Sunteți pe pagina 1din 73

TESTE LICENTA ANATOMIE BFKT 2013 1. Cubitusul este situat a. n partea extern a antebraului b. n partea intern a antebraului c.

la nivelul braului d. la nivelul minii 2. Trohleea humeral se afl la nivelul a. extremitii superioare b. extremitii inferioare c. capului humeral d. trohiterului 3. Capul humeral este a. articular b. rugos c. nearticular d. locul de inserie a muchiului biceps brahial 4. Apofiza coronoid aparine a. humerusului b. radiusului c. cubitusului d. tibiei 5. Oasele tarsiene sunt n numr de a. 7 b. 8 c. 5 d. 10 6. Calcaneul este un os al a. cotului b. carpului c. metacarpului d. piciorului 7.Peroneul aparine a. scheletului coapsei b. scheletului gambei c. micului bazin d. regiunii antero/laterale a abdomenului 8. Acromionul este o apofiz ce aparine: a. sternului b. scapulei c. cubitusului d. claviculei 9. Spina omoplatului se afl pe: a. faa anterioar a osului b. faa posterioara a scapulei c. la nivelul unghiului extern d. la nivelul marginii spinale 10. Olecranul se afl la nivelul: a. extremitii superioare a cubitusului b. extremitii superioare a radiusului c. cotului
1

d. feei anterioare a antebraului 11. Creasta tibiei : a. este supranumit creasta solearului b. este marginea anterioar a tibiei c. este marginea cea mai rotunjit d. se termin cu o proeminen numit astragal 12. Halucele este denumirea degetului: a. mic al minii b. mare de la picior c. arttor e. mare al minii 13. Unghiul extern al omoplatului prezint: a. olecran b. apofiz coronoid c. cavitate glenoid d. spina omoplatului 14. Prin anul de torsiune al humerusului trec: a. venele humerale profunde i superficiale b. nervul radial c. artera radial d. artera axilar 15. Extremitatea superioar a cubitusului prezint: a. apofiz coracoid b. apofiz stiloid c. epicondil extern d. olecran 16. Creasta iliac este : a. o proeminen ce desparte osul iliac de ischion b. locul de inserie a muchiului mare adductor c. marginea superioar a coxalului d. marginea anterioar a coxalului 17. Fosa acetabular se afl la nivelul: a. extremittii superioare a tibiei b. cavitii cotiloide c. extremitii inferioare a femurului d. fosei iliaca interne 18. Spina tibiei se afl : a. pe faa superioar a extremitii superioare b. pe marginea anterioar a tibiei c. la nivelul maleolei tibiale d. pe faa extern a extremitii inferioare 19. Astragalul este : a. prima vertebr cervical b. os al carpului c. os al pumnului d. os tarsian 20. Mijloacele de unire a articulaiei scapulo/humerale sunt, cu excepia. a. capsula b. ligamentele c. discurile articulare d. muchii peri articulari
2

21. Articulaia genunchiului are urmtoarele ligamente cu excepia : a. lateral intern b. falciform c. rotulian d. ncruciate 22. Abducia este micarea prin care un membru a. se apropie de linia median a corpului b. se rotete n jurul axului proriu c. se ndeprteaz de axul corpului d. se rotete n jurul corpului 23. Flexia n articulaia oldului este micarea prin care faa anterioar a coapsei a. se apropie de peretele anterior al abdomenului b. se roteaz extern c. se roteaz intern d. se ndeprteaz de axul median al corpului 24. Adducia braului reprezint a. proiecia nainte a braului b. apropierea braului de torace c. ndeprtarea bratului de torace d. extensia braului 25. Sinoviala este a. un ligament b. o foi neted i lucioas ce secret un lichid vscos c. menisc intraarticular d. un burelet cartilaginos 26. La nivelul articulaie scapulo/humerale nu exist a. capsul articular b. ligamente c. sinovial d. menisc intraarticular 27. Articulaia coxo femural este a. o articulaie plan b. biaxial c. triaxial uniaxial 28. Capul femural reprezinta a. extremitatea cea mai voluminoas a osului b. poriunea articular a osului c. poriunea extraarticular d. extremitatea rotunjit care se articuleaz cu tibia 29. Lobul frontal nu are raport cu a. anul central b. anul sylvian c. lobul parietal d. lobul occipital 30. Colonul sigmoid este a. portiunea initiala a colonului b. portiunea terminala a colonului c. format din colon iliac si ansa iliaca d. portiunea in forma de S a colonului transvers

31. Corpusculul renal cuprinde urmtoarele elemente, cu excepia a. glomerul vascular b. capsula Bowman c. capilare glomerulare d. tub contort distal 32. Corticala renal conine a. corpusculii lui Malpighi b. sinusul renal c. papilele renale d. tubii drepi 33. Ureterul leag urmtoarele formaiuni : a. bazinetul cu vezica urinar b. bazinetul cu uretra c. calicele primare cu uretra d. vezica urinar cu uretra 34. Pe faa extern a cordului sunt o serie de anuri ,cu excepia: a. interventricular b. coronar c. atrioventricular d. sternocostal 35. Circulaia arterial a cordului este a. dat de artere coronare b. dubl, nutritiv i funcional c. dat de carotide d. asigurat de mezenterica superioar 36. Arborele bronhic drept este format din a. dou bronhii lobare b. trei bronhii lobare c. 2-3 bronhii lobulare d. acelai numr de ramuri ca i cel stng 37. Epicardul este a. tunica intern a cordului b tunica mijlocie acordului c. foia visceral a pericardului seros d. stratul fibros ce nvelete valvulele 38. Baza pulmonului drept vine n raport prin intermediul diafragmului cu a. splina b. lobul drept al ficatului c. stomacul d. vezicula biliar 39.Trunchiul arterei pulmonare a. aparine circulaiei funcionale b. asigur circulaia nutritiv plmnului c. pleac direct din aort d. se formeaz din atriul stng 40. Miocardul atrial este a. alctuit doar din esut excitoconductor b. la fel cu cel ventricular c. inexistent d. format din fibre scurte i lungi comune celor dou atrii

41. Hilul pulmonar reprezint a. depresiunea prin care elementele rdcinii pulmonare ptrund n plmn b. pediculul pulmonar c. aparatul de susinere a plmnului d. o structur limfoid 42. Endocardul este a. foia extern a cordului b. foia care tapeteaz cavitile cordului c. vrful cordului d. membrana de nveli a coronarelor 43. Pulmonul drept prezint a. lob superior i inferior b. lob superior, mijlociu si inferior c. lob apical, oblic si orizontal d. apical i bazal 44.Sinusurile paranazale a. sunt caviti de rezonan pentru sunete b. nu sunt cptuite de mucoas c. nu comunic cu fosele nazale d. sunt pline cu LCR 45. Piramidele renale Malpighi se afl la nivelul a. corticalei b. sinusului renal c. medularei d. imediat subcapsular 46. Marele trohanter aparine a. humerusului b. femurului c. tibiei d. cubitusului 47. Acromionul este o apofiz ce aparine: a. sternului b. scapulei c. cubitusului d. claviculei 48. Arterele coronare sunt a. superioar i inferioar b. dreapt i stng c. superioar, mijlocie i inferioar d. atrial i ventricular 49. Lobulii pulmonari a. sunt formai din segmente b. formeaz segmente pulmonare c. sunt n numr de 3 pentru plmnul drept d. sunt formaiuni mai mari dect lobii 50. Corticala renal conine a. corpusculii lui Malpighi b. sinusul renal c. papilele renale d. tubii drepi

51. Vena port se formeaz prin unirea venelor a. mezenteric superioar, inferioar si splenic b. hepatice c. cav inferioar i hepatic d. splenic i pancreatico-duodenal 52. La nivelul atriulului drept se deschid urmatoarele elemente cu o exceptie: a. vena cava suparioara b. vena cava inferioara c. urechiusa drepta d. artera aorta 53. Tunica muscular a stomacului cuprinde a. un numr variabil de straturi b. 2 straturi c. 3 straturi d. doar un strat circular bine reprezentat 54. Pancreasul este un organ a. foarte bine vascularizat b. situat n abdomenul inferior c. nencapsulat d. lipsit de inervaie 55. Nefronii sunt formai din a. ghem vascular i sinus renal b. tubi uriniferi colectori c. corpuscul renal i tub urinifer d. piramidele Malpighi 56. Rinichiul drept are urmtoarele rapoarte a. cu glanda suprarenal dreapt b. cu ficatul c. cu faa posterioar a stomacului d. cu muchiul psoas 57. Ureterul leag urmtoarele formaiuni : a. bazinetul cu vezica urinar b. bazinetul cu uretra c. calicele primare cu uretra d. vezica urinar cu uretra 58. Vezica urinar are raporturi cu : a. simfiza pubian b. loja genital c. ampula rectal d. ureterul 59. Cartilajul tiroid: a. are forma unei rachete cu mnerul n jos b. prezint o margine anterioar numit popular mrul lui Adam c. pecetea sa este dispus posterior d. intra in structura glandei tiroide 60. Corzilele vocale reprezint a. muchiul vocal b. ligamentul vestibular c. ventriculii laringelui d. plicile vocale

BAZELE TEORETICE I METODICE ALE KINETOTERAPIEI SUBIECTE EXAMEN DE LICEN SESIUNEA IULIE 2013 Nr. Crt. SUBIECTE Diartrozele sunt articulaii: a) fibroase, unirea realizndu-se prin esut conjunctiv fibros b) cu cavitate articular, sinovie i capsul, cartilaj articular, cu posibiliti ample de micare n mai multe direcii c) cartilaginoase, permind o oarecare micare d) unite prin cartilaj hialin. Celulele osului sunt: a) osteoblaste b) reticulocite c) osteoplaste d) miocite Rolul lichidului sinovial este de: a) a realiza o bun respiraie celular b) a transporta osteoplaste c) a ncetini micarea d) lubrifiant i nutritiv pentru cartilaj Care este rolul ce nu poate fi ndeplinit de tendon, din punct de vedere funcional: a) organ de transmitere a forei de contracie b) organ respirator c) organ de modulare a contraciei brutale, rol de amortizor d) organ de amplificare a contraciei musculare de abia perceptibil Proprioceptorii nu includ: a) receptorii cutanai b) fusul muscular c) receptorii articulari d) organele de tendon Identificai factorul extern n limitarea amplitudinii de micare, dup Gummerson: a) tipul articulaiei b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa c) abilitatea individual de a performa micri (exerciii) d) elasticitatea muscular Redoarea articular se refera la: a) tixotropie b) retractur c) afectarea jocului articular d) procese de scurtare adaptativ Evaluarea amplitudinii de micare trebuie s aprecieze: a) numai micarea pasiv b) micarea autopasiv c) numai micarea activ d) att micarea pasiv, ct i cea activ

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Nr. Crt.

SUBIECTE Pentru refacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se utilizeaz: a) manipulrile b) stretching-ul c) mobilizri d) exerciii cu rezisten Stretching-ul nu este contraindicat n urmatoarele situatii: a) cnd limitarea amplitudinii de micare este de cauz muscular b) cnd limitarea este de cauz osoas c) dup o fractur recent neconsolidat d) n prezena unui process inflamator acut sau infecios intra- sau periarticular Inhibiia activ (IA) se aplic: a) n paralizii b) numai muchiului normal inervat i sub control voluntar normal c) n refacerea mobilitii articulare d) n refacerea sinovialei Micrile jocului articular sunt: a) rulare, alunecare, rsucire, rotaie, compresie b) rulare, alunecare, circumducie, compresie, traciune c) rulare, alunecare, rsucire, compresie, traciune d) rulare, alunecare, rotaie, compresie, traciune Testingul articular apreciaz: a) end-fell-ul b) excitabilitatea neuro-muscular c) nivelul calcemiei d) tonusul endocrin Care din urmtoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate? a) nclzirea prealabil a esutului b) aplicarea unor tehnici de relaxare c) poziionarea corect a pacientului d) forarea ntinderii pe fond dureros Care sunt afirmaiile incorecte referitor la efectele jocului articular: a) asigur micrile segmentelor n articulaiile periferice b) asigur o repartiie fiziologic a lichidului sinovial c) permite formarea de aderene n articulaie d) transmite impusuri aferente ale controlului proprioceptiv de la nivel articular Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele incorecte: a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la nceputul excursiei de micare b) gradul 3: micari ample spre excursia maxim, la nivelul rezistenei tisulare c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care foreaz rezistena tisular (stretching) Dintre tehnicile enumerate una nu se folosete pentru obinerea inhibiiei active (IA): a) tehnica hold-relax (contracie-relaxare) b) tehnica hold-relax-contraction (contracie-relaxare-contracie) c) tehnica contractiei agonistului d) tehnica Oxford

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

Nr. Crt. 18.

SUBIECTE Evaluarea muscular obiectiv se realizeaz prin urmtoarele modaliti: a) examen clinico-funcional b) anamnez c) goniometrie d) spirometrie Creterea forei musculare nu depinde de: a) diametrul de seciune al muchiului b) numrul unitilor motorii n aciune c) frecvena impulsurilor nervoase d) tipul articulaiei Contraindicaiile propriu-zise pentru exerciiile cu rezisten n refacerea forei musculare sunt: a) inflamaia i durerea intens articular sau/i muscular n timpul exerciiului b) respiraie anevoioas c) puls i tensiune arterial ridicat d) deficienele coloanei vertebrale Care afirmaie despre contraciile izometrice nu este adevarat: a) reduc edemul prin efect de pomp b) tehnica este simpl c) durata exerciiilor este scurt d) solicit articulaiile Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n: a) o contracie de 6 sec/zi b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii d) o contracie de 12 sec/zi Tehnica De Lorme-Watkins nu are n structur urmtoarele seturi de exerciii: a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM b. setul II: 10 ridicri cu 10RM c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford: a. setul I: 10 ridicri cu 5 RM b. setul II: 10 ridicri cu 90 RM c. setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM d. setul IV: 10 ridicri cu 70% 10 RM n situaiile deficitelor mari de for muscular este necesar s nu se apeleze la: a) posturi declanatoare de reflexe tonice b) orice tip de exerciiu c) tehnici de facilitare pentru ntrirea musculaturii d) elemente facilitorii de cretere a rspunsului motor Dezavantajele contraciilor izometrice utilizate n refacerea forei de contracie sunt: a) eficiena crescut, tehnica simpl b) nu amelioreaz supleea articular, creeaz un feed-back redus c) nu dau dureri articulare i oboseal d) necesit timp scurt de execuie

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

Nr. Crt. 27.

SUBIECTE Principalul avantaj ale exerciiilor izotone cu rezisten este: a) solicit articulaia b) determin dureri articulare i musculare c) pot declana sinovite traumatice d) crete nu doar fora muscular dinamic, dar i pe cea izometric Orice corp rmne n starea sa de repaus sau de micare uniform liniar dreapt dac nu intervine o for exterioar, care s i schimbe starea reprezint: a) legea acceleraiei b) legea ineriei c) puterea d) legea aciunii i reaciunii Controlul motor se dezvolt, de la natere pe msura maturizrii sistemului nervos al copilului, n 4 etape: a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlat, abilitatea d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul Micrile sunt coordonate atunci cnd exist: a) stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili i senzoriali (vizuali, vestibulari) b) sinergiti i stabilizatori, cu relaxarea simultan a muchilor antagoniti c) integritatea componentelor motorii ale echilibrului d) toate raspunsurile sunt corecte Postura corporal este influenat de 3 factori: a) ereditate, strile patologice, obinuina b) genetic, aptitudinile, atitudini c) ereditate, comportament, obinuine d) stri patologice, aptitudini, echilibru ADL are ca obiective specifice rectigarea: a) forei i rezistenei musculare b) mobilitii articulare c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc i de agrement d) stretching-ului Bolile cronice n secvenialitatea proprie: boal - infirmitate (deficien) incapacitate (disfuncionalitate) - handicap sunt preocuprile: a) pediatriei b) kinetoprofilaxiei c) traumatologiei d) recuperrii medicale Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru nclinrile laterale: a) apofiza spinoas a vertebrei C7 b) trohanter c) pliul interfesier d) ntre maleolele interne La examinarea din lateral nu se pot ntlni urmtoarele modificri patologice: a) genu valgum b) genu recurvatum c) cifoz dorsal accentuat d) cifolordoz

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

Nr. Crt. 36.

SUBIECTE Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizat: a) doar din fa b) doar din lateral c) doar din spate d) din fa, din spate i din profil Stereognozia reprezint aprecieri n legtur cu: a) forma, dimensiunile, greutatea, consistena, textura unui obiect b) fora muscular c) deficitul respirator d) limitarea amplitudinii de micare Cele dou perioade distincte ale ciclului de mers sunt: a) contactul iniial, desprinderea b) sprijinul pe un picior, sprijinul pe dou picioare c) sprijinul i balansul d) desprinderea i pendularea Care dintre tipurile de mers nu sunt patologice: a) mers dureros b) mers ncruciat, mers rulat c) mers cu semnul Trendelenburg d) mers stepat Identificai varianta corect pentru efortul aerob: a) un minut b) 10 secunde c) o or d) cteva secunde Exerciiile aerobice efectuate cu perseveren dup tehnicile i parametrii necesari determin un nivel: a) sczut de fitness b) crescut de acid lactic c) crescut de fitness i o rezisten crescut la activitatea fizic d) rezisten sczut la activitatea fizic n antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului intensitatea se bazeaz pe principiile: a) accesibilitii i continuitii b) tratrii difereniate i continuitii c) legturii dintre teorie i practic d) ncrcrii (overlood) i specificitii Structura programul de antrenament aerobic: a) parte fundamental, parte de ncheiere b) perioad de nclzire, perioada de exerciii, perioada de ncheiere (rcire) c) perioad de relaxare, perioad de dezvoltarea forei i rezistenei d) parte de anamnez, de nclzire, de relaxare Cavitatea articular este sediul unor stri patologice variate care vor determina deficit funcional, cu excepia: a) redorilor b) deficitului respirator c) limitrii mobilitii articulare d) anchilozelor

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

Nr. Crt.

SUBIECTE Ordinea fireasc a traseului buclei gama descris de Granit i Kaada este: a) fibre musculare intrafusale - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - aferena gama static sau dinamic - motoneuronul gama din cornul anterior b) protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa - fibre musculare intrafusale - terminaia anulospiral din fus - fibre I A - aferena gama static sau dinamic motoneuronul gama din cornul anterior c) fibre musculare intrafusale - terminaia anulospiral din fus - fibre I A - motoneuronul gama din cornul anterior - protoneuron senzitiv spinal - neuroni intercalari - motoneuron alfa d) motoneuron gama din cornul anterior medular aferen gama static sau dinamic fibrele musculare intrafusale terminaiile anulospinale ale fusului aferene senzitive ale fusului protoneuronul senzitiv spinal neuronii intercalari motoneuron alfa i motoneuron gama Identificai factorii interni ai creterii flexibilitii: a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i ligamentelor b) vrsta c) temperatura mediului d) restricia sau lejeritatea hainelor Scderea amplitudinii de micare a unei articulaii nu se poate produce datorit: a) esutului moale b) articulaiei c) esutului moale i articulaiei d) muchiului cardiac Reflexul miotatic este reflex de : a) ntindere b) reflex de tendon c) reflex flexor d) nici una Spasticitatea poate fi definit ca fiind: a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii de micare b) atrofie muscular c) rezistena excesiv a unui muchi la ntinderea pasiv d) cicatrice tisular Aprecierea unghiului maxim al unei micri nu se poate realiza: a) goniometric b) prin traciune c) prin firul cu plumb d) subiectiv, prin unghiuri imaginare Cum se apreciaz amplitudinea micarilor proprii ale umrului: a) goniometric b) cu ajutorul firului cu plumb c) prin msurarea distanei n centrimetri d) prin raportarea la valorile umrului opus Selectai enunurile adevarte incluse n regulile generale ale bilanului articular: a) cotul i genunchiul au micari de extensie b) realizarea pasiv a micrii c) aezarea pacientului n poziia preferat de acesta d) aplicarea goniometrului pe partea extern a articulaiei testate (cu excepia supinaiei)

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

Nr. Crt. 53.

SUBIECTE Testing-ul muscular reprezint: a) msurarea amplitudinilor de micare n articulaii b) tehnici de evaluare a deficitului respirator c) msurarea flexibilitii articulaiilor d) un sistem de tehnici de examen manual pentru evaluarea forei musculare Care sunt condiiile care nu sunt obligatorii pentru realizarea unui bilan muscular: a) sa precead bilanul articular b) poziionarea corect a pacientului i cooperarea acestuia c) nregistrarea valorilor n sistemul cotat de la 5 la 0 d) evaluarea indicelui de mas corporal Cotarea bilanului muscular se realizeaz n: a) 5 trepte, de la 5 la 0 b) 6 trepte, de la 5 la 0 c) 5 trepte, de la 5 la 1 d) fr trepte Care afirmaie este corect cu privire la valoarea 3 n cotarea bilanului muscular: a) constituie un prag funcional muscular pentru membrele inferioare b) constituie un prag funcional muscular pentru membrele superioare c) constituie un prag funcional muscular pentru membrele superioare i inferioare d) nici un raspuns nu este corect Regulile bilanului muscular, n sistemul 0-5, nu prevd: a) poziionarea corect pentru micrile realizate antigravitaional pentru fora 5, 4, 3 b) efectuarea activ a micrii c) stabilizarea zonei proximale pentru o mobilizarea segmentului distal d) efectuarea pasiv a micrii Micarea de supinaie este micarea de: a) rotare spre interior b) orientare a palmei n sus c) rotaie intern a pumnului d) orientare a palmei n jos Poziionarea pacientului supus testing-ului muscular, n sistemul de apreciere 5-0: a) 2 poziii, antigravitaional i fr gravitaie b) pentru fiecare treapt o poziie c) 3 poziii (5-4, 3-2, 1-0) d) o singur poziie pentru toate treptele Precizai care categorie a ADL-urile nu este corect: a) de autongrijire b) de mobilitate c) de for d) de comunicare Somatoscopia reprezint: a) examinarea din fa, din spate, din profil, n stare static i dinamic b) examinarea vizual a aliniamentului global al corpului c) examinarea vizual a aliniamentului segmentar al corpului d) toate rspunsurile sunt corecte Care este afirmaia fals n legtur cu elementele aspectului general al corpului, n evaluarea posturii: a) atitudinea corpului b) creterea corpului (nlime i greutate n raport cu vrsta i sexul) c) rezistena la efort d) dezvoltarea global n raport cu vrsta

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

Nr. Crt. 63.

SUBIECTE Care dintre variante nu este end-fell (senzaie final la aprecierea AM): a) o senzaie de duritate, ca de blocare os pe os (end-fell dur) b) o senzaie de usturime (end-fell semidur) c) o senzaie de rezisten moale care cedeaz pe cive milimetri (end-fell moale) d) o senzaie intermediar, ntre cea dur i moale, caracterizat ca ferm (end-fell ferm) Metode specifice refacerii amplitudinii de micare: a) stretching-ul b) manipulri, mobilizri c) inhibiia activ (IA) d) toate rspunsurile sunt corecte Care dintre variante nu reprezint un tip de stretching: a) ballistic, izometric b) dinamic, static (pasiv) c) lung, nchis d) activ (sau stato-activ) Identificai afirmaia fals despre beneficiile stretching-ului, dup A. Adler: a) crete tensiunea muscular i poate provoca durere b) determin relaxare fizic i psihic c) scade riscul de traumatisme ale aparatului locomotor d) crete flexibilitatea esuturilor Pregtirea pacientului pentru stretching nu trebuie s in seama de: a) nclzirea esutului b) reacia alergic a pacientului la medicaie c) aplicarea unor procedee de relaxare d) alegerea procedeului celui mai adecvat i comod pentru pacient Ce nu constituie precauii n aplicarea stretching-ului: a) ntinderea esuturilor care au fost n imobilizare prelungit b) pacienii cu osteoporoz c) pacienii ci fracture recente nc incomplete consolidate d) pacienii crora li s-au aplicat procedee de relaxare n stretching-ul activ este foate important: a) dieta b) controlul respiraiei c) ambele d) nici una Stretching-ul este contraindicat: a) la persoanele relaxate fizic i psihic b) n prezena persistenei unei dureri la orice micare articular c) la sedentari d) la sportivi Cauzele apariiei durerii n aplicarea stretching-ului: a) relaxarea pacientului b) efectuarea nclzirii (masaj, exerciii) c) comunicarea permanent cu pacientul d) forarea exerciiilor, un stretching exagerat

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

Nr. Crt. 72.

SUBIECTE Indicaiile jocului articular nu prevd: a) msurarea indicelui de condiie fizic b) limitarea micrilor articulare prin afectare articular capsular c) rolul profilactic n cazul imobilizrilor prelungite d) meninerea feed-back-ului proprioceptiv articular Care este afirmaia fals ntre precauiile mobilizrilor articulaiilor periferice (MAP): a) protezele b) bolile osoase, neoplazii, fracturi c) o articulaie nedureroas d) o articulaie inflamat i foarte dureroas Regulile aplicrii tehnicilor de mobilizare a articulaiilor periferice nu prevd: a) poziia comod i relaxat a pacientului b) respectarea principiului progresivitii, ca intensitate i amplitudine c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uoar a pacientului d) forarea lucrului ntr-o articulaie blocat, dureroas Identificai cei 3 timpi n tehnica manipulrii, aplicat att articulaiilor periferice, ct i coloanei vertebrale: a) punerea n aezat, impulsul manipulativ, relaxare b) punerea n poziie, n tensiune, impulsul manipulativ c) relaxarea, punerea n poziie, impulsul manipulativ d) punerea n tensiune, relaxarea, impulsul manipulativ Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n creterea amplitudinii de micare: a) s nu provoace durere, regula micrii contrare b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, fr durere c) regula micrii contrare, cu durere d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, cu durere Velocitatea reprezint: a) rezistena b) fora c) viteza d) mobilitatea Metabolismul glucozei prezint: a) calea aerob b) calea anaerob c) nici o cale d) dou ci: anaerob i aerob Metabolismul glucozei pe calea aerob se realizeaz: a) n prezena O2 b) n lipsa O2 c) n prezena acidului lactic n exces d) n prezena H2O Ciclul Krebs este ntlnit n metabolismul: a) anaerob lactacid b) anaerob lactacid c) aerob d) nici unul

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

Nr. Crt. 81.

SUBIECTE Ordinea consumului energetic este: a) lipide, proteine, glucide b) ap, glucide, proteine c) glucide, lipide d) proteine, glucide Evaluarea subiectiv a pacientului const n: a) anamnez, nregistrearea contraciei izometrice b) calcularea suprafeei de seciune a muchiului c) inspecia, palparea d) anamnez, observarea pacientului Palparea maselor musculare, n poziii de relaxare ne precizeaz: a) hipotonii sau hipertrofii musculare b) rezistena la efort c) deficitul respirator d) mobilitatea articulaiilor Identificai calificativele corespunztoare scalei testing-ului muscular: a) 5 normal, 4 mai putin normal, 3 slab, 2 schiat, 1 slab, 0 foarte slab b) 5 foarte bine, 4 bine, 3 acceptabil, 2 slab, 1 schiat, 0 zero c) 5 normal, 4 bun, 3 moderat (acceptabil), 2 slab, 1 schiat, 0 zero d) 0 normal, 1 bun, 2 moderat, 3 slab, 4 schiat, 5 zero Creterea forei musculare este condiionat de urmtorii factori: a) intensitate, complexitate b) intensitate, durat c) durat, complexitate d) de nici un factor Identificai varianta corect a urmtoarelor tehnici: a) tehnica Oxford, exerciiu cu rezisten progresiv b) tehnica culturist De Lorme-Watkins c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu repetiie d) tehnica fracionat de De Lorme-Watkins Care denumire nu aparine exerciiilor culturiste: a) exerciiile cu rezisten progresiv ajustabil zilnic b) body-building c) tehnica formrii corpului d) ridicrii greutilor Micarea activ asistat este utilizat n cazurile de for: a) 5 i 4 b) -2, -3 c) 2+, 3+ d) 0, 1 Micarea activ se aplic n antrenarea muchilor de for: a) 2 i 3 b) 4 i 3 c) 2 i 3 d) 3+, 2+

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

Nr. Crt. 90.

SUBIECTE Micarea activ cu rezisten se aplic pentru antrenarea muchilor de for: a) 5, -5, 4, 4+, 3 b) 4+, 4, -4, 3, +3 c) -2, 2+, -3, 3+, 4 d) 2+, 3+, -4, 4, 4+ Refacerea rezistenei musculare nu se realizeaz n funcie de: a) fora muscular b) valoarea circulaiei musculare c) abilitile sportive deosebite ale pacientului d) integritatea metabolismului muscular Msurtorile indirect n aprecierea forei muscular nu prevd: a) anamneza i palparea b) determinarea suprafeei de seciune c) electromiografia d) nregistrarea presiunii intramusculare Motivaia pacientului este determinat de: a) condiiile din mediul exterior b) condiiile mediului interior c) nici unul d) condiiile mediului interior i exterior Stabilitatea reprezint: a) capacitatea de a menine posturile gravitaionale b) capacitatea de a menine posturile antigravitaionale c) de a menine poziiile mediane ale corpului d) toate rspunsurile sunt corecte Coordonarea nu se poate realize dect n prezena: a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili i dureroi, a celor senzoriali (mai ales vizuali) b) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili i a celor senzoriali (mai ales vizuali) c) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici i dureroi i a celor senzoriali d) stimulilor senzitivi proprioceptivi i a celor senzoriali (mai ales vizuali i auditivi) Identificai afirmaia fals cu privire la factorii care pot perturba coordonarea: a) dozarea corespunztoare a efortului fizic b) efort muscular intens c) durerea i oboseala d) strile emoionale Terapia ocupaional (TO) este o metod care presupune: a) antrenament de dezvoltare a forei b) antrenament de dezvoltare a detentei c) antrenament de coordonare cu micri utilizate n viaa zilnic d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificai varianta fals: a) individul cu capacitile lui anatomo-funcionale b) activitile fizice de loisir c) activitile, micrile, pe care individul le execut ntr-un moment dat d) condiiile mediului n care individul i performeaz activitile

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

Nr. Crt. 99.

SUBIECTE Antrenamentul la efort nu se recomand: a) sedentarilor b) pacienilor cu cancer n stare avansat c) pacienilor de vrsta a III-a d) n profilaxia afeciunilor cardio-respiratorii Adaptarea la efort se reflect n: a) puls mrit n repaus b) respiraie anevoioas n timpul efortului c) creterea rezistenei la oboseal d) valori ridicate ale TA n repaus

100.

Varianta 1 1. Muschii flexori ai soldului sunt: a. Drept femural; b. Biceps femural; c. Gluteus medius; d. Abductorul scurt. 2. n timpul mersului, unghiul de flexie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a. 50o; b. 20o; c. 70o; d. 5o; 3. Condilii femurali se rostogolesc pe platoul tibial: a. Pe toat durata flexiei maxime; b. Numai n extensie; c. n primele 20o; d. Numai n primele 10o;

Varianta 2 1. n timpul mersului, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a. Variabil; b. Constant; c. Cu o variaie nesemnificativ; d. Numai n funcie de greutatea membrului inferior; 2. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este: a. Muschiul soleus; b. Muschiul drept femural; c. Muschiul abductor; d. Muschiul sartorius. 3. n timpul flexiei, intre patel i condilii femurali este o micare de: a. Rostogolire pur; b. Rostogolire plus alunecare; c. Alunecare pur; d. Nici un rspuns nu este corect; Varianta 3 1. Valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial: a. Este mai mare pentru condilul medial; b. Este mai mare pentru condilul lateral; c. Cele dou maxime au valori aproximativ egale; d. Este la nivelul spinului intercondilian; 2. Muschii abductori ai soldului sunt: a. Drept femural; b. Biceps femural; c. Gluteus medius; d. Tibialul anterior. 3. Pentru un genunchi sntos, axul mecanic trebuie s treac prin;

a. b. c. d.

Condilul lateral; Condilul medial; Spinul intercondilian; Patel;

Varianta 4 1. In genu varum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial: a. Este mai mare pentru condilul medial; b. Este mai mare pentru condilul lateral; c. Cele dou maxime au valori aproximativ egale; d. Este la nivelul spinului intercondilian; 2. Muschii flexori ai soldului sunt: a. Drept femural; b. Biceps femural; c. Gluteus medius; d. Nici un raspuns nu este corect. 3. Condilii femurali alunec pe platoul tibial: a. n flexie maxim; b. Numai n extensie; c. n primele 60o; d. Numai n primele 20o;

Varianta 5 1. In genu valgum valoarea maxim a tensiunii la contactul dintre condilii femurali i platoul tibial: a. Este mai mare pentru condilul medial; b. Este mai mare pentru condilul lateral; c. Eele dou maxime au valori aproximativ egale; d. Este la nivelul spinului intercondilian; 2. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei soldului (in timpul mersului) este: a. Muschiul soleus; b. Muschiul drept femural; c. Muschiul abductor; d. Muschiul ischiogambier. 3. Mu chiul care are rol att n extensia oldului ct a. Bicepsul femural, por iunea scurt; b. Bicepsul femural, por iunea lung; c. Dreptul femural; d. Vastul lateral. Varianta 6 1. n timpul mersului, unghiul maxim de abducie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a. 50o; b. 20o; c. 70o; d. 5o; i n flexia genunchiului este:

2. Muschii extensori ai soldului sunt: a. Drept femural; b. Biceps femural; c. Vastul medial; d. Soleus. 3. Pentru genu valgum, axul mecanic trece prin; a. Condilul lateral; b. Condilul medial; c. Spinul intercondilian; d. Patel;

Varianta 7 1. n timpul mersului, unghiul de extensie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a. 50o; b. 20o; c. 70o; d. 5o; 2. Muschii extensori ai soldului sunt: a. Drept femural; b. Biceps femural por iunea lung; c. Vast madial; d. Biceps femural por iunea scurt. 3. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei genunchiului este: a. Muschiul vast lateral; b. Muschiul tibial anterior; c. Muschiul drept femural; d. Muschiul semitendinos.

Varianta 8 1. n sprijin unipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a. De patru ori greutatea corpului minus greutatea membrului inferior; b. De opt ori greutatea corpului; c. De dou ori greutatea corpului; d. Nici un rspuns nu este corect; 4. Micarea complex dintre condilii femurali i platoul tibial este asigurat de: a. Ligamentele ncruciate; b. Spinul intercondilian; c. Ligamentele laterale; d. Ligamentul rotulian; 5. Muschiul care are rol in forta dezvoltata la nivelul articulatiei femuro-tibiale este: a. Muschiul gluteus maximus; b. Muschiul tibial anterior; c. Muschiul drept femural; d. Muschiul piriform.

Varianta 9 1. n timpul mersului normal valoarea maxim a forei ce acioneaz asupra capului femural este aproximativ: a. De dou ori greutatea corpului; b. De patru ori greutatea corpului; c. De opt ori greutate corpului; d. De zece ori greutatea corpului. 2. n timpul mersului, unghiul maxim de rotatie (la nivelul oldului) are aproximativ valoarea: a. 50o; b. 20o; c. 70o; d. 5o; 3. Mu chiul care are rol att n flexia a. Vastul lateral; b. Dreptul femural; c. Semitendinosul; d. Semimembranosul. oldului ct i n extensia genunchiului este:

Varianta 10 6. n sprijin bipodal, fora ce acioneaz asupra capului femural este: a. Jumtate din greutatea corpului; b. Jumtate din greutatea corpului mai puin greutatea gambei; c. Jumtate din greutatea corpului mai puin greutatea membrului inferior; d. Aproximativ, de patru ori greutatea corpului; 7. Pentru un genu varum, axul mecanic trece prin; a. Condilul lateral; b. Condilul medial; c. Spinul intercondilian; d. Patel; 8. Muschiul care nu are rol in forta de la nivelul articulatiei femuro-tibiale este: a. Muschiul gastrocnemian medial; b. Muschiul vast lateral; c. Muschiul tibial anterior; d. Toate raspunsurile sunt corecte.

Ergofiziologie, examen de licenta 2013 1. In timpul contractiei izotonice: A.nu se modifica dimensiunile muschiului B. se produce lucru mecanic C.se cupleaza actina cu magneziul D.nu se produce lucru mecanic E.se modifica doar tensiunea din muschi 2. In efortul fizic,oboseala apare mai intii la nivelul : A. nervului B. muschiului C. placii motorii D. fusului neuro-muscular E. organ tendinos Golgi 3. In efort, la nivelul aparatului cardio-vascular, modificarile sunt generate de : A.necesitatile crescute de oxigen B.necesitatile imediate de radicali liberi C.necesitatile de bioxid de carbon D.incapacitatea cordului de a produce energie din acidul lactic rezultat din activitatea scheletica E.nici o varianta nu este corecta 4. Hipertrofia miocardica stinga este caracteristica : A.efortului anaerob B.sedentarilor sanatosi C.efortului aerob D.unei suprasolicitari fizice de scurta durata E.pina la virsta de 12 ani 5. Cordul unei persoane antrenate pentru efort fizic : A.este mai mic decit al unui sedentar B.consuma mai mult oxigen decit la un sedentar C.are tonus simpatic ridicat D. consuma mai putin oxigen decit la neantrenati E..are o frecventa cardiaca mai ridicata decit la neantrenati 6. Aparatul respirator reactioneaza la efort prin : A.bradipnee B.tahipnee C.apnee D.respiratie de tip acidotic E.nu se modifica frecventa respiratorie 7. In efort: A.creste tonusul parasimpatic B. creste tonusul vagal C.creste tonusul simpatic D.scade stimularea adrenergica E.scade activitatea hormonilor de stres

8. In efortul obisnuit: A.glucoza este material energetic de electie B.utilizarea lipidelor este de preferat pentru ca nu sunt mari consumatoare de oxigen C.proteinele produc, prin metabolizare, produsi alcalini care modifica pH-ul muscular D.glucoza consuma o mare cantitate de oxigen pentru a produce energie E.lipidele furnizeaza o cantitate foarte mica de energie 9. Refacerea prin somn, dupa efort si oboseala musculara A.readuce ca dominant tonusul simpatic B. readuce ca dominant tonusul parasimpatic C. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel circulator D. readuce ca dominant tonusul simpatic doar la nivel hormonal E. readuce ca dominant tonusul parasimpatic doar in sistemul nervos 10. Muschiul are inervatie: A.doar somatica B..senzitiva si motorie. C. .doar senzitiva D. .senzitiva si vegetativa E.somatica si vegetativa 11. Unitatea motorie este formata din : A.un singur motoneuron alfa si toate fibrele motorii inervate B.o singura fibra motorie si un singur motoneuron alfa C. o singura fibra motorie si un singur motoneuron gamma D. un singur motoneuron gamma si toate fibrele motorii inervate E.toate fibrele motorii inervate de motoneuronii alfa si gamma din acelasi etaj medular 12. Fibrele musculare rosii sunt caracterizate de : A.o contractie lenta B.metabolismul anaerob C.faptul ca obosesc usor D.o retea capilara redusa E.predominenta in muschii cu contractie rapida 13. Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata de : A.magneziu B.sodiu C.calciu D.potasiu E.troponina 14. Depolarizarea celulei musculare se realizeaza prin: A.influx de magneziu B.eflux de potasiu C.influx de calciu D.influx de calciu si potasiu E.influx de sodiu sicalciu

15. Contractia auxotonica este cea in care variaza : A.lungimea fibrei musculare B.tonusul C.forta de contractie D.lungimea si tensiunea muschiului E.durata contractiei 16. Micarea natural (deplasarea) este o succesiune de faze A izometrice B. izotonice i auxotonice C.izometrice si izotonice D.izometrice,izotonice si auxotonice E.izometrice si auxotonice 17. Oboseala muscular se datoreaz: A.scderii randamentului energetic B.acumulrii de acid lactic C.lipsei de O2 D.epuizrii substanelor macroergice i a mediatorilor chimici la nivelul plcilor motorii. E.toate variantele A,B,C,D sunt corecte 18. Dupa efort si consum energetic, cel/cea care reface toate sistemele energetice este: A.sistemul aerob B.sistemul fosfagen C.sistemul glicogen-acid lactic D.sistemul anaerob E.creatin fosfatul 19. Necesitatea unei cantitati mai mari de oxigen in efort determina ca mecanism sanguin adaptativ imediat: A.scaderea numarului trombocitelor B.scaderea numarului limfocitelor C.cresterea numarului eritrocitelor D.scaderea numarului eritrocitelor E.scaderea numarului eritrocitelor si al leucocitelor 20. O frecventa respiratorie peste 60/ minut in efort semnifica: A.o adaptare neeconomica a respiratiei la efort B.adaptare la efort la antrenati C.adaptare la efort la neantrenati D. o alungire a expirului E. o adaptare economica a respiratiei la efort 21. Presiunea partiala a: A.oxigenului in artere se mentine aproape constanta in efort B. oxigenului in vene se mentine aproape constanta in efort C.bioxidului de carbon in artere creste la limita superioar a efortului D. .bioxidului de carbon in vene scade la limita superioar a efortului E. oxigenului si a bioxidului de carbon in vene se mentine aproape constanta in efort

22. In efort, muschiul poate consuma de A.60 de ori mai mult oxigen decit in repaus B.100 de ori mai mult oxigen decit in repaus C.10 de ori mai mult oxigen decit in repaus D. 30 de ori mai mult oxigen decit in repaus E. 1000 de ori mai mult oxigen decit in repaus 23. Frecventa cardiaca critica care indica limita de solicitare compatibil cu creterea efortului aerob pentru ca depirea ei nu mai determin creterea DC i nici consumul de O2 este: A.200/minut B.150/minut C.160/minut D.250/minut E.180/minut 24. In efortul maxim, in muschi este distribuit un procent din debitul cardiac egal cu: A.100% B.pina la 90% C.pina la 50% D.30-40% E.99% 25. Tonul infinit semnifica: A.scaderea PA diastolice catre zero B.cresterea PA diastolice peste 150 mm Hg C. scaderea PA sistolice catre zero D.expulzia unei cantitati apropiate de zero in sistola cardiaca E.apropierea ca valori a presiunilor arteriale sistolice si diastolice 26. Imediat dupa efort, un volum cardiac micsorat arata o adaptare a inimii la efort considerata: A.normala B.adaptare nefavorabila C.indicator al unui efort epuizant D.patologica E.specifica femeilor 27. In efortul maxim, debitul in arterele coronare creste de : A.4-5 ori B.10 ori C.40 de ori D.2 ori E.80 de ori 28. In timpul efortului : A.creste sensibilitatea celulara la insulina B.sensibilitatea celulara la insulina scade C. sensibilitatea celulara la insulina ramine nemodificata D.creste secretia de insulina E.nici o afirmatie nu este corecta

BFKT:SUBIECTELICENTAFIZIOLOGIESESIUNEAIULIE2013 1.Debitulcardiacreprezint: a) sumadebitelorsistolicealecelordoiventriculi b) sumadebitelorsistolicealeatriiloriventriculilor c) produsuldintredebitulsistolicifrecvenacardiac/minut d) estesinonimculucrulmecanic 2.Formasolvitaoxigenuluidinsngedepindede: a)presiuneaparialaoxigenuluidinsngelearterial b)cantitateadehemoglobin c)presiuneaparialaCO2 d)niciunrspunsnuestecorect 3.Hemoglobinaeste: a)unpigmentrespirator b)ohemoproteincuroldetransport c)unaminoacid d)oglicoprotein 4.Indicelecardiacreprezint: a) debitulcardiac/m2desuprafacorporal b) debitulcardiac/volumulsanguin c) diferenadintredebitelesistolicatrialicelventricular d) niciunrspunsnuestecorect 5.Debitulcardiac: a) creteodatcuvrsta b) scadetreptat,cu0,25l/m2pedeceniu,ncepndcuadolescena c) nusemodificodatcuvrsta d) areovaloaremaimarelasexulmasculin 6.Transportularterialaloxigenuluiestesinonimcu: a)capacitateadeoxigenare b)debituldeoxigenalsngelui c)debitulvenosdeoxigen d)putereadeoxigenare 7.Afinitateahemoglobineipentruoxigenseexprimprin: a)capacitateadeoxigenare b)putereadeoxigenare c)coeficientuldeoxigenare d)diferenaarteriovenoas 8.Transportulgazelordectresngeaparinefunciei: a)respiratorii b)circulatorii c)digestive d)excretorii

9.nmoleculadehemoglobinfuncionalFeestemeninut: a)nstareferic b)combinatcutiroxina c)combinatcuCO2 d)nstareferoas 10.Hemoglobinaareoafinitatede300deorimaimarepentru: a)oxiduldecarbonfadecarbon b)oxigenfaoxiduldecarbon c)bioxiduldecarbon d)bioxiduldecarbonfadeoxigen 11. Concentraia CO2 dizolvat n sngele arterial este direct proporional cu presiunea CO2 conform: a)efectuluiBohr b)efectuluiHaldane c)legiiluiHenry d)fenomenuluiHamburger 12.Valoareadebituluisistoliceste: a)120140ml; b)56l/min.; c)33,5l/min.; d)65ml; 13.Debitulcardiacscade: a)nultimultrimestrudesarcina b)ntimpulsomnului c)ntimpuldigestiei d)lasportiviideperformanntimpulefortului 14.Diferenaarteriovenoasadepindede: a)debitulcardiac b)metabolism c)debitulcardiacimetabolism d)cantitateademioglobin 15.Debitulcirculatorgeneral: a)reprezintcantitateadesngecaretreceprinplmnintimpdeunminut b)corespundeminutvolumuluiventricoluluistng c)rezultdinnsumareadebitelorcelordouventricule d)niciunrspunsnuestecorect 16.Debitulcardiaccrete: a)ntimpulsomnului b)ntimpulsarcinii,nspecialnultimultrimestru c)lapersoanelecuvagotonie d)niciunrspunsnuestecorect

17.Inegalitateavalorilordebituluicelordoiventriculi: a)aparelasportiviiantrenai b)semanifestlapersoaneleneantrenate c)estecaracteristicpentrupersoanelenvrst d)nuestefiziologic 18.Valorilepresiuniiparialeaoxigenuluinsngelearterial: a)crescodatcuvrsta b)suntmaimarilabrbaidectlafemei c)suntstrictdependentedeventilaie d)nusuntcorelatecuvalorilepresiuniioxigenuluinsngelealveolar 19.Termenuldepoziie,nsensfiziologic,desemneaz: a) poziiacentruluidegreutate b) o anumit orientare a corpului n spaiu, sau a unei pri din corp n raport cu altele c) poligonulsaubazadesusinere d) niciunrspunsnuestecorect 20.Echilibrulestestabilatuncicnd: a)centruldegreutateipunctuldesprijincoincid b) centruldegreutateestedeasuprapunctuluidesprijin c) centruldegreutateestesubpunctuldesprijin d) niciunrspunsnuestecorect 21.Lanurilecinematicenchise: a) suntrealizatedemembrelepecaresesprijincorpulnmeninereauneipoziii b) realizeazlaturilepoligonuluidesusinere c) determinpoziiacentruluidegreutate d) niciunrspunsnuestecorect 22.Unghiuldestabilitate: a)estecuattmaimarecuctcentruldegreutateestesituatmaisus b)areovaloareindicativabsolut c) este format de proiecia centrului de greutate cu dreapta care l unete cu margineabazeidesusinere d)prezintfenomenulderecrutare 23.nstaiuneabiped,centruldegreutateestelocalizat: a) lanivelulcoloaneicervicale b)lanivelulcoloaneitoracice c) la ncruciarea planului dorsosacral (care trece prin partea superioar a vertebrei lombareL2),cuplanulmediofrontal d)lanivelulpelvisului 24.Unorganismechilibratconvenabilnpoziieverticalprezintoactivitatemuscular: a) sczutdoarlanivelulcoapselor b) cresutdoarlanivelultrunchiului c) crescutlanivelultrunchiuluiicoapselor

d) scazutlanivelultrunchiuluiiacoapselor 25. Cum se numete punctul masei corpului asupra cruia acioneaz rezultanta forelor gravitaionale: a)centrudegreutate b) formuscular c) puteremuscular d)centrudeechilibru 26.PrghiiledegradulIsuntcunoscuteca: a) prghiidefor b) prghiidevitez c) prghiideechilibru d) prghiidesusinere 27.PrghiiledegradulIIsuntcunoscuteca: a) prghiidefor b) prghiidevitez c) prghiideechilibru d) prghiidesusinere 28.Decineestereprezentatforaactivcaremenineechilibrul? a) centruldegreutate b) foramuscular c) putereamuscular d) centruldeechilibru 29.Micareadebascul: a)defineteanumitemicrialebazinuluiiomoplatului b)definetemicrilerotulei c) estesinonimcuabducia d)niciunrspunsnuestecorect 30.Glisareaihiperextensiasuntmicri: a)fiziologicerarintalnite b) efectuatejurulaxeisagitalentrunplanfrontal c)similarecuabduciairespectivadducia d)caredepesclimitelefiziologice

KINETOLOGIE MEDICAL SUBIECTE EXAMEN DE LICEN SESIUNEA IULIE 2013 Nr. Crt. 1. SUBIECTE Dintre tipurile de imobilizare nu fac parte: a) imobilizarea de punere n repaus b) imobilizarea activ c) imobilizarea de contenie d) imobilizarea de corecie Care din urmtoarele tehnici apartin imobilizrii: a) relaxarea muscular b) punerea n repaus c) posturile de facilitare d) contractia izometric Imobilizarea general de punere n repaus se aplic pacienilor cu: a) boli grave cardio-pulmonare b) traumatisme uoare c) tendinite d) flebite Imobilizarea segmentar de punere n repaus se aplic: a) traumatismelor cranio-cerebrale grave b) arsuri ntinse c) procese inflamatorii localizate d) traumatisme toracice Imobilizarea de contenie nu se utilizeaz pentru: a) consolidarea fracturilor b) n luxaii c) artrite specifice d) arsuri Care afirmaie nu se regsete printre regulile imobilizrii: a) aparatul s nu jeneze circulaia b) sub aparat, s se menin tonusul musculaturii prin contracii izometrice c) segmentele s fie poziionate n timpul imobilizrii n poziii funcionale d) este normal s creeze disconfort fizic i psihic pacientului Dezavantajele imobilizrilor pe termen lung: a) favorizeaz circulaia venoas b) amelioreaz mobilitatea articular c) induce hipotrofii muscular de inactivitate d) creaz confort fizic i psihic pacientului Posturile pot fi: a) active i cu rezisten b) active i de facilitare c) corective i cu rezisten d) corective i de facilitare

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

Nr. Crt. 9.

SUBIECTE Posturile corective pot fi: a) liber, liber-ajutat, fixat b) fixat, atrnat, liber c) sprijinit, liber-ajutat, fixat d) liber, liber-ajutat, atrnat Posturile de facilitare nu se refer la: a) drenaj bronic b) micri active c) facilitare respiratorie sa cardiac d) drenaj biliar Tehnicile anakinetice sunt: a) micri active cu rezisten b) micri pasive c) relaxarea muscular d) imobilizarea, posturarea Mobilizarea pasiv ndeplinete urmtoarele condiii: a) o articulaie se mobilizeaz prin intermediul a dou articulaii b) se va executa pe mai multe direcii de micare, fr pauz c) se va pregti prin aplicaii de cldur, masaj, electroterapie d) este o tehnic global, deci nu se va mobiliza articulaie dup articulaie i fiecare direcie de micare Care dintre tehnici nu aparin mobiliztorilor pasive: a) traciuni b) autopasiv c) contracia izometric d) prin manipulare Mobilizarea pasivo-activ apartine: a) tehnicilor anakinetice b) mobilizrilor active c) tehnici kinetice statice d) mobilizrilor pasive Care din urmtoarele modaliti tehnice nu aparin mobilizrilor activ voluntare: a) mobilizarea activ liber b) mobilizarea activo-pasiv c) mobilizarea pasivo-activ d) mobilizarea activ cu rezisten Mobilizarea pasiv pur asistat se ncadreaz n tehnicile: a) anakinetice de posturare b) kinetice statice c) anakinetice dinamice d) kinetice dinamice Mobilizarea autopasiv o realizeaz: a) pacientul b) kinetoterapeutul c) kinetoterapeutul mpreun cu pacientul d) cu ajutorul ortezelor

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

Nr. Crt. 18.

SUBIECTE Mobilizarea autopasiv nu poate fi realizat prin: a) presiunea corpului b) imobilizare de corecie c) aciunea membrului sntos d) intermediul unor instalaii (scripei) Care sunt parametrii ce nu se regsesc n cadrul mobilizrii pasiv pur asistat: a) posturarea pacientului n instalaii b) poziia, prizele i contraprizele kinetoterapeutului c) manevrele, fora i ritmul de mobilizare d) poziia pacientului Modalitile tehnice de mobilizare activ voluntar sunt: a) activ asistat, activ cu rezisten, pasivo-activ b) activ cu rezisten, contracia izometric, activ asistat c) pasivo-activ, activo-pasiv, activ cu rezisten d) activ asistat, activ cu rezisten, activ liber Care obiective nu sunt specifice mobilizrilor active voluntare: a) creterea sau meninerea amplitudinii de micare a unei articulaii b) meninerea unei poziii corectoare cu ajutorul unor instalaii c) creterea sau meninerea forei musculare d) dezvoltarea coordonrii neuro-musculare Mobilizarea activ reflex este realizat de: a) contracii izometrice executate voluntar de pacient b) contracii musculare reflexe necontrolate i necomandate voluntar de pacient c) contracii izotonice executate voluntar de pacient d) contracii musculare controlate de pacient Contracia muscular, fr s determine micarea segmentului reprezint o tehnic: a) kinetic activ cu rezisten b) kinetic dinamic c) kinetic static d) kinetic activ asistat Tehnicile kinetice statice constau n: a) contracie izometric, relaxare muscular b) contracie izotonic, relaxare muscular c) contracie izometric, imobilizare d) contracie izotonic, posturare Principii de baz ale exerciiului fizic terapeutic: a) exerciiile se execut rapid b) progresivitate lent, poziii de start stabile c) la contracii intense pauze mici d) etapizarea programului de exerciii nu este obligatoriu Ultimul nivel al controlului motor este: a) mobilitatea b) abilitatea c) stabilitatea d) mobilitatea controlat

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

Nr. Crt. 27.

SUBIECTE Bilanul muscular are un sistem de cotare internaional. Sistemul are scala: a) 0-1 b) 0-5 c) 0-10 d) 0-100 Dintre micrile articulare elementare, abducia este: a) micarea de apropiere a membrului sau segmentului de axul corpului b) micarea de ndeprtare a membrului sau segmentului de axul corpului c) micarea de rsucire a membrului n jurul axului longitudinal d) micarea de circumducie Micrile active se execut la comanda examinatorului i nu implic: a) nelegerea (exemplificarea) micrii cerute de ctre pacient b) cooperare din partea pacientului c) manevrarea de ctre examinator a segmentului d) comunicare ntre pacient i examinator Bilanul muscular este un proces: a) activ b) pasiv c) efectuat cu ajutorul aparaturii medicale d) static Datele obinute de bilanul muscular nu sunt necesare pentru: a) elaborarea, controlul i modificarea programului de recuperare b) orientarea tipului de intervenie medico-chirurgical c) contureaz deseori prognosticul funcional al pacientului d) msurarea indicilor cardio-vasculari Exerciiile unice scurte izometrice zilnice (EUSIZ) constau n: a) o contracie de 12 sec/zi b) 20 de contracii a 6 sec., cu o pauz de 20 de sec. ntre ele - o edin/ zi c) serie de 3 contracii a 6 sec., cu o pauz de 30-60 de sec. ntre contracii d) o contracie de 6 sec/zi Micarea activ asistat este utilizat n cazurile de for: a) -2, -3 b) 5 i 4 c) 2+, 3+ d) 0, 1 Pe scala numeric adaptat, rezultatele testing-ului muscular sunt: a) 4 (bun) muchiul poate executa micarea pe toat amplitudinea contra unei fore exterioare b) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz complet segmentul contra gravitaiei (fr alt contrarezisten) c) 4 (bun) muchiul deplaseaz antigravitaional, complet, segmentul contra unei rezistene medii d) 4 (acceptabil) muchiul mobilizeaz segmentul, dar cu eliminarea gravitaiei La examinarea din spate se pot aprecia: a) linia tendoanelor ahiliene b) bolta longitudinal a piciorului c) bolta orizontal a piciorului d) relieful genunchiului

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

Nr. Crt. 36.

SUBIECTE Linia gravitaiei ntregului corp se apreciaz prin utilizarea: a) scalei de la 0 la 5 b) firului de plumb c) ADL-ului d) testing-ului muscular Ciclul Krebs este ntlnit n metabolismul: a) anaerob lactacid b) anaerob lactacid c) aerob d) nici unul Palparea maselor musculare, n poziii de relaxare ne precizeaz: a) hipotonii sau hipertrofii musculare b) rezistena la efort c) deficitul respirator d) mobilitatea articulaiilor Creterea forei musculare este condiionat de urmtorii factori: a) intensitate, complexitate b) intensitate, durat c) durat, complexitate d) de nici un factor Micarea activ se aplic n antrenarea muchilor de for: a) 4 i 3 b) 2 i 3 c) 3+, 2 d) 2 i 3 Cele 2 reguli de baz a tehnicii manipulrii n creterea amplitudinii de micare: a) s nu provoace durere, regula micrii contrare b) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, fr durere c) regula micrii contrare, cu durere d) manipularea se realizeaz pe direcia de micare blocat, cu durere Progresivitatea pentru tonifierea muscular nu se realizeaz prin: a) creterea progresiv a lungimii sau greutii braului prghiei (rezistenei) b) scoaterea treptat a ajutorului dat unei micri de musculatur accesorie c) adugarea unei serii de mici i ritmice micri la limitele sectorului de mobilitate articular d) creterea amplitudinii unei micri executate contra gravitaiei sau cu o greutate adugat Suprafaa bazei de susinere a corpului n timpul exerciiului fizic: a) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia va fi mai stabil b) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi mai stabil c) cu ct aceasta va fi mai mare, cu att poziia nu va fi mai stabil d) cu ct acesta va fi mai mic, cu att poziia va fi n echilibru Poziiile iniiale (de start) pot fi: a) numai fundamentale b) numai derivate c) fundamentale i derivate d) nici un rspuns nu este corect

37.

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

Nr. Crt. 45.

SUBIECTE La examinarea din profil nu se pot aprecia: a) prezena cifozei b) relaxarea sau slbirea musculaturii abdominale c) genu varum d) genu recurvatum Evaluare ADL nu const n: a) igien, mbrcare b) utiliti, alimentare c) comunicare, locomoie d) efectuare de exerciii de for Poziiile derivate din postura ortostatic se realizeaz prin: a) schimbarea poziiei memebrelor superioare i a trunchiului b) schimbarea poziiei membrelor inferioare i a trunchiului c) schimbarea poziiei trunchiului i a membrelor superioare i inferioare d) schimbarea poziiei trunchiului Tehnici pentru promovarea mobilitii controlului motor, n iniierea micrii: a) relaxare-opunere, circuit, iniierea ritmic b) iniiere ritmic, micare activ de relaxare-opunere c) progresia cu rezisten, iniierea ritmic d) relaxare-contracie, contracia izometric n zona scurtat Elementele de facilitare telereceptive nu sunt: a) Vzul b) Auzul c) Stimularea sinusului carotidian d) Olfacia Pentru redredarea scoliozelor se utilizeaz metoda: a) Klapp b) Schultz c) Kabat d) De Lorme-Watkins Micarea activ cu rezisten se aplic pentru antrenarea muchilor de for: a) 5, -5, 4, 4+, 3 b) 2+, 3+, -4, 4, 4+ c) 4+, 4, -4, 3, +3 d) -2, 2+, -3, 3+, 4 Progresivitatea pentru coordonare nu se realizeaz prin: a) creterea preciziei la executarea unei micri b) combinarea micrilor diverselor articulaii i segmente c) diminuarea treptat a poligonului de susinere d) creterea greutii care reprezint rezistena aplicat Componentele micrii ce nu se regsesc pentru fiecare schem n spiral sau diagonal, din metoda Kabat: a) flexie sau extensie b) abducie sau adducie c) circumducie d) rotaie extern sau intern

46.

47.

48.

49.

50.

51.

52.

53.

Nr. Crt. 54.

SUBIECTE La examinarea din fa se pot aprecia: a) lordoza b) linia tendoanelor ahiliene c) cifoza d) genu valgum Schemele de facilitare Kabat nu sunt utilizate: a) pasiv sau activ b) activo-pasiv c) prin imobilizare d) activ, cu rezisten Din cadrul metodelor special n kinetologie nu fac parte: a) scripetoterapia b) mecanoterapia c) sistemul Guthrie-Smith d) Bobath Scripetoterapia se realizeaz prin intermediul sistemelor: a) scripete-greutate, scripete reciproc b) scripete reciproc, aparate ortopedice c) scripete-greutate, benzi elastice d) scripete-greutate, aparate pentru masaj Identificai afirmaiile false pentru testarea forei musculare: a) 3, muchiul mobilizeaz segmental, dar cu eliminarea gravitaiei b) 0, muchiul nu realizeaz nici un fel de contracie c) -3, micare contra gravitaiei, dar incomplet fa de amplitudinea maxim d) 1, sesizarea contraciei muchiului prin palparea lui Progresivitatea pentru amplitudine nu se realizeaz prin: a) introducerea unor tensiuni prelungite pe direcia micrii ce trebuie recuperat b) creterea dificultii de a menine n echilibru o poziie prin ridicarea centrului de greutate al corpului c) modificarea ritmului micrilor care se execut pe toat amplitudinea posibil d) adugarea unei serii de mici i ritmice micri la limitele sectorului de mobilitate articular Tehnici de promovare a abilitii controlului motor: a) izometria alternat, relaxare-opunere b) relaxare-contracie, stabilizarea ritmic c) iniierea ritmic, micarea activ de relaxare-opunere d) progresia cu rezisten, secvenialitatea normal Creterea forei muscular prin exerciii cu rezisten progresiv se realizeaz cu ajutorul metodei: a) Jacobson b) Kabat c) De Lorme-Watkins d) Williams Sistemul Guthrie-Smith const n utilizarea: a) instalaii pentru imobilizare b) resorturi, cordoane elastice c) aparaturii pentru masaj mecanic d) scripeilor

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

Nr. Crt. 63.

SUBIECTE Terapia ocupaional este metoda care face legtura dintre: a) refacerea forei i reeducarea mersului b) recuperarea medical i recuperarea socio-profesional c) efort fizic i refacerea dup efort d) refacerea deficitului respirator i amplitudinea de micare Momentele manipulrilor nu constau n: a) punerea n tensiune b) punerea n poziie c) suspendarea excentric d) impulsul manipulativ Identificai afirmaiile false n aplicarea traciunilor vertebrale: a) sistemele de fixare s nu lezeze esuturile i s nu jeneze circulaia b) poziia pacientului trebuie s fie ct mai flexat c) fora de traciune este progresiv d) durata edinei nu depete 10-15 minute pentru coloana cervical Sportul terapeutic nu are efecte: a) fiziologice b) psihice c) de reorientare profesional d) sociale Hidroterapia parial pentru creterea mobilitii articulare nu se realizeaz prin: a) imobilizri b) mobilizri pasive c) mobilizri active d) mobilizri pasivo-active Micarea complet contra gravitaiei, cu rezisten uoar, unde oboseala apare repede, este evaluat pe scala testing-ului muscular cu: a) 3 b) 3+ c) 4 d) -3 Tehnici de promovare a stabilitii controlului motor: a) relaxare-contracie b) relaxare-opunere c) progresia cu rezisten d) contracia izometric n zona scurtat Schemele antagoniste pe flexie i extensie, din metoda Kabat sunt n numr de: a) 1 pentru flexie, 2 pentru extensie b) 2 pentru flexie, 1 pentru extensie c) 2 pentru flexie i 2 pentru extensie d) 1 pentru flexie, 1 pentru extensie Sistemul kinetic cu arcuri (Guthrie-Smith) nu este utilizat pentru: a) creterea forei musculare b) suspendarea unui membru n system elastic pe vertical c) creterea indicilor respiratori la efort d) creterea amplitudinii unei micri

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

Nr. Crt. 72.

SUBIECTE Relaxarea general se poate obine prin: a) exerciii active, cu rezisten b) masaj c) contracii izometrice ntre 12-30 secunde d) mobilizri active executate rapid Refacerea i meninerea echilibrului se deruleaz n doua etape, una din ele fiind: a) antrenarea controlului motor b) antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale c) controlul amplitudinii de micare d) antrenarea abilitii Una din urmtoarele tehnici de facilitarea neuromuscular proprioceptiv fundamentale nu se folosete n practica kinetic: a) prizele minilor b) comenzile, comunicarea c) ntinderea (stretch-reflexul) d) inversarea lenta n exerciiile de tip Kabat se ine seama c dou micri nu se asociaz niciodat, indiferent de schema de micare: a) flexie cu rotaie extern, totdeauna la membrul superior b) extensie cu rotaie intern, totdeauna la membrul superior c) adducie cu rotaie extern, totdeauna, la membrul inferior d) abducia cu rotaie extern, totdeauna la membrul inferior Suspensoterapia const n: a) micri active cu cordonul elastic b) scoaterea corpului sau a membrului de sub influena gravitaiei c) micri active, cu rezisten d) micri active cu ajutorul resorturilor Micarea parial n condiii de excludere a gravitii este evaluat pe scala testingului muscular cu: a) 2+ b) 3 c) -3 d) -2 Un element definitoiu n realizarea relaxrii ca obiectiv al kinetologiei l constituie: a) respiraia controlat b) creterea forei c) mobilitatea coloanei vertebrale d) creterea rezistenei la efort Obinerea facilitrii n metoda Kabat nu se realizeaz prin: a) folosirea unor scheme globale de micare b) alternarea antagonitilor n reeducarea micrilor active prin mecanismul induciei succesive descris de Sherrington c) opunerea unei rezistene maxime la micarea dorit a fi executat de pacient d) opunerea unei rezistene minime la micarea dorit a fi executat de pacient n corectarea posturii i aliniamentului corpului nu se utilizeaz urmtoarele tehnici: a) micri pasive, active, active asistate b) posturi corectate sau hipercorectate c) posturi cu greuti mari pe umeri d) contracii izometrice

73.

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

Nr. Crt. 81.

SUBIECTE Care dintre urmtoarele obiective de kinetoterapie nu se aplic n S.A.: a) meninerea posturii i aliniamentului corect al corpului b) meninerea supleei articulare c) meninerea tonusului muscular paravertebral d) corectarea anchilozelor Tehnici comune de promovare a stabilitii, mobilitii controlate i abilitii controlului motor: a) iniiere ritmic b) inversare lent cu opunere c) progresie cu rezisten d) relaxare-opunere n cadrul posturilor corectoare adaptate la bolnavul spondilitic, care dintre urmtoarele este incorect: a) decubit dorsal fr pern sub cap, cu o perni sub coloana dorsal, membrele superioare sub ceaf, coatele ating patul b) decubit dorsal pe pat tare fr pern, cu oldurile i genunchii flectate c) decubit dorsal cu perni sub coloana toracal, sculei de nisip pe umeri i genunchi d) poziia Sfinxului Care obiective generale n programele de kinetoprofilaxie pentru aduli nu se regsesc: a) meninerea forei i rezistenei musculare b) meninerea capacitii de efort c) creterea i dezvoltarea armonioas d) meninerea unei posture corecte Sistemele de testare global a aparatului MNAK sunt: a) Hettinger, Klapp b) Richter, Hettinger c) Guthrie-Smith d) Smith, Richter Care dintre programele de gimnastic nu aparin profilaxiei primare: a) programul de 11 minute ale Forelor Aeriene Canadiene b) programul gimnasticii aerobice c) programul de exerciii Kabat d) programul de 10 minute Hettinger Tehnica exerciiilor repetitive scurte izometrice zilnice (ERSIZ) const n: a) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracii izometrice, n aceeai edin b) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracii izometrice, n edine diferite c) repetarea de 20 de ori a unor scurte contracii izotonice, n aceeai edin d) repetarea de 30 de ori a unor scurte contracii izotonice, n edine diferite O contracie de 6 secunde pe zi reprezint: a) ERSIZ b) EUSIZ c) ADL d) ILO Exerciiile dinamice cu rezisten pentru creterea forei sunt: a) exerciiile cu 10 r m b) EUSIZ c) MARO d) ERSIZ

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

Nr. Crt. 90.

SUBIECTE Metodele specifice relaxrii sunt: a) Bobath, Schultz b) Jacobson, Williams c) Schultz, Jacobson d) Jacobson, Muler-Hettinger Corectarea deficitului respirator nu se realizeaz prin: a) posturi relaxante i facilitorii b) posturi de drenaj bronic c) posturi corective cu imobilizare d) posturi de drenaj biliar Antrenamentul la efort nu se adreseaz: a) bolnavilor cardio-vasculari b) bolnavilor cu fracturi incomplete calusate c) bolnavilor respiratori d) sedentarilor Metode ce nu se regsesc n antrenamentul la efort: a) alergare, covorul rulant b) urcatul scrilor, not c) micare activ de relaxare-opunere d) bicicleta ergometric, mersul Metodele de antrenament la efort pentru pacienii cu deficiene funcionale cardiopulmonare i locomotorii severe sunt: a) urcatul i cobortul scrilor i pantelor ntr-un ritm susinut b) bicicleta ergometric c) alergarea pe teren variat d) activitile de autongrijire i casnice Identificai factorul extern n limitarea amplitudinii de micare, dup Gummerson: a) tipul articulaiei b) capacitatea muchiului de a se contracta i relaxa c) abilitatea individual de a performa micri (exerciii) d) elasticitatea muscular Evaluarea amplitudinii de micare trebuie s aprecieze: a) numai micarea pasiv b) micarea autopasiv c) numai micarea activ d) att micarea pasiv, ct i cea activ Inhibiia activ (IA) se aplic: a) n paralizii b) numai muchiului normal inervat i sub control voluntar normal c) n refacerea mobilitii articulare d) n refacerea sinovialei Testingul articular apreciaz: a) end-fell-ul b) excitabilitatea neuro-muscular c) nivelul calcemiei d) tonusul endocrin

91.

92.

93.

94.

95.

96.

97.

98.

Nr. Crt. 99.

SUBIECTE Sistemul Hettinger, de testare global a aparatului MNAK, nu presupune testarea: a) mobilitii articulare i a echilibrului b) elasticitii toracice i tonicitii abdominale c) forei musculare d) capacitii de efort Redoarea articular se refera la: a) tixotropie b) retractur c) afectarea jocului articular d) procese de scurtare adaptativ Stretching-ul nu este contraindicat n urmatoarele situatii: a) cnd limitarea amplitudinii de micare este de cauz muscular b) cnd limitarea este de cauz osoas c) dup o fractur recent neconsolidat d) n prezena unui process inflamator acut sau infecios intra- sau periarticular Care din urmtoarele reguli pentru stretching nu sunt adevarate? a) nclzirea prealabil a esutului b) aplicarea unor tehnici de relaxare c) poziionarea corect a pacientului d) forarea ntinderii pe fond dureros Tehnica oscilaiei gradate. Alegei gradele incorecte: a) gradul 1: amplitudini maxime ritmice la nceputul excursiei de micare b) gradul 3: micari ample spre excursia maxim, la nivelul rezistenei tisulare c) gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaii d) gradul 5: mici amplitudini la limita mobilitii care foreaz rezistena tisular (stretching) n antrenamentul aerobic, cel mai important parametru al efortului intensitatea se bazeaz pe principiile: a) accesibilitii i continuitii b) tratrii difereniate i continuitii c) legturii dintre teorie i practic d) ncrcrii (overlood) i specificitii Cavitatea articular este sediul unor stri patologice variate care vor determina deficit funcional, cu excepia: a) redorilor b) deficitului respirator c) limitrii mobilitii articulare d) anchilozelor Pentru refacerea mobilitii articulare prin interesarea esutului moale se utilizeaz: a) manipulrile b) stretching-ul c) mobilizri d) exerciii cu rezisten Tehnici comune de promovare a mobilitii controlate i abilitii controlului motor: a) IL, SI, MARO, IR b) RO, RR, IL, ILO c) IL, , ILO, CR, IA d) CIS, ILO, IA, IL

100.

101.

102.

103.

104.

105.

106.

107.

Nr. Crt. 108.

SUBIECTE Micrile jocului articular sunt: a) rulare, alunecare, rsucire, rotaie, compresie b) rulare, alunecare, circumducie, compresie, traciune c) rulare, alunecare, rsucire, compresie, traciune d) rulare, alunecare, rotaie, compresie, traciune Identificai factorii interni ai creterii flexibilitii: a) elasticitatea muscular, a tendoanelor i ligamentelor b) vrsta c) temperatura mediului d) restricia sau lejeritatea hainelor Reflexul miotatic este reflex de : a) ntindere b) reflex de tendon c) reflex flexor d) nici una Micarea de supinaie este micarea de: a) rotare spre interior b) orientare a palmei n sus c) rotaie intern a pumnului d) orientare a palmei n jos Precizai care categorie a ADL-urile nu este corect: a) de autongrijire b) de mobilitate c) de for d) de comunicare Structura programul de antrenament aerobic: a) parte fundamental, parte de ncheiere b) perioad de nclzire, perioada de exerciii, perioada de ncheiere (rcire) c) perioad de relaxare, perioad de dezvoltarea forei i rezistenei d) parte de anamnez, de nclzire, de relaxare Spasticitatea poate fi definit ca fiind: a) hipotonie muscular, cu limitarea amplitudinii de micare b) atrofie muscular c) rezistena excesiv a unui muchi la ntinderea pasiv d) cicatrice tisular Care este afirmaia fals n legtur cu elementele aspectului general al corpului, n evaluarea posturii: a) atitudinea corpului b) creterea corpului (nlime i greutate n raport cu vrsta i sexul) c) rezistena la efort d) dezvoltarea global n raport cu vrsta Care dintre variante nu reprezint un tip de stretching: a) ballistic, izometric b) dinamic, static (pasiv) c) lung, nchis d) activ (sau stato-activ)

109.

110.

111.

112.

113.

114.

115.

116.

Nr. Crt. 117.

SUBIECTE Metabolismul glucozei pe calea aerob se realizeaz: a) n prezena O2 b) n lipsa O2 c) n prezena acidului lactic n exces d) n prezena H2O Regulile aplicrii tehnicilor de mobilizare a articulaiilor periferice nu prevd: a) poziia comod i relaxat a pacientului b) respectarea principiului progresivitii, ca intensitate i amplitudine c) poziionarea kinetoterapeutului pentru o abordare uoar a pacientului d) forarea lucrului ntr-o articulaie blocat, dureroas Identificai varianta corect a urmtoarelor tehnici: a) tehnica Oxford, exerciiu cu rezisten progresiv b) tehnica culturist De Lorme-Watkins c) tehnica Oxford, cu exerciiul maximal cu repetiie d) tehnica fracionat de De Lorme-Watkins Care denumire nu aparine exerciiilor culturiste: a) exerciiile cu rezisten progresiv ajustabil zilnic b) body-building c) tehnica formrii corpului d) ridicrii greutilor Refacerea rezistenei musculare nu se realizeaz n funcie de: a) fora muscular b) valoarea circulaiei musculare c) abilitile sportive deosebite ale pacientului d) integritatea metabolismului muscular Msurtorile indirecte n aprecierea forei muscular nu prevd: a) anamneza i palparea b) determinarea suprafeei de seciune c) electromiografia d) nregistrarea presiunii intramusculare Tehnici comune de promovare a mobilitii i abilitii controlului motor: a) iniiere ritmic b) contracii repetate c) micare activ de relaxare-opunere d) izometrie alternat Stabilitatea reprezint: a) capacitatea de a menine posturile gravitaionale b) capacitatea de a menine posturile antigravitaionale c) de a menine poziiile mediane ale corpului d) toate rspunsurile sunt corecte Identificai afirmaia fals cu privire la factorii care pot perturba coordonarea: a) dozarea corespunztoare a efortului fizic b) efort muscular intens c) durerea i oboseala d) strile emoionale

118.

119.

120.

121.

122.

123.

124.

125.

Nr. Crt. 126.

SUBIECTE Terapia ocupaional (TO) este o metod care presupune: a) antrenament de dezvoltare a forei b) antrenament de dezvoltare a detentei c) antrenament de coordonare cu micri utilizate n viaa zilnic d) antrenament specific de dezvoltare a vitezei Echilibru dinamic este rezultatul a 3 factori. Identificai varianta fals: a) individul cu capacitile lui anatomo-funcionale b) activitile fizice de loisir c) activitile, micrile, pe care individul le execut ntr-un moment dat d) condiiile mediului n care individul i performeaz activitile Antrenamentul la efort nu se recomand: a) sedentarilor b) pacienilor cu cancer n stare avansat c) pacienilor de vrsta a III-a d) n profilaxia afeciunilor cardio-respiratorii n situaiile deficitelor mari de for muscular este necesar s nu se apeleze la: a) posturi declanatoare de reflexe tonice b) orice tip de exerciiu c) tehnici de facilitare pentru ntrirea musculaturii d) elemente facilitorii de cretere a rspunsului motor Etapele controlului motor sunt: a) stabilitatea, controlul, echilibrul, abilitatea b) echilibrul, mobilitatea, stabilitatea, abilitatea c) mobilitatea, stabilitatea, mobilitatea controlat, abilitatea d) controlul, stabilitatea, mobilitatea, echilibrul Bolile cronice n secvenialitatea proprie: boal - infirmitate (deficien) incapacitate (disfuncionalitate) - handicap sunt preocuprile: a) pediatriei b) kinetoprofilaxiei c) traumatologiei d) recuperrii medicale Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb la examinarea din spate, pentru nclinrile laterale: a) apofiza spinoas a vertebrei C7 b) trohanter c) pliul interfesier d) ntre maleolele interne Scderea amplitudinii de micare a unei articulaii nu se poate produce datorit: a) esutului moale b) articulaiei c) esutului moale i articulaiei d) muchiului cardiac Coordonarea nu se poate realiza dect n prezena: a) stimulilor senzitivi exteroceptivi tactili i dureroi, a celor senzoriali (mai ales vizuali) b) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili i a celor senzoriali (mai ales vizuali) c) stimulilor senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi termici i dureroi i a celor senzoriali d) stimulilor senzitivi proprioceptivi i a celor senzoriali (mai ales vizuali i auditivi)

127.

128.

129.

130.

131.

132.

133.

134.

Nr. Crt. 135.

SUBIECTE Dezavantajele contraciilor izometrice utilizate n refacerea forei de contracie sunt: a) eficiena crescut, tehnica simpl b) nu amelioreaz supleea articular, creeaz un feed-back redus c) nu dau dureri articulare i oboseal d) necesit timp scurt de execuie Micrile sunt coordonate atunci cnd exist: a) stimuli senzitivi proprioceptivi, exteroceptivi tactili i senzoriali (vizuali, vestibulari) b) sinergiti i stabilizatori, cu relaxarea simultan a muchilor antagoniti c) integritatea componentelor motorii ale echilibrului d) toate raspunsurile sunt corecte La examinarea din lateral nu se pot ntlni urmtoarele modificri patologice: a) genu valgum b) genu recurvatum c) cifoz dorsal accentuat d) cifolordoz Identificai varianta corect pentru efortul aerob: a) un minut b) 10 secunde c) o or d) cteva secunde Evaluarea alinierii segmentelor corpului trebuie realizat: a) doar din fa b) doar din lateral c) doar din spate d) din fa, din spate i din profil Adaptarea la efort se reflect n: a) puls mrit n repaus b) respiraie anevoioas n timpul efortului c) creterea rezistenei la oboseal d) valori ridicate ale TA n repaus Care afirmaie despre contraciile izometrice nu este adevarat: a) reduc edemul prin efect de pomp b) tehnica este simpl c) durata exerciiilor este scurt d) solicit articulaiile Care set nu face parte din schema tehnicii Oxford: a. setul I: 10 ridicri cu 5 RM b. setul II: 10 ridicri cu 90 RM c. setul III: 10 ridicri cu 80% 10 RM
d.setulIV:10ridicricu70%10RM

136.

137.

138.

139.

140.

141.

142.

143.

ADL are ca obiective specifice rectigarea: a) forei i rezistenei musculare b) mobilitii articulare c) ndeplinirii activitilor zilnice, de munc i de agrement d) stretching-ului

Nr. Crt.

SUBIECTE Exerciiile aerobice efectuate cu perseveren dup tehnicile i parametrii necesari determin un nivel: a) sczut de fitness b) crescut de acid lactic c) crescut de fitness i o rezisten crescut la activitatea fizic d) rezisten sczut la activitatea fizic Postura corporal este influenat de 3 factori: a) ereditate, strile patologice, obinuina b) genetic, aptitudinile, atitudini c) ereditate, comportament, obinuine d) stri patologice, aptitudini, echilibru Principalul avantaj ale exerciiilor izotone cu rezisten este: a) solicit articulaia b) determin dureri articulare i musculare c) pot declana sinovite traumatice d) crete nu doar fora muscular dinamic, dar i pe cea izometric Tehnica De Lorme-Watkins nu are n structur urmtoarele seturi de exerciii: a. setul I: 10 ridicri cu 10 RM b. setul II: 10 ridicri cu 10RM c. setul III: 10 ridicri cu 10 RM d. setul IV: 5 ridicri cu 10 RM Contraindicaiile propriu-zise pentru exerciiile cu rezisten n refacerea forei musculare sunt: a) inflamaia i durerea intens articular sau/i muscular n timpul exerciiului b) respiraie anevoioas c) puls i tensiune arterial ridicat d) deficienele coloanei vertebrale Creterea forei musculare nu depinde de: a) diametrul de seciune al muchiului b) numrul unitilor motorii n aciune c) frecvena impulsurilor nervoase d) tipul articulaiei Dintre tehnicile enumerate una nu se folosete pentru obinerea inhibiiei active (IA): a) tehnica hold-relax (contracie-relaxare) b) tehnica hold-relax-contraction (contracie-relaxare-contracie) c) tehnica contractiei agonistului d) tehnica Oxford

144.

145.

146.

147.

148.

149.

150.

Teste licenta masaj i tehnici complementare 1. Aplicarea procedeelor fundamentale (principale) de masaj respect urmtoarea succesiune: A.netezirea (effleurage);friciunea;frmntatul (petrissage);baterea (tapotamentul);vibraiile B. netezirea (effleurage); friciunea; frmntatul (petrissage); baterea (tapotamentul); vibraiile, netezirea (effleurage); C. netezirea (effleurage); friciunea; vibraiile; frmntatul (petrissage); baterea (tapotamentul); netezirea (effleurage); D. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraiile; friciunea; frmntatul (petrissage) E. netezirea (effleurage); baterea (tapotamentul); vibraiile; friciunea; frmntatul (petrissage, netezirea (effleurage) 2.Friciunea constituie manevra principal prin care se acioneaz asupra muschilor n regiunile unde acetia sunt situai : A. n profunzime B. superficial C. n stratul hipodermic foarte gros D. n regiunea fesier E. abdominal la persoanele cu obezitate 3.Combinarea friciunii cu frmntatul reprezint A.o form intermediar de trecere de la friciune la frmntat B.o form intermediar de trecere spre vibraii C.. o form intermediar de trecere spre tapotament D.o asociere interzis E..o asociere indicat doar la persoanele cu un hipoderm foarte gros 4.Contracia izometric A. determin:deplasarea segmentului de corp n sens antero-posterior B. determin:deplasarea segmentului de corp n sens rotator C.. determin:deplasarea segmentului de corp n plan transvers D. determin micarea de abducie E. nu determin micare 5.Contracia muscular se realizeaz prin: A.cuplarea troponinei cu tropomiozina B.cuplarea actinei cu miozina C.aciunea ionilor de magneziu D.cuplarea ionului de calciu cu tropomiozina E.acinea ionilor de potasiu 6.Friciunea este manevr electiv pentru : A. epiderm B. derm C. hipoderm D. epiderm i derm E. nici un rspuns nu este corect 7. Frmntatul este procedeul cel mai eficient pentru masajul esuturilor A. superficiale B. profunde C. nervoase periferice 1

D.secretorii E. glabre (fr pr) 8.Sinapsa reprezint: A.legtura ntre un neuron i esutul conjunctiv B.comunicarea nerv-epiderm C.legtura dintre 2 nervi D.comunicarea nerv-derm E.locul unde se secret sudoarea 9.Tromboflebitele i flebotrombozele n primele faze : A. reprezint contraindicaii pentru orice manevr de masaj B. reprezint contraindicaii doar pentru vibraii i tapotament C. reprezint contraindicaii doar pentru frmntat D.permit doar netezirea E. doar tromboflebitele contraindic masajul 10.n cazul tumorilor maligne, masajul A.este contraindicat absolut, indiferent de stadiul bolii B.se poate face , cu avizul medicului C.se face cu acordul pacientului D.se fac doar friciuni E.este contraindicat numai n fazele terminale 11.Pregtirea minilor maseurului se face A.naintea fiecarui pacient B.dup efectuarea a trei masaje consecutive C. dup efectuarea a cinci masaje consecutive D. dup efectuarea a zece masaje consecutive E.la nceputul zilei de munc 12.Tipurile de muchi crora li se aplic de ctre maseur manevrele de masaj sunt: A.numai striat B. numai cardiac C.numai neted D.striat i neted E.striat i cardiac 13.Sarcomerul este: A.unitatea motorie a muchiului B.unitatea morfo-funcional a muchiului C.format dintr-un neuron motor si un miofilament D.din fibele musculare inervate de acelai motoneuron E.din toti motoneuronii care inerveaz un muchi 14. Interaciunea neuro-muscular se numete: A.gap junction B.desmozom C.plac motorie D.sinaps inhibitorie E.motoneuron 2

15.Pentru realizarea contraciei musculare este indispensabil: A.ionul de calciu B.ionul de magneziu C.ionul de hidrogen D. actul de cuplare a tropomiozinei cu troponina E.nici o variant nu este corect 16.Fibrele roii musculare au: A.contracie lent B.puine mitocondrii C.puine capilare D.contracie rapid E.rat aerob sczut 17.Fibrele musculare albe: A.sunt pentru efortul susinut lung timp,fr perioade de recuperare B. sunt pentru un efort intens, de scurt durat cu perioade prelungite de recuperare C.obosesc greu D.au multe mitocondrii E.nu au deloc capilare 18.Limfa membrelor inferioare este drenat printr-un sistem limfatic : A.superficial B.profund C.care ajunge la nivelul ganglionilor limfatici apicali D.dublu, profund i superficial E.situat n ganglionii subscapulari 19.Manevrele de apel din cadrul drenajului limfatic favorizeaz A. contracia colectorilor B. aspirarea lichidului interstiial n vase C. contracia colectorilor i aspirarea lichidului interstiial n vase D. ntinderea cutanat E.tromboza vaselor 20. n limfedemul secundar, posibilitile contractile ale vaselor, care sunt stimulate iniial prin hiperpresiune A.sunt exacerbate B. sunt depite C.sunt normale D.trec alternativ de la contracie la dilatare E.toate variantele sunt incorecte 21. Manevrele utilizate n drenajul limfatic trebuie s fie de intensitate extrem de mic A.pentru a evita creterea permeabilitii vaselor prin stimulare histaminic B.iniial, urmate de manevre mai dure C.pentru a stimula trecerea lichidelor in spaiul interstiial D.pentru a stimula schimbul lichidian cu esuturile adiacente E.pentru a contracara peristaltismul limfaticelor

22.Scopul drenajului limfatic este A.trecerea limfei n spaiul interstiial B.crearea de colaterale limfatice C. numai captarea macro-moleculelor proteice D.doar evacuarea lichidului limfatic resorbit E. captarea macro-moleculelor proteice i evacuarea lichidului limfatic resorbit 23.Drenajul limfatic este realizat prin: A.masajul ganglionilor limfatici B. manevra de apel (de evacuare) C. manevra de resorbie (de captaj) D. A i B E. A,B i C 24.Structurile anatomice asupra crora acioneaz masajul sunt: A.pielea i muschii B.muchii i articulaiile C.pielea, muchii i articulaiile D. aponevrozele,pielea, muchii i articulaiile E.organe interne, piele, muchi, articulaii 25.Receptorii pielii asupra crora acioneaz masajul sunt: A.doar cei tactili B. de temperatur C.cei ai durerii D. tactili i ai durerii E.tactili, ai durerii, de temperatur 26.Masajul poate atenua durerile prin: A.excitarea fibrelor A delta B,excitarea fibrelor amielinice C C.prin aciune asupra ambelor tipuri de fibre,A delta i C D.excitarea fibrelor tactile i inchiderea porii din cornul dorsal medular pentru excitaiile nociceptive E.stimularea sistemelor descendente , inhibitorii ale durerii 27.Fusul neuro-muscular conine: A.fibre motorii B.fibre senzitive C.fibre motorii i senzitive D.fibre simpatice E.fibre parasimpatice 28.In timpul masajului care produce vazodilataie superficial, in reeaua vascular profund apare: A.vazodilataie B.vazoconstricie 4

C.congestie D. B i C E.deschidere de capilare suplimentare 29. Prin friciune, frmntat i tapotament, manevre energice, se produce : A.vazodilataie n profunzime, prin aciune histamino-serotoninergic B.vazoconstricie n profunzime, prin aciune histamino-serotoninergic C. vazodilataie n profunzime, prin aciune adrenergic D. vazodilataie n profunzime, prin aciunea substanei P E. toate variantele sunt incorecte 30.Durerea referit apare datorit : A.convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul ventral medular cu fibrele motorii B. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul dorsal medular cu fibrele durerii viscerale C. convergenei fibrelor tactile dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii viscerale D. convergenei fibrelor parasimpatice dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii viscerale E. convergenei fibrelor simpatice dintr-o zon a pielii n acelai segment din cornul lateral medular cu fibrele durerii viscerale 31.Masajul Cyriax se execut cu 2 degete A.printr-o friciune profund,transversal, perpendicular pe fibrele musculare B. printr-o friciune profund,transversal, paralel pe fibrele musculare C. printr-o friciune superficial, longitudinal, perpendicular pe fibrele musculare D. printr-o friciune profund,transversal, indiferent de direcia fibrelor musculare E. printr-o friciune profund,longitudinal, indiferent de direcia fibrelor musculare 32. Procesele inflamatorii in faza acuta, TBC i sindroamele hemoragipare reprezint: A.contraindicaii relative ale masajului B.afeciuni ce beneficiaz de masaj C. afeciuni ce beneficiaz numai de effleurage D.contraindicaii absolute ale masajului E.afeciuni n care se poate aplica doar tapotamentul 33.Epidermul A.este lipsit de vase sanguine B.are o bogat reea capilar C.are att vascularizaie venoas ct i arterial D.are doar artere mari i mijlocii E.conine papile 34. Manevrele de tapotament sunt A.cele mai excitante manevre de masaj B. cele mai puin excitante manevre de masaj C.manevre de ncepere a masajului D.manevre ce se aplic la nceputul i n finalul edinei E.indicate n bolile infecto-contagioase

35. Efectele locale ale masajului sunt datorate ,n general ,aciunii: A.chimice B.reflexe C.mecanice D.chimice i reflexe E.mecanice i chimice 36. Tendinita, tenosinovita i entezita beneficiaz de masaj A. cu ghea indiferent de stadiul evolutiv B. cu ghea , n faza acut C. cu ghea, n faza cronic D.doar la sportivi E.doar n lipsa altor posibiliti terapeutice 37.n miozitele de efort A.nu se face diagnostic diferenial cu ruptura muscular B. se face masaj,dar, doar manevre blnde C. se face masaj,dar, doar manevre energice D. se face o alternan de manevre blnde i energice E.rareori masaj 38. n recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate A. masajul terapeutic se asociaz simultan cu kinetoterapia specific B. masajul terapeutic nu se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului muscular. C.se aplic doar netezire D.se aplic doar vibraii E.se aplic netezire i vibraii 39.n paralizia facial de tip periferic A.se aplic neteziri, friciuni, ciupituri i batere B.nu se face masaj C. se aplic neteziri i friciuni D. se aplic neteziri i batere E. se face doar batere 40.n pareza i paralizia de neuron motor central, se aplic A.manevre mai dure B.manevre de slab intensitate C.masajul general D.restricii absolute pentru masaj E.preferenial, masajul instrumental 41.n stadiul mediu al arteritelor, masajul se face A.in sens centripet B.n sens centrifug C.n ambele sensuri D.doar subacval E.doar uneori

42.Sunt clasificate ca manevre secundare de masaj: A.netezirea i tapotamentul B.vibraiile C.friciunile D.effleurajul E.rulatul, cernutul, presiunile i ciupiturile 43. Din punct de vedere tehnic, procedeele de tapotament se grupeaz n: A. manevre de tocat: cu marginea cubital (cubito-palmar sau cubito-dorsal), cu 1/3 inferioar a antebraului, cu vrful degetelor (tangenial, n mnunchi de nuiele B. manevre de bttorit: cu palma n cup sau ventuz i cu pumnul cubital sau palmar C. manevre de plescit sau lipit: cu faa palmar a minii sau a degetelor D. manevre de percutat: cu vrful degetelor E.toate manevrele menionate la A,B,C i D 44.Masajul are ca efecte generale: A.diminuarea metabolismului bazal B. stimularea funciilor aparatelor cardiovascular i respirator C.insomnie D.oboseal E.diminuarea tonusului organelor cavitare 45. Masajul A. accelereaz procesele de resorbie i de regenerare la nivelul esuturilor inflamate aseptic. B.intensific simptomatologia algic C. favorizeaz hipertoniile musculare D. favorizeaz contracturile musculare E.nici o variant nu este corect 46.Durata unei edine de masaj regional este de A.30-60 minute B.10-15minute C.peste 60 de minute D.15-30 minute E.30 minute 47.Luxaia A.beneficiaz de masaj B.necesit masaj doar pentru sechele ca tulburri vasculo-trofice i laxitate capsulo-ligamentar C.necesit doar repaus absolut D.nu are nevoie de tratament ortopedic E. beneficiaz numai de masaj instrumental 48. n recuperarea hipotrofiilor musculare de inactivitate A. masajul terapeutic se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului muscular. B. masajul terapeutic nu se asociaz simultan cu kinetoterapia specific creterii tonusului i volumului muscular C. masajul terapeutic se asociaz simultan cu elongaiile D.se indic doar kinetoterapie 7

E.se face doar masaj terapeutic 49.Vibraiile fine i prelungite A.reduc sensibilitatea pielii i a tesuturilor subiacente B.reduc stratul adipos C.au efecte excitante pe sistemul nervos central D.au efecte excitante la nivelul pielii E.se mai numesc trepidaii 50. Traciunile, tensiunile i scuturrile acioneaz mai ales asupra A.muchilor B.articulaiilor C.pielii D. articulaiilor i esuturilor periarticulare E.esutului subcutanat

BFKT, licenta 2013 Subiecte grila. Recuperare in afectiuni pediatrice 1. Infirmitatea motorie central (paralizia cerebral infantil) este o boal neurologic ne progresiv datorat distrugerii esutului cerebral: A. anterior naterii B. n timpul naterii C. imediat dup natere D. A,B,C sunt corecte 2. Anomaliile motorii din paralizia cerebral infantil se asociaz cu tulburri neurologice , cu excepia: A. senzoriale B. cognitive C. de comunicare D. progresive 3. n paralizia cerebral infantil manifestrile neurologice sunt prezente din primele luni de via, cu excepia: A. alimentaiei perfecte B. agitaiei psihomotorii C. iptului ascuit D. aspectului de sugar rigid, 4. n paralizia cerebral infantil manifestrile neurologice sunt prezente la sugarul mai mare, cu excepia: A. ntrzierii performanelor psihomotorii B. poziiilor neobinuite C. retardului mental D. interesului deosebit pentru mediu nconjurtor 5. Recuperarea funcional n paralizia cerebral infantil are urmtoarele deziderate, cu excepia: A. corectarea posturii anormale. B. ameliorarea hipertoniei i spasticitii C. promovarea micrilor normale i anormale D. reeducarea sensibilitii 6. Tehnicile de recuperare funcional n paralizia infantil cuprind urmtoarele, cu exepia: A. relaxarea B. masajul C. micaril pasive D. compreselor reci 7. Paralizia cerebral infantil mai este cunoscut sub denumirea de: A. Paralizie cerebral neprogresiv B Encefalopatie cronic infantil C. Infirmitate motorie cerebral D. A,B,C, sunt corecte 8. Factorii etiologici prenatali din paralizia cerebral infantil sunt urmtorii, cu excepia : 1

A. infeciilor intrauterine B. factorilor genetici C. ocului neo-natal D. malformaiilor cerebrale 9. Factorii etiologici perinatali din paralizia cerebral infantil sunt urmtorii, cu excepia : A. traumatismul la natere B. prematuritatea i postmaturitatea C. icterul fiziologic D. icterul sever 10. Factorii etiologici postnatali din paralizia cerebral infantil sunt urmtorii, cu excepia : A. traumatismul cranio-cerebral B. alimentaia la sn D. infeciile C. coagulopatii 11. Recuperarea individualizat n paralizia cerebral infantil cuprinde programe de: A. kinetoterapie B. ergoterapie C. psihoterapie D. A,B,C sunt corecte 12. Manifestrile clinice ale astmului bronic sunt urmtoarele, cu excepia: A. atacuri periodice de wheezing B. absena tusei C. scurtarea cronic a respiraiei D. atacuri de dispnee paroxistic 13. Dup severitatea clinic ,astmul bronic se clasific astfel: A. astmul intermitent (treapta I) B. astmul persistent uor (treapta II ) C. astmul persistent moderat(treapta III D. A,B,C sunt corecte 14. Explorarea funcional pulmonar cuprinde : A. Capacitate vital normal sau uor crescut B. VEMS, PEF sczute C. Test de efort: VEMS sczut cu 20% D. A,B,C sunt corecte 15. Medicamentele pentru controlul pe termen lung al astmului bronic sunt, cu excepia: A. Seretide B. Salmeteroll C. Singulair D.Ventolin

16. Kinetoterapia respiratorie cuprinde urmtoarele : 2

A. gimnastic respiratorie: B. utilizarea respiraiei abdominale, C. evitarea insuficienei respiratorii D. A,B,C sunt corecte 17. Obiectivele din gimnastica respiratorie n astmul bronic sunt: A. Creterea amplitudinii respiraiei B. Tonificarea musculaturii respiratorii C. Diminuarea frecvenei respiratorii, D. A,B,C sunt corecte. 18. Scopurile kinetoterapiei din astmul bronsic sunt: A. Mrirea sau micorarea pauzelor dintre inspir expir B. Creterea amplitudinii micrilor respiratorii. C. Creterea capacitii de efort cu ameliorarea sindromului obstructiv D. A,B,C sunt corecte. 19. Complicaiile astmului bronic sunt, cu excepia. A. Oboseala respiratorie B. Cordul pulmonar cronic C. Efectele adverse ale medicaiei D. Creterea cantittii de oxigen din snge. 20. Prognosticul n astmul bronic este influenat de: A. antcedentele de atopie, B. frecvena crizelor C. episoadele infeciose D. A,B,C sunt corecte. 21. Definiia artritei juvenile idiopatice cuprinde, cu exceptia: A. Debutul bolii naintea vrstei de 16 ani B. Artrita cu evoluie de peste 6 sptmni C. Durere articular cronic D. Cauza bolii este cunoscut 22. Rspndirea artritei juvenile idiopatice (epidemiologia bolii ) este n funcie de: A. vrsta B. sex, ras C. condiii geografice D. A,B,C sunt corecte. 23.Manifestrile clinice ale artritei juvenile idiopatice din forma poliarticular cuprind, cu excepia: A. Tumefacii articulare B. Redoare matinal C. Durere cronic D. Somn linitit 24. Manifestrile clinice ale artritei juvenile idiopatice din forma sistemic cuprind, cu excepia: 3

A. Febra persistent de peste 2 sptmni B. Artrita C. Hepato-splenomegalia D. Lipsa adenopatiilor periferice 25. Tratamentul recuperator al artritei juvenile idiopatice cuprinde, cu excepia: A. Activiti sportive adecvate stadiului funcional B. Masajul terapeutic C. Terapia ocupaional D. Sporturi de performan 26. Terapia fizic i ocupaional n artrita juvenil idiopatic are urmtoarele roluri: A. Amelioreaz durerea i spasmul muscular B. Prezerv funciile musculo-scheletale C. Reduce disconfortul fizic i psihic D. A,B,C sunt corecte. 27. Definiia spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepia: A. Afectarea axial B. Artrita periferic migratorie i autolimitat la dou sptmni C. Entezita D. Talagiile 28. Etiopatogenia spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepia: A. Factorii genetici B. Infeciile digestive C. Infecile genito-urinare D. Septicemia 29. Manifestrile articulare ale spondilartropatiei juvenile cuprind, cu excepia: A. Artrita periferic B. Durerile de spate C. Redoarea matinal D. Capaciatea din ce n ce mai sporit de efort 30. Tratamentul farmacologic al spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepia A. Antiinflamatoarelor nesteroidiene B. Medicamentele modificatoare de boal C. Agenii biologici D. Masajul terapeutic 31. Tratamentul recuperator al spondilartropatiei juvenile cuprinde, cu excepia: A. reducerea durerii B. controlul inflamaiei C. prevenirea sau controlul distruciei articulare D. A,B,C sunt corecte.

32. Definiia artritei reactive cuprinde : 4

A. boal inflamatorie B manifestri sistemice predominant articulare C aprute la distan de o infecie digestiv sau genito-urinar D. A,B,C sunt corecte. 33. Factorii de risc ai artritei reactive cuprind, cu excepia : A. Factorii de mediu B. Predispoziia genetic C. Vrsta, sexul, rasa D. Alimentaia natural 34. Manifestrile clinice clasice ale artritei reactive sunt urmtoarele , cu excepia: A. Artrita B. Conjunctivita C. Uretrita D. Meningita 35 Evoluia i prognosticul artritei reactive depind de urmtoarele semne: A. Debutul la vrst mic B. Terapia precoce C. Antibiotice specifice D. A,B,C sunt corecte. 36. Terapia fizical a artritei reactive cuprinde, cu excepia A. Iniiere precoce B. Continuare consecvent C. Exerciii individualizate D. Efort fizic prelungit i intens. 37. Formele clinice ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) sunt urmtoarele, cu excepia: A. pulmonar B. intestinal C. interstiial D. mixt 38. Manifestrile pulmonare ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) n perioada de sugar sunt urmtoarele, cu excepia: A. Infeciile respiratorii recurente B. Dispneea cu wheezing C. Tusea cronica D. Diareea acuta 39. Manifestrile pulmonare ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) n perioada copilriei sunt urmtoarele: A. Infecii respiratorii cronice B. Cianoza C. Tusea recurent D. A,B,C sunt corecte.

40. Manifestrile pulmonare ale fibrozei chistice (mucoviscidozei) n etapa adultului tnr sunt urmtoarele, cu excepia: A. tuse cronic sau recurent, chintoas, obositoare, ineficient B. expir prelungit cu wheezing C. fr manifestri de astm bronic atipic D. Pneumonii recurente; infecii cu stafilococ auriu i bacilul piocianic 41 Exacerbrile pulmonare acute uoare n fibroza chistic (mucoviscidoz) cuprind urmtoarele msuri, cu excepia: A. Drenaj postural B. Kinesiterapie respiratorie B. Interzicerea utilizrii antibioticelor pe cale oral D Lumizarea cilor respiratorii prin inhalare de alfa dornaz (Pulmozym) 42. Rinofaringita acut este definit prin, cu excepia: A. rceala comun B. rceala obinuit C. inflamaia de natur infecioas a mucoasei nazofaringiene D. infecie grav a unui lob pulmonar 43. Manifestrile clinice ale rinofaringitei acute la sugar sunt reprezentate de, cu excepia: A. febrei de 38 39C timp de 2-3 zile B. nelinite i iritabilitate C. somn foarte linitit D. fenomene grave de deshidratare prin diaree 45. Manifestrile clinice ale rinofaringitei acute la copii mici sunt reprezentate de, cu excepia: A. febr de 38 39C timp de 2-3 zile B. semne de insuficien respiratori C. rinoree i obstrucie nazal D. tranzit intestinal normal 46. Manifestrile clinice ale rinofaringitei acute la copii mari sunt reprezentate de, cu excepia: A. prurit anal, B. strnut C. secreie apoas D. frisoane 47. 46. Manifestrile clinice ale rinofaringitei acute la adolesceni sunt reprezentate de, cu exepia: A. dureri musculare B. astenie, anorexia i febra moderat C. bun dispoziie D. cefalee

48. Tratament simptomatic ale rinofaringitei acute cuprinde, cu excepia: A. aspirarea secreiilor nazale (pompi - cauciuc) B. instilaii nazale cu NaCl 9 (sugar), 3-4 pic. 5-6 ori/zi, n fiecare narin, nainte de fiecare mas. C. secreii purulente - instilaii nazale cu sruri de argint coloidal 0,5-1% D. antibiotice cu spectru larg 49. Tratament patogenic al rinofaringitei acute cuprinde, cu excepia: A. biostimulare cu laser de mic putere (LLLT) 0,2- 05,j/cm2 B. Agenii nucleozidici (Ribavirina) n infecii cu Virus Sinciial Respirator C. Administrarea de soluii uleioase pentru mucoasa uscat D. Paracetamol n doz de 50 mg/kg/zi, n 3 prize 50. Tratament adenoiditei cronice cuprinde, cu excepia: A. Antibiotice pe cale sistemic B. Corticosteroizii prin spray nazal C. Reducerea aportului de lichide D. Terapia chirurgical adenoidectomia

SUBIECTE LICENTA BFKT 2013 RECUPERARE IN BOLI RESPIRATORII 1. Caile respiratorii sunt formate din: a) cavitate nazala, faringe, laringe, trahee, bronhii b) faringe, laringe, trahee, bronhii c) cavitate bucala, faringe, laringe, trahee, bronhii d) cavitate nazala, laringe, trahee 2. In structura plamanilor exista: a) segmente, lobuli, acini, alveole b) lobi, segmente, acini, alveole c) lobi, segmente, lobuli, acini, alveole d) lobi, segmente, lobuli, acini 3. Contractia muschilor inspiratori modifica: a) diametrul cranio-caudal (vertical), sagital (transversal lateral), antero-posterior b) diametrul cranio-caudal (vertical) c) sagital (transversal lateral) d) antero-posterior 4. Valorile normale ale frecventei respiratorii sunt: a) 12-14 respiratii /min. b) 20-22 respiratii/min. c) 16-20 respiratii/min. d) 14-18 respiratii/min 5. Cel mai corect tip de respiratie este: a) respiratia abdominala b) respiratia costala c) respiratia claviculara d) sumarea celor 3 tipuri de respiratie 6. Fazele unei respiratii corecte sunt: a) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor b) deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor c) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior si cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor 7. Reflexele respiratorii de aparare sunt: a) tusea, sughitul, stranutul b) tusea, sughitul, c) sughitul, d) sughitul, stranutul 8. Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator: a) aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului, perimetria toracica b) testul apneei, testul lumanarii, c) testul formarii bulelor de apa, testul conversatiei si a cititului d) toate testele 9. Pentru evaluarea paraclinica a plamanului se utilizeaza: a) examenul radiologic b) examenul radiologic si scintigrafia c) spirograma d) examenul radiologic, scintigrafia, spirograma, testarea de efort
1

10. Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt: a) relaxarea, posturarea de facilitare, posturarea de drenaj b) posturarea, gimnastica corectoare, gimnastica respiratorie propriu-zisa c) antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala d) toate cele enumerate la punctele a,b,c 11. Relaxarea se poate obtine: a) doar extrinsic b) doar intrinsic c) prin metode extrinseci si intrinseci d) nu se obtine 12. Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt: a) administrarea de sedative b) administrare de tranchilizante c) relaxarea Yacobson, autotraining Shultz, metode de relaxare din Yoga d) vibromasaj si hidroterapie 13. Posturarea bolnavului pentru a obtine facilitare si relaxare se realizeaza in pozitia: a) doar decubit dorsal, b) ortostantism, sezand, decubit lateral cu capul pe o perna, semisezand c) decubit ventral d) doar sezand 14. Indicatiile drenajului bronsic sunt: a) in chirurgie (incarcarea bronsica post anestezie), in medicina interna (toate bolile pulmonare ce presupun incarcare pulmonara cu secretii), in neurologie (bolnavii imobilizati la pat, comatosi) b) postanestezie c) bronsiectazii, bronsite cronice d) pacienti cu ventilatie artificiala prelungita 15. Sindromul respirator obstructiv se defineste ca fiind: a) tumora bronhica b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer c) existent unui corp strain intrabronhic d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar 16. Sindromul restrictiv respirator se defineste ca fiind: a) tumora bronhica b) cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer c) existent unui corp strain intrabronhic d) afectarea compliantei maxime a sistemului toracopulmonar 17. Caracteristicele disfunctiei ventilatorii mixte : a) scaderea capacitatii vitale, scaderea VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau b) scaderea capacitatii vitale c) scaderea VEMS sub 70% d) scaderea VEMS sub 40% 18. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt: a) scaderea VEMS sub 70% b) scaderea capacitatii vitale (CV) c) scaderea VEMS si a CV d) scaderea Indicelui Tiffneau 19. Caracteristicile disfunctiei ventilatorii restrictive sunt:
2

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

a) scaderea VEMS sub 70% b) scaderea capacitatii vitalae (CV) c) scaderea VEMS si a CV d) scaderea Indicelui Tiffneau Tehnica corecta a tusii cuprinde: a) pozitionarea corpului in timpul tusei b) modalitatea de control a respiratiei c) tonifierea musculaturii expiratorii d) toate cele enumerate la punctele a,b,c, Gimnatica corectoare se adreseaza: a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva Gimnatica respiratorie propriu-zisa se adreseaza: a) doar afectiunilor pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva b) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie de tip mixt c) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie restrictiva, mixta si obstructiva d) afectiunile pulmonare cu disfunctie respiratorie obstructiva Raportul dintre timpii respiratori ai unui bolnav respirator trebuie sa ajunga la: a) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,2 b) raportul inspiratie/expiratie = 1/1 c) raportul inspiratie/expiratie = 1/1,5 d) raportul inspiratie/expiratie = 1/2 Terapia ocupationala se defineste ca fiind: a) utilizarea unor activitati adecvate profesiei bonavului si stadiului bolii, cu caracter recreativ, cu scopul reeducarii functionale a bolnavului b) munca in folosul comunitatii c) terapie de reinsertie sociala d) readaptare functionala Tulburarile functionale (simptomele) afectiunilor respiratorii sunt: a) dispneea, tusea b) dispneea, tusea, expectoratia c) expectoratia, hemoptizia d) dispneea, tusea, expectoratia, hemoptizia n testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiva a intensitatii efortului la fiecare treapta de efort este de: a) 10 W b) 25-30 W c) 40 W d) 50 W Care afirmatie referitoare la obiectivele kinetoterapiei respiratorii este falsa: a) relaxarea b) asuplizarea c) tonifierea musculaturii membrelor d) asigurarea unui drenaj respirator si a sinergismului ventilator Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte: a) asistenta verbala sau audio-vizuala asociata cu tehnicile de relaxare b) tractiunile si manipulrile c) termoterapia si electroterapia
3

d) masajul 29. Programele de recuperare respiratorie nu includ: a) ventilatia mecanica asistata b) aerosolterapia si exigenoterapia c) respiratia in presiune negativ intermitenta d) exercitii de vorbire 30. Modificarile adaptative respiratorii aparute in antrenamentul aerobic sunt reprezentate de: a) cresterea frecventei respiratorii in mod special b) cresterea volumelor respiratorii c) scaderea volumelor respiratorii d) scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara 31. Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati fizice: a) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in prezenta oxigenului b) orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic in absenta oxigenului c) numai activitati sportive specifice d) orice activitate sportiva 32. Conform principiului incarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie: a) la acelasi nivel cu activitatile cotidiene b) crescuta brusc pentru a produce cresterea fortei musculare c) crescuta progresiv d) scazuta progresiv 33. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizeaza disfunctia ventilatorie obstructiva: a) hipersecretia (hipercrinia) si vascozitatea crescuta (discrinia) a mucusului bronsic b) bronhospasmul c) edemul mucoasei d) procese fibrotice bronsice si peribronsice 34. Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt reversibile: a) hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice b) procesele fibrotice bronsice si peribronsice c) atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene d) bronhospasmul 35. Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare, unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv sunt: a) reeducarea raportului inspir/expir b) scaderea obstructiei dinamice din expir c) corectarea inegalitatii de distributie d) ventilatia mecanica 36. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia ca musculatura respiratorie si mareste travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistenta crescuta in sindromul obstructiv) prin urmatoarele modalitati: a) cresterea tensiunii de contractie a muschilor in activitate b) scaderea tensiunii de contractie a muschilor in activitate c) contractia muschilor inspiratori de rezerva (de obicei, muschi inactivi in respiratia de repaus) d) contractia muschilor expiratori (inactivi n respiratia de repaus) 37. Care afirmatie este falsa referitoare la afirmatia: Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate in considerare in corelatie directa cu perturbarea travaliului ventilator, unul
4

38.

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv, sunt: a) tonifierea musculaturii respiratorii b) reeducarea ritmului respiratiei c) reeducarea frecventei respiratiei d) oxigenoterapia Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei respiratorii denumita: a) insuficienta respiratorie partiala b) insuficienta respiratorie grava c) insuficienta respiratorie de perfuzie d) insuficienta respiratorie totala Caracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva sunt: a) complexitatea metodelor b) simplicitatea metodelor c) absenta masurilor de profilaxie din componenta programului d) intermitenta aplicarii lor Dintre metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva nu face parte: a) indepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari b) corectarea factorilor patologici extrapulmonari de intretinere sau agravare a disfunctiei ventilatorii obstructive c) dezobstructia bronsica d) cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele componente: a) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei b) pozitionarea corpului in timpul tusei, cu adoptarea altor pozitii de evitare a celor de facilitare a tusei c) controlul respiratiei in accesul de tuse d) emiterea unui zgomot de tuse cu sunet rotund, surd Respiratia abdominala se invata in diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar, ordinea corecta a acestora fiind: a) decubit dorsal, sezand, ortostatism, mers b) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal c) decubit dorsal, ortostatism, mers, sezand d) sezand, ortostatism, mers, decubit dorsal Care este afirmatia falsa referitor la: Controlul si coordonarea respiratiei prin kinetoterapie respiratorie la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva include urmatoarele aspecte: a) reducerea ritmului respirator b) cresterea ritmului respirator c) controlul volumului curent d) controlul fluxului de aer Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde: a) relaxarea b) posturarea c) gimnastica corectoare d) refacerea posturii si aliniamentului Care este afirmatia falsa in legatura cu: Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: a) corijarea curburilor patologice ale gatului si pozitiei capului b) corijarea pozitiei umerilor si scapulei c) corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare
5

d) conservarea pozitiei si mobilitatii existente ale bazinului 46. Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde: a) posturi relaxante b) posturi facilitatorii c) posturi de drenaj d) posturi corective 47. Care este afirmatia falsa: Pacientului dispneic ii sunt caracteristice urmatoarele posturi / pozitii facilitatorii: a) in seznd "postura rezemat de spatar" b) posturarea conform sistemului celor "5 perne in scara c) spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazuti, membre inferioare usor flectate d) in sezand "postura aplecat inainte" 48. Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie: a) inainte de masa b) dupa masa c) seara d) dimineata 49. Aspectele care nu caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt: a) dureaza aproximativ 40 minute pentru intreg plamanul b) se efectueaza dupa masa c) se efectueaza inainte de masa d) sunt urmate de tapotament 50. Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include: a) tratarea cauzei supraincarcarii b) ameliorarea ventilatiei alveolare c) dezobstructia bronsica d) antrenamentul la efort

25.06.2013

Conf. Dr. Paraschiva Postolache

TESTE LICENTA RECUPERARE IN REUMATOLOGIE 1. Tabloul clinic al poliartritei reumatoide include urmatoarele cu exceptia: A. Durere inflamatorie (in cea de-a doua jumatate a noptii) la nivelul articulatiilor membrelor; B. Redoare matinala (durata peste 30 minute); C. Limitare mobilitatii articulatiilor afectate; D. Radialgii lombare cu character inflamator; 2. Mana reumatoida cuprinde urmatoarele deformari caracteristice cu exceptia: A. Degete in ciocan; B. Degete in gat de lebada"; C. Police in Z; D. Mana in dos de camila. 3. Obiectivele kinetoterapiei in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu exceptia: A. mentinerea sau cresterea mobilitatii articulare; B. mentinerea sau reeducarea prehensiunii de forta si finete; C. mentinerea stabilitatii si mobilitatii articulare si a mersului; D. mentinerea amplitudinii respiratorii. 4. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul fizical in poliartrita reumatoida NU sunt adevarate? A. Electrostimulare antalgica, antiinflamatorie, rezorbtiva, trofica si de mentinere a tonusului muscular este promovata in poliartrita reumatoida; B. Electroterapia este contraindicata in etapa de cronicitate a bolii; C. Laserterapia pe puncte dureroase este indicata in artrita ce caracterizeaza boala; D. Hidroterapia/ balneoterapia sunt contraindicate in poliartrita reumatoida; 5. Tratamentul recuperator in poliartrita reumatoida include urmatoarele, cu exceptia: A. Electroterapie B. Terapie ocupationala C. Kinetoterapie D. Hidrotermoterapie 6. Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia: A. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace; B. afectare periferica poliartriculara; C. afectare sistemica (ochi, digestiv, genito-urinar); D. raspuns bun la adminstrarea AINS. 7. Debutul tipic in spondilita anchilozanta poate fi definit prin urmatoarele, cu exceptia: A. Durere inflamatorie lombara joasa sau lombo-sacro-fesiera, cu iradiere in pata ulei pe toate segmentele vertebrale; B. Sciatica in bascula; C. Artrita cronica simetrica afectand peste 6 articulatii ale membrelor; D. Redoare matinala cu durata sub 30 minute; 8. Deficitele functionale in spondilita anchilozanta NU cuprind: A. tulburari de statica vertebrala (redresare lombara, accentuarea cifozei dorsale, anteproiectia coloanei cervicale); B. tulburari de dinamica vertebrala (segmentara sau pentru intreaga coloana vertebrala); C. disfunctie ventilatorie restrictiva, consecinta a procesului de inflamatie si osificare a articulatiilor costo-vertebrale si costo-sternale; D. afectarea prehensiunii; 9. Obiectivele tratamentului kinetic postural in spondilita anchilozanta (SA) sunt urmatoarele, cu exceptia: A. evitarea/ limitarea deformarilor si a deposturarilor coloanei vertebrale; B. mentinerea tonusului musculaturii paravertebrale; C. mentinere ventilatiei toracice adecvate pentru asigurarea optima a volumelor pulmonare mobilizabile; D. tratamentul kinetic postural nu este eficient in SA. 10. Principalele elemente de fizioterapie utilizate in spondilita anchilozanta NU includ: A. Electroterapia antalgica; 1

B. Laserterapia pe punctele dureroase; C. Crioterapia in faza cronica; D. Aplicatiile de parafina in etapele acute ale SA; 11.Codul comportamental al soldului operat referitor la ceea ce trebuie fcut NU presupune: A. exerciii fizice regulate pentru meninerea funciei mioartrokinetice; B. mers regulat cu nclminte cu talpa moale, pe teren accidentat; C. controlul greutii corporale; D. repaus cu o pern ntre genunchi; 12.Care dintre urmatoarele atitudini sunt indicate in etapa imediat postchirurgie a soldului? A. posturarea corect a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat extins, n uoar abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o ptur fcut sul); B. exerciii respiratorii; C. posturarea corect a membrului operat (decubit dorsal, membrul operat flectat, n uoar abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o ptur fcut sul); D. pedalaje glezne. 13.Clinic, coxartroza NU se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Durere inflamatorie la nivelul articulatiei coxo-femurale; B. Poziiile vicioase ale soldului (abductie, rotatie interna a membrului inferior, eventual flexum compensator de genunchi); C. Amiotrofii ale musculaturii fesiere; D. Limitare amplitudinii articulare; 14.Tratamentul non-farmacologic in artroza de sold NU are in atentie: A. evitarea suprasolicitrii articulare; B. reducere ponderal; C. evitarea poziiilor vicioase; D. utilizare crja sau baston ( de partea oldului afectat); 15.Urmatoarele afirmatii referitoare la artroplastia totala de sold (Endoprotezare) NU sunt adevarate: A. este indicata in stadii avansate de boala, cand resursele terapeutice conservatorii sunt depasite; B. se poate realiza in orice etapa a coxartrozei, indiferent de severitate, intrucat amelioreaza simptomatologia si functia articulara; C. se prefera la varstnic intrucat proteza are o durata de viata limitata, maxim 15 ani; D. reduce simptomatologia si reda functia articulatiei afectate promovand independenta pacientului; 16. Unul din dezideratele terapeutice in coxartroza este: A. conservarea / obinerea a cel puin 30 grade de flexie, extensia complet a articulaiei, tonifierea abductorilor i extensorilor; B. conservarea / obinerea a cel puin 30 grade de extensie, flexia complet a articulaiei, tonifierea adductorilor i flexorilor; C. conservarea / obinerea a cel puin 30 grade de flexie, extensia complet a articulaiei, tonifierea abductorilor i extensorilor; D. conservarea / obinerea a cel puin 50 grade de flexie si tonifierea extensorilor. 17. Gonartroza NU reprezinta: A. o artropatie cronica degenerativ; B. o artropatie inflamatorie imuna; C. o afectiune degenerative a articulatiei genunchiului ce apare cu prevalen crescut la sexul feminin ; D. artroza articulatiei genunchiului; 18. NU este adevarat referitor la aplicatiile de curent diadinamic in gonartoza: A. se fac cu patru poli activi; B. polii se plaseaza latero-lateral ; C. polii se plaseaza pe traiectul nervului crural ; D. se aplica doar in etapa de acutizare a patologiei artrozice ; 19. Regulile generale, de igiena a coloanei vertebrale includ urmatoarele, cu exceptia: A. Posturare corecta; B. Repaus plan semidur, perna mica C. Evitarea efortului fizic, purtarii de greutati, mersului si ortostatismului prelungit D. Promovarea caldurii locale, mai ales in perioada hiperalgica 2

20.Tabloul clinic al sindromului lombo-radicular NU cuprinde urmatoarele: A. Durerea vertebral lombara; B. Durerea radicular pe traiectele C5-C7 ; C. Poziia vicioas a coloanei, si anume: scolioza, redresare, hiperlodoza lombara; D. Contractura muscular paravertebral reflex; 21.Sciatica discala NU are urmatoarele caracteristici: A. Factor declansator (efort, traumatism, etc) B. Debut brusc C. Durere vertebrala + radiculara mecanica D. Traiect tipic multiradicular 22. Poliartrita reumatoida se caracterizeaza prin: A. artrite ale articulatiilor mici ale membrelor bilateral si simetric B. artrite asimetrice ale articulatiilor mari ale membrelor asimetric C. artrite asimetrice ale articulatiilor mici ale membrelor D. nu afecteaza niciodata articulatiile mici ale membrelor. 23. Kinetoterapia in patologia discala NU face apel la urmatoarele programe: A. Kabat, cu rol decontracturant; B. School back (scoala spatelui); C. Williams progresiv; D. Codman; 24. Care entitate NU face parte din patologia abarticulara a umarului: A. Umarul hiperalgic; B. Umarul simplu dureros; C. Umarul mixt; D. Sindromul umar mana; 25.Urmatoarele NU sunt folosite in terapia umarului hiperalgic: A. Laserterapia; B. Aplicatiile de parafina; C. Electroterapia antalgica; D. Baile galvanice; 26. Articulatii afectate de poliartrita reumatoida (PR) sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Articulatiile mici ale mainii: carp, metacarpofalangiene, interfalangiene proximale; B. Articulatiile sacroiliace; C. Articulatiile axiale: segmentul C1-C2; D. Articulatiile coxo-femurale; 27. Deficitele functionale ce necesita interventia tratamentului recuperator la pacienti cu poliartrita reumatoida includ urmatoarele, cu exceptia: A. Distructie articulara B. Limitarea mobilitate articulara C. Afectare prehensiune forta/ finete D. Afectarea respiratorie 28.Obiective terapeutice in poliartrita reumatoida NU au in atentie: A. Diminuarea durerii si inflamatiei B. Mentinerea/ Ameliorare/ maximizarea functionala articulara C. Prevenirea/ minimizarea dizabilitatii si afectarii functionale D. Promovarea respiratiei tip abdominal 29.Tratamentul recuperator in faza de cronicitate a poliartritei reumatoide NU include: A. Ameliorare durere prin electroterapie antalgica; B. Cresterea fortei musculare prin exercitii dinamice; C. Cresterea amplitudinii de miscare a segmentelor vertebrale lombar si dorsal; D. Reeducare vocationala; 30. Piciorul reumatoid cuprinde urmatoarele deformari caracteristice, cu exceptia: A. Degete in ciocan; B. Degete in gat de lebada"; C. Picior triunghiular; D. Picior rotund. 3

31.Principalele boli ce apartin grupului de spondilartrite sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Spondilita anchilozanta; B. Artropatia psoriazica; C. Sindromul Reiter si artritele reactive; D. Spondilartroza 32.Deficitele functionale caracteritice spondilitei anchilozante NU includ urmatoarele: A. afectarea articulatiilor mici ale mainii cu deficite majore de prehensiune; B. afectarea axiala cu deficite de mobilizare a segmentara sau totala, pe toate directiile de miscare; C. deficitul respirator prin insuficienta respiratorie restrictiva; D. afectarea de dinamica diafragmatica; 33. Obiectivele tratamentului recuperator raportat la stadiul de spondilita anchilozanta sunt urmatoarele, cu exceptia: A. ameliorarea simptomatologiei algice (axiale si periferice); B. ameliorarea tulburarilor de statica vertebrala /mentinerea posturii vertebrale corecte; C. ameliorarea tulburarilor de dinamica vertebrala; D. ameliorarea functiei de prehensiune; 34. Urmatoarele proceduri fizical-kinetice NU isi aduc aportul in spondilita anchilozanta: A. Electroterapie antalgica (aplicatii pe rahis, enteze, articulatiile periferice) B. termoterapie profund, axial si periferic (enteze, articular) (infra-rosii, unde scurte, parafina/ parafango) in faza activa a bolii; C. kinetoterapie de tip postural, pentru meninerea curburilor coloanei i combaterea poziiilor vicioase; D. hidroterapie si hidro-kinetoterapie; 35.Caracterele comune ale spondilartritelor sunt urmatoarele, cu exceptia: A. debut la barbatul tanar (< 26 ani); B. afectare preferentiala a scheletului axial si articulatiilor sacroiliace; C. afectare periferica poliartriculara, simetrica, mai ales pe articulatiile mari; D. afectare sistemica: ochi, tub digestiv, genito-urinar, cutanat 36. Testul Schober reprezint determinarea: A. Mobilitii coloanei vertebrale lombare B. Mobilitatii coloanei vertebrale cervicale C. Mobilitatii coloanei vertebrale dorsale D. Manevra pentru articulatiile sacroiliace 37. Modificarile articulare caracteristice spondilitei anchilozante NU includ: A. redresarea segmentului vertebral lombar B. pozitia de schior C. mana reumatoida D.anteproiectia segmentului vertebral cervical 38. urmatoarele afirmatii referitoare la coxartroza NU sunt adevarate: A. reprezinta localizarea modificrilor degenerative la nivelul articulatiei coxo-femurale; B. reprezinta o artropatie cronica imuna, dureroas, progresiv i major invalidant; C. reprezinta principala cauz de dizabilitate i de protezare la vrstnic D. este o afectiune metabolica complexa, cu localizare preferentiala la nivelul soldului; 39.Bilantul clinic si functional in gonartroza NU are in atentie: A. intensitatea durerii cu character mechanic; B. deviaiile n plan frontal (genul flexum, recurvatum) & sagital (genul valgum, varum) C. tumefacia; D. stabilitatea articular a soldului. 40.Obiectivele recuperarii functionale in gonartroza NU includ: A. refacera stabilitii (tonifiere grupelor musculare adiacente); B. ameliorarea mobilitii articulatiei femuro-patelare; C. ameliorarea prehensiunii; D. restabilirea unghiurilor utile de mers n articulaia femuro- tibial. 41.Tratamentul farmacologic in gonartroza NU se bazeaza pe urmatoarele: A. analgezice non- opioide (paracetamol, AINS) B. remissive imunosupresoare de tipul methotrexatului; 4

C. suplimente nutritive (condroitina, glucozamina) D. medicaie cu administrare intra-articular de tip corticoid (produi retard) 42.Programul KT in puseul inflamator al artrozei de genunchi retine urmatoarele, cu exceptia: A. posturarea genunchiului in extensie completa; B. efectuarea de contracii izometrice din poziii nedureroase pentru cvadriceps i hamstrings; C. traciuni cu genunchiul n flexie de 450; D. mobilizri active- asistate pn la limita durerii a articulaiei femuro-patelare; 43. Urmtoarele modificri radiologice NU pot apare in gonartroz: A. Osteofite B. Geode C. Scleroza subcondral D. Sindesmofite 44. Urmatoarele afirmatii referitoare la sciatica simptomatica sunt adevarate, cu exceptia: A. Fara factori declansatori evidenti; B. Debutul este insidios; C. Iradierea este uniradiculara; D. Simptomatologia NU se amelioreaza in repaus. 45. Lombosciatica S1 se caracterizeaza prin urmatorul traiect al durerii: A. fata posterioara a coapsei, fata anterointerna a gambei, pana in haluce; B. fata posterioara a intreg membrului inferior pana la nivelul talonului; C. fata anterioara a coapsei pana la genunchi; D. fata anteroexterna a coapsei, gambei, haluce; 46. Umarul simplu dureros este expresia: A. tendinitei bicepsului; B. rupturii coifului rotatorilor; C. artrozei scapulohumerale; D. algoneurodistrofiei umarului. 47. Kinetoterapia in umarul blocat NU presupune: A. decoaptari Codmann B. tehnici de facilitare neuromusculara; C. programul Williams; D. posturare corecta; 48. Cauzele unei lombosciatici includ urmatoarele, cu exceptia: A. hernia de disc L4-L5, L5-S1; B. discartroza; C. spondilartrita; D. artroza coxo-femurala; 49. Indicatiile interventiei chirurgicale in lombosciatica sunt urmatoarele, cu exceptia: A. sciatica neameliorata sub tratament corect mai mult de 1 luna; B. sciatica hiperalgica ce nu cedeaza la tratament corect C. sciatica paretica recent instalata; D. primul puseu de sciatica ce nu se amelioreaza semnificativ la 5 zile de tratament; 50. Laserterapia in lombosciatica: A. se face pe punctele dureroase vertebrale; B. se face pe punctele dureroasse Valleix; C. se indica si in formele de sciatica paretica; D. toate cele de mai sus