Sunteți pe pagina 1din 11

TURISMUL DE AFACERI Cap.

1 CONSIDERATII GENERALE Turismul de afaceri este cea mai dinamica forma de turism, detinnd circa 20% din totalul calatoriilor internationale si aproape 25% din totalul ncasarilor turistice, fiind una din cele mai pretentioase si mai scumpe activitati.1 Turismul de afaceri este forma de turism cu scopuri comerciale, guvernamentale si educationale, avand parte de agrement ca motivatie secundara. Desi aceste actiuni presupun desfasurarea unei activitati remunerate, ele sunt asimilate turismului deoarece organizarea si realizarea lor implica utilizarea dotarilor turistice de cazare, alimentare, agreement cat si consumul unor servicii specifice furnizate de organizatori de calatorii. Turismul de afaceri se desfasoara tot timpul anului, in spatii special amenajate antrennd servicii specifice de expunere, de tranzactionare, cazare, securitate, amenajari estetice, mijloace de telecomunicatii, video-tv, multiplicare, transfer, alimentatie publica sercicii de presa. Cu toate acestea exista si deosebiri importante intre cele doua mari tipuri de turism. Turismul de afaceri contine un element important din turismul de loisir. In cazul calatoriilor stimulant putem spune ca aproape toate elementele sunt similare turismului de odihna, exceptie facand modalitatea de plata a serviciilor, dar chiar si pentru delegatii la o conferinta, vizitatorii unor targuri comerciale si turistii de afaceri individuali, vizitarea unor locuri atractive poate reprezenta un mod de relaxare la sfarsitul unei zile de lucru. Spre deosebire de turistul obisnuit (clasic), cel ce calatoreste n interes de afaceri cheltuieste de obicei mai mult att pentru cazare ct si pentru transport, deoarece acesta din urma are nevoie de servicii turistice de calitate superioara si de servicii specializate (sali de conferinte, translatori s.a.). Exista patru mari asemanari ntre cererea pentru turismul de loisir si cea de afaceri: a) turistii de afaceri devin turisti de loisir odata cu terminarea zilei de lucru; b) programul unei conferinte include si activitati de loisir pentru delegati; c) calatoriile stimulent nseamna oferirea unei vacante ca recompensa pentru munca depusa; d) multi oameni de afaceri sunt acompaniati de partenerii lor sau / si de copii, care fac calatoria de placere si nu pentru afaceri

Cap. 2 FORME ALE TURISMULUI DE AFACERI Din punct de vedere al continutului formele turismului de afceri se structureaza in: a) Turismul general de afaceri se refer, n principal, la activitile persoanelor care lucreaz, pentru o scurt perioad de timp, n afara locului de reedin (de exemplu ziariti, reprezentanti de vanzari etc.) b) Turismul de reuniuni este determinat de participarea la un eveniment de tipul ntlnirilor, conferinelor, colocviilor, simpozioanelor, congreselor i este considerat una dintre cele mai obinuite forme ale turismului de afaceri. De asemenea, turismul de reuniuni c) Trguri i expoziii care se definesc prin prestri de produse i servicii destinate unui public invitat, cu scopul de a determina o vnzare sau a informa vizitatorul Ca form de turism ele stimuleaz cltoria a doua categorii de persoane: expozanii i vizitatorii. Caracteristicile i motivaiile clientului au determinat includerea participanilor la trguri i expoziii att n sfera de cuprindere a turismului de afaceri cat i a celui de agrement. d) Cltoriile stimulent (incentive) mbrac forma unor vacane scurte dar de un nivel de confort foarte ridicat (de lux) oferite anumite categorii de salariai i frecvent familiilor acestora, cu

Minciu,R.,Economia Turismului, editia III-a,Ed. Uranus, Bucuresti, 2004

accent pe distracie i relaxare, ca recompens pentru performanele deosebite obinute n activitile profesionale. Ele sunt percepute, deopotriv, ca o tehnic a managementului modern, folosite n proporie destul de mare pentru motivarea angajailor i ca o form a turismului prin modaliti de realizare i serviciile consumate. De asemenea, sunt cele mai recunoscute i de succes instrumente motivaionale disponibile. Ele ofer ocazia, de a avea experiena unei cltorii create pentru a motiva i a recunoate performantele de excepie ale participanilor, atinse n cadrul activitii unei companii. Cltoriile stimulent sunt pachete turistice de loisir personalizate, n cadrul crora pot avea loc i team building-uri sau alte activiti. De cele mai multe ori, cltoria stimulent este o form de recompens mai eficient i cu rezultate mai rapide dect cea financiar. Aceast form a turismului se afla ntr-o continu cretere, antrennd dezvoltarea structurilor de primire, modernizarea spaiilor i serviciilor de desfurare, perfecionarea personalului utilizat n acest sector, dar i a transportului aerian i rutier, a sistemelor de rezervare i a unor servicii de tipul serviciului de asistenta turistic. Reuniunile organizate pot mbraca diferite forme2, a caror definire este prezentata de Rob Davidson n lucrarea sa Business Travel, aparuta n editura Pitman, la Londra, n anul 1994, aceste definitii fiind recunoscute si utilizate de majoritatea specialistilor fie ei romni sau straini: _ Adunare ntlnire ntre persoane reunite pentru a delibera, diviza sau pentru divertisment. _ Colocviu ntlniri la care ctiva specialisti tin cuvntari pe un anumit subiect sau raspund la ntrebari legate de acesta. _ Conclav o ntlnire privata sau o adunare secreta (de obicei religioasa). _ Conferinta un schimb de opinii formal sau o ntrunire a mai multor oameni pentru a discuta probleme de interes comun, n care o persoana face o expunere, auditoriul participnd activ. _ Congres ntlnire formala a unor delegatii pentru discutii, n special persoane apartinnd unui anumit organism sau unei specializari profesionale. Manifestari cu caracter informativ, congresele reunesc ntre 100 si 1.000 de persoane cu scopul de a schimba idei si de a-si comunica rezultatele studiilor lor, pe durata a 2 3 zile. _ Conventie adunare de oameni care se ntlnesc ntr-un scop comun, n special, o ntlnire a delegatiilor unui partid n scopul formularii politicii sau selectarii candidatilor pentru functii. _ Meeting o ntrunire a mai multor oameni cu un scop comun. _ Receptie - manifestare cu caracter festiv, de un standard nalt. _ Seminar - reuniune de lucru sau de formare, pentru 10 30 de persoane cu o durata de 3 5 zile. _ Simpozion petrecere cu muzica si conversatie sau o ntlnire formala la care ctiva specialisti tin scurte cuvntari pe un anumit subiect sau subiecte asemanatoare, la care auditoriul nu participa activ. _ Summit o conferinta oficiala la cel mai nalt nivel (de exemplu: la nivelul sefilor de stat si de guvern). _ Workshop reuniune de 30 35 de persoane n cursul careia se discuta n grupuri mici, realizndu-se un schimb de experienta. Termenul este utilizat n SUA, iar francezii l numesc salon sau trg n cadrul caruia un numar variabil de expozanti si prezinta produsele unui public de profesionisti Cap.3 TURISMUL DE AFACERI IN CIFRE Turismul de afaceri s-s remarcat ca unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, tendinta fiind de dezvoltare sustinuta ca urmare a extinderii relatiilor internationale in toate domeniile si mai ales ca urmare a globalizarii vietii ecomomice. Reuniunile luate n considerare n aceasta clasificare ndeplinesc criterii de selectie stricte : Sunt organizate sau sponsorizate de organizatii internationale ce apar n Yearbook of International Organizations si n International Congress Calendar; sau sunt ntlniri (reuniuni) nationale cu participare internationala organizate de filiale nationale ale unor asociatii internationale. Ultima categorie include ntlniri ce nu se tin sistematic, dar care ntlnesc urmatoarele criterii: - numarul minim de participanti: 300
2

R.Davidson, Business Travel, London, 1994.

- numarul minim de participanti straini: 40% - numarul minim de nationalitati: 5 - durata minima: 3 zile TOPUL PRIMELOR 10 TARI DIN LUME PRIVIND INCASARILE DIN TURISMUL DE AFACERI IN 2007 # 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. Tara SUA Japonia Germania Marea Britanie Franta Italia Spania Canada Olanda Federatia Rusa mil U.S. $ 170.728,0 71.756,1 53.365,9 43.480,1 39.828,3 38.571,7 17.488,2 16.755,3 1246,3 9.875,4

Evolutia incasarilor din turismul de afaceri in perioada 1992 2007 Tara mil US $ 1992 SUA Japonia Germania Marea Britanie Italia 97,635 15,360 14,664 13,401 9,631 1997 123,474 27,095 26,559 15,595 10,471.00 2002 168,950 24,815 21,088 20,321 11,146 2007 170,728 2015 288,190

71,756.10 94,619.10 53,365.90 57,071.90 43,480 54,293.40

38,571.70 48,316.60

Franta

6,931

10,369

8,794

39,828.10 48,030.60

TOP 10 TARI DIN LUME DUPA NUMARUL DE MEETINGURI* IN ANUL 2011 Pozitie TARA # MEETINGURI 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 45. USA Germania Spania Marea Britanie Franta Italia Brazilia China Olanda Austria Romania 759 577 463 434 428 363 304 302 291 267 53

TOP 10 TARI/ORASE DIN LUME DUPA NUMARUL DE MEETINGURI IN ANUL 2012 Pozitie TARA # MEETINGURI % 1. Singapore 952 9.5 2. 3. 4. 5. 6. Japonia SUA Belgia Coreea de Sud Franta 731 658 597 563 494 7.3 6.6 6 5.6 4.9

7. 8. 9. 10. Pozitie 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. ORAS Singapore Bruxelles Viena Paris Seul Tokyo Barcelona Copenhaga Madrid Londra

Austria Spania Germania Australia # MEETINGURI 952 547 326 276 253 225 150 150 149 119

458 449 373 287 % 9.5 5.5 3.3 2.8 2.5 2.3 1.5 1.5 1.5 1.2

4.6 4.5 3.7 2.9

TOP 10 ORASE DIN LUME DUPA NUMARUL DE MEETINGURI IN ANUL 2011 Pozitie ORAS # MEETINGURI 1. 2. 3. 4. 5. Viena Paris Barcelona Berlin Singapore 181 174 150 147 142

6. 7. 8. 9. 10. 92.

Madrid Londra Amsterdam Istanbul Beijing Bucuresti

130 115 114 113 111 23

TOP TARI/ ORASE DIN EUROPA DUPA NUMARUL DE MEETINGURI IN ANUL 2011 Pozitie TARA # MEETINGURI 1. 2. 3. 4. 5. 26. Pozitie 1. 2. 3. 4. 5. 51. ORAS Viena Paris Barcelona Berlin Madrid Bucuresti Germania Spania Marea Britanie Franta Italia Romania # MEETINGURI 181 174 150 147 130 23 577 463 434 428 363 53

TOP TARI/ ORASE DIN AMERICA, ASIA SI AFRICA DUPA NUMARUL DE MEETINGURI IN ANUL 2011 Pozitie TARA # MEETINGURI 1. 2. 3. Pozitie 1. 2. 3. Pozitie 1. 2. 3. Pozitie 1. 2. 3. Pozitie 1. 2. TARA China Japonia Coreea de Sud TARA Afica de Sud Japonia Coreea de Sud ORAS Buenos Aires Rio de Janeiro Sao Paulo ORAS Singapore Beijing USA Brazilia Canada # MEETINGURI 302 233 207 # MEETINGURI 84 30 23 # MEETINGURI 94 69 60 # MEETINGURI 142 111 759 304 255

3. Pozitie 1. 2. 3.

Seul ORAS Cape Town Nairobi Marrakesh

99 # MEETINGURI 38 21 17

EVOLUTIA NUMARULUI DE EVENIMENTE DIN 2002 PANA IN 2011 An Nr. evenimente

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

6.155 6.405 7.642 8.121 8.745 9.536 10.149 10.346 10.406 10.07

Cap.4 ORGANISME SI ORGANIZATII IN TURISMUL DE AFACERI Organizatiile internationale profesionale ce au preocupari in domeniul turismului de afaceri in general sunt : Asociatia Internationala a Palatelor de Congrese ( AIPC ); Federatia Europeana a Oraselor de Conferinta ( EFCT ); Asociatia Internationala a Convention Visitor Bureau-urilor ( IACVB ); Asociatia Internationala a Congreselor si Reuniunilor ( ICCA ); Organizatia Internationala a Profesionistilor de Reuniuni ( MPI ); Asociatia de Management Profesionist de Reuniuni ( PCMA ); Societatea Executivilor din Turismul de Afaceri si Motivational ( SITE ); Uniunea Targurilor Internationale ( UFI ); Uniunea Asociatiilor Internationale (UIA ). AIPC, fondata in anul 1958, este o asociatie profesionala non-profit, ce are ca scop promovarea si recunoasterea excelentei in ceea ce priveste managementul organizarii de congrese, conventii si expozitii.

Sediul se afla la Bruxelles in Belgia, dar are o retea globala de centre de consultanta, misiunea sa fiind sasi ajute membrii cu expertize privind dezvoltarea unor noi facilitati. De asemenea, dezvolta si sustine training-uri si programe educationale, care creaza standarde pentru management si operare, promoveaza ,,eticheta de calitate ( quality label ) si recunoaste excelenta prin acordarea in fiecare an a premiului pentru cel mai bun centru de congrese ( in 2004 acest premiu a fost castigat de Cairns Convention Centre dinAustralia ). IACVB a fost fondata in 1914 ( Detroit, USA ) pentru a promova practici profesionale in ceea ce priveste activitatea turistica, iar in prezent este cea mai mare asociatie non-profit a Convention Bureau, avand mai mult de 1300 de membrii si 600 de destinatii din peste 30 de tari. ICCA a fost fondata in 1963 de un grup de agentii de turism, sediul sau fiind la Amsterdam ( Olanda ). In prezent este una din cele mai proeminente organizatii din lume ce se ocupa de industria evenimentelor. Are peste 700 de membrii din peste 80 de tari si birouri in Olanda, Malaezia, SUA, Uruguay, misiunea sa fiind generarea si mentinerea competitivitatii membrilor sai. MPI a fost creata in 1972 in Dallas ( SUA ) fiind cea mai mare asociatie a profesionistilor din domeniul evenimentelor cu 20.000 de membrii organizati in 66 de cluburi din 60 de tari. Principalul sau scop este educarea si dezvoltarea aptitudinilor celor care lucreaza sau doresc sa lucreze in domeniul turismului de afaceri. Fondata in 1957 in Philadelphia ( SUA ), PCMA este o asociatie internationala non-profit a profesionistilor din industria evenimentelor a carei misiune este sa educe si sa promoveze valorile managementului profesionist. PFondata in 1973 in Chicago ( SUA ), SITE este singura asociatie profesionala non-profit care se ocupa de turismul motivational ( sau turismul stimulent ), asigurand seminarii si servicii de informare celor ce dezvolta, promoveaza, vand, administreaza si opereaza programe motivationale ce duc la cresterea productivitatii muncii. In prezent SITE are 1800 de membrii in 82 de tari, cu 28 de filiale regionale. Membrii sunt reprezentanti ai liniilor aeriene, liniilor de croaziera, mari firme transportatoare, lanturi hoteliere, organizatii turistice si toti cei implicati in acest tip de activitate. UFI a fost fondata in 1925 la Milano ( Italia ) pentru a reprezenta interesele a 20 de mari centre ( orase ) europene de afaceri. De la o organizatie ce reprezinta interese europene, a ajuns in prezent sa reprezinte industria globala de targuri si expozitii, ajungand in prezent ( 2007 ) sa aiba 275 de membrii. UIA a fost creata oficial in 1910 la Bruxelles ( Belgia ) la primul congres mondial al asociatiilor internationale, fondatorii sai, Henri La Fontaine ( Premiul Nobel pentru Pace in anul 1913 ) si Paul Otlet, au organizat inca din 1907 ,,Oficiul Central al Institutiilor Internationale. In prezent are 250 de membrii activi din 35 de tari de pe 5 continente. UIA este un institut cu vocatie mondiala, membrii sai activi sunt individuali, este o organizatie independenta, non-guvernamentala, fara scop lucrativ, apolitica. Programul sau este orientat spre comunitatea asociatiilor internationale ce se ocupa cu educatia, cercetarea si alte actiuni internationale. Cap.5 TARI DEZVOLTATOARE DE TURISM DE AFACERI Cele mai reprezentative tari pentru activitatile legate de turismul de afaceri sunt : SUA, Marea Britanie, Franta, Germania, Japonia. SUA Fiind situata pe primul loc in toate statisticile referitoare la incasarile din turism in general si la cele de afaceri in special ( 170.728 mil $ estimarea W.T.T.C. pentru 2007 ), SUA prezinta o evolutie complexa in ceea ce priveste acest domeniu turistic, cu oscilatii periodice, care insa nu elimina avansul enorm in fata celorlalte tari. _________________________ www.conventionbureau.ro In acest sens, in anii 2000 2007, ponderea SUA in ceea ce priveste organizarea de reuniuni a crescut ajungand la 13,81 % in 2005, la o diferenta considerabila de a doua clasata,

Franta ( 6,7 % ). Din 2001 ( odata cu evenimentele din 11 septembrie ), ponderea SUA scade, ajungand in 2003 la 11,31 % ( a doua clasata - Franta, crescand la 6,85 % ), pentru ca in 2006 sa inceapa sa creasca usor, ajungand la 11,79 % ( Franta scazand la 6,03 % ). Cele mai reprezentative orase, in ordinea importantei sunt : Washington, cu peste 6 % din totalul evenimentelor organizate in SUA si aproape 1 % din numarul total de congrese organizate pe plan mondial, urmat de New York cu 5 % din manifestarile americane si 0,8 % din totalul mondial si Chicago cu aproape 3,5 % din evenimentele organizate in SUA. Toate aceste orase au dotari impresionante pentru organizarea de evenimente. Un exemplu este Washington Convention Centre unde exista circa 70 de sali pentru intruniri de afaceri cu aproape 40.000 m.p. spatiu pentru expozitii. Japonia Japonia este a doua tara ( dupa SUA ) in topul celor mai mari incasari din turismul de afaceri. Promovarea turismului de reuniuni si a celui motivational este realizata integral de Japan National Tourist Organization si este responsabilitatea Japan Convention Bureau. Guvernul japonez a desemnat 49 de orase din Japonia ce pot organiza evenimente la nivel international. De aceea nu vom intalni multe orase japoneze in topul oraselor ce organizeaza evenimente. _________________________ 6 www.eMarketer.com Numarul turistilor ce calatoresc in interes de afaceri in Japonia ( fie pentru congrese sau conventii, fie pentru turismul stimulent ) este in crestere. Astfel, din totalul de 6.137.905 vizitatori in 2004 3.839.661 sunt turisti, din care 1.383.117 sunt turisti in interes de afaceri ( in crestere cu 7,9 % fata de 2003 ). Tendinta generala este in crestere in ritmuri mai rapide, un exemplu fiind sosirile de turisti de afaceri din luna aprilie 2007 care au crescut cu 13 % fata de aceeasi perioada a anului 2006 ( ajungand la 128.311 turisti de afaceri ). Germania Germania este liderul Europei in ceea ce priveste incasarile din turismul de afaceri. Anul 2007 a fost un an excelent pentru hotelurile si centrele de conventii si congrese din Germania. Ca destinatie de evenimente, Germania este acum numarul unu in Europa, conform publicatiei ICCA International Association Meeting Market 2004, fiind situata pe locul doi la nivel mondial dupa SUA. In topul oraselor, Berlinul ocupa locul patru, fiind de asemenea, un loc foarte bun. ,,Scopul nostru era sa facem din Germania prima destinatie din Europa pentru congrese si intalniri, pana in 2007. Faptul ca am reusit mai devreme, demonstreaza ca am avut o strategie buna spune Lutz P. Vogt, directorul German Convention Bureau( GCB ). ,,Oricum, faptul ca ne-am atins scopul nu inseamna ca nu vom investi in continuare pentru a atrage noi clienti pe piata turismului de afaceri, continua Vogt. GCB are aproximativ 200 de membrii incluzand hoteluri, centre de conventii, firme renta-car, agentii specializate in crearea si derularea evenimentelor. Locul patru ocupat de Berlin intre cele mai mari orase organizatoare de evenimente se datoreaza si Centrului International de Congrese Berlin ( IOC Berlin ), acesta numarandu-se printre cele mai mari si mai moderne centre de afaceri din lume. In fiecare an, IOC Berlin gazduieste peste 500 de manifestari de tipul congreselor, conferintelor nationale si internationale, fiecare avand in medie, 250 de participanti, precum si peste 70 de targuri si expozitii cu o audienta medie de 200.00 de vizitatori. Centrul dispune de 80 de sali de conferinte cu o capacitate cuprinsa intre 20 si 9.100 de locuri. _________________________ www.gcb.de Un loc important in peisajul intalnirilor de afaceri il ocupa si orasul Mnchen, cu al sau Centru International de Conferinte ( ICM ). Capacitatea totala este de 7.000 de locuri in cele 20 de sali de conferinte, fiecare putand gazdui intre 30 si 3.000 de persoane, existand si posibilitatea divizarii acestora, astfel incat sa se adapteze diferitelor cerinte. Suprafata totala a centrului este de 8.000 mp., cea mai mare sala avand 3.500 mp.

Pot fi enumerate, de asemenea, si alte mari orase germane cu o dezvoltare importanta in ceea ce priveste echipamentele pentru turismul de afaceri : Frankfurt, Essen, Nrenberg, Kalsruhe, Dresda, Dortmund, Leipzig, Mnchen,Stuttgart, Dsseldorf, Hanovra. Cap.6 CENTRE DE AFACERI DIN LUME Paris: Capitala Franei nu este numai un important centru cultural i turistic al lumii, ci i unul dintre cele trei mari centre de afaceri din Europa. Pretul de inchiriere pentru spaiile de birouri pariziene este de 1,093 de dolari pe metru ptrat. Dubaiul Dubaiul este cel mai important centru economic din Orientul Mijlociu i regiunea african. Este ntr-o bun msur i un fel de paradis fiscal pentru companiile strine i, spre deosebire de alte state arabe, a adoptat o mentalitate mult mai "relaxat", n special fa de femei. Din acest motiv, atrage de la an la an tot mai muli expai. Preul de nchiriere pentru spaiile de birouri este de 524 de dolari pe metru ptrat. Madrid: Capitala Spaniei este al treilea cel mai mare ora din uniunea European, dup Londra i Paris. P este 12%din ntregul PIB al Spaniei vine din Madrid itot aici a fost fondat Telefonica, a doua cea mai mare companie de telecomunicaii din Europa. Preul unui metru ptrat de birou nchiriabil este de 484 dolari. Beijing este unul dintre cel e mai populateorae din lume, cu aproape 20 de milioane de locuitori. Nu este, astfel, de mirare de ce a atras i un numr foarte mare de companii care sa-i deschid o filial aici. Cine vrea s nchirieze un spaiu de birouri trebuie s tie c preul este de 735 de dolari pe metro ptrat. Rusia este o pia emergent extrem de important, iar Moscova este al doilea cel mai agloremat centru de business din Europa. Preul de nchiriere pentru spaiile de birouri este de 850 de dolari pe metru ptrat. La Shanghai i au sediul cele mai importante instituii financiare din China i tot aici au loc principalele activiti de pe piaa bursier. nchirierea unui spaiu de birouri cost 812 dolari pe metru ptrat. Londra este cel mai mare centru de afaceri din Europa si un puternic magnet de expai. Costul de nchiriere al unui metru ptrat de spaiu de birou depete 1.000 de dolari. Asia ocup primele locuri n acest top, iar Japonia nu avea cum s lipseasc. La Tokyo i au sediul 47 de companii japoneze din Fortune 500, printre care Honda, Sony i Mitsubishi. Costurile de nchiriere pentru birouri sunt uluitoare 20.469 pe metru ptrat. Singapore este cel mai mare centru de afaceri din Asia, dup ce a devenit poarta investitorilor strini de a ajunge ctre piaa de consum chinez. Preul de nchiriere pentru un metru ptrat de birouri este de 850 de dolari. Puterea economic a Asiei este reconfirmat de faptul c Hong Kong este cel mai mare centru de afaceri din lume. Nu numai dimensiunea i poziionarea acestei piee au ajutat, ci i politicile fiscale i fora de munc ieftin. Pentru a nchiria un metru ptrat de birou, o companie trebuie s plteasc 2.297 de dolari.