervaiei ar putea gzdui o

micropopulaie de 1517 zimbri. Sperm c, n rezultatul eforturilor

comune ale oamenilor de tiin, ale specialitilor din producere i ale comunitilor locale, zimbrul nostru legendar se va ntoarce n codrii Moldovei.

n ultimul timp tot mai multe itinerare turistice includ n sine i monumentele naturale din Pdurea Domneasc, astfel nct lesne putei gsi o posibilitate pentru a le vedea n toat amploarea lor

Rezervatia stiintifica,,Padurea Domneasca-nucleul viitorului,parc,, Prutul de mijloc:

De la intrarea r.Prut in Moldova (satul Criva) si pna in aval de satul Pruteni, unde se termina rezervaia, pe un teren relativ restrns, se afl adevrate perle ale naturii moldoveneti, care, de regul, sunt luate formal sub protecia statului. Rezervaiile peisagistice si monumentele naturii

cuprinse in acest areal sunt dispersa te si separate unul de altul, fr sa fie unite intr-un sistem unic de protejare si valorificare ecologica. In rezultat, multe monumente ale naturii sunt distruse, indeosebi "Toltrele Moldovei", dei aceste bijuterii naturale intr in Fondul ariilor protejate de stat. Drept soluie pentru unificarea ariilor naturale dispersate, Miscarea Ecologist din Moldova, revista "Natura", grupul neguvernamental

"Padurea Domneasca", Asociaia Jurnalistilor de Mediu si Turism Ecologic propun de mai multi ani crearea Parcului National "Prutul de Mijloc", care ar avea drept nucleu si centru de management si administrare rezervaia naturala "Pdurea Domneasc". Un Parc Naional, care ar incepe cu pestera de importana mondial "Emil Racovita", ar ingloba lanurile de recifi din bazinele rurilor mici Larga, Vilia, Lopatnic, Draghiste, Racova, Ciuhur, Camca, ar prinde siturile intr-o retea rezervatiile si peisagistice si

monumentele

naturii,

arheologice

paleontologice,

valorile

arhitecturale si culturale, identitatea si specificul localitilor rurale. Un astfel de Parc Naional ar insemna mari beneficii pentru comunitile locale si conservarea si protejarea mediului inconjurtor. La un deceniu de constituire, colectivul rezervaiei isi poate lua

rspunderea s administreze ecologic un areal cu statut de Parc Naional. Apariia unui Parc Naional s-ar inscrie si in obiectivele de baza ale organismelor internaionale (Banca Mondiala, GEF, IUCN, WWF), care susin eforturile comunitilor indreptate spre ridicarea calitii apelor, conservarea biodiversitii si managementul ariilor protejate.

,,Suta de movile
Urmind drumul din valea Prutului, intre satele Branesti si Cobani, la circa 200 km de Chisinau, intilnim o mica, dar curioasa subunitate naturala ce poarta numele de Suta de Movile, ce prezinta un fenomen unic in spatiul dintre Prut si Nistru. In realitate movilele sunt mult mai multe decit o suta, peste 3500, ocupind o suprafata de circa 1072 ha, cu o lungime de peste 8 km si 2,3 km. Inaltimea lor variaza intre 1,5 si 30,5 m. (ultima numita Movila Tiganului ) si sunt dispuse paralel cu lunca Prutului. Prima atestare documentara a acestui peisaj o gasim in 1716, in cunoscuta lucrare Descrierea Moldovei, a lui Dimitrie Cantemir, care il numesteCentum monticulli. In anul 1927 s-a facut pentru prima oara o cercetare si o descriere detailata a complexului, pentru a explica formarea acestor movile. Unii savanti constata ca Suta de Movile" este unicul loc din Europa, unde sunt concentrate intr -un numar atit de mare recife submarine ale Marii Mediteraneene - bazin de apa tertiar, ce acoperea cu vreo 20 de milioane de ani in urma teritoriul de azi al Republicii Moldova. Alti savanti considera ca movilele s-au format datorita alunecarilor de teren si prabusirilor care s-au produs, detasind repetat, sub forma de valuri, pachete de roci mobile ce constituiau initial versantul terasei Prutului, iar inundatiile sezoniere ale Prutului au modelat periodic movilele dindu-le forma respectiva. Aceasta ordonare a movilelor a nascut o multime de legende care fac trimitere la civilizatiile demult apuse. Sustinute de citeva descoperiri arheologice, ele au creat mituri

ca ar fi in totalitate morminte ale geto-dacilor. Bastinasii cred ca movilele sint ridicate demult, de pe vremea turcilor, cind a fost o batalie prin aceste locuri. Cercetarile de ultima ora au reliefat insa realitatea ca ele sunt de fapt un fenomen natural, deocamdata neelucidat in toate aspectele sale. Intre aceste movile se acumuleaza apa freatica si cea din precipitatii atmosferice, formind pe alocuri mici lacuri

Primul pui de zimbru s-a nascut in rezervatia de stat Padurea Domneasca.

Kagorika, una dintre cele doua zimbroaice de la Rezervatia de Stat Padurea Domneasca, a nascut o zimbrita care a fost botezata MD Ileana, transmite Agentia DECA-press. Zimbrita MD Ileana s-a nascut la 1 august, ora cinci dimineata. Parintii puiului de zimbru sunt PL Kagorika si PL Rotzar. Cand am vazut ca zimbroaica e pe cale de a fata, am anuntat veterinarul de la Glodeni, dar asa cum femela a fatat in doar jumatate de ora, n -a mai fost nevoie de interventia medicului, povesteste una din moasele puiului de zimbru Maria Betisor, care este ingrijitoare de animale la Rezervatia Padurea Domneasca. Atat MD Ileana cat si Kagorika sunt sanatoase. Femela -mama are destul lapte si este hranita cu morcovi si mere. Puiul ei doarme toata ziua in tarc si iese la plimbare doar intre orele cinci si zece dimineata. MD Ileana a fost vizitata, sambata, de catre presedintele Vladimir Voronin. Acesta insa

nu s-a putut apropia, intrucat puiul se va afla in carantina timp de 20 de zile. Noi nu l -am putut cantari, dar credem ca ar avea o greutate de pana la 30 de kilograme. Zimbrita a fost botezata MD Ileana pentru ca s -a nascut in ajunul Sfantului Ilie, spune Vladimir Besliu, noul director al Rezervatiei de Stat Padurea Domneasca. In 2003 si 2004 au fost adusi in Republica Moldova din Polonia trei zimbri doua femele si un mascul. Respectivii zimbri sunt primele animale de ac easta specie care au fost aduse in spatiul dintre Prut si Nistru in ultimele cateva secole. Zimbrul este considerat simbolul statului moldovenesc medieval. Potrivit unui mit, vanarea acestui animal de catre Dragos-Voda a stat la baza formarii Tarii Moldove i in secolul paisprezece. In secolul saptesprezece specia de zimbru a disparut de pe teritoriul dintre Prut si Nistru.

Gl dei

l t l 6

li

l i

i.

it l

t l Bli i l

li ii l , l 68 l f t Bli, t l i , i f tl l i t St ti l . XVII i . XX fi f i i fil i

it l, l t l i i l ti.O l t t t li i li . i t ti l l t i l i, i t t l i i , l . l f it i, l il l

i f t fii t l ijl l 67 . j t t i t i l l l l ii l lt f ,f i il , f l i ii t l i U lt l . l
Glodeni
Ora

l i il fii t ii l t l i i t

i i i

t l 97 , l i t ,

l i, t , l

, l t l , i 99 t, E l, i

litii. l 985 lB t i i t ii P t l i i

474615N 273052E

ar Raion

R epublica M oldova Glodeni

Guve r nar e - Primar Evteev Iurie

P opul aie (2004) - T otal - D ensit ate 10,446 locuitori 41 loc./km

 Re ef raionului Glodeni reprezint o c pie deluroas fragmentat n vi i rpi mai ridi cat in
partea de est si cu o usoara inclinare in partea de vest,unde se contopeste cu lunca riului Prut.Dealurile au pina la 250m inaltime sip ante domole .In vestul raionului in zona localitatilor Balatina,Cobani,Butesti,Cameni ca se intinde un sir de toltre.In regiunea Cobanilor este aria protejatra sute de movile. Relieful reprezinta c mpi e n zon care este favorabila pentru culturile anual e si agri cultura. Un alt factor important si care duce la dez voltarea diferitor ramuri si la relief este CLIMA. Clima este temperat continentala.Temperatura medie anuala +8,5C iar temperature medie in ianuari e este -4,5C,in iulie +20,5C.Precipitatiile anual e 475mm.Exista insa cazuri cind temperaturile sunt inalte si seceta este mare si cazuri cind precipitatiile sunt mai mult decit 475mm.In cazut dat cind temperature este ridicata vegetatia si riurile sufera mult.In cazut cind precipitatiile sunt abundente creste apa in riul Prut si lunca este inundata .D e ai ci vedem ca clima raionului Glodeni variaza de la un an la altul.In felul ac esta jucind un rol diferit si pentru apele din raion. APELE: Raionul GLODENI este bogat in ape.Riurile cele mai mari: Prut la hotar cu Romnia,cele mai mi ci:Cameni ca,Camencuta,Caldarusa,Copceanca,Glodeni.Raionul este bogat in in lacuri si iazuri 1880ha vestite prin marimea,productia si apa lor. Riul Cameni ca traverseaza raionul revarsinduse in cel mai mare iaz din satul Viisoara ca mai apoi prin aflunt se revarsa in Prut. SOLURILE. Dar fiind faptul ca in raionul GLODENI predomina cimpia,solurile din aceas ta regiune majoritatea sunt ceonozeomuri argilonisipoase livigate.Bogatiile subsolului sunt: Prundi,nisip,piatra de constructi e Balatina,pitra de var Viisoara si argie Glodeni si Damo.

VEGETATIA: In raionul GLODENI este bine definita vegetatia de stepa s i silvostepa:Negara,stejar,sal cim,plop si diferite specii de arbusti si plante. PADURILE: Padurile ocupa 8,5%din suprafata raionului. In fiecare localitate exista cite o fisie de paduri. Cea mai vestita padure fiind rezervatia stiintifica Padurea Domneasc cu o suprafata destul de mare.Dar fiind faptul ca padurile ocupa 8,5%din suprafata raionului,fauna este destul de dezvoltata,ai ci cresc:jderul,vulpea,caprioara,b tlanul n lunca Prutului,iepurile si potirni chea n step. Pe teritoriul raionului GLODENI su nt atestate monumente arhiologi ce de importanta istorica,certificate de probile spaturilor realizate in trecut de colaboratorii academiei de stiinte din RM.Sepaturile effectuate au scos in vileag vetre,cuptoare ,aezari omeneti,obi ecete de uz casni c,vase de lut infrumuseate cu ornamente de diferite feluri. Patrimonuil cultural al c mpiilor GLODENILOR mai cuprinde recifurile din Butesti ,Cobani,Balatina.Este destul de variat si patrimoniul cultural cu monumente arhitecturale si istorice,biseri ci din lemn s i piatra ridicate in localitaile Biseri cani,Ustea,Limbenii Vechi,Balatina si Cobani. Raionul GLODENI daatorita reliefului,climei,are o vari etate larga de locuri turisti ce ce poat fi vizitate. Raionul GLODENI ESTE O INVITATI E TURISTICA.Potentialul turisti c este bine definit in: y y y y y Rezervatia stiintifi c ,,Padurea Domneasca Lacul Fontal,Lac relict situat intre localitatile Balatina si Cobani Reciful Butesti-o enigma pentru turisti Riul Prut-mindria c mpiei GLODENI Suta de movile din Cobani -o perla a patrimoniului natural din cimpia Glodenilor.

CONCLUZIE: Analizind intrega asezare fizico-geografi ca a raionului GLODENI am constatat faptul ca acesta regiune dispune de un potential economi c destul de favorabil,turisti c,social,fizi c pentru tara noastra si intreaga Europa.Aici este bine definit atit flora cit si fauna a regiunii din nord -vest.Are un potential turisti c foarte bogat si poate fi vizitat de turisti care ii dau Republicii Moldova un aspect ne nedescris.Nimi c in afara de natura nu protejeaza mediul inconjurator,deoarece el asigura intreaga viata cu toate cel e necesare.Aici a fost reaclimati zati zimbri care sunt un simbol al tarii. Regiunea de nord a republicii este bine dezvoltat din punc de vedere natu ral.Aici ori ce colt al naturii are o insemnatate si o valoare foarte importanta deoarece aici sau pastrat toate traditiile si obi ceiurile si diferite monumente arhiologi ce care in present au o valoare destule de importanta.

Cuprins: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Asezarea geografica a raionului GlodeniRelieful raionului GlodeniClima raionului GlodeniApele raionului GlodeniSolurileVegetatiaPadurile

8.Potentialul touristic9.Rezervatia stiintifica10.Concluzia11.Biblografia-

BIBLIOGRAFIE:

    

Manuscrise despre raionul Glodeni Cartea raionului Glodeni Rezervatia stiintifica padurea domneasca-aregrachi. Zearul natura www.google.com arii protejate.