Sunteți pe pagina 1din 9

Abstract: The European Parliament is the only actor in the European Union democratically elected.

From this point of view, this institution seems to have an important role to play in solving the Unions democratic deficit. In this paper, I intend to analyze the evolution of the European Parliament and of its powers, and how it could provide a solution for the EUs democratic deficit. Keywords: European Union, European Parliament, democratic deficit. Ipotez Parlamentul reprezint o solu!ie la deficitul democratic al Uniunii Europene, iar acest fapt este sus!inut de alegerea direct a mem"rilor Parlamentului de c tre cet !enii Uniunii #i de sporirea puterilor acestei institu!ii, de$a lungul tratatelor, %n special odat cu intrarea %n vigoare a Tratatului de la &isa"ona.

Introducere 'nc din anii ()*, pro"lema situa!iei democra!iei %n Europa a ocupat un loc important at+t %n revistele de specialitate, c+t #i %n mass$media, l s+nd, de asemenea, o amprent vizi"il asupra retoricii politice. ,ult discutatul -deficit democratic. a devenit %n ultimul deceniu una dintre temele de cercetare cele mai a"ordate %n studiul de integrare european . /eci de articole #i c r!i au fost scrise cu o"iectivul de a dezvolta referin!e adecvate pe "aza c rora calitatea #i poten!ialul democratic al Uniunii Europene s fie evaluate 0. .1eficitul democratic se refer la sl "iciunea Parlamentului European, ca unic institu!ie a Uniunii Europene aleas %n mod direct, #i $ mai specific $ la incapacitatea Parlamentului de a st p+ni responsa"ilitatea e2ecutiv %ntr$un mod compara"il modului %n care guvernele na!ionale depind de propriile lor parlamente3. 'n ultimii ani, deficitul democratic a reprezentat o e2presie larg folosit %n special %n cadrul dez"aterilor ce aveau leg tur cu Uniunea European . 4cest lucru poate fi e2plicat de faptul c termenul de deficit democratic nu are o defini!ie clar #i unanim acceptat . Prima apari!ie a acestei e2presii a fost %n anii (5*, c+nd 1avid ,ar6uand a utilizat e2presia pentru a descrie sl "iciunea legitimit !ii democratice a institu!iilor 7omunit !ii
1

8erthhold 9itt"erger, The politics of democratic legitimation in the European Union , University of :2ford, 3**;, p.3 2 9ichard <. =atz, Models of democracy: Elite attitudes and the democratic deficit in the European Union , The >ohn ?op@ins University, 3***, pp.;$A

EuropeneB.

Dezbaterea asupra conceptului de deficit democratic Ini!ial, Parlamentul European era men!ionat de tratate ca -4dunarea 7omunit !ilor Europene.. 1enumirea de -Parlament European. a ales$o el %nsu#i prin 9ezolu!ia din B* martie 0)C3, aceasta fiind consacrat a"ia prin 4ctul Unic European din 0)DC. 'n perioada 0)A3$0)5C, 4dunarea era format din delega!i desemna!i de parlamentele na!ionale dintre mem"rii lor proprii, conform procedurii sta"ilite de fiecare stat mem"ru ;. 1up anul 0)5) Parlamentul European este ales prin vot direct o dat la A ani prin alegeri generale, li"ere i secrete. , rimea Parlamentului European s$a schim"at considera"il de$a lungul timpului, %n funcie de statele care aderau sau de pro"lemele i provoc rile care erau impuse de diferite perioade, astfel din 3*0; un num r de 5A*E0 Fpreedintele Parlamentului EuropeanG de europarlamentari va reprezenta cei A** de milioane de cet eni ai Uniunii Europene, %ns nici dezvoltarea puterilor nu a fost mai pu!in dramatic . 'n mare parte din istoria sa, Parlamentul a fost o institu!ie pur consultativ , %ns de la miHlocul anilor (D*, acesta a avut o putere cresc+nd
A

asem n toare cu ce$a a Parlamentelor naionale deoareceI ,,Instituia

parlamentar nu putea lipsi dintr$o organizaie democratic , reunind state democratice.C. &a 0 iulie 0)5D, a intrat %n vigoare 4ctul privind alegerea mem"rilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct, iar %n 0)5), cet !enii 7omunit !ii #i$au ales pentru prima dat %n mod direct reprezentan!ii %n cadrul 4dun rii de la <tras"ourg 5. Totu#i, odat cu alegerile prin sufragiu universal direct, pro"lema democra!iei europene nu numai c nu s$a %ncheiat, dar a primit #i mai mult aten!ie din partea teoreticienilor #i politicienilor. 4cest lucru s$a datorat faptului c Parlamentul European #i$a %m"un t !it pozi!ia politic ca unica institu!ie aleas direct, %ns acest lucru nu a %nsemnat #i sporirea puterilor acestei institu!ii D. 'n mod tradi!ional, mul!i comentatori au argumentat faptul c pro"lema a#a$zisului -deficit democratic. din Uniunea European poate fi rezolvat prin sporirea puterilor Parlamentului European. 4ce#tia au sus!inut c rolul acestei institu!ii, ca surs a legitimit !ii directe, este
3 4

,ihail ,ilev, A democratic deficit in the European Union, University of <ofia, 3**;, p.0* >ean$&uc <auron, Curs de Instituii Europene-puzzel-ul european, 8ucure#ti, Polirom, 3*0*, p..3A3 5 <imon ?i2, 4"dul J. Koury #i Jerard 9oland, Democratic politics in the European arliament, 7am"ridge University Press, 3**5, p.0C 6 4.Jroza , Uniunea Europeana! Drept institutional" ed.I, Ed.7.?. 8ec@, 8ucuresti, 3**D, p.3** 7 >ean$&uc <auron, op.cit. pp.3A3$3AB 8 ,ihail ,ilev, op. cit. p.0*

su"dezvoltat . 1e aceea, rolul Parlamentului tre"uie %nt rit pentru a putea com"ate deficitul democratic al Uniunii. Un element crucial %n %n!elegerea impactului %mputernicirii Parlamentului European %l reprezint modul de formare al coali!iilor %n Parlament. 1ac acestea sunt formate pe "aza tradi!ionalului clivaH st+nga$dreapta, sporirea puterilor Parlamentului European ar tre"ui s %ncuraHeze coeziunea grupurilor de partide europene. 'n cazul %n care coali!iile sunt "azate mai mult pe interesul #i coali!iile na!ionale, cre#terea puterilor Parlamentului s$ar putea s nu ai" un efect prea mare. 4rgumentul ce sus!ine aceast ipotez se refer la faptul c marea parte a legisla!iei Uniunii Europene este apro"at at+t de 7onsiliul de ,ini#tri Funde interesele na!ionale sunt %n mod clar dominanteG, c+t #i de Parlament. Totu#i, regulile maHorit !ii sunt mult mai rigide %n 7onsiliu dec+t %n Parlamentul European. Un Parlament %n care votul este aranHat %n Hurul coali!iilor na!ionale nu ar avea o influen! prea mare de vreme ce orice act legislativ care trece de pragul maHorit !ii %n 7onsiliu ar trece, %n mod evident, #i de Parlament ). Un alt punct important se refer la asigurarea c reprezentan!ii ale#i nu deviaz de la preferin!ele aleg torilor lor. 7u alte cuvinte, votan!ii deleag reprezentan!ilor lor sarcina de a le fi ap rate interesele, %ns ale#ii pot avea interese proprii, diferite de cele ale votan!ilor. 4leg torii nu pot s pedepseasc acest lucru dec+t prin nealegerea lor, %ns multe din ac!iunile realizate de reprezentan!i nu sunt o"servate de cet !eni0*. Un alt element care se adaug deficitului democratic se refer la modul de luare a deciziei Fprin maHoritate sau maHoritate calificat G %n 7onsiliul de ,ini#tri, cuplat cu lipsa transparen!ei din Hurul acestei institu!ii. 4cest fapt face dificil sau chiar imposi"il controlul parlamentelor na!ionale asupra reprezentan!ilor lor00. : alt pro"lem consist %n faptul c la nivel european, e2ecutivul este format din 7omisia European #i 7onsiliul de ,ini#tri, care nu r spund %n mod direct %n fa!a pro"lem , sus!inut de numero#i academicieni #i parlamentelor na!ionale #i care iau deciziile f r s ai" %n vedere interesele cet !enilor europeni. <olu!ia standard la aceast politicieni, este sporirea #i %nt rirea puterilor Parlamentului European, astfel %nc+t Parlamentul s ai" parte de cre#tere a importan!ei rolului s u %n procesul decizional %n compara!ie cu 7onsiliul03 . 4ceast cre#tere a puterilor Parlamentului $ privit drept solu!ia la deficitul democratic al Uniunii Europene $ a avut loc de$a lungul tuturor tratatelor modificatoare, %ns Tratatul de la &isa"ona semnat %n 3**5 #i intrat %n vigoare %n 3**), a
9

4"dul J. Koury #i Jerard 9oland, More po#er to the European arliament$, Economic Policy,3**3, pp.3D0$ 3D3 10 <imon ?i2, 4"dul J. Koury #i Jerard 9oland, Democracy in the European arliament, &ondon <chool of Economics and Political <cience, Free University of 8russels, University of 7alifornia, 3**A, p.;3 11 9ichard <.=atz, op. cit., pp.;$A 12 ,ihail ,ilev, op. cit., p.0;

reprezentat un pas foarte important %n acest proces de durat . Parlamentul European este %n mod cert un "eneficiar net al schim" rilor introduse de tratat. 1in punct de vedere al actelor legislative, Parlamentul European reprezint %n cadrul Tratatului de la &isa"ona un adev rat c+#tig tor prin apro"area formal a sa drept co$legislator %mpreun cu 7onsiliul pentru apro2imativ )AL din legislaia european , ceea ce este un c+#tig deose"it, mai ales dac avem %n vedere faptul c la %nceputurile construc!iei europene, Parlamentului European aproape c nu$i erau recunoscute func!ii legislative. 4ceast funcie com"inat cu e2tinderea procedurii legislative ordinare FcodeciziaG asupra unor noi sfere cum ar fi li"ertatea, securitatea i Hustiia. 'n ceea ce prive#te puterea e2ecutiv , tre"uia luat %n considerare alegerea Pre#edintelui 7omisiei #i numirea 7omisiei ca #i colegiu. Tratatul de la &isa"ona marcheaz o schim"are important #i %n ceea ce prive#te func!iile "ugetare, fiind prev zut e2ercitarea %mpreun , de c tre 7onsiliu #i Parlament, a autorit !ii "ugetare %n adoptarea "ugetului. Un alt plus care %l aduce Tratatul de la &isa"ona c+t i largirea co$deciziei este transparena lucr rilor 7onsiliului, lucr rile Parlamentului European au fost dintotdeauna pu"lice, 7onsiliul dimpotriv a lucrat cu u#ile %nchise. 4tunci c+nd 7onsiliul discut acte normative %n cadrul procedurii de co$decizie cu Parlamentul European, acesta este o"ligat s transmit %n direct #i s fac un upload pe Internet, pentru ca opinia pu"lic european s poat lua la cuno#tin! despre punctele de vedere ale 7onsiliului referitoare la propunerile legislative. 7hiar dac nu mul!i cet !eni europeni vor face uz de aceast oportunitate, cel mai mare c+#tig tor este desigur mass$media, care are astfel un nou izvor de informa!ii #i astfel, indirect noi to!i suntem "eneficiarii transparen!ei de care tre"uie s dea dovad 7onsiliul. Parlamentul European controleaz 7onsiliul #i 7omisia prin avizul consultativ #i cel conform, prin interpel ri, prin comisiile de investigare #i prin mo!iunea de cenzur . 4vizul consultativ const %n solicitarea de c tre 7omisie #i 7onsiliu, %nainte de adoptarea deciziilor, a opiniei Parlamentului European, %ns aceasta nu tre"uie urmat %n mod o"ligatoriu, precum avizul conform, dar solicitarea #i a#teptarea formul rii lui de c tre Parlament este necesar . Prin interpel ri, parlamentarii solicit institu!iilor opinii #i e2plica!ii cu privire la diferite evenimente sau acte normative ce pot afecta competen!a Parlamentului European sau activitatea Uniunii. 7omisiile temporare de investigare sunt create %n scopul descoperirii #i a analiz rii infrac!iunilor sau a proastei gestion ri constatate %n aplicarea dreptului comunitar
13

0B

prin

eliminarea cheltuielilor o"ligatorii i neo"ligatorii cele dou instituii au acum rol echili"rat

<tefan Jriller #i >ac6ues /iller, The %is&on Treaty! European Union constitutionalism #ithout a constitutional treaty$, <pringer Mien, Kew Nor@, 3**D, pp.03A$0B0

de c tre celelalte institu!ii. ,o!iunea de cenzur

este un alt instrument important al

controlului politic al Parlamentului European. ,o!iunea de cenzur nu se poate adresa dec+t 7omisiei #i are drept su"iect e2ercitarea responsa"ilit !ilor politice ale Parlamentului %n gestionarea pro"lematicii comunitare. Prin apro"area mo!iunii de cenzur , mem"rii 7omisiei tre"uie s demisioneze %n grup0;. Tot dup Tratatul de la &isa"ona s$a f cut o realocare a numarului de locuri %n Parlamentul European pentru fiecare stat mem"ru principiul dupa care s$a f cut acest lucru fiind cel al degresivit ii avantaH+nd %n acest fel statele mici. 7el mai mare num r de europarlamentari av+ndu$l Jermania )C iar cel mai mic, fiecare stat cu c+te C europarlamentari, ,alta, 7ipru, &u2em"urg i Estonia.

Concluzii 4#a cum se poate vedea mai sus, Parlamentul European a avut parte de numeroase sporiri de putere. 4cest lucru, acompaniat de alegerea sa direct prin sufragiu universal, ar tre"ui s reprezinte un pas important #i chiar o solu!ie %n vederea reducerii deficitului democratic al Uniunii Europene. E2ist %ns numeroase opinii cu privire la g sirea unei solu!ii pentru deficitul democratic al Uniunii Europene. Unele dintre aceste sus!in cu %nver#unare c singura solu!ie o reprezint cre#terea puterilor Parlamentului European, iar altele, aflate la cealalt e2trem , sus!in chiar c %mputernicirea Parlamentului nu are nici o leg tur cu sc derea deficitului democratic. 4stfel, de#i puterile sale au sporit %n mod spectaculos, %nc se mai vor"e#te despre -insuficien!a competen!elor Parlamentului. sau despre -deficitul democratic.0A. 'n timp ce puterile Parlamentului European au crescut %n mod constant %n ultimii dou zeci de ani, implicarea cet !enilor %n alegerile europene Fsingurul element democratic direct al Uniunii EuropeneG, a fost %n declin. Pu!ini cet !eni ai Uniunii Europene sunt con#tien!i de semnifica!ia Parlamentului European sau %n!eleg cum func!ioneaz acesta. 1ei un procent de ;DL de persoane sus!in c au %ncredere %n Parlamentul European0C, aceast atitudine pozitiv nu s$a tradus #i %n ac!iune politic . 7+nd vine vor"a de a vota %n alegerile pentru Parlamentul European, maHoritatea persoanelor nu par
14

Iordan Jheorghe 8 r"ulescu, rocesul decizional 'n Uniunea European( , 8ucure#ti, Polirom,3**D, pp.3*3$ 30C 15 I"idem, p.0D) 16 Euro"arometru, Kr.5;, Koiem"rie 3*0*

deloc motivate de ceea ce se %nt+mpl %n aceast institu!ie05. 1e cum vor evolua lucrurile pe viitor r m+ne de v zut, dar cu noile puteri care %i sunt atri"uite i fiind singurul organ ales %n mod direct de c tre cet enii Uniunii Europene cu siguran acest lucru este un pas uria %nspre o reducere a deficitului democratic din Uniunea European . &a fel cum sunt i alte prevederi ale Tratatului de la &isa"ona cum ar fi iniiativa cet enilor de a %nainta un proiect de lege sau participarea parlamentelor naionale mult mai activ la activitatea Uniunii monitoriz+nd %n acest fel respectarea principiului su"sidiarit ii.

17

<imon ?i2, 4"dul J. Koury #i Jerard 9oland, Democratic politics in the European arliament , 7am"ridge University Press, 3**5, pp.3C$35

Bibliografie

0. ?i2, <imon, 4"dul, J. Koury #i Jerard, 9oland, Democracy in the European arliament, &ondon <chool of Economics and Political <cience, Free University of 8russels, University of 7alifornia, 3**A 3. 8 r"ulescu, Iordan Jheorghe, Polirom, 3**D B. Jroza, 4namaria, Uniunea Europeana! Drept institutional" ed.I, Ed.7.?. 8ec@, 8ucuresti, 3**D ;. Jriller, <tefan #i >ac6ues /iller, The %is&on Treaty! European Union constitutionalism #ithout a constitutional treaty$, <pringer Mien, Kew Nor@, 3**D A. ?i2, <imon, 4"dul J. Koury #i Jerard 9oland, Democratic politics in the European arliament, 7am"ridge University Press, 3**5 C. =atz, <. 9ichard, Models of democracy: Elite attitudes and the democratic deficit in the European Union, The >ohn ?op@ins University, 3*** 5. ,ilev, ,ihail, A democratic deficit in the European Union, University of <ofia, 3**; D. Koury, J. 4"dul #i Jerard 9oland, More po#er to the European arliament$ , Economic Policy, 3**3 ). 9itt"erger, 8erthhold, The politics of democratic legitimation in the European Union , University of :2ford, 3**; 0*. <auron, >ean$&uc. Curs de Instituii Europene-puzzel-ul european, 8ucure#ti, Polirom, 3*0* 00. Euro"arometru, Kr.5;, Koiem"rie 3*0*. rocesul decizional 'n Uniunea European(, 8ucure#ti,

UKIOE9<IT4TE4 848E$8:&N4I, 7&U>$K4P:74 F47U&T4TE4 1E <TU1II EU9:PEKE <E7I4I 9E&4II IKTE9K4I:K4&E I <TU1II EU9:PEKE

arlamentul !uropean: "olu#ia deficitului democratic al $niunii !uropene%

Profesor coordonatorI 4drian 7orp dean 8roei Ioan$1aniel 9I<E 3 gr.0

Clu&'(apoca ')*++
8