Sunteți pe pagina 1din 27

6. Norme de drept administrativ.

a)definiti normele de drept admin si trasaturile lor caracteristice:

Norma de drept administrativ este o regula juridica ce reglementeaza relatiile sociale care fac obiectul Dreptului administrativ, ca ramura de drept. Aceste relatii apar n procesul de executare a legii, de catre organele administratiei de stat, n care acestea se manifesta ca autoritati publice, n realizarea puterii de stat. Normele de drept administrativ sunt extrem de variate, n concordan cu multitudinea de domenii n care este implicat administraia public. n funcie de domeniul de reglementare pot fi identificate !Norme prin care se reglementeaz nfiinarea, organizarea "i funcionarea organelor administraiei publice, competena lor material"iteritorial, raporturile cu alte organe de stat, controlul ce se poate exercitaasupra activitii lor# !Norme prin care sunt reglementate raporturile organelor administraiei publice cu persoane fizice "i juridice nestatale, privind drepturile "i obligaiile acestora n relaiile lor cu autoritile administrative. n aceast reglementare sunt incluse"i normele care prevd rspunderea participanilor la asemenea raporturi, consecinele nclcrii drepturilor "i obligaiilor lor reciproce# !Norme care reglementeaz procedura activitii administraiei publice $ acele norme care prevd n ce condiii se desf"oar activitatea realizat de administraie, at%t n interiorul su, c%t "i n raporturile cu subieci din afara acesteia.

b&determin structura si clasific de drept admin Structura normei de drept administrativ Norma de drept administrativ are o structura tri'otomica, respectiv ipoteza, dispozitie si sanctiune. Ipoteza normei de drept administrativ ca regula, este foarte dezvoltata, datorita specificului administratiei de a pune n practica vointa politica a legiuitorului si de a se adapta la situatiile foarte variate din societate si se refera la: ( mprejurarile, conditiile, situatiile n care se aplica norma juridica# ( subiectele de drept, persoane fizice sau juridice, care cad sub incidenta normei# ( definitii# ( principii# ( explicarea semnificatiei unor termeni. n functie de atitudinea impusa administratiei printr(un act cu caracter normativ, ipoteza ( are caracter absolut determinat, fiind vorba despre asa numita )competenta legata*, c%nd norma legala impune un anumit comportament# ( are caracter relativ determinat, las%nd posibilitatea administratiei sa decida, n functie de circumstante, daca va face sau nu ceea ce legea consacra n termeni generici. .Dispozitia normei de drept administrativ Deoarece administratia publica se desfasoara n regim de putere publica si are ca scop realizarea unui bine general, este normal ca dispozitia normei administrative sa fie imperativa, categorica, impun%nd o anumita prestatie sau interzic%nd o anumita activitate. +xista trei categorii de dispozitii ale normei de drept administrativ a& onerative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept# b& pro'ibitive, prin care se interzice a anumita conduita subiectului de drept# c& permisive, c%nd se prevede o anumita actiune, las%ndu(se la latitudinea subiectului de drept daca va face sau nu ceea ce norma i permite, dar nu l obliga. Normele permisive nu constituie o exceptie de la caracterul imperativ al normei juridice de drept administrativ, deoarece odata adoptata o anumita conduita, trebuie sa se respecte n mod strict reglementarile juridice privind acea conduita.

Aceasta clasificare a dispozitiei normei de drept administrativ nu nseamna ca un izvor de drept contine numai un anumit tip de dispozitie, din cele sus mentionate. Sanctiunea normei de drept administrativ ,'iar daca o anumita norma de drept administrativ nu prevede expres n cuprinsul ei care este sanctiunea n cazul nerespectarii ei, aplicarea i este garantata n permanenta si asigurata la nevoie prin coercitia statala, apel%ndu(se la regulile generale n materie. ,lasificarea sanctiunilor de drept administrativ dupa obiect a& sanctiuni cu privire la acte juridice -anulari, suspendari etc.& b& sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice -amenda, avertisment&# c& sanctiuni cu privire la bunuri -demolarea unei constructii ilegale&# d& sanctiuni mixte -destituirea si anularea actului emis de un functionar public&. ,lasificarea sanctiunilor din punct de vedere al temeiului obiectiv a& sanctiuni administrativ ( disciplinare -intervin n cazul sav%rsirii unui ilicit administrativ propriu(zis&# b& sanctiuni administrativ ( contraventionale -intervin n cazul sav%rsirii ilicitului contraventional&# c& sanctiuni administrativ ( patrimoniale -atunci c%nd s(a sav%rsit o fapta cauzatoare de prejudicii materiale si morale&. Clasificarea normelor de drept administrativ a)Dupa obiectul de reglementare : ..norme organice - reglementeaza infiintarea , organizarea sifunctionarea structurii administrative& , /.norme de drept material - reglementeaza drepturile si obligatiileunor structuri administrative & 0.norme de drept procesual - reglementeaza aspecte procesuale indomeniul contraventilor si al contenciosului&. b)Dupa crietriul sferei de cuprindere a normei administrative : ..norme generale /.norme speciale 0.norme exceptionale c)Dupa criteriul specificului raporturilor sociale pe care le reglementeazanormele de drept administrativ : ..norme care reglementeaza organizarea si raporturile dintreautoritatile publice pe de(o parte si privati pe de alta parte /.norme referitoare la statutul functionarului public 0.norme care reglementeaza raspunderea administrativa 1.norme care reglementeaza controlul administrativ 2.norme care reglementeaza contenciosul administrativ d)dupa criteriul gradului de impunere : ..norme cu caracter imperativ /.norme cu caracter pro'ibitiv 0.norme cu caracter permisiv ,lasificarea respective prezinta importanta pentru interpretarea si aplicarea normelor de drept administrative( A345+6 7 N789A 3:+,;A6A 3A< <NA +=,+:4;7NA6A poate deroga D+ 6A N789+6+ generale de acelasi rang aplicinduse in princiupiul prioritatii normelor speciale. ,ele mentionate reiese de asemenia si din legea privind actele legislative nr.>?@. din /> decembrie /@@.. ,ontinutul juridic al normelor de drept administrative normele de drept administrative se impart in urmatoarele categorii ..norme obligatiuni -onerative&(aceste norme prescriu ca in conditiile prevazute de aceasta sa fie effectuate actiuni concrete /.norme interdictii -proxibitive&(Aceste norme prevad o interdictie in savirsirea unor sau altor actiuni in conditiile determinate de norma. :ot avea c'aracter general sau pot avea c'aracter special

0.norme permisive $aceste norme prevad posibilitatea adresatului de a actiona in limitele prevazute de norma la aprecierea sa. c& AAAAAAA

7. raportu juridic administrativ a& notiunea de raport jur admin si trasaturile lui caracteristice Definitia raporturilor juridice de drept administrativ. 8eprezinta relatiile sociale care au fost reglementate n mod direct sau indirect prin interventia unor fapte juridice de catre normele de drept administrativ. Raportul juridic administratib reprezinta o varietate a raporturilor juridice si difera de alte raporturi juridice reesind din caracterul sau continutul juridic subiecvtele participante etc.
Asadar raportul juridic administrativb poate fi definit ca o relatie sociala de administrare reglementata de normele dreptului administrativ in cadrul careia partile apar ca purtatori de drepturi si obligatii tabilite si garantate de normele de drept administrative. Raporturile juridice administrative se deosebesc de alte juridice reesind din alte trasaturi juridice : 1. cel putin unul din subiectele raportului juridic administrative este o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica. 2. obiectul raportului juridic administrative este determinat de domeniul de activitate al autoritatilor administrative, adica realizarea sarcinilor puterii executive in stat. sfera obiectlui raportului juridic administrative e destul de larga si variata. 3. de regula raporturile juridice administrative apar se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari unilaterale de vointa cu precizarea ca aceasta vointa se manifesta din oficiul sau la cerere. Apar din oficiu acele raporturi juridice administrative care stabilesc in temeiul unui act normative anumite drepturi sau obligatii insa de regula obligatii pentru particulari ac!itarea amenzi ,taxe..)

b&structura si clasificarea raporturilor jurid administrat Raportul administrativ juridic si structura lui. 8aporturile de drept administrativ sunt relatii sociale reglementate de normele dreptului administrativ care se formeaza n legatura cuorganizarea si functionarea administratiei publice. ,a orice raport juridic, raportul de drept administrativ are trei elemente componente subiecte,obiect, continut. 5iecare din cele trei elemente componente are trasaturi specifice care l deosebesc de alte raporturi juridice. nceea ce priveste subiectele raporturilor de drept administrative se cuvine a mentiona ca unul dintre ele este fie o autoritate a administratiei publice, fie un functionar public.,elalalt subiect de drept administrativ poate fi o autoritate a administratiei publice sau un functionar public,o autoritate publica din sfera altei puteri sau un particular, persoana fizica sau juridica.7biectul raporturilor de drept administrativ l constituie acele actiuni sau fapte materiale care se realizeaza n cadrul administratiei publice sicare, prin natura lor sunt extrem denumeroase si variate.Astfel, pot constitui obiect al raportului juridic administrativanumite activitati, precum executarea actelor juridice, executarea unor lucrari publice, prestarea unor servicii publice, controluladministrativ etc. ,ontinutul raporturilor de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile partilor. 7 caracteristica a acestor raporturi, din punct de vedere al continutului o constituie faptul ca exercitarea drepturilor autoritatilor administratiei publice este o obligatielegala a acestora si nu o facultate.

Raporturile juridice administrative pot fi clasificate dupa statutul juridic al participantilor astfel pot fi deosebite urmatoarele categorii ale raporturilor juridice administrative": 1. raporturi in care ambele subiecte sun autoritati administrative 2. raporturi juridice in care un subiect este autoritate publica iar cel de#al doilea un particular adica o persoana fizica sau juridical. "a prima categorie de raporturi pot $ evidentiate 2 situatii: 1. cele doua subiecte autoritati administrative sunt plasate pe locuri diferite in ierar!ia autoritatilo administrative raportul dintre govern si minister) in asemenia caz este vorba de raporturi de subordonare 2. cele 2 subiecte autoritati administrative sunt plasate pe acelasi loc in sistemult autoritatilo administrative raporturile dintre 2 ministere) in asemenia caz de regula este vorba de raporturi de colaborare, adica aceste 2 subiecte conclucreaza la indeplinirea unor activitati ce tin de competenta ambelor subiecte insa pot exista situatii cind unul dintre subiecte este indreptatit conform legii sa ceara de la celalalt subiect savirsirea anumitor actiuni sau activitati. $n asemenia caz vom fi in prezenta unor raporturi de subordonare.

c&decideti asupra specificului raporturilor jur admin AAAAAAAAAAAAA.. 8.notiunea si sistemul subiectilor dreptului administrative a&definiti si enumerate subiectele dr admin %rin subiect al dreptului administrative se intelege persoana fizica sau organizatia care ,conform legislatiei R& poate fi parte la raporturile sociale reglementate de normele de drept administrativ.'ercul subiecteleo al dreptului administrtiv este destul de variatsi principalul moment care caracterizeaza posibilitatea de a fi subiect a raportului juridic administrativ este capacitatea juridica administrativa.'apacitatea de a fi subiect de drept administrativ rezulta din prevederile legii. (ubiectii dreptului administrativ in general pot fi divizati in urmatoarele categorii:
)subiecti individuali )subiecti colectivi

b&clasific subiectele dr admin # $n calitate de subiecti individuali apar cetatenii R& ,cetatenii straini si apatrizii.*e asemenea subiectii individuali specifici sunt considerati si functionarii publici,particularitatea acestora din urma consta in faptul ca manifestindu#se individual ca cetateni ei concomitent sunt si functionari publici.&omentul c!eie in ceea ce priveste subiectii individuali este de a sti din ce moment aceste subiecte pot avea calitatea de subiect a dreptului administrativ.Astfel se identifica categoriile de capacitate de folosinta administrativa si capacitatea de exercitiu administrativa. #$n calitate de subiecti colectivi sunt considerate diferitele asociatii de persoane,adica anumite structuri organizatorice cu ompetente proprii.(ubiectii colectivi,dupa scopul si statutul lor se impart in urmatoarele grupe:
)organizatii statale )organizatii nestatale

+rganizatii statale ca subiecte ale dreptului administrativ pot fi considerate autoritatile administratiei publice,in anumite cazuri alte unitati publice inclusiv unitatile structurale ale acestora cu competenta proprie. +rganizatiile nestatale ca subiecte a dreptului administrativ include organizatiile social# politice,partidele-,asociatiile obstesti,asociatiile religioase,sindicatele,patronatele, fundatiile,societatile comerciale,cooperativele, institutiile private si alte structuri similare private.Aceste organizatii devin subiecte a drepului administrativ ca regula din momentul inregistrarii de stat.

c&formulati din ce moment persoana devine subiect a dr administrat. AAAAAAA 9.izvoarele dr admin a&definiti si enumerate izvoarele de dr admin 1. Constitutia si alte legi constitutionale ( ,onstitutia este sursa directa sau indirecta a tuturor actelor juridice emise deadministratia publica 2. Legile organice ( :ot privi administratia publica, organizarea si functionarea Buvernului, statutulfunctionarilor publici, etc . Legile ordinare si !otaririle parlamentului ( Aceste legi cuprind norme ce reglementeaza raporturile juridice administrative si potavea caracter normativ sau individual ". #ecretele prezidentiale ( Acte juridice ce pot avea caracter normativ sau individual $. %rdonantele si !otararile &uverunului ( +mise in baza legii de abilitare sau de urgenta a Buvernului '. %rdinele si instructiunile ministrilor ( De asemenea reprezinta izvoare ale dreptului administrativ 7. (ctele normative ale administratiei publice locale ( Cotarari, dipozitii ale primarului si presedintilor consililor judetene, ordinele prefectului 8. (ctele unor institutii publice centrale ( :ot constitui surse ale dreptului administrativ cu conditia ca acestea sa contine norme juridice de drept administrativ 9. Conventiile si tratatele internationale ( Au stranit discutii si controverse.Dar in masura in care din conventiile internationalerezulta nemijlocit drepturi si obligatii pentru organele administrative, aceste conventiisunt izvoare ale dreptului administrativ 1. Cutuma ( Normele cutumiare nu sunt recunoscute ca izvor de drept administrativ dar trebuie saadmitem ca practica normativa de la noi din tara, demonstreaza ca si cutuma poatedeveni izvor de drept. ,onditiile cutumei sunt a& practica indelungata si b& formareaconvingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu 2. #octrina ( 8eprezinta un ansamblu de opinii si conceptii si nu poate constitui un izvor formal aldreptului. 7 data cu redactarea si codificarea regulilor de drept, rolul doctrinei apierdut din importanta constituind doar un izvor interpretativ. . )urisprudenta ( +ste constituita din 'otararile pe care instantele judecatoresti de toate gradele le(audat in spetele ce le(au avut de judecat, spre a rezolva conflictele de orice natura cucare au fost sesizate.

Duridprudenta nu constituie izvor de drept, deoarece instanteleaplica si interpreteaza legea, nu o creeaza.( Duridprudenta are un caracter aparte nascut din / argumente a& 7 instanta nu are dreptul sa se pronunte decat intr(o cauza dedusa judecatii ei,deci intr(un caz particularb& ;n organizarea noastra judecatoreasca o instanta nu este legata de 'otarareaunei alte instante superioare in grad si nici c'iar de propriile sale 'otararianterioareDe aici concluzia ca jurisprudenta nu poate prezenta aspectul de generalitate ininterpretare, de sistematizare si stablitate ce i(ar permite sa devina ansolutobligatorie. b&clasificati izv dr admin ;zvoarele nescrise .. ,onstitutia si alte legi constitutionale /. 6egile organice 0. 6egile ordinare si 'otaririle parlament 1. Decretele prezidentiale 2. 7rdonantele si 'otararile Buverunului E. 7rdinele si instructiunile ministrilor >. Actele normative ale administratiei publice locale ?. Actele unor institutii publice centrale F. ,onventiile si tratatele internationale ;zvoarele scrise .. ,utuma /. Doctrina 0. Durisprudenta c&AAAAAAAAAAAA 1*.sistem dr admin a&descrieti sist dr admin +istemul dreptului administrativ. 3istemul de drept include in sine urmatoarele elemente ramura de drept ( este elementul principal fiind constituit din normele de drept cereglementeaza relatiile socile. institutii de drept reglementeaza relatii sociale de tip special. 3copurile de baza a drept.adm.sunt ..realizarea conditiilor pentru activitatea efectiva a put.adm ca un instrument important in garantarea sigurantei cetatenilor societatii,aparatului de stat si insusi statul. /.garantarea democratiei organizatiei put.executive. 0. realizarea conditiilor pentru realizarea de catrecetateni a drepturilor libertatilor sale garantarea carora este legata de functionarea put.executive. 1. garantarea sigurantei cetatenilor sisocietatii de la administrarea dupa bunul plac, de la abuzuri neglijenta necompetenta a subiectilor put.executive. b&determin partile component ale sist dr admin Structura dreptului adm.este compusa din parte generala si cea speciala si de procedura. Parte generala cuprinde institutiile dreptului adm. grupele de norme ceregleaza relatiile sociale nationale care (intaresc principiile adm. pub# ( regleaza statutul adm(jur al cetatenilor# ( regleaza treburile de stat sidetermina statutul juridic al functionarilor municipali de stat. $ determina formele si metodele adm.pub printer care o mare parte o aunormele ce reglementeaza ordinea primirii actelor adm si incetarea actiunilor procesuale.

Parte speciala regleaza administrarea anumitor ramuri ale dreptului admin.-transport, invatamint si din sfera metodologiei, statisticii& se imparte in urm. grupe ce reglementeazaadministrarea in sfera ( social politica# ( garantarii sigurantei cetatenilor societatii si statului# ( activitatea social( culturala a statuluil# (activitatea gospodareasca a statului. Partea de procedura cuprinde normele adm. din ,odul ,ontraventional al 89 care infaptuiesccontinutul incalcarilor adm si raspunderea de incalcare a lor, numesc organelle si functionarii insarcinati cu urmarirea incalcarilor adm. c&AAAAAAAAAA. 11.corelatia dr admin cu alte ramuri de drept a&determin ramur de drept cu care coreleaza dr admin D8+:4<6 ,7N34;4<4;7NA6 D8+:4<6 5;NAN,;A8 D8+:4<6 5<N,;A8 D8+:4<6 ,;G;6 D8+:4<69<N,;;

b&determin corelat dr admin cu alte ramuri de dr in dependenta de gradul de interactiune Dreptul adm are trasaturi comune cu urmatoare ranuri de drept. D8+:4<6 ,7N34;4<4;7NA6( care contine toate principiile tututror ramurilor de drept inclusiv si al dreptului adm. +l regleaza relatiile sociale ce apar in sfera aparatului de stat, raporturilor dintre persoana sistat, realizarea puterii prin separarea celor 0 puteri de stat. D8+:4<6 5;NAN,;A8( reglementeaza relatiile sociale din sfera activitatiifinanciare a statului, relatiile sociale aparute in procesul acumularii si repartizarii veniturilor banesti ce formeaza venitul national al rm. D8+:4<6 5<N,;A8( normele dreptului funciar regleaza relatiile dintre stat si cei ce exploateaza pamintul astfel statul prinorg.adm.pub.da lucratorilor loturi de pamint in arenda sau le confista. D8+:4<6 ,;G;6( regleaza problemele de proprietate, insa metodelereglarii sunt diferite. Dreptul adm regleaza relatiile de proprietate in ordine organizatorica a metodei de subordonare a put. D8+:4<69<N,;;( multe relatii de munca ale lucratorilor si subordonatilor reglementeaza drept adm si cel al muncii, ca exemplu ar veni relatiileaparute in procesul muncii al functionarilor org.de stat, asigurarea sociala a lucratorilor la batrinete, in caz de boala, invaliditate precum siintrebarile legate de securitatea muncii a lucratorilor toate acestea sunt reglementate de dreptul muncii. Normele dreptului admreglementeaza obligatiile muncitoresti si drepturile functionarilor lucratori in sfera adm de stat. D8+:4<6 :+NA6( normele dreptului admdetermina faptele care sunt incalcari adm si masurile de sanctionare a persoanelor ce leau savirsit. Dreptul penal determina care fapte suntinfractiuni si masurile de pedeapsa. 6imitele dintre drept adm si cel penal ia sfirsit in cazul savirsirii unor actiuni care sunt legate de faptelece pot constitui infractiuni si invers. c&apreciati specificul dr adminca ramura de dr reiesind din corelatia cu alte ramuri de dr Daca exsta asemanari si deosebiri intre dreptul administrativ si celelalte ramuri aledreptului public, deosebirile cele mai mari sunt intre dreptul administrativ si dreptul privat.Aceste deosebiri pornesc, in primul rand, de la deosebirile care exista intre dreptul public sidreptul privat. . 9entionam ca o serie de acte ce produc efecte in dreptul privat sunt emise deorgane ale administratiei publice, ca de exemplu, actele de stare civila, care produc efecte indomeniul dreptului familiei, iar alte acte de drept privat se inc'eie pe baza unor acte emise deorganele

admiistratiei publice, cum ar fi contractul de contruiere a unui imobil care se inc'eiedupa obtinerea autorizatiei de construire emise. 12. stiinta dr admin a&definti si determin obiectul de cercet al stiintei dr admin 3tiinta dr aministrativ ete parte componenta a stiintelor juridice ce poate fi definita, ca o totalitate de cunostinte,sau prevederi teoretice depre dr administrativ ca ramura de dr. Atfel stiinta dr administartiv studiaza problematica administratiei publice si puterii executive,principiile de baza adica toate relatiile sociale reglementate de normele dr administrativ. ;n ba acestor cercetai sint elaborate coceptii stiintifice referitor la prfectionarea anumitor institutii ale dr administativ. :rin intermediul stiintei sint elaborate propuneri si recomandari privind perfectionarea nr de dr administrativ pu a rdica eficienta acestora. ;n doctrina se face referinta si la stiinta adinistratiei ca o stiinta de sintezza care include prevederi a mai multor stiinte sociale, care au ca obiect, fenomenul administartiv. ;nsa consideram ca celmai profisionist in anaiza institutiilor juridice raine a fi stiinta dr administrativ de rind cu alte stiinte juridice. 7biectu stiintei dr administrativ e destul de larg avind in vedere ca ea include atit izvoarele dr administrativ cit si diferite conceptii stiintiice cuprinse in monografii, articole stiintifice si alte lucrai stiintifice, adica totul ce e numeste doctrina.Derind cu stiinta dr administartiv, e neceat de mentionat si disciplina dr administrativ, care cuprinde cele mai importante cunostinte despre dr administartiv necesare pu formarea sau perfectionarea specialistilor in domeniu. 9ulte institutii ale dr administrativ sint intr(o continua dezvoltare si transfoare iar stiinta dr administrativ treb sa serveasca prin cercetarile sale drept suport diferitor autoritati publice pu a stabili un cadru juridic care sa corispunda necesitatilor societatii. b&determin corelatia dintre ramura dr admin si stiinta dr admin ............. c&apreciati import dr admin AAAAAA. 1 . notiunea autoritatii admin,tei publice a&definiti autorit ad(tiei publice si enumerate trasat caracterist ..Activitatea fiecaria dintre cele 0 puteri in stat este infaptuita de autoritati publice proprii. Daca puterea legislativa se exercita in temei de parlamen, iar presedintele 89 are doar unele atributii in domniu, iar puterea judecatoreasca se infaptuieste de instantele judecatoresti, organizate in sistem atunci puterea executiva se exercita de guvern, unele atributii in domeniu avind si preseditele 89, precum si aceasta se exercita de o varietate de autoritati administrative care activiazafie la nivel general statal,fie la nivelul unor unitati administrativ teritoriale. 7rganele administratiei publice sunt acele structuri infiintate prin lege sau in bazalegii care isi desfasoara activitatea in vederea executarii legii, actele juridice adoptate sauemise de aceste organe fiind supuse unui control de legalitate , prevazut de lege,activitatea acestora fiind realizata in practica de un personal de specialitate, intreaga activitate desfasurandu(se in interesul statului, al judetului , al comunei sau al particularilor. ,lasificarea organelor administratiei publice (dupa modul de formare avem organe alese - presedinte, parlamentari , primari&,organe numite - guvern& (dupa natura lor avem organe ale administratiei publice colegiale , si organeadministrative individuale - presedinte, primar& (dupa competenta lor avem organe ale administratiei publice centrale si locale- competenta teritoriala &, organe cu competenta generala si speciala - competentamateriala&

b&determin trasaturile ce deosebesH autoritatea ad(tiei publice de alte autoritati publice

Autoritatile administratiei publice, intrunesc un sir de trasaturi care le deosebesc de alte autoritati publice,sau organe statale cum ar fi .& organele administartiei publice int un gen de organe statale ceea ce imlica posibilitatea de a folosi, forta de constringere a statului. /& autoritatile administratiei public sint infiintate prin lege sau in baza legii, dearece infiintarea in alt mod liar lipsi de autoritate publica, de care au nevoie la indeplinrea atributiilor. 0& intreaga activitate a acestor autoritati, se desfasoara pe baza si vederii executarii legii. 1&intreaga actiitate a acestor autoritati e desfasoara in interesul statului, sau al unitatii administratv teritoriale precum si a cetatenilo. Activitatea organului administratiei publice e realizata in practica de un personal de specialitate numiti functionari publici. 2& actele juridice doptate sau emise de autoritatilor administartei publice sint supuse unui control de regula de legalitate inclusiv controlului judecatoresc E&autorit administratiei publice activeaza conform competenti sau aributiilor stabilite de lege sau cnf legii. ,onform literaturii de specallitatea ntiunea competentei ar fi mailarga decit notiunea atributii. :rin atributii se intelege totalitatea imputernicirilor si obligatiilor autoritatior, iar prin competenta( totalitatea atributiilor plus domeniu de activitate. D+ += doua ministere au in temei cam acelasi gen de atributii insa competenta lor va fi diferitadeoarece activiaza in domenii diferite. >& 7rice organ al administratiei publice are o structura interna care e formata din asa elemente cum ar fi# sectii si directii, servicii, departamente si alte unitati structurale. ?& aceste organe au un statut juridic independent care e stabilit pin lege sau in ba legii si care includ rolul si locul organului in sistemul diministrativ, modul lui de constituir, competenta, inclusiv relaatiile cu alte autoritati si persoane precum si modul de incetare a activitatii F& org administratiei publice sin formate intr(un sistem care constituie administartia publica in 89 si acest sstem de descris inc aptolul ? al constitutiei 89. p8;N <89A8+, 8++3;ND D;N ,+6+ 9+N4;7NA4+, 78B AD9;N;348A4;+; :<I6;,+ sint o categorie de autoritati publice care infaptuiesc functiile si sarcinile puterii executive in cadrul statului. c&apreciati rolul si locul admin publice in cadrul sistemului autoritatilor publice 1".clasific autoritatilor admin publice a&enumerate criteriile de casificare a autorit admin publice
Autritatile administartiei ublice se caracterizeaza prin mai multe trasaturi comun dar in acelasi timp, intre ele exista deosebiri determinate de modul de formare, activitate, competenta si alte criterii. :rin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor criterii .& ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice /& modul de formare a organelor administr. publice 0& natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice 1& ,iteriu competentei

b&clasific autorit admin publice conform citeriilor stabilite


:rin urmare, autoritatile administratiei publice pot fi claificate, in mai muulte categorii conform urmatoarelor criterii .& ordinea de formare a organelor sau autoritatilor administratiei publice( potrivit acetui criteriu deosebim urmatoarele categorii de autoritati administratiei publice .& organe a administratiei publice formate de cetateni-consiliile locale&#

/& organe a administartiei publice formate de org legislatv si presedintele 89 - guvernul, ministerele& 0& organe formate de insasi autoritatile administratiei publice-comsii, inpectorate de stat& /& modul de formare a organelor administr. publice( potrivit acestui criteriu, autoritatil admis(ve sint de doua feluri organe administrative alese -consiliile locale, primarii& organe ale administratiei publice numite-guvernu, ministerele& 0& natura sau modul de activitate al autoritatii administratiei publice, potrivit acstui criteiu avem urmtoarele categorii .& organe colegiale alcatuite din mai multe persoane-guvernul, consiliile locale & /& rgane individuale sau unipersonale-acele organe care sint cnduse de o singura persoana-ministerele, primariile& 1& ,iteriu competentei(competenta se imparte in urmatoarele competenta teritoriala, competenta materiala, si comp. temporala. Din punct de vedere al competentei teritoriale, autoritatile administratiei publice pot fi urmatoarele organe centrale, care au competenta pe inrteg teritoriu tarii, cum ar fi guvernul, ministerele, agentiile (organe locale sau teritoriale(au competenta in limitele unei sau citeva unitati administrativ teritoriale-consiliile locale&

c&estimati importanta clasific autorit admin publice 1$. sistemul autorit admin publice a&descrieti sitemul autorit admin publice :rin sistem al autoritatilor administratiei publice se intelege totalitatea de autoritati publice ce realizeaza activitatea de organizare a executarii si de executare in concret a legii, si intre care exista, legaturi prin care se asigura, functioalitatea sitemului respectiv. 3istemul administr publice, include in . rind guvernul 89 care prin natura sa este expreia puterii executve a statului, fiind cea mai importanta autoritatea publica prin intermediul careia se asigura,legatura dintre diferite autoritati ale administratiei publice care in totalitate formeaza sistemul administartiei publice. ,elelalte autoritati care form. sistemul administratiei publice, pot fidivizate in urmatoarele categorii (minsterele, gentiile, srviciile, birourile, inspectoratele de stat, comisiile si consiliile precum si structuri suboronate ale acestora inclusiv deconcentrate in unitatile administrativ tertoriale. 47ate aceste autoritati poarta denumirea generica, de administratie publica centrala de specialitate ( consiliile locale, si raionale,primaii si primariile satelor, comunelor, or, municipiilor presedintii raioanelor si aparatul acestora .4oate aceste autoritati poarta denumrea generica de administratie publica locala. b&determin partile component ale sistemului autorit admin publice Prile componente ale autoritilor administrative publice, respectiv elementele ce le alctuiesc structura, sunt formate din personalul acestora, mijloacele materiale i cele financiare cu care sunt nzestrate, precum i competena decare dispun , dup caz, capacitatea juridic pe care oe!ercit .3tudiul acestor componente structurale se face at%t de"tiina dreptului administrativ, mai ales sub aspectul juridic al problematicii funciei, competenei "i capacitii adminis(trative, c%t "i de tiina administraiei sub aspectul recrutrii,repartizrii "i promovrii personalului, a sarcinilor organelor administrative "i a mijloacelor materiale din dotare, n timp ce"tiina dreptului financiar "i unele "tiine economice abordeazaspectele economico(financiare ale acestor instituii bugetare. c&apreciati gradul de a autoritatilor administrative di cadrul statului sistemului autorit admin publice

1'. locul si rolul presedintelui R.- in sistemul autoritatilor publice a&determinati natura atributiilor presedint 89 (tribu.iile /re0edintelui Republicii -oldova sunt1 Convocarea Parlamentului :re"edintele 8epublicii 9oldova, convoac :arlamentul n cel mult 0@ de zile de la alegeri -articolul E0 alineatul -/& din ,onstituie&. Dreptul la iniiativ legislativ :re"edintele 8epublicii 9oldova are dreptul la iniiativ legislativ -articolul >0 din ,onstituie&. Mesaje Parlamentului :re"edintele 8epublicii 9oldova poate lua parte la lucrrile :arlamentului. :re"edintele 8epublicii 9oldova adreseaz :arlamentului mesaje cu privire la principalele probleme ale naiunii -articolul ?1 din ,onstituie&. Dizolvarea Parlamentului n cazul imposibilitii formrii Buvernului sau al blocrii procedurii de adoptare a legilor timp de 0 luni, :re"edintele 8epublicii 9oldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, poate s dizolve :arlamentul, dac nu a acceptat votul de ncredere pentru formarea Buvernului, n termen de 12 de zile de la prima solicitare "i numai dup respingerea a cel puin dou solicitri de nvestitur. ,oncomitent cu aceste posibiliti, exist "i anumite restricii asupra dizolvrii 6egislativului. Astfel, :arlamentul poate fi dizolvat numai o singur dat n cursul unui an. +l nu poate fi dizolvat n ultimele E luni ale mandatului :re"edintelui 8epublicii 9oldova, cu excepia cazului prevzut la art. >? alin. -2& -dac "i dup alegerile repetate :re"edintele 8epublicii 9oldova nu va fi ales, :re"edintele n exerciiu dizolv :arlamentul "i stabile"te data alegerilor n noul :arlament&, "i nici n timpul strii de urgen, de asediu sau de rzboi -articolul ?2 din ,onstituie&. Atribuii n domeniul politicii e!terne :re"edintele 8epublicii 9oldova, care personific statul "i este c'emat s(l reprezinte n relaiile cu alte state, la cel mai nalt nivel, "i exercit funcia de reprezentant oficial al statului n colaborare cu :arlamentul "i Buvernul "i are urmtoarele atribuii n domeniul politicii externe ( poart tratative "i ia parte la negocieri, nc'eie tratate internaionale n numele 8epublicii 9oldova "i le prezint, n modul "i n termenul stabilit de lege, spre ratificare :arlamentului# ( la propunerea Buvernului, acrediteaz "i rec'eam reprezentanii diplomatici ai 8epublicii 9oldova "i aprob nfiinarea, desfiinarea sau sc'imbarea rangului misiunilor diplomatice# ( prime"te scrisorile de acreditare "i de rec'emare ale reprezentanilor diplomatici ai altor state n 8epublica 9oldova -articolul ?E din ,onstituie&. Atribuii n domeniul aprrii :re"edintele 8epublicii 9oldova este comandantul suprem al forelor armate. +l poate declara, cu aprobarea prealabil a :arlamentului, mobilizarea parial sau general. De asemenea, n caz de agresiune armat ndreptat mpotriva rii, :re"edintele 8epublicii 9oldova ia msuri pentru respingerea agresiunii, declar starea de rzboi "i le aduce, nentrziat, la cuno"tina :arlamentului. Dac :arlamentul nu se afl n sesiune, el se convoac de drept n /1 de ore de la declan"area agresiunii. :re"edintele 8epublicii 9oldova poate lua "i alte msuri pentru asigurarea securitii naionale "i a ordinii publice, n limitele "i n condiiile legii -articolul ?> din ,onstituie&. :re"edintele 8epublicii 9oldova este responsabil personal de securitatea statului. ,adrul juridic pentru constituirea "i activitatea organelor ce asigur securitatea statului este creat de :arlament, iar instituirea organelor securitii statului, stabilirea structurii, funciilor "i finanarea lor ine de competena Buvernului. :re"edintelui i se rezerv dreptul de a institui "i administra, n conformitate cu legislaia, organe consultative pentru problemele asigurrii securitii statului ( ,onsiliul 3uprem de 3ecuritate -articolul E din 6egea cu privire la aprare&. Alte atribuii :re"edintele 8epublicii 9oldova ndepline"te "i urmtoarele atribuii a& confer decoraii "i titluri de onoare# b& acord grade militare supreme prevzute de lege# c& soluioneaz problemele ceteniei 8epublicii 9oldova "i acord azil politic#

d& nume"te n funcii publice, n condiiile prevzute de lege# e& acord graiere individual# f& poate cere poporului s("i exprime, prin referendum, voina asupra problemelor de interes naional# g& acord ranguri diplomatice# '& confer grade superioare de clasificare lucrtorilor din procuratur, judectorii "i altor categorii de funcionari, n condiiile legii# i& suspendeaz actele Buvernului, ce contravin legislaiei, pn la adoptarea 'otrrii definitive a ,urii ,onstituionale# j& exercit "i alte atribuii stabilite prin lege -articolul ?? din ,onstituie&. "umirea judectorilor :re"edintele 8epublicii 9oldova nume"te judectorii, la propunerea ,onsiliului 3uperior al 9agistraturii -articolul ..E alineatul -/& din ,onstituie&. b&stabiliti locul presed 89 in sitemul autorit publice AAAAA. c&apreciati rolul presd 89 in cadrul sistemului autoritatilor publice AAAAAAAAA. 17. modul de constituire 2 activitatea si actele pred Ra& determin modul de constituire in functie a pred 89 -odalitatea de investire in functie de presedinte al R-. ,a rezultat al unei lupte de ambitii dintre legislative si executiv care a durat mai mult de doi ani sub genericul modificarii regimului deguvernamint :arlamentul a adoptat in /@@@ o modificare la ,onstitutie cu privire la modul de alegere a :resedintelui 8epublicii .Astfelart.>? al ,onstitutiei prevede ca seful statului este ales de :arlament prin vot secret.poate fi aleasa in aceasta functie persoana care a implinit1@ de ani cetatean al 89,a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul 89 nu mai putin de .@ ani ,poseda limba de stat.este ales deputatulcare a obtinut votul a 0J2 din numarul deputatilor alesi.in cazul unor neintelegeri se organizeaza al doilea tur de scrutinK intre primii doicandidati,in cazul in care nici in acest tur nimeni nu intruneste numarul necesar de voturi dse organizeaza alegeri repetate .daca acesteaesueaza presedintele in exercitiu dizolva parlamentul si stabileste data laegerilor parlamentare repetate. Durata mandatului presedintelui estede 1 ani de la data depunerii juramintului si aceasta functie poate fi exercitata cel mult pentru / mandate consecutive. 8ezultatele alegerilor presedintelui sunt validate de ,urtea ,onstitutionala.mandatul poate fi prelungit in caz de catastrofa sau de razboi.:resedintele poate fidemis in cazul savirsirii unor fapte care incalca prevederile ,onstitutiei cu votul a /J0 din deputati. (legerea /re0edintelui -.& :re"edintele 8epublicii 9oldova este ales de :arlament prin vot secret. -/& :oate fi ales :re"edinte al 8epublicii 9oldova ceteanul cu drept de vot care are 1@ de ani mplinii, a locuit sau locuie"te permanent pe teritoriul 8epublicii 9oldova nu mai puin de .@ ani "i posed limba de stat. -0& +ste ales candidatul care a obinut votul a trei cincimi din numrul deputailor ale"i. Dac nici un candidat nu a ntrunit numrul necesar de voturi, se organizeaz al doilea tur de scrutin ntre primii doi candidai stabilii n ordinea numrului descresctor de voturi obinute n primul tur. -1& Dac "i n turul al doilea nici un candidat nu va ntruni numrul necesar de voturi, se organizeaz alegeri repetate. -2& Dac "i dup alegerile repetate :re"edintele 8epublicii 9oldova nu va fi ales, :re"edintele n exerciiu dizolv :arlamentul "i stabile"te data alegerilor n noul :arlament. -E& :rocedura de alegere a :re"edintelui 8epublicii 9oldova este stabilit prin lege organic.

b&stabiliti specificul actelor presedintelui 89 n exercitarea atribuiilor sale, "eful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe ntreg teritoriul statului. Acestea se public n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova. De asemenea, decretele emise de :re"edinte n exercitarea atribuiilor sale prevzute n articolul ?E alineatul -/& , articolul ?> alineatele -/& , -0& "i -1& se contrasemneaz de ctre :rimul(ministru "articolul #$ din %onstituie). *ecretale sunt acte care produc efecte juridice .acestea pot fi individuale sinormative.deasemenea presedintele poate emite si acte individualecare nu imbraca forma decretului de numire a consilierilor ).inexercitarea atributiilor sale acesta poate recurge si la acteexclusiv politice si la acte care nu produc efecte juridice.astfel de actesunt:mesajele adresate parlamentului,declaratii apeluri,demersuri etc.

c& apreciati gradul de perfectiune a legislatiei privind constituirea si activitatea presed 89 AAAAAA. 18. incetarea mandatului si responsabilitatile presed Ra&determinati termenul de incetare a mandatului presed 89 #urata mandatului -.& 9andatul :re"edintelui 8epublicii 9oldova dureaz 1 ani "i se exercit de la data depunerii jurmntului. -/& :re"edintele 8epublicii 9oldova "i exercit mandatul pn la depunerea jurmntului de ctre :re"edintele nou ales. -0& 9andatul :re"edintelui 8epublicii 9oldova poate fi prelungit, prin lege organic, n caz de rzboi sau de catastrof. -1& Nici o persoan nu poate ndeplini funcia de :re"edinte al 8epublicii 9oldova dect pentru cel mult dou mandate consecutive. Demiterea
(1) n cazul svririi unor fapte prin care ncalc prevederile Constituiei, Preedintele Republicii Moldova poate fi de is de ctre Parla ent cu votul a dou trei i din nu rul deputailor alei! (") Propunerea de de itere poate fi iniiat de cel puin o trei e din deputai i se aduce nentrziat la cunotina Preedintelui Republicii Moldova! Preedintele poate da Parla entului i Curii Constituionale e#plicaii cu privire la faptele ce i se i put!

b&stabiliti caracterul si modalitatile responsabilitatii presed 89 Raspunderea presedintelui R-. :resedintele 89 ca si toti cetatenii statului poarta raspundere in fata legii in caz de inclcare a normelor de drept el trebuie sa poarteraspundere juridica. 7 particularitate a raspunderii este procedura de aplicare a raspunderii. Definirea incompatibilitatii decurge dinconstitutie care stipuleaza ca indatorirea :resedintelui 89 este incopatibila cu oricare alte functii retribuite. Nu se discuta asupra intrebariide raspundere a indatoririlor presedintelui 8m, nu este compatibila cu alta functie publica sau de stat si cu afacerile private. :arlamentul poate 'otari punerea sub acuzare a presedintelui 89 cu votul a cel putin /J0 din nr deputatilor alesi in cazul in care savarseste o intractiune.,ompetenta de judecata apartine curtii supreme de justitie in conditiile legii. :resedintele este demis de drept la data ramanerii definitive asentintei de condamnare. :rocedura de demitere a presedintelui presupune un numar de conditii in ceea ce priveste garantarea legalitatii siefectivitatea luarii propunerea de demitere din functie trebuie adusa la cunostinta imediata a presedintelui 89# in cazuri exceptionale seconvoaca comisia parlamentara pentru

a cerceta imprejurarile cazului# presedintelui poate da parlamentului si curtii constitutionaleexplicatii in ceea ce priveste acuzatiile aduse la adresa lui# decizia de demitere a presedintelui o ia curtea constitutionala# acesta decizie seconsidera definitiva daca a fost votata de cel putin /J0 din nr deputatilor alesi. c&evaluate gradul de perfectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului si responsabilitpresd 89

19.modul de constituire si functionare a guvernului a&descrieti modul de constituire si componenta guvern. Componenta &uvernului. -odalitatea de formare. Raspunderea. Buvernul se formeaz n urmtoarea componen :rim(ministrul, prim(viceprim(ministrul, viceprim(mini"trii, mini"trii "i ali membristabilii prin lege. 9embri ai Buvernului pot fi numai persoanele care dein cetenia 8epublicii 9oldova "i au domiciliul n ar.:re"edintele 8epublicii 9oldova, dup consultarea fraciunilor parlamentare, desemneaz un candidat pentru funcia de :rim(ministru.,andidatul pentru funcia de :rim(ministru, n termen de .2 zile de la desemnare, cere votul de ncredere al :arlamentului asupra programului de activitate "i a ntregii liste a Buvernului. :re"edintele 8epublicii 9oldova, n baza votului de ncredere acordat de:arlament, nume"te Buvernul. n termen de trei zile de la data numirii Buvernului, :rim(ministrul, viceprim( mini"trii, mini"trii "i ceilalimembri ai Buvernului vor depune individual, n faa :re"edintelui 8epublicii 9oldova, jurmntul. n caz de remaniere guvernamental saude vacan a postului :re"edintele 8epublicii 9oldova revoc"i nume"te, la propunerea :rim(ministrului, pe unii membri ai Buvernului.Buvernul "i exercit mandatul din ziua depunerii jurmntului de ctre membrii lui n faa :re"edintelui 8epublicii 9oldova "i pn lavalidarea alegerilor pentru un nou :arlament. 9embrii Buvernului, numii n funcie conform alineatului >, dup depunerea jurmntului "iexercit atribuiile n acela"i mod. 9embrii Buvernului vor depune declaraie cu privire la venituri "i proprietate.L Buvernul, n cazulexprimrii votului de nencredere de ctre :arlament, al demisiei :rim(ministrului sau n cazul alegerilor unui nou :arlament, ndepline"tenumai funciile de administrare a treburilor publice, pn la depunerea jurmntului de ctre membrii noului Buvern. Buvernul rspunde nfaa :arlamentului pentru activitatea sa. Buvernul cel puin o dat pe an, ine n faa :arlamentului o dare de seam despre activitatea sa.9ini"trii "i conductorii altor autoriti administrative centrale, n baza unei 'otrri a :arlamentului, in n faa lui dri de seam asupraactivitii lor. 9embrii Buvernului snt obligai s rspund la ntrebrile formulate de deputai referitor la activitatea Buvernului "i aorganelor din subordinea lui n modul stabilit. Buvernul examineaz deciziile comisiilor :arlamentului viznd activitatea Buvernului "i aorganelor din subordinea lui, comunic comisiilor rezultatele examinrii deciziilor sau msurile luate pe marginea lor. b&determinati modul de functionare a guvern #uncionarea $uvernului %epublicii Moldova :otrivit art./ din 6egea cu privire la Buvernul 89 -nr.E1(=;; din 0. mai.FF@&, Buvernul 89 se cluze"te n activitatea sa de ,onstituie, de celelalte legiale republicii, de decretele :re"edintelui 8epublicii 9oldova. n aceea"i lege -art.0& se stipuleaz urmtoarele direcii principale ale activitii Buvernului ( creeaz condiii pentru stabilirea "i asigurarea suveranitii economice"i politice a 9oldovei#( elaboreaz concepia dezvoltrii social(economice a republicii, pro(gramul "i mecanismul trecerii la economia de pia#( asigur libera iniiativ, privatizarea, demonopolizarea economiei "idezvoltarea relaiilor de pia#

( elaboreaz strategia dezvoltrii te'nico("tiinifice, promoveaz o po( litic naional n domeniul "tiinei, te'nicii, te'nologiei, rezolv problemelereglementrii de stat a progresului te'nico("tiinific# ( garanteaz tuturor subiecilor proprietii libertatea activitii econo(mice, diversitatea formelor de proprietate "i egalitatea lor n drepturi, are grij de pstrarea proprietii# (protejeaz interesele naionale n activitatea economic, financiar "ivalutar# (realizeaz colaborarea economic cu rile lumii n condiiile dez(voltrii relaiilor contractuale, formrii infrastructurii de pia, integrrii generaleuropene "i mondiale# ( asigur protejarea intereselor naionale n activitatea economic ex(tern, promoveaz politica liberului sc'imb sau politica protecionismului, pornindde la interesele naionale etc. &edinele $uvernului n art./2 al 6egii cu privire la Buvernul 89, intitulat )MedineleBuvernului "i modul de adoptare a 'otrrilorN, se spune c "edinele Buvernului sedesf"oar dup caz, dar nu mai rar dect o dat pe trimestru. Medinele Buvernuluisnt prezidate de :rim(ministru sau de unul dintre viceprim( mini"tri. :re"edintelerepublicii poate lua parte la "edinele Buvernului. Medinele snt deliberative, dacla ele particip majoritatea membrilor Buvernului. Cotrrile se adopt cu votulmajoritii membrilor Buvernului prezeni la "edin. decideti asupra structurilor organizatorice care activeaza pe linga guvern R3L(455L3 &673R86L65 C6 (L93 %R&(83 #3 +9(9 (rticolul 19. 8elaiile Buvernului cu organele administraiei publice locale Buvernul .& promoveaz n via "i exercit controlul asupra respectrii "i executrii legilor 8epublicii 9oldova, 'otrrilor :arlamentului, decretelor :re"edintelui 8epublicii 9oldova, 'otrrilor "i ordonanelor Buvernului de ctre organele administraiei publice locale# /& administreaz, mpreun cu organele administraiei publice locale obiectivele "i ramurile de importan statal# 0& coordoneaz activitatea organelor administraiei publice locale n vederea traducerii n via a politicii de stat n domeniul asistenei sociale, ocrotirii sntii, nvmntului public, tineretului "i sportului, culturii "i proteciei mediului ambiant# 1& contest 'otrrile autoritilor administraiei publice locale, dac ele contravin legislaiei. (rticolul 2*. ,onducerea ministerelor 8epublicii 9oldova "i altor organe de pe teritoriul republicii Buvernul .& conduce, coordoneaz "i controleaz activitatea ministerelor, a altor autoriti administrative centrale, a inspectoratelor de stat, a comisiilor "i consiliilor guvernamentale, altor autoriti din subordinea sa# /& aprob regulamentele ministerelor, ale altor autoriti administrative centrale, ale inspectoratelor de stat, comisiilor "i consiliilor guvernamentale# /.& nume"te "i demite din funcie vicemini"trii 8epublicii 9oldova. ;ntrarea n funcie a noului ministru are ca efect ncetarea activitii viceministrului, cu excepia cazului n care acesta a fost reconfirmat n funcia respectiv de ctre Buvern la propunerea ministrului# 0& nume"te "i demite din funcie conductorii "i adjuncii conductorilor celorlalte organe din subordinea sa, confirm "i elibereaz de exercitarea obligaiilor de membri ai colegiilor ministerelor 8epublicii 9oldova "i ai altor organe din subordinea sa. (rticolul 21. 9inisterele 8epublicii 9oldova 9inisterele snt organele centrale de specialitate ale statului. +le snt conduse de mini"tri, care poart rspundere personal pentru ndeplinirea sarcinilor puse n seama lor. n activitatea sa de conducere a ministerului, ministrul este asistat de unul sau de mai muli vicemini"tri. 9inisterele transpun n via, n baza legilor republicii, decretelor :re"edintelui 8epublicii 9oldova, politica Buvernului, 'otrrile "i ordonanele lui, conduc n limitele competenei domeniile ncredinate "i snt responsabile de activitatea lor. Buvernul poate delega prin 'otrre unele funcii din competena sa ctre ministerele de domeniu. Acest drept se realizeaz prin adoptarea de acte normative departamentale, nregistrate n modul stabilit "i publicate n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova.

9inisterele promoveaz o politic statal de cadre ndreptat spre completarea propriului aparat central "i a organelor de resort cu speciali"ti de nalt calificare, creeaz sistemul ramural de instruire continu a cadrelor, organizeaz pregtirea speciali"tilor cu studii superioare "i medii de specialitate, asigur pregtirea cadrelor, inclusiv n strintate. n virtutea sarcinilor, ministerele au dreptul de a face remanieri n aparatele lor prin rennoirea contractelor de munc sau prin atestarea funcionarilor de stat. (rticolul 22. Alte autoriti administrative centrale, inspectoratele de stat, comisiile "i consiliile guvernamentale Autoritile administrative centrale de pe lng Buvern se formeaz de :arlament la propunerea :rim(ministrului n scopul conducerii, coordonrii activitii "i exercitrii controlului n domeniul organizrii economiei "i n alte domenii, care nu intr nemijlocit n atribuiile ministerelor. Autoritile administrative centrale snt conduse de directori generali sau de directori, numii n funcie "i eliberai din funcie de Buvern. ;nspectoratele de stat se formeaz de ctre Buvern n scopul exercitrii controlului asupra executrii legilor republicii, a 'otrrilor "i a altor acte emise de :arlament, a decretelor :re"edintelui 8epublicii 9oldova, a 'otrrilor "i ordonanelor Buvernului. ;nspectoratele de stat snt conduse de directori, numii n funcie "i eliberai din funcie de Buvern. Autoritile administrative centrale "i inspectoratele de stat emit, n limitele competenei lor, acte normative departamentale. Buvernul poate s creeze comisii "i consilii permanente "i provizorii pentru studierea unor probleme "i elaborarea 'otrrilor n vederea dezvoltrii economiei, politicii n domeniile finanelor, creditelor, preurilor, valutei, circulaiei monetare, precum "i n domeniile politicii sociale, nvmntului public, culturii "i din alte sfere ale vieii. ,omisiile se formeaz din lucrtori ai ministerelor, precum "i din savani "i speciali"ti de frunte, la propunerea :rim(ministrului, a prim(viceprim(ministrului sau a viceprim(mini"trilor. Activitatea comisiilor "i consiliilor este condus de :rim(ministru, de mini"tri sau de alte persoane, numite de Buvern. 2*. atributiile guvernului a&enumerate atrinutiile guvernului Atribuiile $uvernului ,onstituia 8epublicii 9oldova prevede c Buvernul, potrivit programuluisu dc activitate acceptat dc :arlament, )asigur realizarea politicii interne "iexterne a statului "i exercitarea conducerii generale a administraiei publiceN,opernd n acest scop prin organismele sociale interesate. Buvernul are o multitudine de atribuii "i anume ( promovarea in viata a legilor,'otar parlam,decretelor presed 8m si exercit control asupra execut propriilor 'otar si ordonante ( exercit conducerea general a administraiei publice# ( asigur executarea de ctre organele administraiei publice a legilor "icelorlalte dispoziii normative date n aplicarea acestuia# ( conduce "i controleaz activitatea ministerelor "i celorlalte organecentrale "i locale ale administraiei publice# (elaboreaz proiecte de legi "i le nainteaz spre adoptare:arlamentului,ia n dezbatere propunerile legislative, privitor la activitatea executiv, primite din partea :arlamentului# ( asigur, prin adoptarea "i aplicarea msurilor necesare, aprarea or(dinii de drept "i lini"tii publice, drepturilor "i libertilor cetene"ti n condiiile prevzute de lege# ( ia decizii cu privire la negocierea de tratate, acorduri "i convenii internaionale n care se angajeaz statul# (aprob acordurile interguvernamentale care se vor putea semna numai prin mputernicirea :rim( ministrului.

(atri in doeniul de dezvolt econom so sociala a stat,crearee de conditii pt funtion autoadministrarii in asa directii cum ar fi domeniul econ,domeniul dezvolt sociale,invatamitul,tineretul si sport,cultur si ocrot sanatatii.Domeniul stiintei si te'nicii,finantelor,preturilor si cirultiei monetare, domeniul muncii si politicii de cadre in erviciul public,domen asig liberatii. (atrib in domeniul poli externe reesind din princiiile ,onst si cele ale dr ;nternational,cum ar fi sabil de rel cu stat straine,organismele internationale si asigur promovarii unui curs unic si coerent in domen pol externe. b&clasificati atributiile guvernului Atrib guvern pot fi clasif in mai ulte categorii, cmf criteriuluil exercit atri in spatiu,atrib guvern pot fi casif in urmt categorii a&atrib pri politica interna b&atrib priv pol extern

c&apreciati corelatia dintre atributiile guvernului si atributiile prim(ministrului si vice(prim( ministrului /rim,ministrul conduce Buvernul "i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, respectnd atribuiile ce le revin# :rim(ministrul 8epublicii 9oldova .& prezideaz "edinele Buvernului "i ale :rezidiului lui# /& n cazuri excepionale ia decizii n problemele conducerii 8epublicii 9oldova n limitele competenei Buvernului "i informeaz despre aceasta Buvernul la "edina lui ordinar# 0& asigur colegialitatea n activitatea Buvernului# 1& formeaz Buvernul "i propune componena lui n modul stabilit# 2& acord mputerniciri pentru negocierea "i semnarea tratatelor internaionale ale 8epublicii 9oldova# >& prezint spre examinare :rezidiului Buvernului sau pune n faa :re"edintelui 8epublicii 9oldova c'estiunea cu privire la stimularea sau aplicarea unor sanciuni disciplinare fa de membrul Buvernului# ?& n cazul n care unul din mini"tri nu "i exercit atribuiile conform legislaiei, este n drept s nainteze :re"edintelui 8epublicii 9oldova propunere privitor la revocarea acestui ministru# F& informeaz :re"edintele 8epublicii 9oldova n problemele deosebit de importante pentru ar. n conformitate cu ,onstituia -6egea 5undamental a 8epublicii 9oldova&, :rim(ministrul este nvestit "i cu alte mputerniciri prevzute prin prezenta 6ege "i prin alte legi ale 8epublicii 9oldova. n cazul n care :rim(ministrul este n imposibilitatea de a("i exercita atribuiile, :re"edintele 8epublicii 9oldova va desemna un alt membru al Buvernului ca :rim(ministru interimar. ;nterimatul nceteaz dac :rim(minisrul reia activitatea n Buvern. /rim,viceprim,mini0trul 0i viceprim,mini0trii Republicii -oldova :rim vice priministru si viceprim ministri la rindul lor exercita urmatoarele atributii. .&coordoneaza activitatea ministerelor a altor autoritati administrativ centrale si a altor org din subordinea guvernului. /&exercita controlul si dau in mod operativ indicatii autoritatilor adminitrative centrale, in vederea asigurarii indeplinirii 'otaririlor, ordonantelor, si dispozitiilor guvernului 0& solutioneaza alte prob ce tin de activitatea autoritatilor administratiei publice centrae de specialitate inclusiv examineaza in prealabil proiectele de 'otariri, ordonante si dispozitii ce urmeaza a fi prezentate la sedintele guvrnului. ;n general activitatea vicepriministrilor este orgaizate pe compartimente.

21. actele guvernului

a&identificati actele guvernului ,nf const 89 art .@/ aln ., guvernul adopta urmatoarele acte 'otariri, ordnante si dispozitii. .&Cotaririle sint cele mai rapindite acte ale guvernului, deoarece corespund caracteruui sau executoriu, i sint adoptate pu organizarea executaii legilor. Cotaririle guvernului pot avea atit caraternormativ cit si caracter individual. Cotaririle guvern cu caracter normativ pot fi clasificate in urm categorii .&'otariril ce contin ele insele norme juridice pe baza si in vederea executarii legii, adica sint niste acte de reglementare a anumitor rel sociale afenOrente administr publice /& 'otairile prin care se aproba alte acte juridice, cum ar fi 'otaririle de aprobare, a unor regulamente, -regulamentele ministerelor&. 6a rindul lor 'otairile guver cu caracter individual se refera la persoane si situatii juridice concrete-numirea unor functionari publici...& /&7rdonantele( adoptarea lor de catre guver tine de institutia constitutionala a delegarii legislative, astfel intru realizarea programului de activitate si cnf art .@E -/& din ,7nst 89, guvernul adopta ordonante in conformitate cu o lege speciala de abilitare,prin urmare, ordonantele sint acte normative cu putere de lege ordinara ce sint adoptate intr(o anumita perioada de timp in domenii care nu fac obiectul legilor organice. 6a cerere guvernului, parlamentul adopta o lege de abilitare a guverului de aadopta ordonante, pu o perioada definita. ;N lege respectiva se indica, domeniile si data pina la care pot fi adoptate ordonantele de catre guvern. 6egile de abilitare pot di de doua feluri .&cele care solicita arobarea ulterioara a ordonantelor de catre parlament /& legi de abiliatre ce nu solicita aprobarea ulterioara a ordonantei. ;n primul caz guvernul examineaa si proiectul lii privind aprobarea ordnantei prezentind parlamentului spre adoptare in termenul prevazut de legea de abilitare.;n situatiain care parlamentul respinge proiectul legii privind aprobarea ordonantei,ordonanta isi pierde efectele juridice de la data intrarii in vigoare a legii de respingere.:rin urmare ordonantele pot fi abrogate,suspebdate sau modificate de guvern prin adoptarea de ordonante doar in limitele termenului de abiliare.Dupa expirarea termenului de abilitare ordonantele pot fi abrogate ,suspendate sau modificate numai prin lege de catre parlament.:rin urmare institutia delegarii legislative este destul de eficienta in cazurile cind in conditile principiului legalitatii sunt necesare de intrprins masuri urgente de catre executiv,insa in condtiile statului nostru aplicarea ordonantelor ca instrument juridic nu si(a gasit o larga rasindire. 0&Dispozitii conform art .@/-2& al const 89 si art0@ din legea cu privire la guver dispozitiile ca acte sunt emise de catre prim(ministru pentru organizarea activitatii interne a guvernului.;n cea mai mare parte dispozitiile sunt niste acte cu caracter individual ce se refera la situatii si persoane concrete,efectiv dispozitiile ar fi acte ale prim(ministrului,iar actele guvernului ar fi 'otaririle si ordonantele.

6egea cu privire la govern-conform legislatiei& (rticolul *. Cotrrile "i dispoziiile Buvernului :entru exercitarea atribuiilor constituionale "i celor ce decurg din prezenta lege, precum "i pentru organizarea executrii legilor, Buvernul adopt 'otrri. Dispoziiile se emit de ctre :rim(ministru pentru organizarea activitii interne a Buvernului. Cotrrile "i dispoziiile Buvernului se semneaz de :rim(ministru. <nele 'otrri se contrasemneaz de mini"trii, care au obligaia punerii lor n aplicare

( 'otrrile privind executarea bugetului, utilizarea mprumuturilor "i creditelor interne "i externe, desf"urarea reformelor financiar(economice "i sociale, administrarea proprietii publice ( respectiv, de ministrul finanelor, ministrul economiei# ( 'otrrile cu privire la asigurarea securitii statului, ordinii publice, capacitii de aprare, activitatea 5orelor Armate ( respectiv, de ministrul afacerilor interne "i de ministrul aprrii# ( 'otrrile privind politica extern ( de ministrul afacerilor externe# ( 'otrrile privind exercitarea de ctre Buvern a dreptului de iniiativ legislativ, elaborarea programelor de activitate legislativ, aprobarea proiectelor de legi "i prezentarea lor :arlamentului spre examinare ( respectiv, de ministrul justiiei# ( 'otrrile cu caracter complex, care reglementeaz funcionarea diferitelor ramuri ale economiei naionale ( se contrasemneaz, la decizia :rim(ministrului, de ctre un ministru responsabil pentru punerea acestora n aplicare. ( Cotrrile "i dispoziiile Buvernului, cu excepia celor care conin secret de stat, se public n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova n termen de .@ zile de la data adoptrii sau emiterii. ( Cotrrile "i dispoziiile Buvernului intr n vigoare la data publicrii n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova sau la data indicat n textul acestora, dar care nu poate precede data publicrii lor. (rticolul *2. 7rdonanele Buvernului ( 7rdonanele snt acte normative cu putere de lege ordinar, adoptate ntr(o anumit perioad de timp "i n domeniile care nu fac obiectul legilor organice. (7rdonanele se semneaz de :rim(ministru "i se contrasemneaz de mini"trii care au obligaia punerii lor n aplicare, n procedura stabilit n articolul 0@ pentru 'otrrile Buvernului. (7rdonanele se public n 9onitorul 7ficial al 8epublicii 9oldova "i intr n vigoare n modul stabilit pentru actele oficiale. (7rdonanele se abrog, se suspend sau se modific de Buvern prin adoptarea de ordonane n limitele termenului de abilitare. Dup expirarea termenului de abilitare ordonanele pot fi abrogate, suspendate sau modificate numai prin lege. :rocedura elaborrii, examinrii "i adoptrii ordonanelor este stabilit de Buvern.
b&comparati diferitele categorii de acte ale guvernului AAAAAAA

c&decideti asupra coraportului dintre actele guvernului si si actele prim(ministrului AAAAA.. 22. incetarea mandatului si responsabilitatea guvernului a&determin durata mandatului si temeiurile de incetare inainte de termen a mandatului Buvern ,onform prevederilor constituttionale incetarea mandatului guvernului are loc de regula la data validarii alegerilor pentru un nou parlament ,adica in mod ideal mandatul guvernului ar fi de 1 ani,desi nu este expres mentionat nicaieri.:revederile legislatiei in vigoare sunt destul de incerte in special in ceea ce priveste incetarea mandatului guvernului inainte de termen. (rticolul '. Demisia Buvernului Buvernul are dreptul s demisioneze din propria iniiativ. 5iecare membru al Buvernului are, de asemenea, dreptul de a demisiona. (Demisionarea :rim(ministrului conduce la demisionarea Buvernului n componen deplin. ( ,ererea de demisie a :rim(ministrului "i a ntregii componene a Buvernului se prezint :arlamentului, care se pronun asupra ei. ( ,ererile de demisie a unor membri ai Buvernului se prezint :rim(ministrului "i se aduc la cuno"tina :re"edintelui 8epublicii 9oldova.

Buvernul "i d demisia n cazul n care .& :arlamentul "i(a exprimat nencrederea n Buvern conform art..@E "i .@E . din ,onstituie# /& :rim(ministrul a demisionat sau a decedat# 0& a fost ales un nou :arlament -la prima lui "edin&. (rticolul 7. +xprimarea votului de nencredere Buvernului :arlamentul, la propunerea a cel puin o ptrime din deputai, poate exprima vot de nencredere Buvernului. +xprimarea nencrederii Buvernului se 'otr"te cu votul majoritii deputailor.

b&stabiliti modalitatile si caracterul responsabilitatii guvern (((((8esponsabilitatea Buvernului ,onform art .@1 din constitutia 89 guvernul este responsabil in fata parlamentului si prezinta informatiile si documentele cerute de acesta,de comisiile parlamentare si de deputati.9embrii guvernului au acces la lucrarile parlamentului iar in cazul cind li se solicita prezenta ,participarea lor este obligatorie. Buvernul rspunde n faa :arlamentului pentru activitatea sa. Buvernul cel puin o dat pe an, ine n faa :arlamentului o dare de seam despre activitatea sa. 9ini"trii "i conductorii altor autoriti administrative centrale, n baza unei 'otrri a :arlamentului, in n faa lui dri de seam asupra activitii lor. 9embrii Buvernului snt obligai s rspund la ntrebrile formulate de deputai referitor la activitatea Buvernului "i a organelor din subordinea lui n modul stabilit. Buvernul examineaz deciziile comisiilor :arlamentului viznd activitatea Buvernului "i a organelor din subordinea lui, comunic comisiilor rezultatele examinrii deciziilor sau msurile luate pe marginea lor. :rin urmare guvernul poarta in principal o raspundere politica doar in fata parlamentului pentru intreaga sa activitate si ceamai severa sanctiune consta in acordarea votului de neincredere de catre parlament si demiterea guverului ca rezultat,respectiv fiecare membru al guvernului raspundepolitic solidat cu ceilalti membri pentru activitatea si actele guvernului c&evaluate gradul de peflectiune a legislatiei referitor la incetarea mandatului govern si decideti asupra posibilitatii de influinta a govern asupra organului legislative AAAAAAAAAAA.. 2 .organizarea si functionarea a organelor central de specialitate ale admin publice a&determin modul de organiz si structura organelor central de specialitate ale admin publicePPP

Conducerea general i ierarhia administraiei publice centrale de specialitate 1) Administra.ia public/ central/ de specialitate se compune din totalitatea ministerelor 0i altor autorit/.i administrative centrale, care difer/ dup/ organizare 0i atribu.iile acestora, prin intermediul c/rora se exercit/ sarcinile puterii executive 1n vederea asigur/rii satisfacerii intereselor generale ale societ/.ii 0i ale statului, 1n domeniul 1ncredin.at. (2) 2uvernul asigur/ unitatea de ac.iune a autorit/.ilor administra.iei publice centrale de specialitate pentru executarea dispozi.iilor legii 0i sarcinilor ce revin acestor autorit/.i. 3) Autorit/.ile administra.iei publice centrale de specialitate func.ioneaz/ 1ntr#un sistem unic 1n baza subordon/rii institu.ionale 0i func.ionale 0i a supraveg!erii din partea organului ierar!ic superior.

b&detrmin modul de function a organelor central de specialitate ale admin publicePPP

c&evaluati gradul de perfectiune a legislatiei privind organizarea si functionarea organelor central de specialitate ale admin publice
AAAAAAAAAAAAAA. 2".atributiile si actele organelor central de specialitate ale admin publice a&determin categoriile de atributii ale organelor central de specialitate ale admin publice Atribuiile administraiei publice centrale de specialitate

-.& Administraia public central de specialitate, execut sarcini administrative generale care servesc ndeplinirii funciilor acestuia, "i anume a& participarea la elaborarea politicilor publice "i actelor normative, precum "i monitorizarea "i evaluarea acestora# b& coordonarea, controlul "i supraveg'erea domeniului ncredinat# c& aplicarea actelor normative# d& controlul de stat# e& prestarea serviciilor publice# f& administrarea patrimoniului de stat. -/& Administraia public central de specialitate exercit "i alte sarcini administrative delegate de Buvern, n condiiile legii. -0& Delegarea sarcinilor administrative, altele dect cele de elaborare a politicilor publice, ctre alte persoane juridice publice sau private se face n temeiul legii, la propunerea Buvernului prin contract administrativ, atunci cnd sarcina administrativ este ndeplinit mai eficient de ctre acestea.

b&determin categor de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice . (ctele autorit:.ilor administra.iei publice centrale de specialitate -.& ntru exercitarea atribuiilor ce le revin, autoritile administraiei publice centrale de specialitate, n condiiile legii, emit acte cu caracter normativ "i individual. Actele cu caracter individual se emit numai pentru organizarea "i funcionarea organelor ce in de domeniul de activitate a acestuia. Autoritile administraiei publice centrale de specialitate pot emite acte cu caracter normativ obligatorii pentru teri, doar n cazul n care acest fapt nu contravine legii sau altor acte normative de o for superioar. -/& Actele cu caracter normativ ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate se emit ntru executarea legilor "i 'otrrilor :arlamentului, decretele :re"edintelui 8epublicii 9oldova, ordonanelor "i 'otrrilor Buvernului. -0& Actele autoritilor administraiei publice centrale de specialitate, ce nu corespund legilor, ordonanelor "i 'otrrilor Buvernului, se suspend sau se abrog, n condiiile legii, de ctre Buvern. -1& Actele cu caracter normativ "i individual ale autoritilor administraiei publice centrale de specialitate pot fi atacate n instanele de contencios administrativ, dac legea nu prevede altfel.

c&apreciati gradul de perfectiune a legislat privind identificarea si si delimitarea diferitor categorii de acte ale organelor central de specialitate ale admin publice AAAAAAAAAAAAA 2$.notiuni generale privimd admin public locala a&definit A:6 si enumerate principiile de organiz si function a acesteia &dministraie public local ( totalitatea autoritilor publice locale constituite, n condiiile legii, pentru promovarea intereselor generale ale locuitorilor unei uniti administrativ(teritoriale# :rincipiile de baz ale administrrii publice locale -.& Administrarea public n unitile administrativ(teritoriale se ntemeiaz pe principiile autonomiei locale, descentralizrii serviciilor publice, eligibilitii autoritilor publice locale "i consultrii cetenilor n probleme locale de interes deosebit. -/& Autoritile administraiei publice locale beneficiaz de autonomie decizional, organizaional, gestionar "i financiar, au dreptul la iniiativ n tot ceea ce prive"te administrarea treburilor publice locale, exercitndu("i, n condiiile legii, autoritatea n limitele teritoriului administrat. -0& Aplicarea principiilor enunate n prezentul articol nu poate afecta caracterul unitar "i indivizibil al statului. b&stabiliti sistemul autorit A:6 n calitate de autoriti ale admin. pub. loc. apar urmtoarele / categorii .( consiliile ste ti , comunale , orneti , municipale denumite i consilii locale precum i consiliile raionale ca autoriti deliberative , n ceea ce prive te autoritatea teritorial cu statut special Bguzia activeaz adunarea popular a Bguziei, a /(a categorie o formeaz primarii satelor, comunelor, oraelor , municipiilor, inclusiv aparatul lor de lucru denumit primrie precum i pre edin ii raioanelor i aparatul de lucru al acestora ca autorit i executive , n cazut unit. cu statut special Bguzia activeaz guvernatorul gguziei i comitetul executiv al gguziei, de asemenea n unitile administrativ teritoriale n special de nivelul al /(lea activeaz structurile teritoriale ale cancelariei de stat, care exercit controlul administrativ al activit ii autorit ilor administra iei publice locale , precum i activeaz diferite servicii publice desconcentrate ale ministerelor i altor autoriti administrative centrale. c&estimate nivelul de respectare a principiilor privind A:6 AAAAAAAAAA. 2'.caracteristica generala a statutului autoritatiloe (/L a&determin modul de constituire si activitate a autorit A:6 7rganizarea activitii autoritilor publice locale -.& Autoritile publice locale "i desf"oar activitatea n domeniile stabilite de 6egea privind descentralizarea administrativ, dispunnd n acest scop de competene depline care nu pot fi puse n cauz sau limitate de nici o autoritate public, dect n condiiile legii. -/& ,ompetenele autoritilor publice locale snt delimitate n condiiile prezentei legi ntre competenele autoritilor publice deliberative "i executive de nivelurile nti "i al doilea. -0& Autoritile administraiei publice centrale nu pot s stabileasc ori s impun competene autoritilor publice locale fr o evaluare prealabil a impactului financiar pe care aceste competene l(ar putea genera, fr o consultare a autoritilor locale de nivelul corespunztor "i fr ca colectivitile locale s fie asigurate cu mijloacele financiare necesare. b&determin categori de acte si modul de incetare a mandatului autoritatilor A:6PPPPPPPPPPPPP

3n activitatea sa autorit/4ile administra4iei publice locale adopt/ acte administrative cu caracter normativ i individual.

+=+8,;4A8+A 9ANDA4<6<; (rticolul 82. 3tatutul alesului local -.& n exercitarea mandatului, consilierii locali, primarii "i viceprimarii, pre"edinii "i vicepre"edinii raioanelor snt n serviciul colectivitii locale "i se bucur de protecia "i garaniile acordate prin 6egea privind statutul alesului local. -/& :ersoanele enumerate la alin.-.&, cu excepia consilierilor, au dreptul la concediu de odi'n anual, n condiiile legislaiei n vigoare. ,oncediul de odi'n anual se acord conform programrii aprobate de consiliul respectiv. (rticolul 8 . 8spunderea juridic :rimarii "i viceprimarii, pre"edinii "i vicepre"edinii raioanelor, consilierii, secretarii "i personalul primriilor "i aparatelor pre"edinilor raioanelor poart rspundere juridic n conformitate cu legislaia n vigoare pentru faptele ilegale comise n exerciiul funciunii. (rticolul 8". ;ncompatibiliti -.& :re"edintele "i vicepre"edintele raionului, guvernatorul unitii teritoriale autonome cu statut juridic special, pre"edintele "i vicepre"edinii adunrii populare a unitii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarii "i viceprimarii, pe parcursul mandatului lor, nu au dreptul s dein alte funcii retribuite sau s cumuleze o alt funcie, prin contract sau acord, n ntreprinderi strine sau ntreprinderi "i organizaii mixte, n ntreprinderi, instituii "i organizaii cu orice form de organizare juridic, cu excepia activitilor "tiinifice, didactice "i de creaie. -/& 5uncia de pre"edinte "i vicepre"edinte al raionului, de primar "i viceprimar este incompatibil cu calitatea de consilier. (rticolul 8$. 3uplinirea mandatului predecesorilor ,onsiliile locale "i primarii ale"i n cadrul alegerilor anticipate desf"urate ca urmare a dizolvrii unor consilii sau devenirii vacante a unor posturi de primari, nc'eie mandatul predecesorilor.
c&apreciati gradul de perfectiune a legislat privind statutil juridic al autoritatilor A:6

27.caracteristica controlului administrative al activitatii autoritatilor administrat publice locale a&identifact categoriile de control al activitatii autorit A:6 '%ontrolul administrativ' ,ontrolul administrativ al activitii autoritilor administraiei publice locale vizeaz respectarea ,onstituiei, a tratatelor internaionale la care 8epublica 9oldova este parte, a prezentei legi "i a altor acte normative att de ctre autoritile administraiei publice locale de nivelurile nti "i al doilea, ct "i de ctre funcionarii acestora. '%ontrolul de legalitate:
Contolul obli$atoriu Controlul facultativ Controlul solicitat de autorit publice locale Controlul solicitat de persoanele vata at

'%ontrolul de oportunitate b&determinati subiectele si obiectele controlului administrative al autorit A:6 3ubiecii controlului administrativ (De organizarea controlului administrativ al activitii autoritilor administraiei publice locale este responsabil ,ancelaria de 3tat, acesta fiind exercitat nemijlocit de ,ancelaria de 3tat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanii Buvernului n teritoriu.

(3ubieci ai controlului de oportunitate snt Buvernul, autoritile de specialitate ale administraiei publice centrale, alte autoriti administrative, care acioneaz n unitile administrativ(teritoriale, inclusiv prin intermediul serviciilor lor desconcentrate, potrivit competenelor ce le revin n condiiile legii.
c&estimate gradul de perfectiune a legislat privind controlul administrat al activitatii autorit A:6 AAAAAAAAAAA.. /?.notiunea categoriile de servicii publice si principiile de baza ale serviciului public a&definit notiunea de serviciului public. Definiia serviciului public serviciul public reprezint o structur organizatoric nfiin at prin lege sau n baza legii de ctre stat inclusiv unitatea administrativ teritorial pentru satisfacerea n mod continuu sau sistematic a unor interese specifice ale membrilor societ ilor, aceast structur organizatoric fiind ncadrat cu personal de specialitate i finan at ca regul din bugetul statului sau bugetul uniitii administrativ teritoriale. $n sens legal no4iunea de serviciu public poart/ un caracter mai restr1ns dec1t 1n aspect doctrinal. astfel din punct de vedere al legisla4iei serviciile publice sunt considerate doar autorit/4ile publice , adic/ acele organe instituite prin lege sau printr#un alt act normativ care ac4ioneaz/ 1n regim de putere public/ 1n scopul realiz/rii unui interes public b&determin categoriile de servicii publice Clasificarea serviciilor publice

Dup interesul general pe care l realizeaz i gradul de e!tensie se disting: a& servicii publice de interes naional# b& servicii publice descentralizate# 3erviciile publice de interes naional pot avea caracter de servicii publice centralizate n cazul 9inisterului Aprrii, 9inisterului de +xterne, 3erviciului de ;nformaie "i 3ecuritate, deoarece snt organizate la scara ntregului teritoriu naional "i servicii desconcentrate ale ministerelor "i departamentelor n unitile administrativ(teritoriale de nivelul doi. Aceste servicii snt conduse de prefect, n calitate de reprezentant al guvernului n teritoriu. 3erviciile publice descentralizate, la rndul su, se disting n servicii publice locale "i servicii publice judeene. n funcie de forma de organizare, serviciile publice pot fi clasificate n trei categorii(: a& organe ale administraiei publice locale -consiliul local, primria&#
b& instituii publice -instituii de nvmnt, de asisten medical&# c& regii autonome de interes public -n literatura de specialitate pot fi ntlnite "i sub denumirea de stabilimente publice, n aceast categorie pot fi incluse ntreprinderile municipale, care beneficiaz de o autonomie administrativ "i financiar relativ&#

Asumarea rspunderii pentru asigurarea diferitelor servicii nu nseamn obligatoriu c serviciile respective trebuie s fie furnizate efectiv de ctre organisme aparinnd sau fiind conduse de autoritile locale. 9ajoritatea serviciilor, cu excepia celor de administrare general, pentru care snt responsabile autoritile locale, pot fi furnizate efectiv pe o baz parial sau integral contractual, de ctre ageni economici privai, autoritile locale meninndu("i rolul de supraveg'ere "i reglementare, iar, n funcie de aranjamentele contractuale, c'iar "i unele c&decideti asupra gradului de perfectiune a legislatieii referitor la definirea srviciului public responsabiliti financiare. Dup natura serviciilor oferite, la nivel local serviciile publice pot fi mprite convenional n patru categorii de baz/ .. 3ervicii publice cu caracter general administrativ sau de reglementare -stare civil, autorizaii de construcie, etc.&. 1 2

/. 3ervicii care nu au un caracter exclusiv, adic serviciile de care beneficiaz ntreaga comunitate "i de la care nimeni nu poate fi exclus, din motive de ordin social sau te'nic -securitate, iluminare stradal, ngrijirea spaiilor publice&. 0. 3ervicii cu caracter exclusiv, adic servicii care constituie a"a zisele Nmonopoluri naturaleN "i snt furnizate consumatorilor individuali, potrivit unor aranjamente contractuale "i n sc'imbul unei pri convenabile -aprovizionarea cu ap potabil, energie termic, salubrizarea teritoriului, etc.&. 1.3ervicii de natur pur comercial -locuine, reparaii, afaceri
c&AAAAAA(((((((((((((((((((((((((( 29.notiunea clasificarea functionarilor publici si functiilor publice a&defin not de functionar public si identific criterile de clasific a acestora funcionar public 5 persoan/ fizic/ numit/, 1n condi.iile prezentei legi, 1ntr#o func.ie public/6 5unciile publice se instituie n temeiul actelor :arlamentului, :re"edintelui 8epublicii 9oldova, Buvernului "i ale altor autoriti publice,emise n limitele competenei lor, stabilite de ,onstituie "i de alte legi. ,onform nivelului atribuiilor titularului, funciile publice seclasific n urmtoarele categorii a& funcii publice de conducere de nivel superior 5uncionarii publici de conducere de nivel superior realizeaz managementul nivelului superior n autoritile publice. :entru a ocupa o funcie public de conducere de nivel superior, persoana trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine b& s aib studii superioare, absolvite cu diplom de licen sau ec'ivalent# c& s aibcel puin 2 ani vec'ime n specialitateaJprofilul funciei publice respective.si sa fie cetatean al 89, sa nu aiba antecedebte penale etc. b& funcii publice de conducere 5uncionarii publici de conducere organizeaz, coordoneaz, ndrum "i controleaz activitile subautoritatea unui funcionar public ierar'ic superior sau a unei persoane ce exercit funcie de demnitate public. c& funcii publice dee!ecuie. ,ategoria funcionarilor publici de execuie include persoanele numite n alte funcii publice dect cele prevzute pentru primeledoua niveluri de functii publice. n raport cu complexitatea "i natura sarcinilor, cu nivelul de importan "i responsabilitate, fiecarecategorie de funcii publice se mparte n grupuri. b&determin categoriile de functii publice si functionari publici conform legilatiei in vigoare

Articolul 7. 'lasificarea func.iilor publice 1) 'onform nivelului atribu.iilor titularului, func.iile publice se clasific/ 1n urm/toarele categorii: a) func.ii publice de conducere de nivel superior6 b) func.ii publice de conducere6 c) func.ii publice de execu.ie. 2) 3n raport cu complexitatea 0i natura sarcinilor, cu nivelul de importan./ 0i responsabilitate, fiecare categorie de func.ii publice se 1mparte 1n grupuri, specificate 1n 'lasificatorul unic al func.iilor publice, aprobat de %arlament. Articolul 8. 7unc.ionarii publici de conducere de nivel superior 1) 7unc.ionarii publici de conducere de nivel superior realizeaz/ managementul nivelului superior 1n autorit/.ile publice. 2) 'ategoria func.ionarilor publici de conducere de nivel superior include persoanele care s1nt numite 1n una din urm/toarele func.ii publice de conducere de nivel superior: c) adjunct al conduc/torului autorit/.ii administrative6 d) conduc/tor 0i adjunct al conduc/torului aparatului autorit/.ii publice %arlamentul, %re0edintele Republicii &oldova, 'onsiliul (uperior al &agistraturii, 'urtea

'onstitu.ional/, 'urtea (uprem/ de 8usti.ie, %rocuratura 2eneral/, 'urtea de 'onturi). 3) +cuparea func.iei publice de conducere de nivel superior vacante se face prin concurs. 9) %entru a ocupa o func.ie public/ de conducere de nivel superior, persoana trebuie s/ 1ndeplineasc/ cumulativ urm/toarele cerin.e: a) s/ respecte condi.iile prev/zute la art.2:6 b) s/ aib/ studii superioare, absolvite cu diplom/ de licen./ sau ec!ivalent/6 c) s/ aib/ cel pu.in ; ani vec!ime 1n specialitatea<profilul func.iei publice respective. ;) =umirea 1n func.ie a func.ionarilor publici de conducere de nivel superior, modificarea, suspendarea 0i 1ncetarea raporturilor de serviciu se fac, 1n condi.iile legii, de c/tre: a) 2uvern, pentru func.iile publice specificate la alin. 2) lit.c)6 b) conduc/torii autorit/.ilor publice respective, pentru func.iile publice specificate la alin. 2) lit.d). Articolul 9. 7unc.ionarii publici de conducere 1) 'ategoria func.ionarilor publici de conducere include persoanele numite, 1n condi.iile prezentei legi, 1n una din urm/toarele func.ii publice de conducere: a) conduc/tor 0i adjunct al conduc/torului organului din subordinea ministerelor 0i altor autorit/.i administrative6 b) conduc/tor 0i adjunct al conduc/torului subdiviziunii interioare a autorit/.ii publice6 c) conduc/tor 0i adjunct al conduc/torului serviciului desconcentrat al autorit/.ii publice6 g) conduc/tor 0i adjunct al conduc/torului serviciului descentralizat, organizat 1n unitatea administrativ#teritorial/ 0i 1n unitatea teritorial/ autonom/ cu statut special6 !) secretar al consiliului satului comunei), sectorului, ora0ului municipiului), raionului 0i secretar al preturii6 i) pretor 0i vicepretor al sectorului municipiului '!i0in/u. 2) 7unc.ionarii publici de conducere organizeaz/, coordoneaz/, 1ndrum/ 0i controleaz/ activit/.ile specificate la art.3 sub autoritatea unui func.ionar public ierar!ic superior sau a unei persoane ce exercit/ func.ie de demnitate public/. Articolul !. 7unc.ionarii publici de execu.ie 'ategoria func.ionarilor publici de execu.ie include persoanele numite, 1n condi.iile prezentei legi, 1n alte func.ii publice dec1t cele prev/zute la art.> 0i ?.
c&evaluate gradul de perfectiune a notiunii de functonar public si calasificarea functionari publici conform legilatiei in vigoare (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((( *.instituirea functiei publice si conditiile de ocupare a ei a&determin premisile de aparitie a functiei publice si categoriile de conditii privind ocuparea functieii publice . AAAAAAAAAAAAA.

b&comparati diferitele conditii la ocuparea functiei publice si consecintele nerespectarii acestora.

Articolul "8. +cuparea func.iei publice vacante 1) +cuparea func.iei publice vacante se face prin: a) concurs6 b) promovare6 c) transfer. 2) 'oncursul se organizeaz/, de regul/, dup/ aplicarea modalit/.ilor de ocupare a func.iei publice vacante specificate la alin. 1) lit.b) 0i c). Articolul "9. 'oncursul pentru ocuparea func.iei publice vacante 1) 'oncursul pentru ocuparea func.iei publice vacante are la baz/ principiile competi.iei desc!ise, transparen.ei, competen.ei 0i meritelor profesionale, precum 0i principiul egalit/.ii accesului la func.iile publice pentru fiecare cet/.ean. 2) 'oncursul se organizeaz/, 1n condi.iile legii, de c/tre: a) comisia de concurs prev/zut/ la art.> alin. @), pentru func.iile publice specificate la art.> alin. 2) lit.c)6 b) comisiile de concurs prev/zute la art.> alin. >), pentru func.iile publice specificate la art.> alin. 2) lit.d)6 c) comisiile de concurs instituite de c/tre autorit/.ile publice, pentru func.iile publice de conducere 0i de execu.ie din aceste autorit/.i. 3) 'ondi.iile de desf/0urare a concursului se public/ 1ntr#o publica.ie periodic/, pe pagina Aeb a autorit/.ii publice ini.iatoare, precum 0i se afi0eaz/ pe panoul informa.ional la sediul autorit/.ii publice, 1ntr#un loc vizibil 0i accesibil publicului, cu cel pu.in 2B de zile calendaristice 1nainte de data desf/0ur/rii concursului. 9) %rocedura de organizare 0i desf/0urare a concursului se stabile0te de 2uvern. ;) "itigiile cu privire la concurs se solu.ioneaz/ de instan.a de contencios administrativ competent/.
c&evaluate gradul de corespundere necesitatilor zilei a legislatiei privind instituirea functiei publice si condtiile de ocupare a ei ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((