Sunteți pe pagina 1din 16

Fabrica de procesare peste si semiconserve – Jurilovca

Cap 1: ROLUL FABRICII

1.1. Scopul realizarii fabricii de procesare peste si semiconserve

Fabrica de procesare peşte şi semiconserve din localitatea Jurilovca, judeţul Tulcea


urmãreşte valorificarea superioarã a resurselor piscicole din complexul lagunar Razim –
Sinoe, precum şi din apele Mãrii Negre, în zona Perişor – cap Midia, pânã la izobata de 20 m.
Utilitate publicã si mod de încadrare în planurile de urbanism
In ceea ce priveşte aspectul privind utilitatea publicã a acestui obiectiv, se poate arãta
cã :
• obiectivul permite investitorului, valorificarea localã, certã, cu costuri minime a
unui produs local – peştele
• absoarbţia unui segment important din forţa de muncã disponibilã în zonã, fãrã
perspectivã apropiatã de încadrare, de ocupare a unui loc de muncã.
In activitatea de procesare şi fabricare a semiconservelor materia primã o constituie - peştele
şi icrele de peşte.
Ca materii auxiliare utilizate în cadrul activitãţii fabricii amintim:sare; ulei; oţet;
morcov; ceapã; condimente, etc. Prin activitatea de procesare a peştelui se obţin urmãtoarelor
sortimente: salate de icre şi peşte; peşte afumat; peşte marinat; fish sticks, fish brugers; peşte
prelucrat congelat; peşte prelucrat refrigerat.

1.2. Detalii de amplasament

Elemente geografice de delimitare a amplasamentului


Obiectivul analizat este situat pe platforma de exploatare a S.C.,,PISCICOLA
TOUR’’SRL – Jurilovca Platforma este amplasatã în vecinãtatea lacului Goloviţa, care
mãrgineşte amplasamentul pe partea sudicã a acestuia.
In partea esticã şi vesticã a amplasamentului respectiv se gãsesc canalele de alimentare
a eleşteelor EC 5, respectiv EC 4 din cadrul Amenajãrii Piscicole Lunca.
In vecinãtatea nordicã a amplasamentului este situatã localitatea Jurilovca.
Accesul la fabrica se face pe uscat, dinspre str.Portului, din localitatea Jurilovca, stradã
situatã în partea nordicã a amplasamentului
Cãile de transport sunt de natura drumurilor judeţene, drumuri asfaltate şi de natura
drumurilor sãteşti, drumuri de pãmânt.
Amplasamentul prezentat este situat în interiorul Rezervaţiei Biosferei ,,Delta Dunãrii’’,
în zona complexului lagunar ,,Razim – Sinoe’’.
Ca obiective de interes tradiţional, la circa 14 Km distanţã (mãsuratã pe apã, respectiv
pe lacul Goloviţa) de amplasamentul studiat se aflã Staţiunea ,,Gura Portiţei’’, punct
turistic deosebit de atrãgãtor pe lângã care funcţioneazã şi o cherhana şi care permite atât
accesul la plaja mãrii cât şi posibilitatea de a practica pescuitul şi agrementul cu
ambarcaţiuni specifice, în apele lacului Goloviţa.

Cap 2 : AMPLASAREA IN MEDIU

2.1. Elemente de geologie

Prezentarea structurii geologice a subsolului, a resurselor minerale, extractive, etc.


Din punct de vedere morfologic amplasamentul aparţine Dobrogei de nord,
subunitatea ,,depresiunea Jurilovca’’.
Golful marin din zona Razelm neavând un fluviu cu aluviunile respective, care sã-l colmateze,
a evoluat mai încet decât golful din zona deltei.Delta a depãşit faza de liman, pe când Razelm
s-a oprit la faza de lagunã, aşa cum este astãzi.

Din punct de vedere geologic zona în studiu aparţine bazinului Babadag alcãtuit din depozite
neocretacice de platformã.
Cretacicul superior ocupã o suprafaţã importantã în partea sudicã a Dobrogei de nord,
constituind bazinul Babadag.
Depozitele cretacice superioare sunt dezvoltate în facies epicontinental însumând o grosime de
250-300 m.
Pleistocenul mediu este reprezentat prin pãtura de depozite loessoide, constituite din prafuri
nisipoase, argiloase gãlbui cu concreţiuni calcaroase şi cu particule milimetrice din rocile de
fundament.Grosimea depozitelor loessoide variazã între 5 – 15 m.
Studiile hidrogeologice fãcute în zonã indicã condiţii favorabile acumulãrilor de ape
subterane.
Infiltrarea apei în sistemul fisural din masa rocilor carbonatice a generat în decursul timpului o
serie de goluri carstice, crescând implicit permeabilitatea acestor roci, ceea ce în final a
favorizat înmagazinarea unor volume importante de ape subterane.

Din punct de vedere topografic, amplasamentele prezentate sunt platforme plate, fãrã
denivelãri.

Potentialul seismic al zonei


Din punct de vedere seismic, conform normativului P 100/92, amplasamentul se aflã în zona
D de protecţie seismicã, având Ks = 0,16, perioada de colt, Tc=1,5 sec, rezultând gradul de
seismicitate VIII. Constructiile se încadreazã în categoria de importantã normalã “C”.

2.2. Solul
Tipul de sol al zonei si modul de folosire
Terenul de fundare este loess, sensibil la umezire, categoria ,,B’’.

2.3. Resursele de apã


Apa subteranã - nivelul si adâncimea pânzei freatice, variatii sezoniere,
calitate, posibilitãti de folosire, utilizatori actuali
Litoralul Razelm – Sinoe este zona de contact cu horstul dobrogean. Spre deosebire de
delta propriu-zisã, unde apele freatice sunt cantonate numai în grinduri, în zona Razelm –
Sinoe acestea se întâlnesc şi în depozitele deluviale – proluviale.
In regim normal de precipitaţii nivelul hidrostatic freatic se menţine aproximativ la
acelaşi nivel cu apa Razelmului. Pe vreme ploioasã, nivelul hidrostatic se ridicã cu câţiva cm
deasupra nivelului lagunei respective.Aceastã situaţie modificã şi direcţia de circulaţie a
curentului subteran astfel : în perioade secetoase apare drenarea apelor superficiale din
Razelm spre grinduri, iar în perioadele umede se produce drenarea apelor freatice spre
Razelm. Datoritã nivelului hidrostatic foarte apropiat de suprafaţã, în locurile mai joase
manifestã o pronunţatã tendinţã de înmlãştinare .
In zona Razelm, în afara apelor freatice din grinduri se mai aflã un strat acvifer în
depozitele deluviale – proluviale, cu o largã rãspândire pe versantele estice ale dealurilor
Babadagului şi pe câmpia litoralã Razelm – Sinoe.
Depozitele fiind puternic drenate spre aria depresionalã Razelm – Sinoe, stratul freatic
respectiv are un nivel hidrostatic foarte variabil şi se aflã de obicei, la adâncimi de 5 – 15 m.
In zonele mai apropiate de Razelm – Sinoe apar valori ale nivelului hidrostatic sub 5 m,
pe când în zonele mai depãrtate de Razelm – Sinoe apar valori peste 15 m.
Modul de rãspândire al apelor freatice din zona complexului lagunar Razelm – Sinoe, diferit
de cel din Deltã, pune în evidenţã influenţele exercitate de condiţiile hidrogeologice ale
Dobrogei în lungul zonei de contact cu depresiunea Razelm – Sinoe.
Pe zona litoralã, deci în spatele Razelmului s-a constatat cã stratul acvifer de adâncime
se aflã pe alocuri în legãturã cu stratul acvifer freatic din nisipurile deluviale – proluviale, cu
aspect lössoid de la suprafaţã.
In aceastã zonã, nivelul hidrostatic variazã între 0,50 m şi 6,50 m de la suprafaţã.
Pe fâşia litoralã a complexului lagunar Razelm – Sinoe se întâlnesc ape freatice a cãror
concentraţie şi compoziţie chimicã diferã datoritã faptului cã ele provin din diferite tipuri
genetice de strate acvifere.
Apele freatice din jurul Razelmului, formeazã un spectru asemenea unui culoar care
merge de la ape clorurate sodice pânã la ape bicarbonate calco – magneziene, predominând
apele din prima categorie.
In zona Razelm – Sinoe, apele freatice au trei provenienţe dupã complexul litologic magazin :
- apele freatice din depozitele deluviale – proluviale sunt ape clorurate sodice, slab
sulfatate, de concentraţie redusã sau ape bicarbonate magneziene calcice slab clorurate ;
toate fãcând parte din clasa C de potabilitate
- apele freatice din nisipurile grindurilor sunt ape clorurate sodice, slab sulfatate calcice
sau slab clorurate calcice de concentraţie mare, ape nepotabile tip saramurã
- apele freatice flotabile sunt ape clorurate sodice slab sulfatate sau bicarbonate şi ape
bicarbonatate calcice şi magneziene slab clorurate, sunt ape potabile din clasa C sau B

Apa de suprafatã - resurse, calitate, posibilitãti de folosire, utilizatori actuali,


situatia inundabilitãtii
Apele de suprafaţã sunt reprezentate în zonã de lacurile : Razelm, Sinoe, Goloviţa, Zmeica.
Complexul Razim – Sinoe, constituie, prin suprafaţa sa de 880 Kmp, cea mai întinsã unitate
lacustrã din ţarã.
Suprafaţa dominantã aparţine celei ocupate iniţial de apele mãrii şi compartimentatã ulterior,
datoritã formãrii cordoanelor şi grindurilor, în mai multe lacuri (lagune marine): Razim, care
se continuã la sud de Capul Doloşman cu Goloviţa.
Oglinda lacurilor Razim – Goloviţa este punctatã de câteva insule:Popina; Grãdiştea şi
Bisericuţa.

2.4. Clima si calitatea aerului


Caracteristic pentru zona studiatã, este regimul termic moderat, cantitatea redusã de
precipitaţii, umiditatea relativã a aerului ridicatã, vãnturile frecvente şi puternice.

Regimul temperaturii aerului


Clima judeţului Tulcea este consideratã, în general, continental excesivã, având
interferenţe cu climatul mediteranean şi cu climatul marin.
Media anualã a temperaturii este, în aceastã zonã, +11,2°C. Valorile temperaturilor
medii lunare indicã luna ianuarie ca fiind cea mai rece ( -1,1°C ), iar luna iulie ca fiind cea mai
caldã ( +23°C ). De la aceastã lunã temperatura începe sã scadã, ajungând ca la sfârşitul
sezonului de vegetaţie, în luna septembrie, sã se înregistreze o temperaturã medie lunarã de
+17,7°C. Amplitudinea termicã absolutã este destul de mare, ceea ce explicã continentalismul
ridicat al acestei zone.
Temperatura maximã absolutã depãşeşte uneori valoarea de + 40°C ( +42°C în lunile
iulie - august,1991;1997), iar temperatura minimã absolutã pe cea de -26°C (
-26,8°C în luna ianuarie 1924 ).

Regimul umezelii relative a aerului


Judeţul Tulcea este una din zonele cele mai sãrace în precipitaţii, cele mai reduse
cantitãţi de apã înregistrând 450 mm anual, la Tulcea. în perioada aprilie - septembrie
cantitãţile de apã însumeazã 254,1 mm, cu un maxim de precipitaţii în luna iunie ( 50,2 mm )
şi un minim în luna septembrie ( 37,7 mm ). Minimul anual este de 26,4 mm, în luna
februarie.
Cantitãţile de apã, provenite din precipitaţii, sunt variabile.Regimul pluviometric este
considerat ca secetos având lunile de maxim în iunie şi de minim în septembrie.
Precipitatiile
Vântul predominant bate pe direcţia Nord-Nord Est şi este de 18.4%, iar intensitatea
medie anualã este de 3 grade Beaufort, corespunzând la o vitezã medie de 8 m/s.
Frecvenţa medie anualã a vânturilor din direcţia N-E este de 18.6% iar intensitatea
medie anualã de 2,3 grade Beaufort.
Vântul se intensificã începând din octombrie şi ajunge la apogeu în aprilie, când se
înregistreazã în medie 5,5 zile cu vânturi de intensitate depãşind 6 gr. Beaufort pânã la
8,7 gr. Beaufort.
Perioadele de acalmie reprezintã circa 18 % din numãrul total de zile ale anului.

2.5. Elemente de ecologie acvaticã si terestrã


Vegetaţia – tipuri, specii predominante, specii rare, ocrotite, ameninţate cu
dispariţia, arii protejate, ecosisteme specifice
Fabrica este amplasata pe un teren ce are categoria de folosinţã ,, curţi construcţii’’ cu
influenţã minimã asupra vegetaţiei din zonã.
Formaţiunea vegetalã naturalã, iniţial dominantã – stepa dobrogeanã – cu flora şi
vegetaţia ei specificã, este rezultatul întrepãtrunderii influenţelor pontice premaritime cu cele
submediteraneene de tip balcano – moesice, determinate de condiţii specifice de pedoclimat,
dar şi de influenţele istorico-geografice manifestate în aceastã parte a zonei dobrogene.
Printre speciile vegetale întâlnite în mod curent amintim: Poa bulbosa, Artemisia
austriaca, Andropogon ischoenum, Euphorbia steposa.
Lacurile Razim şi Goloviţa sunt separate de mare prin grinduri şi cordoane de vegetaţie
care închid între ele câteva lacuri.
Vegetaţia naturalã a deltei este deosebit de bogatã în genuri şi specii.
Aici cresc, alãturi de flora specificã luncilor, deltelor şi elemente floristice continental
orientale, ponto-mediteraneene, relicte terţiare, halofile, sudice şi sud estice, ilirice şi balcano
– moesice.
In cadrul vegetaţiei de apã se disting: stuful, papura, pipirigul, feriga de baltã, nuferi
albi, galbeni, ciulinii de baltã, plaurul, etc.
Vegetaţia de uscat este atât ierboasã cât şi lemnoasã (salcie, plop,etc).
Vegetaţia ierboasã este dominatã de iarba câmpului.
Analiza elementelor floristice dezvãluie ponderea mare a elementelor eurasiatice, iar în
cadrul acestora, a speciilor continentale şi mediteranean – submediteraneean

Fauna –specii caracteristice zonei, specii rare, ocrotite, ameninţate cu dispariţia

Fauna deltei este foarte diversã, unicã în Europa prin bogãţia şi varietatea speciilor.
Fauna ihtiologicã cuprinde numeroase specii de peşti de apã dulce şi de mare (şalãu;
plãticã; somn; crap; PMM; scrumbie; hamsie, caras; etc).
Condiţii deosebit de favorabile oferã delta, pãsãrilor.
In vecinãtatea lacurilor Razim – Goloviţa se aflã zonele cu regim de protecţie integralã:
Capul Doloşman; Periteaşca – Leahova (Rezervaţia Ornitologicã Leahova Periteaşca); Grindul
Lupilor
Zona cu regim de protecţie integralã ,,Capul Doloşman’’ este importantã pentru
conservarea vegetaţieixerofite, pentru cuibãritul lãstunului mare; pietrarului negru precum şi
pentru protecţia dihorului pãtat şi a şarpelui rãu.

Zona cu regim de protecţie integralã, ,,Periteaşca Leahova reprezintã un mozaic de


grinduri uşor halofile şi lacuri puţin adânci, aflate într–un proces de continuã îndulcire, dupã
închiderea Gurii Portiţa şi consolidarea plajei litorale.
Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe
nisipurile scãldate de apele mãrii sau ale lacului Razim, precum şi biocenozele adaptate
la variaţii mari ale salinitãţii.
Este o zonã predilectã pentru cuibãritul pãsãrilor limicole, a cãlifarilor, cât şi pentru laridae şi
sternidae.Important refugiu de popoas şi hrãnire pentru oaspeţii de iarnã şi pentru alte specii.
Este refugiul preferat în migraţia diurnã pentru populaţia Branta ruficolis (gâsca cu gât roşu)
pe durata popasului în Dobrogea.
Insula Bisericuţa (insulã stâncoasã, avanpost a reliefului predeltaic) dominã, alãturi de Capul
Doloşman, peisajul dintre lacurile Razim şi Goloviţa.
Zona cu regim de protecţie integralã, ,,Grindul Lupilor’’
Datoritã poziţiei sale , între lacurile Razxim şi Sinoe, având cotele reliefului reduse (0.5 – 1.5
m altitudine) şi o vegetaţie specificã solurilor nisipoase de origine marinã, zona
reprezinã un important loc de refugiu de cuibãrit şi hrãnire a pãsãrilor.
Indeosebi în perioada migraţiei de toamnã, zona devine o impresionantã concentrare a faunei
ornitologice şi , în special, a oaspeţilor de iarnã (gâşte, raţe), deoarece în lacul Sinoe apa
este mai sãratã la sud de grindul Lupilor decât la nord, spre Razim.
Datoritã cotelor reduse şi a condiţiilor favorabile , zona are şi o mare importanţã pentru
reproducerea naturalã a peştilor:crap; şalãu; plãticã, etc.
Ecologia acvaticã – specii şi biotopuri specifice bazinelor acvatice (cursuri
de apã, ape stãtãtoare)
Analiza biotopurilor existente în zonã aratã existenţa unor biotopuri primare, puţin sau
deloc influenţate de activitãţile antropice, cât şi a unor biotopuri secundare modificate sub
presiune antropicã.
Biotopurile primare includ: malurile lacurilor; insulele acoperite cu vegetaţia tipicã stepei, etc.
Efectul activitãţilor antropice se manifestã, mai ales, asupra biotopului umed
Biotopurile în zona cercetatã pot fi grupate în douã categorii:
- biotopul acvatic şi
- biotopul terestru
In categoria biotopurilor acvatice încadrãm biotopurile în care apa reprezintã elementul
dominant şi anume:
• suprafeţe deschise de apã – lacuri, bãlţi, canale
• stufãrii şi pãpuriş ( Phragmitetum australis; Typhaetum angustifoliae)
• zone mlãştinoase şi ţãrmuri de lacuri
Biotopurile de uscat sunt reprezentate prin :
• maluri abrupte
• stepã dobrogeanã tipicã
• terenuri agricole
• antropic – construcţii
Repartizarea mozaicatã a biotopurilor din zonã, extinderea lor neuniformã şi gradul
variabil de umiditate au determinat dezvoltarea unor asociaţii vegetale tipice, în care pãsãrile
gãsesc o gamã variatã de nişe ecologice.
Zonele umede în perimetrul şi în jurul amplasamentului, efecte asupra obiectivului
In zona amplasamentului studiat se aflã întinderi mari de apã, reprezentate de lacurile Razim;
Goloviţa; Zmeica.
Aceste lacuri reprezintã principala sursã de extragere a materiei prime utilizate în activitatea
obiectivului auditat: aceea de procesare şi fabricare a semiconservelor din peşte.

2.6. Asezãri umane


Distanţa faţã de aşezãrile umane, diverse anexe gospodãreşti, instituţii publice,
monumente istorice şi de arhitecturã, parcuri, scuare, spitale şi alte aşezãminte de interes
public
In partea nordicã a amplasamentului studiat se aflã localitatea Jurilovca, situatã chiar la
limita nordicã a amplasamentului
Aceastã zonã se caracterizeazã prin locuinţe obişnuite, specifice mediului rural .
Distanţele obiectivului auditat faţã de aşezãrile umane, este de circa 300 – 400 m.

Direcţia dominantã a vânturilor faţã de aşezãrile umane şi alte obiective de interes public,
istoric, arhitectural, etc
Direcţia dominantã a vânturilor este, iarna şi toamna, din nord, nord – est şi nord – vest.
Vara şi primãvara, datoritã condiţiilor locale sunt frecvente vânturile din sectorul sudic
şi estic.
Cele mai puternice vânturi sunt cele nord – estice care uneori iarna ating valori maxime
de peste 20 m/s.

CAP 3: SURSE DE POLUANTI SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU


3.1. Emisii de poluanti în ape si protectia calitãtii apelor
Surse de poluanţi pentru ape , posibile sau existente, concentraţii şi debite masice de
poluanţi rezultaţi sau care pot rezulta pe faze tehnologice sau de activitate
Apele uzate rezultate din activitatea ce se desfãşoara în cadrul obiectivului studiat, amintim:
- ape uzate menajere de la grupurile sanitare
- apele uzate tehnologice provenite din cadrul activitãţii de procesare şi fabricare a
semiconservelor
- ape uzate provenite din spãlarea peştelui şi din igienizarea spaţiilor
Poluanţii din apele uzate sunt:
- substanţele extractibile (grãsimi), solzi, viscere, cozi de peşte, etc.
- poluanţi specifici apelor uzate provenite de la grupurile sanitare
- eventuale scãpãri de combustibil lichid tip M, de la centrala termicã

Evacuarea apei uzate menajere se face în reţeaua de canalizare a localitãţii Jurilovca,


prin intermediul unei reţele de canalizare realizatã din PVC dur.
Evacuarea apei uzate tehnologice se face în canalul din vecinãtatea obiectivului, dupã
epurarea acesteia cu ajutorul unei staţii de epurare compactã, mecano – biologicã, tip AS
– MONOCOMP.

3.2. Emisii de poluanti în aer si protectia calitãtii aerului


Sursele de poluanţi pentru aer, posibile sau existente, concentraţiile şi debitele masice de
poluanţi rezultaţi sau care vor rezulta pe faze tehnologice sau de activitate
Principalele surse de poluanţi ce ajung în atmosferã sunt:
- gazele de ardere de la centrala termicã proprie
- zonele de depozitare a gunoaielor în containere, amplasate în aer liber
– gazele de eşapament de la mijloacele de transport ce vor accesa obiectivul

Zona de depozitare a gunoaielor, deseurilor creazã disconfort prin mirosurile emanate,


ceea ce impune obligatia ca aceste gunoaie sã fie evacuate la timp, îndeosebi în anotimpul
cãlduros.

O altã sursã de poluare pentru factorul de mediu,,AER” s-a identificat centrala termicã
proprie, prin noxele rezultate din arderea combustibilului lichid tip M, utilizat la prepararea
agentului termic pentru încãlzire şi apã caldã menajerã.
Dar aceste gaze rezultate prezintã debite şi concentraţii de poluanţi destul de reduse.
Gazele de eşapament de la mijloacele de transport ale societãţii sunt dispersate în
mediu, funcţie de traseele urmate de mijloacele de transport respective.
Pentru reducerea noxelor conţinute în gazele de ardere provenite de la mijloacele de
transport sunt reglementãri legale specifice acestui domeniu.

Instalaţiile pentru epurarea gazelor reziduale şi reţinerea pulberilor, instalaţiile de


colectare şi dispersie în atmosferã, care sunt deja proiectate sau existente, randamente de
reţinere a poluanţilor

Pentru sursele de emisie a poluanţilor în aer, identificate în cadrul prezentului studiu, se


considerã cã nu este necesarã prevederea unor instalaţii speciale pentru epurarea gazelor
reziduale şi reţinerea pulberilor, instalaţii de colectare şi dispersie în atmosferã.
Reducerea concentratiei de noxe din gazele de ardere se va realiza prin utilizarea
combustibilului de bunã calitate si prin alegerea unui cazan modern, cu randamente de ardere
performante, complet automatizat.
Pentru reducerea noxelor din gazele de eşapament ale mijloacelor de transport ce acceseaza
obiectivul sunt prevãzute norme specifice în domeniu şi organe de specialitate abilitate
pentru controlul şi urmãrirea acestora.

3.3. Sursele si protectia împotriva zgomotului si vibratiilor


.Sursele de zgomot şi de vibraţii
Dupã cum am mai arãtat în prezentul studiu, prin activitatea ce o propune, nu presupune
existenţa unor surse generatoare de zgomot şi vibraţii de naturã sã deranjeze vecinãtãţile.
Toate utilajele specifice procesului tehnologic de procesare şi fabricare a
semiconservelor din peşte, cât şi cele pentru activitãţile conexe (utilajele din centrala termicã;
agregatele frig) sunt amplasate în spaţii închise, iar nivelul de zgomot este destul de redus şi
nu este de naturã sã creeze disconfort în zonã.

Amenajãrile şi dotãrile ori mãsurile pentru protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor


Nu este cazul.

Nivelul de zgomot şi de vibraţii la limita incintei obiectivului şi la cel mai apropiat receptor
protejat
Nivelului de zgomot admis la limita incintei, conform STAS 10009 / 88, tab.1 – pentru
stradã de categoria tehnicã IV – de deservire localã, este de 60 dB(A).

3.4. Sursele şi protectia împotriva radiaţiilor

In cadrul obiectivului prezentat, nu sunt surse generatoare de radiaţii.

3.5. Gospodãrirea deşeurilor


Tipuri şi cantitãţi de deşeuri rezultate

In cadrul fabricii analizate, prin natura activitãţilor desfãsurate, rezultã urmãtoarele


tipuri de deşeuri:
a ) -deşeuri rezultate din activitatea obiectivului: solzi; viscere; capete; cozi; oase, etc.
b) -deşeurile rezultate din activitatea de igienizarea spaţiilor

Cantitãţi de deşeuri

a ) Deşeurile rezultate din activitatea obiectivului


Cum anual se prelucreaza circa 1665 tone/an, rezultand aproximativ urmãtoarele cantitãţi de
deşeuri: solzi – 166,5 t/an; viscere – circa 166,5 t/an.
Cantitatea totalã de deşeuri rezultate anual este aproximatã la 350 t/an, cantitatã ce este
preluatã de S.C.,,PISCICOLA TOUR’’SRL Jurilovca, în baza Contractului de prestãri servicii
încheiat cu S.C.,,ECOFISH’’SRL.
Deşeurile respective fiind utilizate de prestator la fabricarea fãinii de peşte.
b ) Deşeurile rezultate din activitatea de igienizarea spaţiilor aferente fabricii prezentate.
Cantitatea de deşeuri menajere rezultate a fost determinatã pe bazã de calcul, în
conformitate cu normele prezentate în publicaţia ,,Reziduuri menajere, stradale şi
industriale’’, editura tehnicã – Bucureşti – 1992, autori Gh.Bularda; D.Bularda, Th.Catrinescu.
Conform acestei publicaţii, cantitatea de deşeuri menajere rezultate din activitatea obiectivului
va fi de 2 mc/an/locuitor.
Numãrul total de persoane, este de cca.52 persoane
Pe baza celor prezentate mai sus rezultã:
52 persoane x 2 mc/an/persoanã = 104 mc/an.
c)Nãmoluri rezultate de la staţia de epurare şi din activitatea de întreţinere a reţelelor de
canalizare

d)Reziduurile rezultate din activitatea de curãţire a rezervoarelor de depozitare motorinã (cel


de depozitare şi cel de consum zilnic)

Modul de gospodãrire a deşeurilor

a ) Deşeurile menajere – vor fi colectate în containere, amplasate pe platforme de beton, dupã


care vor fi evacuate la rampa de gunoi a localitãtii .

b)Deseurile provenite din procesul tehnologic vor fi valorificate în scopul fabricãrii fãinii de
peşte.

c)Nãmoluri rezultate de la staţia de epurare şi din activitatea de întreţinere a reţelelor de


canalizare vor fi deshidratate pe o platformã de beton, dimensionatã corespunzãtor, dupã care
vor fi evacuate la rampa de gunoi a localitãţii.

d)Reziduurile rezultate din activitatea de curãţire a rezervoarelor de depozitare motorinã


vor fi utilizate drept combustibil la centrala termicã proprie.

3.6. Gospodãrirea substantelor toxice şi periculoase


Substanţe toxice şi periculoase, folosite, comercializate
Ca substanţe periculoase folosite în cadrul obiectivului analizat, am considerat a fi
combustibilul utilizat pentru centrala termicã (motorina), prin pericolul pe care îl prezintã din
punct de vedere al producerii unui incendiu, în situaţia în care nu sunt
respectate normele şi normativele în vigoare, pe parcursul proiectãrii, realizãrii, funcţionãrii şi
întreţinerii depozitului propriu de combustibil (capacitate 2 – 5 mc).

Modul de gospodãrire a substanţelor toxice şi periculoase


Pentru gospodãrirea acestor substanţe (motorina) atât proiectantul cât si beneficiarul, respecta
cu strictete, la realizarea depozitului de combustibil, prevederile ,,Normativului pentru
proiectarea, executarea şi postutilizarea depozitelor de combustibil’’.
Cap 4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

4.1.Impactul produs asupra apelor


Dispersia poluanţilor în ape, aria de extindere şi modificãrile calitative ale
receptorilor naturali, inclusiv ale apelor subterane
Apele uzate menajere, dupã cum s–a arãtat în prezentul studiu, sunt evacuate la reţeaua de
canalizare a localitãţii, iar apele uzate tehnologice sunt epurate şi evacuate în receptori
naturali.

Prin epurarea apelor uzate tehnologice, cu ajutorul unei staţii de epurare compacte,
moderne, se contribuie în mod semnificativ la reducerea concentraţiilor poluanţilor din apele
uzate rezultate, astfel încât valoarea polunţilor respectivi sã se înscrie în limitele impuse de
Normativul NTPA 001/2002 şi sã nu determine modificãri calitative ale receptorilor naturali.
Epurarea localã a apei rezultate de la centrala termicã, evacuatã în reţeaua de canalizare
a localitãţii, va permite respectarea condiţiilor de evacuare a apelor uzate în reţelele de
canalizare ale localitãţilor şi direct în staţiile de epurare – NTPA 002/2002.
In ceea ce priveşte impactul produs asupra apelor (subterane şi de suprafaţã) de lucrãrile
propuse, prin mãsurile de epurare prevãzute şi prin respectarea cerinţelor impuse de Legea
10 ,,Legea calitãţii în construcţii’’ la realizarea construcţiilor sistemului de epurare (cãmine,
cuve beton, etc), se contribuie la reducerea în mod semnificativ a impactului activitãţii
analizate, asupra apelor.

Afectarea ecosistemelor acvatice şi a folosinţelor de apã


Având în vedere cele menţionate şi analizând în context elementele proiectului, considerãm cã
prin realizarea şi exploatarea obiectivului, nu se vor produce efecte colaterale din punct de
vedere hidoameliorativ asupra zonelor adiacente şi nu vor fi afectate ecosistemele acvatice.

Efecte pozitive asupra calitãţii apelor


Nu este cazul.

4.2. Impactul produs asupra aerului


Dispersia poluanţilor în aer, în zona maximã de influenţã, modificãrile calitative
intervenite sau care se vor înregistra în calitatea aerului, efectele de sinergism

Dupã cum am arãtat în capitolele anterioare factorii care influenteazã aerul din zona
obiectivului auditat sunt:
- containerele de colectare a gunoiului menajer – amplasate pe platforme de beton
- noxele continute în gazele de ardere evacuate de la centrala termicã
- agentul frigorific utilizat la producerea frigului în spaţiile speciale, destinate acestui scop
Ca agent frigorific se va utiliza freonul ecologic.
Valoarea maximã a poluantului CO2, rezultat în urma arderii motorinei, se situeazã sub
valoarea admisã de normativele în vigoare.
Pentru ceilalţi poluanţi, întâlniţi în gazele de ardere de la centrala termicã, valorile
rezultate din calcul sunt neglijabile.
Pe baza celor prezentate mai sus, se poate concluziona cã poluanţii emişi în atmosferã
de la sursele amintite, au concentraţii reduse şi nu sunt de naturã sã modifice calitatea aerului
din zonã.

Factorii de mediu care sunt sau pot fi afectaţi de emisia poluanţilor în atmosferã şi modul
de manifestare
Impactul poluanţilor prezentaţi asupra factorului de mediu,,AER’’ şi a celorlalţi factori de
mediu (apã, sol şi subsol) este în general, redus .

Efecte pozitive asupra calitãţii aerului


Nu este cazul.

4.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre


Emisiile de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestrã
Analizând toate categoriile de poluanţi rezultaţi din activitatea propusã şi urmãrind
influenţa lor asupra factorilor de mediu nu s–au identificat emisii de poluanţi care pot afecta
vegetaţia şi fauna terestrã .

.Modul de manifestare a impactului asupra vegetaţiei şi faunei terestre


Impactul asupra vegetaţiei şi faunei terestre este un impact redus.

Reducerea sau diminuarea impactului produs de poluarea existentã asupra acestor


factori de mediu
Nu este cazul.

4.4.Impactul produs asupra solului si subsolului

Poluanţii ce pot afecta solul şi subsolul zonei


Posibilitatea de infiltrare a apelor uzate menajere ca urmare a pierderilor prin reteaua de
canalizare;
Ca mãsuri de protecţie privind impactul asupra solului şi subsolului :
* realizarea retelelor de canalizare a apelor uzate din materiale de calitate, omologate;
asigurarea unei executii si exploatãri corespunzãtoare a acestor retele
*colectarea şi depozitarea corespunzãtoare a deşeurilor, evacuarea lor în timp util, în vederea
asigurãrii protecţiei solului şi din acest punct de vedere.
*utilizarea rezervorului cu manta dublã, pentru depozitarea combustibilului
La poluarea solului din zona amplasamentului, mai pot contribui sursele punctuale
determinate de degradarea sau avarierea conductelor subterane de colectare a apelor uzate
menajere .Dar prin utilizarea materialelor moderne(PVC - dur pentru canalizare)cu calitãti
deosebite în ceea ce priveste rezistenta în timp si asigurarea etanseitãtii acestor instalatii, prin
respectarea prevederilor Legii 10, privind calitatea în constructii, se contribuie în mod
semnificativ la reducerea impactului respectiv asupra factorilor de mediu,,SOLUL si
SUBSOLUL’’
Prin colectarea si evacuarea controlatã a desurilor rezultate, în locuri special amenajate
se contribuie la reducerea impactului acestor deseuri asupra solului si subsolului.

Modificãrile intervenite în calitatea şi în structura solului şi subsolului


Prin respectarea mãsurilor şi propunerilor prezentate mai sus, mãsuri care contribuie la
reducerea impactului asupra solului şi subsolului se considerã cã nu vor interveni modificãri în
calitatea şi structura solului şi subsolului.

4.5. Impactul produs asupra asezãrilor umane

Poluanţii ce pot afecta aşezãrile umane şi obiectivele zonei de interes naţional şi


public, efecte sinergice cu alte imisii, manifestarea impactului
In cadrul activitãţii analizate nu s-au identificat poluanţi semnificativi pentru aşezãrile
umane din zonã.
Instituţii publice, parcuri, scuare, spitale şi alte aşezãminte de interes public nu se regãsesc în
vecinãtatea amplasamentului ce face obiectul prezentului studiu de impact.

Efectele asupra stãrii de sãnãtate a populaţiei şi eventualul risc pentru siguranţa


utilizatorilor
Obiectivului studiat are efecte pozitive asupra populaţiei din zonã, prin asigurarea unor
noi locuri de muncã şi prin creşterea bugetului primãriei locale, ce încaseaza taxele provenite
din desfãşurarea activitãţilor propuse.

Din punct de vedere al utilitãţii, obiectivul propus este considerat ca un factor pozitiv în
activitatea socio – economicã.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA :

1. Fl. Bran, I. Dincu, Ecologie generala si protectia mediului, Ed. ASE. 1995
2. Gh. Bularda, D, Bularda, Th. Catrinescu, Reziduuri menajere, stradale si industriale,
editura tehnica – Bucuresti
3. C.Russu, Reciclarea resurselor materiale, Ed.st.encicl – Bucuresti 1984
4. Norma metodologica privinddeterminarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de
surse stationare, elaborate de Ministerul Apelor, Padurilor, si Protectiei Mediului ,
editat de Institutul de Cercetari pentru Ingineria Mediului – Bucuresti.

Alte surse biografice :

www. eurocom.gm.ro
www.biblioteca.ase.ro/
www.mmediu.ro

 Cunoasterea indeaproape a fabricii cat si unele aspecte legate de functionarea


acesteia.
 Referatul de fata nu acopera toate aspectele impactului fabricii de procesare
peste si semiconserve din Jurilovca, incercarea fiind aceea de a prezenta o
parte din impactul asupra mediului inconjurator si al populatiei.
STUDIU DE IMPACT A FABRICII DE PROCESARE PESTE SI SEMICONSERVE ,
LOCALITATEA JURILOVCA, JUDETUL TULCEA

CUPRINS:

CAP 1. ROLUL FABRICII


1.1. Scopul realizarii ……………………………………….. 1
1.2. Detalii de amplasament ………………………………… 1

CAP 2. AMPLASAREA IN MEDIU


2.1. Elemente de geologie …………………………………... 2
2.2. Solul ……………………………………………………. 3
2.3. Resursele de apa ………………………………………... 3
2.4. Clima si calitatea aerului ……………………………….. 4
2.5. Elemente de ecologie acvatica si terestra ………………. 5
2.6. Asezari umane ………………………………………….. 7

CAP 3. SURSE DE POLUANTI


SI PROTECTIA FACTORILOR DE MEDIU
3.1. Emisii de poluanti in ape si protectia calitatii apelor …… 8
3.2. Emisii de poluanti in aer si protectia calitatii aerului …… 8
3.3. Sursele si protectia impotriva zgomotului si vibratiilor … 9
3.4. Sursele si protectia impotriva radiatiilor ………………... 9
3.5. Gospodarirea deseurilor ………………………………… 9
3.6. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase ………... 11

CAP 4. IMPACTUL PRODUS ASUPRA


MEDIULUI INCONJURATOR
4.1. Impactul produs asupra apelor ………………………….. 11
4.2. Impactul produs asupra aerului ………………………... 12
4.3. Impactul asupra vegetatiei si faunei terestre ………….. 12
4.4. Impactul produs asupra solului si subsolului ………….. 13
4.5. Impactul produs asupra asezarilor omenesti …………… 13