PREFAT Carte pe care o citesti acum a fost scris special pentru tine.

n mod inconstient, ai fcut un gest care ti va transforma viata. ndiferent de motivul pentru care ai desc!is cartea, fii sigur c, pe msur ce o vei citi, eu voi deveni "una ta prieten. #oi fi mereu alturi de tine, o dat de m$ai ales. %i$am permis s te tutuiesc ca s m simt mai aproape de tine. &i, ca prieten, dorinta mea cea mai mare este aceea de a te a'uta. #oi ncerca s gsesc un rspuns la ntre"rile tale, s te ndrum si s te a'ut s descoperi marea "ogtie ascuns n tine. Totusi, nu pot face nimic fr participarea ta. (ac vrei s citesti aceast carte doar pentru a mpodo"i apoi cu ea "i"lioteca, nseamn c renunti s te a'uti pe tine nsuti. Tre"uie s te !otrsti acum. %etoda mea e simpl. Este suficient s citesti cu atentie fiecare capitol si s aplici, la nevoie, lectia nvtat. (up fiecare capitol vei avea c)teva e*ercitii de fcut. (ac urme+i ndrumrile mele asa cum sunt pre+entate, vei reali+a foarte mult pentru tine nsuti. Aceast carte este rodul cercetrilor, studiilor si o"servatiilor personale efectuate n ultimii nouspre+ece ani. Am e*perimentat eu nsmi toate notiunile descrise. ,ucuria o"tinut a fost at)t de mare, nc)t m$a convins s nvt legile fundamentale ale vietii si apoi s le cuprind ntr$o carte. %ii de oameni si$au sc!im"at viata nvt)nd s se autodescopere si ei acum simt tot mai mult acea pace interioar pe care, de multe ori, o credem inaccesi"il. ti ure+ o cltorie plcut n tine nsuti. -u te gr"i, nu sri nici o etap si vei face si tu multe descoperiri. Cu dragoste, .ise ,our"eau CAP T/.0. 1 &C/P0. PR %/R( A. A. F -TE 0%A-E Te$ai ntre"at vreodat care este rostul tu pe acest pm)nt2 Care e scopul tu ca fiint uman2 &unt at)t de multi aceia care nu stiu acest lucru3 Totusi, rspunsul e simplu. Toti avem acelasi scop4 acela de A E#/.0A. Tot ceea ce se numeste # AT tre"uie s creasc. Priveste o clip n 'urul tu4 c)nd o floare sau un copac ncetea+ s mai creasc, moare. Acelasi lucru e vala"il si pentru noi. Fiecare om tre"uie s creasc si s continue s evolue+e. A creste nseamn pentru om 5a creste n interiorul su6. &ufletul tu e cel ce creste de$a lungul ntregii vieti si nu corpul fi+ic. (ar cum a'ungem s crestem n acest fel2 isus a fost cel care ne$a nvtat si ne$a transmis rspunsul, afirm)nd c cele dou adevruri principale ale omului sunt(RA7/&TEA siCRE( -TA. -u pare ceva prea complicat, dar c)t vreme omul continu s$si cree+e tot felul de pro"leme, nentelegerea acestor dou legi va persista.

&e spune c atunci c)nd omul va nvta s se iu"easc pe sine si pe semenii si pe deplin, va a'unge s stp)neasc materia si pre+enta lui pe pm)nt nu va mai fi necesar. Pm)ntul poate fi considerat o entitate n sine, adic un suflet, o persoan. &i el are responsa"ilitatea de a evolua. Fiecare om e o celul a Pm)ntului, tot asa cum corpul tu e compus din milioane de celule. (ac fiecare celul a sntoas, vei avea un corp sntos n care te vei simti "ine. Acelasi lucru e vala"il si pentru Pm)nt. Fiecrui om i revine sarcina de a se purifica, de a se mentine ntr$o "un stare de sntate fi+ic, mental si emotional. Astfel, peste tot va domni armonia si pm)ntul va deveni un loc prosper. Te afli aici, pe pm)nt, pentru a$ti supraveg!ea propria evolutie si nu pe a altora. Este inutil s$ti folosesti energia pentru a$i 'udeca si a$i diri'a pe altii. E*isti pe pm)nt numai pentru tine. Pe parcursul crtii vei gsi ndrumri, implicatii si mi'loace care$ti vor permite s deviistp)n pe viata ta. Pe msur ce n tine se vor de+volta dragostea si credinta, vei dega'a o asemenea energie, nc)t reactiile tale fat de mediul ncon'urtor si cele ale mediului fat de tine se vor transforma n ntregime. Pm)ntul sau societatea si msoar gradul de de+voltare dup cel mai sla" individ, tot asa cum un lant e la fel de puternic ca cea mai sla" verig a sa. %ulti afirm c e*ist evolutie pe pm)nt, c lumea n ansam"lul ei evoluea+. Totusi, ceea ce vedem n 'urul nostru demonstrea+ contrariul. Farmaciile, spitalele si a+ilurile se nmultesc, oamenii sunt tot mai "olnavi, au reale pro"leme fi+ice, sursele de informare n mas 8televi+orul, radioul, +iarele9 ne pre+int +ilnic noi si noi atrocitti: /are toate acestea reflect evolutia2 /mul are dreptate s fie nesatisfcut. Aceast insatisfactie o triesti si tu, pro"a"il, n pre+ent. Poate acesta este si motivul pentru care ai desc!is aceast carte. &tii c e*ist n tine un vid pe care ncerci n mod constant s$l umpli. (ar cauti oare n locul potrivit2 -u tre"uie s privesti n 'urul tu, ci n tine. %arele tu prieten este acolo. Este(umne+eul tu interior, care este acolo numai pentru tine, gata s te ndrume, s$ti vin n a'utor. &per c din acest moment si p)n la sf)rsitul crtii l vei descoperi cu adevrat si vei simti manifestrile sale n tot ceea ce face. &i n acea clip vei sti c, prin puterea lui, vei putea reali+a tot ceea ce vrei n viat. Poate te ntre"i4 5(ar cum se face c e, n acelasi timp, asa de simplu si at)t de greu accesi"il2 &tiind c omul poate face orice, de ce sunt at)t de putini cei care, ntr$adevr, reali+ea+ acest orice26. Ai dreptate. n pre+ent, pe pm)nt, pro"a"il cam ;<= din oameni sunt n totalitate stp)ni pe viata lor: (ar pstrea+$ti speranta, cci ncepem s ne tre+im. -e punem din ce n ce mai multe ntre"ri si vrem s mergem mai

>

departe, fiind acum constienti c mai e*ist si altceva. Trim n epoca spiritualittii. Totusi, nu e usor pentru om s mearg n profun+ime. Pe de$o parte, e vor"a de orgoliul lui foarte de+voltat iar, pe de alt parte, i e fric: Frica de a descoperi un monstru n el nsusi3 (e unde vine aceast fric2 Poate din educatia primit sau din alt parte, dintr$o viat anterioar. (ar asta nu contea+. .as trecutul n urma ta. Trecutul e mort, nu$l poti sc!im"a. %omentul cel mai pretios pentru tine este clipa pre+ent. ar viitorul depinde numai de tine, de aceea ce g)ndesti acum. (ac esti a"ia la nceput n ceea ce priveste evolutia personal, as vrea s te previn c vei simti o oarecare tul"urare. #ei avea impresia c temeliile fiintei tale se clatin si c totul se va pr"usi. (ar nu te nelinisti, este doar o ilu+ie. Aceast tul"urare este dovada c se petrec anumite lucruri n forul tu interior si c te$ai decis s 5faci curtenie6. Fie c ti urmresti atent g)ndurile, sau urme+i cursuri, citesti sau asculti, evolue+i si n acelasi timp, te purifici. &i pentru a te purifica mai mult, tre"uie s repeti anumite actiuni. Astfel accelere+i procesul de curtire. (au drept e*emplu un pa!ar cu ap murdar n care versi ncet$ncet ap limpede, curat. Continu)nd acest procedeu, apa se purific si o"tii un pa!ar cu ap curat. Este ceea ce se nt)mpl si cu tine c)nd cresti n interior. &$ar putea ca pro"lemele tale s ti se par mai numeroase, s$ar putea s te simti coplesit, dar nu e dec)t o ilu+ie? tre"uie s cre+i c eforturile tale sustinute vor fi rspltite din plin. Fiinta uman creste n acelasi fel ca tot ce e*ist pe pm)nt. 0n copac prinde rdcini dintr$o mic sm)nt ascuns n sol. Aceast sm)nt trieste n ntuneric, ume+eal, frig si e ncon'urat de o multime de forme de viat ire+isti"il de soare, de lumin. -u se va afunda si mai mult n sol. (impotriv, va creste se va eli"era de nvelisul su? va strpunge stratul de pm)nt pentru a iesi la lumin. /dat a'uns la lumin, va creste n continuare si va a'unge un copac: Acelasi lucru se nt)mpl si cu fiinta uman. &unt oameni care triesc nc n ntuneric. Ei nu stiu c mai e*ist si altceva. -u vd. (ac li se vor"este despre lumin, dac li se arat aceast lumin, pentru ei nu e*ist asa ceva. (impotriv, omul care a decis s creasc n interior se gseste la nivelul iesirii din pm)nt. El ncepe s vad lumina. El se ndreapt spre lumin. Cu c)t urc mai mult, cu at)t mai mult simte cldura sa si cu c)t va urca mai mult, cu at)t va fi mai ncl+it si luminat. Ca orice persoan ce evoluea+, vei tri momente dificile. C)nd esti plin de orgoliu, ti$e greu s admiti c si altii au dreptate. -u vrei s recunosti c poate altii au gsit de'a rspunsul3 (e multe ori vei dori s i sc!im"i pentru a$ti demonstra c ai dreptate. Este si asta o pro" de trecut. (ar merit efortul? cu c)t vei reusi s$ti stp)nesti mai mult orgoliul, cu at)t vei reusi s stp)nesti mai

"ine situatiile e*terioare. &i acest efort te va face s te nalti ctre lumin, ctre fericire. Putem compara evolutia interioar cu o ran de pe corp. Pentru a gr"i vindecarea rnii, se aplic o alifie care provoac, n general, o durere si mai mare dec)t durerea provocat de rana propriu$+is. Acest ru serveste la vindecarea rnii. &tim c n c)teva minute va ncepe cicatri+area. Acelasi lucru se nt)mpl n interiorul tu c)nd ncepi s cresti, s te purifici, s te descoperi. (urerea este real, dar trectoare si nu$ti va face dec)t "ine. (ac simti durere, e un semn c re+isti. E+iti s te lasi n voia sc!im"rii. (ac mi spui c nu ai toate relatiile pe care le doresti, c nu ai dragoste, sntate si nici "anii de care ai nevoie, o s$ti rspund4 5(e vreme ce$ti lipsesc at)tea, ce ai de pierdut26. ncetea+ s opui re+istent si las$te n voia sc!im"rii. &pune$ti c ai totul de c)stigat ncerc)nd ceva nou. Evolutia ta se va resimti si rul va fi mult mai putin dureros. ntotdeauna, cei care re+ist mai mult vor avea mai mult de suferit. Cu c)t re+isti mai mult, cu at)t persist rul. Cu c)t opui re+istent la ceva, cu at)t sunt mai multe sanse ca situatia respectiv s se repete. Re+istenta e mai accentuat la cei cu un caracter mai puternic. #or avea de lucru de dou ori mai mult. (ar ceea ce contea+ acum esti tu. Continu$ti drumul? perseverea+, c)stig mici victorii n fiecare +i si, treptat, vei a'unge s reali+e+i tot ce$ti doresti. Cuv)ntul (umne+eu va fi deseori mentionat pe parcursul crtii, ca si c)teva pasa'e din nvtturile lui isus, dar nu te speria, aceasta nu este o carte despre religie. E*ist o singur religie n aceast lume4 aceea a iu"irii de sine si fat de cei apropiati, aceea de a$i accepta pe oameni asa cum sunt. -u$l poti renega pe (umne+eu pentru c tu esti una din manifestrile &ale, la fel ca tot ce este pe pm)nt Pentru a a'unge s fii stp)n pe viata ta, tre"uie s devii mai constient. -ivelul constiintei umane e at)t de sla", nc)t cea mai mare parte a timpului omul nu stie cu adevrat ce spune, ce face si ce g)ndeste? totul se nt)mpl n mod mecanic. (e c)te ori pe +i ti se nt)mpl s$ti pui ntre"ri nainte de a spune sau a face ceva2 E timpul s devii mai constient de viata ta3 Tot ceea ce percepi cu a'utorul simturilor A ce ve+i cu oc!ii, ce au+i cu urec!ile A e doar o ilu+ie. Realitatea este ceea ce se nt)mpl n lumea invi+i"il. nainte de a fi vi+i"il, orice trece prin planul invi+i"il. -imic pe pm)nt nu e*ist fr s fi fost imaginat, g)ndit sau visat. Aceasta e marea putere a fiintei umane. Entittile din lumea mineral 8rocile9, vegetal 8plantele9 si animal nu au capacitatea de a crea. &ingura entitate de pe pm)nt care poate crea este omul. El a atins un grad de constiint mai ridicat dec)t celelalte trei regnuri4 a a'uns s fie constient de (umne+eu, de unde vine si ncotro de ndreapt. Acum e vremea s se ndrepte ctre al cincilea regn, regnul divin. &e spune c omul a fost creat dup c!ipul si asemnarea lui (umne+eu? ce tre"uie s ntelegem din asta2 (umne+eu a creat pm)ntul si tot ce e*ist n cosmos. Fiind o manifestare a lui (umne+eu, tu esti(umne+eul din luntrul tu,

deci poti reali+a c)t El. Poti crea orice n aceast lume. (e ce n$ai fcut$o p)n acum2 Pentru c nu vedeai. Aceasta este marea greseal a fiintei umane4 necunoasterea, neacceptarea acestei mari puteri. Pe msur ce vei ndeplini acte de credint, vei ncepe s reali+e+i lucruri e*traordinare si s ntelegi ce nseamn toate acestea. #ei ntelege si sensul cuvintelor urmtoare4 omul devine ceea ce g)ndeste. 7)ndul e o imagine pe care o trimiti n lumea invi+i"il. Cre)nd aceast imagine, !rnind$o cu puterea ta, tu i dai viat. 7)ndul se alimentea+ din sentimentele si emotiile tale. &i, n final,tu l faci s fie vi+i"il n plan fi+ic. Cosmosul si are legile sale. &i, urm)nd aceste etape, tu poti determina s se nt)mple ceea ce vrei. ncepi pe plan mintal, continui pe planul emotional, apoi a'ungi n planul fi+ic. (ar, nainte de a ncepe, tre"uie s devii constient, pentru c cea mai mare parte a timpului ignori ceea ce g)ndesti. 7)ndurile tale sunt at)t de inconstiente, nc)t provoci lucruri pe care nu le doresti sau care$ti sunt c!iar agrea"ile. n plus, nu vei re+olva nimic d)nd vina pe altii A si acestia nu au, ntr$ adevr, nici o vin. &ingurul rspun+tor de ceea ce ti se nt)mpl esti tu. Accept)nd ideea c ai materiali+at anumite lucruri, "une sau rele, prin tine nsuti si c ai o mare putere, nu e minunat s$ti dai seama c poti s$ti folosesti energia pentru a face s ti se nt)mple numai lucruri "une2 Ar fi de$a dreptul descura'ant s te g)ndesti c tot ce ti se nt)mpl are o cau+ e*terioar3 (ac te simti nefericit si cre+i c altii sunt rspun+tori pentru asta, ar tre"ui s ai r"dare p)n c)nd ei si sc!im" ideile pentru a deveni fericit3 (ac esti "olnav si dai vina pe diverse lucruri 8ereditate, temperatur etc.9, ar tre"ui din nou s astepti ca toate conditiile e*terioare s se sc!im"e pentru ca s te faci "ine. #ei astepta oare at)ta vreme2 -$ar fi mai "ine s$ti iei soarta n propriile m)ini2 7)ndeste$te, durea+ numai un minut s vi+uali+e+i fericirea3 Corpul tu se va resimti imediat. Tot un minut durea+ s$ti spui4 5,ietul de mine, nimeni nu m iu"este6 si fericirea ta s$a volatili+at nc de la nceputul acestui g)nd. (urea+ numai o clip s ncete+i s mai critici, s r)+i sau s iu"esti. (e la o clip la alta o"servi c tu esti acela care$si sc!im" propria viat. ti croiesti viata n functie de ceea ce deci+i s ve+i cu oc!ii, c)nd, n realitate, tre"uie s ncerci s ve+i cu oc!ii din luntrul tu. Caut frumusetea dincolo de ur)tenie, caut dragostea dincolo de critic. #ei face astfel un pas ctre ntelegere. A evolua nseamn a deveni o fiint spiritual, o fiint care vede dragostea 8pe (umne+eu9 peste tot. /preste$te pentru c)teva secunde? f c)tiva pasi n interiorul tu si o"serv care sunt g)ndurile tale cele mai frecvente n cursul unei +ile. Ti se nt)mpl des s spui 5durerea mea de cap6, 5durerea mea de spate6, 5pro"lema mea62 #e+i, i dai at)ta atentie, pui n ea at)ta energie, nc)t durerea din tine persist. (evii ceea

ce g)ndesti3 C)nd te afli n compania unor prieteni sau a unor oameni pe care$i iu"esti, despre ce vor"esti2 (oar pomenesti despre pro"lemele tale sau ncerci s gsesti o solutie2 &i cum ti petreci timpul li"er2 0rmresti la T# emisiuni constructive, care te a'ut s te m"ogtesti spiritual, sau alegi filme care te fac s triesti sentimente de neliniste sau invidie2 #iata de pe ecran deformea+ realitatea. &i ce citesti de o"icei2 Articole din care nveti ceva sau vestile proaste2 (evii ceea ce lasi s intre n constientul si su"constientul tu. -u triesti pe pm)nt pentru a tri n "ogtie sau n mi+erie, n popularitate sau in anonimat, muncind sau st)nd n soma'. E*isti pe pm)nt pentru 5a fi6, pentru a$ti de+volta individualitatea, eul superior. %a'oritatea oamenilor sunt preocupati de personalitatea lor. Personalitatea este ceea ce se percepe din interiorul unei persoane. Tre"uie s stim cum s trecem dincolo de aceast personalitate pentru a a'unge la individualitatea noastr. at un e*ercitiu care a fost mentionat si n prefat. #ei gsi unul la sf)rsitul fiecrui capitol. (ac vrei ntr$adevr s te a'uti pe tine nsuti, te sftuiesc s le acor+i mult atentie. a o foaie de !)rtie si scrie tot ce ti amintesti c ai fcut n ultima sptm)n. 1. .ucrurile pe care le$ai fcut n mod constient, pentru tine, care te$au a'utat s te simti "ine, te$au fcut s simti o anumit "ucurie. >. .ucrurile pe care le$ai fcut pentru altii, mention)nd dac le$ai nfptuit de "unvoie sau ceea ce te$a ndemnat s le faci. @. -umeste toate persoanele pe care le$ai 'udecat sau criticat n cursul sptm)nii, pe cele care au spus sau au fcut lucruri care nu ti$au plcut si pe care ai fi preferat ca ele s le fi spus sau fcut altfel. B. &crie tot ce$ti amintesti. ti sugere+ s rostesti afirmatia de mai 'os ori de c)te ori te vei gsi singur cu g)ndurile tale, p)n c)nd vei fi pregtit s treci la capitolul urmtor &0-T / %A- FE&TARE A .0 (0%-ECE0, &0-T (0%-ECE0, (EC P/T CREA CEEA CE (/RE&C & P/T & AD0-7 .A / %ARE PACE & F/RT -TER /AR. CAP T/.0. > C/-&T E-T E &0,C/-&T E-T E &0PRAC/-&T E-T Acum dup ce ai terminat e*ercitiul de la capitolul 1, sunt convins c, fc)nd acest prim e*amen de constiint, ai descoperit anumite lucruri despre tine nsuti. Ti$ai dat seama desigur, n mai multe r)nduri, c ai fcut unele lucruri fr a fi constient de ele si c, n cursul unei +ile, nu ti$ai putut aminti toate faptele, vor"ele sau g)ndurile tale. Pro"a"il c ai fcut unele lucruri pentru altii fr s te ntre"i dac ti place sau nu cu adevrat. (ar nu$ti face gri'i pentru asta.

n medie, omul este 1<= constient si G<= inconstient de ceea ce face, spune, g)ndeste si simte. &urprin+tor, nu$i asa2 Aceasta nseamn c n cursul unei +ile folosim G<= din timp pentru a actiona, a vor"i si a g)ndi mecanic. Acum vom ncerca mpreun s modificm starea ta de inconstient, fiindc pentru a reali+a ceea ce vrei este esential s fii constient de tot ce faci, spui, simti si g)ndesti. Parte ta mental numit 5su"constient6 afectea+ direct regiunea ple*ului solar, situat ntre om"ilic si regiunea inimii. Ceea ce e nregistrat n su"constient actionea+ asupra sentimentelor tale care, la r)ndul lor, influentea+ modul tu de a actiona. &e spune c n ca+ul unei persoane active care trieste ntr$un oras mare, su"constientul poate nregistra p)n la 1<.<<< de mesa'e pe +i. El este ca un calculator aflat n corpul tu. nregistrea+ tot ce ti se nt)mpl n viat. (in momentul conceperii tale, deci cu G luni nainte de a te naste, tot ce ai perceput prin simturi a fost nregistrat. at un e*emplu cu privire la posi"ilittile su"constientului4 c)nd esti n drum spre serviciu, el nregistrea+ toate panourile de semnali+are si de pu"licitate, trectorii, numele str+ilor, culorile, sunetele: n sf)rsit, tot ce ve+i si ce au+i. &u"constientul e cel ce efectuea+ aceast munc, nivelul tu de constiint nefiind nc suficient de ridicat pentru a accepta tot ce e n 'ur. Ar fi mult prea mult pentru constiinta ta. &u"constientul te a'ut s$ti mentii sntatea mental3 &u"constientul e o parte din tine care nu rationea+. Accept, asa cum un calculator accept datele. (ac tu i coman+i s re+olve nmultirea @HB, c)nd de fapt aveai intentia s$i dai comanda BHB, el ti va rspunde n mod inevita"il 1>, pentru c acesta nu poate g!ici greselile tale. El accept comen+ile asa cum i sunt date. &u"constientul procedea+ la fel. nregistrea+ tot ce intr 8tot ce percepi prin simturi9 si te face s actione+i n consecint. / mare influent asupra felului tu de a fi, de a actiona, a g)ndi si a simti. (e at)tea ori ai trecut prin fata aceluiasi panou pu"licitar care anunt o nou marc de tigri nc)t, fr s$ti dai seama, ai acceptat ce$ti spunea acesta. Te$ai lsat !ipnoti+at. &u"constientul tu a captat mesa'ul si, dintr$o dat, a aprut dorinta de a ncerca o nou marc de tigri. E*ist multi !ipnoti+atori de genul acesta. Televi+iunea este unul dintre cei mai mari. /amenii nu sunt constienti de tot ceea ce receptionea+ si c)te lucruri fac n urma primirii acestor mesa'e. (e aceea e foarte important s fii atent le ceea ce lasi s ptrund n su"constientul tu. El repre+int numai un servitor pentru tine. -u cunoaste notiunile de "ine si ru. -u stie s discearn ntre ceea ce$ti este "enefic. El ti ofer numai re+ultatele a ceea ce$i transmiti. Atunci, dac triesti permanent ntr$o stare de team sau dac esti ncon'urat de oameni care vor"esc numai despre fric sau lucruri negative, vei reactiona la fel. 7)ndurile tale negative sunt nregistrate de su"constient. El ti le transmite napoi. at$te din nou cuprins de g)nduri negre. &u"constientul tu le receptionea+ din nou si ti le retransmite... e un cerc vicios.

&e poate nt)mpla s fi cuprins de ndoieli si nelinisti pur si simplu av)nd un radio desc!is, n masin sau n cas. n timp ce$ti ve+i de tre"urile tale, cre+i c nu dai atentie la ce au+i, dar totul intr ntr$un mod su"til n su"constientul tu. &u"constientul prelucrea+ ntotdeauna ultimul mesa' pe care i l$ai dat. at un e*emplu4 s presupunem c su"constientul tu e repre+entat de un sofer de ta*i, iar g)ndul tu este clientul. i ceri soferului s te duc n str. Popineau, la nr. JFF>. El se ndreapt spre adresa indicat. #a face totul pentru a ndeplini ordinul pe care i l$ai dat. (ar, c)teva minute mai t)r+iu, ti dai seama c s$a strecurat o greseal n ceea ce priveste adresa. -umele str+ii era &t$(enis si nu Popineau. &oferul ntoarce si se ndreapt spre noua destinatie. Precum soferul de ta*i, su"constientul e*ecut mesa'ul primit. Am dat acest e*emplu pentru a te face s ntelegi c, dac$ti petreci viata sc!im")ndu$ti mereu modul de a g)ndi, su"constientul tu va deveni confu+ si nu mai stie ce sau pe cine s asculte? asa cum soferul de ta*i, dup vreo 1< sc!im"ri de adres, si va pierde r"darea si va e*clama4 5(ar !otr)ti$v odat3 0nde vreti s mergeti de fapt26. .a fel se nt)mpl si cu su"constientul tu. (ac i transmiti n mod regulat acelasi mesa', el va determina aparitia unor situatii, nt)lniri si evenimente care te vor clu+i spre concreti+area dorintelor tale. Alt e*emplu4 Te$ai !otr)t ca anul viitor s te muti ntr$o cas frumoas, ase+at pe malul apei. ,ine: ncepi s te g)ndesti la aceast cas4 ti$o imagine+i, o vi+uali+e+i: E important s stii c su"constientul e mult mai eficient si ntelege mult mai repede dac vi+uali+e+i imagini. Asa c imaginea+$ti casa visat, g)ndeste$te continuu la ea si actionea+ n consecint. Astfel ai toate sansele s se nt)mple ceea ce vrei. Cum2 Cu ce "ani2 -u are important. E ca n e*emplul cu soferul de ta*i. ($i o adres precis si nu te mai r+g)ndi. Asea+$te n masin si las$te condus unde vrei. #ei a'unge acolo. /ricare ar fi drumul urmat si oricare ar fi motivul alegerii lui, soferul te va duce unde voiai s mergi. Procedea+ la fel cu su"constientul tu. ($i un ordin, las$te condus si asteapt s te duc spre destinatia dorit. mportant este s nu te r+g)ndesti. -u te lsa influentat de prerea altora. (e ndat ce ti de+vlui intentiile, asupra ta se ngrmdesc reactiile e*terioare4 5Cum vei proceda ca s o"tii o asemenea cas26, 5Cre+i c vei face rost de at)tia "ani26. au nastere ndoieli si ncepi s te g)ndesti4 5Poate c m gr"esc6, 5Poate ar tre"ui s astept p)n anul viitor6. &i iat3 Prin simplul fapt c te r+g)ndesti, sc!im"i ordinul dat su"constientului. El nregistrea+ ultimul tu g)nd4 acela de a nu mai avea casa. (impotriv, dac a doua +i ti reve+i planurile si$ti dai seama c$ti doresti ntr$adevr o cas, el si reia lucrul. /mul se g)ndeste si se r+g)ndeste ncontinuu. A nvta s te concentre+i e o miestrie care tre"uie do")ndit. &u"constientul nu poate rationa, nu cunoaste nici "inele, nici rul. El este o mare fort aflat n tine, asa c de ce s nu$l folosesti n favoarea ta2 Fiecare om si

are constientul, su"constientul si supraconstientul su. (epinde numai de el s fac ceea ce vrea. ncepe de pe acum s$ti imagine+i cum ai vrea s fie viata ta. #rei s fii ncon'urat de dragoste2 #rei s te ntelegi mai "ine cu copiii2 #rei s o"tii slu'"a pe care ti$ai visat$o dintotdeauna2 &u"constientul tu poate face orice pentru tine. Tre"uie numai s stii s te servesti de el. (ac nu$ti place munca pe care o faci, asea+$te si imaginea+$ti c le dai prietenilor o veste fantastic. #i+uali+ea+$te n situatia n care esti pe cale s anunti acest lucru4 5Am gsit o slu'" e*traordinar? e fantastic, nici n$am visat s gsesc asa ceva36. &imte asta n tine3 (ac te g)ndesti n mod constient si$i dai ordin su"constientului c vrei o anumit slu'", un anumit salariu, un anumit gen de patron, ntr$un anumit loc, ti micsore+i sansele. Totul devine mult mai greu. C)nd vrei s ai ceva precis, e ca si cum i$ai spune soferului de ta*i pe unde s$o ia. E foarte posi"il ca drumul s fie mai lung si s te coste de dou ori mai mult. &olutia este, pur si simplu, s ai ncredere n su"constientul tu? el e legat de supraconstiinta ta, care posed puteri ne"nuite. Tre"uie s$i spui su"constientului ce vrei ca produs finit si nu detaliile necesare pentru a$l o"tine. ti doresti un partener de viat2 -u tre"uie s$i ceri nltimea, culoarea oc!ilor, meseria, dac sforie sau poart prote+: Astfel, ti limite+i sansele. &e va gsi unul din 1<<<< care s semene cu persoana dorit. E mai "ine s te vi+uali+e+i mpreun cu o persoan fr a o vedea n detaliu. (oreste$ti s fie fantastic, s fie cineva de la care ai multe de nvtat, care s se simt "ine cu tine. #ei nt)lni poate un tip de persoan la care nu te$ai g)ndit niciodat si care este ntr$adevr ceea ce ti$ai dorit. / teorie spune c ntr$un mare oras, ca %ontreal, de e*emplu, pentru fiecare om e*ist cel putin @,; persoane de se* opus cu care s fie compati"il. Asa c n$ai de ce s$ti faci gri'i: Este, de asemenea, foarte important s nu uiti de o anumit component a ta numit supraconstiint. &upraconstiinta este legat de latura ta divin. Ea cunoaste toate vietile tale anterioare si viitoare. Este(umne+eul tu interior care stie e*act ce drum tre"uie s urme+i pentru a a'unge la perfectiunea ta, la perfectiunea divin. Atunci c)nd ceri sau doresti ceva, c)nd cre+i c ai o nevoie real si$i dai un ordin su"constientului, e important s$i spui s$ti consulte supraconstiinta pentru a afla dac aceea ce vrei e "ine pentru tine. (ac nu este, ti va da de veste printr$un mesa' si vei a'unge s doresti altceva. Casa de pe malul apei nu este neaprat cel mai "un lucru pentru tine. Poate e*ist ceva mai important. (up un anumit timp, se va nt)mpla, fr ndoial, ceva care te va face s$ti dai seama ce vrei cu adevrat. &c!im"area ta va fi radical4 5Asta e ceea ce vreau, nu casa6. Prin ceea ce$ti este pre+entat, vei ntelege c ai primit mesa'ul.

E at)t de linistitor s stii c ai n tine aceast fort e*traordinar, legat direct de marea putere universal, de cosmosul ntreg, de su"constientul fiecruia dintre cei ce triesc pe pm)nt, tot asa cum celulele corpului uman sunt legate ntre ele3 &upraconstiinta ta e ntotdeauna acolo, cu tine, >B de ore din >B, pentru a te conduce si a te spri'ini. Ar fi "ine s$i dai un nume. C)nd vei nvta s$ti vor"esti, s$i vor"esti supraconstiintei tale, vei avea impresia c te adrese+i unui "un prieten. Alegerea numelui e la discretia ta. Totusi, ti recomand s$i gsesti un nume care nu poate fi confundat cu altul si care s nu$ti tre+easc nici o amintire. #or"este$i. Acum ai pe cineva n care poti avea ncredere. #ei vedea c n$o s mai fii niciodat singur. Aceast mare putere ascuns n tine stie ntotdeauna ce$ti este "enefic. &i dac g)ndesti, spui sau faci ceva mpotriva acestei puteri interioare, ea ti va transmite un mesa' prin intermediul su"constientului. %esa'ul primit te va a'uta s ntelegi c ceva din ceea ce faci acum nu e "ine pentru tine. #e+i c)t e de minunat3 Esti propriul tu terapeut. Poti s$ti duci viata asa cum doresti si la fiecare pas gresit ti se transmit semnale. -u mai e ca+ul s$ti faci gri'i, s te g)ndesti si r+g)ndesti, s anali+e+i totul nainte de a lua o !otr)re. %area ta fort interioar, (umne+eul tu este acolo pentru a o face n locul tu. E un mi'loc fantastic de a$ti lsa capul deoparte si de a accepta c ai n tine pe cineva care te conduce mereu n luarea deci+iilor. at diferitele mesa'e pe care ti le poate transmite supraconstiinta pentru a te averti+a c, n pre+ent, e*ist ceva ce nu$ti este "enefic4 emotiile care te coplesesc, indispo+itiile, "olile, accidentele, dorinta de a "ea sau de a te droga, de a dormi prea mult sau prea putin, de a m)nca prea mult sau prea putin etc. (e la nasterea ta ai primit mii de semnale. &i, cum n$ai putut s le decodifici, ai atri"uit "olile si angoasele tale conditiilor e*terne. Acesta e motivul pentru care oamenii au mereu un refle* de mpotrivire n viata lor personal4 nu caut unde tre"uie. (ac ti se nt)mpl un accident, te m"olnvesti sau te coplesesc diferite emotii, n loc s te superi, accept situatia si multumeste$i supraconstiintei tale pentru acest mesa'. Revolt)ndu$te, nu faci dec)t s agrave+i situatia. ncearc s ntelegi ce vrea s$ti spun supraconstiinta ta. Aceasta te va eli"era, te va a'uta s fii n armonie cu tine nsuti si s c)stigi o mai mare pace interioar. Tu stii c ai fost creat dup c!ipul si asemnarea lui (umne+eu, adic perfect. (ar ntotdeauna c)nd ti se nt)mpl ceva care nu e conform cu legea perfectiunii, (umne+eul tu interior este cel care ti indic faptul c nu esti pe drumul cel "un, cel al dr agos tei. (umne+eu ne$a dat li"erul ar"itru si ne$a lsat li"ertatea s gresim si s ne trim e*perientele cum vrem? de aceea ni se nt)mpl at)tea neplceri. (umne+eu te iu"este ca un printe pe copilul lui. (ac acesta din urm vrea s plece de acas de foarte t)nr si s$si triasc propriile e*periente, de cele mai multe ori printii se opun si$i

1<

relatea+ propriile e*periente trite la v)rsta lui. C)nd e*ist o dragoste adevrat, aceasta i va convinge pe printi s$l lase s plece pentru a$si tri pr opr iile e*periente. Este e*act ceea ce face(umne+eu cu tine.El este mereu acolo, n interiorul tu. #ede tot ce ti se nt)mpl, dar ti las li"ertatea s alegi. (ac actione+i mpotriva legilor &ale naturale, (umne+eu ti va transmite un mesa' prin intermediul supraconstiintei, si asta fr nt)r+iere. Rm)ne la alegerea ta s faci ce vrei cu el. &tiu c de a+i nainte vrei s devii mai constient si s nveti s fii stp)nul vietii tale. Tre"uie, deci, s ntelegi mesa'ele si s faci ceva pentrutine. nainte de a trece le capitolul urmtor, ia o foaie de !)rtie si scrie tot ce$ti amintesti c s$a nt)mplat prin puterea su"constientului tu. Pro"a"il nu$ti ddeai seama c astfel ti provocai multe evenimente din viat. ncearc s$ti amintesti diferite lucruri, plcute sau neplcute. Poate ti$a fost fric de ceva si acel eveniment c!iar s$a nt)mplat. Poate ti$ai dorit ceva foarte mult si ai o"tinut. Fr s$ti dai seama, ti programai su"constientul. &crie toate evenimentele provocate de tine, tot ce$ti amintesti. (e$acum vei ncepe s fii constient de forta pe care ai avut$o ntotdeauna n tine, fr s stii. Acum, vi+uali+ea+, imaginea+$ti ceva ce vrei s se nt)mple n +ilele urmtoare. Poate fi ceva foarte simplu. 7)ndeste$te la ceea ce vise+i si doresti s$l o"tii n cur)nd. (edic mai multe momente pe +i acestui lucru, g)neste$l, vi+uali+ea+$l, priveste$l ca si cum s$ar fi reali+at de'a. F acest test cu tine nsuti si vei vedea c poti face s se nt)mple ceea ce vrei. E important s stii c su"constientul nu ntelege nici trecutul, nici viitorul. (ac$i spui 5ntr$o +i voi avea:6, nu$si va da seama. -u ntelege dec)t imaginea de'a reali+at4 5Am sau sunt6 tre"uie s te vi+uali+e+i cu lucrul pe care$l doresti. at afirmatia pe care tre"uie s$o faci c)t mai des, n fiecare +i, nainte de a trece mai departe4 % C/-& (ER TR0P0. CE. %A ,0- PR ETE- & 7K ( (E PE P%L-T, RE-#T &$. RE&PECT, &$. ACCEPT & &$. 0,E&C A&A C0% &E C0# -E Poti reciti acest capitol at)t timp c)t n$ai reusit s o"tii lucrul dorit. CAP T/.0. @ A-7ADA%E-T0. & RE&P/-&A, . TATEA Este important s faci diferenta ntre anga'ament si responsa"ilitate. (ictionarul defineste cuv)ntul responsa"ilitate ca fiind o"ligatia moral de a suporta consecintele actiunilor noastre. Esti, desigur, de acord cu mine c de multe ori suportm consecintele actiunilor ntreprinse de altii. (ac cineva din antura'ul nostru se simte prost, ne simtim

11

vinovati? am vrea s facem ceva ca s$l a'utm si ncercm s$l sc!im"m. Aceasta nu e o caracteristic a responsa"ilittii fiintei umane. &ingura noastr responsa"ilitate pe acest pm)nt este propria noastr evolutie A adic s facem optiuni, s lum deci+ii si s acceptm consecintele acestora. Esti rspun+tor de viata ta nc de c)nd te$ai nscut. Poate ti se pare neverosimil, dar tu esti cel care ti$ai ales printii, mediul familial si c!iar tara. (esi e greu de acceptat, c!iar si asta face parte din notiunile de responsa"ilitate. At)ta vreme c)t ai cea mai mic ndoial cu privire la responsa"ilitatea ta, nu vei putea sc!im"a evenimentele din viata ta. Tre"uie s accepti si s ntelegi c esti pe deplin rspun+tor de tot ce ti se nt)mpl. (ac nu$ti plac consecintele !otr)rilor tale, tot ce ai de fcut este s$ti sc!im"i optiunile si deci+iile. Tu singur ti poti crea viata. %area ta responsa"ilitate esti tu nsuti. /dat ce ai nteles asta, acceptarea faptului c ceilalti sunt rspun+tori de propriile lor vieti vine de la sine. Cel mai frumos dar pe care$l poate face un printe copiilor si este acela de a$i nvta notiunea de responsa"ilitate. (e e*emplu4 un copil se !otrste ntr$o dimineat s nu se duc la scoal fiindc n$are c!ef si o roag pe mama sa s scrie un "ilet care s ateste c e "olnav. El ia astfel o deci+ie fr s vrea s suporte consecintele. n acest ca+, mama ar tre"ui s scrie pe "ilet4 5,iatul meu nu vrea s mearg la scoal fiindc$i e lene6 ,inenteles, copilul se va supra. %ama i va rspunde4 5Tu ai luat aceast !otr)re. (e ce s mint2 (e ce s spun lucruri care m fac s m simt prost2 Asum$ti responsa"ilitatea !otr)rilor tale si nvat s suporti consecintele36. Copilul vrea s mearg afar s se 'oace fr s se m"race mai gros. %ama, constient c afar e frig, i propune s$si pun niste !aine mai clduroase. Copilul refu+, n$are c!ef s se m"race. %ama tre"uie s$l lase s fac asa cum vrea. E vor"a de corpul lui, el tre"uie s decid. (ac mama insist asupra faptului c va rci, copilul se va g)ndi la "oal si, inevita"il, va face guturai sau grip. Totusi, dac mama accept ca el s$si asume ntreaga responsa"ilitate si$i spune4 5(ac tu cre+i c n$o s$ti fie frig, de acord, dar de ndat ce simti c ti$e rece, vino repede s te m"raci6. Copilul va actiona total diferit. (ac rm)ne afar de "unvoie, nu se va m"olnvi, cci nu se va g)ndi la "oal. C)nd si va da seama c i este ntr$adevr frig, va reveni si va cere !aine mai groase. (e c)te ori copilul nu actionea+ mpotriva intereselor sale pentru a$si sfida printii3 Foarte multi printi se pl)ng c si$au ratat viata. (e ce2 Pentru c au avut copii care n$au fcut studii, sau au nceput s fure si au a'uns la nc!isoare, sau se drog!ea+: Acesti printi au toate motivele din lume s fie nefericiti4 ei si asum rspunderea optiunilor si deci+iilor altora. Aceasta nseamn ntr$adevr s te mpotrivesti legilor naturii. (e ndat ce actionm contra acestor legi, provocm reactii manifestate prin proast dispo+itie, "oli si emotii negative. Pm)ntul este condus de legi fi+ice, psi!ice, cosmice si spirituale. (ac cineva se !otrste s "ea un pa!ar cu

1>

otrav care, aparent, nu se deose"este cu nimic de un pa!ar cu ap, dar pe care totusi s$l "ea, corpul lui va reactiona violent cci respectivul a nfruntat legile fi+icii. .egea responsa"ilittii face parte din legea dragostei. Este o mare lege spiritual care atinge sufletul n punctul cel mai ad)nc. Fiecare om de pe pm)nt e rspun+tor de el nsusi, de ceea ce este si de ceea ce are. &e stie c dac ne simtim rspun+tori de fericirea sau nefericirea altcuiva, n noi apare un sentiment de vinovtie. (ac te ve+i pe tine n felul acesta, dac esti aceast persoan !ipersensi"il care se crede rspun+toare de tot ce li se nt)mpl altora, stii c)t de inconforta"il te face s te simti o asemenea situatie. n plus, astfel ai intentia s faci multe lucruri pentru altii. C)nd i coplesim pe ceilalti cu gri'a noastr, asteptm si din partea lor aceeasi atentie fat de noi. (ac ei optea+ s actione+e altfel, apar de+amgirea, m)nia, sen+atia de frustrare. Printii A pe care tu i$ai ales A au ceva s te nvete. &i c)t vreme nu accepti aceasta, lasi cale li"er unui mare numr de situatii neplcute. (ac ai copii, nseamn c tu ti i$ai ales, constient sau nu? nu pentru a le diri'a viata, ci pentru a$i ndruma si a nvta prin intermediul lor. Fiecare nt)lnire cu cineva, fiecare situatie apare pentru a$ti aduce ceva nou4 ti permite s evolue+i. (ac esti printe, e important s$i nveti pe copii ti, c)t mai devreme posi"il, c sunt rspun+tori de optiunile lor. (ac unul din copii te anunt c$si a"andonea+ studiile c nu mai are c!ef si nu mai nvat nimic la scoal, ti sugere+ s$i rspun+i4 5,ine, dar stii ce ti se poate nt)mpla dac nu mai mergi la scoal2 Esti gata s accepti c tre"uie s mergi s muncesti, si asta nu unde ti$ ai dori, pentru c nu ai nici o diplom2 Esti pregtit s faci fat26 (ac ti rspunde afirmativ si te asigur c e ntr$adevr alegerea sa personal, e mai "ine s$l lati s fac asa cum vrea si s$ti triasc propriile e*periente. Altfel, va face tot ce$i st n putint pentru a te sfida, pentru a te face s reactione+i. Printii le pot da copiilor sfaturi sau ndrumri, dar tre"uie s$i lase s decid singuri dac vor sau nu s le urme+e. (ac ai copii mici sau te g)ndesti la copii, pro"a"il c esti putin ngri'orat n legtur cu notiunea de responsa"ilitate presupun)nd c fiecare e responsa"il fat de propria persoan. #ei fi tentat s$mi spui4 5E interesant felul n care ve+i tu responsa"ilitatea, dar nu$i pot lsa pe copii mei de capul lor eu sunt rspun+tor pentru ei6. &ingura ta rspundere, ca printe, este s$i iu"esti si s$i ndrumi. Aminteste$ti de vremea c)nd erai copil. (esigur, nu primeai toate 'ucriile dorite, nu aveai tot ce voiai, dar stiai c printii te iu"esc si c triesti ntr$o atmosfer de dragoste. -u simteai c asta era cel mai important pentru tine2 Tot ce$si doreste fiecare om de pe pm)nt este s triasc ntr$un mediu plin de dragoste. .a asta aspir toti n aceast lume. n capitolul urmtor voi defini ce este cu adevrat dragostea. .uarea deci+iei de a avea un copil implic n mod necesar anga'ament, asa cum ti iei un anga'ament s triesti mpreun cu cineva.

1@

-imeni nu s$a nscut pe acest pm)nt pentru a fi rspun+tor de fericirea sau nefericirea celorlalti. -u esti rspun+tor de fericirea sau nefericirea tatlui tu, a mamei tale, a partenerului de viat, a prietenilor, a celor ce te ncon'oar: Totusi, esti rspun+tori de atitudinea pe care oamenii o au fat de tine. Tu esti cel care face ca cineva s fie "inevoitor, violent, critic sau plin de dragoste fat de tine. 7)ndeste$te la asta. Ai trit desigur e*periente de acest gen. (e e*emplu4 o persoan comentea+ cu rutate tot timpul c)nd e n pre+enta ta. -imic nu$i e pe plac si, orice ai spune tu, nu e de acord. (ac o 'udeci ca fiind o persoan rutcioas, ea te va 'udeca la r)ndul su, pentru c asa ai vor"it si tu despre ea. E*ist ns altcineva care poate o iu"este mult si vede n ea numai sinceritate si cinste. Atunci, aceeasi persoan care n pre+enta ta cleveteste va deveni numai lapte si miere n pre+enta celui care o vede astfel. -u$i va accepta pro"a"il ntru totul opiniile, dar va fi mult mai putin critic. #i"ratiile pe care le emiti sunt cele ce fac ca oamenii s ai" o anumit atitudine fat de tine. Ele devin ndrumtorii ti care te a'ut s devii constient de ceea ce se petrece n tine. #ei avea impresia c, sc!im")ndu$ti modul de a g)ndi, oamenii din 'ur se vor sc!im"a, -u, oamenii rm)n aceeasi. Prin faptul c ai nceput s g)ndesti astfel, ai fcut s ias la lumin un alt aspect al lor. #e+i, deci, c)t de departe merge notiunea de responsa"ilitate3 (e aceea tre"uie s devii constient de ceea ce esti, spui sau faci. ncepe de pe acum s pui asta n practic n viata de +i cu +i. & vedem acum ce nseamn un anga'ament. 0n anga'ament repre+int actiunea de a te lega fat de cineva printr$o promisiune sau un contract, asa cum un anga'at la o firm se anga'ea+ s lucre+e de la ora cutare la ora cutare, s ndeplineasc cutare functie si s primeasc un anumit salariu n sc!im". Relatia dintre printi si copiii lor repre+int un anga'ament. (ac deci+i s ai copii, te anga'e+i, ca printe, s$i a'uti p)n vor fi n msur s$si c)stige singuri e*istenta. Face parte din anga'ament ca ei s ai" un acoperis, !ran si m"rcminte. Asta nu presupune s le dai tot ce vor. Tu te anga'e+i s le asiguri strictul necesar. (ac vrei s le dai mai mult, e "ine ca aceasta s fie alegerea t si nu s te simti o"ligat s$o faci. Ceea ce le dai n plus nu face parte din anga'ament. .a fel si salariul de la firm care se anga'ea+ s fac un anumit lucru pentru patronul su. (ac vrea s fac mai mult, foarte "ine, dar e alegerea sa. mportant e s respecte anga'amentul de "a+. C)nd am sta"ilit o nt)lnire cu cineva, la o anumit or, la un colt de strad, e important s$mi respect anga'amentul. Pentru c n viat e*ist o alt lege natural4 5culegi ceea ce semeni6. (ac nu$ti respecti anga'amentele fat de ceilalti, te poti astepta ca ceilalti s procede+e la fel fat de tine. -u te poti eli"era de responsa"ilitatea ta pentru c ea ti apartine. (ar poti renunta la un anga'ament luat anterior. Totusi, te sftuiesc s ve+i care vor fi consecintele.

1B

%ulti oameni renunt la anga'amente ncontinuu? altii uit de ele, fr s$i preocupe consecintele. Comport)ndu$te astfel, apar multe pro"leme n relatiile tale cu ceilalti. -u uita c ntotdeauna culegi ceea ce semeni. nainte de a lua o deci+ie, opreste$te si ntrea"$te4 5C)t m va costa asta n ceea ce priveste relatiile mele, sntatea, fericirea, dragostea mea26. (ac situatia nu e grav, nu te va costa prea mult si esti pregtit s suporti consecintele, nu va fi, ca s +icem asa, dec)t un pret usor de pltit. & presupunem c te$ai anga'at s te nt)lnesti cu cineva ca s iesiti n oras, dar, ntre timp, s$a ivit ceva mai interesat. -u ndr+nesti c contramande+i de team s nu provoci suferint, fiindc ti$e fric de ceea ce va spune si c vei fi 'udecat sau criticat. Te pui, deci, n situatia de a face ceva ce nu$ti e pe plac. 0neori te anga'e+i la ceva prea repede, fr s te g)ndesti, si mai t)r+iu regreti. (ac ti se nt)mpl asa ceva, nu e+ita s renunti la anga'ament. -u e asa de complicat s dai un telefon pentru a spune c te$ai r+g)ndit. Fii cinstit cu cellalt4 5&tiu c am spus c o voi face, dar nu s$ar putea am)na2 Am spus da prea repede6. Acelasi lucru e vala"il si n ceea ce priveste anga'amentele fat de tine nsuti. ntr$o +i, !otrsti c vei face n fiecare +i gimnastic. Te anga'e+i astfel fat de tine nsuti cu ceva. ti faci o promisiune. n primele +ile e foarte "ine, dar, treptat, ncepi s nu$ti mai tii anga'amentul. -u ai timp, nu ai c!ef, uiti: n final, se produce inevita"ilul? a"andone+i totul. Te vei simti vinovat si nesatisfcut. ti vei reprosa c mereu ncepi ceva fr s$l duci p)n la capt. Apoi te ntre"i dac vei reusi s te sc!im"i vreodat. Ca s nu te simti si mai ru n propria$ti piele, e mai "ine s$ti spui4 5,ine. %i$am luat un anga'ament, mi$am promis s fac e*ercitii, dar m$am r+g)ndit. %$am anga'at prea repede. -u am timp destul acum. #oi relua e*ercitiile mai t)r+iu.6 Astfel, renunt)nd n mod constient la anga'amentul fat de tine nsuti, ndeprte+i posi"ilitatea de a te simti vinovat. Totusi, atentie3 Cci dac te o"isnuiesti s renunti mereu, nu uita c vei culege ce ai semnat. Esti pregtit s pltesti pretul2 C)nd ai decis s triesti mpreun cu cineva, e esential s stii s te anga'e+i. (ac vreti s triti >, @ sau mai multi su" acelasi acoperis, ar fi "ine s v ase+ati cu totii n 'urul mesei si s v luati fiecare un anga'ament, pentru a !otr cum veti tri aceast viat n comun. Cine, ce anume va face2 & ne imaginm c do tineri se !otrsc s triasc mpreun sau s se cstoreasc. Totul e foarte "ine si frumos p)n c)nd se constat c nimeni n$a fost desemnat s mearg la cumprturi, s curete toaleta, s fac curtenie, s se ocupe de "uget etc. E foarte important, ntr$o viat n comun, s stii s$ti iei anga'amente. Acas, ca si la serviciu, fiecare are anumite sarcini de mplinit. Atunci, dac B persoane cola"orea+ pentru a murdri casa, aceleasi B persoane tre"uie s cola"ore+e pentru a o curta. # sugere+ s v adunati cu totii n 'urul mesei si s enumerati n scris sarcinile ce le aveti de ndeplinit n cas. (ac nu v puteti tine anga'amentul, e recomanda"il s mentionati cine va lucra n locul vostru. & stii s$ti iei anga'amente si s stii s renunti la ele repre+int o modalitate de a m"untti relatiile pe care le presupune o viat n comun. Acelasi lucru e vala"il si pentru un cuplu cu unul sau mai multi copii. Cine si ce

1;

anume va face pentru educatia si evolutia lor2 E*ercitiul pentru acest capitol presupune s gsesti o situatie din viata ta actual n care cre+i c altcineva e rspun+tor de ceea ce si se nt)mpl. dentific responsa"ilitatea ta si, dac e ca+ul, ncearc s contacte+i persoana n cau+ pentru a clarifica situatia. Caut apoi o alt situatie n care te cre+i rspun+tor pentru altcineva. Accept faptul c cellalt e rspun+tor de viata sa, de optiunile si deci+iile sale. (in nou, clarific lucrurile mpreun cu persoana respectiv. Apoi ia o foaie de !)rtie si scrie toate anga'amentele luate p)n acum. ti tii aceste anga'amente2 Poti renunta la ele2 ti vei da seama repede c sunt multe lucruri pe care te c!inuiesti s le faci pentru altcineva, desi n$ai nici o intentie n acest sens. &crie care sunt anga'amentele din viata ta A fat de tine si fat de ceilalti A si clarific fiecare situatie cu persoana n cau+. at afirmatia pe care te sftuiesc s o repeti c)t de des poti, nainte de a trece la capitolul urmtor4 E0 &0-T & -70R0. R&P0CT/R (E # ATA %EA & , - C/-&EC -T, .A& PE CE APR/P AT & F E, (E A&E%E-EA. CAP T/.0. B (RA7/&TREA & P/&E& A (RA7/&TE3 Ce cuv)nt mare3 Am lucrat n ultimii ani cu mii de persoane si fiecare m$a asigurat c stie s iu"easc. Ceilalti erau cei care nu stiau: Ce simti n legtur cu aceast declaratie2 (up prerea ta, ti iu"esti copiii2 Partenerul sau partenera de viat2 (ar printii2 &unt sigur c rspun+i afirmativ. Cu toate acestea, nu e*ist cumva n tine o anumit insatisfactie2 -u esti tentat s spui4 5i iu"esc, dar: mi se pare c relatiile mele cu ei nu sunt c!iar cum as vrea s fie. %i$as dori tare mult s pot sc!im"a anumite lucruri6. Este ceea ce afirm ma'oritatea oamenilor. Ei ncep s$si dea seama c aceast insatisfactie e*ist n ei de mult vreme. Ei simt c tre"uie s e*iste lucruri mult mai "une undeva, n alt parte. .egea dragostei este cea mai important lege natural si spiritual. Ea d nastere la lucruri e*traordinare4 tre"uie doar s o pui n practic n viata ta. (ar ce este (RA7/&TEA2 (ragostea adevrat, cea din inim, total si neconditionat2 5nseamn s lasi celorlalti ntreaga li"ertate si s le respecti spatiul vital. nseamn, totodat, s ti pstre+i spatiul vital si propria li"ertate. A iu"i nseamn a respecta si a accepta ceea ce doresc ceilalti s reali+e+e n viat. (ragostea nseamn s respecti si s accepti dorinta sau prerea celuilalt, c!iar dac nu esti de acord si c!iar dac nu ntelegi. (ragostea nseamn s druiesti si s ndrumi fr a astepta ceva n sc!im"6. ncep)nd de ast+i, vei avea ca sarcin n viat s nveti s iu"esti cu inima. &pecialitatea fiecruia dintre noi este aceea de a iu"i cu mintea. &unt sigur c stii acest lucru, fiindc toat lumea face asa. Credem c a iu"i nseamn a$i spune celuilalt ce 5tre"uie6 s fac. ncercm s$l sc!im"m pe cellalt pentru a

1F

nu face aceleasi greseli ca si noi. -e g)ndim c dac si$ar sc!im"a modul de a fi, de a actiona, de a g)ndi, de a vor"i, viata ar fi mult mai fericit. (ar, atentie: ceea ce se nt)mpl n viata altora nu te priveste. Triesti pe pm)nt pentru evolutia ta personal si nu pentru a altora. Anali+m si 'udecm continuu comportamentul celorlalti pentru c asteptm ceva de al ei. Aceasta nu este dec)t posesie. nseamn c iu"esti cu mintea. (ragostea adevrat presupune s druiesti si s ndrumi fr a astepta nimic n sc!im". (e c)te ori n$am cre+ut c iu"im3 &i de c)te ori nu ne$am ntre"at ce nu merge n viata noastr3 / doamn mi$a povestit odat c sotul ei a venit acas ntr$o sear si a anuntat$ o c are intentia s$si amena'e+e o mic grdin. (ialogul s$a desfsurat dup cum urmea+4 5(raga mea, am c!ef s$mi amena'e+ o grdin. (ar n$are nici un sens3 %uncesti mult prea mult? vii acas la J sau G n fiecare sear4 -$o s ai timp s te ocupi de ea.6 5Totusi, mi$ar plcea s$mi fac o grdin. (ac n$o s am timp s m ocup, o s$ l rog pe "iatul nostru s ai" gri' de ea.6 5(oar l stii prea "ine pe$acesta mare 8are 1J ani9, c)nd ai nevoie de el nu$i niciodat aici. Ce$o s te faci atunci2 -$ai timp destul. / s fie o munc n plus pentru tine.6 n urma argumentelor ei, s$a dat "tut si a decis s renunte la grdin. Toat seara, doamna a simtit n sinea ei o anumit nemultumire. El sttea nfipt n fata televi+orului, fr s scoat o vor". Ea s$a pus pe m)ncat: de nervi3 &imtea c el e prost dispus pentru c l determinase s se r+g)ndeasc. A procedat astfel, n primul r)nd, pentru c$l iu"ea si, n al doilea r)nd, pentru c a vrut s evite ca el s fac o munc inutil. Este e*act ceea ce se numestea iu"i cu capul. Ea nu$l iu"este cu inima. (ac l$ar iu"i astfel, i$ar fi spus4 5(ac ti face plcere, amena'ea+$ti o grdin.6 (ac el n$ar fi avut timp s se ocupe de grdin, cu ce ar fi afectat asta viata ei2 #e+i, a iu"i nseamn a accepta dorintele celorlalti, c!iar dac nu le ntelegi si c!iar dac nu esti de acord cu ele3 Cred c omul despre care vor"eam mai nainte ar fi fcut n asa fel nc)t s vin acas mai devreme pur si simplu pentru a se "ucura de grdina sa. (ac ar fi a'uns s$o negli'e+e fiindc n$a o"tinut re+ultatele sperate sau din lips de timp, ar fi avut cel putin satisfactia de a fi fcut ceea ce$si dorea, fie c!iar si pentru scurt vreme. Ti$as putea da mii de e*emple de acest gen. A iu"i presupune a respecta spatiul vital al celuilalt. (e fiecare dat c)nd ncercm s ndrumm pe cineva, s$i sc!im"m sau s$i controlm actiunile, cuvintele si g)ndurile, intrm n spatiul su. Atunci el si pierde acest spatiu si noi l pierdem pe al nostru. Cele dou spatii vitale fiind amestecate, fiecare trieste sufocat de cellalt.

1I

Tot ce e*ist pe pm)nt are nevoie de spatiul su vital pentru a creste si a evolua. (ac ncercm s plantm cinci sau sase copaci n acelasi loc, n$o s mearg, nu2 Acelasi lucru este vala"il si pentru om. &patiul vital e foarte important. 0nii au nevoie de un spatiu mai mare dec)t altii4 de e*emplu o persoan independent, cu un caracter puternic, fie el copil sau adult. Ai o"servat c, n general, copii au nevoie de un spatiu larg2 Copiii din noua generatie sunt foarte evoluati? ei stiu s iu"easc. -oi suntem cei care$i nvtm posesia. Ar fi n interesul nostru s$i o"servm mai ndeaproape: ncepi acum s ntelegi ce nseamn 5a iu"i62 Totusi, tre"uie s fie clar pentru tine diferenta dintre a accepta si a fi de acord. A accepta nseamn a constata c ceva e*ist. A fi de acord nseamn a avea aceeasi prere. A iu"i cu adevrat presupune s fii capa"il s accepti c!iar dac nu esti de acord? lucru foarte dificil pentru ma'oritatea oamenilor. /rgoliul ne mpiedic s vedem lucrurile n acest fel. Evident, nu este usor pentru un printe s$ti vad copilul drog)ndu$se4 5-u pot accepta ca fiul meu c se drog!ea+, nu e "ine pentru el. -u sunt de acord, n$ are nici un sens6. (orim ca toat lumea s fie fericit potrivit notiunii noastre de fericire. (ar dac "iatul simte nevoia s se drog!e+e, nseamn c are de trit o e*perient prin asta. -ici printii, nici altcineva n$are dreptul s$l 'udece, s$l critice sau s ncerce s$i controle+e viata. Rspunderea i apartine numai lui. El singur va !otr c)nd s ncete+e, si asta se va nt)mpla c)nd va fi nvtat ceea ce avea de nvtat. El singur va tre"uie s suporte consecintele alegerii sale. Pericolul pentru acest copil este acela de a fi ncon'urat de persoane care stau pe capul lui, spun)ndu$i c nu este corect ce face si ncerc)nd s$l mpiedice s fac acel lucru. Astfel nu vor reusi dec)t s$l ntr)te si mai mult. / va face pentru a se r+"una, pentru a sfida autoritatea. Cea mai frumoas dovad de dragoste ar fi s i se spun4 5personal nu sunt de acord. &tiu c e periculos s te drog!e+i. (ar, la urma urmei, e viata ta, rspunderea ta? dac pe tine asta te face fericit, eu nu pot sc!im"a nimic. Totusi, e important s stii c alegerea ta va avea consecinte crora va tre"ui s le faci fat Te$ai g)ndit la ele26 T)nrul si va respecta mult mai mult printii dac ei au aceast atitudine. A lsa pe altul li"er n spatiul su vital nseamn a$i respecta !otr)rile, nseamn a$i respecta felul de a fi. E important s faci diferenta ntre 5a fi6 si 5a avea6. A iu"i nseamn s$i lasi pe ceilalti s fie asa cum vor si nu s le dai tot ceea ce vor s ai". (ac un copil se !otrste s poarte prul lung, s se lase de nvtat, s mn)nce diferit, s g)ndeasc diferit, e alegerea lui. .ucre+ de mult vreme cu notiunea de 5dragoste6 si vd permanent miracole nt)mpl)ndu$se n fiecare +i. E fantastic3 (e ndat ce oamenii ncep s pun n practic, n viata lor, aceast notiune, indiferent c e vor"a de sot, copii, printi, prieteni, anga'ati sau sefi, re+ultatele sunt e*traordinare. (ragostea are puterea de a produce sc!im"ri "enefice pentru toti.

1J

# recomand s$i nvtati pe copii notiunea de 5dragoste6 de c)nd sunt foarte mici, nc de la nastere si c!iar din timpul celor nou luni de sarcin. %ama poate s$i spun c l va respecta si c el va decide singur asupra vietii sale. Acest copil va fi mult mai evoluat. (up nastere, nvtati$l n continuare, de+vluindu$i faptul c tot ceea ce i se nt)mpl e numai datorit lui. / persoan face o alegere g)ndindu$se c aceast alegere este cea mai "un pentru sine. (e aceea e important s$i acceptm deci+iile. (ac cineva apropiat ti spune4 5As dori s fac cutare sau cutare lucru6 si deci+ia sa ti displace, nu ncerca s$l faci s se r+g)ndeasc. %ai "ine spune$i4 5dac tu cre+i c asta te va face fericit, foarte "ine. Eu te iu"esc si nu vreau dec)t s te stiu fericit. (ar esti constient de ceea ce vrei s faci2 Te$ai g)ndit la consecinte2 (ac da, atunci e foarte "ine.6 5(ac acest lucru te face fericit, atunci f$l.6 Poti s$ti imagine+i ce efect are aceasta ntr$o relatie2 ti amintesti s ti se fi spus asa ceva c)nd erai t)nr2 Ai dori s ti se vor"easc astfel2 Ce ntre"are3 (ac un copil le spune printilor 8sau sotul sotiei, sau invers9 ceva cu totul lipsit de sens si fr a avea o intentie real, o face numai pentru a$i manipula. E rspund. 5Ascult, dac asta vrei ntr$adevr si cre+i c te va face fericit, atunci d$i drumul6. Asta l va face s reflecte+e si, foarte pro"a"il, va reveni c)teva minute mai t)r+iu, spun)nd4 5&tii, m$am r+g)ndit? nu e c!iar ceea ce vreau eu s fac.6 at una din puterile dragostei. E foarte important s ntelegi notiunea de spatiu vital. Anumite persoane depind de altii pentru a fi fericite. n acest ca+, tu esti cel ce tre"uie s ai" gri'. Tre"uie s te afirmi pentru a evita ptrunderea altora n spatiul tu. E*emplu4 vine cineva la tine si$ti spune 5As fi fericit s vii cu mine la cinema n aceast sear6. (estul de trist pentru persoana respectiv, dar tu ti$ai fcut alte planuri. (ac nu vrei s mergi la cinema, n$o vei face. at ce$ar fi "ine s$i rspun+i4 5&cu+$m, dar ai planificat ceva fr s$mi spui dinainte si eu programasem s$mi petrec altfel seara.6 -u esti cu nimic rspun+tor de fericirea altcuiva. Totusi, dac ideea te interesea+ si ai c!ef s mergi si, deci, s$i faci plcere, atunci du$te, dar fr a astepta ceva n sc!im"3 %a'oritatea oamenilor care fac ceva pentru a face plcere altora se asteapt s primeasc ceva n sc!im". (e aici se nasc de+amgiri. at un e*emplu cu un sot care i d telefon sotiei4 5(raga mea, sunt n form ast$sear? am lucrat foarte "ine toat sptm)na si m$am !otr)t s te scot n oras. Pregteste$te, vin acum s te iau. Te duc la un restaurant select.6 &eara se scurge ntr$un mod foarte plcut si el i d sotiei tot ce$i mai "un. (ar ea nici mcar nu si$a pus pro"lema dac asta era ntr$adevr ceea ce voia s fac. &$a dus cu el pentru a$i face plcere. .a ntoarcere, domnul se asteapt s fac dragoste n sc!im"3 (ar ea n$are c!ef? si e dreptul ei. #e+i: sperantele duc mai mereu la de+amgiri.

1G

at versiunea iu"ind cu inima4 5(raga mea, vreau s$ti fac o plcere? spune$mi, ce te$ar face fericit26. Poate c ea ar fi preferat s petreac o sear linistit, de tandrete si m)ng)ieri. &au, dac el voia neaprat s sr"toreasc ceva era "ine s$i spun4 5Am c!ef s m distre+ ast$sear? vrei s vii cu mine26. Ea s$ar fi g)ndit si ar fi decis4 5(a, vreau s$l nsotesc6, iar el, pe de alt parte, nu s$ar fi asteptat la nimic. #e+i, vor"ind cu mai mult claritate evitm multe nentelegeri. (in aceast cau+ apar pro"leme n relatiile dintre soti sau dintre printi si copii. -imic nu e clar. Comunicarea e egal cu +ero. Totul nu e dec)t posesie si manipulare. Accept ideea c nimeni din lumea asta nu e responsa"il de fericirea altcuiva. C)nd cineva vrea s$ti fac plcere sau c)nd tu vrei s faci plcere cuiva, g)ndeste$te c asta e gla+ura de pe pr'itur. Tre"uie s$ti faci tu singur pr'itura si s accepti c, dac cineva vrea s mprtseasc "ucuria ta, asta repre+int gla+ura. Pr'itura nu va fi niciodat reusit dac le amesteci pe am)ndou la un loc. & nu te astepti niciodat ca altcineva s te fac fericit. &unt multe lucruri pe care ai vrea s le sc!im"i la partenerul tu de viat2 Cel pe care l$ai ales 8fiindc tu l$ai ales39 are ceva s te nvete2 (ac l prsesti fr a$ ti fi desv)rsit relatia cu el, sau dac refu+i s o faci, aceeasi situatie se va repeta cu un altul. #a tre"ui, desigur, s$ti mplinesti relatia cu altcineva si, de fiecare dat, va fi tot mai greu. Ar fi mult mai ntelept din partea ta s nveti s iu"esti persoana respectiv asa cum este si s$i accepti felul de 5a fi6. (ac veti a'unge totusi la desprtire pentru c fiecare vrea s mearg pe drumul lui, e "ine s v desprtiti n armonie, cu consimtm)ntul am)ndurora si convinsi fiind c asta e cea mai "un solutie. C)nd un cuplu se destram fiindc cei doi nu se pot accepta sau suporta unul pe altul, desprtirea nu va fi dec)t o fug. #or tre"ui, la un moment dat, s fac fat din nou acestei situatii. -u ne putem salva dintr$o situatie de viat. At)ta vreme c)t n$am nvtat s iu"im, situatia se va repeta3 at acum e*emplul unei persoane care crede c druieste din dragoste, dar care demonstrea+ de fapt, prin comportamentul su, c druieste cu mintea si astfel si creea+ anumite sperante. Este aniversarea cuiva drag. Ea um"l din maga+in n maga+in pentru a$i cumpra ceva ce si$a dorit ntotdeauna s ai". Cumpr, fiind !otr)t dinainte c asta i va face plcere. i ofer cadoul si persoana nu reactionea+ cum se astepta ea. Aceasta se simte de+amgit, frustrat, doar a c!eltuit at)tia "ani, a pierdut at)ta timp um"l)nd prin maga+ine: Asta nseamn a iu"i cu capul3 (ac vrei ntr$adevr s faci plcere cuiva cu oca+ia aniversrii sale, ntrea"$l ce$si doreste4 5As vrea s$ti fac un cadou, spune$mi, ce ti$ar plcea26. C!iar dac nu ai prea multi "ani, ideea e cea care contea+. i ceri persoanei s$ti dea c)teva sugestii. Astfel nu vei avea parte nici de sperante, nici de de+amgiri. Poate c persoana prefer s nu primeasc nici un dar4 5-$am nevoie de nimic, simpla ta pre+ent o s$mi fie de a'uns.6 -$ai dec)t s$i respecti alegerea4

><

5Foarte "ine. -u vreau dec)t s fii fericit89. (ac nu vrei nici un cadou, n$am s$ ti fac nici unul.6 (ac n sufletul su si$ar fi dorit ntr$adevr ceva, dar nu a stiut s$si e*prime dorinta si si$a dat seama c tu i vei respecta cererea, va tre"ui s nvete s se e*prime c)nd se va mai ivi oca+ia. (impotriv, dac vrei s$i faci cuiva o surpri+ cumpr)ndu$i ceva, tre"uie s$ti dai seama c, n primul r)nd, tie ti faci plcere. A ta e plcerea de a colinda prin maga+ine, de a alege cadoul si de a$l mpac!eta. Fii cinstit4 n primul r)nd tie ti faci plcere3 5Ti$am cumprat ceva si m$am g)ndit c o s$ti plac, dar nu sunt a"solut sigur. /ricum, nu e asa de grav? dac nu$ti place, putem s mergem s$l sc!im"m si s lum altceva. %i$a fcut plcere s$ti fac o surpri+.6 &ituatia devine foarte clar? nu mai apar de nici o parte sperante si de+amgiri. C)nd cineva ti vor"este despre proiectele sale, nseamn c a fcut o alegere si va tri niste e*periente pun)ndu$le n aplicare. -$ai dec)t s accepti situatia, mai ales dac nu$ti cere prerea. (ac ve+i c insist s o cunoasc, dar tu ar+i de ner"dare s i$o spui, poti s$l ntre"i4 5#rei s$ti spun ce cred eu despre asta26 dac nu vrea, e mai "ine s taci. .a urma urmei, este vor"a despre propria sa viat. E*ist situatii n care deci+ia altora te priveste si pe tine si asta se nt)mpl c)nd intr n 'oc spatiul tu vital. (ac esti printe si "iatul tu vrea s$si invite prietenii la ora > dimineata s asculte mu+ic, asta ti afectea+ spatiul vital. Ai dreptul s spui4 5-u, mi pare ru, dar la ora asta eu dorm. Casa e a tuturor si tre"uie s ne respectm unii pe altii.6 /ricum, poate asculta mu+ic cu prietenii n a"senta ta. (impotriv, dac el decide s se ntoarc acas t)r+iu pe c)nd tu ai prefera s vin mai devreme, ti faci pro"leme inutile pentru c asta nu te priveste. E corpul lui, e viata lui. (ac a doua a+i va fi o"osit, el singur va suporta consecintele. Atunci c)nd vrei s sc!im"i pe cineva sau s$l diri'e+i, ntrea"$te4 5(ac se va sc!im"a, cu ce afectea+ asta viata mea2 Cu ce se va sc!im"a viata mea dac fiul meu se culc t)r+iu si m)ine va fi o"osit26 -u se va sc!im"a cu nimic. A doua +i vei continua s desfsori aceleasi activitti si, n plus, spatiul tu vital rm)ne neatins. (e ce s ne complicm viata fiindc cineva se piaptn, se m"rac altfel si nu are aceeasi conceptia despre fericire ca noi2 -e ocupm at)ta de tre"urile altora, nc)t nu ne mai rm)ne nici timp, nici energie pentru ale noastre. Relatiile tale cu ceilalti vor deveni mult mai usor de controlat c)nd vei nvta s iu"esti. -u e suficient s$i accepti pe ceilalti, tre"uie s te accepti si pe tine asa cum esti si s te sc!im"i numai dac asta ti face "ine. (ac ve+i c unele lucruri te cost prea mult si nu poti s le pltesti pretul, ncearc s$ti sc!im"i felul de a fi. Ai de trit niste e*periente, ca fiecare dintre noi. Consecintele re+ult din optiunile si !otr)rile tale. (epinde numai de tine s vrei s nveti. mportant este s te iu"esti pe tine si s$i iu"esti pe ceilalti? s te respecti si s$i respecti pe altii. -u$i lsa pe ceilalti s te fac s te simti vinovat 8vom discuta mai n detaliu despre vin ntr$un din capitolele urmtoare9.

>1

(e vreme ce culegi ceea ce semeni, de ce s nu semeni dragoste pentru a culege ce$ti doresti2 #ei replica spun)nd c un e drept ca tu s fii cel ce face acest efort. Pro"a"il cre+i c dac ceilalti ar deveni mai "inevoitori, mai r"dtori si mai agrea"ili fat de tine, ti$ar fi mult mai usor s$ti sc!im"i atitudinea. Asta nseamn c, dac ceilalti decid s semene morcovi, tu i vei m)nca3 (ar ce vei culege dac n$ai semnat nimic2 (ac vrei morcovi, tre"uie s$i semeni3 E singurul mod de a avea recolta asigurat. (eci, dac vrei s primesti dragoste, tre"uie s o semeni pentru a te putea "ucura de ea. (ragostea are o mare putere de vindecare. (ragostea vi"rea+. C)nd esti plin de dragoste, aceste vi"ratii eman din tine si oamenii se simt "ine n pre+enta ta. (in acel moment ncep s se poarte altfel cu tine. #ei avea impresia c toat lumea se sc!im" n 'urul tu, dar aceasta e numai re+ultatul vi"ratiilor tale. -u mai dori s$i sc!im"i pe ceilalti si nici pe tine? pe scurt, asta nseamn a da drumul la str)nsoare. #ei vedea cu oc!ii ti c dragostea face miracole. Pe msur ce ti manifesti dragostea si o"tii victorii, ti va fi tot mai usor. -u uita c atunci c)nd 'udeci si critici pe cineva, aceasta su"ntelege 5tu esti (umne+eu si cellalt nu6. Fiecare om, c!iar si cel mai mare criminal, s$a nscut pentru a iu"i si pentru a fi iu"it. n viat nu e*ist oameni ri? e*ist numai oameni care sufer. Accept)nd propria suferint si suferinta altora, e mult mai usor s acceptm lucrurile care ni se par rele si violente. #+)nd suferinta la un criminal, l vei accepta mult mai usor, c!iar dac nu esti de acord cu comportamentul lui. Accept faptul c si el va culege ce a semnat. C)nd va fi suferit ndea'uns, se va transforma si va descoperi c e propriul stp)n al vietii sale. C)nd si va da seama singur c)t l cost s fie asa cum este, va decide s se sc!im"e. nvt)nd s iu"esti A pe ceilalti si pe tine nsuti A vei 5recolta6 tot mai mult dragoste. Este ca si cum ai nvta s danse+i. Cu c)t ti impui mai mult disciplin, cu c)t participi mai mult, cu at)t sansele de reusit vor fi n favoarea ta. E*ercitiul din acest capitol este de a gsi o situatie n care tre"uie s$ti pui urmtoarea ntre"are4 5Ce anume m face fericit26. F$ti plcere, f ceea ce$ti aduce ntr$adevr "ucurie. 7seste apoi o situatie similar care implic pe altcineva. ntrea"$l4 5Ce anume te face fericit26. (ac persoana vor"este de la nivelul lui 5a fi6, foarte "ine. (ac ns si doreste ceva ce$l implic pe 5a avea6, e prefera"il s specifici pretul pe care poti s$l pltesti si timpul pe care poti s$l consacri. (eci, n re+umat, o situatie ce te implic pe tine si o situatie ce implic pe altcineva. at afirmatia pe care tre"uie s$o repeti4

>>

RE&PECT & ACCEPT (/R -TE.E & PRER .E CE./R.A.T , CK AR (AC -0 &0-T (E AC/R( C0 E.E & CK AR (AC -0 .E -TE.E7. C/-&EC -T, PR %E&C ( - CE - CE %A %0.T (RA7/&TE.
CAP T/.0. ; CA0CA & EFECT .egea cau+ei si efectului este aceeasi cu legea 5actiuneEreactiune6, care spune4 5Culegi ceea ce ai semanat6. &e mai numeste si 5"umerang6 pentru ca tot ce 5lanse+i6 revine la tine. Este o lege importanta si tre"uie sa tii seama de ea n orice mpre'urare. Ea te va a'uta sa devii stap)n pe destinul tau. ntotdeauna, n mod inevita"il, cau+a antrenea+a dupa sine efectul. Este o lege imua"ila pe care o regasim pe toate planurile A fi+ic, psi!ic, mintal, cosmic si spiritual. A nu crede n ea e la fel de lipsit de sens ca a nega legea gravitatiei si a te arunca de pe o cladire de F< de eta'e, sau a "ea un pa!ar cu otrava cre+)nd ca nu te vei otravi pentru ca lic!idul din pa!ar pare inofensiv. .egea 5cau+aEefect6 este ireversi"ila. E firesc sa cre+i ca, daca semeni morcovi, vei culege morcovi si nu cartofi. Acelasi fenomen se produce si n viata ta. Culegi ceea ce semeni. Toate urmarile de aici ti se trag. Tot ceea ce culegi a fost semanat de g)ndurile tale constiente si inconstiente. Ti$as putea cita mii de e*emple n acest sens. n pre+ent, ai putea trai ntr$o casa n valoare de o 'umatate de milion de dolari2 -u. -u e pentru tine, e numai pentru cei "ogati2 E*act. Este suficient pentru a culege ceea ce g)ndesti. (ar cum se face ca sunt at)tia care traiesc n castele2 E*ista mii de milionari. (e ce ei si nu tu2 Pur si simplu pentru ca ei cred n asta. Te tentea+a sa pleci ntr$o calatorie pentru un an2 A, nu3 Asta nu se face3 -u ai timp, nici "ani3 Atunci, asta vei culege. Ram)i acolo unde esti. Cre+i ca ai o "oala ereditara2 (a2 A!, da, mi dau seama. -u ai de ales. Ai dia"et, ca tot restul familiei. -u vei recolta niciodata altceva pentru ca ai acceptat n mod inconstient ideea ca aceasta "oala e ereditara. &tii ca e dovedit faptul ca e*ista foarte putine "oli ereditare2 &ingura pe care eu o recunosc ntr$adevar este modul de a g)ndi transmis din generatie n generatie: 5-u pot. -u sunt n stare6? iata cel mai "un mi'loc de a trece pe l)nga succes3 .egea cau+a$efect actionea+a la fel asupra tuturor. Fie ca esti sarac, "ogat, papa, cersetor, "ar"at, femeie, copil, aceasta lege e*ista pentru fiecare dintre noi. &i, de fiecare data c)nd i te mpotrivesti, tu esti cel care suporta consecintele. A fi capa"il sa cunosti efectul pe care$l provoaca o cau+a este o dovada de mare ntelepciune. (aca$ti petreci viata lenevind si astept)nd sa$ti pice totul din cer, n$ai sa culegi niciodata aceleasi lucruri ca cel care inventea+a si munceste continuu. &unt at)tia oameni preocupati sa$i invidie+e pe altii, sa contemple succesul pe care$l

>@

au, resemn)ndu$se cu g)ndul ca ei nu vor avea niciodata aceasta sansa. Ei vor culege ce au semanat, mai precis, nimic. (aca nu culegi destula dragoste n viata ta, cine a uitat s$o semene2 (aca nu te "ucuri de toata afectiunea pe care o doresti, cine a uitat s$o semene2 A$ti demonstra afectiunea prin gesturi nu va determina n mod automat o recolta "ogata de dragoste. Totul depinde de felul n care o faci. Aici este vor"a de adevarata afectiune, adevarata dragoste, cea pe care o daruiesti din inima, fara a astepta nimic n sc!im". -u poti culege ceva din inima altora daca iu"esti cu capul. (aca vrei sa sc!im"i efectele si reactiile din viata ta, tot ce ai de facut e sa sc!im"i cau+a. /"serva ceea ce culegi si adu$ti aminte ce ai semanat. nevita"il, vei gasi cau+a. Poti verifica legea cau+a$efect prin teste simple4 daca te apropii prea mult de foc, o sa te ar+i? daca tii n m)na un cu" de g!eata, ti ng!eata degetele. Poate este prea simplu3 (ar aceasta lege importanta nu e cu nimic mai complicata. /rice ai face, reactiunea e la fel ca actiunea, tot asa cum efectul e totuna cu cau+a si ceea ce recolte+i e totuna cu ce ai semanat. /mul si complica deseori viata n fata simplitatii. &e ndoieste, si face gri'i si se simte derutat pentru a se regasi, n final, tot n punctul de plecare. &i, pe tot parcursul acestui drum, s$a confruntat cu o multime de lucruri neplacute pe care le$ar fi putut evita daca ar fi cautat de la nceput n el nsusi. Raspunsul este ntotdeauna acolo. (aca anumite situatii se repeta n mod regulat, fara sa poti ntelege ce se nt)mpla, accepta ideea ca aceasta recolta a fost semanata de tine, pro"a"il c!iar din frageda copilarie. Ai decis nca de atunci sa te ascun+i n tine nsuti, iar asta+i continui sa culegi aceleasi re+ultate. Aceasta recolta se poate manifesta printr$o sanatate fragila, diferite "oli, violenta etc. Tu nu$ti aduci aminte de aceste deci+ii pentru ca ele sunt practic ntotdeauna luate n mod inconstient. Totusi, nu e nevoie sa te ntorci at)t de mult n timp pentru a ncerca sa ntelegi. -ici macar nu e nevoie sa ncerci sa ntelegi. Poti uita trecutul si sa ncepi de a+i o viata noua. (aca vrei, poti sc!im"a efectul din viata ta sc!im")nd cau+a c!iar din aceasta clipa. (eci+ia ti apartine. (aca te !otarasti ca de acum nainte vrei sa culegi dragoste, poti ncepe sa semeni c)nd si unde vrei. -u te mai preocupa de trecut si de cau+ele care s$au pus n miscare. -u mai cauta sa afli care situatie a produs cutare sau cutare efect. / iei de la nceput. 0ita trecutul? acestea nu sunt dec)t e*periente pe care le$ai trait. &eamana ceea ce doresti sa culegi. (aca vrei sa traiesti n "ogatie, ncepe sa te g)ndesti la "ogatie. Pretinde ca esti "ogat si ca ai toti "anii de care ai nevoie. Ce vei face acum2 #ei merge sa man)nci ntr$un mic restaurant amar)t sau vei prefera unul de prima clasa2 (aca l alegi pe acesta din urma, asta tre"uie sa faci3 / sa$mi spui ca n$ai destui "ani si ca, daca vei merge la restaurant, n$o sa mai ai cu ce plati c!iria. Acum ve+i cau+a pe care ai pus$o n miscare prin aceste cuvinte2 Ai spus ca vei avea "ani sa$ti platesti c!iria si c!iar asta ti se va nt)mpla. Tre"uie sa te 5programe+i6 ncontinuu afirm)nd4 5&unt "ogat? mi merg

>B

toate din plin? nu stiu de unde va veni aceasta "ogatie, dar e toata numai pentru mine.6 -u e nevoie sa mergi p)na la e*treme. ncepe cu mici reali+ari, stiind precis ce vrei sa culegi. Fii gata sa treci la actiune. E foarte important sa treci la actiune pentru a o"tine reactiunea dorita. (aca ram)i acasa si pastre+i totul n mintea ta, re+ultatele vor veni foarte greu. Tre"uie sa pui energie n ceea ce faci, tre"uie sa te misti. (aca ti doresti o gardero"a noua, arunca !ainele pe care nu le mai vrei, prete*t)nd ca faci loc n dulap pentru ceea ce vei cumpara. ncepe, treptat, sa cauti lucrurile pe care le doresti ntr$adevar. Fara ndoiala, te g)ndesti4 5Ar fi prea frumos sa fie adevarat? e aproape imposi"il sa mi se nt)mple asta6. #e+i care e cau+a pusa n miscare2 Fii constient de toate g)ndurile tale. Ce g)ndesti citind aceste g)nduri2 Cre+i n ceea ce spun2 Esti gata sa traiesti n acest fel sau mai ai nca ndoieli2 (aca te ndoiesti, nu vei o"tine niciodata ceea ce vrei. (aca vrei sa ai mai multi prieteni, sa fii n mi'locul oamenilor si sa ai o viata activa, ncepe prin a ntreprinde ceva n acest sens. 7aseste$ti prieteni? aproprieti oamenii, vor"este cu trecatorii de pe strada, oriunde te$ai afla. Fa asta n fiecare +i. Astfel vei pune o noua cau+a n miscare. (eci, ncepi prin a vi+uali+a ceea ce vrei? apoi treci la actiune, ncredintat ca vei o"tine ceea ce vrei. Recolta nu e mereu instantanee? de aceea, perseverenta e un atri"ut indispensa"il al fiintei umane. .egea cau+a$efect e*ista pentru fiecare om. Ea te face sa culegi ceea ce ai semanat. Atunci, de ce sa cauti sa te ra+"uni sau sa pedepsesti pe cineva2 -e suparam, nu ne mai vor"im? ne m"ufnam, ne simtim 'igniti, ne nfuriem, ne spunem prostii? vrem sa$l sc!im"am pe celalalt, sa$i aratam ca ... etc. Asta nseamna4 5Eu sunt (umne+eu si tu nu esti? o sa$ti arat cum sa fii36 (aca tu esti (umne+eu, celalalt este de asemenea (umne+eu. (aca ti s$a facut o nedreptate, nu tu esti n masura sa pedepsesti. /mul nu are dreptul sa faca asta. .egea cau+a$efect se va ocupa de cealalta persoana potrivit intentiilor pe care le are fata de tine. l va face sa culeaga ce a semanat. (e aceea, e important sa ne ocupam numai de tre"urile noastre si sa nvatam sa$i acceptam pe oameni asa cum sunt. E*ercitiul din acest capitol consta n a face o lista cu lucruri pe care sa le o"tii A m)ine, saptam)na viitoare sau c!iar anul urmator. 7)ndeste$te ca poti avea tot ce$ti doresti. -u e nici o limita pentru ca tot ce e*ista pe Pam)nt a fost creat

>;

pentru fiecare dintre noi. (eci, scrie ce vrei sa culegi si treci la actiune nca de pe acum. n urmatoarele trei +ile, ncearca sa devii mai constient de atitudinile tale negative care te pot mpiedica sa o"tii ceea ce vrei. Transforma$le n g)nduri po+itive. ata afirmatia pe care tre"uie sa o rostesti c)t mai des posi"il4

-CEPL-( (E AC0%, &E%A- & C0.E7 C0 7L-(0R .E, C0# -TE.E & ACT 0- .E %E.E -0%A CEEA CE$% E&TE ,E-EF C.

CAP T/.0. F TA EREA .E7AT0R ./R E ERTAREA Este vor"a despre legaturile invi+i"ile formate de$a lungul timpului, de la nastere p)na n pre+ent. Acestea au aparut ca urmare a reactiilor tale fata de o autoritate oarecare4 tata, mama, frate sau sora mai mare, "unic, "unica, unc!i, matusa, supraveg!etoare, vecin, profesor. /rice aspect al felului de a fi al acestor persoane pe care ai refu+at sa$l accepti a dat nastere unei legaturi invi+i"ile cu fiecare dintre ei. (upa parerea ta, cine a fost pre+ent n viata ta, de la < la I ani, comport)ndu$se ca un parinte si e*ercit)nd o influenta asupra ta2 (e c)nd se naste p)na la v)rsta de I ani, copilul are un instinct animal. El nu g)ndeste. Accepta lucrurile asa cum le vede, e*act cum fac si animalele. Totusi, desi instinctul primea+a, starea sa constienta i permite sa ia deci+ii. Prima deci+ie din viata ta a fost alegerea parintilor. Aleg)ndu$i, ai acceptat sa$i iu"esti asa cum sunt. (ar, dupa nastere, ai fi vrut sa sc!im"i anumite trasaturi ale caracterului lor pentru ca ceva din felul lor de a fi te deran'a. Fiecare atitudine neacceptata a dat nastere unei legaturi. Ea a ramas mereu pre+enta si tu ai simtit$o ca pe o iritare interioara. Rolul ei este acela de a$ti atrage atentia ca e*ista n tine ceva e*act la fel cu ceea ce nu$ti place la parintii tai. /rice atitudine neacceptata continua sa se repete. &a$ti dau c)teva e*emple4 tatal tau era o persoana nc!isa n sine. -u$si e*prima niciodata sentimentele, se retragea ntr$un colt si prefera sa nu vor"easca cu nimeni. Conversatiile cu el au fost aproape ine*istente? n$a stiut niciodata sa$ti spuna ca te iu"este. -eaccept)nd aceasta atitudine, ai lasat sa apara n tine frustrarea. Priveste$te pe tine n pre+ent. Te de+valui cu usurinta altora2 &pui e*act ceea ce g)ndesti c)nd vor"esti cu oamenii2 &au spui mai cur)nd ceea ce vor ei sa auda2 #e+i, ai devenit e*act ca tatal tau3 %ama ta avea o"iceiul sa se amestece n tre"urile tale2 ti limita spatiul personal2 Te prote'a si$ti spunea ce sa faci2 (upa tine, asta era prea mult, era inaccepta"il: Priveste ce faci tu acum. Acelasi lucru3 (aca ai vreo ndoiala ca te comporti asa, ntrea"a$i pe cei apropiati ce parere au. ti vor raspunde ca esti copia fidela a mamei tale:

>F

(aca ai refu+at sa accepti autoritatea tatalui tau, acum ti$ai nsusit$o. Poate o e*primi altfel, dar e acelasi lucru. -$ai acceptat supunerea unuia dintre parinti2 /"serva cum te comporti n viata. Faci ceva din proprie initiativa sau fiindca esti o"ligat2 %ama ta era o maniaca cu curatenia2 Te deran'ea+a si pe tine de+ordinea sau murdaria2 E acelasi lucru. Poate ca n urma acestei enumerari vei gasi ceva ce nu acceptai n atitudinea mamei tale, dar pe care nu$l regasesti n comportamentul tau actual. C!iar asa

este, te vei gra"i sa$mi spui. Am sa$ti raspund ca te straduiesti at)t de mult sa te porti altfel ca sa nu$i semeni, nc)t te a"tii sa fii tu nsuti. -u reusesti dec)t sa teopui la ceea ce tu nu ai acceptat. n acest ca+, legatura va fi mult mai greu de rupt. (aca te comporti astfel, actione+i mpotriva legii fundamentale a dragostei. C)ta vreme vei cauta, constient sau nu, sa fii altcineva dec)t esti numai pentru a nu semana cu cei care te$au influentat, nu vei cunoaste niciodata pacea interioara. Telurile tale nu vor fi dec)t un talmes$"almes de proiecte confu+e si pre+enta ta pe pam)nt se va re+uma la o simpla ratacire n van. &ituatiile cel mai greu de acceptat sunt cele ce implica violenta. (aca n$ai acceptat sa fii "atut, g)ndind ca ti s$a facut o nedreptate sau ca ai fost tratat cu violenta, tre"uie, cu orice pret, sa rupi aceasta legatura nainte sa te umpli de venin. Poate n$ai simtit niciodata nevoia sa te e*primi ntr$un mod violent, dar n strafundul tau e foarte pro"a"il sa e*iste ceva gata sa e*plode+e de ndata ce sar ivi oca+ia. ntr$o +i, acest lucru te va face sa actione+i ntr$un mod pe care$l vei regreta. Poate ca ncerci sa tii totul n tine? atunci lupta interioara se va prelungi la nesf)rsit si va face din tine o victima. &ingura sansa de a o nvinge este sa rupi aceasta legatura. /"serva ca tot ce n$ai acceptat se repeta n viata ta. nt)lnesti oameni 8sef, sotEsotie, copil, prieten9 care te deran'ea+a prin felul lor de a fi. &ituatia se va repeta p)na c)nd vei ntelege ca e*ista o legatura care tre"uie taiata. Amintesteti cu acest prile' ca tot ce ti se nt)mpla are ca scop sa te nvete ceva. Tre"uie sa iu"esti n ciuda indiferentei, a violentei, a respingerii, a supraproiectiei. (aca n tinerete te$ai simtit dat la o parte, ai simtit ca oamenii se pot lipsi de tine, ca nu esti acceptat, ca nu esti iu"it, vei trai acest sentiment de respingere toata viata. Te vei simti n mod constant respins de oamenii din 'urul tau. (e aceea e necesar ruperea legaturilor. Aceasta ti va permite sa evolue+i. (aca a+i esti parinte, ce atitudine ai fata de copiii tai2 i certi, i pedepsesti, le spui lucruri socante2 Faci asta din dragoste, nu2 Tu i iu"esti, dar ei tre"uie sa nteleaga unele lucruri. (e multe ori vedem parinti pier+)ndu$si ra"darea. Asta, pur si simplu fiindca nu se poarta cum ar tre"ui. Ei nu iu"esc cu inima? tot asa

>I

cum nici parintii lor nu i$au iu"it din inima. Pentru a rupe legatura cu parintii tai si a deveni, n sf)rsit, tu nsuti, tre"uie sa accepti ca cei care te$au crescut au facut cum au cre+ut ei ca e mai "ine. &$au straduit sa te iu"easca asa cum s$au priceput. -u ti$au putut da mai mult fiindca asta era singura forma de dragoste pe care o nvatasera. ndiferenta pe care ti se pare ca o ve+i la parinti poate fi un semn de ncredere, nu cre+i2 Te iu"esc at)t de mult nc)t te lasa li"er sa faci ce vrei. Au at)ta ncredere n tine, nc)t te lasa sa iei singur deci+ii. Aceasta aparenta forma de indiferenta este o mare dovada de dragoste. Atunci de ce sa cre+i ca nu le pasa de tine2 (aca$ti studie+i mai ndeaproape modul de a interpreta lucrurile, vei descoperi ca poate acesta nu e cel mai "un. Parintii severi sunt cei care vor prea mult de la copilul lor. l socotesc superior lor. (e aceea, nu pot accepta ca el sa faca ceva pe 'umatate. si pun n el foarte multe sperante. Totusi, e*ista dragoste n fiecare cuv)nt care critica, de vreme ce$si considera copilul n stare sa faca totul "ine. &unt foarte numerosi parintii care ar face orice pentru a evita ca vreunul din copii sa le mpartaseasca soarta. 0n om supus, sla" n fata vicisitudinilor vietii, va face u+ de violenta n relatiile cu copiii sai pentru ca acestia sa devina puternici si insensi"ili asa cum si$ar fi dorit el sa fie. #a face asta din dragoste, nu2 Este violent cu copiii sai pentru ca nu$si iu"este propria viata, viata sa de resemnat. %ama foarte e*igenta cu fiica sa ilustrea+a aceeasi situatie. i va cere fetei sa reuseasca n toate, pentru a$i asigura o viata mai "una dec)t a ei. %a'oritatea parintilor vor ca urmasii lor sa ai"a mai mult dec)t ei sau sa fie mai "uni. (e aici se nasc mari sperante nerealiste. Protectia e*cesiva sau severitatea fata de copii este manifestarea unei iu"iri posesive. Cu c)t te feresti mai mult, cu at)t iu"esti mai intens cu capul. Aminteste$ti de definitia dragostei. A iu"i nseamna a accepta un anumit lucru c!iar daca nu$l ntelegi si c!iar daca nu esti de acord cu el. -ici un copil din lume nu este total de acord cu notiunea de dragoste a parintilor sai, pentru ca fiecare persoana este unica. /rice copil ar fi preferat sa fie iu"it altfel oricare ar fi nivelul lui social. Ar fi vrut mai multa sau mai putina afectiune, mai multa sau mai putina atentie: dar nimeni nu poate fi sc!im"at. Fiecare parinte are felul sau de a fi. Este asa cum a nvatat el sa fie. Tu ai sansa sa afli ca e*ista o forma de dragoste mult mai evoluata dec)t dragostea posesiva. /mul a ignorat ani n sir e*istenta marii sale puteri interioare. (ragostea lui depinde de cei din 'ur. Atunci, cum i$ar fi putut nvata pe altii ceea ce nu cunoaste nici el2 (aca aduni n tine tot ce ai vrut sa sc!im"i la parintii tai daca$ti aduci aminte toate nentelegerile si reprosurile primite vei constata ca, de$a lungul timpului, legatura ta a atins o 5grosime6 considera"ila. Pe masura ce$ti vei da seama ca fiecare gest, fiecare cuv)nt au fost motivate de dragoste, vei taia, ncetul cu ncetul, aceasta legatura, p)na c)nd, ntr$o +i, te vei simti plin de dragoste fatade ei. i vei vedea ntr$o alta lumina si vei reali+a c)t de mult te$au iu"it. /rice resentiment fata de cei care au e*ercitat o influenta asupra ta da nastere unei legaturi care te nlantuie. Este una din cau+ele pro"a"ile ale insatisfactiei pe care o simti n interior. Acum, c)nd stii ca e*ista ceva mult mai important dec)t

>J

sentimentele tale fata de aceste persoane, nu cre+i ca, eli"er)ndu$te, i vei permite inimii tale sa creasca si mai mult2 Pentru a rupe legaturile, nu tre"uie sa$i ntelegi pe parinti? asta nseamna sa muncesti cu capul. Este suficient sa traiesti sentimentul de dragoste pe care l aveau ei pentru tine. Acest sentiment se gaseste nu n capul, ci n inima ta. .asa ratiunea de$o parte si asculta$ti inima. Tre"uie sa ncerci sa depasesti urmatorul gen de rationament4 5E adevarat, n$au avut o viata usoara. Era o familie mare. Erau saraci. %ama a trecut prin momente grele.6 -e place at)t de mult sa ne folosim mintea, nc)t uitam ca avem si o inima. C)nd vei accepta ca parintii te$au iu"it cu adevarat 8c!iar daca n$au facut$o dec)t cu capul9, vei simti o mare dragoste pentru ei. Poate esti legat n felul aratat mai sus si de profesorii pe care i$ai avut n primii ani de scoala. Poate ai devenit ca unul dintre ei2 7)ndeste$te, ai fost mereu n conflict cu aceste persoane si at)t de preocupat ca nu cumva sa le semeni, nc)t ai uitat sa fii tu nsuti. Fiinta e*traordinara care se afla n tine este acolo, striga pentru a fi descoperita. -u au+i c!emarea sufletului tau2 Esti singurul care$o poate eli"era de lanturile sale, de singuratatea sa. &imte nevoia sa evolue+e, sa respire, sa ai"a spatiul sau. Faptul ca devii asemanator altcuiva n felul sau de a fi se poate e*plica si altfel4 n mod inconstient, l$ai lasat sa te domine prin atitudinea sa. (aca n$ai acceptatautoritatea, nseamna ca ai fost dominat. n tine s$a nascut un resentiment fata de atitudinea autoritara si, fara sa$ti dai seama, ai decis ca pentru a supravietui si a$i depasi pe altii tre"uie sa te comporti n acelasi mod. Ai devenit pri+onierul acestei !otar)ri. (aca$ti pastre+i resentimentele fata de parinti sau fata de alti oameni, nseamna ca esti dominat de orgoliu. Fara ndoiala, cre+i ca totul e nedrept si lipsit de sens. (ar, pretul pe care$l ai de platit e foarte mare? fiindca de fapt continui sa provoci aceleasi situatii. Asta te costa foarte mult n ceea ce priveste relatiile tale, dragostea pe care o primesti, fericirea, sanatatea: Corpul si supraconstiinta ta ti vor trimite nencetat semnale pentru ca actionea+a mpotriva legii dragostei. Atunci nu mai ai cum sa te salve+i. &ingura solutie este ERTAREA. n primul r)nd, cere$ti tie iertare ca ai 'udecat persoana n cau+a. Apoi, iarta$i persoanei ceea ce$i reprosai? nu ti$ai dat seama c)t de mult te iu"ea. C)nd cre+i ca ai iertat cu adevarat n inima ta, poti sa te duci la persoana respectiva si sa$i spui. Povesteste$i prin ce$ai trecut 8fara a intra neaparat n amanunte94 5 arta$ma ca nu mi$am dat seama c)t ma iu"eai. %i se parea ca esti mult prea: 6 8mentionea+a ceea ce nu$ti placea la elEea9. (aca persoana respectiva nu mai traieste, retrage$te ntr$un loc linistit si asea+ate ca sa te rela*e+i. Rela*ea+a$ti toata partile corpului. C)nd te simti ntr$adevar destins, imaginea+a$ti ca esti ntr$o camera mpreuna cu el sau ea. #or"este$i, spune$i ce simti si cere$i iertare. C!iar daca nu$l poti percepe fi+ic, sufletul sau este mereu acolo. /rice resentiment fata de cineva te face pri+onier si te leaga de celalalt, asa cum

>G

si celalalt va fi legat de tine n acelasi mod. Aceasta legatura cere energie dintr$oparte si din cealalta. Eli"er)ndu$te, l vei eli"era si pe celalalt. i dai energie si maimult spatiu pentru propria evolutie si acelasi lucru e vala"il si pentru tine. l a'uti sa$si urme+e drumul, c!iar daca el nu mai traieste. (aca te g)ndesti la el cre+)nd ca i va fi mila de tine, tai legatura numai pe 'umatate? daca speri sa$l au+i spun)nd 5,ietul de tine, nu mi$am dat seama ca team facut sa suferi at)t de mult6, nu esti sincer cu inima ta. #rei ca celalalt sa$si asume responsa"ilitatea sentimentelor tale, c)nd, de fapt, tu esti cel care !otaraste ca celalalt nu te iu"este. E*aminea+a ceea ce traiesti, ceea ce simti c)nd vor"esti cu persoana n cau+a. Te e*primi pentru a nvata sa$l iu"esti sau pentru a fi nteles2 A te e*prima nseamna a manifesta ceea ce simti, ceea ce vine din tine. -$are nici o importanta daca celalalt ntelege sau nu, daca este sau nu de acord cu tine. / faci pentru tine, pentru a te eli"era, nu pentru celalalt, c)nd e+iti din teama de a nu rani, de a nu te face de r)s, de a nu fi nteles, acesta e un semn ca esti stap)nit de orgoliu. &i iata, tot tu esti cel ce se pedepseste. #rei sa te eli"ere+i sau nu2 (aca esti copilul cel mai mare din familie, ai pro"a"il mai multe legaturi cu parintii tai dec)t ceilalti copii. Primul copil are ntotdeauna cel mai putin spatiu vital pentru ca parintii l doresc perfect. &unt, deci, mai e*igenti fata de el. (aca unul dintre parinti si$ar fi dorit mai cur)nd un "aiat dec)t o fata sau invers, acesta este un indiciu ca elEea nu s$a reali+at ca "ar"atEfemeie4 atunci te vei simti respins, dar nu pentru ca el sau ea nu te iu"este, ci pentru ca lui sau ei nu$i place propriul mod de viata. Fa$ti cura'. /"serva fiecare situatie si, treptat, vei a'unge sa rupi toate legaturile. / legatura des nt)lnita este acea privitoare la atitudinea fata de "ani. Poate ca pentru parintii nostri "anii aveau o prea mare importanta. Era necesar sa$i 5c!iverniseasca6. Fericirea lor depindea numai de "unurile lor materiale. ,anii erau sinonimi cu siguranta. Pentru a$ti asigura fericirea si tu tre"uia sa fii econom. Ei voiau sa ai "ani pentru ca te doreau fericit. Aceasta era notiunea lor de dragoste. (aca ai tendinta sa pui toti "anii deoparte sau, dimpotriva, sa c!eltuiesti tot, pro"a"il e o reactie fata de atitudinea pe care au avut$o parintii tai. #e+i, oricare ar fi situatia, ntotdeauna e*ista un mi'loc de a vedea ca, de fapt, parintii te iu"eau. Potrivit legilor fundamentale ale naturii, este imposi"il ca parintii sa nu$i iu"easca pe copii, dupa cum e imposi"il ca acestia din urma sa nu$i iu"easca pe parintii lor. Aceasta dragoste le este foarte pretioasa. Parintii sunt prima alegere a sufletului tau, nainte de a veni pe lume. &ufletul tau stia de'a ce vei nvata de la ei. C)nd vei reusi sa rupi toate legaturile, c)nd vei nvata sa$ti iu"esti parintii si sa$i respecti, sa te ierti si sa$i ierti pe ei, va fi minunat. Te vei simti eli"erat, de parca vei fi pierdut o greutate mare pe care erai o"ligat s$o duci n spate. Te vei simti usor ca o pasare gata sa$si ia +"orul catre cer. (aca sentimentele tale s$au transformat de'a n ura, tre"uie sa ve+i foarte urgent ce e de facut. 0ra e tot ce poate fi mai distractiv pentru om. 0ra ti da tot at)ta energie c)t si dragostea, dar, n loc sa vindece, ea distruge. Trairea urii declansea+a "oli foarte violente. 0ra si distruge stap)nul. &$a demonstrat stiintific ca, administr)nd suflul unui om cuprins de ura n corpul unui soarece,

@<

moartea din urma este instantanee. Fiecare g)nd ncarcat de ura e ca o ng!ititura de otrava. .egatura provocata de ura e foarte re+istenta, asa ca eforturile tale tre"uie sa fie mari si sustinute. nainte de a trece la capitolul urmator, ia o foaie de !)rtie si scrie tot ce te$a nemultumit, de la nastere p)na la I ani, la parintii tai sau la orice alta persoana care au e*ercitat vreo influenta asupra ta. a n considerare una din aceste atitudini, care repre+inta fiecare o legatura de taiat, si urmea+a ntregul procedeu descris4 asumarea responsa"ilitatii, citirea dragostei n gesturi, e*primarea g)ndurilor fata de persoana respectiva. (aca ai prea putine amintiri p)na la v)rsta de I ani, fa o lista cu cei ce s$au ocupat de educatia ta p)na la aceasta v)rsta si o"serva ce te$a nemultumit la ei n perioada adolescentei? vei regasi aceleasi lucruri care te$au nemultumit nainte de a avea I ani. E foarte important sa faci acest e*ercitiu nainte de a trece mai departe, nu pentru mine, ci pentru tine. ata afirmatia pe care tre"uie s$o repeti c)t mai des posi"il4 ERT PE T/T CE PE CARE $A% D0(ECAT & %A E. ,EREC (E T/ATE .E7AT0R .E CARE %A %P E( CA &A TRA E&C - AR%/- E. 0,E&C ( CE - CE %A %0.T C0 - %A %EA. (aca e*ista o persoana pe care, n mod special, ti$e foarte greu s$o privesti cu dragoste, iata afirmatia care te va a'uta sa$ti desc!i+i inima. . ERT -TR0 T/T0. PE :::::::::: C0 PR # RE .A ::::.. :::. 8pro"lema n cau+a9 & -0$ (/RE&C (ECLT , -E.E. - C/-&EC TA, %A ERT & PE % -E PE-TR0 ACEEA& AT T0( -E 8pentru ca am devenit ceea ce am g)ndit.9

@1

CAP T/.0. I CRE( -TA E R07AC 0-E Ce este credinta2 %ulti confunda credinta cu convingerea. A fi convins de ceva nseamna a socoti acel ceva adevarat. (aca tu cre+i ca stii adevarul, traieste acest adevar, daca$ti este "enefic, si mpartaseste$l si celorlalti. Cei care l accepta l vor adopta, cei care l refu+a n$au dec)t sa$l ignore. Adevarul si convingerile se sc!im"a continuu. Fiecare are propriile sale adevaruri si convingeri. Credinta este ceva mult mai profund. &cripturile o definesc ca fiind 5asigurarea lucrurilor pe care le speram si evidenta celor pe care nu le vedem6. C)nd motivat de credinta, ai certitudinea ca vei o"tine ceea ce doresti. Prin asta se deose"este credinta de convingere. isus a venit pe pam)nt pentru a$i nvata pe oameni (ragostea si Credinta.E vremea sa punem n practica nvataturile sale. Au trecut aproape ><<< de ani p)na ce oamenii au nceput sa le nteleaga si sa creada n puterea lor. A avea credinta nseamna a crede statornic n pre+enta lui (umne+eu n tine. Am fost nvatati sa ne rugam spun)nd4 5(umne+eul meu a'uta$ma6. Prin aceasta formulare, ne adresam (umne+eului care e*ista n noi. (aca ne$am g)ndi la (umne+eu ca la o entitate ndepartata care tre"uie sa se ocupe de toata aceasta lume, ar fi greu sa credem ca rugaciunile noastre vor fi ascultate. C)nd recunosti e*istenta propriului tau (umne+eu interior, a lui (umne+eu$Tatal care este n inima ta si n inimile tuturor celor care te ncon'oara, c)nd te simti ca o manifestare vie a lui (umne+eu si cre+i n aceasta mare putere din tine, atunci poti face tot ceea ce vrei. Aceasta este credinta. ata o poveste care$mi place mult si care descrie foarte "ine ce repre+intacredinta. ntr$un mic sat era o seceta cumplita si fermierii erau tare ngri'orati de soarta recoltelor lor. (upa slu'"a de duminica, s$au dus sa ceara sfatul preotului. 5Tre"uie sa facem ceva3 -$a mai plouat de mai "ine de o luna. / sa se usuce tot ce$i pe c)mp. Ce putem face26 Preotul le$a raspuns4 5-u tre"uie dec)t sa va rugati cu credinta. -u uitati ca o rugaciune fara credinta nu este cu adevarat o rugaciune.6 Fermierii s$au adunat de >$@ ori pe +i pentru a se ruga si a cere sa vina ploaia. (uminica urmatoare s$au dus iar sa vor"easca cu preotul4 5-$a mers. -e$am adunat n fiecare +i si ne$am rugat, dar ploaia n$a venit.6 Preotul i$a ntre"at4 5(ar v$ati rugat cu credinta, asa cum v$am spus26 Toti au raspuns afirmativ. Atunci preotul adauga4 5Eu stiu cu nu va$ti rugat ntr$adevar cu credinta, pentru ca nici unul din voi nu si$a adus um"rela a+i dimineata.6 Aceasta poveste ilustrea+a foarte "ine ce nseamna a te ruga cu credinta si a actiona n spiritul credintei. C)nd ai credinta, esti convins ca vei o"tine ceea ce doresti. (e multe ori facem acte de credinta fara sa ne dam seama. Faci un act de credinta c)nd apesi pe

@>

comutator pentru a aprinde lumina. &tii, fara nici o um"ra de ndoiala, ca lumina va t)sni. C)nd ti coman+i o noua masina, alegi modelul, culoarea, accesoriile si semne+i contractul cu concesionarul. Acesta ti spune4 5-$aveti nici o gri'a, n F saptam)ni masina dvs. va fi aici. #a voi da de veste de ndata ce o primim.6 ata un alt actde credinta. n cele F saptam)ni ce urmea+a, ai certitudinea ca masina ti va filivrata e*act asa cum ai cerut. n aceasta perioada, esti tentat sa remarci automo"ilele identice cu al tau si sa$ti spui4 5%asina asta e la fel ca a mea.6 (e'a poti sa te imagine+i la volan. (upa ce trece timpul convenit, concesionarul te suna si te anunta ca poti sa vii sa$ti ridici masina. Ai facut un act de credinta, nu$i asa2 Poti face sa se nt)mple tot ce vrei n acelasi fel4 ceri o singura data, stiind ca re+ultatul este de'a acolo. c)nd ceri acelasi lucru de mai multe ori, de'a te ndoiesti ca$l vei o"tine. Tre"uie sa ai ra"dare si sa le acor+i dorintelor tale timpul necesar pentru a se manifesta. (aca formule+i o afirmatie generala fara a pune energie n asta, te rogi. (aca, n plus, o si vi+uali+e+i, te rogi cu credinta. maginea+a$ti re+ultatul dorit, si$l vei o"tine. isus a grait "ine n 5Evang!elia dupa %arcu64 5Tot ceea ce cereti rug)ndu$va, sa credeti ca l$ati primit de'a si atunci l vei vedea mplinindu$se6. Tre"uie sa$ti ve+i dorintele de'a mplinite. 5Totul este posi"il pentru cel care crede6? credinta poate sa miste muntii din loc. (umne+eul tau interior este legat de aceasta mare putere universala care se ocupa de tot ceea ce e*ista pe pam)nt, pe toate planetele, n tot cosmosul. Priveste o clipa n 'urul tau. Credinta ta nu poate dec)t sa creasca atunci c)nd ve+i armonia e*istenta n natura neatinsa de m)na omului. Te nc)nta frumusetea unui apus de soare, imensitatea oceanului, pacea cerului nstelat. 0niversul e armonios. &oarele rasare n fiecare +i, luna apare n fiecare seara, planetele evoluea+a n spatiu, mareele urca si co"oara. 0n mare plan divin conduce toata aceasta armonie. (e ce sa nu faci si tu parte din ea2 Totul este de'a aici? iata marea noastra mostenire divina3 (umne+eu ti$a dat li"erul ar"itru A te$a lasat sa$ti duci viata asa cum cre+i de cuviinta. Ai dreptul saceri tot ceea ce doresti n viata, n afara de ceea ce apartine altuia. ntr$un asemenea ca+, cere si pentru tine ceva asemanator, universul este suficient de generos pentru a mplini nevoile fiecaruia dintre noi. &unt milioane de oameni care "eneficia+a de soare, de aer sau de electricitate si toate astea e*ista din plin pentru toti. Aceasta lege a a"undentei e vala"ila pentru tot ce e*ista. (e ce "ogatiile pam)ntului, "i'uteriile, matasurile, casele frumos decorate, sau calitatile sufletului omenesc, ra"darea, frumusetea interioara, (RA7/&TEA, n$ar e*ista dec)t pentru o m)na de oameni2 Totul ne apartine. -u tre"uie dec)t sa ceri. -u$ti fie teama, nu iei nimic de la altii. %ostenirea divina este universala.

@@

&ingura diferenta dintre tine si altcineva, dintre lucrurile frumoase pe care le are sau le face si cele care tie ti se par imposi"ile de reali+at, este nivelul tau de credinta. -u tre"uie dec)t sa deci+i4 5(a, pot, am totul n mine pentru a reusi.6 0nele lucruri nu te interesea+a, sunt destinate altora. (eci, tot ceea ce ai vrea sa faci ti apartine, ti este accesi"il. Credinta nu vine din cap. Ea vine din supraconstiinta ta, cea prin care esti legat de (umne+eu. Poti sa ti$l imagine+i pe (umne+eu ca pe un soare? credinta este ra+a de soare care te uneste cu (umne+eu. Contrar ratiunii, credinta accepta fara a ntre"a cum si de ce. C)nd ai credinta, ai certitudine? stii ca ceea ce$ti doresti este de'a acolo si ca poti face orice. Toate creatiile, toate marile opere au fost +amislite din credinta. Celui care vrea sa ai"a ceva nainte de a crede i lipseste credinta. (e fiecare data c)nd spui4 5C)nd voi avea cutare sau cutare lucru, voi fi fericit, voi putea actiona6, ti lipseste credinta. (aca lumea ar fi g)ndit asa, pe pam)nt n$ar e*ista prea multe lucruri. C)nd ai credinta, 5a fi6 trece ntotdeauna naintea lui 5a avea6. Kotarasti ceea ce te$ar face fericit, actione+i n consecinta si esti sigur ca dorinta ti se va mplini. (aca plecarea n vacanta mpreuna cu familia te$ar face fericit, actul de credinta consta n a face re+ervari c!iar daca nu esti sigur ca ai destui "ani. /data ce ai luat !otar)rea sa pleci si dai un mic acont pentru a re+erva locurile, ai facut de'a un pas catre vacanta visata. Este un act de credinta. Poate g)ndesti ca e usor de cre+ut ca soarele va rasari dimineata sau ca, daca semeni fasole, vei culege fasole. Cre+i ca acestea sunt evenimente naturale2 A face sa ti se nt)mple ceea ce vrei n viata este ceva la fel de natural. Ai aceeasi putere ca si (umne+eu, de vreme ce esti o manifestare a .ui. (aca (umne+eu poate face sa rasara soarele n fiecare +i sau sa creasca o planta dintr$o sam)nta, atunci si viata ta poate fi plina de minuni. (umne+eu este o mare putere universala pe care mi place s$o compar cu electricitatea. -u o poti vedea, nu stii de unde vine, dar stii ca e*ista. (aca e ntuneric c)nd intri n camera, asta nseamna ca nu e*ista electricitate2 -u, pur si simplu ai uitat sa apesi pe comutator. Fiecare act de credinta pe care l faci este ca si gestul de a apasa pe comutator pentru a o"tine lumina dorita. Fiecare act de credinta mplinit repre+inta o lumina n plus. Cresc)nd numarul actelor de credinta, lumina creste n intensitate? totul devine din ce n ce mai clar, din ce n ce mai usor. E simplu, nu$i asa2 Apas)nd pe un "uton, o"tii lumina. Acelasi lucru se nt)mpla si n viata ta. (e fiecare data c)nd ti folosesti credinta, (umne+eu este cel care se serveste de un intermediar pentru a crea. Toti oamenii au aceleasi posi"ilitati. Accept)ndu$l pe (umne+eu n tine, accepti ca (umne+eu se serveste de tine pentru a se manifesta. Totusi, daca folosesti aceasta forta pentru a face rau cuiva, va tre"ui sa$ti primesti pedeapsa cuvenita, ca si cum ai folosi electricitatea sau focul pentru a distruge. (umne+eu ne lasa li"ertatea sa$i folosim puterea n mod "enefic sau nu.

@B

Tot ce e*ista n lumea vi+i"ila a luat mai nt)i nastere n lumea invi+i"ila. Fie ca e vor"a de un mare !otel, un avion sau !ainele pe care le porti, totul s$a nascut n mintea cuiva nainte de a deveni realitate. Puterea omului consta n folosirea marii puteri universale pentru a crea. -u te poti g)ndi la ceva ce nu e*ista pentru ca g)ndul tau este legat de marele g)nd universal, tot asa cum celulele corpului uman sunt legate ntre ele. (aca nc!i+i oc!ii si$ti imagine+i o pla'a frumoasa, ea e*ista de'a sau va e*ista c)ndva pe pam)nt. -u ne putem imagina n lumea vi+i"ila ceea ce nu e*ista de'a sau n$ a fost imaginat n lumea invi+i"ila. /rice g)nd se naste n lumea invi+i"ila, cu c)t te g)ndesti mai mult, cu c)t pui mai multa energie, cu at)t l alimente+i mai mult si l faci sa se concreti+e+e n universul material si vi+i"il. Tu esti cel care i da forma, prin g)ndurile si actiunile tale. Astfel se creea+a ceea ce numim un elemental 8imagine mentala9. Pentru a reali+a ceea ce ai creat n g)nd, vei nt)lni persoanele potrivite, vei alege actiunea de ndeplinit, vei gasi locul potrivit pentru a$l materiali+a. #e+i : daca ti se nt)mpla lucruri care nu$ti sunt "enefice, nseamna ca tu le$ai creat de'a n lumea invi+i"ila. Foloseste$ti credinta pentru a da nasterea la lucruri "une. &unt destule pentru toti. -u tre"uie dec)t sa mergi sa$ti cauti partea ta. maginea+a$ti ca n tara ta sunt re+erve imense de gr)u. Faptul ca oamenii se duc sau nu sa$si ceara partea nu sc!im"a cu nimic cantitatea disponi"ila. (e ndata ce cree+i o dorinta, cree+i si tot ce e necesar pentru a o materiali+a. -$ai dec)t sa iei si tu din marea re+erva3 Fara sa mai pie+i o clipa, nvata sa te folosesti de marea putere ce e*ista n tine? de+volta$ti credinta. (aca ncepi sa cree+i lucruri placute, viata ta se va sc!im"a, vei deveni mai fericit si$ti vei mparti fericirea cu ceilalti. -u poti da ceea ce nu ai. (aca esti plin de ndoieli, teama, nelinisti, nu poti face fericit pe altcineva. ncepeprin a te g)ndi la tine si a face sa ti se nt)mple lucruri "une. n mod automat, le vei rasp)ndi si n 'urul tau. C)nd te !otarasti sa pleci ntr$o calatorie si ti cunosti destinatia, n$ai nici o ndoiala. ndiferent de mi'locul de transport ales A automo"il, tren, avion A te lasi condus. &tii ca masina va merge "ine, ca trenul sau avionul si cunosc itinerarul si te vor lasa la destinatia dorita A fericirea, dragostea, pacea interioara A si astfel te daruiesti total. Fii convins ca ai n tine tot ce tre"uie pentru a a'unge unde vrei. Cere si vei primi. C)nd vei simti credinta n tine, o vei putea mpartasi si celorlalti. #a fi minunat. -u te vei mai lasa influentat de cei care gasesc viata ngro+itoare. ti vei da seama ca totul se petrece n tine. Cei cu credinta vor putea trece peste momentele dificile si vor cunoaste tar)mul dragostei care se apropie. isus ne$a descris credinta n acesti termeni4 5-u fiti ngri'orati pentru viata voastra, nu va preocupati sa g)nditi de m)ncare sau de "aut sau m"racaminte. /are viata nu este mai importanta dec)t !rana si trupul mai important dec)t !ainele2

@;

Priviti pasarile? nici nu seamana, nici nu culeg, n$au nici pivnita, nici !am"ar, si totusi Tatal Ceresc le !raneste. /are nu valorati nici c)t ele2 Care dintre voi, nelinistindu$se astfel poate adauga un cot la naltimea lui2 (e ce va ngri'orati cu privire la !ainele voastre2 Priviti cum cresc crinii de pe c)mp. -u muncesc, nu tes? si totusi nici &olomon n plina glorie n$a purtat o m"racaminte asa de "ogata. (aca (umne+eu are gri'a de o floare de pe c)mp care va fi taiata m)ine, c)ta gri'a va avea sa va m"race pe voi, putini credinciosilor3 -u va mai ntre"ati4 5Ce$o sa m)ncam, ce$o sa "em si cu ce ne vom m"raca26 -umai pag)nii de preocupa de asta. Tatal vostruCeresc va cunoaste nevoile. Cautati mparatia (omnului si (reptatea &a, iar restul va va fi dat cu asupra de masura. &a nu va ngri'ore+e +iua de m)ine, caci ea singura va avea gri'a de toate acestea. Fiecare +i cu suferinta ei.6 Cuvintele lui isus ne invita sa traim clipa pre+enta. -u serveste la nimic sa$ti faci gri'i pentru +iua de m)ine. Accept)nd ca ai puterea sa faci n asa fel nc)t sa primesti tot ce$ti tre"uie, pe masura ce apar nevoile tale, lucrurile se vor desfasura mereu la fel. -$ai nevoie sa agonisesti averi pentru "atr)nete, nu e ca+ul sa$ti iei polita de asigurare. Action)nd astfel, cre+i ca n pre+ent ai destula putere pentru a c)stiga "ani dar nu vei mai fi n masura sa o faci la F<, F; sau I< de ani. Accepti ca l ai pe (umne+eu n tine, dar cre+i ca nu e permanent. %ai "ine g)ndeste$te ca, pe masura ce nainte+i n v)rsta, e*perienta si ntelepciunea ta ti vor permite sa o"tii si mai usor ceea ce doresti. (e ce sa acumule+i n e*ces2 Ceea ce contea+a este sa ai acum tot ce ai nevoie. C!iar daca ai avea B frigidere ticsite, ai putea m)nca totul ntr$o +i2 &igur ca nu3 Cel mai important este sa traiesti fericit, ncon'urat de dragoste si sa raspun+i nevoilor tale de asta+i. %ultumind pentru ce primesti n fiecare +i, traind fiecare clipa, vei o"tine tot ce$ti tre"uie. %)ine depinde de asta+i. (aca te ngri'ore+i pentru +iua de m)ine, vei trai momente neplacute. (aca ai numai g)nduri "une, stii ca +iua de m)ine va fi si mai frumoasa. Pentru a nc!eia acest capitol, sa trecem la actiune. Fa un act de credinta, oricare ar fi el. alege ceva ce ti$ai dorit ntotdeauna, care te$ar face fericit, sidecide ca ai toata puterea de care a nevoie pentru a$l o"tine. ncepe sa te g)ndesti de pe acum. Poate tre"uie sa faci re+ervari sau sa intri n contact cu cineva. Actionea+a fara nt)r+iere. n viata, n realitate, 5a fi6 trece naintea lui 5a avea6. (aca te g)ndesti4 5C)nd voi c)stiga o gramada de "ani la loterie, voi cumpara casa pe care o vise+ si voi fi fericit6, actione+i mpotriva legilor naturale. %ai nt)i tre"uie sa fii fericit, apoi sa faci o actiune n acest sens si, n final, vei avea ceea ce doresti. Trec)nd la actiune, repeta c)t de des afirmatia urmatoare, nainte de a citi capitolul urmator4

@F

CRE( - %AREA ,/7AT E ( # -A CARE E&TE - % -E & A0 ( - EA /R CE A% -E#/ E, /R 0-(E & /R CL-(.

@I

CAP T/.0. J E-ER7 A Cre+i ca ai destula energie2 Ai dori poate mai multa2 0n specialist din California ce efectuea+a cercetari cu privire la acest su"iect a afirmat ca ntr$un corp uman se gaseste suficienta energie pentru a mentine iluminat un oras ca %ontreal sau -eM NorO o luna ntreaga. mpresionant, nu$i asa2 Pro"a"il esti de acord cu mine ca motivatia si satisfactia de a face ceea ce$ti place duc n mod automat la cresterea energiei din tine. Aceasta energie favori+ea+a mplinirea planurilor tale. E*emplu4 o t)nara femeie soseste acasa dupa o +i de lucru. Este o"osita fr)nta, nici nu$si mai ia masa de seara. Tocmai se pregateste sa se odi!neasca si iata ca suna telefonul. 0n prieten pentru care are multa consideratie o anunta ca ntr o 'umatate de ora va fi la usa ei. E usor de imaginat ce gra"a o cuprinde pe t)nara4 str)nge patul, ascunde vesela nespalata, face ordine n apartament si alearga sa cumpere o sticla de vin. &oneria se aude la ora anuntata. T)nara e ntr$o forma e*celenta, totul A n mod miraculos A este impeca"il si gata de a$l primi pe prieten. (e unde vine aceasta energie2 Fara nici o ndoiala, motivatia este sursa ei. .ipsa de energie este un semnal al corpului si al supraconstiintei tale ce te averti+ea+a ca n pre+ent actione+i, g)ndesti si traiesti ntr$un mod care nu$ti este "enefic si, de aceea, ti lipsesc motivatia si "ucuria de a trai. Folosirea inadecvata a energiei duce si ea la lipsa de vitalitate. Corpul fi+ic este ncon'urat de un alt corp su"til, invi+i"il, numit corp energetic sau corp vital. El este format din mii de linii micute ce ncon'oara corpul fi+ic. n I locuri precise situate pe corp, >1 dintre aceste linii se ncrucisea+a form)ndc)te un centru de energie. n aceste puncte energia este mult mai concentrata. n sanscrita ele se numesc 5c!aOras6. Acestea sunt situate ntre "a+a coloanei verte"rale si v)rful capului. Primul punct este centrul coccigian si se afla la "a+a coloanei verte"rale. Este sediul fortei fi+ice si al supravietuirii. C)nd simti m)nie, durere, frica, iei din aceasta re+erva de energie. (aca te nelinistesc pro"leme legate de supravietuire A adica !rana si acoperisul de deasupra capului A energie ta va fi afectata n acest punct. Prea multa energie poate provoca dureri de spate si tul"urari n parte inferioara a coloanei. (e aceea centrul coccigian afectea+a direct glandele suprarenale care produc corti+on si adrenalina. Traind sentimente de nesiguranta, frica, furie si iritare, ti epui+e+i acest nivel de energie, c)nd ai putea s$o folosesti n scopuri mai constructive. Al doilea centru de energie, centrul sacral, este situat n spatele organelor genitale, ntre pu"is si om"ilic. Punctul de ntretaiere a celor >1 de linii se

@J

situea+a n spatele coloanei verte"rale, de$a lungul spatelui. Este centrul care$ti da puterea sa$ti croiesti viata asa cum doresti. Aceasta energie e utili+ata si pentru activitati se*uale. Reproducerea este principalul scop al organelor se*uale. Ele e*ista pentru a crea. Acest lucru l afectea+a si pe cel al g)tului care si el la r)ndul sau repre+inta centrul creativitatii. C)nd centrul sacral este prea activ, c)nd energia este prea concentrata sau, dimpotriva, insuficienta, at)t glandele se*uale, c)t si g)tul vor fi afectate. Energia din acest punct este utili+ata pentru toate activitatile se*uale, precum si pentru pasiune, ura, furie, orgoliu, egoism si posesiune. (aca viata ta este dominata de sentimente ca furia, gelo+ia si ura, nseamna ca vrei sa ai putere asupra celorlalti. Astfel reduci cantitatea de energie destinata creativitatii si vietii se*uale. Aceasta provoaca numeroase pro"leme n sfera genitala, at)t la "ar"ati, c)t si la femei. &e poate manifesta prin umflarea partii inferioare a stomacului. C)nd vei nvata sa te eli"ere+i de aceste emotii distructive, sa$ti sc!im"i felul de a fi si sa$ti stap)nesti orgoliul, de aici se va ridica un val de energie p)na la centrul g)tului si te va a'uta sa$ti de+volti talentele si sa$ti manifesti puterea de creatie. Al treilea punct este centrul solar. Este situat deasupra om"ilicului, ntre acesta si inima. Este centrul emotiilor si dorintelor. C)nd traiesti emotii sau dorinte puternice te lasi dominat de ele, nestiind sa le e*primi, ti "loc!e+i centrul solar. Astfel energia se concentrea+a ntr$un singur punct si nu mai poate circula n corp? de aici lipsa de energie pe care o simti de fiecare data c)nd traiesti sentimente de vinovatie, de+amagire, agresivitate. Centrul actionea+a direct asupra pancreasului si a ntregului sistem digestiv. Centrul coccigian, centrul sacral si centrul solar sunt primele trei centre n care activitatea este dominata la fiinta umana. (aca cineva traieste un sentiment de nesiguranta sau se lasa dominat de emotii, energia sa este canali+ata spre parte inferioara a corpului, unde sunt situate cele trei centre. &copul fiintei umane este acela de a reusi sa urce aceasta energie catre partea spirituala a eului sau. Primele doua centre repre+inta instinctul animal la om. Centrul solar este la 'umatatea drumului ntre instinct si trairea spirituala. Primele trei centre l repre+inta pe 5a avea6, iar urmatoarele patru pe 5a fi6. Al patrulea centru este centrul inimii care este situat n aceasta regiune. Este un centru foarte important. Este sursa dragostei si a compasiunii. Centrul afectea+a glanda numita timus, care a'uta organismul sa cree+e imunitatea fata de "oli. Constatam cu tristete ca la foarte multi oameni centrul inimii este "locat. E*ista prea multa energie la nivelul emotiilor si al intelectului. Totul e "locat fata de inima, este nc!is. Pe masura ce nveti sa accepti notiunea de responsa"ilitate, sa$ti stap)nesti emotiile si sa$i iu"esti pe cei din 'urul tau,

@G

energia din centrul emotiilor va urca spre centrul inimii. Cu c)t energia circula mai li"er n 'os si n sus prin corpul tau, cu at)t vei putea consuma mai multa

B<

pentru a$ti e*prima dorintele. Fiecare act de dragoste pe care$l faci produce o mica desc!idere care lasa energia sa circule li"er la nivelul inimii. Al cincilea centru se numeste centrul laringian. Este situat la nivelul g)tului. Afectea+a direct glanda tiroida care, la r)ndul ei, afectea+a ntregul sistem nervos, meta"olismul, controlul muscular si producerea caldurii n corp. Este centrul e*primarii si al creativitatii. Acest centru este legat de centrul sacral, unde se gaseste energie se*uala. (upa cum se stie, aceasta este cea mai mare energie a fiintei umane. / parte din ea urca spre centrul laringian. (aca nivelul tau de creativitate nu este e*ploatat suficient n viata ta de +i cu +i si nu stii sa te e*primi pe tine cu adevarat, energia de aici va fi inadecvat folosita. Aceasta carenta se manifesta la nivelul g)tului si poate provoca dureri n g)t, laringe, afectiuni ale vocii si ale glandei tiroide. Pentru armoni+area acestui centru, tre"uie sa$ti pui n valoare latura creatoare. Creatia poate fi de ordin artistic, literar, mu+ical sau c!iar floral. Poate sa se e*prime la serviciu, la distractie sau, cel mai important, c)nd ti cree+i viata asa cum vrei. Pentru a aprofunda aceasta armonie, tre"uie sa ram)i sincer n ceea ce e*primi4 n g)nduri, vor"e sau fapte. Fa +ilnic eforturi si vei fi rasplatit din plin. Rareori nt)lnesti oameni care sa fie 1<<= sinceri, dar este posi"il. E vor"a de implicare. Conceperea, interpretarea si e*ecutia unui lucru tre"uie sa fie una si aceeasi de la nceput p)na la sf)rsit. Centrul se mai numeste si usa eli"erarii. C)nd vei nvata sa iu"esti cu inima si sa fii tu, cel adevarat, energie ta va circula li"er si va urca spre latura cea mai spirituala4 ultimele doua centre. Al saselea centru este centrul frontal. Este situat deasupra nasului, ntre arcadele spr)ncenelor, n punctul numit si 5al treilea oc!i6. Este sursa !arurilor, a puterilor paranormale, a marii intuitii si a clarvi+iunii. Principala sa functie este de+voltarea adevaratei individualitati a omului. ndividualitatea ncepe sa prinda forma de la nivelul centrului laringian. Centrele solar, cardiac, laringian repre+inta individualitatea fiintei umane. (aca omul ram)ne la nivelul centrelor inferioare, nu$si va de+volta dec)t personalitatea. (aca ncerci sa$i copie+i pe altii, nseamna ca nu ai propria individualitate. Tre"uie sa o cuceresti pentru a deveni, propriul tau stap)n. Al saptelea centru este centrul coronal. Este situat n v)rful capului. Este centrul marii iluminari. Este sursa !alo$ului, a aureolei ce ncon'oara capetele sfintilor si a fiintelor cu o viata spirituala foarte "ogata. E*istenta acesteia a fost pusa n evidenta de multe ori la anumite reproduceri cu caracter religios. C)nd acest centru este de+voltat la ma*imum, fiinta umana poate trai e*perienta lui E0 &0-T, uniunea totala cu (umne+eu. isus a atins aceasta unire. 0ltimele doua centre, frontal si coronal, ti permit sa a'ungi la un nivel superior prin practica meditatiei si prin daruirea catre ceilalti. Aceasta din urma tre"uie nsa ndeplinita fara a astepta nimic n sc!im", numai prin dragoste impersonala, care ti permite sa te de+volti foarte mult spiritual.

B1

(upa cum ve+i, energia corpului uman provine din mai multe surse4 apa pe care o "ei, aerul pe care l respiri, alimentele pe care le man)nci, g)ndurile pe care le

B>

nutresti si prin activitatea corpului energetic 8parte sa de energie fiind cea mai mare9. 7eneratiile trecute n$au fost suficient de constiente pentru a$si da seama ca$si pot procura energie prin puterea g)ndului. -evoia lor de !rana era foarte mare. Cu c)t cineva se nalta pe plan spiritual, cu at)t se purifica mai mult si nevoia lui de !rana devine din ce n ce mai mica. (aca ai un corp energetic armonios, energia circula li"er prin el si ti da mult mai mult dec)t ceea ce gasesti n aer si n apa. Tot ce e*ista e energie. E foarte important ca ea sa fie mpartita ec!ita"il, adica ceea ce dai sa fie n ec!ili"ru cu ceea ce primesti. (aca dai altora continuu din energie ta si refu+i sa primesti n sc!im", ti va fi greu sa atingi armonia interioara. Cu c)t circulatia energiei este mai corecta, cu at)t va fi mai "ine pentru tine. Cu c)t pui mai multa energie n reali+area dorintelor tale, cu at)t mai repede se vor mplini. Cei care vor sa primeasca fara a face nici un efort ignora e*istenta legii energiei, puterea acesteia. Tre"uie sa e*iste permanent un sc!im" de energie. 0n cuplu n interiorul caruia sc!im"ul de energie este inegal nu va dura mult. Cei doi parteneri tre"uie sa se complete+e si nu sa ai"a nevoie unul de celalalt. &unt mpreuna pentru a se a'uta sa evolue+e. Acelasi lucru este vala"il si pentru parinti si copii. Tre"uie sa e*iste un sc!im" de energie egal reparti+at. Pro"a"il ai nvatat de'a asta din propriile e*periente. &entimentul ca traiesti ntr$o casa ce ti$a fost daruita nu te va satisface at)t de mult c)t acela ca traiesti ntr$o casa c)stigata sau construita de tine. Cu c)t pui mai multa energie pentru a reali+a ceva, cu at)t creste valoarea acelui lucru. Este trist sa constati ca anumiti oameni sunt convinsi ca totul li se cuvine, ca pot o"tine orice nefac)nd nimic. (e altfel, de asta e*ista at)ta de+ec!ili"ru. &a luam ca e*emplu o t)nara !andicapata, imo"ili+ata n fotoliul ei pe rotile. Este suparata pe ntreaga lume din cau+a lucrurilor la care nu poate aspira n viata. Ar vrea sa primeasca totul. Ar vrea ca ntreaga societate si guvernul sa se ocupe de ea. &e i+olea+a n scaunul sau pentru ca nu stie sa faca altceva. -u$si da seama ca tre"uie sa investeasca din propria$i energie pentru ca situatia ei sa devina o sursa de "ogatie interioara. Este prea ocupata sa$si ntretina ura mpotriva societatii si a lui (umne+eu. Astfel, se simte din ce n ce mai nenorocita, din ce n ce mai "olnava si nu face dec)t sa$si agrave+e !andicapul pe +i ce trece. n finalul acestui capitol, te invit sa te ase+i si sa faci o scurta introspectie A sa$ti privesti viata de +i cu +i, viata afectiva, profesionala, viata interioara. Ai impresia ca te golesti de energie pentru ceilalti2 Accepti sa faci totul pentru altii si astfel nu mai ai suficienta energie pentru tine2 (aca esti n aceasta situatie, nseamna ca dai astept)nd ceva n sc!im" si ti$e greu sa primesti, ceea ce duce la un stres interior, si deci la o insatisfactie cronica. (aca ai copii si le dai totul, fara sa ceri nimic n sc!im" de teama sa nu$i ranesti

B@

sau sa nu$i deran'e+i n vreun fel, tre"uie sa sc!im"i imediat acest tip de relatie. Cu siguranta nu$ti este "enefica. %ai nt)i, e*plica$le copiilor de unde vine noua ta deci+ie, povesteste$le ca tre"uie sa e*iste un sc!im" de energie ntre voi.

(aca apare aceeasi situatie si n legatura cu partenerul de viata sau cu cei de la serviciu, tie ti revine deci+ia de a face sc!im"ari, fara sa$ti fie teama de ce vor g)ndi ceilalti. / faci pentru tine si numai tu vei "eneficia de ea. (upa ce ai luat !otar)rea sa$ti ec!ili"re+i ceva mai mult energie n toate domeniile vietii, poti trece la capitolul urmator. ata afirmatia pe care tre"uie s$o repeti c)t mai des ti este posi"il4 &0-T %A C/-&T E-TEA (E %AREA E-ER7 E CARE &E 7A&E&TE % -E & RE-#AT &$/ F/./&E&C C0 -TE.EPC 0-E.

Parte a doua A&C0.TAREA C/RP0.0 F C C

CAP T/.0. G ,/. E ACC (E-TE -u stiu ce repre+inta pentru tine o "oala sau un accident, dar realitatea nu este niciodata ceea ce se crede a fi. %a'oritatea oamenilor privesc "oala ca pe un g!inion n viata lor, o nedreptate, mai ales daca e vor"a de o maladie ereditara sau e luata de la altcineva. Acest fel de a g)ndi vine n contradictie cu legea responsa"ilitatii despre care am mai vor"it. /rice "oala sau accident aparut n viata ta a fost provocat de tine nsuti. 5Cui cre+i ca$i place sa se m"olnaveasca26, ma vei ntre"a. / faci n mod inconstient. ,oala este pur si simplu un semnal al corpului tau. &upraconstiinta ta, latura ta divina, (umne+eul tau interior ti trimite un masa' ca sa$ti atraga atentia supra faptului ca n actiunile, vor"ele si g)ndurile tale este ceva care se opune legii dragostei, legii responsa"ilitatii. -u serveste la nimic sa te superi pe natura sau sa te simti ofensat din cau+a unei "oli. %ai "ine ncearca sa capte+i mesa'ul si multumeste$i supraconstiintei tale ca ti l$a transmis. C)nd vei ntelege despre ce e vor"a, e suficient sa$ti spui4 5Te rog, a'uta$ma sa prind mesa'ul, nu reusesc sa$l nteleg6. Accept)nd sa procede+i astfel, ndeplinesti astfel un act de dragoste fata de tine nsuti. 5(e ce am facut din nou gripa2 %$am saturat de gripele astea36, 5 ar ma doare capul6, 5(urerea mea de spate nu vrea deloc sa$mi treaca6. Prin e*clamatii de acest fel, ti asumi sau refu+i propria raspundere. Pune ntre"arile potrivite si supraconstiinta ti va raspunde. Astfel, "olile si accidentele tale nu vor face dec)t sa se intensifice. C)nd cre+i ca ai nteles, tre"uie sa actione+i n consecinta. ata un e*emplu care e*plica destul de "ine ce vreau sa spun4 este noapte? vecinul vine la tine si ti atrage atentia ca ai uitat sa stingi farurile de la masina.

BB

(aca refu+i sa raspun+i, el va cauta n continuare sa$ti atraga atentia. #a reveni si va suna din nou, nu pentru a te deran'a, ci pentru ca tine la tine si vrea sa te a'ute. (aca dupa mai multe avertismente tot nu te !otarasti sa faci ceva, tu esti cel care a doua +i va gasi "ateria de masina descarcata. &upraconstiinta ta procedea+a cu tine n acelasi mod. (aca nu prin+i primul mesa' sau nu$l ntelegi, ea ti va trimite un altul, si nca unul, p)na ntr$o +i c)nd va face sa se nt)mple ceva destul de grav ca sa te scuture "ine si sa te faca sa reactione+i4 un cancer sau o cri+a cardiaca. &i daca refu+i n continuare sa actione+i, vei muri, la fel ca "ateria de automo"il3 n$ar fi mai "ine sa dai mai multa atentia mesa'elor, nainte ca ele sa devina prea puternice2 (aca i multumesti vecinului pentru avertisment si$i promiti ca o se te ocupi de pro"lema, tre"uie sa faci imediat ceva4 ti pui pardesiul, iesi afara si stingi farurile de la masina. (aca te prefaci numai, va reveni sa$ti atraga din nou atentia4 5%$ai

nteles "ine adineauri26. &upraconstiinta procedea+a la fel. Trimit)ndu$ti continuu mesa'e, ti arata cum sa revii pe drumul cel "un. -u e e*traordinar sa ai n tine un astfel de prieten care te calau+este la nevoie, care e acolo numai pentru tine2 Fiecare indispo+itie, fiecare "oala repre+inta prin sine nsusi un mesa'. (ar raul nu este numai de ordin fi+ic. %etafi+ica A stiinta de a vedea dincolo de nivelul fi+ic A o dovedeste. ti voi e*plica prin e*emple. Pro"a"il ca la nceput vei fi sceptic, dar, de fapt, ce ai de pierdut daca te desc!i+i mai mult si verifici tu nsuti2 / "oala este pe at)t de grava pe c)t este de important mesa'ul de transmis. C)nd starea de rau persista, e timpul sa ve+i neaparat despre ce e vor"a3 (aca "oala e puternica, nseamna ca s$a instalat n tine de multa vreme. Este sufletul tau care striga 5A'utor36. Tre"uie sa revii pe drumul cel "un, pe drumul dragostei. ata care sunt cau+ele pro"a"ile ale anumitor "oli sau indispo+itii. (aca suferi de artrita, ai convingerea ca oamenii profita de tine, dar nu$ti e*primi niciodata sentimentele pe fata. Artrita atinge n general persoanele care nu stiu sa refu+e si transmit aceasta prin vi"ratiile lor. /amenii se poarta cu ele n conformitate cu ceea ce primesc4 iau si mai mult. %esa'ul artritei se poate citi astfel4 5-u mai crede ca toata lumea profita de tine: Afirma$te, spune nu atunci c)nd ai oca+ia. (aca vrei sa faci un serviciu cuiva, poti sa$l faci, dar fara sa astepti ceva n sc!im". ncetea+a sa mai critic si nu ncerca sa$i sc!im"i pe ceilalti6.

B;

(urerea de genunc!i indica ncapat)nare si lipsa de fle*i"ilitate. (e multe ori, e un semn ca esti dominat de orgoliu. 0nei persoane foarte autoritare, care refu+a sa$si sc!im"e parerile, i este teama de aceea ce ar putea g)ndi ceilalti despre ea. Tine cu nversunare la propriile$i idei. (aca simti dureri la nivelul genunc!ilor, acesta e un semnal ca tre"uie sa fii mai fle*i"il, sa nu$ti mai fie teama de 5se va spune ca:6 si sa ntelegi si parerea celorlalti. E*ista n viata ta cineva care ai dori sa ai"a aceeasi parere cu tine2 Corpul tau ti spune ca nu e o atitudine "una si te mpotrivesti dragostei. / durere la nivelul gurii indica faptul ca ai idei foarte limitate si un spirit foarte nc!is n sine. Refu+i sa recunosti un mesa' n parerile celorlalti. (aca ai pro"leme cu dintii, nseamna ca e timpul sa iei o deci+ie. (aca e+iti, nseamna ca ti$e teama de re+ultate. Pro"a"il n viata ta e*ista o situatie cu privire la care tre"uie sa iei o !otar)re importanta. Corpul tau ti spune4 5-u$ti fie teama de nimic. /ricare ar fi alegerea ta, ea vine din tine si vei fi n stare sa$i faci fata. Poti determina evenimentele care te vor a'uta6. (aca durerea e la nivelul gingiilor, nseamna ca tre"uie sa$ti ntaresti !otar)rea luata. Ti se spune4 5-u te teme. Ai o !otar)re, acum actionea+a n consecinta6. (aca ai impresia ca$ti lipseste un spri'in n viata si asta te deran'ea+a, corpul tau te va averti+a printr$o durere de spate. Coloana verte"rala este sustinatorul ntregului corp. Pro"a"il esti genul de individ care ia asupra sa responsa"ilitatea tuturor si care se simte raspun+ator de fericirea si neca+urile celorlalti. (ar aceasta responsa"ilitate e at)t de mare, nc)t simti ca ai avea nevoie de un

spri'in n plus. Asta nu reusesti sa o"tii. &upraconstiinta ti trimite mesa'ul4 5-u te mai crede raspun+ator de soarta celorlalti. (aca vrei sa a'uti pe cineva, fa$o, dar din toata inima, din dragoste, nu pentru ca te simti o"ligat. Esti singurul spri'in al !otar)rii tale6. (aca asumarea responsa"ilitatii ti permite sa te reali+e+i, nseamna ca esti capa"il sa faci asta, la serviciu sau n alte domenii de activitate. n acest ca+, n$ai nevoie de nici un spri'in. (aca n$ai putea sa ndeplinesti ceea ce vrei, nici nu ti$ar trece prin cap sa te apuci de o multime de lucruri. C)nd cineva simte ca nu are destul spri'in, nseamna ca e 5de nesustinut6, adica doreste ca toti sa l spri'ine, dar c)nd ceilalti i ofera a'utorul, niciodata nu$i e pe plac. Cei apropiati se descura'ea+a si nici nu mai ncearca sa$l a'ute n vreun fel. (aca parte de sus a spatelui e cea care te deran'ea+a, nseamna ca e implicata parte ta afectiva, pe c)nd partea inferioara a spatelui e legata mai cur)nd de spri'inul material si "anesc. C)nd faci fe"ra este un semn de furie interioara gata sa e*plode+e. &ingura cale de eli"erare este un puseu de fe"ra. Toate dorintele na"usite, nc!ise n tine e*plodea+a. Corpul tau vrea sa te faca sa ntelegi ca tre"uie 5sa spui ce ai despus la timp, pe masura ce apar situatiile respective. ncetea+a sa aduni totul n tine. &upararea, furia nu$ti sunt "enefice. Te pedepsesti singur6. C)nd ai pro"leme cu "ratele sau m)inile, nseamna ca nu esti constient de propria ta valoare. (e multe ori ti imagine+i ca nu esti apreciat asa cum ar tre"ui. Cre+i ca esti mai putin valoros dec)t altii. n acest ca+, corpul tau vrea sa$ti

BF

transmita mesa'ul4 50ite c)t esti de valoros, acolo unde te afli. Cei din 'ur au nevoie de tine, te aprecia+a6. Aceasta manifestare poate indica si faptul ca n viata ta a aparut o situatie "enefica pentru tine pe care nu ndra+nesti s$o valorifici. &au poate ca modul n care te folosesti de m)ini si "rate nu te mai satisface? ai dori sa faci altceva. Aceasta se nt)mpla frecvent n ceea ce priveste munca. Practici ntr$adevar profesia care corespunde aspiratiilor tale2 /"serva momentul c)nd a aparut durerea. %esa'ul interior este 5(a$i drumul, asculta$ti dorintele interioare, nu$ti mai fie teama6. Picioarele ti folosesc pentru a te duce acolo unde vrei, pentru a avansa. / pro"lema n ceea ce te priveste semnifica faptul ca ti$e teama sa mergi nainte, ti$e teama de viitor. Atunci supraconstiinta ncearca sa$ti spuna ca nu ai de ce sa$ti faci gri'i. Esti n stare sa$ti reali+e+i dorintele. %ergi nainte, poti face sa se nt)mple ceea ce vrei n momentul n care ai nevoie. (aca te g)ndesti sa$ti sc!im"i slu'"a, dar te nelinisteste siguranta ta financiara, durerea de picior ti spune ca e momentul potrivit pentru a$ti pune n practica !otar)rea. %ulte persoane pun durerea de g)t pe seama unei raceli sau a folosirii n e*ces a cor+ilor vocale. 7)tul repre+inta centrul e*primarii. &upraconstiinta ta tesfatuieste sa vor"esti cu cineva cu care, n pre+ent, ti$e teama sa o faci. n tine e*ista o m)nie ascunsa. Ti s$au spus pro"a"il cuvinte 'ignitoare si asta te$a surprins ntr$at)t, nc)t pe moment n$ai stiut ce sa raspun+i. Ai ng!itit totul, n$ai reusit sa ve+i dragostea n fiecare cuv)nt. (e multe ori, nu suntem constienti c)nd ne ranesc anumite cuvinte. Preferam sa credem ca ne lasa indiferenti. E mai putin nociv sa g)ndim astfel, dar sufletul tau stie ce s$a nt)mplat. &i iata ca aceasta comportare s$a transformat ntr$o durere de g)t. Tre"uie sa te duci sa vor"esti cu persoana respectiva si sa$i spui ce ai simtit c)nd te$au ranit cuvintele sale. n ca+ul unei laringite, nu numai ca ti$e teama sa te e*primi, dar nu te simti n stare sa$ti spui parerea. Pro"a"il ai 5ng!itit6 o replica atunci c)nd a tre"uit sa faci fata unei anumite autoritati. -u ti$ai spus parerea de teama reactiei pe care a$i fi provocat$o. -u tre"uie sa te lasi impresionat. &pune ceea ce cre+i si interlocutorul tau va fi nc)ntat de interesul manifestat si de onestitatea vor"elor tale. (aca laringita ta ascunde suparare si furie, tre"uie sa le e*primi fata de cine tre"uie. ata ce$ti sugere+ sa spui4 5%i$e teama de reactia ta. %i$e teama ca vor"ele mele te$ar putea rani, dar tre"uie sa$ti vor"esc. / fac pentru mine. Tre"uie sa$mi spun parerea6. (aca nt)r+ii sa o e*primi, furia va creste n tine. &i, n plus, stii ca nu e "ine pentru tine sa procede+i astfel. (aca laringita persista, nseamna ca nu vrei sa$ti asculti trupul. ncontinenta urinara la copil indica faptul ca acestuia i este teama de cineva. Poate de mama, de tata sau de orice alta persoana repre+ent)nd autoritatea. Teama nu este neaparat fi+ica. Copilul o iu"este at)t de mult pe persoana respectiva, nc)t i e teama sa n$o supere. -u ndra+neste sa se mpotriveasca dorintelor acesteia. Atitudinea asta este gresita A copilul nu se simte niciodata "ine, nu se simte el nsusi. E foarte important sa recunoasca acest fenomen si sa ncerce sa 5rupa legatura6 cu parintele respectiv. (aca ai un copil cu asemenea pro"leme, spune$i ca nu tre"uie sa faca placere

BI

nimanui, nici mamei, nici tatalui. E*perientele sale i apartin si, orice ar face, nu eca+ul sa$i fie teama ca ar supara pe cineva. ncura'ea+a$l n loc sa$l certi. Astfel, el va fi mult mai desc!is. Cineva care tuseste tot timpul este o fiinta sufocata de viata. Trece printr$o stare de mare nervo+itate. &e simte strivita de o situatie oarecare. (impotriva, o tuse oca+ionala este un semn de plictiseala sau de dorinta de cearta. Tusea survine c!iar n momentul n care persoana se simte plictisita si si reprosea+a ceva saul cearta pe altcineva n g)nd. Trupul vrea sa$i spuna4 5ncetea+a sa mai criticisau sa te mai simti plictisit. ncearca mai cur)nd sa ntelegi mesa'ul care$ti este transmis sau sa accepti ce se nt)mpla n pre+ent6. ntestinele repre+inta partea din corp n care sunt asimilate alimentele pentru a fi transformate n su"stante nutritive. Acelasi este si drumul ideilor. C)nd cineva sufera de constipatie, nseamna ca se agata prea mult de vec!ile sale idei si pareri. -u vrea sa faca loc la ceva nou. Poate fi si un semn de mesc!inarie la cineva care tine sa pastre+e cu orice pret tot ce are, toate "unurile materiale. &upraconstiinta i spune sa se de+lege, sa lase trecutul si sa mearga mai departe. A avea diaree indica tocmai contrariul. .asi sa treaca prea repede ideile pe l)nga tine, refu+i sa accepti ideile noi. Ti$e teama de ce poate aparea. Ai dori ca totul sa se petreaca mai repede, ca totul sa fie de'a facut, de'a trait. (iareea mai indica de multe ori respingerea A a te respinge pe tine nsuti sau a$ti fi teama ca vei fi respins de altcineva. Corpul ti transmite ca teama e inutila, e numai rodul imaginatiei tale. 0neori n viata e "ine sa$ti fie frica. (e e*emplu4 te pregatesti sa treci strada, dar se apropie un camion. E "ine pentru tine sa$ti fie frica A asta te face sa te retragi pentru a nu fi lovit. Primesti semnale de la trupul tau numai c)nd traiesti o teama care nu$ti este "enefica. Pro"lemele legate de rinic!i afectea+a persoanele certarete si care sunt de multe ori de+amagite sau frustrate. &unt convinse ca nu le reuseste nimic si$si pl)ng de mila. Aceste g)nduri nu sunt sanatoase, acesta este mesa'ul supraconstiintei. &i dat fiind ca tot ce ni se nt)mpla este re+ultatul g)ndurilor si actiunilor noastre, tre"uie sa ne asumam ntreaga lor responsa"ilitate. (urerile de s)ni sunt datorate unei atitudini prea autoritare, prea transante fata de cineva. -u este "ine pentru nici una din persoanele implicate. / "oala a oc!iului indica faptul ca te lasi afectat de ceea ce ve+i n 'urul tau. Trupul ti spune ca asta nu te priveste pe tine. (aca este ceva care$ti afectea+a direct spatiul vital, ia masurile necesare pentru a sc!im"a situatia. Acelasi lucru n ceea ce priveste urec!ile. Te lasi afectat de ceea ce au+i. Acelasi lucru e vala"il si pentru nas A te deran'ea+a ceva sau cineva pe care nu poti sa$l suporti. Toate sunt semnale ale corpului tau care$ti spun ca nu e "ine ce faci, ca nu tre"uie sa te lasi afectat.

BJ

0n accident indica un sentiment de vinovatie. E*emplu4 te lovesti la o m)na, din nt)mplare +ici tu3 Te doare, dar faptul ca ti$ai provocat acest accident indica pre+enta unui sentiment de vinovatie. /mul are acest refle*, de a se autodepasi pentru a$si ispasi vina. E*emplu4 cureti cartofi si n acest timp te g)ndesti la altceva? deodata e*clami4 5 ar an uitat de c!estia aia, ce prost pot sa fiu36. Esti at)t de suparat, nc)t reusesti sa te tai la deget. (e ndata ce te simti vinovat de ceva, corpul tau ti trimite un semnal printr$un incident de acest fel. 0n accident este un avertisment n plus pentru a deveni constient de faptul ca e inutil sa te simti vinovat. ti petreci viata gasindu$te vinovat c!iar si pentru ceea ce nu esti. (aca$ti faci "ilantul accidentelor, vei ntelege. Ceea ce ai citit acum este o mica mostra de metafi+ica A stiinta prin care ve+i dincolo de planul fi+ic. C)nd ai de$a face cu o indispo+itie sau o "oala, reusesti sa o nfrunti mai "ine daca ntelegi nu numai cau+a fi+ica, ci si pe cea metafi+ica. ntr$o carte viitoare, vei putea citi o descriere mai completa a "olilor si indispo+itiilor, precum si a cau+elor lor. Pentru a termina cu "ine acest capitol, fa mai nt)i o lista cu toate indispo+itiile si "olile tale. n al doilea r)nd, multumeste$i lui (umne+eu pentru mesa'e si cere$i supraconstiintei tale sa te faca sa le ntelegi semnificatia. #e+i, fiecare "oala, indispo+itie sau accident nu este dec)t un semnal. ,oala ncetea+a de ndata ce ai nteles mesa'ul. -u tre"uie mai multa energie pentru a

o opri dec)t pentru a o provoca. -u era dec)t energie prost utili+ata. /data "oaladisparuta, ve+i ca toata energie suplimentara reapare. ti tre"uie multa energie pentru a fi "olnav: / "oala care tinde sa dure+e la nesf)rsit e un semn ca vrei sa ai putere asupra cuiva prin aceasta. (aca e ca+ul tau, afla cine e persoana respectiva. -u e "ine sa ncerci sa te impui prin intermediul unei "oli. Adevarata putere este cea a dragostei3 nainte de a trece la capitolul urmator, ocupa$te de cel putin o "oala sau indispo+itie de$a ta, fie ea c)t de usoara. 7aseste$i semnificatia si fa$o sa dispara. Astfel vei crede mai mult n ceea ce ti$am spus. ata afirmatia pe care tre"uie s$o rostesti c)t mai des posi"il4 A% T/T %A %0.TA -CRE(ERE - C/RP0. %E0, CE. CARE %A-(R0%A & . &CK %,, E. -CETEACA &A &E %A RE#/.TE & &AREACT /-ECE, AD0TL-(0$%A &A$ % RE7A&E&C PACEA, &A-ATATEA, (RA7/&TEA & AR%/- A.

BG

CAP T/.0. 1< T KRA-E&T C/RP0. F C C A&A C0% T TRA E&T # ATA Corpul tau este cea mai e*traordinara masinarie care e*ista pe pam)nt. -imeni n$a reusit p)na acum sa conceapa sau sa construiasca o replica a acestei minunatii. &$a demonstrat ca, daca s$ar ncerca construirea unui calculator care sa ai"a aceleasi functii cu creierul uman, acesta ar atinge dimensiunile pam)ntului. P)na n pre+ent, omul foloseste cam ; A 1<= din capacitatea creierului sau, o parte infima a corpului sau fi+ic. nca de la nastere, corpul stie ce sa faca. -u e nevoie sa fie nvatat sa doarma, sa$i fie sete sau foame, frig sau cald, sa pl)nga, sa r)da, sa se miste, sa transpire, sa caste, sa ng!ita, sa digere, sa elimine, sa s)ngere+e, sa se cicatri+e+e etc. nstinctiv, el stie de'a totul. si cunoaste si adevaratele necesitati4 somn, !rana, elemente nutritive. (ar noi, pur si simplu, negli'am faptul ca tre"uie sa avem ncredere n el. %ama are ncredere n copilul a"ia nascut. Asteapta sa$i ceara "i"eronul, stie de ce pl)nge, i veg!ea+a somnul. Totusi, odata ce aparitia primilor dinti, ea decide ca el tre"uie sa ia cel putin trei mese pe +i. Astfel, dupa c)teva luni de viata, nu$i mai permite copilului sa se ncreada n corpul sau. Totusi, el si cunoaste principalele nevoi. (esi p)na la I ani nu g)ndeste, copilul acumulea+a tot ce l nvata oamenii. nvata sa$si !raneasca trupul n conformitate cu aceea ce decid parintii. -eacord)ndu$i ncredere, acestia l mpiedica sa descopere ce are nevoie cu adevarat. C)nd devine adult, acest copil nu mai stie sa recunoasca adevaratele necesitati ale corpului sau. (e aceea este interesant sa constatam acum ca felul n care ne !ranim corespunde modului nostru de viata. Tu cum te !ranesti2 n mod o"isnuit A mic de'un, pr)n+ si cina, luate la ore fi*e2 %an)nci fara sa$ti pui prea multe ntre"ari, fiind convins ca asa tre"uie sa fie2 nseamna ca astfel te comporti si n viata. n multe situatii, nu esti tu cel care conduce. %ulte lucruri le faci cre+)nd ca tre"uie sa procede+i astfel. -u stii de ce4 pur si simplu presupui ca asa tre"uie sa fie. Cu privire la acest su"iect, mi place sa spun povestea unei tinere casatorite care ntotdeauna taia capetele "ucatii de carne nainte de a o pune n cratita, la pra'it. ntrigat, sotul sau o ntrea"a de ce procedea+a astfel. Ea raspunde4 5-u stiu, mama pra'ea ntotdeauna carnea asa.6 T)narul o ntrea"a ntr$o +i pe soacra sa de ce taie capetele fripturii. 5-u stiu, mama facea asa6, raspunde ea. T)narul profita de o reuniune a ntregii familii pentru a pune aceeasi ntre"are "unicii. Ea i spune4 5&tii, n tineretea mea, eram o familie tare saraca. -u aveam dec)t o cratita, prea mica pentru a pra'i o "urata de carne ntreaga, asa ca i taiam

;<

capetele.6 Aceasta poveste ilustrea+a foarte "ine cum actionam n viata fara sa stim prea "ine de ce. (in o"isnuinta, repetam aceleasi gesturi. Esti o persoana care acorda multa importanta principiilor si traditiilor2 (aca raspunsul e da, verifica$ti modul de a te !rani. Pro"a"il ca man)nci mereu la aceleasi ore. %an)nci din principiu, stiind ca tre"uie sa man)nci. Ti$e teama sa nu$ti fie foame. (aca ntr$o seara tre"uie sa pleci undeva si man)nci "ine nainte de teama sa nu ti se faca foame mai t)r+iu, nseamna ca si n viata te comporti la fel. Faci ceva de teama sa nu: Actionea+a fiindca ti$e teama de ce vor spune sau vor crede ceilalti. -u esti tu nsuti. Ca si n ca+ul alimentatiei, deci+i dinainte ce ar tre"ui sa faci. Corpului tau stie foarte "ine c)nd i este foame. Poate ram)ne saptam)ni ntregi fara !rana si tu sa nu te m"olnavesti. (aca ti$e foame si nu poti m)nca n momentul respectiv, vor"este trupului tau astfel4 5Asteapta, n$o sa dure+e mult. / sa$ti dau sa man)nci putin mai t)r+iu.6 (e asemenea, sa nu te ngri'ore+e faptul ca ai putea m)nca prea mult. C)nd trupul tau primeste ceea ce are nevoie, la momentul potrivit, stie c)nd sa se opreasca. (aca descoperi ca esti o persoana cu multe ta"ieturi n ce priveste alimentatia, vei descoperi de asemenea ca ntre"arile de genul 5Ce$o sa se creada26, 5Ce$o sa se spuna26, 5Ce vor face26 au mare importanta pentru tine. Atunci, n loc sa g)ndesti, sa te comporti, sa te m"raci potrivit felului tau de a fi, c!iar daca acesta nu corespunde unui stil 5o"isnuit6, te temi de reactia celorlalti si nu mai esti tu nsuti. Toate aceste mici detalii creea+a n tine o insatisfactie: careia nu tre"uie sa$i mai cauti motivul3 nvata sa$ti cunosti propriile necesitati. Faptul ca te !ranesti din o"isnuinta ti va demonstra si ca notiunile de 5"ine si rau6 au o mare influenta asupra ta. Pro"a"il ca esti prea categoric. Kotarasti ca ceva este "ine sau rau, c)nd de fapt, n viata, nu e*ista "ine sau rau a"solut. Ce e "ine pentru cineva poate fi rau pentru altul. (e aceea te sfatuiesc sa folosesti cuv)ntul 5"enefic6 n loc de 5"ine6. /"serva ceea ce este sau "enefic pentru tine. Ceilalti si au propria lor viata. #or nvata prin ei nsisi. C!iar daca felul lor de a fi sau de a actiona corespunde notiunilor tale de 5rau6, poate ca lor acest fel de a fi le permite sa descopere ceva fantastic. Poti sa te !ranesti si sa actione+i din o"isnuinta. Aceasta tine de dimensiunea mentala. (ar, o"serv)nd felul n care te !ranesti, poti descoperi ca te situe+i mai cur)nd n dimensiunea emotionala. C)nd erai mic, deseori m)ncai si "eai din cau+a tul"urarilor emotionale, !rana fiind n aceste ca+uri compensatoare. /"serva atitudinea ta de asta+i: C)nd un copil se loveste, i se da o "om"oana sau o pra'itura pentru a$l consola. C)nd are nevoie de atentie, i se da ceva de m)ncat. (aca e prost dispus, suparat sau se cearta cu un prieten, ncercam sa$l manipulam d)ndu$i ceva de m)ncare, spun)ndu$i4 5(aca esti cuminte, o sa te duc la cofetarie sau o sa$ti dau ng!etata.6 Alteori l pedepsim, lu)ndu$i desertul sau c!iar ned)ndu$i sa man)nce. Cele mai multe mame fac asa si aceste o"iceiuri capata o mare importanta n viata copilului si, n consecinta, n viata lor de adulti. Ce te$a

;1

impresionat de la < la I ani are un mare efect asupra dimensiunii tale mentale, psi!ice si emotionale din viata ta de a+i. Reactiile tale de ieri 8<$I ani9 sunt indicii care te a'uta sa descoperi originea modului tau de a te comporta asta+i. Ce faci n pre+ent2 ,ei sau man)nci din cau+a agitatiei, pentru a trece timpul, pentru a te consola sau recompensa2 n acest ca+, lasi dimensiunea emotionala sa$ti controle+e viata, desi tu ar tre"ui sa$i fii singurul stap)n. ntr$unul din capitolele urmatoare, ti voi e*plica n ce fel poti reusi sa$ti stap)nesti emotiile. (aca man)nci sau "ei fiindca ti$e pofta, asupra ta actionea+a n principal dimensiunea fi+ica. Ce nseamna a m)nca din pofta2 nseamna ca doresti ceva pentru a$ti satisface simturile. (e e*emplu4 mergi pe strada si nu ti$e foame deloc. (ar, trec)nd prin fata unei cofetarii, ve+i o multime de cornete de ng!etata apetisante. -eput)nd re+ista, te !otarasti sa cumperi unul, desi cu c)teva minute mai devreme nici nu te g)ndeai la asa ceva. C)nd unul din simturi te ndeamna sa man)nci sau sa "ei ceva la care nu te$ai fi g)ndit nainte sa$l ve+i, sa$l simti, sa au+i vor"indu$se despre el, sa$l gusti sau sa$l atingi, atunci simturile tale preiau conducerea. Alt e*emplu4 intri la cinema dupa un pr)n+ copios, simtindu$te satul. (ar mirosul de floricele de porum" ti e*cita simturile si te duci imediat sa cumperi. ata ce nseamna a m)nca din pofta. (impotriva, daca esti la serviciu la ora 11 dimineata si simti ca ai c!ef de un pateu sau o pra'itura, nu e vor"a de pofta. -u simturile tale au facut sa se nasca n tine dorinta de a m)nca. Ai dorit pra'itura nainte sa o ve+i, sa$i simti mirosul sau sa au+i vor"indu$se despre ea. Te$ai g)ndit la ea mai nainte ce simturile tale sa te ndemne dintr$o data la asta. Totusi, e "ine sa verifici daca ntr$adevar ti$e foame si, daca raspunsul e nu, pro"a"il ca pofta de o pra'itura a fost provocata de o emotie. &unt o multime de lucruri pe care le poti face din pofta. Poti sa mergi la cumparaturi, poti sa dormi sau sa faci dragoste din pofta. &tudia+a$te putin pe tine nsuti. Care sunt lucrurile pe care le faci din pofta2 Ti$e greu sa$ti stap)nesti simturile2 n acest ca+, dimensiunea ta fi+ica nu e su" control, nu e n armonie. C)nd ti dai seama ca de multe ori faci ce te ndeamna simturile, nseamna ca supraconstiinta ti trimite un mesa' pentru a$ti spune ca unul sau mai multe din simturile tale nu sunt satisfacute din punct de vedere psi!ologic. Poate fi vor"a despre va+, au+, miros, gust sau pipait. #a+ul4 esti afectat de ceea ce ve+i la un moment dat. corpul tau ti spune4 5Ce te deran'ea+a n ceea ce ve+i nu e trea"a ta6, sau 5Fa ceva n legatura cu asta, nu te mai lasa afectat.6 Au+ul4 esti afecta de ceea ce au+i, acasa sau n alta parte. E timpul sa te ocupi de asta.

;>

%irosul4 e*ista ceva sau cineva pe care nu l poti mirosi2 #ecina, seful sau mo"ila din sufragerie2 Pipaitul4 esti satisfacut de viata ta afectiva2 (aca nu primesti destula afectiune, cine a uitat sa semene2 (aca vrei sa culegi, tre"uie sa semeni3 &unt multe semne simple de afectiune pe care poti sa le dai4 o privire, o floare, un cuv)nt de

dragoste, un gest afectuos. Poti sa$ti daruiesti tie nsuti afectiuni din "elsug, nu uita3 ncepe prin a o semana n 'urul tau si o vei primi si tu n sc!im". 7ustul4 daca man)nci de pofta, pentru a$ti satisface gustul, viata ta se*uala e nesatisfacatoare. Tie ti revine sarcina sa faci sc!im"arile necesare. (e fiecare data c)nd unul din simturile tale nu e satisfacut si la mi'loc sunt pro"leme ce te privesc pe tine, treci la actiune. (aca e vor"a de altceva, pe care vrei sa$l sc!im"i pentru a fi tu nsuti fericit, trupul tau ti spune sa te ocupi de tre"urile tale si sa$l lasi pe celalalt sa$si duca viata cum crede de cuviinta. E foarte periculos ca fericire ta sa depinda de altcineva6 /ricare ar fi dimensiunea care te influentea+a mai mult 8fi+ica, emotionala, mentala9, tre"uie s$o stap)nesti. (aca e vor"a de dimensiunea mentala, ncearca sa te o"servi mai ndeaproape. Fara ndoiala, faci multe lucruri din o"isnuinta. Prin urmare, e foarte important sa te opresti nainte de a vor"i sau actiona si sa te ntre"i4 5/are asta e ceea ce vreau cu adevarat2 Asta ma va face fericit2 Am ntr$adevar nevoie de acest lucru26 Fa$ti timp pentru a$ti pune ntre"ari. (aca e vor"a de dimensiunea emotionala, nvata sa$ti e*primi emotiile 8vom vor"i asta mai t)r+iu9. (aca e implicata dimensiunea fi+ica, opreste$te si ntrea"a$te4 5care din simturile mele nu sunt satisfacute26. Trece$le pe toate n revista, unul c)te unul, si ncearca sa$ti dai seama ce nu merge. Poate fi n legatura cu ceea ce ve+i, ce au+i, ce simti, cu viata ta afectiva sau se*uala. Cauta n tine nsuti si vei afla raspunsul. #ei descoperi multe lucruri despre tine urm)nd aceasta metoda. #ei vedea ca te plim"i de la o dimensiune la alta, dar ntotdeauna una din ele e mai putin armonioasa, are unele deficiente. Eventual, vei constata ca impulsurile tale alimentare sunt provocate de foame. (in acel moment, vei stii ca n interiorul tau s$au produs unele transformari. Pe masura ce$ti sc!im"i modul de a g)ndi, ti se vor sc!im"a si gusturile n ce priveste alimentatia. Corpul tau este at)t de desav)rsit nc)t ti cunoaste foarte "ine nevoile si stie n ce moment tre"uie sa le manifeste. Corpul este compus din F elemente esentiale4 apa, proteine, vitamine, glucide 8+a!ar si !idrati de car"on9, lipide 8grasimi esentiale9 si minerale. (e fiecare data c)nd unul sau mai multe din aceste elemente este deficitar, corpul trimite un mesa' catre creier. Atunci acesta ti da dorinta de a m)nca ceva care corespunde elementelor care lipsesc.

;@

#e+i, nu tre"uie sa te preocupe ce si c)nd tre"uie sa man)nci. (aca ai ncredere n trupul tau, vei sti e*act c)nd sa man)nci. (aca ai ncredere n trupul tau, vei stii e*act c)nd ti este foame si de ce anume ai nevoie. Este inutil sa$ti !ranesti corpul ca sa nu$ti fie foame daca pe moment nu$i lipseste nimic. /ricare ar fi carenta sa 8fier, calciu, proteine, grasime sau +a!ar9, corpul tau are sarcina de a$ ti oferi pofta de a m)nca ceea ce i lipseste. Creierul tau, acest mare calculator, a nregistrat tot ce a gustat de la nasterea ta si stie e*act ce contine fiecare aliment. (a ndata ce corpul are nevoie de ceva, el transmite mesa'ul catre creier. -$ai nici o !otar)re de luat n ceea ce priveste corpul tau. .ui i revine responsa"ilitatea de a averti+a creierul asupra necesitatilor tale. / persoana care tine regim i dictea+a trupului ce sa man)nce si c)nd sa o faca. Aceasta actionea+a mpotriva legilor naturii. 0rm)nd un regim, i transmiti corpului unmesa' de genul4 5ncep)nd de asta+i, eu !otarasc ceea ce ai nevoie, la ora convenita si cu frecventa !otar)ta.6 E mult mai simplu sa ai ncredere n acest "un prieten al tau3 0nele persoane iau o singura masa pe +i. Altele nu au nevoie de micul de'un. Altii prefera sa ia micul de'un si pr)n+ul, fara sa se mai preocupe de cina. Altii au nevoie de ; mese pe +i sau prefera sa rontaie c)te putin atunci c)nd se manifesta foamea. Tie ti revine sarcina de a descoperi modul de alimentatie care ti convine. Fiecare om este unic. Ce e "ine pentru unul nu este neaparat "ine pentru altul. Corpul tau poate sa asimile+e calciul sau sa elimine o parte din el. (e asemenea, poate sa ai"a dificultati n a elimina colesterolul. Acestea sunt numai doua e*emple prin care ti demonstrea+a ca nu esti constient de toate functiile corpului. -u ai atins nca un nivel de constiinta suficient de ridicat pentru a reali+a ce se nt)mpla n interiorul tau. -u tre"uie sa$i dai trupului indicatii n ceea ce priveste digestia. -u e nevoie sa$i spui sa co"oare m)ncarea prin stomac, p)na n intestine, sau sa faci sa functione+e ficatul, apoi pancreasul: Aceasta sarcina i revine supraconstiintei tale. Ea veg!ea+a asupra digestiei, asimilarii si de+asimilarii. &ingura ta responsa"ilitate este aceea de a$ti a'uta corpul prin tot ce poti face n mod constient. Esti singurul care raspunde de el. pe masura ce nivelul tau de constiinta va creste, ti va fi mult mai usor sa recunosti mesa'ele si sa actione+i n consecinta. Fa$ti trea"a ta si corpul o va face pe a lui. Astfel, energia va fi egal distri"uita. #ei trai n armonie si asta te va mentine sanatos. %ulti oameni folosesc n alimentatia +ilnica anumite elemente pe care corpul nu le recunoaste printre elementele nutritive de care are nevoie. Acestea sunt numite otravurile corpului, fiindca scot afara energia din corp n loc sa o produca. (intre aceste otravuri fac parte alcoolul, +a!arul al" 8si tot ce e rafinat, ca faina al"a, ore+ul al", p)inea al"a9, cafeina, sarea, tutunul, grasimile neesentiale si toate produsele c!imice, ca medicamentele si su"stantele folosite pentru conservarea sau colorarea alimentelor. Aceasta carte n$a fost conceputa pentru a pre+enta notiuni despre importanta valorii nutritive a alimentelor, asa ca, daca su"iectul te interesea+a, ti sugere+ sa consulti niste materiale potrivite. Te vor a'uta mult.

;B

Cum te !ranesti2 i dai corpului tau alimente ce contin cele F elemente nutritive2 (aca da, nseamna ca$ti iu"esti corpul fi+ic. Poate ca la nivel emotional si mental n$ai atins nca ec!ili"rul necesar, dar cel putin aspectul fi+ic al corpului este respectat. Este un pas n directia cea "una. 0nele persoane vegetariene sunt ncredintate ca si$au ec!ili"rat viata si au atins marea pace si armonie interioara: (ar alimentatia e numai o dimensiune a fiintei umane. / "una alimentatie fi+ica este de'a un mare pas nainte. ti a'uti astfel trupul sa se mentina sanatos si asta ti permite sa te desc!i+i mai mult si sa ve+i cum ti poti ameliora celelalte dimensiuni A cea emotionala si cea mentala. Tot ce a fost mentionat de la nceputul cartii afectea+a celulele corpului. / masa compusa din friptura, cartofi pra'iti, sare si castraveciori murati da foarte mult de lucru corpului. (igestia se face greu fiindca nu i$ai dat dec)t 5otravuri6. (aca l faci sa asimile+e "auturi, sucuri dulci, alimente ce contin +a!ar si multe produse c!imice, asta repre+inta un semnal ca e*ista ceva n tine care te nemultumeste. E o lipsa de respect fata de trupul tau sa$i dai at)t de lucru. Asa ca sa nu te miri daca se va revolta n loc sa raspunda cererilor tale. C!iar si el e n stare sa se supere4 5Ce faci tu din mine2 (e ce eu tre"uie sa fac mereu ceva pentru mine26. (impotriva, daca devii constient de ceea ce sta n puterile tale sa faci, poti sa$ti a'uti corpul si sa te a'uti astfel pe tine nsuti. (aca man)nci prea multe dulciuri, nseamna ca din viata ta lipseste desfatarea. -u$ti permiti unele lucruri care ti$ar face placere. (aca man)nci prea sarat, esti o persoana pusa pe cearta. (aca preferi alimentele puternic condimentate, viata ta nu e destul de 5picanta6. Prea multa cafea $ n viata ta lipseste un stimulent. nainte de a trece mai departe, te sfatuiesc sa astepti o saptam)na. Reciteste cu atentie ntregul capitol si o"serva tot ce man)nci si "ei n acest timp. ntre"a$te n fiecare +i, nainte de a m)nca, daca ti$e ntr$adevar foame si daca man)nci ceea ce ai nevoie. .a sf)rsitul +ilei, notea+a totul, mention)nd daca ai actionat din foame, emotie, o"isnuinta sau pofta. -u tre"uie sa$ti impui un regim, e de$a'uns sa o"servi. Acesta ti va permite sa ve+i ce anume ti domina viata, cu care parte din tine A tre"uie sa lucre+i mai mult. Este un mi'loc de a te cunoaste mai "ine. ata afirmatia4 &0-T T/T %A C/-&T E-T (E FE.0. - CARE %A KRA-E&C & A&TEPT CA TR0P0. %E0 &A$% %PARTA&EA&CA -E#/ .E &A.E - %/%E-T0. - CARE E&TE F/A%E.

;;

CAP T/.0. 11 PR/,.E%E .E7ATE (E 7RE0TATEA C/RP/RA.A C)nd se fac referiri la pro"lemele provocate de greutatea corporala, nu e vor"a numai de Oilogramele n plus, ci si de cele n minus. A fi e*cesiv de sla" e un semn ca viata ta materiala nu atinge un nivel satisfacator. Pro"a"il ca, n forul tau interior, esti dominat de un sentiment de vinovatie atunci c)nd admiri lucrurile materiale sau c)nd simti nevoia sa$ti satisfaci o placere materiala. Aceasta poate revela si faptul ca te nelinisteste prea mult pro"lemele ntregiilumi. ti faci pentru tot ce te ncon'oara si corpul tau, sla"ind, ti transmite astfelun semnal. ti spune ca felul tau de a fi nu e cel potrivit, ca pro"lemele celorlalti tre"uie re+olvate de ei nsisi. -u e trea"a ta sa te ocupi de ele. / a treia posi"ilitate ar fi aceea ca dai mai mult dec)t primesti. Tre"uie sa nveti sa primesti mai mult n viata ta. Pe masura ce$ti vei sc!im"a felul de a fi, vei reveni la greutatea normala. E foarte important sa te adapte+i la ritmul corpului tau. Pro"lema opusa, cea a e*cesului ponderal, are la r)ndul ei mai multe semnificatii. / persoana care ncearca sa urme+e un regim pentru a sla"i refu+a astfel sa$si asume raspunderea propriei sale vieti. Ea vrea sa nlature efectul fara a cauta sa afle cau+a. #a reusi sa urme+e un regim sau poate c!iar mai multe, dar corpul sau se va revolta si toate Oilogramele pierdute vor fi puse la loc. Potrivit statisticilor. GJ= din persoanele care au sla"it n urma unui regim se ngrasa din nou n cursul anului si a'ung din nou ca nainte, "a c!iar mai rau. &uccesul temporar e numai o ilu+ie. (e fiecare data c)nd sla"esti si te ngrasi din nou, iei c)teva Oilograme n plus. Este felul prin care corpul tau se revolta pentru ceea ce$l faci sa ndure. Aminteste$ti ca trupul ti vor"este prin mesa'e de acest gen. (ar tu, n loc sa$i multumesti, te revolti, vrei sa l sc!im"i? a'ungi sa detesti imaginea propriului corp. (aca l faci sa se supuna unui regim, na"usi mesa'ele transmise, nu vreisa le asculti. ncearca mai degra"a sa identifici cau+a si, treptat, vei percepe mesa'ul tot mai clar si greutatea ta va scadea n ritmul ideal pentru corpul tau. Acesta varia+a de la o persoana la alta? unii pot pierde ><$@< de Oilograme ntr$o luna, iar altii numai >. dar asta nu contea+a, important este sa descoperi cau+a. (e ce ai tine cu tot dinadinsul sa pier+i n doua luni Oilogramele acumulate pe parcursul mai multor ani2 Acorda$i trupului tau timpul necesar pentru a se adapta sc!im"arilor interioare. (e ele depinde totul. (e ndata ce ti$ai sc!im"at felul de a g)ndi, restul vine de la sine. %esa'ele A deci cau+ele A varia+a de la o persoana la alta. E*cesul de greutate poate proveni din faptul ca man)nci fie din o"isnuinta, fie din cau+a tul"urarilor emotionale, fie din pofta, dupa cum am mentionat n capitolul precedent. Este firesc ca o alimentatie care depaseste necesitatile corpului sa se transforme n

;F

grasime. Aceasta manifestare nu e aceeasi pentru toti, dar e un fel de a ti se transmite un mesa' din care ai ceva de nteles. (aca cineva se !raneste n e*ces fara a se ngrasa, nseamna ca are un meta"olism foarte rapid. Arde toate caloriile, pe masura ce le primeste. Corpul munceste continuu ntr$un ritm foarte ridicat si sistemul digestiv e tot timpul activ. / asemenea persoana are tendinta de a se u+a si a m"atr)ni mult prea repede. #e+i, fiecare primeste mesa'ul sau. Corpul, "unul tau prieten, gaseste ntotdeauna un mod de a$ti vor"i daca actione+i mpotriva propriilor nevoi. Prima solutie ar fi sa man)nci numai c)nd ti este foame si pun)ndu$ti tot timpul ntre"ari. #a fi suficient pentru a ncepe sa dai 'os Oilogramele n plus. -u serveste la nimic sa te "a+e+i pe sperante, at)ta vreme c)t supraconstiinta este ndrumatorul tau. -u$ti mai ram)ne dec)t sa$i urme+i sfaturile. 7reutatea e*cedentara poate fi si o e*presie a tendintelor acumulative. Aceasta nu se refera numai la acumularea de o"iecte materiale, ci si la acumularea de g)nduri. Ti$e teama sa nu$ti lipseasca ceva. #rei mereu sa ai mai mult. Poate fi vor"a si despre cineva care, n pre+ent, nu duce lipsa de nimic, dar i e teama ca i va lipsi ntr$o "una +i. Asa sunt cei care, n fiecare an, ti fac nenumarate asigurari. Altii ti cumpara o casa, doua, trei sau str)ng cantitati imense de "unuri materiale. (aca aceasta ti e "enefic, nu vei primi nici un mesa'. (impotriva, daca "unurile materiale, "anii si asigurarile au o prea mare influenta asupra ta, vei fi atentionat ca aceasta forma de nesiguranta te mpiedica sa evolue+i. Poate ca ti$ai dori multe lucruri, dar nu$ti permiti sa le ai. Te amagesti cu ideea ca "unurile materiale nu au nici o importanta pentru tine, dar, n realitate, te "ucuri de ceea ce poti cumpara cu "ani. ata mesa'ul tau4 5Ai dreptul la toate acestea. .ucrurile materiale fac si ele parte din spiritualitate6. A alta e*plicatie ar fi faptul ca nu te accepti sau nu te iu"esti pe tine nsuti. %ereu cauti dragostea celorlalti, ti$e teama sa nu fii respins, cre+i ca altii sunt mai iu"iti dec)t tine si ca tu nu valore+i mare lucru. Respingerea e*ista numai n mintea ta. Primesti at)ta dragoste c)ta daruiesti. Priveste "ine n 'urul tau, vei descoperi ca esti iu"it mult mai mult dec)t ti nc!ipui. E*cesul de greutate poate fi provocat si de frustrari se*uale, de faptul ca nu$ti accepti se*ul. Cau+a poate proveni nca de la nastere, c)nd parintii ar fi preferat un copil de se* opus. Ai simtit asta si ai a'uns sa cre+i ca te iu"esc mai putin. Cre+i ca daca erai de se* opus viata ta ar fi fost mai usoara2 Ti$ai au+it parintii spun)nd ca ar fi preferat un "aiat n locul unei fete sau invers2 $ai au+it pl)ng)ndu$se de viata lor de "ar"at sau de femeie2 Aceste frustrari se*uale se manifesta de multe ori ncep)nd din adolescenta. Te simti intimidat de se*ulopus. ti negli'e+i aspectul fi+ic 8spate cur"at, greutate e*cedentara9 pentru a evita atractia se*ului opus. n acest ca+, supraconstiinta ti spune sa$ti accepti se*ul. (aca ai ales sa vii pe lume ca "ar"at sau femeie, nseamna ca tre"uie sa traiesti n acest fel. (aca n tinerete te g)ndeai de multe ori ca te$ai simti mai fericit daca ai fi de se* opus,

;I

aceasta !otar)re nu$ti este "enefica. Acum i suporti consecintele. E vremea sa$ti accepti se*ul. 7reutatea e*cedentara poate fi si o legatura ce tre"uie taiata. nfluenta poate proveni de la cineva din familie 8mama, tata, "unic etc.9 pe care nu voiai sa$l accepti si respectivul avea un surplus de Oilograme. Ti$a fost teama sa nu$i semeni si tocmai asta ai reusit sa faci. Tre"uie sa accepti aceasta persoana asa cum este4 fi+ic si mental. Poate fi vor"a si de cineva care a avut o mare influenta asupra ta, cineva cu care doresti sa te asemeni. (aca i admiri calitatile, le poti accepta fara a$i accepta si caracteristicile fi+ice. (aca suferi de aceste pro"leme nca de la nastere, cau+a poate proveni dintr$o viata anterioara. Ca orice persoana care se naste cu un !andicap oarecare, acesta este necesar evolutiei sale. Tre"uie sa nveti sa te iu"esti si sa te accepti asa cum esti. #ei trai astfel p)na c)nd vei descoperi ce mesa' ti parvine prinintermediul acestui !andicap fi+ic, mental sau emotional. n clipa aceea totul se poate re+olva. Persoana care are un !andicap fi+ic poate face un miracol si se poate resta"ili complet. Acelasi fenomen este vala"il si n ca+ul e*cesului de greutate. /mul nu e o"ligat sa$si traiasca ntreaga viata n conformitate cu asa+isa 5Oarma6 sau urm)ndu$si destinul provenit dintr$o viata anterioara. Tu singur poti !otar c)nd sa$i pui capat. 0nele persoane foarte credincioase, foarte spirituali+ate, pot avea pro"leme cu greutatea pentru ca n sufletul lor e*ista vagi amintiri despre dimensiunile anterioare vietii pe pam)nt si ar dori sa traiasca n alta parte. Ele se ntrea"a de multe ori asa4 5Ce caut eu aici pe pam)nt26 (eseori se spune despre ele ca sunt 5cu capul n nori6. &e roaga de multe ori caci sunt pioase prin natura lor. Poate ca g)ndesc4 5%i se pare ca e mai "ine sa fii mort dec)t viu6. -u se g)ndesc neaparat la sinucidere, dar stiu ca e*ista un loc mult mai minunat dec)t pam)ntul. 7reutatea suplimentara le permite sa ram)na ancorate pe pam)nt. %esa'ul supraconstiintei este4 5Accepta, o data pentru totdeauna, ca traiesti pe pam)nt. Ai ceva de facut aici. Tre"uie sa nveti sa te iu"esti pe tine si pe ceilalti6. (aca aceasta e pro"lema ta, ncearca sa privesti frumusetea acestei lumi, natura. ncepe sa te iu"esti pe tine si tot ce te ncon'oara. ata o alta posi"ilitate4 primesti mai mult dec)t dai. Ti$e teama sa te destainui altora2 Ti$e teama sa mpartasesti cu altii ceea ce stii2 Esti genul de persoana care spune4 5(aca vor sa stie, n$au dec)t sa nvete3 Eu n$o sa le spun:6 (e ce pastre+i totul n tine2 Ti$e teama sa nu ranesti pe cineva2 Ti$e teama ca n$o sa fii acceptat sau iu"it2 Esti persoana care asculta confidentele si pro"lemele tuturor, dar nu le mpartasesti niciodata pe ale tale2 nseamna ca acumule+i prea mult, primesti prea mult n raport cu ceea ce dai. Corpul tau are si el tendinta de a acumula. /ricare ar fi semnificatia, corpul tau are o mie si una de modalitati de a$ti vor"i pentru ca sa devii constient de actiunile, g)ndurile si vor"ele tale.

;J

&upraconstiinta poate folosi si alte metode dec)t greutatea, respectiv acneea sau roseata fetei, "olile vi+i"ile sau nu cu oc!iul li"er. &unt multe feluri de a transmite un mesa'. Tu tre"uie sa$l primesti si sa$l ntelegi. E mai important sa te opresti si sa ve+i ce te afectea+a n interior dec)t sa ncerci sa vindeci efectul, urm)nd un regim. #ei fi mai c)stigat merg)nd direct la cau+a. Action)nd asupra efectului nu se re+olva pro"lema. (e e*emplu4 cineva are o pro"lema si, pentru a uita de ea, se duce sa "ea un pa!ar cu vin. &e m"ata toata noaptea si, a doua +i, pro"lema lui e tot acolo, nca mai greu de re+olvat. 0rmarea unui regim duce la acelasi re+ultat. C!iar daca temporar vindeci efectul, cau+a ram)ne pre+enta si te face sa simti o continua insatisfactie interioara. Atunci, de ce nu te duci direct la cau+a, la nsasi sursa mesa'ului2 -u$ti face gri'i n ce priveste timpul de care are nevoie trupul tau pentru a reveni la normal. %ergi n propriul tau ritm. Cel mai important e ca nveti sa devii propriul tau stap)n pentru a a'unge sa cunosti fericirea adevarata. E*ercitiul pentru acest capitol presupune, n primul r)nd, sa uiti cuvintele 5regim6 si 5a trisa6. -imeni nu trisea+a n viata. (aca cre+i ca trise+i, nseamna ca n interior esti nca la regim. Acest fel de a fi nu$ti este "enefic. Cere$i iertare corpului tau ca nu i$ai dat ceea ce avea nevoie4 5 arta$ma. Ti$am dat prea multa !rana, nu te$am ascultat. ti cer iertare, o sa vad ce e de facut. #ei vedea, voi reusi sa re+olv pro"lema. / sa ne ntelegem noi doi p)na la urma6. Astfel nu te vei mai simti vinovat. &entimentul de vinovatie ne face sa o luam de la capat. /preste$te si fa o lista cu toate alimentele pe care nu ti le permiti n pre+ent. Aceasta enumerare tre"uie sa cuprinda tot ce ai dori sa man)nci sau sa "ei, dar nu ndra+nesti, de teama sa nu trise+i si sa nu te ngrasi din nou. E o parte din tine care tine mereu regim. Tre"uie sa accepti ideea ca poti m)nca ceea ce vrei si c)nd vrei. E vor"a de corpul tau. -u tre"uie sa dai socoteala nimanui, ci numai tie nsuti. &pune$ti4 5(a, pot sa man)nc tot ce vreau si c)nd vreau. (ar simt ntr$adevar nevoia sa man)nc2 &unt pregatit sa$mi asum riscul26 Prin urmare tu esti cel care !otaraste. E o metoda mult mai eficace dec)t sa spui4 5-u tre"uie: nu tre"uie: nu tre"uie36 / afirmatie de genul acesta ne o"sedea+a si ne face sa actionam tocmai n sensul opus. Cel mai ntelept ar fi sa uiti cuv)ntul 5regim6 precum si ver"ul 5a trisa6. &unt cuvinte care nu mai fac parte din voca"ularul tau6 Repeta afirmatia4 %A ACCEPT A&A C0% &0-T - PRECE-T. %AREA %EA P0TERE -TER /ARA %A AD0TA &A AT -7 & &A$% %E-T - 7RE0TATEA (EA.A.

;G

CAP T/.0. 1> &EP0A. TATEA E ntotdeauna o pro"lema delicata sa vor"esti despre se*ualitate. /ric)t de surprin+ator ar parea, n +iua de a+i sunt foarte putini cei care accepta se*ualitatea. (in generatie n generatie, s$au transmis teama si sentimentul de vinovatie fata de cuv)ntul 5se*ualitate6. P)na nu demult, cuv)ntul 5se*6 era el nsusi un pacat. Confesionalul era desc!is pentru a primi marturisirea pacatelor, dar g)ndurile despre se* sau actele se*uale considerate pacate nu$i treceau pragul. &i astfel multi se simteau vinovati fiindca nu se spovedisera. (e unde aceasta importanta pe care o are se*ul n viata oamenilor2 Repet ca tot ce e*ista n planul vi+i"il e*ista si n cel invi+i"il. Tot de este sus este analog cu ceea ce e 'os si tot ce e 'os este asemenea cu ce e sus. Actul se*ual repre+inta e*presia fi+ica a fu+iunii dintre suflet si spirit. &copul fiintei umane este unirea corpului inferior cu cel superior. (e aceea actul se*ual are at)ta importanta. &ufletul vrea sa atinga aceasta fu+iune. #rea sa se ridice catre fericirea totala pe care o repre+inta unirea cu spiritul. (in aceasta cau+a, oamenii asteapta mult de la viata se*uala si deseori sunt deceptionati. (in tinerete i au+im pe adulti, inclusiv pe parintii nostri, vor"ind despre de+amagiri si frustrari se*uale. Pentru a$i feri pe copiii lor de aceasta frustrare, ncearca sa le nt)r+ie de+voltarea se*uala. Acesti copii, a'unsi la v)rsta adulta, vor proceda la fel cu copii lor. Privindu$se pe ei nsusi si privindu$i si pe copii, devin tot mai o"sedati de se* si se simt din ce n ce mai vinovati. Comportamentul lor devine e*cesiv4 prea multe sau prea putine activitati se*uale. Actul se*ual nu este un mod de a te apropia sau a te lega de cineva. &e*ualitatea nu este o "a+a solida pentru o relatie. 0n cuplu este cu at)t mai solid cu c)t a cultivat mai mult relatiile de prietenie nainte de nceperea relatiilor se*uale. Pro"lemele se*uale sunt numeroase, dupa cum o indica si multitudinea de "oli ale organelor genitale ale femeii si ale "ar"atului. Pro"lemele legate de menstruatie indica un anumit refu+ la nivelul se*ualitatii. Fiind o functie naturala a corpului feminin, n$ar tre"ui sa produca indispo+itii sau "oli. (upa cum am spus la nceputul cartii, omul are o energie se*uala foarte mare. Aceasta nu poate fi folosita tot timpul pentru activitati de natura se*uala. (e aceea, ea urca la nivelul g)tului pentru a activa impulsurile creatoare. E foarte important sa cree+i ceva. Cei din generatiile trecute erau destul de putin creatori. Traiau mai mult din rutina si monotonie si si utili+au destul de putin energie se*uala, fie pentru a face dragoste sau pentru a acea.

F<

(in acest motiv oamenii aveau at)tea g)nduri se*uale. #iata de asta+i ne ofera din plin posi"ilitatea de a crea, acum fiind acceptate mult mai multe lucruri. Tinerii ti folosesc mult creativitatea n ce priveste tinuta vestimentara, coafura etc. &e constata ca sentimentele de vinovatie se*uala sunt pre+ente mai mult la fetedec)t la "aieti. n timpul copilariei, ele sunt tinute mai din scurt. (e e*emplu, "aietii aveau voie sa se plim"e de+"racati, dar ele nu. Parintii erau ngri'orati sa nu li de nt)mple ceva, n timp ce pentru "aieti riscul era minim. Ele puteau sa ram)na nsarcinate: .a nivelul inconstientului e*ista nenumarate ta"uuri se*uale. Tre"uie sa scapamde ele fiindca ne mpiedica sa atingem pacea interioara at)t de mult cautata. nca din copilarie, omul ia deci+ii importante n ce priveste se*ualitatea. (aca un copil si surprinde parintii fac)nd dragoste si acestia ncearca sa$l pedepseasca sau sa se ascunda, este suficient pentru ca el sa a'unga la conclu+ia ca se nt)mplaceva 5rau6. ncep)nd de atunci, notiunile sale de 5"ine6 si 5rau6 vor fi deformate. Comple*ul lui /edip este un fenomen curent nt)lnit la copiii ntre @ si F ani. .a aceasta v)rsta ncepe sa se de+volte energie se*uala si "aietelul sa ndragosteste de mama sa, iar fetita de tata A aceasta din toate punctele de vedere, inclusiv fi+ic. ,aiatul devine gelos pe tatal sau. Pe de o parte el ti admira tatal, pe de alta ar vrea sa$l nlocuiasca. E prins ntre aceste doua aspecte. Comple*ul oedipian nu tre"uie ncura'at, las)ndu$l pe copil sa se culce tot timpul cu mama lui. Astfel nu facem dec)t sa raspundem dorintelor sale. E mai "ine sa$i e*plicam cu delicatete ca el are propria lui camera, asa cum si parintii o au pe a lor. n ceea ce priveste pe fetita, ea se arata foarte sen+uala fata de tatal sau. l m"ratisea+a si l m)ng)ie de multe ori. Poate c!iar sa se supere daca acesta nu i acorda mai multa atentie ei. -u tre"uie ncura'ata aceasta atitudine3 Tre"uie sa$i e*plicam frumos, fara s$o "ruscam, ca nu e nimic rau n ceea ce face, darfiecare lucru si are rostul sau. i sfatuiesc de multe ori pe parinti sa discute cu copii lor ca si cum ar fi adulti, sa le e*plice ce se nt)mpla. Ei nteleg mult mai mult dec)t ne imaginam. Comple*ul lui /edip dispare treptat c)nd copilul a'unge la F ani. &i fata si "aiatul si vor respecta mai mult tatal sau mama, iar gelo+ia fata de parintele de acelasi se* va fi nlocuita cu admiratia. Copilul ncepe sa se identifice cu parintele de acelasi se*, ncerc)nd sa$l iu"easca si sa$l imite mai cur)nd dec)t sa$l respinga. %ulte pro"leme se*uale provin din faptul ca acest comple* nu a disparut nici la v)rsta adulta. T)nara si cauta se*ual tatal, iar "ar"atul mama. (aca acesta este ca+ul tau, nu tre"uie sa te temi ca e rau. %ai degra"a tre"uie sa tai legatura cu parintele tau si sa accepti ca un parinte nu poate fi si un amant. (ragostea paterna sau materna si cea intima sunt doua lucruri diferite. Acesta e motivul pentru care, n +iua de a+i, sunt at)tea ca+uri de incest. Tre"uie sa marturisesc ca am fost foarte surprinsa sa constat ca o persoana din cinci, dintre cei ce frecventea+a Centrul 5Asculta$ti corpul6, spun ca au avut o e*perienta

F1

incestuoasa n tinerete. Totusi, oamenii sunt acum mai desc!isi si accepta sa vor"easca despre asta. (e unde provin e*perientele incestuoase2 Fetita nu e constienta de sen+ualitatea pe care o dega'a. Aceasta provoaca la tata o reactie. -u ncerc sa gasesc o scu+a acestui gen de e*periente, dar vreau sa spun ca, de cele mai multe ori, numai tatal este acu+at. Cel care traieste o asemenea e*perienta cu fiica sa nu mai reuseste sa se controle+e. E un om care sufera, se simte nenorocit. Face ceva care e contra legilor naturii. l traumati+ea+a pe copil. (e ce traieste e*perienta cu fiica sa si nu cu altcineva2 Pentru ca ntre cei doi e*ista o vi"ratie. (e multe ori e vor"a de un om caruia i este teama sa nu fie respins si, n plus este imatur din punct de vedere se*ual. Relatiile se*uale cu sotia nu sunt satisfacatoare si e mai usor sa caute o mplinire acasa dec)t n alta parte. Riscul de a fi respins e mai mic. Parado*al, e un om care acorda mare importanta vietii de familie. %unca mea mi da oca+ia sa nt)lnesc multi oameni si unii dintre cei care au trait asemenea e*periente dau vina numai pe tata: Fii atent nsa c)nd acu+i pe altcineva, caci ntotdeauna culegem ce am semanat3 Cunosc ca+uri n care incestul a nceput la o v)rsta foarte frageda, continu)nd apoi p)na la 1J ani3 / adolescenta mi$a marturisit ca i era teama de tatal sau si singura cale de a reusi sa iasa din casa si sa nt)lneasca noi prieteni era sa$i faca pe plac. #a puteti imagina ca la 1J ani o t)nara nu ndra+neste sa spuna 5nu6 acestei situatii2 &e nt)mpla ceva la nivelul inconstientului. Pro"lema provine, n general, dintr$o nevoie de dragoste, foarte fireasca de altfel, din partea copilului, dar care, ram)n)nd nesatisfacuta, si pierde masura. Fetita si adora tatal, dar nu se simte iu"ita de el. Aceasta e*plica faptul ca atunci c)nd dragostea tatalui se manifesta prin incest, copilului, la nceput, i place. Totusi, mai t)r+iu, copilul ncepe sa se simta vinovat ca i place aceasta forma dedragoste pentru ca notiunea lui de 5"ineErau6 i spune ca este mai cur)nd rau. n plus, t)nara fata se simte vinovata de faptul ca ia locul mamei. Pe de lata parte, aceasta din urma prefera sa nu vada nimic din teama de a nu descoperi adevarul. Prin urmare, copilul a'unge de multe ori sa$si urasca mama pentru ca ea nu a vrut sa priveasca n fata situatia si nu a ncercat sa$l a'ute. %ult mai rare sunt ca+urile de incest ntre mama si fiu. Totusi, c)nd apar, e*perienta este cu at)t mai traumati+anta, caci distruge legatura 5mama$copil6. (upa cum stii, principiul 5mama6 sim"oli+ea+a sursa vietii. Pier+)nd$o, un copil se simte complet singur. (aca ai trait o e*perienta de acest gen cu tatal, mama, un frate sau o sora mai mare, un "unic, un unc!i etc., e foarte important sa l ierti, sa accepti ca si el a suferit. Tre"uie sa te ierti si pe tine nsuti si sa accepti ca aveai dreptul sa$ti placa aceasta unica forma de dragoste pe care o primeai de la parintele sau ruda respectiva. 0ra pe care o pastre+i n tine ti otraveste viata si nu face "ine nimanui. (e asta e at)t de important sa ierti 8ve+i capitolul F, pagina >J9. E esential sa tai aceasta

F>

legatura, pentru a rupe cercul vicios. Purificarea tre"uie sa nceapa de undeva si tu poti initia aceasta transformare. -u tre"uie sa$i 'udeci pe cei implicati. E mai ntelept sa accepti ca n viata nu e*ista oameni rai, e*ista numai oameni care sufera. Actul se*ual tre"uie nfaptuit numai din dragoste. A iu"i o persoana nseamna a dori sa te unesti cu ea pentru a o simti mai "ine. Actul se*ual nu tre"uie sa fie niciodata o"iect de comert. %ii de femei se supun actului cre+)nd ca astfel vor o"tine o recompensa. &i c)ti "ar"ati nu se simt anormali daca nu au o aparenta seducatoare si se simt o"ligati sa faca ei primii pasi catre o femeie, cre+)nd ca ele asta asteapta3 C)nd ncepi o relatie cu cineva, e "ine sa pasesti cu dreptul. -u considera se*ul ca pe un mi'loc de nro"ire a unei anumite persoane? nu acest aspect va retine pe cineva l)nga tine. (aca relatia durea+a de'a de c)tiva ani, ar fi "ine sa aveti o discutie cu privire la intentiile voastre se*uale. &puneti$va e*act ce simtiti n pre+ent fata de se* si ce ati simtit n tinerete. E important sa nveti sa te destainui cu privire la acest su"iect. Ai vor"it vreodata cu sotul tauEsotia ta pentru a$i de+valui detalii despre prima ta relatie se*uala saucu privire la ceea ce$ti face placere2 ti amintesti data, locul si persoana2 (aca nu, pro"a"il ca ai un "loca' la cest nivel. E "ine sa accepti ca a face dragoste e una dintre cele mai mari placeri de pe pam)nt? este sim"olul material al unirii spirituale cu (umne+eu. (orinta de a face dragoste nu este ceva animalic. Poate deveni astfel daca e vor"a de o simplaplacere sen+uala, fara a avea sentimente reciproce unul fata de celalalt. n acelmoment, numai corpul tau inferior e n actiune. n sc!im", a face dragoste c)nd iu"esti permite corpului tau superior sa$ti aduca o mare "ucurie interioara, c!iar dupa terminarea actului se*ual. &e o"serva ca pentru unele persoane A mai ales pentru femeile foarte credincioase A a face dragoste e sinonim cu n'osirea. Te$ai nascut pe pam)nt si a face dragoste e o placere terestra. -$ai de ce sa te simti vinovat, pentru ca n dragoste nu e*ista nici "ine, nici rau. (e asemenea, e foarte important cum ti alegi partenerul. n timpul actului se*ual, femeia primeste mult de la "ar"at, asa cum "ar"atul primeste mult de la femeie. -u numai su" aspect fi+ic, dar si emotional, prin corpul astral. (e aceea e esential sa$l cunosti pe cel cu care faci dragoste. (aca aceasta persoana nutreste sentimente de ura sau teama, poti fi influentat si tu. ,ar"atul si femeia primesc vi"ratii unul de la celalalt prin corpurile lor su"tile, invi+i"ile. E usor sa constati ca pe pam)nt e*ista multa insatisfactie se*uala. /ameniicauta continuu n se* o compensatie pentru ceva care le lipseste. n aceasta lume materiala, unirea se*uala este o sen+atie anterioara unirii spirituale dintre suflet si spirit. n ceea ce priveste !omose*ualitatea, aceasta provine din comple*ul /edipnefinali+at. ntr$adevar, copilul 8"aiat sau fata9 se ndragosteste de parintele de

F@

se* opus 8etapa normala n de+voltarea lui9 si se identifica cu acesta, n loc sa se identifice cu parintele de acelasi se*. Komose*ualul, n loc sa iu"easca precum tatal lui, vrea sa fie iu"it de el n acelasi fel action)nd cu mama lui. E*perientele !omose*uale antrenea+a de o"icei multe tul"urari la nivel emotional. Komose*ualitatea este nsa o e*perienta ca at)tea altele, pentru ca cel care o traieste sa se regaseasca pe sine si pentrua atinge pacea interioara. -u e usor sa traiesti asa ceva. n loc sa accepti sa tesupui, ncearca sa mergi mai departe, sa$i gasesti cau+a. nvata sa privesti n interiorul tau, sa$ti gasesti motivatiile si sa ve+i cum poti sa ndrepti situatia. -u tre"uie sa 'udecam pe nimeni. Cei care practica prostitutia, cei ce traiesc e*periente incestuoase sau !omose*uale au ceva de nvatat din alegerea lor. Kotar)rea respectiva i priveste numai pe ei. (aca 'udeci cu asprime pe cineva, ncearca sa o"servi ce tre+este n tine acest fapt. Ce ncerci sa ascun+i2 Ar fi mai "ine pentru tine sa gasesti o solutie, caci ti va fi mai usor sa ndrepti ceea ce nu$ti este "enefic. (esigur ca unele e*periente creea+a momente dificile pentru persoana n cau+a, dar ea va iesi din aceasta ncercare mai ntarita. Cel mai "ine pentru tine ar fi ca, n loc sa$i 'udeci pe ceilalti, sa o"servi care sunt pro"lemele din viata ta se*uala. Esti singurul ei stap)n. n finalul acestui capitol, ar fi "ine sa$ti faci un e*amen de constiinta si sa$ti e*amine+i viata se*uala, cea de acum si cea din trecut. (aca aceste ncercari nu te satisfac ndea'uns, ncearca sa te afirmi mai mult. Este una din cele mai importante e*periente din viata ta se*uala, s$ar putea sc!im"a multa aspecte ale vietii tale n general. Fa$ti acest e*amen de constiinta ncep)nd c!iar de m)ine sau n clipele ce urmea+a viitoarei tale relatii se*uale. / accepti2 E nascuta din dragoste2 -otiunile tale de "ine si rau te mpiedica cumva sa o traiesti din plin2 Repeta afirmatia4 &0-T / %A- FE&TARE A .0 (0%-ECE0 PE PA%L-T, (EC &EP0A. TATEA %EA E&TE & EA / %A- FE&TARE A .0 (0%-ECE0, % F/./&E&C &EP0A. TATEA PE-TR0 A %A -A.TA.

CAP T/.0. 1@ -ECE& TAT .E C/RP0.0 F C C -ecesitatile fundamentale ale corpului fi+ic nc!eie partea 5fi+ica6 a acestei carti. (aca nu tinem seama de aceste nevoi, actionam mpotriva legilor naturii. Corpul se revolta si apare o indispo+itie sau c!iar o "oala. Prima necesitate, n ordinea importantei, este respiratia. (aca ncete+i sa respiri pentru c)teva secunde sau c!iar c)teva minute, stii ce se va nt)mpla. Corpul fi+ic are nevoie de aer, nu e nici o ndoiala n aceasta privinta. Aerul contine toate elementele nutritive de care are nevoie corpul. Respir)nd "ine, vei a"sor"i viata, energie din aer. Aceasta este PRA-A 8de care vor"eau indienii9 si este conceputa pentru corpul tau fi+ic. Aerul e at)t de !ranitor nc)t, daca stii sa respiri corect, te poti lipsi de una din mese n fiecare +i. Poti

FB

reali+a acest lucru prin felul n care respiri. A respira corect nseamna sa inspiri puternic, sa retii aerul si apoi sa e*piri ntr un timp de doua ori mai lung dec)t inspiratia. (aca numeri p)na la > n timp ce inspiri, tre"uie sa numeri p)na la B n cursul e*piratiei. Prin e*ercitii regulate, poti eventual mari acest numar. Respira ad)nc, simtind aerul n piept si n a"domen, si g)ndeste$te4 5%a las patruns de toata aceasta energie6. Fiecare respiratie profunda aduce sc!im"ari n felul tau de a fi. -u e suficient sa respiri pentru a raspunde nevoilor fi+ice, tre"uie sa respiri n tine viata. (aca te simti sufocat de evenimente, daca ai pro"leme cu plam)nii si cu respiratia, nseamna ca nu stii sa te "ucuri de viata. Poti a'unge sa ai pro"leme cu inima, ca cei care iau viata prea n serios si nu vad n ea dec)t munca. C)nd inima sau plam)nii ti vor"esc, este un semn ca nu inspiri viata ndea'uns. Este o nevoie fi+ica indispensa"ila. A doua necesitate4 ingerarea. ngerarea nseamna introducerea !ranei si apei n corp. .ipsa apei poate provoca moartea, ca si o prea mare lipsa a !ranei. -u cred ca e nevoie sa te conving c)ta nevoie ai de apa. Ce "ei de o"icei2 (in pacate, apa de la ro"inet e de o calitate destul de proasta, n general. E*ista nsa pe piata multe feluri de ape minerale si sucuri. Poti sa$ti dai seama singur care e cel mai potrivit pentru tine. Cantitatea de apa pe care o "ei este la fel importanta ca si calitatea. Ar tre"ui sa "ei n 'ur de >$@ litri pe +i. (espre !rana am vor"it ntr$un capitol anterior? vreau numai sa adaug ca !rana animalelor PE CARE .E %L-CA% este superioara !ranei noastre3 (aca animalele ar fi !ranite numai cu faina al"a, +a!ar rafinat si p)ine al"a, ar muri toate foarte repede. Ai o"servat ca man)nci carne provenind de la animale er"ivore2 (e fapt, a te !rani cu carne nseamna a m)nca un cadavru. Animalul, nainte de a fi omor)t, trece printr$o teama groa+nica? la a"ator, mirosul de s)nge i provoaca reactii de teama si acestea stimulea+a secretia de adrenalina. Aceasta ram)ne n corp timp de mai multe luni si devine o otrava pentru cel care o man)nca. ntroduci n tine, o data cu carnea, si emotiile animalului ucis4 frica, furie, agresivitate. (in acest motiv, cei care consuma multa carne au, n general, tendinta de a fi agresivi. Atunci, nainte de a introduce n gura orice aliment pentru a te !rani, g)ndeste$te c)teva clipe care sunt adevaratele nevoi ale corpului tau. -u$ti spun sa devii de m)ine vegetarian si sa nu "ei apa de la ro"inet. -u vreau sa te sperii, ci sa te fac sa devii mai constient. Tre"uie sa actione+i n mod gradat. Pe masura ce ti purifici eul interior si nveti sa te iu"esti mai mult, gusturile tale se vor sc!im"a, vei m)nca portii de carne tot mai mici pentru ca, n final, sa renunti la ea cu totul. (e asemenea, vei pierde o"iceiul de a "ea apa poluata. -u tre"uie dec)t sa fii atent pentru a descoperi de ce anume are nevoie corpul tau cu adevarat. -u te gra"i si nu$ti fie teama sa$ti pui ntre"ari daca nu esti lamurit. (aca ai c!ef deodata sa man)nci ceva anume, ntrea"a$te daca aceasta este o nevoie reala sau provine dintr$o influenta e*terioara. (aca, dupa ce ai reflectat, nca mai vrei sa man)nci respectivul aliment, da$i drumul3

F;

Toate ideile care ne vin ne afectea+a corpul, la fel ca si !rana sau apa ingerata. (aca ti$e greu sa accepti idei noi 8care ti$ar putea fi "enefice9, venind de la tine sau de la altcineva, poti avea pro"leme la nivelul cavitatii "ucale. ata un e*emplu referitor la ce mi s$a nt)mplat acum c)tiva ani. %a aflam mpreuna cu mai multe persoane si aveam niste !otar)ri de luat, dintre care unele privind viitorul Centrului 5Asculta$ti corpul6. Cineva a venit cu o idee noua sim$am surprins g)ndind4 5Ce idee3 Foarte ciudat6 n orice ca+, nu e grav, caci n ultima instanta eu decid36 -u voiam sa accept ideea. Foarte cur)nd am nceput sa simt o mica ulceratie n gura. Am reactionat imediat4 5 a te uita, a nceput sa ma doara asa, dintr$o data6. Peste c)teva minute, ulceratia crescuse simtitor. Am nteles ca ideea pe care refu+am s$o ascult mi putea fi "enefica. (aca esti atent, o"servi imediat semnalele. Este e*traordinar. Prietenul meu interior ma sfatuia sa nu las ideea sa treaca pe l)nga mine. Atunci am e*aminat$o mai "ine, cu mai multa desc!idere, si mi$am dat seama ca mi oferea mai multe posi"ilitati. (upa o 'umatate de ora, ulceratia disparuse: Corpul ti vor"este, fii atent de la primele semnale. Astfel vei reusi sa revii pe drumul cel "un. A treia necesitate4 digestia. (igerarea !ranei este esentiala pentru corpul tau. -u este vor"a numai despre !rana fi+ica, despre alimente, ci si despre ideile noi. Poate ai acceptat ideea cuiva, ai ng!itit$o. (ar, dupa ce te g)ndesti putin, !otarasti sa i te opui4 5-u, n$ are nici un sens6. Refu+)nd sa digeri ce e nou, risti sa provoci o indigestie A respingerea ideii. Corpul te atentionea+a ca nu e "ine pentru tine. Atitudinea ta de respingere duce la tul"urari digestive si, daca nu iei masuri, aceasta poate cuprinde ntregul sistem digestiv A stomacul, ficatul si pancreasul. Ficatul este depo+itul furiei reprimate. A te nfuria nseamna a te mpotrivi legii fundamentale a dragostei. Tre"uie sa nveti ca oamenii sunt at)t de perfecti pe c)t pot fi n fiecare clipa a e*istentei lor. Fiecare din vor"ele si gesturile lor e*prima felul lor de a iu"i. Accept)nd ca n fiecare cuv)nt, n fiecare actiune e*ista dragoste, nu te vei mai nfuria si astfel vor disparea si pro"lemele tale digestive. -u vei mai nt)mpina nici un o"stacol n a asimila ideile noi. Pro"lemele pancreasului se manifesta prin dia"et sau !ipoglicemie. Regasim aceste "oli n special la persoanele care cred ca nu merita sa se "ucure de nimic n viata. (e multe ori fac placere altora, dar niciodata lor nsisi. (e aceea viata lor e mai degra"a terna, plictisitoare. n ei e o mare tristete pe care o disimulea+a prin "ufonerie sau prefacatorie. -u accepta sa 5digere6 situatiile agrea"ile pre+ente n 'ur. Aspira la fericire, dar se ndoiesc ca pot a'unge la ea. Am avut oca+ia, n ultimii ani, sa vad mai multe persoane scap)nd de !ipoglicemie prin simplul gest de a$si face o anumita placere. (ia"etul e mai greu de vindecat, fiind o "oala mai grava, deci mesa'ul e mai puternic. (ar nimic nu este imposi"il. C!iar eu am fost martora c)torva vindecari. %asticatia "una favori+ea+a digestia. E "ine sa mestecati !rana p)na c)nd si

FF

pierde savoarea si devine lic!ida. Astfel, efortul de a ng!iti va fi minim. Acest o"icei va fi foarte apreciat de corp. &aliva contine en+ime de care corpul tau are nevoie pentru a a'uta la digestia !ranei 8mai ales !idratii de car"on9. (e aceea, mestecarea prelungita aduce alimentele n stare lic!ida si a'uta foarte mult digestia la nivelul stomacului. (e fiecare data c)nd ng!iti fara sa mesteci, c!iar alimentele care nu necesita multa masticatie 8cum ar fi pastele fainoase, 'eleurile si deserturile9, digestia devine mai dificila. E foarte important sa mesteci c)t se poate de mult, sa amesteci "ine !rana cu saliva, nainte de a ng!iti. A patra necesitate4 e*cretia. / masticatie si o digestie "una sunt esentiale pentru o e*cretie "una. Fi"rele A parti ale alimentelor care nu sunt digerate de corp A 'oaca aici un rol important. Ele sunt ca niste perii care a'uta la curatirea intestinelor. Este foarte important sa stii sa elimini idei, sa le lasi deoparte. .umea de asta+i evoluea+a foarte rapid si persoanele care tin prea mult la vec!ile lor idei pot fi depasite de evenimente, nu se pot adapta la noile mpre'urari. Atunci apar pro"leme manifestate prin constipatie, !emoroi+i, pro"leme de ve+ica, umflare a corpului si retentie de apa n organism, caci eliminarea se face nu numai prin intestine, ci si prin rinic!i. Aceste neplaceri organice indica un "loca' la nivelul g)ndurilor si ideilor. Pro"lemele legate de rinic!i 8retentia apei, umflarea, constipatia9 pot semnala faptul ca ti$e teama sa pier+i un "un material de care esti foarte atasat, dar poate fi vor"a si despre niste idei mesc!ine. Aceste pro"leme repre+inta un mesa' al supraconstiintei tale. Ea ti spune4 5-u tre"uie sa$ti fie teama sa pier+i ceva. Ceea ce ai acum, poti o"tine n orice moment6. Cu c)t dai mai mult n viata, cu at)t mai mult primesti. Asa ar tre"ui sa reproduca sc!im"ul de energie. Tii prea mult la "unurile tale materiale, la

g)ndurile tale. -u ndra+nesti sa faci loc la ceva nou. (aca suferi de !emoroi+i, pro"a"il ca ti$e frica sa dai drumul la str)nsoare? simti ca se e*ercita o presiune puternica asupra ta. Te simti depasit de c)te se nt)mpla n pre+ent n viata ta. Ai multe resentimente. (aca suferi de diaree, ti$e teama sa nu fii respins. Atunci supraconstiinta ti sugerea+a sa nu te mai nfr)ne+i, sa te lasi n voia soartei, sa$i lasi si pe ceilalti sa ai"a propriile lor idei. Accepta a'utorul lor si eli"erea+a$te de orice tendinta de a te opune care nu$ti este "enefica. A cincea necesitate4 e*plorarea. A e*plora este o necesitate fundamentala a fiintei umane. Cel care nu se misca, cel care nu$si foloseste simturile pentru a progresa este n mod iremedia"il "olnav. (aca ti s$a nt)mplat sa petreci c)teva saptam)ni n pat pro"a"il stii despre ce vor"esc. /mul simte nevoia sa fie activ. Are o mare energie pe care tre"uie s$o utili+e+e. E foarte "ine sa ai n fiecare saptam)na o activitate fi+ica regulata.

FI

E*ercitiul fi+ic este mersul. Este cel mai simplu, cel mai putin costisitor, cel mai putin violent. Reda ec!ili"rul ntregului corp. Este nu numai un e*ercitiu fi+ic, ci si o modalitate de rela*are, de destindere. Face sa lucre+e musc!ii picioarelor, ai a"domenului si ai toracelui. /*igenea+a si ntareste inima. #i"ratiile declansate la fiecare pas masea+a ficatul, pancreasul, splina si intestinele, ceea ce favori+ea+a circulatia s)ngelui. Este indispensa"il "unei functionari a articulatiilor. E usor de practicat si te poti opri la cel mai mic semn de o"oseala. Este foarte eficient n lupta mpotriva lenevirii corpului si mintii. Ameliorea+a functiile de aparare naturala ale organismului si ncetineste ntr$o oarecare masura m"atr)nirea. Te a'uta sa te mentii n forma si reduce la minimum riscul de infarct si arterosclero+a. %iscarile automate permit o eli"erare, pastr)nd n acelasi timp mintea nc!isa. /rice activitate fi+ica desfasori, frecventa sa tre"uie sa fie de cel putin patru ori pe saptam)na sau potrivit necesitatilor corpului tau. E*plorarea psi!ica este, de asemenea, foarte importanta pentru sanatatea corpului fi+ic. (aca g)ndurile, vor"ele si actiunile tale te mpiedica sa progrese+i n viata, apar pro"leme la nivelul "ratelor, picioarelor, oc!ilor, urec!ilor sau nasului. / durere a soldurilor indica faptul ca ceva nu merge n e*plorarea ta. Corpul ti semnali+ea+a ca ti$e teama sa iesi n nt)mpinarea unor deci+ii importante. Esti constient de ce anume ai de facut, dar te temi, caci supraconstiinta ta veg!ea+a asupra fiecarei !otar)ri. (aca ai dureri la nivelul picioarelor, ti$e teama de viitor. Pro"a"il tre"uie sa faci o sc!im"are care ti va afecta viitorul A de e*emplu, n ceea ce priveste serviciul. Ti$e teama sa$ti asumi o noua raspundere si aceasta este sursa indispo+itiilor tale. E+iti sa progrese+i. Pro"lemele legate de talpi sau degetele de la picioare au aceeasi semnificatie. (egetele se refera la mici detalii privind viitorul. (aca ai "ataturi, nseamna ca nu g)ndesti si nu actione+i asa cum ar tre"ui. /rice indispo+itie ti indica faptul ca actiunile si g)ndurile tale nu$ti sunt "enefice. (urerile de "rate sunt un semn ca nu$ti traiesti cu "ucurie e*perientele pre+ente. Ce vrei sa faci de fapt2 E vremea sa$ti dai seama de ce anume ai nevoie cu adevarat. / durere la nivelul cotului te face atent ca nu esti suficient de fle*i"il pentru a accepta o noua e*perienta. -u$ti fie teama ca nu vei face fata, totul se va aran'a. Artrita indica faptul ca nu simti ca traiesti n armonie. (aca este pre+enta la nivelul m)inilor, "ratelor, picioarelor si soldurilor, esti ncredintat ca oamenii se folosesc de tine. n realitate, nu e*primi ceea ce vrei. Accepti ntotdeauna sa te sacrifici pentru ceilalti si apoi ncepi sa critici? corpul tau ti spune ca e vremea sa te afirmi pe tine nsuti. ti dai seama c)t e de minunat corpul tau2 8(upa cum ve+i, nu e*ista "ine sau rau, asa ca n$ai de ce sa$ti mai "ati capul9. /rice faci, spui, g)ndesti sau simti, daca ceva nu e "ine, primesti un semnal. &ingura ta gri'a este aceea de a ram)ne atent. &upraveg!ea+a$ti indispo+itiile, "olile, lipsa de energie, emotiile, felul n care te !ranesti. (e ndata ce apare un semnal, nseamna ca se nt)mpla

FJ

ceva. E o indicatie ca ai luat$o pe un drum gresit. Atunci esti rec!emat pe drumul cel "un, cel al dragostei3 Ceva din tine stie ca astfel vei fi mai fericit. &unt sigura ca aceasta teorie referitoare la necesitatile corpului fi+ic ti este, cel putin n parte, cunoscuta. Poate c!iar te pregatesti sa reclami4 5Toata lumea stie de ce anume are nevoie corpul36 &unt de acord, dar la ce serveste sa ai at)tea cunostinte daca nu le aplici23 %a'oritatea oamenilor stiu multe lucruri, dar toate ram)n la nivelul de cunostinte. A cunoaste totul nu$ti sc!im"a viata cu nimic. -umai prin practica poti transforma 5a cunoaste6 n 5a sti6. &unt multe persoane care au diplome peste diplome, urmea+a cursuri n nestire si sunt foarte "uni la teorie, dar nu reusesc sa faca n viata lor sc!im"arile necesare. %otivul2 -u pun nimic n practica. ti folosesc cunostintele numai pentru a$i impresiona pe ceilalti sau pentru a ncerca sa$i sc!im"e. /data a'uns la acest nivel, pro"a"il ca ai nceput de'a sa faci anumite sc!im"ari n viata ta. ncet$ncet, ncepi sa$ti dai seama de marea ta forta interioara. nainte de a termina acest capitol, fa o lista cu cele cinci necesitati fundamentale ale corpului fi+ic. n dreptul fiecareia, indica semnalele pe care le$ai regasit n tine. (epinde numai de tine sa iei deci+iile potrivite si sa$i dai trupului ce are nevoie cu adevarat. #ei avea numai de c)stigat. -u ai nimic de pierdut. Ascult)ndu$ti corpul fi+ic, ti vei sc!im"a viata. (ar suntem la nceput, mai avem de e*plorat partea mentala si cea emotionala. Fii tot timpul atent. E cel mai "un sfat pe care ti$l pot da. ata afirmatia4 A% K/TARLT &A RE&PECT (E AC0% -A -TE -ECE& TAT .E C/RP0.0 %E0 F C C & A&TFE. AD0-7 &A$% RE7A&E&C &A-ATATEA F C CA.

FG

Partea a treia A&C0.TAREA C/RP0.0 %E-TA. CAP T/.0. 1B , -E.E E RA0. ,inele si raul au condus dintotdeauna. Este trist sa constati ca aceste notiuni tin de latura noastra umana si nu de cea divina. Raul s$a nascut din frica. Totul se nt)mpla la nivelul capului. (aca tu consideri ceva ca fiind 5rau6, acesta devine rau n mod automat. (e aceea se spune 5devii ceea ce g)ndesti6. (ar altcineva poate interpreta acest rau ca fiind "ine. (eci, acelasi lucru e "ine sau rau n functie de felul n care l percepe fiecare individ. n realitate, tot ce este considerat 5rau6 face parte din planul divin si este permis pe pam)nt pentru a a'uta omul sa evolue+e. ata, e*emplul unui individ care si face alegerea de dimineata su" ra+ele soarelui de iarna. Alearga gol p)na la "r)u si, n ciuda frigului, se simte foarte"ine. i place sa simta soarele pe trup. n cursul alergarii, frigul nu l afectea+a. &e umple de energie pentru noua +i care ncepe. .a un moment dat, se nt)lneste cu un pieton care ram)ne stupefiat de tinuta sa. Pro"a"il acesta e*clama n sinea lui4 5(umne+eule, e nspaim)ntator3 / sa faca gripa:6 Reactia sa indica faptul ca, daca el ar face acelasi lucru, c!iar si numai pentru c)tevasecunde, s$ar m"olnavi imediat. n mintea sa, a a'uns la conclu+ia ca ce a va+ut e rau. &e pot da nenumarate e*emple privind "inele si raul. &e stie ca e "ine sa man)nci. / faci pentru a te !rani, pentru a furni+a energie corpului fi+ic. Atunci, daca e "ine sa man)nci, poate e si mai "ine sa man)nci mai mult. -u. Alimentatia n e*ces nu e favora"ila nimanui, caci astfel trupul va avea mult mai mult de lucru. ,inele si raul sunt numai o nascocire a fiintei umane. C)te ore pe +i stai sa$ti diri'e+i viata dupa "ine sau rau2 (e c)te ori nu e+iti sa faci ceea ce ti$ar placea, din credinta ca e ceva rau sau fiindca te nelinisteste ce vor spune sau vor g)ndi ceilalti2 Faptul ca nu ai cura'ul sa reali+e+i ceea ce ti$ai dori te face sa revii la vec!ile o"iceiuri. Proced)nd astfel, accepti o notiune de "ine sau rau venita din e*terior3 &a anali+am, de e*emplu, o"iceiul de a lua un mic de'un consistent n fiecare dimineata. &e spune ca e foarte "ine pentru tine. (ar de unde vine acest principiu2 Pentru generatiile trecute era, fara ndoiala, ideal. ,unicii si stramosii nostri traiau la tara si se tre+eau de o"icei foarte devreme, pe la @$B dimineata. Evident, catre ora J simteau nevoia sa man)nce ceva consistent. Tre"uie sa ne amintim ca si ei si luau din !rana toata energia de care aveau nevoie. -u stiau ca pot c)stiga energie prin puterea g)ndului . Facultatile lor mentale erau mai putin de+voltate. -oi am continuat sa acceptam aceasta notiune, asa cum au acceptat$o si parintii nostri. Pentru anumite persoane poate fi esential sa$si ia micul de'un devreme, la sculare, dar pentru altele se dovedeste vala"il e*act

I<

contrariul. (aca man)nca imediat dupa ce se tre+este, corpul nca nu a terminat asimilarea !ranei din +iua precedenta si va avea prea mult de lucru. l o"liga sa digere, sa asimile+e ceea ce el nici macar nu a cerut. Te lasi afectat de nenumarate lucruri care tre+esc n tine emotii diverse, teama si vinovatie2 nseamna ca, n mintea ta, le consideri ca fiind ceva rau. A te lasa furat de g)nduri sau actiuni pe care le consideri rele denota o mare tul"urare interioara. Cuvinte ca pacat, drac, diavol, demon sau notiuni din planul mental al fiintei umane. Pentru ca (umne+eu este dragoste. Este perfect si este pretutindeni. (aca (umne+eu este pretutindeni, atunci unde mai e loc si pentru diavol2 E posi"il ca 'umatate din cosmos sa fie stap)nit de (umne+eu si cealalta de diavol2 Atunci, cum poti accepta faptul ca (umne+eu este peste tot si, n acelasi timp, cre+i si n e*istenta diavolului2 Fereste$te de cei care vor"esc despre 5diavol6 si 5pacat6. Ei ncearca sa tre+easca n tine frica. /are (umne+eu ncearca sa te nfricose+e n vreun fel2 -u. (umne+eu este drept si iu"este pe toata lumea. Toti vrem sa traim n pace si armonie, fara sa ne fie teama de nimic. &ingurele momente c)nd omul tre"uie sa plateasca pentru ceva sunt cele n care ncalca legile naturii, legile care guvernea+a cosmosul. Efectul produs de g)ndurile noastre nu poate fi numit nici pacat, nici rau. Este vor"a, pur si simplu, de legea cau+ei si efectului, marea lege care ne nvata si ne a'uta sa devenim mai constienti. -u e*ista greseli? e*ista numai e*periente. Cuv)ntul 5greseala6 este o alta inventie a fiintei umane. (aca n$ar fi e*istat cuvinte ca pacat, diavol, rau, greseala si at)tea altele de acest gen, daca na$r fi aparut n dictionar, te$ai fi g)ndit vreodata la asa ceva2 Acest voca"ular a fost inventat si acceptat cu multa vreme n urma. Au fost oameni care, cre+)nd ca ei cunosteau legile naturii mai "ine dec)t nsusi (umne+eu, au nceput sa$si faca propriile lor legi. &etea de putere a pus stap)nire asupra oamenilor. &i acum iata ca omul simte nevoia sa regaseasca perfectiunea de la nceputurile e*istentei sale. Perfectiunea ce corespunde armoniei naturale, singura care ar tre"ui sa e*iste. /amenii si$au creat, de$a lungul timpului, un sistem de valori, metode, o"iceiuri si principii care a a'uns sa le conduca viata. E timpul sa te opresti, sa ncerci sa te privesti prin propriul tau sistem de valori. Corespunde el am"itiilor tale2 Cre+i n el cu adevarat2 Te face fericit2 Pre+enta unui asemenea sistem de valori, principii, metode si o"iceiuri indica faptul ca notiunile de "ine si rau au nca o mare putere asupra ta. Ele ne limitea+a dorintele si dau nastere le dese conflicte interioare. -e mpiedicam singuri sa dorim ceva4 5-u tre"uie, nu e "ine6. Este un sindrom al personalitatilor puternice, al celor care nu vor sa tina cont de dorintele, de latura lor copilareasca.

I1

/amenii cu o personalitate puternica au o trasatura comuna4 se supraestimea+a. ntre altele, sunt convinsi ca ei sunt mai 5"uni6 n comparatie cu altii. Tot timpul

vor sa$i sc!im"e pe ceilalti. &unt foarte influentati de propriile notiuni de "ine si rau. (e aceea le e foarte greu sa$i accepte pe ceilalti asa cum sunt. Adevarul A un alt concept al fiintei umane A e ceva foarte relativ. Adevarul e proportional cu gradul de de+voltare al fiecarui om. Fiecare este convins ca detine adevarul a"solut. Fiecare om a atins un anumit nivel n evolutia sa, deci adevarul lui nu este mai putin "un dec)t al altuia. Adevarul urmarestede+voltarea persoanei n cau+a. n loc sa ncercam sa$i sc!im"am pe ceilalti, tre"uie sa$i acceptam asa cum sunt n adevarul lor. Fiecare noua e*perienta ne nvata ceva, deci ne a'uta sa ne sc!im"am, sa evoluam. &i tu vei trece prin multe sc!im"ari pe masura ce avanse+i n viata. (aca notiunile de "ine si rau sunt prea pronuntate, devii foarte rigid fata de tine nsuti si fata de ceilalti. .asi sa treaca pe l)nga tine oca+ii fantastice, care te$ar putea face sa traiesti momente dintre cele mai fericite. Esti at)t de ocupat sa$i 'udeci si sa$i critici pe ceilalti, nc)t nu esti atent la propria ta viata, la ceea ce poti sa faci pentru tine. Ce se nt)mpla cu o persoana a'unsa ntr$o asemenea situatie2 -u mai e n stare sa se "ucure de viata si se simte tot timpul agitata. (aca tu cre+i ca ceva e "ine si au+i pe cineva e*prim)ndu$si de+apro"area totala fata de acest lucru, nu te simti de+amagit, frustrat2 -u te nfurii2 -u ncerci sa sc!im"i persoana respectiva2 Asa cum procede+i cu ceilalti, procede+i si cu tine. Cum reactione+i c)nd ti dai seama ca ai facut ceva 5rau62 -u poti accepta, te superi pe tine nsuti si nu ncete+i sa te nvinovatesti. Astfel actione+i mpotriva legii dragostei care te nvata ca tre"uie sa te accepti asa cum esti. Ti$ai ales modul de viata si o"iceiurile actuale din credinta ca asa era "ine pentru tine. A fost ntr$adevar !otar)rea ta2 &au ai fost su" o influenta e*terioara2 &a luam un e*emplu4 somnul. &e spune ca sunt necesare J ore de somn pe noapte. Cine a !otar)t astfel2 Tu de c)te ore de somn ai nevoie2 Corpul tau tre"uie sa doarma atunci c)nd i e somn si nu c)nd i spune ceasul. %ulti oameni se culca n mod regulat n fiecare seara la aceeasi ora, convinsi ca au nevoie de un numar fi* de ore de somn pe noapte. /amenii generatiilor trecute, ma'oritatea tarani, stiau cu un an nainte ce urmea+a sa faca. #iata lor era reglata ca unceas. &e culcau foarte devreme si aveau nevoie de o perioada lunga de somn. n +ilele noastre n$ar mai tre"ui sa fie asa. Fiecare +i e altfel. /rele de somn necesare fiecarui individ varia+a n functie de tipul de activitate pe care o desfasoara si de energie consumata. %ulte persoane traiesc nca dupa modelul mostenit de la "unici, fara a dori totusi sa se rentoarca la acea perioada. (e aceea persista at)tea conflicte. E important sa traim n pre+ent, nu n trecut. nainte de culcare, ar fi "ine sa$ti pui ntre"area daca ntr$adevar ti$e somn. (aca esti o"osit, nu ai neaparata nevoie de somn, ci mai cur)nd de odi!na. Atunci alege$ti o activitate care te rela*ea+a. Poti asculta mu+ica, poti sa faci o "aie calda, sa faci gimnastica, sa iesi afara, sa te plim"i sau c!iar sa te duci sadanse+i. n fine, tu stii mai "ine ce te rela*ea+a mai mult.

I>

C)nd esti o"osit, te odi!nesti. C)nd simti ca ti se nc!id oc!ii de somn, te culci. C)nd ti$e foame, man)nci. Aceasta nseamna sa$ti asculti trupul. Fii mereu atent la nevoile tale personale si nu la ce 5se spune6. Acelasi fenomen se nt)mpla si la desteptare. C)nd trupul te tre+este la ora F dimineata si cre+i ca e prea devreme sa te scoli, nseamna ca nu vrei sa$l asculti. (aca te tre+este, nseamna ca e vremea sa te scoli3 n acest ca+, ar fi mai "ine sa te ocupi de activitatile pe care le gasesti potrivite. Te poti odi!ni ceva mai t)r+iu, n cursul +ilei. (aca dormi mai mult dec)t ai nevoie, te vei simti anc!ilo+at, greoi, s$ar putea c!iar sa te doara spatele. ti va fi mai greu sa te urnesti din loc. Pro"a"il ai o"servat ca multi adopta o serie de o"iceiuri fara ca macar sa caute sa afle daca asta e ceea ce vor cu adevarat. ata c)teva e*emple4 la masa ocupa ntotdeauna acelasi loc, dorm ntotdeauna pe aceeasi parte a patului, n concediu frecventea+a mereu aceleasi locuri, fac curatenie n aceeasi +i, si fac cumparaturile n acelasi loc si n aceeasi +i a saptam)nii, man)nca mereu la aceleasi ore, se duc sa$si vada socrii n fiecare duminica, i telefonea+a mamei o data pe +i: E*ista si unii care au o"iceiul sa se pl)nga de tot si de toate atunci c)nd i ntre"i ce mai fac: Ai o"iceiul sa le spui ntotdeauna copiilor ce sa faca, c)nd sa faca sau de ce sa nu faca2 Ai o"iceiul sa te pl)ngi sotului sau sotiei de fiecare data c)nd vine acasa de la lucru2 /"serva$te. (a$ti seama care sunt o"iceiurile tale. Cu c)t ai mai multe o"iceiuri, cu at)t notiunile de "ine si rau sunt mai puternicancorate n tine. nvat)nd sa devii mai fle*i"il, accept)nd ideea ca nu e*ista nici "ine nici rau, vei trai mai multe e*periente si vei avea ce nvata din ele. &unt lucruri pe care pro"a"il le consideri rele4 a ucide pe cineva, a fi !omose*ual, a te purta cu violenta. (ar nu tre"uie sa 'udeci pe nimeni, orice ar face. Persoanele n cau+a au ceva de nvatat din aceste e*periente. -ici tu, nici altcineva nu are dreptul sa decida pentru ele. -umai ele stiu cu adevarat ce simt n interiorul lor. Cei ce actionea+a mpotriva legilor naturale, a legii dragostei si raspunderii, vor culege ntotdeauna ce au semanat. Culegem si ceea de se ascunde n spatele faptelor noastre si ceea ce le motivea+a, nu numai urmarile actului n sine. (aca recolta ta e "una, sam)nta pe care ai pus$o este cau+a. &i tu stii asta. Cel mai "un mi'loc de a nvata sa$ti pastre+i ec!ili"rul este sa accepti ca esti at)t de perfect pe c)t poti fi n fiecare moment al vietii tale. 0nii cred ca a fi perfectionist este o calitate. (aca esti o persoana perfectionista, nseamna ca nu$ti accepti propria perfectiune. Perfectionistul nu e niciodatamultumit. i e foarte greu sa se accepte pe sine nsusi. -iciodata, nimic nu esuficient de "un. Fii o clipa atent la ceea ce numesti 5greselile6 tale. n momentul n care ai nfaptuit asa$+isa 5greseala6 ai fost constient de ea2 &au ai reali+at mait)r+iu ca, daca procedai altfel, ai fi o"tinut re+ultate mai "une2 n momentul n care ai actionat, ai fost convins ca faceai ce e "ine. Atunci, de ce te superi2 Asase nt)mpla cu fiecare dintre noi. n fiecare moment din viata, fiecare om face

I@

asa cum stie ca e mai "ine. Aceasta nseamna a vedea n fiecare om pe (umne+eu. (umne+eu nseamna Perfectiunea. E posi"il ca unii oameni sa$si piarda controlul. &unt ca si o"sedati de ceva sau cineva, care i mpinge sa faca acte a"omina"ile, de e*emplu, o crima. (ar, n momentul comiterii faptei, acea persoana nu era ea nsasi. Era su" influenta unei forte invi+i"ile. /mul tre"uie sa lupte cu aceste forta care l ncon'oara. E unul din lucrurile pe care tre"uie sa le nvete aici, pe pam)nt. Pe masura ce nveti sa fii propriul stap)n al vietii tale, vei fi tot mai putin influentat de persoane, evenimente sau vi"ratii e*terioare. Pro"a"il ai trecut prin anumite situatii c)nd ti$ai spus4 5-u stiu ce m$a apucat, era ceva mai tare dec)t mine6. -u esti singurul care a trait acest gen de e*periente. &tap)nirea de sine la va face sa dispara, ncetul cu ncetul. Cel care se lasa condus de asemenea impulsuri nu tre"uie 'udecat. E mai "ine sa acceptam ca fiecare e at)t de perfect pe c)t poate fi n fiecare clipa a e*istentei sale. (e fiecare data c)nd ti faci gri'i ca n$ai reusi sa faci ceva at)t de "ine pe c)t ai fi vrut, te comporti ca un copil de F ani care se supara fiindca nu poate sa scrie la fel de "ine ca sora lui mai mare, care e la universitate3 Copilul din clasa scrie at)t de "ine pe c)t stie. Profesorul i da o nota conform cu nivelul lui. -u se poate compara munca sa cu cea a cuiva care merge la universitate. Acesta poate o"tine nota 1<, c!iar daca scrisul lui e a"ia li+i"il. Totusi, daca acest copil a'unge la universitate cu acelasi scris, nu mai e acelasi lucru. Putem compara aceasta situatie cu persoana care, desi a devenit constienta ca anumite lucruri sunt contrare legilor naturale, se ncapat)nea+a sa le repete. Evident, aceasta va avea de platit un pret mult mai mare. (aca faci ceva pe masura cunostintelor tale, tre"uie sa accepti ca esti at)t de perfect pe c)t poti sa fii. #ei avea de platit doar atunci c)nd continui, n mod constient, sa faci lucruri care nu$ti sunt "enefice, desi cunosti re+ultatele e*perientelor anterioare. &e nt)mpla totusi destul de rar ca o persoana sa repete, n mod constient, actiuni care nu$i fac "ine, ei sau altora. Fiecare +i din viata ti ofera noi e*periente, ti da oca+ia sa mergi mai departe catre perfectiune. C)nd vei accepta acesta n ceea ce te priveste, o vei accepta si la ceilalti. #ei nceta sa mai critici, sa 'udeci, sa condamni sau sa fii suparat pe cineva, oricine ar fi acesta. #e+i, totul e conceput pentru ca viata ta sa mearga spre mai "ine. Pesimistul poate fi comparat cu perfectionistul. #ede ntotdeauna parte neagra a lucrurilor. -u accepta propria sa perfectiune si nici pe a altora. A fi pesimist sau perfectionist tine de dimensiunea mentala, de notiunile de "ine si rau ale fiecaruia dintre noi. Pam)ntul este o scoala uriasa n care progrese+i continuu, din clasa n clasa. Accepta faptul ca fiecare om se afla la nivel diferit si fiecare e at)t de perfect pe c)t i permite gradul de de+voltare atins. 0nii sunt n clasa , n timp ce altii a"ia se pregatesc sa nceapa scoala. Altii sunt de'a la universitate. -imeni nu e mai "un dec)t celalalt.

IB

Copilul din clasa care si da toata osteneala sa nvete sa scrie nu e cu nimic mai pre'os dec)t studentul care se straduieste si el n munca sa. 0n copil av)nd cunostinte si un nivel de constiinta inferioare studentului la universitate face uneori eforturi mai mari dec)t cei aflati la un nivel cu mult mai ridicat. Atunci, cu ce drept i 'udeci pe altii2 &untem at)t de perfecti pe c)t putem fi n orice moment al vietii noastre. 5Tre"uie6. 0n cuv)nt care indica foarte clar ca notiunile de "ine si rau au nca o mare importanta pentru tine. n general, aceasta afirmatie nu vine din tine, ci din ceea ce cre+i tu despre "ine si rau4 5tre"uie6 sau 5nu tre"uie6. (e e*emplu4 lucre+i toata saptam)na. &)m"ata dimineata, la tre+ire, ti spui4 5Asta+i tre"uie sa fac curat6. Aceasta sarcina devine o adevarata corvoada. E mai "ine sa$l nlocuiesti pe 5tre"uie6 cu ntre"ari de genul4 5C!iar am c!ef sa fac ordine asta+i26, 5(aca nu fac asta+i curat, ce se va nt)mpla26. (aca pretul e prea mare A a"ia s)m"ata viitoare vei avea timp pentru curatenie, spalat si calcat A ti spui 5(e fapt stiu ca altadata n$o sa am timp sa ma ocup de trea"a asta, asa ca o sa ma simt mai "ine daca o voi face asta+i6. Astfel, ti$ai facut alegerea. C!iar daca nu e ceea ce$ai prefera, este totusi A.E7EREA TA. E ceva total diferit. #ei vedea ca toata munca ti va cere mai putin efort si energie. Ti se nt)mpla sa te g)ndesti4 5&i asta+i tre"uie sa ma duc la lucru26 -u tre"uie nu e*ista: ntreaga viata este o alegere3 Poti alege sa nu te duci la lucru, dar esti pregatit sa platesti pretul2 (aca ti dai seama ca te va costa prea mult, caci risti sa$ti pier+i slu'"a, atunci iei o !otar)re, care devine o alegere4 5%a duc sa lucre+6. (e fiecare data c)nd te au+i spun)nd 5tre"uie6, opreste$te si afirma contrariul4 5-u, nu tre"uie. ntotdeauna pot sa fac o alegere. -u am de dat socoteala nimanui, ci doar mie nsumi6. (upa ce te$ai g)ndit si ai constatat ca pretul e prea mare si nu esti pregatit sa suporti consecintele alegerii tale, actionea+a n consecinta3 Asa tre"uie sa faci ntotdeauna, c!iar si n ceea ce priveste legile omenesti. E*emplu4 n$ai c!ef sa te opresti la semafor A e alegerea ta. (ar esti gata sa$ti asumi riscurile2 Esti pregatit sa risti producerea unui accident sau plata unei amen+i2 #e+i, nu tre"uie sa faci nimic? totul e o alegere care vine din tine. &ingurul lucru pe care tre"uie sa$l faci n aceasta lume este sa evolue+i, adica sa iu"esti si sa actione+i conform legilor naturale si spirituale. Astfel ti va fi mult mai usor. /cupa$te de tine, de viata ta si restul va veni de la sine. Asta e tot ce contea+a pe acest pam)nt. %intea nu$ti serveste pentru a$i ntelege, anali+a sau 'udeca pe ceilalti, ci pentru a te a'uta sa ntelegi ca menirea ta este PERFECT 0-EA. nainte de a trece la capitolul urmator, fa o lista cu tot ce consideri ca este "ine sau rau n viata ta. -otiunea ta de "ine si rau este aceeasi cu a altora2 -otiunile tale despre valoare sunt identice cu cele pe care le atri"ui altora2 E important sa o"servi asta. (aca pier+i sau ti se fura lucruri, nseamna ca notiunea ta de valoare difera de a celorlalti.

I;

n timp, ce ntocmesti aceasta lista, o"serva daca "inele e ntr$adevar "ine, iar raul este ntr$adevar rau. Anumite lucruri pe care tu le consideri rele ti$ar putea fi "enefice. 7)ndeste$te ca toate lucrurile de pe lista pot fi uneori "une, alteori rele, adica uneori "enefice si alteori nu, n functie de persoana, eveniment, situatie, moment. -u e*ista cu adevarat "ine sau rau. Fa nca o lista care sa contina toate o"iceiurile tale. n urmatoarele trei +ile, sc!im"a$ti cel putin un o"icei3 Pentru a sc!im"a un o"icei care nu$ti este "enefic 8ca fumatul, de e*emplu9, nlocuieste$l cu ceva care$ti face "ine. Tre"uie sa fie alegerea ta, nu uita. /"iceiurile proaste vin, de cele mai multe ori, din e*terior, din educatie, din scoala, din deci+iile luate n tinerete. 0n o"icei "un te tonifica, te energi+ea+a. Cel mai important este ca el sa se nasca dintr$o deci+ie constienta3 ata afirmatia4 ata afirmatia4 /,&ER# T/ATE /, CE 0R .E %E.E PE-TR0 A F - %A&0RA &A &T 0 CARE ( -TRE E.E %A AD0TA - E#/.0T A %EA, PE-TR0 A AT -7E ECK . ,R0. & AR%/- A. ACCEPT FAPT0. CA A TRA E&TE / A.E7ERE.

CAP T/.0. 1; /R7/. 0. &unt foarte putini oameni carora le place sa auda vor"indu$se despre orgoliu. -$ am nt)lnit nca pe nimeni care sa fi reusit sa$l stap)neasca n ntregime. /rgoliul este una din numeroasele manifestari ale fricii, dar acesta are si o latura care tine de aspiratia spre perfectiune a omului. Acesta este constient de perfectiunea divina care e*ista n el, dar o e*ploatea+a n mod gresit din dorinta de a avea ntotdeauna dreptate, n detrimentul celorlalti. /rgoliul este o alta greseala a planului mental, a intelectului. /rgoliosul se recunoaste dupa felul n care vrea, n orice mpre'urare, sa ai"a dreptate si sa le arate celor din 'ur ca ei gresesc. #rea sa dea impresia ca el este singurul c)stigator. (ar puterea ce pare sa vina din orgoliu nu este dec)t o ilu+ie, caci, n realitate, orgoliosul pierde ntotdeauna. &e spune ca orgoliul este cea mai mare nenorocire a umanitatii. El sta la originea marilor tul"urari din viata sociala, a rivalitatii ntre popoare, a ra+"oaielor, intrigilor, urii si ranc!iunei manifestate fata de altii. /rgoliul da nastere la am"itii pentru putere, dar naspreste inima si ne mpiedica sa ne iu"im semenii. /rgoliosul e convins ca el e ntotdeauna drept si ceilalti nu. A ncerca sa sc!im"i pe cineva e o forma de orgoliu. C)nd, n sinea ta, cre+i ca esti corect si ai dreptate n comparatie cu altul care, dupa tine, nu numai ca greseste, dar modul lui de g)ndire e complet deplasat, tu esti singurul care are de pierdut. (aca te lasi stap)nit de orgoliu, asta te va costa foarte mult n ceea ce priveste dragostea, relatiile, sanatatea si fericirea3 /are c!iar merita2 /rgoliosul e cel care se cunoaste cel mai putin pe sine. E at)t de plin de el, nc)t orice tentativa de a$l lamuri va fi sortita esecului. -u vrea sa stie nimic. -u suporta sa fie contra+is. i place compania oamenilor care l flatea+a. ,inele pe care$l nfaptuieste cineva cu dorinta secreta de a fi aplaudat si glorificat se ntoarce ntotdeauna mpotriva autorului sau.

IF

(in acest motiv, at)tia oameni ncep un lucru cu "une intentii care, n final, se ntorc mpotriva lor, caci, pe parcurs, orgoliul a pus stap)nire pe ei. E*ista doua forme de orgoliu4 mental si spiritual. /rgoliul mental l caracteri+ea+a pe cel care crede ca stie totul. (e ndata ce i se pun la ndoiala cunostintele, orgoliul iese la suprafata si acesta este nceputul unei ndelungi lupte o"stinate pentru a$l face pe interlocutor sa$i nteleagapunctul de vedere. l putem recunoaste pe orgolios dupa felul lui de a fi. #or"este repede, ntr$un stil gra"it. #rea cu orice pret sa ai"a dreptate si ncearca n toate felurile sa se faca nteles, p)na c)nd interlocutorul e*clama4 5A!a, am nteles6. Tre"uie sa$i dai dreptate3 / lata trasatura specifica orgoliosului este folosirea n mod curent a cuvintelor4 5(a, stiam6. El stie totul. (aca ntr$adevar stie totul, de ce se simte o"ligat saspuna2 Ti se nt)mpla de multe ori sa rostesti aceasta fra+a2 n aceasta situatie, cel mai important este sa fii tu nsuti convins ca stii. Tu si numai tu3 (aca ai fost ntre"at 5&tiai26, era cu totul altceva. Era o ntre"are care astepta un raspuns. -evoia de a spune ca stiai ceva, fara a fi fost ntre"at, se naste din orgoliu. /rgoliul te face sa re+isti oricarei transformari interioare. ncearca mereu sa te mpiedice sa$l ve+i pe (umne+eu n fiecare om, sa ierti, sa$ti e*primi emotiile si sentimentele, sa fii tu cu adevarat, sa nveti sa te cunosti si sa evolue+i. (aca n pre+ent esti suparat pe cineva si simti ca ti$e imposi"il sa$i ceri iertare, n primul r)nd fiindca$i porti pica si fiindca n$ai ncercat sa recunosti dragostea n gesturile sau cuvintele sale, nseamna ca lasi orgoliul sa te mpiedice. Pro"a"il g)ndesti n felul urmator4 5(ar daca i$as cere iertare, asta ar nsemna, nici mai mult nici mai putin, sa$i dau dreptate si sa recunosc ca am gresit36 ncearca sa privesti orgoliul ca pe o entitate e*terioara care nu vrea dec)t sa te influente+e. maginea+a$ti ca e o voce din capul tau care te deran'ea+a continuu si nu te lasa sa traiesti. Kotaraste ca, de acum nainte, vrei sa$ti diri'e+i singur viata, fara a mai asculta de vocea aceea. ti sugere+ sa$i dai, ca si supraconstiintei tale, un nume, de e*emplu, CA-TA. (e fiecare data c)nd i simti pre+enta, spune$i4 5CA-TA, pleaca de aici, nu te$am invitat, dispari imediat36 #ei vedea ca foarte eficient. C)nd esti stap)nit de orgoliu, nu mai esti tu nsuti, nu$l mai e*primi pe (umne+eul tau interior. Te lasi influentat. /rgoliul tau va face orice pentru a supravietui. &e va ntoarce mpotriva ta din momentul n care ai !otar)t ca vrei sa$l stap)nesti. Te va ataca mai ales n primele saptam)ni ce urmea+a deci+iei tale. (upa o"servatiile si e*perientele personale, pot sa$ti spun ca n primele trei saptam)ni va fi cel mai rau. Apoi, treptat, re+istenta sa ncepe sa sla"easca si totul devine mult mai usor. /rgoliului i este frica. l putem compara cu o vecina care vine mereu la tine sa$ti mpuie capul cu povesti nfricosatoare. Tu o lasi sa te ameteasca astfel n orice moment al +ilei. C)nd, n sf)rsit, te deci+i sa$i spui4 5Pleaca de aici, nu mai amc!ef de povestile tale6, ea intra n panica. ti pierde teritoriul unde putea oric)nd sa se defule+e. (ar va reveni, pentru a verifica adevarul spuselor tale. Asa se nt)mpla si cu orgoliul. / vreme va face orice ca sa supravietuiasca, pentru a

II

disparea apoi cu totul. Tre"uie sa ram)i n permanenta atent, sa fii stap)n pe situatie. E "ine sa fii mai constient, pentru ca omul e n general foarte orgolios. -u ne putem de"arasa de a+i pe m)ine de aceasta "oala care e*ista de generatiintregi. ncepe prin a c)stiga mici victorii n fiecare +i, fac)nd acte de dragoste3 /rgoliul repre+inta de fapt e*altarea eului inferior, a personalitatii, n contradictie cu eul superior, individualitatea. Pe masura ce o vei de+volta pe aceasta din urma, orgoliul va avea tot mai putina putere asupra ta. Atentie si la orgoliul spiritual. Pe masura ce o persoana evoluea+a, ea devine tot mai constienta si pericolul de a se lasa stap)nita de orgoliu va fi tot mai mare. ncepe sa se simta superioara celorlalti4 5Eu sunt mai "un dec)t tine. El nu e at)t de evoluat ca mine6. Aceste g)nduri se nasc din orgoliul spiritual. Am cunoscut persoane care atinsesera un grad de evolutie ridicat dar, n momentul n care era vor"a sa le fie de folos altora, s$au lasat stap)nite de orgoliu si totul s$a ntors mpotriva lor. Este foarte important sa fii atent n special c)nd devii mai constient. Faptul ca ai a'uns la un nivel mai ridicat dec)t altcineva nu nseamna neaparat ca acesta ti este inferior. 7radul lui de constiinta e inferior, dar puritatea sufletului sau e la fel de perfecta ca a ta. -umai e*primarea e diferita. (aca i privesti pe ceilalti ca fiind mai mici dec)t tine e ca si cum te$ai compara cu un elefant si i$ai considera pe ceilalti niste soareci. Cre+i ca un elefant e mai valoros, ca animal, dec)t un soarece2 E prime'dios sa g)ndesti astfel. E ca si cum ai spune ca tu esti (umne+eu si celalalt nu. (ar tre"uie sa$l ve+i pe (umne+eu n fiecare om. Ceea ce face deose"it de dificila munca pentru stap)nirea orgoliului este faptul ca, de ndata ce cineva se lasa cuprins de orgoliu, aceasta tinde sa scoata la iveala si orgoliul celuilalt. C)nd doi orgoliosi se nfrunta, re+ultatul este inevita"il 5doi nvinsi6. Cel mai "un mi'loc de a nvata sa$ti stap)nesti orgoliul atunci c)nd discuti cu cineva care tine neaparat sa ai"a dreptate este sa nu te ncapat)ne+i. Accepta ideea ca, n momentul respectiv partenerul tau de discutie detine un adevar important pentru el. la fel de important ca al tau. Cine are dreptate2 Am)ndoi, fara ndoiala. (eci, accepti n forul tau interior ca celalalt are dreptate, dar ca si adevarul tau ela fel de important. ti sugere+ sa$i raspun+i urmatoarele4 5Accept punctul tau de vedere, c!iar daca este diferit de al meu si c!iar daca nu$l nteleg. Accept ca pentru tine e important6. Celalalt va fi complet naucit. /rgoliosul vrea ntotdeauna sa c)stige, sa ai"a dreptate, sa ai"a impresia ca celalalt a pierdut. (ar, dupa aceste cuvinte, se va gasi ntr$o situatie n care adevarul sau este acceptat fara ca celalalt sa piarda. #or"indu$i astfel, eviti sa te certi cu el sau sa i te supui. &upunerea nseamna a$ti sc!im"a punctul de vedere pentru a fi de acord cu celalalt. &i n acest ca+, am)ndoi aveti de pierdut4 tu fiindca, supun)ndu$te, ai impresia ca ti$ai pierdut toata energia, si celalalt, care se crede c)stigator, dar sia c)stigat o falsa putere. Puterea lui tre"uie sa vina din el nsusi, nu din ceilalti. /ricine c)stiga prin orgoliu este n mod automat un nvins.

IJ

Contrariul orgoliului l repre+inta umilinta. (ar, atentie, multi oameni se considera umili pentru a$si ascunde teama, caci n realitate ei sunt sla"i. .e e at)t de teama sa nu greseasca, nc)t se supun de "una voie. (a$le putere si vei vedea ca se sc!im"a imediat? umilinta lor dispare ca prin farmec: Este ceea ce numim falsa umilinta. &unt si oameni care se umilesc mereu si nu$si pot accepta talentele si calitatile. &e simt foarte ncurcati c)nd cineva le face un compliment. Fac totul cu umilinta: &i asta este tot falsa umilinta, de fapt, tot o forma de orgoliu. Cel mai "ine este sa te compari cu cei care$ti sunt cu mult superiori si sa$ti dai seama ca, pur si simplu, ei stiu mai "ine sa$l e*prime pe (umne+eu. Astfel reali+e+i ca mereu mai ai ceva de nvatat si accepti mai usor ca orice om e at)t de perfect pe c)t poate fi el. /rgoliul atrage dupa sine ipocri+ia, vanitatea, setea de putere si alte stari de spirit care nu sunt "enefice. E*ista doua forme de ipocri+ie4 cea a omului puternic care se da drept un oarecare si cea a omului o"isnuit care se da mare. Am"ele forme ne pun n ncurcatura4 unul prin falsa umilinta, celalalt prin vanitate. (aca orgoliosul ar stii ce$l asteapta dupa moarte: si ce si pregateste pentru viata viitoare:3 Aceasta nu e o carte de spiritism, dar e "ine sa reflecte+i la tot ce ti$am spus. (e aceea e important sa$ti stap)nesti orgoliul, sa devii mai constient de motivatiile tale. #rei sa te "ucuri de glorie si sa fii flatat de ceilalti2 (aca e asa, totul se va ntoarce mpotriva ta. E c!iar asa de important sa ai ntotdeauna dreptate2 /"serva c)t te poate costa asta3 Poate a'uti pe cineva n speranta ca$ti va spune c)t esti de "un si de minunat2 &peri ca a'utorul pe care$l dai sa fie strigat n gura mare pe strada, de toata lumea2 /"serva ce se nt)mpla cu tine3 &a presupunem ca ai a'utat pe cineva, dar persoana respectiva ti s$a parut ingrata, nerecunoscatoare. -ici macar nu ti$a multumit, n sc!im" a nceput sa povesteasca tuturor cum si$a luat viata n propriile m)ini si, astfel, s$a sc!im"at ne"anuit de mult. (espre a'utorul tau n$a suflat nici o vor"a3 Te demorali+ea+a, nu$i asa3 Ai fi preferat sa spuna ca totul ti se datorea+a tie2 A astepta recunostinta din partea cuiva este o forma de orgoliu. Poate vei fi tul"urat citind aceste r)nduri, d)ndu$ti seama c)t esti de orgolios3 (ar scopul meu nu este sa te tul"ur, ci sa te fac sa devii constient. (aca ti vei da seama ca esti o persoana orgolioasa, e vremea sa ncepi sa lupti cu orgoliul tau, caci el este cel care te mpiedica sa iu"esti. Tot mai multi oameni sunt afectati de "oli grave de inima cum ar fi sclero+a multipla. /rgoliul face ravagii. deal pentru ei ar fi sa$si lase inima li"era sa iu"easca. &a fie mai putin duri fata de ei nsisi si fata de ceilalti. .atura mentala tre"uie folosita pentru a evolua si nu pentru a te umili pe tine si pe altii. &inceritatea te va face sa traiesti o fericire cu mult mai mare dec)t

IG

aceea de a avea totdeauna dreptate. (aca ti vei da seama ca n$ai taiat legaturile cu parintii tai, dupa ce ai trecut printr$o asemenea fa+a, si nca e+iti sa o faci, e un semn de orgoliu. A cere iertare si a$ti arata dragostea fata de cineva nu te face sa pier+i nimic. Toti cei implicati sunt at)t de perfecti pe c)t stiu sa fie. Fiecare a facut asa cum s$a priceput mai "ine. Pur si simplu, n$a stiut sa$si e*prime dragostea. Pentru a o lua de la nceput, unul sau altul tre"uie sa$si desc!ida inima si sa$si lase orgoliul deoparte. E cel mai "un lucru pe care l poate face un om pentru celalalt. A g)ndisau a vor"i cu capul e o forma de orgoliu. n acel moment intri n contact cu mintea celuilalt si el ti raspunde tot cu capul, nu cu inima. Totul revine mereu la acelasi lucru4 dragostea. Fiecare semn de dragoste sf)rseste prin a re+olva toate pro"lemele si transforma totul n viata. (ragostea are o mare putere de vindecare fi+ica, mentala, emotionala si spirituala. Acum ti dai seama pro"a"il ca n spatele orgoliului se ascunde ntotdeauna frica. Frica de a nu fi iu"it, de a fi respins, 'udecat, criticat. Tema de a nu fi la naltime ntr$o situatie, teama de a pierde pe cineva sau ceva. (aca ai de$a face cu o persoana orgolioasa, ncearca sa o"servi toata suferinta si teama ascunse n comportamentul sau. Poate ca va ncerca sa te sc!im"e, sa$ti provoace teama prin atitudinea sa autoritara, transanta. (ar sa nu te lasi impresionat, caci n realitate este, pro"a"il, mai speriata dec)t tine. -u ncerca sa$i raspun+i tot cu mintea. #a+)ndu$i suferinta, vei fi n masura sa a'ungi la inima ei. .a sf)rsitul acestui capitol, te sfatuiesc sa faci o retrospectiva a ultimelor trei +ile. &crie tot ce$ti amintesti n legatura cu contactele pe cate le$ai avut 8ci cei apropiati sau cu altii9 A prin g)nduri, vor"e sau fapte. Fii sincer cu tine nsuti. -imeni nu se va uita pe foaia ta de !)rtie. (aca vrei, arde$o dupa ce ai terminat. /"serva de c)te ori te$ai lasat stap)nit de orgoliu. Poate fi vor"a despre orgoliu mental4 5Eu stiu mai "ine6, sau 5Eu sunt mai "un6. E*ercitiul n$a fost conceput pentru a te face sa te simti vinovat, ci pentru a te a'uta sa devii constient, sa$ti dai seama unde esti si ce !otar)re tre"uie sa iei. /"serva c)t te$a costat n ceea ce priveste sanatatea, linistea interioara, relatiile, fericirea, dragostea fata de ceilalti. Esti pregatit sa platesti n continuare acest pret2 Cred ca, daca ai reusit sa citesti cartea p)na aici, ai intentia ferma sa fii propriul tau stap)n, sa stii sa$ti recunosti adevaratele nevoi. E fundamental sa te ocupi de orgoliul tau. /"serva ce sc!im"ari se vor petrece n viata ta. C)nd vei termina lista, studia+a fiecare situatie si du$te sa vor"esti cu persoana n cau+a. (aca e ca+ul sa$ti ceri iertare, fa$o. E*plica$i faptul ca te$ai lasat dominat de orgoliu. &pune$i ca nu erai cu adevarat tu cel care$i vor"eai, ca totul venea din orgoliu. %arturiseste$i ca ai decis sa fii propriul tau stap)n, dar va tre"ui sa ai"a ra"dare cu tine, caci nimic nu se poate face de a+i pe m)ine. Acest semn de dragoste te va a'uta, crede$ma. ata afirmatia pe care tre"uie s$o repeti c)t mai des posi"il4

J<

%A ACCEPT C0 /R7/. 0. %E0 & %A E. ,EREC TREPTAT (E E., -CERCL-( &A$. #A( PE (0%-ECE0 - T/T CE CE %A -C/-D/ARA.

CAP T/.0. 1F FA.& &TAPLCe este un stap)n2 0n stap)n este o persoana sau un lucru care$ti diri'ea+a viata si fata de care te supui, din teama sau din adoratie. &tii care sunt stap)nii propriei tale vieti2 (aca te g)ndesti putin, ti vei da seama ca sunt o gramada, dar toti sunt falsi3 E*ista un singur stap)n adevarat pe pam)nt, si acesta este (umne+eul tau interior. Acest fapt e vala"il pentru fiecare dintre noi. Fiecare si are propriul sau stap)n. ata falsii stap)ni cel mai des nt)lniti4 E*ista n pre+ent, n viata ta, cineva apropiat 8sot, sau sotie, copil, parinte, sef9 de care ti$e teama2 Care ti diri'ea+a viata2 Caruia i te supui tot timpul2 Cursurile de la Centrul 5Asculta$ti corpul6 se termina de o"icei t)r+iu, pe la >>,@< A >@, daca apare o nt)r+iere n timpul programat. (e mai multe ori am o"servat ca unele participante deveneau foarte nervoase ncep)nd de la >>,@<. .e era teama ca$i fac sa astepte pe sotii lor, care veneau sa le ia acasa. (intr$o data se simteau inconforta"il pe scaun si de multe ori se sculau si mergeau sa se uite pe fereastra. (e ndata ce sotul aparea, doamna respectiva se gra"ea sa plece, pier+)nd astfel finalul cursului. 0nei femei care se poarta astfel i e frica de sotul sau. &e teme sa nu$i displaca. (ar ntotdeauna e*ista o cale de comunicare, las)nd teama la o parte. (aca "ar"atul respectiv nu are ra"dare sa astepte c)teva minute, sotia poate sa$i sugere+e sa vina mai t)r+iu. (aca n$a facut$o, pur si simplu poate merge singura acasa, cu transportul n comun, sau poate aran'a sa plece mpreuna cu un alt participant la curs. / persoana care se teme de cineva nu este propriul sau stap)n. (e ndata ce simti ca ti$e frica de cineva, el devine stap)nul tau. Poate sa faca ce vrea cu tine. &tie pe ce "uton sa apese ca sa te faca sa reactione+i. -u e "ine pentru tine sa te afli mereu n stare de reactie4 aceasta da nastere prea multor emotii. 0n fals stap)n4 stirile. &unt oameni care de multe ori asculta stirile sau le citesc din +iare pentru a lua apoi deci+ii n functie de ceea ce au aflat. (aca meteorologii prevad furtuna si timp ur)t, ei si vor sc!im"a planurile4 totusi, previ+iunile meteorologice sunt at)t de ine*acte3 /amenii sunt cei care decid asupra temperaturii. (aca, ntr$o anumita regiune, ma'oritatea oamenilor si sc!im"a g)ndurile dintr$o data, temperatura va suferi si ea o sc!im"are radicala. Pam)ntul e o fiinta vie, iar noi suntem celulele sale. / persoana care se lasa influentata de stiri traieste permanent ntr$o stare de neliniste. &e simte tul"urata de tot ce aude. (aca se anunta pro"leme financiare, si ascunde "anii sau i transfera n alta parte.. &au, de e*emplu, se anunta ca a fost gasit corpul unui t)nar mutilat de agresorul sau. Persoana influentata va reactiona puternic la aceasta veste, desi nt)mplarea nu o priveste n nici un fel.

J1

Ceea ce se nt)mpla altora i priveste numai pe ei. E viata lor, e raspunderea lor. -u tre"uie sa fii sau nu de acord cu nt)mplarea respectiva. E suficient sa accepti ca am)ndoi tre"uiau sa traiasca acest eveniment. Putem simti mila fara a fi tul"urati din cale$afara. .a urma urmei, asta e viata: Faima si puterea sunt si ele niste falsi stap)ni. (aca reali+e+i ceva pentru a c)stiga faima sau putere, nseamna ca o faci dintr$o motivatie e*terioara si nu dincredinta data de (umne+eul tau interior. ti lasi viata condusa de dorinta de a o"tine faima si putere. ,unurile pe care le pose+i pot fi uneori niste falsi stap)ni. Care este relatia ta cu "unurile materiale2 Tii la ele ca la lumina oc!ilor2 (aca l$ai pierde pe cel mai pretios dintre ele, cum ai reactiona2 Te vei umple de furie2 (aca raspun+i afirmativ, nseamna ca "unurile materiale sunt pentru tine niste stap)ni. Ce importanta ar avea pentru tine niste stap)ni. Ce importanta ar avea pentru tine daca ai muri cu o va+a de cristal n minus sau cu o pata pe covor2 Este firesc pentru orice om sa doreasca sa fie ncon'urat de lucruri frumoase. Frumusetea are o mare importanta pentru toti. (ar asta nu nseamna ca tre"uie sa te lasi stap)nit de "unurile materiale3 Rolul lor este acela de a$ti face viata mai placuta, nu de a o conduce. Tu tre"uie sa$i fii propriul stap)n. 0n alt fals stap)n4 astrologia. &unt multi cei care si ntocmesc !oroscopul sauurmaresc astrologia foarte ndeaproape. si conduc viata n functie de ceea ce e scris n carti sau de revelatiile astrologului. #iata ta e condusa de !otar)rile pe care le iei si de actiunile pe care le ntreprin+i. Ti$ai ales semnul astrologic su" care te$ai nascut numai pentru a nvata sa evolue+i si sa iu"esti, n ciuda anumitor influente astrale. Pe masura ce nveti sa fii propriul tau stap)n, astrele vor avea tot mai putina influenta asupra ta. Koroscopul nu e dec)t un instrument care$ti permite sa cunosti influentele astrale pentru a le putea stap)ni. Putem compara toate acestea cu o situatie de felul urmator4 Tre"uie sa lucre+i, timp de un an, cu o persoana foarte nesuferita. -u ai de ales. Tre"uie sa fii alaturi de ea un an ntreg. Te !otarasti sa o accepti si iei masuri ca sa te aperi de efectele negative. Evident, e un efort n plus, o mare c!eltuiala de energie, dar ram)n)nd n permanenta constient de influenta daunatoare, vei fi n masura sa te prote'e+i. .a fel e si cu astrologia. Astrele predispun, dar omul dispune. %ediumurile si clarva+atorii pot fi si ei falsi stap)ni pentru anumite persoane. n ultima vreme, numarul lor a crescut foarte mult. &i va creste n continuare, pentru ca nivelul de constiinta al oamenilor creste si permite de+voltarea n mai mare masura a darurilor psi!ice. Ce se nt)mpla n cursul unei sedinte2 Acesti oameni captea+a toate vi"ratiile emise de corpurile su"tile. Captea+a starea n care esti n acel moment. #iata ta urmea+a o anumita traiectorie. Ei sunt n masura sa$ti spuna ce ti se va nt)mpla daca ram)i pe directia respectiva. -imeni nu poate cunoaste viitorul altcuiva pentru ca viitorul depinde de pre+ent. Clarva+atorul ti pre+ice viitorul o"serv)nd momentul pre+ent, vi"ratiile emise de tine n pre+ent. (ar daca, dintr$un motiv sau altul, ti sc!im"i starea ncep)nd de a doua +i, fie ca asta se nt)mpla n urma a ceea ce ai g)ndit, n urma a ceea ce ti$a spus cineva

J>

sau a ceea ce ai citit, sc!im"i si pre+entul n totalitate. &c!im")ndu$ti modul de a g)ndi, ti sc!im"i traiectoria pe care te afli. Atunci, tot ce ti$a fost pre+is n a'un nu mai e*ista pentru tine. Totusi, daca te lasi influentat de acesti oameni, viata ta si mentine directia si determini aparitia evenimentelor pre+ise. C)nd ti pre+ice cineva viitorul, foloseste discernam)ntul tau si ncearca sa cre+i numai n evenimentele fericite, astfel ai sansa sa le ve+i mplinindu$se. ti poti modela continuu traiectoria viatii. Poti c!iar sa traiesti mai multe vieti ntruna singura. / sc!im"are radicala ti va da impresia ca renasti, ca ai devenit altcineva. Cei din 'urul tau se vor minuna si$ti vor spune4 5(umne+eule, nu te mai recunoastem. &$a sc!im"at ceva n tine. -u mai esti aceeasi persoana6. Transformarea a fost provocata de faptul ca ti$ai sc!im"at modul de viata. / evolutie rapida reduce numarul revenirilor pe pam)nt, al vietilor pe care le mai ai de trait. 0n alt fals stap)n4 religiile organi+ate, adica cele care spun4 5(aca nu faci ce ti se spune, nu vei a'unge n cer? noi singuri detinem adevarul6. (aca viata ta este condusa de religie si accepti notiunile de "ine si rau impuse de acestea, sau daca te lasi influentat de o secta sau un cult oarecare, nu mai esti stap)n pe viata ta. Religiile au luat nastere cu mult timp n urma pentru a$i a'uta pe oameni sa$si aleaga drumul n viata. 0nii nu erau destul de constienti pentru a se descurca singuri. (ar, ca tot ce e*ista n lumea asta, sunt lucruri "une si maiputin "une. n cadrul fiecarei religii, anumiti oameni au vrut sa a"u+e+e de puterea lor provoc)nd teama n r)ndul populatiei. A trai cu frica nu aduce pace si armonie nimanui. (aca religia ta te face sa$ti fie frica, nseamna ca nu "a+ata pe dragoste. (umne+eu este dragoste. El n$a vrut sa sperie niciodata pe nimeni. /amenii sunt cei care s$au speciali+at n a$si provoca singuri frica. Cel care iu"este cauta mai cur)nd sa ndrume, sa calme+e si sa a'ute. Religiile de asta+i sunt tot mai constiente de acest sentiment de dragoste. &i$au dat seama ca oamenii nu mai vrea sa traiasca de frica3 (e multe ori, nu religia n sine este prost structurata, ci cei care o repre+inta nu au sensi"ilitatea necesara. (epinde de tine sa ai discernam)ntul potrivit pentru a$i alege pe cei ce vor sa te ndrume. (aca te simti mult prea tul"urat de ceea ce$ti povesteste cineva, daca teama ta se accentuea+a, nseamna ca acest lucru nu ti este "enefic pentru moment. Ceea ce$ti spune persoana respectiva nu e neaparat ceva rau, dar, pur si simplu, momentan nu esti pregatit sa$l nfrunti. (a totul uitarii si, c)nd vei fi n stare s$o faci, o sa afli. %edicii sunt si ei, uneori, niste falsi stap)ni. Rolul lor este acela de a$i a'uta pe oameni si nu de a le conduce viata. Cunosc mai multe persoane care si consulta medicii nainte de a lua orice !otar)re, fie ca e vor"a de plecarea n vacanta, sc!im"area locului de munca sau mutarea ntr$o noua locuinta. Pe un pacient care, n mod vi+i"il, se teme de o sc!im"are, medicul l poate sfatui sa ntreprinda nimic. (aca persoana ar fi avut ncredere n (umne+eul sau interior, n$ar fi cerut parerea medicului si ar fi luat propriile deci+ii.

J@

%edicii au nvatat sa trate+e indispo+itii si "oli, dar nu stiu sa ia deci+ii pentru altii. ncep si ei sa$si dea seama ca latura mentala a fiintei umane este mult mai puternica dec)t cea fi+ica. Constata uneori cu surprindere ca oamenii se vindeca de anumite "oli fara nici o interventie medicala. E linistitor sa ve+i ca tot mai multi medici si sfatuiesc pacientii sa nu mai foloseasca multe medicamente4 5Esti destul de puternic ca sa te descurci singur, fara medicamente6 a devenit o prescriptie curenta n +ilele noastre. Anumite persoane au at)ta nevoie de medicul lor, nc)t la cea mai mica pro"lema alearga sa$i ceara sfatul. Ele nu vor sa$si asume raspunderea pentru propria viata. Ar dori ca ntotdeauna altcineva sa le 5aran'e+e viata6. (aca medicul le spune ca nu au nimic, acesta este acu+at de incompetenta si ele si continua demersurile p)na c)nd gasesc pe cineva care sa le prescrie un remediu4 5&tiam ca sunt "olnava. 0ite, mi$a dat o reteta6. &e ntorc acasa foarte nc)ntate si mult mai sanatoase dec)t la plecare. 0n alt fals stap)n4 medicamentele. .a cel mai mic semn de indispo+itie, iei o pastila4 pentru durerea de cap, pentru nervi, pentru digestie, pentru curatarea ficatului si a intestinelor, una ca sa dormi, alta ca sa te tre+esti: Asta nseamna ca nu$ti iu"esti trupul. /rice medicament are un efect secundar. Corpul se revolta de c)te ori i dai ceva care nu face parte din elementele nutritive naturale. i dai foarte mult de lucru. (e ndata ce iei o pastila oarecare, accepti ideea ca ea ti este stap)n. .asi medicamentele sa$ti conduca viata. (aca esti multumit asa, continua sa$ti iei medicamentele. (aca vrei sa te sc!im"i, e vremea sa devii propriul tau stap)n. -imeni n afara de tine nu$ti poate sc!im"a viata3 ,oala este si ea un fals stap)n. / persoana care e tot timpul "olnava se lasa stap)nita de "oala sa. -u$si da seama ca poate fi propriul stap)n al vietii sale. %ulti cred ca e firesc sa fii "olnav. -u, starea normala a corpului e sanatatea3 0n alt fals stap)n4 moda. (e c)te ori nu ti$ai sacrificat confortul vestimentar pentru a fi n pas cu moda2 Ti$e teama de ce vor spune ceilalti2 %unca poate deveni uneori un fals stap)n. E*ista multi oameni care nu stiu sa se rela*e+e. Toata viata lor este orientata catre munca. %unca i ndruma ncontinuu. C!iar si n clipele li"ere se g)ndesc numai la pro"lemele de serviciu. -iciodata nu sunt n stare s$o lase mai usor, sa se rela*e+e, sa se amu+e ocup)ndu$se de altceva. .ucrea+a I +ile din I. %unca te a'uta sa evolue+i2 ti permite sa devii mai "un, mai pur n interiorul tau2 ti foloseste munca pentru a nvata sa$i iu"esti mai mult pe oameni2 (aca raspunsul este afirmativ, nseamna ca munca are valoare pentru tine. (aca prin ocupatia ta nveti sa iu"esti tot mai mult, stii ca esti pe drumul cel "un. (aca munca ti stap)neste viata, daca o faci numai pentru "ani sau pentru putere, ea nu te a'uta n evolutia spirituala.

JB

0n alt fals stap)n4 superstitiile. Cifra 1@, pisica neagra: ti spun toate astea ceva2 &uperstitiile te fac deseori sa$ti sc!im"i !otar)rile2 Atunci si ele te stap)nesc. (aca stai sa aduni toate lucrurile care au influenta asupra ta, fie si

numai pentru o singura +i, vei constata ca, de fapt, nu mai esti tu cel care ti conduci viata. Falsii stap)ni cei mai puternici sunt orgoliul, frica, sentimentul de vinovatie si "anii. Pro"lema orgoliului a fost tratata pe larg n capitolul precedent? discutiile despre frica si vinovatie vor urma n capitolul 1G. #oi termina acest capitol cu falsul stap)n care diri'ea+a viata unui foarte mare numar de oameni4 "anii. Este evident ca ei au o mare importanta n lumea de a+i. ,anii repre+inta un mi'loc de sc!im" si nu un "un pe care l pose+i. (orinta de a acumula c)t mai mult te face sa o iei pe o cale gresita. /are ar avea sens sa acumule+i aer pentru ca+ul n care ti$ar lipsi2 .a fel se nt)mpla si cu "anii. ,anii sunt o energie ca si electricitatea, apa sau v)ntul. Toate acestea sunt forte create o data cu lumea. ,anii sunt n acelasi timp o energie si o forta. E*ista pretutindeni si pentru toata lumea. &u" o forma sau alta, au e*istat ntotdeauna. n pre+ent, apar su" forma de !)rtii si mone+i. %i'loacele de sc!im" au e*istat mereu cu scopul de a permite procurarea "unurilor materiale. A str)nge "ani de teama sa nu$ti lipseasca este un semn de lipsa de ncredere n aceasta forta divina care furni+ea+a toata energia necesara. Am putea compara "anii cu alta mare sursa de energie4 soarele. (aca pe pla'a sunt trei sau patru sute de oameni care vor sa se "ron+e+e, va fi mai putin2 -u. E destul pentru toata lumea. Este deci important sa$ti dai seama ca "anii repre+inta o energie si, ca orice energie, cu c)t o faci sa se miste mai mult, cu at)t i creste puterea si se multiplica. Acelasi lucru e vala"il pentru multe lucruri din natura. Fiecare sam)nta de gr)u, de rosie etc. utili+ata, pusa n pam)nt, va produce sute de alte spice de gr)u, sute de alte rosii. (aca nu le nsam)nte+i si le ncui ntr$un sertar, ele nu vor da nastere la nimic. E destul de greu sa scapi de nesiguranta financiara. (e fiecare data c)nd ti doresti ceva, primul tau g)nd este4 5C)t ma va costa26. ti vei satisface dorinta numai daca ai "ani suficienti. #e+i cum "anii ti diri'ea+a viata2 Contul tau n "anca este cel care ia !otar)rile pentru tine. (ar, n viata, tre"uie sa faci tocmai contrariul. ei o !otar)re si "anii vor veni dupa aceea.

J;

Priveste putin napoi si aminteste$ti4 pro"a"il ti s$a nt)mplat sa cumperi ceva dintr$un impuls de moment. Ai cumparat pe credit pentru ca nu aveai destui "ani. Ai c!eltuit tot ce aveai pentru ceva care nu era neaparat indispensa"il, dar repre+enta ntr$adevar ceea ce$ti doreai. n ciuda acestor c!eltuieli, ai continuat sa traiesti, nu2 Ti$ai platit datoriile si n$ai ramas fara !rana, nu$i asa2 #e+i, p)na la urma ai reusit sa platesti totul. Priveste n 'urul tau. C)nd faci cumparaturi, alegi alimentele cu pret redus2 Pretul te determina sa cumperi ce vei m)nca n aceasta saptam)na2 -u vreau sa spun ca tre"uie sa eviti alimentele ieftine. (aca ti planifici sa cumperi articole carora le cunosti reducerea, ar fi "ine sa iei o cantitate mai mare, mai ales daca sunt lucruri de care ai nevoie. #or"esc mai cur)nd despre persoanele care renunta la

ceea ce si$ar dori pentru ca pot cumpara o alta marca de produse la un pret mai sca+ut. Cumpara astfel c!iar si ceea ce nu le place. au lucrurile de care au ntradevar nevoie numai daca sunt cu pret redus3 .e prefera pe acestea, c!iar daca sunt de calitate inferioara. Cre+i ca nu meriti sa primesti tot ce e de "unacalitate2 nseamna ca imaginea pe care ti$o faci despre tine nu$i va ncura'a pe ceilalti sa ai"a o parere prea gro+ava despre tine. -u te gra"i acum sa$ti cumperi un castel pe malul marii sau un %ercedes. ncepe prin a c)stiga mici victorii n fiecare +i. (aca vrei sa cumperi fructe "une, dar pretul te face sa e+iti, o"serva toata valoarea pe care o ai. #ei vedea ca, treptat, totul se va sc!im"a. Cu c)t faci mai mult sa circule energia "anilor tai, cu at)t mai mult vei primi. Rostul "anilor e sa circule, nu sa fie pusi deoparte. (aca, n loc sa pleci n vacanta, preferi sa$i pastre+i pentru eventualitatea ca ti se va nt)mpla vreo nenorocire, g!ici ce ti se va nt)mpla4 o nenorocire3 /mul vrea sa ai"a ntotdeauna dreptate, asa ca face totul n acest sens. (e cele mai multe ori, c)nd ti se nt)mpla ceva, esti tentat sa spui4 5A!3 Am facut "ine ce$am facut3 &tiam ca o patesc ceva36. .asa$l deoparte pe 5n ca+ ca:6 si pleaca linistit n vacanta. 0ita fra+a4 5ce$o sa fac daca mi se nt)mpla ceva rau26. &pune mai degra"a4 5(a, o sa plec n vacanta si, daca va fi sa se nt)mple ceva, o sa vad eu atunci ce e de facut6. Asa se va si nt)mpla. Pro"lemele legate de masina sunt imprevi+i"ile, nu2 Totusi, vei reusi s$o repari sa fi re+ervat "ani special n acest scop. Ai reusit sa pui lucrurile cap la cap, nu2 Cei mai multi oameni nu$si definesc "ine prioritatile. (aca si dau seama ca televi+orul e ntr$o stare mult prea 'alnica pentru a mai fi reparat, se vor gra"i sa cumpere altul. #or gasi ei un mi'loc de a$l plati3 /are a avea un televi+or e ntr$adevar o necesitate pentru tine2 &tim cu totii ca nu, dar c)nd ai !otar)t ca vrei ceva cu orice pret, l o"tii. &unt multi oameni interesati de cursurile de la Centru. (ar, cum afla pretul, e*clama4 5E mult mai scump dec)t ma asteptam36. Printre ei sunt persoane gata sa c!eltuie mii de dolari pentru a$i a'uta pe cei aflati n nevoie, dar c)nd e vor"a de ei, se g)ndesc ca nu valorea+a nici c)teva sute de dolari: si poate ca astfel reusesc sa$si transforme viata, sa scape de stres, de temerile si "olile lor, pentru a cunoaste, n sf)rsit, adevarata fericire3 A spune ca nu merita osteneala ti provoaca de multe ori pro"leme. ata un

JF

e*emplu4 c)nd cumperi un cadou pentru cineva, nu alegi ceea ce ti$ar placea sa primesti tu2 (eci, altii sunt mai importanti si merita sa primeasca mai mult dec)t tine2 /"serva cu multa atentie ce influenta au "anii asupra vietii tale. Cu c)t mai mult te lasi stap)nit de ei, cu at)t ti va fi mai greu sa cunosti fericirea si pacea interioara. (e ndata ce vei reusi sa$i stap)nesti, vei o"serva ca apar numeroase sc!im"ari. (aca esti ncredintat ca 5ntotdeauna culegi ce ai semanat6, o sa$ti de+valui un mic secret. Trimite n g)nd urari de prosperitate tuturor celor care$i cunosti. 0rea+a$le sa ai"a c)t de multi "ani vor. Astfel vei pune at)t de multa energie n miscare, nc)t si tu i vei c)stiga mult mai repede dec)t n ca+ul n care te$ai g)ndit numai la tine. Evident ca societatea actuala nu favori+ea+a g)ndurile po+itive. &copul acestei carti nu este acela de a sc!im"a ntreaga lume din 'urul tau, ci de a sc!im"a modul tau de a g)ndi. -u te lasa influentat de ceilalti. E c!iar mai "ine sa nuvor"esti cu nimeni despre noua ta !otar)re n ce priveste "anii. ncepe prin a lucra n interior, pune$ti ncetul cu ncetul !otar)rile n practica si oamenii vor ncepe treptat sa$si dea seama de sc!im"are. -u e ca+ul sa$ti de+valui g)ndurile nimanui. &$ar putea ca credinta si forta ta interioara sa nu fie nca suficient deputernice pentru a face fata criticilor. n acelasi timp, tre"uie sa accepti ca fiecare si e*prima propriul adevar, c!iar si prin critica. Crede n el tot at)t de mult cum cre+i si tu n al tau. (aca ai decis sa ai o atitudine po+itiva fata de "ani si sa i stap)nesti, fa$o fara g)ndul ascuns de a$i influenta si cei din 'urul tau. -u tre"uie sa cauti sa o"tii consimtam)ntul tuturor. C)nd ei vor fi pregatiti sa$si sc!im"e atitudinea, o vor face la timpul si la locul potrivit. Fiecare si urmareste propria evolutie. C)nd ti$ai c)stigat fericirea si pacea interioara, nu e ca+ul sa o strigi n gura mare pe strada. Acestea sunt lucruri care se simt. /amenii din 'urul tau le vad, si le simt. C)nd vei a'unge sa stap)nesti "anii, vei avea mereu un surplus, platindu$ti, n acelasi timp, toate lucrurile de care ai nevoie. -u vei face economii din frica. Pur si simplu, vei avea niste "ani n plus. (upa cum ai constatat, e*ista o multime de falsi stap)ni. &unt sigura ca poti sa gasesti si mai multi3 .a finalul acestui capitol, te sfatuiesc sa$ti faci o lista cu toti falsii stap)ni din viatata. /"serva care din ei are mai multa influenta asupra ta. n urmatoarele trei +ile, seara, notea+a$ti ce anume te$a influentat mai mult n cursul +ilei. -u trece mai departe nainte de aceasta etapa. Fii atent la "ani, frica, astrologie, medicamente etc. Cine ti stap)neste viata2 #ei a'unge la un nivel de constiinta mai ridicat si totul n viata ta va fi mai "ine. Afirmatia pentru urmatoarele +ile4 &0-T & -70R0. &TAPL- A. # ET %E.E, % (A0 &EA%A CA, 7L-( -(, CREEC. (E# - CEEA CE 7L-(E&C. A&TFE., FER C REA, PR/&PER TATEA, (RA7/&TEA & AR%/- A %EA (EP -( -0%A (E 7L-(0R .E %E.E.

JI

CAP T/.0. 1I -ECE& TAT .E C/RP0.0 %E-TA. ata cele sapte necesitati fundamentale pe care fiecare om tre"uie sa le ofere corpului sau mental. (aca uiti sa raspun+i acestor nevoi, acest lucru va avea efecte importante la nivel fi+ic, psi!ic sau emotional. Prima, n ordinea importantei4 adevarul. -u e neplacut sa simti, ca se profita de tine prin minciuna2 &upraconstiinta ta, eul tau interior, reactionea+a n acelasi fel si c)nd te minti pe tine nsuti. &en+atia e la fel de neplacuta. Asculta$te cum vor"esti c)nd te adrese+i altora. A marturisi ca 5asta nu ma deran'ea+a deloc6 indica tocmai contrariul. (aca nu te$ar fi deran'at ceea ce povestesti, nici macar nu te$ai fi g)ndit sa o spui. (e ndata ce afirmi ca 5asta nu ma deran'ea+a6, simti ca n interior te deran'ea+a cu adevarat, astfel ai fi uitat cu siguranta. Asa ca fii sincer cu tine nsuti3 (upa cum intentionam la nceputul acestui volum, adevarul este calea eli"erarii. El te a'uta sa evolue+i, sa urci n corpul tau superior. A fi sincer nseamna sa nu faci diferenta ntre a g)ndi, a spune si a face. Ti se nt)mpla uneori sa te g)ndesti la cineva dar nu$i poti de+valui g)ndurile tale2 Tre"uie sa$ti mpartasesti g)ndurile. -u se pune pro"lema de a spune tuturor tot de g)ndesti? dar, c)nd ti se cere parerea, tre"uie sa spui adevarul. #or"ele si g)ndurile tale tre"uie sa fie identice. C)nd ai ceva de facut, actionea+a n functie de ceea ce ai g)ndit si ai spus. (reptatea este si ea un aspect al adevarului. (e multe ori o nedreptate te face sa te cutremuri, nu$i asa2 Te aduce ntr$o stare de indispo+itie. (aca ve+i o mama care se poarta ntotdeauna nedrept cu copilul sau si l umileste ncontinuu, ti se face mila de el. Acelasi lucru se nt)mpla c)nd esti nedrept cu tine nsuti. &upraconstiinta, sufletul tau, nu se simte "ine. ti cree+i o mare pro"lema interioara. C)nd nu esti sincer cu tine nsuti, corpul tau vor"este, transmit)ndu$ti mesa'e care pot afecta regiunea g)tului si ntregul sistem respirator. A doua necesitate4 individualitatea. ndividualitatea nseamna a fi tu nsuti si nu ceea ce$ti nc!ipui ca ceilalti asteapta de la tine. -u tre"uie sa te mai g)ndesti la 5Ce$or sa spuna, ce$or sa faca, ce$or sa creada unii despre mine6. Felul n care se m"raca tinerii de asta+i este un frumos e*emplu de individualitate. Ei striga 5A'utor, lasati$ma sa fiu eu nsumi36. Tinerii au nevoie de mai mult spatiu personal ca niciodata p)na acum. &e sufoca la ideea ca parintii ncearca sa$i forme+e dupa imaginea lor sau a celor care si$ar fi dorit sa fie, dar n$au ndra+nit. Tinerii cunosc si resimt mult mai profund legile fundamentale ale naturii. Au

JJ

propriul lor mod de a$si afirma individualitatea. Cel caruia i lipseste aceasta

calitate si actionea+a mereu dupa dorintele altora risca sa ai"a pro"leme respiratorii si alergii. A treia necesitate4 respectul. E foarte important sa$i respecti pe ceilalti si sa te respecti pe tine nsuti. &tii c)t e de suparator c)nd cineva 8parinte, profesor, patron, politist9 face a"u+ de autoritate. Te simti tul"urat c)nd tre"uie sa acor+i respect cuiva, dar stii ca el nu tre"uie sa ai"a aceeasi atitudine fata de tine. / po+itie ce acorda autoritate nu antrenea+a automat o lipsa de respect fata de altii. Respectul este primordial pentru fiinta umana. (aca nu esti respectat, aminteste$ti ce ai semanat. Respecti cu adevarat parerile si ideile celorlalti, felul lor de a vedea lucrurile2 Ai dori sa sc!im"i anumite persoane din antura'ul tau2 A ncerca sa sc!im"i pe cineva e o lipsa de respect fata de persoana n cau+a. Aceste trei necesitati sunt la fel de importante pentru corpul mental cum e aerul pentru corpul fi+ic. (e aceea e "ine sa stii sa le recunosti pentru a evita astfel alergiile, afectiunile respiratorii si pro"lemele generate la nivelul g)tului. A patra necesitate4 siguranta. %ulte persoane cred ca siguranta nseamna un cont n "anca, un loc de munca ce ofera mai multe avanta'e sociale, o casa frumoasa, "unuri materiale si c!iar a avea un partener de viata. Toate acestea nu repre+inta dec)t o falsa siguranta? este ceea ce numim a te simti "ine n nesiguranta ta. Adevarata siguranta estepacea interioara nascuta din convingerea ca nu ai de ce sa te temi. nseamna sa stii ca, orice s$ar nt)mpla, ai n interiorul tau tot ce$ti tre"uie, toate resursele necesare pentru a face ceea ce vrei si pentru a sc!im"a ceea ce nu e "ine. E*ista o solutie pentru orice fiindca, n viata, nu ne confruntam cu pro"leme, ci cu e*periente. Tre"uie sa stii ca poti face fata oricarei situatii. Ai tot ce$ti tre"uie, la fel ca toti ceilalti. &ingura diferenta consta n modul de e*primare. -esiguranta da nastere la numeroase pro"leme fi+ice cum ar fi durerile din partea inferioara a stomacului si din regiunea lom"aro$sacrala. Teama de viitor afectea+a oc!ii, "ratele, picioarele si sistemul nervos. (aca acor+i o prea mare importanta "anilor sau ti$e teama sa nu$ti lipseasca, va fi afectat nervul sciatic. %ulti oameni care se simt n nesiguranta ti musca interiorul gurii. Toate sunt mesa'e ale corpului care ti spune ca frica ta nu are nici un rost. A cincea necesitate4 pro"itatea. Pro"itatea nseamna sinceritate a"soluta. Ce simti fata de cineva care nu$si ndeplineste o"ligatiile si anga'amentele, care nu$si tine nici o promisiune2 Acelasi lucru e vala"il si n ce priveste sinceritatea fata de tine nsuti. / persoana care g)ndeste sau actionea+a n mod necinstit are pro"leme la nivelul sistemului digestiv4 indigestie, diaree si tul"urari n functionarea ficatului. (aca se simte vinovata ca urmare a necesitatii sale, apare pericolul unor accidente. Rasuflarea ur)t mirositoare e provocata de g)nduri indecente pe care, na$i vrea sa le de+valui nimanui. Persoana respectiva se simte oarecum murdara n interior. %irosul neplacut e un semnal al supraconstiintei care$i atrage atentia ca g)ndurile pe care le are despre ea nsasi nu$i sunt "enefice.

JG

A sasea necesitate4 ndrumarea. 0neori simtim nevoia sa stim ca cineva are nevoie de noi, ca suntem capa"ili sa ndrumam si sa a'utam pe cineva n viata. E o necesitate a fiecarui om. Este ntoarcerea la perfectiunea divina4 aceea de a fi de a'utor celorlalti. (e multe ori nsa o interpretam gresit. A lua deci+ii n locul altora nu nseamna a$i ndruma. A ndruma nseamna a da un sfat fara sa te astepti la nimic n sc!im". Celalalt este li"er sa$l accepte sau sa$l refu+e. &a a'uti si sa$i ndrumi pe ceilalti e o necesitate importanta a corpului tau mental, dar aminteste$ti mereu ca un sfat pe care nu ti l$a cerut nimeni nu este niciodata apreciat. -u ne place ca cineva sa se amestece n tre"urile noastre. (aca ar+i de nera"dare sa$i dai un sfat interlocutorului tau, asigura$te mai nt)i ca acesta vrea sa$l primeasca. (aca nu doreste sa stie parerea ta, nu ai altceva de facut dec)t sa accepti situatia. (aca, din contra, doreste a'utorul tau, i$l acor+i dar fara sa astepti ceva n sc!im". Este un dar pe care i$l faci, deci acesta l va folosi asa cum crede de cuviinta. A da un sfat pe care nu ti l$a cerut nimeni sau a te astepta la ceva n sc!im" nu e dec)t un consum inutil de energie. ti c!eltuiesti energia si ce primesti n sc!im"2 (aca sperantele tale nu primesc un raspuns, te simti frustrat, de+amagit, c!iar m)nios. (aca ti se raspunde, asta nu face dec)t sa$ti !raneasca orgoliul. Cineva care se crede lipsit de orice valoare, care e convins ca nimeni nu are nevoie de el, nici de sfaturile sale, va avea pro"leme legate de eliminarea pe cale renala sau intestinala. (aca simte ca de multe ori oamenii profita de pe urma sa, va suferi si de artrita. n general, e vor"a de o persoana care vrea sa ndrume pe toata lumea, dar asteapta mereu ceva n sc!im". (e aici sen+atia ca ceilalti profita de ea. /amenii care se cred lipsiti de valoare sufera de multe ori de singuratate. A saptea necesitate4 ratiunea de a fi. Te g)ndesti n fiecare +i sa te scoli pentru a reali+a ceea ce ai de facut2 Te simti m)ndru sa povestesti despre munca ta, despre ocupatiile tale cotidiene2 / faci cu entu+iasm2 ti place sa mpartasesti altora ceea ce faci2 Ai o ratiune de a fi, un scop n viata2 .ipsa unui scop n viata provoaca aceleasi simptome ca si cele aparute la nivelul e*plorarii c)nd nevoile corpului fi+ic nu sunt satisfacute. Poate fi afecta tot ce e n legatura cu simturile. 0n alt semnal revelator4 anemia sau sen+atia unei mari lipse de energie. ti sugere+ sa termini acest capitol cu un e*amen de constiinta. &crie pe o foaie de !)rtie toate nevoile corpului tau mental si o"serva care dintre ele au fost negli'ate. Aceasta te va a'uta sa ntelegi pre+enta insatisfactiei tale interioare. (epinde numai de tine sa$ti !ranesti corpul mental asa cum tre"uie. Acestea

G<

sunt necesitati fundamentale pentru fiecare om. -ici tu nu faci e*ceptie de la regula. &crie ce !otar)re ai luat si o"serva n +ilele urmatoare daca te straduiesti s$o ndeplinesti. &a devii constient e important, dar e numai 'umatate din drumul

pe care$l ai de parcurs. -umai actiunile tale te vor conduce spre ndeplinirea scopului propus. ata afirmatia4 %$A% K/TARLT &A RE&PECT -E#/ .E C/RP0.0 %E0 %E-TA. & A&TFE. % RE7A&E&C &A-ATATEA %E-TA.A.

Partea a patra A&C0.TAREA C/RP0.0 E%/T /-A. CAP T/.0. 1J EPP %AREA E%/T ./R ata un capitol pe care, desigur, l asteptai cu nera"dare. (e vreme ce ai pus multe lucruri n practica de c)nd ai nceput sa citesti cartea, ti va fi usor sa e*primi o emotie ntr$un mod corespun+ator. n primul r)nd, ce este o emotie2 / emotie este o tul"urare, o agitatie trecatoare provocata de ceva din interior. 0n efect al unei cau+e e*terioare. %a'oritatea emotiilor si au sursa n sperantele noastre. Apar n noi pentru ca nu stim sa iu"im. .u)ndu$si forta din afara, emotia epui+ea+a 5do+a6 noastra de energie. (ragostea vindeca si ura distruge3 Emotiile nascute din ura sf)rsesc prin a$si distruge stap)nul. Ce nseamna 5a e*prima6 o emotie2 ata o ntre"are importanta. 0nele persoane m$au a"ordat, de multe ori, pentru a gasi un raspuns la urmatoarea pro"lema4 50rme+ o terapie de ani ntregi. %i se spune sa$mi e*prim emotiile, fara sa se specifice ce nseamna asta. -$a stiut nimeni sa ma lamureasca. Tre"uie sa pl)ng, sa urlu, sa sparg farfuriile2 Ce tre"uie sa fac26. Acesta e motivul care m$a determinat sa pun la punct o metoda care a dat re+ultate. / emotie pe care nu stii s$o stap)nesti se va repeta n mod constant n situatii similare. &a luam e*emplul unui sot care are o"iceiul de a$si umilii sotia n fata ntregii familii. (aca ceva i displace, va alege momentul c)nd e adunata ntreaga familie pentru a i$o spune. &otia traieste o emotie. n sufletul ei se simte furioasa si se ntrea"a de ce sotul nu i vor"este atunci c)nd sunt singuri, numai ei doi. (aca i face o scena la ntoarcerea lui acasa, asta nu o a'uta cu nimic. &otul va continua sa se poarte la fel si ntreaga situatie se va repeta. -u simti ca adeseori revin n viata ta emotii din tinerete sau din adolescenta, fiindca n$ai

G1

gasit o cale potrivita pentru a le e*prima2 ata mai multe moduri de a e*prima emotiile. Pro"a"il te vei recunoaste ntr$unul din aceste e*emple. 0n mod nt)lnit foarte des4 acela de a m)nca sau "ea din cau+a unei emotii. Credem ca o gustare "una ne va ridica moralul. Ca si ng!itirea de pilule pentru nervi, drogarea, privitul la televi+or, mersul la film, dormitul, o "aie calda: ata diferite moduri de a ne manifesta, diferite reactii provocate de furie4 unii se asea+a pe un scaun si reflectea+a, astept)nd momentul potrivit pentru a clarifica situatia cu persoana n cau+a. Altii fumea+a. 0nii prefera sa ignore totul si$si na"usesc furia ca si cum nu s$ar fi nt)mplat nimic. Altii pl)ng. Fac curat, mesteresc c)te ceva prin casa sau, pur si simplu, stau m"ufnati. 0nii si vor consuma energia fac)nd sport uneori violent, n vreme ce altii l vor acu+a pe cel cu care s$au certa, direct sau la telefon.

Anumite persoane vor r)de, pretin+)nd ca n$au fost afectate cu nimic. #or spune4 5/ sa$l iert. .a urma urmei, nu e vina lui, nu stie ce spune6, refu+)nd astfel sa$si asume vreo responsa"ilitate. 0nul din modurile cel mai des nt)lnite de a reactiona la suparare consta n a merge sa te pl)ngi unei terte persoane4 unii sunt specialisti n a$si deserta sacul n fata altcuiva3 E*emplu4 sotia vine acasa de la serviciu si$i povesteste sotului tot ce nu i$a mers "ine n +iua respectiva, e*prim)ndu$si astfel proasta dispo+itie datorita discutiilor cu seful sau cu o colega. Proced)nd astfel, nu face dec)t sa tul"ure relatia dintre ei. -imeni nu are nimic de c)stigat vor"ind astfel sau ascult)nd pe altcineva. Femeia care si varsa nervii asupra sotului astept)nd ceva de la el. dupa ce trece n revista toate pro"lemele, vrea sa fie consolata si doreste sa i se dea dreptate. C)nd el raspunde asteptarilor tale, ea se simte satisfacuta4 5A!, ce "ine e savor"esc cu tine. ntotdeauna stii cum sa ma calme+i6. A re+olvat oare pro"lema care o fram)nta2 Ce a facut, de fapt2 A apelat la energia sotului ei. Cu timpul, el va simti cum se goleste de energie si, n cele din urma, asta va distruge relatia dinte ei. #a avea tot mai putin c!ef sa comunice cu ea fiindca nu e*ista un sc!im" de energie. Aceeasi situatie poate sa apara ntre prieteni. Cel care vor"este se va umple de energie, dar do+a nu e dec)ttemporara. n +ilele urmatoare o va lua de la capat cu altcineva care e dispus sa$i asculte neca+urile. #ictima care ndura sau tolerea+a acest mod de manifestare nu are nimic de c)stigat, fiindca se lasa golita de toata energia sa. E*ista o solutie. %ai nt)i, sa asculti politicos si ra"dator persoana n cau+a. .a sf)rsit, i spui4 5Acum, spune$mi ce$ai de g)nd sa faci ca sa$ti re+olvi pro"lema26. ti va raspunde4 5Ce vrei sa fac2 -u am de ales, nu sunt eu de vina, asa canu e nimic de facut6. Atunci i e*plici cu delicatete ca nu te interesea+a sa$l asculti vor"ind despre pro"lemele sale, pentru ca de fapt acestea i fac placere. (aca nu vrea sa faca nimic ca sa le re+olve, nseamna ca nca nu$i sunt de a'uns. i place sa ai"a pro"leme, adica le !raneste prin g)ndurile sale, le da energie si ele se amplifica n mod automat.

G>

Pro"a"il te va socoti dur si nedrept. &au poate ca, dimpotriva, va fi suficient de socata pentru a$si da seama ca e timpul sa faca ceva cu viata sa. (aca se folosea de tine numai pentru a se 5racori6, te va lasa n pace si va recurge la altcineva. Tu ti$ai pastrat energia, nu ai pierdut nimic. Asta e diferenta ntre a mpartasi emotiile cu cineva si a 5i le v)r pe g)t6. C)nd ncerci sa te simti mai "ine vor"ind despre pro"lemele tale, pur si simplu, sa scapi de ele pas)ndu$le altcuiva. n sc!im", a mpartasi o pro"lema cu cineva nseamna a povesti tot ce ni s$a nt)mplat sau ce ni se nt)mpla npre+ent cu scopul de a gasi o solutie pentru a remedia situatia. mpartasindu$ne pro"lemele, nu asteptam nimic de la celalalt. (e aceea, e foarte important ca doi parteneri de viata sa nvete sa$si mpartaseasca orice "ucurie si orice suparare din viata lor ca doi prieteni. Aceasta presupune sa$ti asumi raspunderea pentru tot ce ti se nt)mpla. (upa cum ai constatat, e*ista multe feluri de a e*prima o emotie. Cele mai relesunt situatiile n care nu faci nimic, pretin+)nd ca nu te deran'ea+a. n acest fel, ti 5ng!iti6 emotiile, le ascun+i undeva n ad)ncul tau. (e multe ori au+im vor"e de genul4 5-$o sa ma co"or ntr$at)t nc)t sa$i spun cam$a nfuriat6. 5ng!itirea emotiilor6 poate duce la un e*ces de greutate si antrenea+a automat si alte deficiente fi+ice. &e spune ca 5"oala6 finala a emotiilor na"usite este cancerul. Emotiile ascunse multa vreme n tine sf)rsesc prin a e*ploda, ceea ce provoaca si 5e*plo+ia6 celulelor corpului tau. (aca pl)ngi, tipi, pleci la plim"are sau te apuci sa faci sport e de'a mult mai "ine dec)t sa$ti na"usi sentimentele A e pur si simplu o anumita forma de e*primare. ti sugere+ un mod prin care sa$ti e*primi emotiile. /data ce vei fi facut acest e*ercitiu A cu adevarat, din toata inima A, nu vei mai fi afectat de emotii, c!iar daca n viata ta apare o situatie a"solut identica. #ei constata ca situatia e aceeasi, dar emotiile nu mai apar. E minunat, nu$i asa2 Te poti de"arasa de toate emotiile neplacute pe care le traiesti nca din tinerete. n primul r)nd, este foarte important sa identifici emotia, sa stii ce se nt)mpla. E vor"a de vinovatie, frica, furie, de+amagire, frustrare, neliniste, ranc!iuna, agresivitate2 /ricare ar fi emotia respectiva, e suficient sa o identifici. A doua etapa e ceva mai dificila. Este vor"a despre a$ti asuma raspunderea pentru ceea ce simti. &a accepti ca tu esti cel care ti$ai provocat aceasta emotie. Te$ai lasat influentat din e*terior, de ceea ce ai va+ut sau au+it, c)nd de fapt ai fi putut avea o atitudine total diferita. E*emplu4 te nt)lnesti cu una din prietenele tale cele mai "une, care e m"racata cu o roc!ie noua. Privind$o, nu te poti mpiedica sa constati ca nu$i vine deloc "ine culoarea. (upa parerea ta, o face sa arate mult mai n v)rsta si tenul i paremai sters. ti spui n sinea ta4 5Ar tre"ui sa$i fac un serviciu si sa$i spun ca nu$i vine "ine culoarea asta. -$ar tre"ui sa$ti mai ia asemenea roc!ii. Tre"uie sa$i spuna cineva. Cred ca nu$si da seama6. (eci te !otarasti sa fii sufletul carita"il care s$o a'ute.

G@

Prietena ta are trei posi"ilitati. Prima4 sa$ti multumeasca. 5Frumos din partea ta ca mi$ai spus. E prima data c)nd mi cumpar ceva de culoarea asta. Ti$a tre"uitmult cura' ca sa te ncumeti sa mi$o spui. ti multumesc pentru parerea ta sincera6. Astfel se "ucura n urma deci+iei tale de a$i spune adevarul alta reactie4 prefera sa ram)na neutra. 5Ei "ine, e dreptul meu sa$mi placa sau nu o culoare6. &i astfel nu va tine cont de parerea ta. n cea de$a treia varianta, se nfurie si$si spune n sinea ei4 5-ici nu i$am cerut parerea, de ce mi spune asemenea lucruri2 Eu n$am ntre"at$o nimic3 C)nd o sa apara o oca+ie: o sa$mi iau revansa4 o sa$i spun n fata ce nu$mi place la ea36. .u)nd n considerare al treilea e*emplu, fie ca furia a fost sau nu e*primata, tre"uie sa gasim cau+a. Ce a provocat aceasta emotie2 Comentariile sau felul n care au fost interpretate2 Toate emotiile au aceeasi sursa4 g)ndirea. -iciodata nu sunt de vina ceilalti. -iciodata. Fara e*ceptie. Potrivit legii responsa"ilitatii, tu singur esti raspun+ator de emotiile tale. &a revenim la e*emplul sotului care$si umileste nevasta n fata rudelor. Femeia ar avea o atitudine total diferita daca si$ar asuma raspunderea propriilor emotii. Ar tre"ui sa ncerce sa$l priveasca altfel pe sotul sau4 5,ietul om, pro"a"il ca$i este frica de mine daca nu e n stare sa mi$o spuna c)nd suntem singuri. Cum ma port cu el2 Ce atitudine am fata de el, de vreme ce$l nfricose+ asa de multnc)t nu ndra+neste sa$ mi spuna parerea lui2 /are sunt prea autoritara2 l ascult cu adevarat c)nd mi spune ceva, sau ma gra"esc sa$i impun parerea mea26. (aca$ti asumi raspunderea de a culege ce ai semanat, vei privi situatia dintr$un punct de vedere complet diferit. (aca e o situatie care apare n mod curent n viata ta, ntrea"a$te ce anume din atitudinea ta provoaca aceasta reactie la sotul tau. E mai "ine sa$ti asumi raspunderea dec)t sa te nfurie felul lui de a reactiona. #ei constata ca de multe ori ncerci sa$l sc!im"i si s$a nt)mplat sa$l critici n fata altor persoane, c!iar n a"senta sa. Atitudinea pe care o are repre+inta felul sau de a$si reclama spatiul vital. &e simte sufocat de atitudinea taautoritara. n acelasi timp, nu e foarte constient de asta, de aceea se lasa dominat de instinctul de supravietuire. (e fiecare data c)nd simte nevoia sa te critice, el vrea de fapt sa spuna4 5-u vreau dec)t sa$mi recapat spatiul vital. &imt ca ma sufoc36. -u o face cu rautate. Pentru tine, acesta e numai un semnal care te averti+ea+a ca ai intrat n spatiul altcuiva. El ncearca deci sa si$l recapete. Asum)ndu$ti responsa"ilitatea, emotiile tale se vor risipi ncetul cu ncetul. Furia pe care o simti fata de sotul tau dispare. /"serv)ndu$l mai atent, l vei vedea n cu totul alta lumina. A treia etapa presupune sa te duci sa vor"esti cu persoana n cau+a. (aca tiai acceptat raspunderea cu toata inima, aceasta etapa nu e necesara. Totusi, eu te sfatuiesc sa o pui n practica tocmai pentru a verifica daca ai actionat cu inima si nu cu mintea. Foarte putini oameni detin notiunea de responsa"ilitate totala. (e aceea, la prima ncercare, esti tentat sa spui ca ai actionat cu adevarat cu inima, c)nd de fapt mintea e cea care te$a ndrumat. -u serveste la nimic sa te minti pe tine nsuti.

GB

ata, cu privire la situatia de care povesteam mai sus, o modalitate de a tee*prima. (eci, te ntorci acasa mpreuna cu sotul. i e*plici ce ai simtit n cursul serii c)nd te$a umilit si clipele de furie ndreptate mpotriva lui. (upa ce te$ai g)ndit "ine, ti$ai dat seama ca ai tendinta sa intri n spatiul sau si de multe ori ncerci sa l sc!im"i. Acum ntelegi ca atitudinea lui era o ncercare de a$si recapata drepturile. -u te$ai g)ndit la asta p)na acum. Astfel e*primi tot ce$ai trait. E important sa o faci numai dupa ce ti$ai asumat ntreaga responsa"ilitate. (aca nu te cre+i raspun+atoare de supararea ta, cuvintele tale vor repre+enta mai cur)nd o acu+atie dec)t o mpartasire a sentimentelor. (aca i vor"esti astfel4 5#reau sa$ti spun ca m$am simtit frustrata si foarte suparata c)nd m$ai umilit asa de tare fata de toata lumea6, se va simti acu+at. Tot asa se va simti si daca i$ai spune4 5/ sa ncerc sa nu ma mai supar, pro"a"il ai tu motivele tale6. #a ntelege ca esti furioasa din vina lui. -umai de sar putea sc!im"a si sa ncete+e sa te mai umileasca n fata ntregii familii3 (aca s$ar sc!im"a, ai fi mai fericita si nu te$ai mai supara pe el: 0n vec!i prover" spune4 5Cu c)t te tii mai tare pe po+itii, cu at)t ti se opune o mai mare re+istenta6. Cu c)t vrei sa$l sc!im"i, cu at)t situatia se va repeta. Fara ndoiala, ti va promite ca nt)mplarea nu se va mai repeta, dar cur)nd te vei gasi din nou n aceeasi situatie. (upa c)te cred eu, mi'locul cel mai eficient este sa fii cinstit cu tine nsuti si sa accepti ca tu esti cea care, prin atitudinea ta, o determini pe cea a sotului tau. .egea responsa"ilitatii ne nvata sa acceptam ca tot ce ni se nt)mpla e rodul faptelor si g)ndurilor noastre. Printr$o practica cotidiana perseverenta, vei a'unge sa$ti asumi aceasta responsa"ilitate. &tap)nirea emotiilor cere enorm de mult e*ercitiu. Cunosc foarte putini oamenicare pot spune ca n$au nici o emotie ntr$o +i sau alta. ncearca sa$ti imagine+i o situatie n care cineva se apropie de tine si$ti vor"este despre sentimentele pe care le$a trait n urma a ceea ce i$ai spus si cum si$a dat seama ca elEea e singura raspun+atoare. Aceasta discutie imaginara te va face sa te apropii mai mult de persoana n cau+a. (e aceea e "ine sa$ti e*primi orice emotie3 (aca traiesti un sentiment de furie si reusesti sa$l stap)nesti, sum)ndu$ti raspunderea, e foarte "ine, dar daca nu$l e*primi fata de persoana n cau+a, pier+i o oca+ie ideala de a$ti e*prima dragostea? aceasta ar crea o legatura puternica ntre voi, fie ca e vor"a de un cuplu, de prieteni sau de parinte si copil. C)nd, odata responsa"ilitatea asumata, apare o situatie asemanatoare, nu vei mai trai sentimentul de m)nie si frustrare. Aceasta nu va mai reveni. #ei o"serva ca, pe masura ce te eli"ere+i de emotii, dispar si vec!ile tale suparari, poate ai avut anumite sentimente fata de fratii, surorile, prietenii tai, sentimente pe care le$ai pastrat n tine multa vreme si n$ai ndra+nit niciodata sa le e*primi. Ai tinut totul n tine, cre+)nd ca ei erau singurii raspun+atori. (epinde numai de tine sa ncete+i sa$ti mai na"usi emotiile, sa$ti asumi responsa"ilitatea lor si sa le e*primi fata de cine tre"uie. #ei simti nu numai o sc!im"are interioara, ci si una fi+ica. Talia ta se va su"tia, c!iar daca esti de'a su"tire. Centrul emotiilor este situat ntre inima si om"ilic. (e aceea talia se ngroasa cu v)rsta, at)t la femei c)t si la "ar"ati. Totusi, s$a constatat ca fenomenul e mai vi+i"il la "ar"ati. Ei si 5ng!it6 deseori emotiile. Printre miile de persoane care au nvatat sa$si stap)neasca emotiile, am va+ut

G;

produc)ndu$se sc!im"ari radicale. 0nii au pierdut o grosime de aproape F degete din 'urul taliei n decurs de doua sau trei luni. Au fost si persoane care n$ au pierdut din greutate, dar si$au su"tiat talia n mod vi+i"il n numai I saptam)ni 8durata unei sesiuni de cursuri la Centrul 5Asculta$ti corpul69. E usor sa constati ca acesti oameni sunt pe cale sa se eli"ere+e de toate vec!ile emotii pastrate n ei multa vreme. Astfel, ei ncearca, n acelasi timp, sa se vindece de unele "oli aparute n urma emotiilor na"usite. &e poate spune despre ei ca au gasit antidotul cancerului. C)nd nveti sa$ti e*primi emotiile pe masura ce ele apar, te asiguri ca nu vie mai avea niciodata de ce sa$ti faci gri'i. (ar asigura$te ca o faci cu inima si nu cu mintea. -u vei avea nimic de c)stigat daca nu esti sincer cu tine nsuti. #ei sti singur daca o faci cu inima numai n momentul n care vei vor"i cu persoana n cau+a. (aca speri ca si va sc!im"a felul de a fi n urma a ceea ce i$ai povestit, e nca mintea cea care te ndruma. -u$ti asumi n totalitate raspunderea pentru emotiile tale. C)nd accepti, nu ta mei deran'ea+a nimic la celalalt, c!iar daca situatia se repeta, c!iar daca nu esti mereu de acord cu el. Ce usurare3 Alt e*emplu4 sa presupunem ca te deran'ea+a usile desc!ise ale dulapului. Te simti foarte nervos, c!iar furios, c)nd cineva din familie lasa usile de la dulap desc!ise. C)nd, n sf)rsit, ti dai seama ca e vor"a numai de un detaliu "anal n viata de +i cu +i si ca, n fond, nu prea contea+a pentru tine, pentru viata ta, daca usile sunt desc!ise sau nc!ise, ti spui4 5Eu sunt cel care doreste sa fie nc!iseusile de la dulap. n consecinta, eu tre"uie sa le nc!id6. (in acel moment, nu mai traiesti nici o emotie. 0sile desc!ise nu te mai deran'ea+a. #ei constata cu surprindere ca cei din familie le nc!id fara macar sa$si dea seama. -u mai simt ca tu vrei sa$i sc!im"i. C)nd n inima ta totul a fost acceptat, nu mai e*ista nimic grav, nimic nu te mai supara. Ce usurare3 nainte de a trece la capitolul urmator, e foarte important sa$ti mpartasesti cuiva cel putin o emotie. Poate fi una din trecut care, nefiind niciodata e*primata, continua sa e*iste n tine, sau o emotie pe care o vei trai asta+i sau m)ine, n urma unui eveniment. E foarte important sa o e*primi tu nsuti, dupa ce ti$ai asumat raspunderea ei, si sa$ti dai seama ca n$ai stiut sa iu"esti. Pune n practica cele trei etape enumerate mai sus si vei vedea c)t "ine poate sa$ti faca. #e+i, totul revine la aceeasi idee4 sa accepti dragostea din fiecare vor"a, gest sau g)nd. A trai o emotie nseamna sa te simti amenintat c)nd, n realitate, tre"uie numai sa facem fata cuiva care se e*prima altfel dec)t noi sau care nu$si iu"este propria viata. Afirmatia pentru +ilele urmatoare4 % ACCEPT T/ATE E%/T .E & &T 0 CA A% P0TERA &A .E &TAPL-E&C, A&0%L-(0$% RE&P/-&A, . TATEA & EPPR %L-(0$.E FATA (E PER&/A-A - CA0CA.

GF

CAP T/.0. 1G FR CA E # -/#AT A Acestea doua sunt cele mai rasp)ndite si cele mai de+voltate stari emotionale ale fiintei umane. -u cunosc pe nimeni caruia sa nu$i fi fost frica niciodata n viata lui si care sa nu simta si n pre+ent o anumita teama. Frica, la fel ca oricare alta stare emotionala, are drept sursa g)ndirea. Ceea ce n tine tre+este frica poate lasa pe altcineva complet indiferent. Este evident ca unele persoane sunt mai cura'oase dec)t altele. 0nii oameni reusesc sa$si domine teama. (aca sare la tine un c)ine mare, vei simti o anumita frica pentru ca recunosti pericolul. Frica, pentru tine, este reala. (impotriva, altii, n aceeasi mpre'urare, vor reactiona complet diferit pentru ca traiesc mereu n armonie cu animalele. Astfel, de la primul salt al c)inelui, sunt convinsi ca el nu vrea sa le faca rau. Este felul lui de a se distra4 ca si omul, are manifestari diferite pentru asi e*prima "ucuria si dragostea. Cel mai important este sa devii constient de teama ta, ca sa$ti dai seama daca este sau nu reala. (aca, n momentul n care ti$e frica, e*ista un pericol real pentru corpul tau fi+ic, e foarte normal sa traiesti o asemenea emotie. Corpul tau stie e*act c)ta adrenalina tre"uie sa$ti furni+e+e pentru ca sa poti face fata situatiei. n pre+ent, n lumea n care traim e*ista mult mai multe frici imaginare dec)t reale. Aminteste$ti evenimentele din ultimele c)teva luni. (e c)te ori ti s$a nt)mplat sa simti o teama reala, c)nd viata ti$a fost ntr$adevar pusa n pericol2 Toate celelalte manifestari ale fricii vin, pur si simplu, din g)ndirea ta. C)nd o anumita teama apare frecvent, pro"a"il ca ne$a fost imprimata de parinti din frageda copilarie sau c!iar nainte de nastere. Copilul primeste si accepta notiunile de teama ca urmare a gri'ii e*agerate pe care o au parintii fata de el 8teama sa nu cada copilul, sa nu raceasca, sa nu fie "olnav9. Ei cred ca teama este ceva normal... dar, la om, ea nu este normala, este mai cur)nd o"isnuita. (upa cum am mai mentionat n aceasta carte, omul, prin g)ndirea sa, da nastere unei imagini n lumea invi+i"ila, imagine numita 5elemental6. Cu c)t i dai mai multa energie, cu at)t puterea lui creste. Eventual, se materiali+ea+a si devine realitate n lumea vi+i"ila. Aceasta, cu siguranta, te va a'uta sa ntelegi cum se face ca un individ care se teme sa nu fie 'efuit este n cele din urma 'efuit si o t)nara care se teme de viol este ntr$adevar violata. Totul se concreti+ea+a n mod inconstient. Cu c)t ti$e mai frica, cu at)t sansele ca aceasta frica sa se materiali+e+e. (aca devii mai constient, asta te a'uta sa o stap)nesti, dar sarcina ta e mult mai dificila daca esti dominat de o teama inconstienta. nvat)nd sa devii mai constient, fac)nd e*ercitii de dragoste, de luare de cunoastere a propriei persoane, o parte din fricile tale

GI

inconstiente vor urca la suprafata. nvat)nd sa le cunosti, vei putea sa le stap)nesti mai "ine. Alt e*emplu4 c)nd erai copil, parintii te$au lasat timp de o luna ntr$un loc necunoscut. Reactia ta a fost puternica, cre+)nd ca tia$i pierdut parintii si tem)ndu$te ca poate esti respins de ei. Pro"a"il ai decis ca respingerea este insuporta"ila si de atunci, ti$e mereu frica sa nu fii respins. Ti$e at)t de frica, nc)t o provoci n mod continuu. (e ndata ce te apropii de persoane race$ti sunt foarte dragi, n mod inconstient dai nastere la situatii care au drept finalitate respingerea ta. Copilul caruia i$e teama sa nu fie respins este respins la scoala, la el acasa si, mai t)r+iu, de catre partenerul de viata. Kotar)rea luata n copilarie l va afecta p)na c)nd a'unge sa o descopere pentru a nvata sa o stap)neasca. &entimentul de frica este at)t de su"til, nc)t el da nastere la noi alte frici care se infiltrea+a n tine treptat, devenind fo"ii. E*ista o mare varietate de frici4 frica de ntuneric, de apa, de naltime, de tunete, de poduri, de ascensoare, frica de a nu ram)ne nc!is ntr$un loc str)mt, frica de a nu rosi, de a nu te ngrasa, frica de a nu ram)ne fara "ani, frica de animale, de masini, de micro"i, de multime, de accidente, de foc, de avioane, de in'ectii, si c)te si mai c)te3 E*ista si frici mai su"tile4 frica de a nu fi la naltimea unei situatii, frica de a nu fi luat n r)s, frica de a nu fi acceptat, de a fi respins, umilit, de a fi acu+at, frica de a nu raniE'igni pe cineva. #e+i, omul e stap)nit de nenumarate feluri de frica. Persoanelel cele mai suscepti"ile de a trai sentimente de frica sunt cele ai caror parinti erau nesiguri si an*iosi si nu puteau face fata propriilor pro"leme. Aceasta i determina pe parinti sa acorde o gri'a e*agerata fricilor traite de copiii lor. Potrivit cercetarilor efectuate n domeniu, se spune ca femeile sufera de mult mai multe frici si fo"ii dec)t "ar"atii. / frica devine fo"ie A adica o teama cronica A n momentul n care se produc sc!im"ari importante n viata. /rdinea acestor sc!im"ari pentru un individ oarecare ar fi aceasta4 nceperea scolii, adolescenta, v)rsta adulta, casatoria, nasterea copiilor, moartea sotuluiEsotiei sau divortul, moartea cuiva apropiat. Acestea sunt momentele critice n care teama cuiva se poate accentua, devenind fo"ie. ata care sunt fo"iile cele mai rasp)ndite n America, n urma unor cercetari efectuate recent4 F<= agorafo"ia >>= "oala sau ranirea J= moartea si multimea B= animalele

GJ

>= ntunericul >= naltimea >= alte frici (upa cum ai putut sa constati, agorafo"ia e una din cele mai curente frici nt)lnite la om. Ce este de fapt agorafo"ia2 Este un cuv)nt destul de complicat care semnifica pur si simplu 5frica de a$ti fi frica6. Am avut oca+ia sa lucre+ ndeaproape cu mai multi agorafo"i si tre"uie sa marturisesc ca, la nceput, aceasta fo"ie pare foarte greu de stap)nit si provoaca o teama puternica persoanei n cau+a. (ar agorafo"ii nu tre"uie sa$si piarda speranta, pentru ca 5frica de frica6 nu e invinci"ila. &unt destui oameni care s$au eli"erat de ea. Cel mai greu pentru agorafo"i este faptul ca suporta doua suferinte n acelasi timp. %ai nt)i, situatia ca atare care le provoaca frica, apoi credinta ca ceilalti, care nu traiesc aceasta teama, i vor crede ne"uni, prosti sau pur si simplu sla"i. Aceasta este motivul pentru care o persoana dominata de un puternic sentimentde frica va ncerca mereu sa l ascunda. n mediul familial, situatia devine si mai complicata. Cel mai rau este c)nd unul dintre soti si asuma teama celuilalt si ncearca mereu sa$l prote'e+e. Agorafo"ia presupune si teama de a se afla departe de un loc cunoscut, familial, sau de o persoana care ti inspira siguranta. Poate fi vor"a despre sot, tata, mama sau c!iar de propriul copil. .ocul cel mai sigur este n general domiciliul familial. C)nd agorafo"ul este lipsit de aceasta siguranta, este cuprins de teama. El se teme sa fie singur n locurile pu"lice, se teme sa nu$si piarda cunostinta, sa nu cada, sa nu faca o cri+a cardiaca, se teme sa nu ai"a un aer ridicol n fata oamenilor, se teme sa se afle singur n mi'ocul multimii. Agorafo"ul se crede ntotdeauna singur. n realitate, nu i se nt)mpla niciodata nimic. l putem recunoaste pe agorafo" dupa unele reactii fi+ice4 ameteli, o mare tensiune sau sla"iciune musculara, transpiratie e*cesiva, dificultati de respiratie, stari de greata, incontinenta urinara, palpitatii cardiace. (aca simti ca se manifesta asemenea simptome n momentul n care esti singur, ele pot fi un indiciu ca esti atacat de o asemenea frica. Cei care sunt suferin+i de mai multi ani a'ung sa nu mai ndra+neasca sa iasa singuri din casa, c!iar si numai pentru a merge la maga+inul din colt. Tipic pentru agorafo" este faptul ca se teme sa nu$si piarda controlul, dar, n realitate, el nu si$l pierde aproape niciodata. Este foarte important sa accepti ideea ca e vor"a numai despre o fo"ie nascuta din fricile tale mpinse la e*trem, !ranite de o imaginatie de"ordanta si nepotrivit utili+ata. Ti$ai alimentat teama cu prea multa energie. Este suficient sa tai sursa de energie pentru ca totul sa dispara si sa$ti folosesti imaginatia pentru alte lucruri. / metoda foarte "una de a face fata unui sentiment de frica este sa ntreprin+i o actiune mpotriva ei? sa faci ceva ca si cum frica n$ar e*ista. E "ine sa ncepi cu mici victorii cotidiene. Cel care se teme de naltime tre"uie sa se aventure+e pe naltimi. Cel care se teme de animale tre"uie sa se apropie de ele, aleg)nd la

GG

nceput unul mai mic si mai "l)nd. /ric)t de nesemnificative ar parea la nceput victoriile tale, tre"uie sa te feliciti. Familia ar tre"ui sa te ncura'e+e si ea n actiunile tale. Frica nu este un re+ultat al g)ndirii. /rice ncercare de a nvinge frica prin ratiune este sortita esecului. -u ratiunea este solutia, ci actiunea. Anga'atul care se teme de patron, dar doreste sa ceara o marire de salariu, nu va o"tine nimic daca ram)ne ase+at la "iroul sau. deal ar fi sa mearga sa "ata la usa sefului, sa intre n "iroul sau si sa$i e*plice motivul vi+itei, av)nd gri'a sa$si e*prime sentimentul de frica. -u tre"uie sa ne fie teama sa ne$o e*primam. E*primarea fricii ne a'uta sa o acceptam si sa o stap)nim mai usor. /amenii care traiesc mereu dominati de frica sunt tul"urati, +i si noapte, de o micp voce interioara care i !artuieste fara ncetare. ncercarea de a uita de ea cu a'utorul "auturii sau drogurilor nu a'uta la nimic. /data efectul trecut, vocea si reia imediat activitatea. (e ndata de simti ca ti$e frica de ceva, o"serva ce ai de pierdut sau de c)stigat daca te lasi condus de ea. C)nd constati ca ai mai mult de c)stigat dec)t de pierdut, ncetea+a sa$i mai re+isti. (aca, dimpotriva, ai mai mult de pierdut, stai putin sa reflecte+i nainte de a te lansa n vreo actiune. (e c)te ori n viata nu tiai moderat faptele si vor"ele fiindca ti$a fost mult prea frica2 Accept)ndu$ti si marturisindu$ti frica sau ncerc)nd sa o stap)nesti, vei avea de c)stigat lucruri e*traordinare. 0n alt aspect negativ al fricii este acela ca ne face sa luam !otar)ri gresite. (aca ntr$o seara se ivesc doua oca+ii de a$ti petrece timpul si nu te poti !otar ce sa alegi, o"serva daca nu cumva e+itarea ta se datorea+a fricii. (aca lasi frica sa te domine, n mod ine*plica"il vei lua o deci+ie gresita. Frica poate deveni o calau+a numai daca ram)i constient si ncerci sa ntelegi motivul pre+entei sale. (e e*emplu4 esti invitat la o petrecere care nu te atrage deloc? accepti numai din teama de a nu displacea celor ce te$au invitat, precum si familiei? iei astfel o deci+ie proasta, motivata de teama. (aca esti invitat undeva, dar preferi sa ram)i acasa fiindca g)ndul de a te ntoarce singur, pe ntuneric, te inspaim)nta, iei din nou o deci+ie gresita. (aca te lasi dominat de frica, vei avea parte numai de de+amagiri si insatisfactii. Este afectata astfel dragostea fata de tine nsuti. Aceasta produce o indispo+itie interioara. (impotriva, n alte conditii, cu putina atentie din partea ta, frica te poate ndruma catre !otar)rea cea "una. Cu c)t acumule+i n tine mai multe emotii, cu at)t esti mai desc!is fata de alte emotii care circula n cosmos. Frica face si ea parte dintre ele. #i"ratiile provocate de frica sunt mereu n 'urul tau, n invi+i"il. Tu le capte+i si le lasi sa intre n tine, at)ta vreme c)t n$ai nvatat sa$ti stap)nesti frica. Aceasta e una din caracteristicile principale ale agorafo"ului. Este prea desc!is influentelor e*terioare. maginea+a$ti ca n 'urul tau corpurile tale su"tile formea+a un nvelis protector. Acesta nc!ide n sine toate emotiile pe care ai reusit sa le stap)nesti. Pentru orice frica necontrolata, apare o fisura n 5carapace6 care lasa sa patrunda un val de emotii similare care vin sa$ti tul"ure armonia. &tap)nindu$ti

1<<

emotiile si traind ntr$o atmosfera dominata de dragoste, ti ntaresti acest nvelis. l nc!i+i ermetic si devii impenetra"il, ca si el, fata de orice vi"ratii negative cu efect distructiv. #inovatia3 / alta emotie care conduce viata multor oameni. E*ista o foarte mare diferenta ntre a fi vinovat si a te simti vinovat. /mul este prin e*celenta un specialist n arta de a se simti vinovat. Toata lumea se simte vinovata, fara a fi cu adevarat. A fi vinovat de ceva nseamna a sti ca faci ceva rau cuiva sau tie nsuti. Priveste n interiorul tau. C)nd ai facut ultima data, n mod constient, ceva rau ndreptat mpotriva cuiva2 C)nd s$a nt)mplat sa fii nedrept cu cineva, fiind constient de asta2 &unt sigura ca ti se pare a fi o amintire foarte ndepartata. Este ceva o"isnuit, pentru ca foarte putini oameni sunt vinovati cu adevarat. 0n mi'loc eficient de a te eli"era de sentimentul de vinovatie este sa$ti accepti propria perfectiune. (e e*emplu, sa presupunem ca ai insultat 8fara intentie9 pe cineva. Acesta s$a suparat, fac)ndu$te sa te simti vinovat4 5-$ar fi tre"uit sa$ispun asa ceva, era mai "ine sa$i vor"esc altfel6. n acest moment e "ine sa te opresti o clipa si sa te ntre"i4 5&unt vinovat sau nu2 $am vor"it cu scopul de a$i face rau2 Am facut$o intentionat si constient26. -u, n acest ca+ nu esti vinovat. -u tre"uie sa$ti ceri iertare si nici sa te simti vinovat. (aca vei continua sa g)ndesti astfel, vei a'unge sa$ti provoci un accident3 &upraconstiinta ti va trimite un mesa' pentru a te averti+a ca atitudinea ta de vinovatie nu$ti este "enefica. (impotriva, daca ai fost 'ignit de cineva si vrei sa te ra+"uni 'ignindu$l si tu, la r)ndul tau, esti vinovat pentru ca actione+i n mod constient. (e altfel, vei simti o mare tul"urare interioara care te va face sa marturisesti4 5(a, sunt vinovat. %i$ am propus, ntr$adevar, sa ma ra+"un6. Atunci, pentru a$ti neutrali+a vinovatia, e foarte important sa te duci la persoana n cau+a si sa$i ceri iertare, fie ca ai 'ignit o prin vor"e sau numai n g)nd. Acelasi lucru e vala"il si pentru tine. arta$te daca esti vinovat fata de tine nsuti. -u uita ca fiecare g)nd, "un sau rau, este o vi"ratie trimisa n lumea invi+i"ila. Persoana n cau+a o primeste fara sa$si dea seama. Fie ca e un g)nd de ura, de m)nie, de nvinuire sau de dragoste, el va a'unge la cel vi+at. Poate ti$e dreu sa accepti aceasta teorie cum ca totul se petrece n lumea invi+i"ila... dar e cum nu se poate mai adevarat. -u ti se nt)mpla sa simti uneori o oarecare indispo+itie c)nd stai l)nga o anumita persoana2 -u stii de unde vine, dar n$o poti mpiedica sa se manifeste. Poate sa se nt)mple c!iar c)nd esti l)nga un prieten cu care ai trait n ultima vreme unele emotii.n aparenta nimic nu s$a sc!im"at, dar la nivelul g)ndurilor ceva nu mai merge. ndispo+itia se poate datora g)ndurilor tale sau ale celuilalt. Este un semn ca unul dintre voi actionea+a mpotriva dragostei. Pentru a nvata sa te purifici interior si sa iu"esti cu adevarat, e suficient sa o faci ntr$o maniera totala, adica sa te de"arase+i de orice emotie pe masura ce acestea ti fac aparitia. C)nd te simti vinovat n g)nduri, vor"e sau fapte, e important sa$ti ceri iertare. Fa$o pentru tine. &a nu te preocupe reatia celuilalt.

1<1

-u$ti face gri'i nainte de a te apropia de el4 5Ce$o sa spuna2 Ce$o sa creada2 (aca o sa ma fac de r)s2 (aca voi fi acu+at26. -u este dec)t mica voce interioara care vine sa te tul"ure. Cum vei reactiona ntr$o situatie ca cea de mai 'os4 cineva constata ca i$au disparut >< de dolari din geanta. Primul sau g)nd a fost sa te acu+e pe tine. (ar si da seama ca e nedrept si vine la tine sa$ti spuna4 5&tii, c)nd mi$au disparut "anii aceia, m$am g)ndit ca tu esti de vina. Am venit sa$ti cer iertare fiindca mi$ am dat seama ca a fost nedrept din partea mea sa te acu+6. Ce vei spune c)nd ti va cere iertare2 / sa$l iei la rost2 #ei simti ca$l urasti2 Cu siguranta, nu3 Este un semn de ncredere care o sa va apropie si mai mult. C)nd vor"esti cu inima, nu poti face astfel dec)t sa atingi si inima celuilalt. Este o lege a naturii4 de la inima catre inima, si nu de la minte catre minte. Aculta$te vor"ind3 Ai o"iceiul sa te scu+i de multe ori2 / persoana care$si petrece timpul scu+)ndu$se n st)nga si n dreapta se simte n general vinovata. &e spune ca cine se scu+a, se acu+a. / sa descoperi ca cel fata de care esti vinovat cel mai des esti tu nsuti. (e c)te ori nu te acu+i n mod nedrept, nu te superi pe tine nsuti pentru ce ai facut sau ai uitat sa faci2 Tu faci totul dupa cum stii mai "ine. -$ai de ce sa te scu+i. Cere$tiiertare, cere$i iertare supraconstiintei tale. nvata sa te iu"esti mai mult, accepta$ti propria perfectiune. #ei vedea ca astfel devine mult mai usor sa o accepti si pe a celorlalti. (aca ti se nt)mpla sa spargi un pa!ar n timp ce speli vasele, te simti vinovat2 C!iar aveai intentia sa spargi pa!arul pentru simpla placere de a$l sparge2 -u, pur si simplu asa s$a nt)mplat. -$ai ncercat n mod constient sa l spargi. Atunci ce rost are sa te superi2 Aceasta situatie e vala"ila at)t pentru tine, c)t si pentru altii. -u esti singurul care sufera accidente. Accidentul e de fapt o pedeapsa pentru a te de+vinovati. Este un mesa' al corpului tau care$ti transmite ca ai avutun sentiment de vinovatie, dar nu esti vinovat. El spune, pur si simplu4 5ncetea+a sa te mai simti vinovat, sa te acu+i n mod nedrept... nu esti vinovat cu nimic36. nainte de a trece la capitolul urmator, g)ndeste$te la una din temerile tale si imaginea+a$ti cum ai putea sa faci fata. Alege una din ele, indiferent care, si ve+i ce poti face ca sa o stap)nesti. (e asemenea, fa o lista cu toate lucrurile pentru care te$ai simtit vinovat n ultimele trei +ile. Aceasta te va a'uta sa devii mai constient. %entionea+a pe lista daca erai vinovat cu adevarat sau te simteai vinovat, fara sa fii. /"serva si daca ti s$a nt)mplat vreun accident si ncearca sa sta"ilesti daca esti sau nu vinovat de producerea lui. ata o afirmatie frecvent utili+ata la Centrul 5Asculta$ti Corpul6. Tre"uie sa o repeti c)t poti de des pentru a scapa de vocea interioara care te tul"ura si pentru a nu$ ti mai alimenta teama cu energie. (e fiecare data c)nd simti o neliniste, o ndoiala, de fiecare data c)nd te simti tul"urat n vreMun fel, g)ndeste$te4 &unt singurul stap)n al vietii mele si orice nu$mi apartine Care ma tul"ura este dat la o parte si alungat de ndata.

1<>

Cu c)t pui mai multa energie n aceasta afirmatie, cu at)t va avea un efect mai rapid. n afirmatie era mentionat cuv)ntul 5g)nd6. Acest g)nd este c!iar vocea aceea care ti intra n cap ca sa te tul"ure. ncerc)nd sa o mai asculti, se va descura'a, va pleca n alta parte, sau, pur si simplu, va disparea, nemaifiind alimentata cu energia ta. Pe cei care simt o frica cronica, i sfatuiesc sa rosteasca aceasta afirmatie de sute si mii de ori pe +i, daca e nevoie. Cu timpul, lupta va deveni tot mai usoara. ti poti nvinge frica si sentimentul de vinovatie.

CAP T/.0. >< -ECE& TAT .E C/RP0.0 E%/T /-A. / "una sanatate emotionala presupune satisfacerea celor sapte necesitati esentiale pe care le voi enumera mai 'os 8n ordinea importantei9. Cu c)t oferi mai mult din aceasta 5!rana6 corpului tau emotional, cu at)t creste capacitatea ta de a$ti stap)ni emotiile. Prima necesitate4 frumusetea. &urprin+ator, nu$i asa2 Frumusetea are o mare importanta la om. -e place foarte mult sa fim ncon'urati de frumusete. /amenii nefericiti sau cei atinsi de "oli grave sunt cei care nu sunt capa"ili sa gaseasca nimic frumos n ei si n 'urul lor. -u stiu sa priveasca lucrurile frumoase. Cineva care traieste ntr$o casa de "eton, departe de natura, de flori, de copaci, care si negli'ea+a tinuta vestimentara si nu vede nimic frumos n aspectul sau fi+ic, e posi"il sa ai"a tendinte puternice spre sinucidere. /mul tre"uie sa vada frumusetea cu oc!ii interiori si e*teriori. E foarte dificil sa ve+i frumusetea n interior daca ea nu are si o aparenta e*terioara. C)nd te plim"i n mi'locul naturii, anumite lucruri ti merg direct la inima numai privindu$le. Poate fi vor"a despre frumusetea unui copac sau a unui apus desoare. 5.a ce$mi poate folosi acest lucru26, ma vei ntre"a. ti !raneste corpul emotional. Traiesti 8poate fara sa fii constient9 un sentiment de ad)nca fericire. Asta e foarte important pentru tine, c!iar daca avem tendinta sa asociem frumusetea cu sentimentalismul. Fiecare clipa din viata ta, fiecare mpre'urare ti ofera posi"ilitatea de a te ncon'ura de frumusete. Profita de acest lucru. Fiecare actiune pe care o faci, oric)t de marunta, este un pas nainte catre stap)nirea de sine. Te sfatuiesc sa ncepi cu tine nsuti, cu tot ce te priveste personal 8m"racaminte, !rana...9. alege tot ce e mai "un si mai frumos. Acorda mai multa importanta calitatii dec)t cantitatii. Tot ce ti atinge pielea are importanta. Calitatea provoaca o reactie la nivelul emotiilor. Cu c)t porti mai multe vesminte din fi"re naturale, cu at)t i faci corpului tau mai multa placere, caci i permiti sa respire mai "ine. #ei constata aceasta dupa modul n care ti vei alege m"racamintea.

1<@

C)nd privesti o casa, interiorul unui apartament, o persoana sau un copac, tre"uie sa o"servi frumusetea. -u ncerca sa$i descoperi micile imperfectiuni. Accepta complimentele, n loc sa ncerci sa elimini tot ce nu$ti place la tine. Accepta faptul ca frumusetea e mereu, pretutindeni, n tine si n 'urul tau. (aca ai pro"leme respiratorii sau cardiace, daca ai deseori impresia ca te sufoci, pro"a"il ca nu reusesti sa ve+i frumusetea n tine si n ceea ce te ncon'oara. A doua necesitate4 creativitatea. Creativitatea este e*presia propriei tale individualitati. (aca nu cree+i, distrugi sau i imiti pe altii. Creativitatea e o nevoie primordiala. (aca nu o e*ploate+i, viata ta emotionala va fi afectata. / munca monotoma tre"uie compensata printr o activitate creatoare. /ricine poate crea ceva, c!iar si o persoana !andicapata. Creativitatea este ceva specific fiintei umane. -u e nevoie sa nvente+i cine stie ce c!estie complicata... Creativitatea se poate e*prima printr$un aran'ament floral, confectionarea unui o"iect de m"racaminte, prepararea unui nou fel de m)ncare din resturi, o reparatie sau o noua aran'are a mo"ilelor n casa etc., fac)nd toate acestea n stilul tau personal. Poti crea ceva n orice domeniu. Ai cu siguranta un talent pentru ceva anume. Aminteste$ti de aptitudinile din copilarie. Erai "un la desen2 Poti e*ploata acest fapt ncerc)nd sa picte+i. Poti c!iar sa te !otarasti sa scrii. -u neaparat pentru a pu"lica o carte la o editura? o faci pentru tine, pentru simpla placere de a scrie. Am cunoscut persoane care au visat ntotdeauna sa scrie o carte? si mai visea+a nca, pentru ca totul a ramas la nivelul visului... 0tili+)ndu$ti talentele, fac)nd ceva care vine din tine, dai viata creativitatii tale. -u esti o copie a altcuiva. 0nele persoane si folosesc creativitatea n munca de +i cu +i. Atunci e normal ca ei sa duca o viata mai pasiva n afara serviciului. A crea poate nsemna si a$ti construi viata, a lua deci+ii pentru viata ta. .ipsa creativitatii afectea+a organele genitale sau tot ce tine de regiunea g)tului. A treia necesitate4 ncrederea. Ce nseamna 5sa ai ncredere n tine62 Raspunsurile sunt multiple. %ulte persoane confunda ncrederea cu cura'ul , cu perseverenta, cu ndra+neala... &a ai ncredere n tine nu nseamna sa$ti nvingi sau sa$ti stap)nesti frica4 acesta este cura'ul. ncrederea n tine repre+inta capacitatea de a te e*prima, de a te desc!ide n fata altei persoane fara teama ca vei fi 'udecat. Pe masura ce nveti sa te destainuesti altora, fara a alege cu gri'a persoanelerespective, ti de+volti tot mai mult ncrederea n tine. ti atragi astfel si ncrederea celorlalti. maginea+a$ti ca o prietena ti destainuie toate g)ndurile sale secrete si se

1<B

desc!ide total n fata ta. -u ai tendinat sa faci si tu la fel fata de ea2 Aceeasi situatie poate aparea ntre patron si anga'ati. 0n om capa"il sa se destainuie, si sa$si e*prime emotiile si sa spuna e*act ce simte, n momentul respectiv, va c)stiga mult mai repede ncrederea sefului tau. %a'oritatea oamenilor aleg pe cineva anume pentru a se destainui. %unca, pro"lemele personale, viata afectiva si pro"lemele se*uale sunt ncredintate unor categorii de persoane diferite si "ine determinate. ncrederea n tine ti va permite sa te desc!i+i n fata oricui. (ar tre"uie s$o faci ntr$un mod adecvat3 -u vreau sa te incit sa$ti povestesti viata tuturor oamenilor pe care$i nt)lnesti pe strada. Totusi, daca simti o nevoie spontana sa te destainui cuiva, c!iar fara sa$l cunosti prea "ine, fa$o. Frica de a te de+valui, de a nu fi 'udecat si criticat, se va risipi treptat. -u te va mai preocupa ce anume ar putea sa g)ndeasca interlocutorul tau despre tine. A avea ncredere n tine nseamna a face o alegere. -u e ceva nnascut sau ereditar. Tu esti cel care deci+i sa ai ncredere n tine, prin ncercarile prin care treci n fiecare +i si prin vointa de a nvata sa te e*primi. .ipsa de ncredere n sine antrenea+a automat lipsa de ncredere n ceilalti. Pro"lemele legate de eliminarea renala sau intestinala sunt deseori indicii ale lipsei de ncredere. A patra necesitate4 apartenenta. /mul tre"uie sa simta ca apartine cuiva, ca face parte dintr$un grup. (e altfel el si formea+a, nca din copilarie, un cerc de prieteni. Copilul retras, care nu vor"este si nu se 'oaca cu cei de o seama cu el, e deseori nefericit. %ulti adulti sufera de singuratate din cau+a lipsei sentimentului de apartenenta. Apartenenta vine din tine. Tu singur poti decide sa faci parte oric)nd dintr$un grup si sa te asocie+i cu oricine. Ai tendinta sa frecvente+i mereu acelasi restaurant, acelasi grup de prieteni sau sa mergi n acelasi loc n vacanta2 Este un semn ca, n pre+ent, suferi de lipsa de apartenenta. Pro"a"il ti$e greu sa te adapte+i, sa te simti "ine ntr$un loc nou. -u accepti faptul ca pam)ntul este al tuturor si ca poti face parte din orice grup doresti. -u e*ista nici un loc n lumea asta care sa nu fie facut pentru tine. n fiecare clipa a vietii tale, tu esti cel care deci+i daca sa$l frecvente+i sau nu. Apartenenta nu nseamna ca vrei sa fii peste tot. (ar, oriunde te$ai afla, n "ogatie sau saracie, convinge$te ca ai dreptul sa fii acolo, n acea clipa. Accept)nd aceasta notiune, vei elimina orice indispo+itie si orice sen+atie neplacuta cum ca te$ai afla ntr$un loc 5neo"isnuit6. / persoana care sufera de lipsa de apartenenta simte permanent un vid interior, pe care ca fi tentata sa l umple cu !rana sau cu "autura. Poate avea pro"leme legate de greutate sau de sistemul digestiv. (e asemenea, e*ista pericolul sa devina foarte posesiva cu ceilalti pentru a ncerca sa$si compense+e sentimentul

1<;

de non$apartenenta. A cincea necesitate4 speranta. maginea+a$ti ca esti captiv undeva su" pam)nt, ntr$un tunel fara nici o usa, convins ca nu e*ista nici o speranta sa iesi de acolo... ai prefera sa mori3 (ar daca ve+i o lumina licarind sla" n departare, totul se sc!im"a. 7rauntele acela de lumina reda sperantei tale energia de care are nevoie. Timpul necesar pentru a a'unge la capatul tunelului nu va mai fi un o"stacol. Asa se nt)mpla cu toti oamenii. Ai nevoie sa stii ca te ndrepti mereu catre lumina. &a stii ca e*ista ceva fantastic la capatul drumului.

Tre"uie sa$ti pastre+i speranta ca totul va fi mai "ine. Ceea ce traiesti n acest moment sunt numai e*periente. Rostul lor este acela de a te nvata ceva despre tine. &i, pe masura ce nveti, n tine va fi tot mai multa lumina A tot mai multa caldura si dragoste. /amenii care nu spera nimic sufera de depresii si de !ipertensiune arteriala. A sasea necesitate4 afectiunea. (aca simti ca ti lipseste afectiunea, aminteste$ti cine a iutat sa semene2 (aca privesti n 'ur, vei constata ca deseori omul acorda mai multa afectiune animalelor dec)t semenilor sai. / prietena mi$a povestit ca, la moartea catelului sau, ea, sotul si fiica ei au nceput sa fie mult mai afectuosi unul fata de celalalt dec)t nainte. -u si$au dat seama ca, de ani ntregi, de cum a'ungeau acasa, afectiunea era ndreptata n primul r)nd catre catel. Astfel au a'uns sa negli'e+e restul familiei. E "ine sa fim afectuosi cu animalele, dar asta nu tre"uie sa ne faca sa$i uitam pe oameni3 (e multe ori vedem o femeie sau un "ar"at ase+at n fata televi+orului si m)ng)ind catelul 8sau pisica9, n timp ce sotul sau sotia sunt lasati n plata (omnului... fiind astfel nevoiti sa se resemne+e m)ng)indu$se singuri3 Atingerea fi+ica nu e singurul mod de a$ti e*prima afectiunea. 0n cuv)nt de ncura'are, o floare, o vor"a de iu"ire sau un compliment sunt si ele dove+i de afectiune. Ceea ce faci pentru altii poti face si pentru tine, pentru ca si tu ai nevoie de afectiune, nu te negli'a3 Pe pam)nt, totul se "a+ea+a pe energie. Pentru a o"tine ceva, tre"uie sa pui energie n ceea ce faci. Cu c)t faci mai mult sa circule energia afectiunii, cu at)t vei primi mai multa dragoste n viata. &e stie ca un "e"elus care nu primeste dec)t strictul necesar 8"i"eron, scutece curate etc.9, fara cel mai mic semn de

1<F

afectiune din parte parintilor, n cele din urma poate sa si moara A at)t de importanta e pentru el afectiunea3 Afectiune nseamna si 5a impresiona pe cineva6. (e aceea sunt at)tia oameni care sunt n stare de orice pentru a atrage atentia celorlalti. /fera o multime de cadouri, spun 5da6 desi ar dori sa spuna 5nu6... Toate astea, ca sa li se dea atentie. /mul simte nevoia sa stie ca impresionea+a pe cineva, ca are o afectiune pentru cineva. (aca te !otarasti sa nu mai afecte+i viata nimanui pentru ca te cre+i insignifiant, ncepi sa te retragi si sa$ti fr)ne+i elanurile afectiunii. .a fel vor proceda si ceilalti fata de tine. -u poti sa fii impresionat de cei din 'urul tau daca tu nu i impresione+i si tu la r)ndul tau. Asta de+ec!ili"rea+a sc!im"ul de energie. .ipsa de afectiune generea+a la nivel fi+ic alergii si, daca se amplifica, vei avea aceleasi pro"leme ca n ca+ul lipsei de apartenenta 8!rana sau "autura n e*ces9. A saptea necesitate4 un scop.

E esential sa ai unul sau mai multe scopuri n viata. (aca ti$as spune4 5ti dau un minut ca sa$mi enumeri toate telurile tale pe termen scurt 8sase luni9, mediu 8cinci ani9 si lung 8doua+eci de ani96, ce$mi vei raspunde2 #ei reusi sa numesti trei scopuri din fiecare categorie2 Ar fi greu, nu$i asa2 %ai ales daca acestea sunt ine*istente...3 E foarte important sa ai un scop precis. Prin simpul fapt ca ai un scop, ti creste pofta de viata. -u e+ita sa$ti alegi un tel maret. E mai "ine sa dai gres n atingerea unui scop important dec)t sa atingi un tel marunt. (e altfel, telurile se sc!im"a. (e e*emplu4 te$ai !otar)t ca n sase luni sa vor"esti "ine lim"a engle+a. (upa o luna, te$ai ra+g)ndit si ai ales spaniola. &c!im"area nu e grava, at)ta vreme c)t ai un scop si muncesti pentru el n fiecare +i. nvata sa deose"esti scopul de dorinta. (aca mi marturisesti ca vrei sa ai propria ta casa anul viitor, aceasta este o dorinta. Ea devine un scop n momentul n care ntreprin+i o actiune pentru a$l atinge. (orinta ia forma unui scop atunci c)nd ncepi sa citesti anunturile din +iar, sa vi+ite+i case, sa pui "ani deoparte, sa$ti faci planuri si sa$ti imagine+i mo"ilierul si decoratiile interioare. (aca folosesti energie pentru a$ti reali+a dorinta, ea devine un scop. (aca ti$as spune sa pui deoparte ; dolari n fiecare saptam)na pentru un proiect de anvergura cum e acela de a do")ndi o casa, o sa gasesti ca e ridicol4 5Cine$si poate cumpara o casa daca economiseste numai ; dolari pe saptam)na2 Artre"ui sa astept cinci+eci de ani36 -u asta contea+a. n primul r)nd, tre"uie sa vi+uali+e+i totul, sa cre+i n scopul tau si sa faci n fiecare saptam)na ceva pentru a$l atinge.

1<I

&ute de persoane traiesc singure. Ar dori sa nt)lneasca pe cineva compati"il cu ele, dar practic nu fac nimic pentru asta. Totul ram)ne un vis. C)nd se ntorc de la lucru, se pra"usesc n fata televi+orului si acolo ram)n3 E cam greu sa nt)lnesti pe cineva n aceste conditii... Tre"uie sa faci ceva, de e*emplu sa$ti faci noi cunostinte, sa vor"esti cu cineva n fiecare +i... 0n vis devine realitate daca l transformi ntr$un scop. #ei vedea ca, av)nd un scop, pofta ta de viata creste. Te vei tre+i n fiecare dimineata plin de energie deoarece traiesti pentru ceva anume. -u tre"uie nsa sa fii prea rigid fata de tine nsuti. E "ine sa$ti fi*e+i un scop precis, ntr$un interval de timp "ine determinat, si sa$l de+valui si celorlalti. (ar daca nu ndra+nesti sa$l sc!im"i de teama comentariilor celorlalti si a'ungi sa urmaresti un scop pe care nu$l mai doresti... nimic nu mai are sens. C)nd ai o dorinta si vrei s$o transformi ntr$un scop, consulta$ti supraconstiinta pentru a vedea daca scopul ti este cu adevarat "enefic. #ei primi un semnal ca raspuns. (aca n$ai un scop n viata, te simti deseori lipsit de energie. ti pier+i c!eful sa mai faci ceva, orice ar fi. Picioarele, "ratele, oc!ii, ureg!iile, nasul vor fi la r)ndul lor afectate. nainte de a trece la capitolul urmator, ia o foaie de !)rtie si fa o lista cu nevoile corpului emotional. Apoi fa$ti un e*amen de constiinta pentru a afla care dintre ele a fost negli'ata. Ce !rana emotionala ti lipseste2 Astfel vei ntelege mult mai usor de ce traiesti +ilnic at)tea emotii. Cu c)t ti !ranesti mai "ine corpul emotional, cu at)t ti va fi mai usor sa$ti stap)nesti emotiile. %$A% K/TRLT &A RE&PECT -E#/ .E C/RP0.0 %E0 E%/T /-A. & A&TFE. % RE7A&E&C &A-ATATEA E%/T /-A.A.

Partea a cincea &P R T0A. TATEA CAP T/.0. >1 &P R T0A. TATEA E %E( TAT A Cea mai frumoasa definitie a spiritualitatii pe care ti$o pot oferi este urmatoarea4 o fiinta cu adevarat spirituala accepta faptul ca tot ce vede la celalalt este oglinda ei nsasi. Acest fel de a vedea lucrurile nu este nici "un, nici rau. Este pur si simplu un dar acordat omului devenit constient. Este un mi'loc e*traordinar de a nvata sa te cunosti mai "ine si de a$ti da seama ce anume accepti si ce nu la tine. / fiinta spirituala accepta lucrurile asa cum sunt, c!iar daca uneori nu e de acord cu ele? si accepta felul de a fi. Astfel, naintea sa se desc!ide o ntreaga lume de dragoste. n aceasta carte am discutat despre CRE( -TA, despre c)t e de important sa te iu"esti, sa te accepti, sa$i iu"esti si sa$i accepti de ceilalti si sa$ti de+volti

1<J

notiunea de responsa"ilitate. Toate acestea nu nseamna dec)t un singur lucru4 sa$. ve+i, sa$. au+i si sa$. simti pretutindeni pe (0%-ECE0. maginea+a$ti ca toti oamenii ar face astfel A ar fi minunat sa traiesti pe acest pam)nt3 Cea mai marunta critica ndreptata mpotriva cuiva presupune urmatorul rationament4 Eu sunt (umne+eu si celalalt nu. Adevarata spiritualitate se e*prima astfel4 Eu sunt (umne+eu, asa cum sunt toti ceilalti oameni. Toti suntem e*presii ale lui (umne+eu. Pur si simplu nu stim sa$l e*primam pe (umne+eu n totalitatea sa. Putem compara aceasta notiune cu &imfonia a P$a a lui ,eet!oven. Aceasta creactie mu+icala este e*presia g)ndurilor lui ,eet!oven. Este perfecta. (ar c)nd un t)nar pianist sau un de"utant face c)teva greseli interpret)nd$o, aceasta i afectea+a oare perfectiunea2 -u. T)narul c)nta cum stie el mai "ine. Prin e*ercitii si va ameliora interpretarea si, ntr$o +i, va putea e*prima simfonia nntreaga sa perfectiune. Este e*act ce se nt)mpla si cu noi pe pam)nt. nvatam sa$l e*primam pe (umne+eul nostru interior, care este perfectiunea, si facem asta n felul nostru, n ritmul si cu vite+a noastra specifica. Putem compara venirea fiecarui om pe pam)nt cu re+olvarea unei pro"leme de perspicacitate. maginea+a$ti ca, nca de la conceperea fiintei noastre, a sufletului nostru, fiecare dintre noi are de re+olvat o pro"lema identica. (ar, cum fiecare persoana e diferita, fiecare procedea+a n felul sau, merge mai repede sau mai ncet... Asta facem noi pe pam)nt? toti re+olvam aceeasi pro"lema, dar o face fiecare n felul sau. -imeni nu are dreptul sa$l 'udece pe celalalt. C)nd nu ntelegi sau nu esti de acord cu felul de a fi sau de a actiona al altcuiva, nseamna ca pur si simplu nu sunteti de aceeasi parte a pro"lemei. Ce te face sa cre+i ca celalalt e mai putin avansat dec)t tine n re+olvarea pro"lemei sale2 -imeni nu are dreptul sa critice sau sa 'udece, fiindca nimeni n$are voie sa$l critice sau sa$l 'udece pe (umne+eu. Folosind filosofia oglin+ii care spune ca, privind pe cineva, te ve+i pe tine nsuti, o"servi toate calitatile si defectele proprii, o"servi daca le accepti sau nu. Tot ceea ce ve+i te repre+inta? la fel ca o imagine din oglinda... C)nd te deran'ea+a felul de a fi al cuiva, nseamna ca n tine e*ista o parte identica cu cea a persoanei n cau+a, care te deran'ea+a si pe care nu vrei s$o accepti. C)nd reactione+i fata de felul de a fi, a vor"i sau a actiona al unei alte persoane, traiesti multe emotii. Comportamentul ei te deran'ea+a, pentru ca acesta reflecta ceea ce tu nu$ti permiti sa faci. Refu+i sa accepti acest fel de a fi. i inter+ici acelei parti din tine sa fie astfel pentru ca, la un moment dat n viata, ai decis ca acest fel de a fi este inaccepta"il. Prin urmare, nu mai esti niciodata tu nsuti pentru ca vesnic reactione+i fata de altcineva. Atunci, n loc sa 'udeci daca un fel de a fi este "un sau rau, accepta faptul ca poti fi si tu ca persoana respectiva si ntrea"a$te ce te$ar costa daca ar fi asa2 (aca pretul este minim, ce ai de c)stigat dorind sa fii altfel2 C)nd ve+i frumusetea cuiva sau c)nd admiri pe cineva, tre"uie sa devii constient si sa accepti ca acea frumusete ti apartine si tie? nu mai ram)ne dec)t sa te !otarasti sa o e*primi.

1<G

/amenii sunt at)t de preocupati de tre"urile altora si de evolutia lor, nc)t si negli'ea+a propria evolutie. Acesta e rostul nostru aici, pe pam)nt4 sa nvatam sa iu"im si sa fim fericiti. (aca fiecare om reuseste sa traiasca aceasta fericire, lumea ntreaga va fi fericita. E mult mai usor sa te ocupi de tine dec)t sa ncerci sa diri'e+i viata tuturor. C)nd o persoana ti cere a'utorul, e important sa procede+i cum stii tu mai "ine. Aceasta nseamna "unatatea umana. E*istam pe acest pam)nt pentru a creste mpreuna. Asigura$te totusi ca celalalt face primul pas. C)nd intentia de a da a'utor vine din tine si doresti cu adevarat sa faci ceva pentru persoana respectiva, cere$i permisiunea. (e e*emplu4 5Am sa$ti spun ceva important care cred ca te$ar a'uta. mi dai voiesa$ti comunic parerea mea26 n functie de raspunsul sau, vei sti daca, pe moment, este "ine sau nu sa$i vii n a'utor. Astfel, daca ncerci sa a'uti pe cineva care nu vrea sa$si sc!im"e comportamentul, consumi energie n mod inutil si, n plus, gestul tau nu va fi apreciat. nvat)nd sa$l ve+i pe (umne+eu pretutindeni n 'urul tau, n tine, n toate fiintele, n toata natura, viata ta se va sc!im"a fundamental. #ei avea impresia ca esti ncon'urat ntotdeauna de lumina. Tot ce e*ista pe pam)nt si n cosmos este e*presia lui (umne+eu. (umne+eu nsusi se poate e*prima n mod diferit pe fiecare planeta. Pe planeta Pam)nt, numai oamenii sunt cei care$l interpretea+a gresit pe (umne+eul cel adevarat. Priveste n 'urul tau. &telele, oceanele, plantele, animalele sal"atice sunt ntotdeauna !ranite si niciodata nu duc lipsa de nimic. Traiesc conform legilor fundamentale ale naturii. -umai oamenii sau ceea ce e atins de m)na omului are pro"leme. A fi fericit, a fi o fiinta spirituala nseamna 5a trai clipa pre+enta6. n +ilele noastre, oamenilor le e foarte greu sa traiasca momentul pre+ent. Totul evoluea+a at)t de rapid, nc)t multi se cramponea+a de trecut, spun)ndu$si4 5era minunat n tinerete, totul parea mult mai usor6. 7)ndindu$te mereu la trecut, nu poti trai clipa pre+enta. / persoana care$si regreta trecutul si e convinsa ca a facut multe greseli poate fi comparata cu cineva care urca o scara lu)nd pe umerii sai fiecare treapta, pe masura ce avansea+a. A'unge sa fie teri"il de greu: Esti acest gen de persoana2 /"serva daca ai o"iceiul sa str)ngi "unuri materiale. 7ardero"a, sertarele, pivnita si gara'ul A repre+inta toate acestea trecutul pentru tine2 E+iti sa te desparti de lucruri pe care nu le mai folosesti sau pe care vrei sa le pastre+i ca amintire2 E un semn ca te mai agati nca de trecut. Acum, de vreme ce esti ntr$un plin proces de purificare interioara, n$ar strica sa faci 5curatenie6 si n interior. Curata locurile din casa ta unde +ac de multa vreme lucruri ce$ti amintesc de trecut 8tot ce n$ai folosit de peste un an9. Energia care nu se misca este energie prost utili+ata. Cu c)t faci energia sa se miste mai mult, cu at)t mai multa vei primi. Fac)nd curatenie, faci loc pentru tot mai multe lucruri noi. Este legea vidului3 n vreme ce unii oameni ram)n cramponati de trecut, altii nu se g)ndesc dec)t la viitor. Fie si fac tot felul de gri'i pentru +iua de m)ine, fie se gra"esc, pentru ca i asteapta marea fericire4 5C)nd o sa ma marit, viata mea va fi mai fericita: C)nd

11<

o sa am casa.. c)nd o sa am copil:6. Acestia sunt departe de a trai momentul pre+ent. E "ine sa faci planuri de viitor, dar nu tre"uie sa astepti p)na atunci ca sa fii fericit. A fi o fiinta spirituala nseamna a actiona mai degra"a n virtutea principiului 5a fi, a face si a avea6 dec)t a$l urmari pe acela care spune 5a avea, a face si a fi6. Cel care g)ndeste4 5daca as c)stiga o gramada de "ani, as desc!ide un maga+in si as fi fericit6 actionea+a dupa a doua formula. Potrivit legilor naturii, ar fi mai "ine sa g)ndeasca astfel4 5Pentru a fi fericit, vreau un maga+in, asa ca tre"uie sa fac rost de el si atunci voi avea ce mi$am dorit6. Era spiritualitatii, a rennoirii, a"ia ncepe. Ea este a*ata pe 5a fi6 si nu 5a avea6. Tuturor celor care g)ndesc ca 5a avea6 e mai important dec)t 5a fi6 le va fi tot mai greu sa$si gaseasca fericirea, asta+i si n anii ce vor veni. Asta nu nseamna ca tre"uie sa renunti la tot ce ai. -u. (umne+eu a creat lucruri frumoase. Ele apartin tuturor. Toata lumea are dreptul la ele. Totusi, "unurile materiale sau principiul numit 5 a avea6 nu tre"uie sa decida pentru tine. E inutil sa$ti faci gri'i ca devii ceea ce g)ndesti. nseamna ca asta+i totul merge spre mai "ine, de vreme ce locuinta ta e platita, ai ce sa man)nci, esti sanatos si nu duci lipsa de nimic. ,ravo3 Asta contea+a. -u tre"uie sa te nelinistesti pentru +ilele ce vor veni si nici pentru anul viitor. Asta nu te poate mpiedica sa$ti faci planuri, sa$ti definesti si sa$ti urmaresti unele scopuri? totul tre"uie facut cu ncrederea ca va fi "ine. (umne+eul tau interior stie e*act de ce anume ai nevoie. (aca ti se nt)mpla ceva neplacut, nu este ceea ce$ti doresti, dar supraconstiinta, te face sa$ti dai seama ca n g)ndurile, vor"ele sau gesturile tale e*ista ceva care, n pre+ent, sempotriveste legii dragostei. ncearca sa te faca sa devii constient. C)nd tot ce faci, spui si g)ndesti este n armonie cu legile dragostei, nu ai nevoie de aceste mesa'e si ti se nt)mpla numai lucruri "une. Pentru a te a'uta sa au+i aceasta voce interioara a supraconstiintei sau a (umne+eului tau interior, ti sugere+ sa practici meditatia. Este indispensa"ila evolutiei tale. Pe masura ce nveti sa te cunosti, sa te iu"esti si sa te accepti, vei prinde tot mai mult gustul de a au+i aceasta mica voce interioara. E recomanda"il sa medite+i n fiecare +i. %ediatia nu este o rela*are. Ea consta n a te opri din activitatea si g)ndirea ta, n fiecare +i, pentru c)teva minute. Cele mai "une momente pentru meditatie sunt dimineata devreme si naintea meselor. E "ine sa eviti sa medite+i dupa masa de seara. Alege acelasi loc disponi"il n fiecare +i, unde poti sa fii singur. (aca e posi"il, asea+a$te, n +ori de +i, l)nga o fereastra orientata spre rasarit. Timpul afectat meditatiei tre"uie sa fie cam de doua+eci$trei+eci de minute. &a nu stai culcat sau cu capul aplecat. Asea+a$te cu spatele c)t mai drept, pentru a permite energiei sa urce din partea inferioara a spatelui p)na la nivelul capului. Poti medita cu sau fara mu+ica. E "ine sa repeti mental o fra+a sau un cuv)nt ncarcat de spiritualitate, pentru a$ti tine constiinta ocupata? este ceea ce se numeste mantra. ncearca sa gasesti un cuv)nt sau o fra+a care nu$ti sugerea+a nici o imagine, de e*emplu4 pace, dragoste, armonie. %antra pe care o recomandam la Centrul 5Asculta$ti corpul6 este 5&unt (umne+eu, (umne+eu sunt6. Cu c)t repeti mai mult aceasta fra+a, cu at)t ti a'uti su"constientul sa

111

gaseasca un mi'loc pentru a o e*prima. .a nceput e posi"il sa apara unele dificultati. E foarte greu pentru un om sa se opreasca din g)ndire si sa se multumeasca doar sa o"serve. (ar nu$ti pierde ra"darea. Ceea ce contea+a n primul r)nd este perseverenta ta si nu reusita meditatiei. Este ca atunci c)nd faci e*ercitii fi+ice. .a nceput, cur"aturile sunt numeroase si miscarile st)ngace. Pe masura ce persevere+i, totul devine mai usor. (upa un anumit timp A poate fi vor"a de +ile, saptam)ni sau luni, n functiede disciplina pe care ti$o impui A vei prinde gustul meditatiei. ti va lipsi c)nd nu o vei face. Prin mediatie, vocea mintii se stinge si ncepi sa o au+i pe cea a supraconstiintei. #ei primi raspuns la pro"lemele sau ntre"arile tale interioare, nu neaparat n timpul meditatiei, ci n orele sau +ilele care urmea+a. (aca simti o indispo+itie sau o durere n diferite parti ale corpului, nu te ngri'ora? este vor"a numai despre o stare de stres care durea+a de multa vreme si acum urca la suprafata pentru a se eli"era. /"serv$o pur si simplu, fara sa te g)ndestila ea, asa cum te$ai uita la niste frun+e moarte care aluneca pe apa unui r)u. ti va face foarte "ine. %ultumeste$i corpului tau ca alunga din tine aceasta durere. .a nc!eierea acestui capitol, fa o lista cu tot ce te deran'ea+a la ceilalti si o"serva care aspecte se regasesc si la propria persoana. #ei fi surprins de descoperirile tale. C)nd vei gasi ce anume nu vrei sa accepti la tine, oferaacestor lucruri dreptul sa e*iste. ntrea"a$te4 5ce ma costa sa fiu astfel26 Fa o a doua lista cu aceea ce admiri la ceilalti. Ca si tot ce te deran'ea+a, ceea ce admiri ti apartine. (oar ca nu accepti ntotdeauna ca poti fi si tu la fel de "un si minunat ca cel pe care l admiri. (a$ti dreptul sa fii asa, accepta ca poti aveatot at)ta talent si te poti simti la fel de "ine ca persoana respectiva. ncearca sa descoperi cine esti cu adevarat. E&T / %A- FE&TARE A .0 (0%-ECE0, -0 EP &TA - % C A.TCE#A, .AFE. CA T -E, - ACEA&TA .0%E & - T/ATE CE.E.A.TE .0% . Afirmatia pe care tre"uie s$o rostesti la nc!eierea acestei carti este aceeasi cu cea din primul capitol. E*ista o diferenta ntre ceea ce simti acum si ce ai simtit rostind aceasta afirmatie pentru prima data2 -u uita ca fericirea omului depinde de ceea ce g)ndeste despre sine. C/-C.0C E Rostul tau aici, pe pam)nt, este unul singur4 acela de a evolua, adica a$ti a'uta sufletul sa se purifice si sa creasca. Aceasta nseamna a te iu"i pe tine nsuti si a$i iu"i si pe ceilalti. -oi, oamenii, suntem ncapat)nati si ne e greu sa iu"im total, neconditionat si impersonal. Tre"uie sa revenim de mai multe ori pe pam)nt, de fiecare data ntrun alt corp, pentru a nvata sa iu"im de fiecare data n conditii diferite. Pam)ntul este marea scoala a iu"irii. Este un privilegiu sa traiesti. (e aceea

11>

tre"uie sa folosesti fiecare moment din viata ta pentru a$ti spori iu"irea. ncerc)nd sa faci mai mult n fiecare viata, nu vei mai reveni n repetate r)nduri pe Pam)nt. E la fel ca la o scoala o"isnuita4 daca n fiecare an nu faci dec)t sa te distre+i si nu vrei sa nveti nimic, vei ram)ne mai muti ani n aceeasi clasa. Ceea ce se nt)mpla 5ntre doua vieti6 se poate compara cu cele doua luni de vacanta dintre anii scolari. (intr$o data, va+)nd ca altii stiu mai multe, ai c!ef sa mergi din nou la scoala, ca sa nveti si tu. Totusi, unii dintre noi, odata aflati din nou la scoala, uita motivatia care i$a mpins sa vina acolo, aceea de a nvata "ine. Este ceea ce se nt)mpla multora n cursul vietii lor terestre. (impotriva, sunt si oameni at)t de dornici sa nvete, nc)t a"solvesc mai multi ani ntr$unul singur. n consecinta, si termina studiile mai devreme dec)t ceilalti si a'ung mult mai repede sa cunoasca o mare fericire interioara. Ce fel de scolar esti2 Tu singur esti cel care !otarasti. -u ai de ce sa te temi, nu este greu deloc. Tot ce ai de facut este sa$ti e*primi dragostea, sa$l ve+i pe (umne+eu pretutindeni, n tine si n 'urul tau. Accepta fiecare om asa cum este n momentul pre+ent. Restul vine de le sine4 dispar frica si emotiile inutile, reusesti sa$ti stap)nesti orgoliul, indispo+itiile si "olile te parasesc, iar relatiile tale afective se m"unatatesc n mod vi+i"il. n sf)rsit, ai totul din plin, at)t la nivel material, c)t si spiritual. Ce poate fi mai important2 Cu c)t l e*primi mai "ine pe (umne+eul tau interior, iu"indu$te si iu"indu$i pe ceilalti, cu at)t soarele tau interior creste si luminea+a mai puternic. Astfel devii o sursa de lumina si de caldura, gata mereu sa vina n a'utorul celor care au sansa sa fie aproape de tine sau n g)ndurile tale. ti ure+ din toata inima sa devii acest soare stralucitor si sa cunosti, n sf)rsit, fericirea pe care o meriti din plin. Cu dragoste .ise ,our"eau.

11@

. &E ,/0R,EA0 Autoarea a 1@ carti, ntre care volumul de fata devenit "est$seller. Fondatoare a celei mai importante scoli de de+voltare personala din Que"ec, cu filiale n toate tarile francofone. Autoarea cartii si$a consacrat ntreaga viata depasirii propriilor limite si transmiterii cunostintelor asimilate cu scopul de a$i a'uta pe oameni ca, descoperindu$se pe ei nsisi su" aspect fi+ic, emotional, mental si spiritual, sa$si poata recapata "ucuria de a trai, sanatatea si linistea necesare mplinirii tuturor aspiratiilor.

11B

11;