Sunteți pe pagina 1din 4

..

"i6
.I<

O Annibale Carraci a fost influen~at de


Plinii de culoare ~i de drama- temele clasice ale rena~teri tarzii dar inten~ia
tism, arta barocii a fost creatii lui era sa amuze ~i sa placa. ca in aceasta
scena luminoasa. plina de culoare intitulata
mai ales pentru a servi religiei Tr;umfu' 'u; Bachus ~; Ar;adne;.
Ea trebuia sii fnciinte ~i sii
O Convert;rea ,u; Pavel a lui Caravaggio
cople~eascii dar mai presus de demonstreaza interesul pictorului in utilizarea
contrastului dintre lumini ~i umbre
orice sii implice spectatorul fn (..chiaroscuro") pentru efectul lor dramatic.
miracole, extaze ~i momente Imbracarea personajelor cu haine contempo-
rane ~i folosirea ,aranilor drept modele pen-
ale triumfului cre~tiniitiitii tru personaje sfinte a ~ocat multa lume.

Barocul a fost un curent de un dramatism


An secolul al XVII-lea, Italia a rnmaso tarn.de intens atingand deseori efecte stralucitoare,
I prima: importanta ca centru al ideilor ~i prin combinarea picturii, sculpturii, arhitec-
practici)or artistice ~i .Roma, In mod turii ~i muzicii Intr-un singur spectacol. Acest
deosebit, a atras pictorii ~i sculptorii din gen de "teatru"este prezent In marea Biserica
lntreaga Europ~. Curentele artistice care au Sfantul Petru din Roma ~i nu esteo Intamplare
luat na~tere 1n Italia au continuat s~ aib~ faptul ca epoca baroca a dat na~tereunui nou
r~sunet international. Dup~ rena~terea tarzie, tip de spectacol, opera.
In secolul al XVI-lea, a urmat manierismul, un in arhitectura, barocul a inclus toate ele-
curent artificial. Acest curent a tinut relativ mentele clasicismului, cum ar fi coloanele,
putin ~i barocul dinamic care i-a succedat a frontoanele triunghiulare ~t arcurile dar s-a
durat de-a lungul secolului XVII ~i chiar XVIII, distins de clasicism printr-o trasatur;1:
aparte ~i
rnsl?andindu-se In lntreaga Europ~ catolic~ ~i anume dramatismul ~i m~carea create prin
chiar peste ocean, In America .Latin~.. , curbe dominante ~i prin influentarea reci-
clasic din arta renascentist:ltindea s;l fie echi- proca a maselor ~i spatiilor.
Reforma ~i reinnoire librat ~i rece, mentinand o distant;l emotion-
Arta baroc~, cu toate c~ nu a fost exclusiv reli- al;llntre art:l ~i spectator, barocul era im~rios O for'ta majora
gioas~, a reflectat spiritul contra-reformei, din ~j nelini~tit, avand tendinte spre contemplare Caravaggio (1573-1610), primul mare pictor
sanul bisericii catolice, care a relnsufletit pro- ~i implicare a privitorului. in pictura lui baroc italian, a fost unpersonaj neobi~nuit de
pria con~tiint~, 1n lupta lmpotriva protes- Annibale Carraci (1560-1609)se simte un cla- turbulent, Intr-o disput:l permanent:l cu poli-
tantismului. sicism relnviat. Frescele lui, c~re au decorat tia. El a lucrat la Roma pftnaln anul1606 cand
Arti~tii baroci s-au relntors la modelele Galeria Famese din Roma, l~i datorau sursele ~i-a Injunghiat adversarul dintr-o partida de
Rena~terii tarzii, cu temele ~i emotiile ei cla- de inspiratie frescelor Capelei Sixtine, real- tenis ~i a fost obligat sa fuga din ora~.
.sice, directe. Arta baroc~ a dus lns~ clasicis- lzate de Michelangelo, cu toate c;l sunt Ajungand in Malta, el a fost admis In Ordinul
mul Cu o treapt~ mai departe. Daca elementul peparte de a crea o atrnosfern sobrn. Sf. loan dar s-a dezonorat din nou, impli-

""
ART A BAROcA

care se dovedeau a fi doar picturi realizate pe


un perete compact.Aceastametod:l se nume~te
trompe l'oeil ("pacale~teochiul" 1n franceza).
Cele mai spectaculoaseexemple ale barocului
sunt picturile realizate pe tavan create cu arata
m:liestrie1ncatesteaproape imposibil sa remar-
ci locul1n care se tennirul peretii; camerapare
a fi deschisa spre cer ~i creaturi inaripate se
1nalt:lsau coboarn, de obicei acompaniind un
monarh glorificat sau vreo personalitatenobila
sau religioasa. Cerul albastru luminos ~i crea-
turile care par sa pluteascagenereazaoptimism
~i vitalitate, de fapt "mesajul" barocului.

Geniile barocului
Cel mai mare geniu al barocului a fost
Gianlorenzo Bernini (1598-1680), cunoscut
mai ales ca sculptor, el fiind 1nsa~i arhitect,
pictor ~i poet. Legenda spune ca a co~pus o
O 0 fresca pe opern pentru care a scris textul, a compus
tavan pictata de muzica, a proiectat decorurile ~i chiar a pro-
Pietro da Cortona in dus recuzita scenica. S-a rulscut la Napoli dar,
Palatul Pit ti din inca din vremea copilariei sale, tatal, de
Floren1a ~i care este meserie sculptor, s-a mutat la Roma unde
ti pica tehnicii adolescentul Bernini ~i-a gasit patronul1n per-
baroce. soana cardinalului Scipione Borghese ~i a
devenit faimos. Papa Urban VIII a devenit
urmatorul patron al artistului, pe vremea cand
OPe tavanul acesta avea doar 26 de ani, ~i 1n 1629 a fost
Cazinoului Ludovisi numit arhitectul Bisericii Sf. Petru, cea rnai
din Roma, Guercina mare biserica din lumea cre~tirul care s-a
a utilizat ~i el tehni-
ca crearii iluziilor
optice. Arhitectura
pictata lasa impresia
ca incaperea este
deschisa spre cer.

cftndu-se Intr-a alt~ b~taie. A fast arestat dar a tehnica a pictorului a fost insa folosirea
reu~it s~ evadeze ~i a fast Urn1~rit prin Sicilia clarobscurului (chiaroscuro), a contrastului
~i Italia de agentii Ordinului. El era Inc~ un dintre lumini ~i umbre. Prin alegerea person-
evaclat cand a decedat din cauza unei febre la ajelor plasate in conuri de lumina, in contrast
varsta de 37 ani. cu planul indepartat intunecat, Caravaggio a
creat capodopere de o forta dramatica nernai-
Stilul direct, pamantean intalnita pana la acea data.
Este destul de surprinzator ca un asemenea Chiar ~i in decursul vietii lui tumultuoase,
om a pictat lucrari de o mare intensitate dra- "caravaggismul" s-a raspandit in lume. Destul
matica, accentuand momentul crucial alluarii de ciudat, el nu a reu~it sa prinda radacini in
unei decizii 1n, de exemplu, Cbemarea Sf Italia, cu toate ca unul dintre succesorii ital-
Matei ~i Convertirea lui Pavel. Mai neobi~nuit ieni ai lui Caravaggio a fost Artemisia
este stilul direct, pamantean. Gentileschi (1593-1652), prima femeie artist
Caravaggio a abandonat elementele sim- cunoscuta. Printre francezii ~i spaniolii car-
bolice care se gasescin mod obi~nuit in pic- avaggi~ti au existat insa cateva personalitati
tura religioasa, alegand, in locul acestora, remarcabile. Marele pictor Rembrandt a fost ~i
decoruri obi~nuite pentru episoadele extraor- el, la randul lui, influentat de compatriotii
dinare pe care le imortaliza. El a renuntat ~i la care adoptasera stilul maestrului italian.
pictarea unor personaje idealizate, atat de car- Cel rnai talentat contemporan italian al lui
acteristice traditiilor clasicismului ~i rena~terii Caravaggioa fost Guido Reni (1575-1642)ins~
tarzii. Zvonurile, conform carora pict9rul cel mai mare pictor baroc a fost un flamand,
folosea ca modele tarani ~i prostituate, au pe nume Peter Paul Rubens (1577-1641)care,
reprezentat un motiv al proastei lui reputatii. oricum, ~i-a petrecut o mare parte a vietii,
Astfel, Matei, culegatorul de texte biblice, este studiind in Italia.
portretizat in Cbemarea Sf Matei ca un con-
teniporan al lui Caravaggio,luand in con"sid- O iluzie
erare exact confuzia creata in momentul in In generatia care a unnat, Guercino (1591-
care personajul este chemat sa devina dis- 1666)~i Pietro da Cortona (1596-1669)au exce-
cipolul lui Iisus. jn Convertirea o martoaga lat intr-o tehnica caracteristica sti1ului baroc:
obi~nuit:l ~i un barbat istovit. a~teaptain timp creareade iluzii, adica pictau astfel incat spec- ~
ce o izbucnire divina de lumina coboara tatorul avea impresia ca asistala un eveniment .x
asupra persecutorului Saul ~i-l preschimba in real. Aceasta tehnica nu era doar o problema
Apostolul Pavel. de reprezentare fotografica ci ~i eliminarea O Baldachinul din Biserica Sf. Petru din
jn cautarea originalitatii, Caravaggioa pic- cadrului, ceea ce li1saimpresia de real. Cel mai Roma. Acest baldachin ceremonial perma-
tat direct dupa model, uimindu-i pe contem- simplu mod de a crea o iluzie era ceea ce nent, situ at deasupra inaltului altar a! bise-
poranii obi~nuiti ca pictorii sa-~i faca desene aparent parea a fi o u~a sau o fereasW, prin ricii, a fost proiectat de Bernini ca un simbo!
preparatorii foarte elaborate. Cea mai ciudata care se puteau observa diferite priveli~ti dar a! puterii reinnoite a bisericii catolice.

')()
~
8
"
Q.
~

00 Domul ~i
fa~ada Bisericii San
Ivo della Sapienza
din Roma,
proiectata de
Borromini ( I 599-
1667), un exponent
a! barocului ~i un
rival allui Bernini.

in:lltat incet de-a lungul secolului. Dup:l


aceasta el nu. a mai prlvit inapoi; a lucrat
aproape in exclusivitate in Roma ~i multe din- bronz inaltat deasupra locului unde se pre-
tre marlle monumente ~i simbolurl ale ora~u- supU(le ca ar fi ingropati Sf. Petru ~i Sf. Pavel.
lui i se datoreaz:l partial sau chiar in totalitate. Coloanele sale rasucite simbolizeza continui-
Ca sculptor, Bernini a fost un virtuoz in tatea cre~tinismului, sugerand intoarcerea in
pur stil baroc. Textura pielii personajelor sale timp, via Constantinopole pana la anticul
~i a draperlilor sunt extraordinar de vii, dese- Templu allui Solomon din Ierusalim; ele sunt
orl draperlile p:lrand a adia in b:ltaia brlzei. insa caracteristice barocului care se juca cu
Spre deosebire de sculptorli care i-au prece- conceptele clasice, severe ale coloanelor, de
dat; operele maturlt:ltii au fost create cu int.en- dragul noutatii ~i al efectelor spectaculoase.
tia v:ldit:l de a fi prlvite dintr-un singur unghi Sculpturile ~i suprastructura de deasupra bal-
(nu de jur-imprejur), fund plasate, de obicei, dachinului, ~i insu~i baldachinul cu ciucurii
intr-un aranjament arhitectural din care ies la din bronz sunt realizate in a~a fel incat totul
iveal:l c:ltre spectator. Dup:l cum se obi~nuia sa para abundent -11 definesc drept cel mai
des in acea perload:l, artistul vroia s:l-~i impli- extraordinar monument al barocului.
ce prlvitorul in mod direct, emotional, ceea ce Exista putine priveli~ti care se ridica la ni-
era imposibil de realizat dac:l il l:lsa s:l se velul de grandoare pura al celor doua colona-
plimbe nestingherlt in jurul operelor sale. de construite de Bemini pe laturile pietii
Dintre lucrnrlle de marl proportii ale lui ovale din fata Bisericii Sf. Petru din Roma.
.Bernini din interlorul Biserlcii Sf: Petru cea O Virtuozitatea lui Bernini ca sculptor ~i insu~i Bemini declara ca cele doua colonade
mai impresionant:l pies:l este Baldachinul, un abilitatea lui de ada via\3 marmurei poate ti erau ca bratele mateme ale bisericii "care.i
baldachin imens (29 m in:lltime) poleit cu vizualizat3 in Apollo ~i Daphne (1633-1635). imbrati~eaza pe catolici pentru a le intari
57
ART A BAROcA

crezurile". Printre alte lucrari celebre ale lui


Bernini mai putem aminti Fantana celor
patru rauri din piata Novena mtruchipand
patru personaje grandioase. Ele reprezentau
ceea ce se credea atunci a fi cele mai mari flu-
vii din lume (Dunarea, Nilul, Gangele ~i Rio
Plata), fiecare erau aranjate In jurul unui
obelisc antic, care se malta deasupra lor.
La mceput pietrele sculptate, palmierii ~i
plantele fantanii erau colorate. Pictarea sculp-
turilor sau utilizarea materialelor colorate a fost
a alta inovatiea Iui Bernini (cu toate ca ea fus-
ese anticipata de catre grecii antici) ~i una care
se mentinea In cadruI baroc, aceea de a atinge
un maxim aI grandorii ~i de a crea efectuI iluzi-
ilor. Culori Indraznete ~i efecte de Iurnina sunt
folosite ~i 1n Capela Cornaro, care adaposte~te
Extazul Sf Tereza realizata de Bernini, proba-
billncununarea carierei sale ca sculptor.
jn Fantana celor patru rauri statuia care
reprezinta NiluI are fata acoperita -se pre-
supunea ca pentru a nu privi fatada Bisericii
Sf. Agnese proiectata de Francesco Borromini
(1599-1667). Povestea nu este adevarata dar
ne dezvaluie cate ceva despre rivalitatea din-
tre ace~tia. Borromini era, prin na~tere, de o
conditie mult mai umila ~i Iucra ca pietrar
chiar ~i dupa sosirea la Roma, la douazeci de
ani. El a devenit asisteptul ~ef aI Iui Bernini O Interiorul bisericii

Inainte de a izbandi pe cont propriu ~i a de pelerinaj din


deveni cel mai original sculptor aI barocului localitatea Birnau
italian. Borromini a fost un geniu greu de (1754). Aici gran-
stapanit, care ~i-a ~ocat .contemporanii cu doarea ~i seriozi-
neortodoxismuI sau, creand cladiri cu linii tatea barocului au
ondulate ~i un simt aI spatiului ~i al mi~carii, lasat loc unei
asemanand cu ni~te sculpturi uria~e. Printre dragala~enii aproape
capodoperele lui sunt bisericile San Ivo ~i San jucau~e. aerisite,
Carlo alle Quattro Fontane, ambele din Roma. inceputul curentului
rococo. Tencuiala de
Influen~a baroca un alb stralucitor
Barocul a reprezentat un curent catolic ~i aI este decorata
sudului cu o influen1;:l pronuntata In Flandra abundent.
~i un impact mai mic m restul Europei de
nord. jn Franta flamboiantul barocului nu a
fost utilizat m scopuri religioase ci pentru a
glorifica monarhia absoluta a Regelui Soare, O Fa1ada manastirii

Ludovic al xrv-Iea. jn orice caz, traditiile cla- benedictine din


sicismului ~i spiritul restrictiv erau Inca foarte Melk, Austria, real-
puternice In Franta ~i nici chiar grand1osuI izata de jakob
palat allui Ludovic de la Versailles nu a fost Prandtauer .
construit Intr-un stil pur baroc. Aceasta Construita intre
trasatura era ~i mai evidenta In Anglia protes- 1 702-14, turlele ei
tanta unde Sir Cristopher Wren ~i succesorii elaborate sunt carac-
Iui au Invat~t multe de la modelele lor de pe teristice drama-
continent dar au pastrat o cale de mijloc, o tismului curentului
combinatie mtre baroc ~i clasic. arhitectural baroc.

O Fantana Trevi din Stilul baroc a fost utilizat pana in secolul al


Roma, proiectata de XVIII-lea in mod deosebit in Germania ~i in
Nicola Salvi ~i cons- Austria. Manastiri ~i biserici superbe au fost
truita intre anii construite de ]~cob Prandtauer (1660-1726),
1732-1762. Aceasta ].B. Fischer yon Erlach (1656-1723),]ohann
lucrare reprezinta o Balthasar Neumann (1687-1753) ~i altii.
continuare a tradi1iei lnterioarele sunt decorate cu tencuieli albe,
baroce prin fanteziile stralucitoare, culori pastelate ~i care dau
sculpturale elaborate impresia generala de aerat ~i de delicatete
care reprezinta zei care creaZa o mare diferenta fata de barocul
amesteca1i cu nimfe italian. Atmosfera acestor locuri este de fapt,
~i cai. totul plasat mai apropiata de stilul contemporan rococo,
intr-un decor arhi- din Franta, care era identificat cu grandoarea
tectural minunat. ~i ambitiile unei epoci trecute.

58
Arta ~i omul 20 -RUBENS Arta ~i omul 22 -EPOCA REGELUI SOARE, LUDOVIC AL XIV-LEA