Sunteți pe pagina 1din 112

CAP.

I Turnarea sub presiune inalta


Metoda de turnare sub presiune inalta se caracterizeaza prin viteza mare de curgere a aliajului lichid, sub actiunea unei suprapresiuni realizate pneumatic sau mecanic, intr-o forma metalica, de constructie speciala, denumita in practica curenta matrita. Turnarea sub presiune realizeaza piese de dimensiuni foarte exacte si cu un grad inalt de netezime a suprafetelor ceea ce face posibila utilizarea directa a acestor piese fara operatii ulterioare de finisare. Metoda se limiteaza deocamdata la turnarea pieselor din aliaje neferoase si de mase relativ mici si mijlocii (max.15 !g"buc#$ devine rentabila,, comparativ cu celelalte procedee la productia de serie mare si reprezinta singura posibilitate de obtinere a unor piese cu grosime foarte mica (sub 1 mm# si suprafata mare a peretelui. 1.1Influenta presiunii asuprea propietatilor fizice ale metalelor si aliajelor. %resiunea aplicata asupra aliajului in curs de cristalizarea influenteaza principalii paramteri termofizici ai acesteia si anume& temperatura de topire, coeficientul de conductivitate termica, caldura specifica, densitatea etc. 'resterea temperaturii de topire a metalelor si aliajelor corespunzatoare unei variatii a presiunii de 1da("cm poate fi calculata cu ajutorul ecuatiei lui 'lausius'lape)ron&
dt top t top (V* V1 ) dP
dt top

Ltop

- este variatia temperaturii de topire determinata de cresterea presiunii cu valoarea d%$ ttop - temperatura de topire$ V * , V1 - volumele unui !g de faza solida si respectiv lichida$ Ltop - caldura latenta de topire. Metalele si aliajele se comporta diferit din punct de vedere al influentei presiunii asupra temperaturii de topire. +a majoritatea metalelor si aliajelor cu cresterea presiunii se mareste temperatura de topire$ la un numar redus de metale si aliaje, cresterea presiunii determina, din contra micsorarea temperaturii de topire. ,in analiza acestor date rezulta ca temperatura de topire a -e, (i, 'u, .l, /n, %b, 0n se mareste cu cresterea presiunii in timpul cristalizarii, in timp ce temperatura de topire a stibiului scade.

Influenta presiunii asupra temperaturii de topire


Sn Pb
2000 Temperatura C 1500 1000 500 0
Fe Ni Cu Al Sb Zn Pb Sn

Zn Sb Al Cu Ni Fe

0 10 20 30 40 50 Presiunea (x10*5) daN/cm

-ig.1.1 1nfluenta presiunii asupra temperaturii de topire 2ezulta ca la metalele care se topesc cu marire de volum, temperatura de topire in timpul aplicarii presiunii creste, in timp ce la metalele care se topesc cu micsorare de volumm (3i, 0b# temperatura de topire se micsoareaza odata cu cresterea presiunii. 1n concluzie presiunea exterioara favorizeaza formarea fazelor cu volum specific mai mic. 1.* 1nfluenta presiunii asupra transformarilor de faza din aliaje. 4ariatia temperaturii de topire a metalelor si aliajelor au in consecinta schimbarea echilibrului la transformarile de faza. 'resterea presiunii asupra diagramelor de echilibru prezinta o mare importanta pentru elaborarea de noi aliaje sau cu propietati imbunatatie. 'resterea presiunii asupra aliajului in timpul cristalizarii determina urmatoarele schimbari structurale exprimate cu ajutorul diagramelor de echilibru& -deplasarea punctului eutectic spre dreapta$ de exemplu in cazul aliajelor .l-0i aceasta deplasare se face in domeniul continuturilor mai mari de 0i$ -cresterea domeniului de solutie solida 5$ rezulta de aici prin aplicarea presiunii pot fi obtinute aliaje cu un continut ridicat al elementului 3 dizolva in elementul . si deci solutii solide caracterizate de propietati diferite decat cele obtinute in conditii de presiune atmosferica$ -cresterea presiunii mareste solubilitatea siliciului in aluminiu si a altor elemente ca Mn, 'r dar scade solubilitatea altor elemente(/n, 'u#$ -cresterea presiunii determina marirea temeperaturii eutectice$

-ig.1.* 1nfluenta presiunii asupra diagramei de echilibru a aliajelor din sistemul .l-0i$ a 6 schimbarea proportiei de constituenta la aliajul 7 solidificat la presiune atmosferica(linie continua# si la suprapresiuni (linii intrerupte#$ b 6 aspectul diagramei pentru presiuni de 1 (1#, 1 . (*#, *5. (8# si 5 . (9# da("cm: 1.8 1nfluenta presiunii asupra structurii metalelor si aliajelor .ceasta are un rol important deoarece se manifesta in primul rand asupra procesului de umplere a spatiilor intradendritice si interdendritice cu lichid$ in al doilea rand presiunea asupra lichidului in timpul cristalizarii impiedica degajarea gazelor si tendinta de formare a suflurilor in piesa turnata. %rin aplicarea presiunii aliajelor in curs de cristalizarea au loc unele transformari structurale ca de exemplu& -micsorarea dimensiunilor medii ale grauntilor$ -variatia compozitiei si a modului de repartizare a fazelor$ -mairirea uniformitatii structurale ca urmare a incetinirii proceselor de segregare$ -repartizarea mai uniforma a incluziunilor nemetalice. ,imensiunea medie a grauntilor se micsoreaza nu numai datorita schimbarii parametrilor de cristalizare si conditiilor de schimb de caldura, dar si datorita actiunii mecanice asupra cristalelor in curs de formare ceea ce conduce la fragmentarea lor si contribuie in felul acesta la formarea unui numar suplimentar de germeni de cristalizare. ,upa cum se stie, un efect asemanator, datorat deci aplicarii presiunii, se constata si in cazul aplicarii vibratiei sau aplicarii tratamentelor cu ultrasunete aliajului lichid in curs de solidificare. 0-a aratat ca aplicarea presiunii ( prin intermediul unui gaz sau mecaninc cu piston# duce la imbunatatirea contactului aliaj-forma ( reducerea interstitiului existent la turnare, aliajul curgand in cadere libera# si prin aceasta la marirea vitezei de racire$ s-a mentionat ca durata de cristalizare se micsoreaza, structura se finiseaza la nivel micro si macroscopic, dar

trebuie subliniat si facptul ca concomitent are loc si o micsorare a posibilitatii de difuzie si segregare a elementelor, ceea ce constituie un alt mare avantaj al procedeelor speciale de turnare prin aplicarea presiunii. ,ependenta coeficientului de difuzie , de vascozitate ; (dinamica# a aliajului este data de relatia&
D= R T

2- constanta gazelor perfecte$ T- temperatura absoluta$ <- distanta de deplasare a atomilor ce difuzeaza.
p la o presiune % este data cu relatia& 4ascozitatea

p = e RT

- vascozitatea aliajului la presiunea atmosferica % la aceeasi temperatura

0e obtine relatia&
D= R T
P RT

o e

0e constata ca odata cu crestrea presiunii %, coeficientul de difuzie se micsoreaza$ din aceasta cauza posibilitatea de segregare a elementului respectiv devine mai mica, ceea ce evident determina imbunatatirea uniformitatii structurale a aliajelor. .sadar, marirea presiunii in timpul cristalizarii aliajelor franeaza difuzia elementelor, deci respectiv posibilitatea lor de a segrega interdentritic$ in acest caz efectul aplicarii presiunii este analog cu cel al maririi vitezei de racire. Micsorarea segregatiei odata cu marirea vitezei de racire si a presiunii la cristalizare a fost demonstrata prin analiza unui aliaj cu baza de aluminiu cu 9,5= 'u (aliaj din familia duralumiurilor#. 0e stie ca sistemul de aliaje .l-'u prezinta o solutie solida de cupru in aluminiu >, cu limita de saturatie de 5,?= 'u la temperatura eutectica de 59@A'(fig 8 a#$ eutecticul cu 88= 'u este format din aceasta solutie solida si compusul 'u.l * (cu 59,*='u# care prezinta un domeniu limitat de solubilitate.

-ig 1.8. ,iagrama de echilibru a sistemului .l-'u. Brice aliaj, pana la 5,?= 'u, in stare de echilibru este format, dupa solidificare, din solutia solida >. 1n conditiile solidificarii practice, chiar la formele din amestec si deci cu atat mai mult in cazul formelor metalice, se produce o deplasare a curebei solidus 0 1 ... 0 n , care face ca la temperatura eutectica, aliajul sa fie nesolidificat(fig 8 b#. +ichidul eutectic se solidifica apoi si in final in acet aliaj cu pana la 5,? = 'u, apare la temperatura normala eutectica, pana la dizolvarea fazei 'u.l * si numai ulterior este posibila ridicarea temperaturii pana la valori apropiate de curba solidus de echilibru$ daca de la inceput aliajul este incalzit sub linia solidus de echilibru, se produce topirea zonelor cu eutectic si arderea aliajului. 1.9 1nfluenta presiunii asupra proceselor de contractie %rin aplicarea presiunii aliajului in curs de cristalizare se micsoreaza volumul de retasura precum si volumul de microretasura. 0ub actiunea presiunii faza lichida poate sa se filtreze mai usor prin canalele capilare dintre cristalele in curs de crestere si sa compenseze microretasurile$ in acelasi timp are loc si o indesare mecanica a aliajului. 0ub actiunea presiunii se constata de asemenea o schimbare a contractiei liniare precum si a tendineti de formare a crapaturilor la cald prin finisarea structurii se miscoreaza tendinda de formare a crapaturilor la cald. 1nfluenta pozitiva a presiunii asupra micsorarii tendintei de formare a crapaturilor la cald este deci data de finisarea structurii care s-a mentionat ca are loc, si in afara de micsorarea dimensiunii grauntilor, de faptul ca trecerea pe grosimea peretelui piesei de la structura columnara la cea echiaxiala conduce la micsorarea intervalului de temperaturi de fragilizare concomitent cu marirea propietatilor mecanice in zona termperaturilor inalte, critice din punct de vedere al producerii contractiei si franarii ei termice sau mecanice. 1.5 1nfluenta presiunii asupra procesului de degajare a gazelor la solidificare ,upa cum se stie la micsorarea temperaturii aliajului solubilitatea gazelor se micsoreaza ceea ce determina suprasaturatia aliajului in gaze si separarea acestora din solutii sub forma de faza de-sine-statatoare, sau independenta si anume sub forma de

incluziuni gazoase. 1ncluziunile gazoase, datorita diferentei mari in ceea ce priveste densitatea, raman la suprafata si se inlatura din aliaj atunci cand presiunea exterioara care opresc degajarea gazelor din aliaj este mai mica decat presiunea totala a gazelor in peretele piesei turnate, adica se respecta inegalitatea&
Pg > Pext

unde Pg este presiunea interioara a gazelor care reprezinta de fapt suma presiunilor gazelor care se gasesc concomitent in solutie&
Pg = PH * + PN * + PCO + PH *O + ...etc.

- presiunea exterioara care cuprinde presiunea fazei gazoase care sa gaseste deasupra coloanei de metal ( Patn #, presiuna metalostatica ( Pm # si presiunea capilara ( Pk #. Marirea presiunii deasupra coloanei de metal lichid si marirea presiunii metalostatice franeaza procesul de degajare a gazelor din aliaj si in aliajul turnat sub presiune ramane un continut mai mare de gaze dizolvate decat la presiunea atmosferica. -ig.1.9 0olubilitatea gazelor in metal
P ext

la presiunea de 1 da("cm: (1# si de 9 da("cm: (*# ,aca se presupune ca in conditii de racire de neechilibru, din aliaj nu se degaja intreaga cantitate de gaz dizolvat ci numai jumatate din acesta, atunci in faza solida ramane o cantiate de gaz corespunzatoare curbelor punctate din fig 5 deci a valorii S * pentru turnarea sub presiune si S1 pentru turnarea la presiune atmosferica ( S1 CC S * #. %resiupunem ca intr-un aliaj lichid exista la presiunea atmosferica dizolvata o cantitate de gaz 5$ crescand presiunea exterioara la 9 da("cm: limita de solubilitate se mareste la nivelul t l la t1 in el va ramane dizolvata cantitatea 5 1 si chiar racin aliajul respectiv de la

corespunzatoare unei temperaturi mult mai mari ( t l #, dar la presiunea atmosferica (curba 1#. .sadar, in cazul aplicarii presiunii la cristalizare, din aliaj se degaja numai o mica cantitate de gaz si totodata scade tendinta de formare a suflurilor prin marirea limitei de solubilitate$ aceasta nu inseamna ca la turnare sub presiune pot fi folosite aliaje saturare cu gaze, deoarece chiar daca nu se mai produc sufluri ca urmare a micsorarii solubilitatii exterioare cu temperatura (solubilitatea scade in valoare absoulta, dar la presiuni exterioare ridicate aliajul dizolva o cantitate mult mai mare de gaze# in schimb scad, in mod vizibil, propietatile mecanice. CAP. II PARTICULARITATI ALE TURNARII LA PRESIUNE RI ICATA !PRIN IN"ECTARE#

$.1 Principiul turnarii la presiune ri%icata Turnarea la presiune ridicata reprezinta un procedeu turnare neconventional (special#, care se caracterizeaza prin particularitatea ca aliajul lichid este introdus in amprenta piesei din forma de turnare prin injectare sub actiunea unei suprapresiuni mari, realizate mecanic. .liajul lichid este dozat volumetric si este introdus intr-un cilindru (camera# de presare, de unde este injectat in forma de turnare cu ajutorul unui piston actionat mecanic. Este posibil ca injectarea sa se realizeze si prin intermediul unui gaz sub presiune ridicata. -orma este o matrita metalica si are o constructie speciala, de cele mai multe ori fiind racita fortat. ,atorita presiunii ridicate aliajul intra in amprenta piesei din forma cu viteza foarte mare, iar timpul de umplere este foarte scurt. -orma metalica determina o solidificare foarte rapida a piesei. ,upa solidificare matrita se deschide, iar piesa si aliajul solidificat in reteaua de turnare sunt extrase. 0chema de principiu a turnarii sub presiune ridicata este prezentata in figurile Turnarea cu camera de compresie calda implica constructia cuptorului de incalzire(mentinere# impreuna cu sistemul de injectare din punct de vedere metalurgic inseamna incalzirea unei cantitati mari de aliaj cu consecintele nedorite de crestere a consumurilor energetice si marire a pierderilor nerecuperabile prin oxidari si arderi. Bxidarea baii este limitata la solutia cu baie inchisa dar constructia acesotra prezinta alte deficiente& limitarea marimii creuzetului cuptorului, confectionarea lui din materiale rezistente la temperaturi inalte, utilizarea de presiuni de injcetare nu prea ridicate. Masinile cu camera de compresie calda sunt utilizate pentru aliajele usor fuzibile cu temperatura de turnare sub 95 A'$ din cauza contactului direct si pe o perioada indelungata de timp cu camera de compresie (fixa sau mobila# cu aliajului lichid, scade durabilitatea acesteia. 1nstalatiile de tipul piston sunt usor integrate in fluxuri automatizate si mecanizate, caracterizate de productivitati ridicate. Ftilajele cu compresor (presiune de aer# folosite cu precadere la aliajele cu baza de aluminiu, au o productivitate scazuta determinata de existenta unor cicluri lungi ale stabilirii presiunilor de regim sau umplere ca camerei cu
?

aliaj lichid, consumuri mari de aer comprimat sau gaz inert precum azot, prezentand insa o constructie mai simpla si usor de intretinut. Masinile cu camera calda cu piston (vertical sau orizontal# asigura presiuni specifice de injectare ale aliajului mai scazute$ maisnile cu compresor (presiune de aer# cu baia inchisa sau deschisa permit presiuni specifice de pana la 1 da("cm: (fig. D#.

-ig. *.1 Masina cu camera de compresie calda cu piston& a, b, c 6 cu deplasarea pe veritcala$ d, e 6 cu deplasarea pe orizontala .limentarea cu aliaj a camerei de compresie, cu o cantitate bine determinata in functie de volumul tuil a camerei de compresie (alegerea tipului de masina se face in functie de marimea piesei ce urmeaza a fi turnata#, se face manual cu o lingura (oala# de turnare obisnuita sau mecanizata cu diferite sisteme. . 1n fig.? si fig @., sunt prezentate o alta serie de schite care sa redea sugestiv succesiunea fazelor tehnologice de la turnarea cu camera de compresie rece verticala si orizontala, in diferite variante constructive des intalnite in practica. ,iferenta intre pozitiile camerei de compresie si directia de realizare a injectarii consta din punct de vedere metalurgic in modul diferit de realizare a curgerii fortate a aliajului sub presiune pistonul si calitatea piesei turnate, mai ales in ceea ce priveste compactitatea peretelui si cantitatea de incluziuni gazoase si nemetalice din acesta.

-ig. *.* Masina de turnat sub presiune, cu compresor& a,b 6 cu baia inchisa$ c 6 cu baia deschisa. -ig. *.8

-azele tehnologice de lucru la masinile de turnare sub presiune, cu camera rece orizontala de compresie& a 6 presare cu piston, cu piesa formata numai in semimatrita fixa$ b 6 presarea cu piston, cu piesa formata in ambele semimatrite$ c 6 presarea cu piston profilat tip poanson si piesa formata intr-o semimatrita si o placade baza 1 6 umplerea camerei cu aliaj$ 11 6 presarea si fomarea piesei$ 111 6 extragerea piesei.

-ig. *.9 -azele tehnologice de lucru la masinile de turnare sub presiune, cu camera rece verticala de compresie& a 6 constructia cu camera separata de matrita$ b 6 constructie cu camera de presare in matrita$ c 6 matrita cu plan de separatie orizontal$ d 6 matrita cu plane multiple orizontale de separatie si presarea cu piston de jos in sus$ 1 6 umplerea cavitatii cu aliaj$ 11 6 presarea si solidificarea piesei$ 111 6 extragerea piesei si eliminarea restului de aliaj. 1n figura *.9 sunt prezentate o serie de schite cu succesiunea fazelor tehnologice la cele doua variante si cu particularitatile de curgere si formare a crustelor solidificate, de unde rezulta avantajul calitativ al procedeului cu camera verticala.

-ig. *.5 %articularitatile curgerii si solidificarii aliajului la presarea in camera rece orizontala (a# si verticala (b# si influenta acestora asupra calitatii pieselor turnate$ 1 6 umplerea camerei cu aliaj$ 11 6 formarea crustelor solidificate la contactul aliajului cu matrita$ 111 6 injectarea aliajului in matrita, cu grade diferite de turbulenta si impurificare cu gaze si incluziuni de zgura si oxizi. $.$. Clasificare proce%eelor %e turnare la presiune ri%icata %rocedeele si instalatiile de turnare la presiune ridicata se clasifica dupa mai multe criterii& - dupa temperatura camerei de presare$ - dupa directia de deplasare a pistonului de presare$ - dupa pozitia suprafetei de separatie a matritelor$ - dupa tipul de aliaj turnat, etc. 1n tabelul *.1 este prezentata o schema a clasificarii masinilor si procedeelor de turnare la presiune ridicata. %articularitatile constructive ale fiecarei variante sunt aratate schematic in figurile *.1-*.9

11

Tabelul *.1 'lasificarea procedeelor si a masinilor de turnare la presiune ridicata. (r.crt. ,upa temperatura camerei de presare 'u camera de presare calda ,upa modul in care se realizeaza presarea 'u piston ,upa directia de presare 4erticala Brizontala 'u gaz sub presiune (pneumatice# * 'u camera de presare rece 'u piston 4erticala 1n matrita 1n afara matritei 1n afara matritei ,upa pozitia camerei de presare 1n creuzetul cu aliaj lichid 1n creuzetul cu aliaj lichid 'u baie inchisa 'u baie deschisa ,upa tipul camerei de compresie

Brizontala

1*

&'I AREA SI (A)AREA ALIA"ULUI

TF2(.2E. sub presiune ,ca o modalitate speciala de obtinere a pieselor, prin injectarea sub presiune a aliajelor lichide in forme metalice, rezerva, circa G5= din plaja, aliajului .l0iG'u8(-e#, destinat turnarii de piese pentru industria auto. Tehnologia, simplificata, este drumul parcurs de aliaj de la stadiul de lingou, pina la stadiul de piesa trecind prin diverse operatii& topire, tratare, transfer, mentinere, injectare, extragere, decupaj(degrapaj#, control etanseitate, sablaj. %articiparea interactiva la dezbatari, va da posibilitatea fiecaruia sa intervina cu intrebari si desigur cu raspunsuri acolo unde este necesar. B linie HscurtaI, cu uzinaj incorporat, va permite intotdeauna o reactivitate rapida in ceea ce priveste tinerea sub control a limitelor de admisibilitate a defectelor de turnare si a caracteristicilor mecanice ale pieselor. .finitatea aluminiului lichid fata de oxigen si hidrogen, la o temp de peste ? A', cere o tratare atenta a problemei si o analiza profunda a surselor posibile de oxidari ca si de gazari. -enomenul de B71,.2E, legat de reactivitatea aluminiului lichid fata de oxigen, pe scara afinitatilor unde aluminiul este pe locul 8 ,fata de 'a si Mg, la o temp de @ A', cere o tratare minutioasa a problemei si o analiza profunda a surselor posibile de oxidari ca si de gazari. Mecanismul fenomenului este urmatorul& .+FM1(1F+ +1'J1, reactioneaza cu vaporii de apa formand trioxodul de aluminiu si elibereaza hidrogenul& *.l K 8J*B L.l*B8 K DJ 0urse posibile de gazare & - retur oxidat - retur divizat ( multe bucati mici , care in ansamblu au suprafata mare - transvazare de la inaltime - agitarea baii cu diverse scule - supraincalzirea baii metalice - coji ,bavuri introduse in cuptor - reglare defectuoasa a arzatorilor,care ,prin arderea gazului metan ,elibereaza vapori de apa (ce vor disocia in Bxigen si Jidrogen# *'J9K8B* L *'BK9J*B *'B K B* L *'B* *J*B L 9J K B* -enomenul de M./.2E, legat de solubilitatea hidrogenului atomic in aluminiu lichid, dauneaza, pt ca& - induce porozitati in piesele turnate - diminueaza proprietatile mecanice ale pieselor turnate - apar pori pe suprafete uzinate la piese

18

'E+F+. de fabricatie (masina, cochila, spra)or, cuptor de mentinere, transportor, extractor piesa, presa de decupare#, 'B('E%T1. cochilei, evantaiul de %.2.MET21, 2EM+.NF+ fazelor de injectie, %BTEO.ME-ul TE2MB2EM+.2E. ca si 2.'12E. cochilei, sint laolalta, dar si separat, la fel de importante subiecte de analizat in legatura directa cu ,E-E'TE 1( TF2(.2E. 0F3 %2E01F(E. Trecerea in revista a diferitelor defecte in piese T0%, definirea lor si diferentiarea pe categorii(defecte externe, detectabile vizual si defecte interne, detectabile prin radiionizante sau puse in evidenta dupa uzinaj#, face mai clara diagnosticarea si ajuta la 1,E(T1-1'.2E. corecta a defectelor de turnare. 1,E(T1-1'.2E. corecta a unui defect, permite intotdeauna o buna analiza a cautarii cauzei radacina , in sprijinul luarii celor mai bune decizii. ,iagrama de rezolutii permite accesul la tabloul '.F/E-E-E'T, care pot aduce informatiisuplimentare in luarea deciziilor. 1mportanta adevaratei tratari a problemei, pentru aflarea cauzei radacina, va evita tratarea cu actiuni pompieristice si va ataca adevarata problema. B vizita in atelierul turnare sub presiune, permite observarea unei 'E+F+E de injectat sub presiune, in totalitate automatizata , capabila sa faca piese foarte mici, in grape de * sau 9 sau D amprente(diferiti suporti #, cit si o 'E+F+. pt injectat piese foarte mari(carcase '4# si, foarte important, permite observarea procesului de turnare pas cu pas. 1n concluzie, ceea ce este foarte important, in cazul aliajelor injectate 0"%, este stabilirea precisa a defectelor gen porozitati si, diferentierea clara a suflurilor(inclusiv microsuflurilor# fata de gazari pentru a le trata diferentiat si cu responsabilitate.

,E0'21E2E. 010TEMF+F1 ,E T0%

19

'alitatea pieselor produse cu masini de turnare sub presiune(prese de injectie#, este direct legata de controlul parametrilor unui ciclu, care, in ordinea importantei, sunt cei de la masina care trebuie sa aiba caracteristici repetabile absolute ale valorilor, injectie dupa injectie si largi posibilitati de reglaj al fazelor tehnologice ale ciclului. ,inamica umplerii cochilei cu aliaje lichide neferoase poate fi impartita, dupa o terminologie universal adoptata de catre turnatori , in trei faze& - -aza 1-a, lenta, prin inceputul deplasarii pistonului de injectie si patrunderea metalului in canalul de alimentare, pana in proximitatea atacurilor - -aza a-*-a, rapida, in timpul careia se face umplerea amprentei cochilei si care incepe teoretic imediat ce metalul ajunge in proximitatea atacului de alimentare . - -aza a-8-a, de intensificare a presiunii, prin care se aplica o presiune ridicata asupra metalului, pentru a reduce dimensiunea macroporozitatilor prezente in piesa(grapa#. %artea masinii pentru care realizam acest studiu si care trebuie sa fie dezvoltat tinand cont de criterii sintetic expuse mai sui este& grupul de injectie. -abricantii de masini cu camera rece serie 777To, actualmente in productie, utilizeaza o structura cu un cilindru multiplicator de presiune, separat de circuitul hidraulic de comanda, care este independent . P-igura nr.1 arata schema de principiu unde se remarca cilindrul de injectie H'I si cilindrul multiplicator HMI. -luxul de ulei(si in consecinta, viteza in diferitele faze ale ciclului#, este controlat de catre valvele proportionale, pentru care deschiderea obturatorului de control al debitului este direct legata cu tensiunea de comanda. 'ilindrul de injectie are un diametru suficient, care sa poata garanta o forta adecvata pe durata umplerii amprentei, pentru a avea strict acele presiuni pe metal in timpul cat se umple, nici mai mici de 9 !gf"cm*. dar nici foarte ridicate, pentru a nu compromite viteza maxima care, pe durata fazei a-*-a, in gol, fara contrapresiune de metal, trebuie sa atinga valoarea de ?-@ m"s(in injectie 8,5-9m"s# .

15

%istonul multiplicator, este constituit dintr-o singura piesa(fara clapete sau treceri interne care ar fi dificil de intretinut#, pozitionat vertical, PracordatP la o tija care vizualizeaza si controleaza pozitia sa printr-un detector de proximitate. MB,F+ ,E -F('T1B(.2E

1n timpul fazei a-1-a, valvele proportionale %* si %8 sunt inchise si debitul hidraulic este furnizat de catre pompa dubla si controlat de catre valva proportionala de debit racordata la distribuitorul de inchidere. P-luidul hidraulic traverseaza clapeta anti-retur P2P, studiata si construita de 1. %2E00E pentru a garanta sectiuni de trecere adecvate si in consecina, foarte mici pierderi de sarcina.

PBdata cu atingerea pozitiei care activeaza inceputul de cursa de faza a-*-a, valva proportionala H%*I, reglata in prealabil la valoarea vitezei introduse de catre tehnicianul operator, este HactivataI si fluidul continut in Pacumulator, incarcat la presiunea necesara, incepe sa traverseze clapeta anti-retur H2I, imprimand pistonului viteza de faza a-*-a.

1D

%ozitia de sfarsit de cursa de faza a-*-a, cand pistonul se gaseste la circa * mm inaintea punctului Pde final de cursa completa, corespunde cu comanda valvei proportionale H%8I a fazei a-8-a care imediat, sau dupa un timp de intarziere programabil in milisecunde, deplaseaza pistonul multiplicator HMI, cu o viteza diferita si independenta de viteza din faza a-*-a.

'and in cilindrul de injectie, prin efectul rezistentei generata de metal in cochila, presiunea atinge valoarea celei din acumulator, clapeta anti-retur H2I se inchide automat foarte rapid, in timp record de 8-9 milisec si presiunea, sub efectul multiplicatorului, creste pana la valoarea dorita. -aza a-8-a este practic o faza de presiune& odata ce umplerea cochilei a fost efectuata, deplasarea pistonului de injectie este considerata HneglijabilaI si limitata la volumul de contractie si de compactare a metalului.

1?

P4aloarea finala a presiunii este determinata de acumulatorul H3I, care este incarcat la presiunea dorita, pentru a obtine presiunea finala prescrisa. 4aloarea de incarcare poate sa fie definita de HnomogramaPde injectieI, sau calculata automat, in cazul masinilor cu injectie asistata de calculator. P0istemul brevetat de 1%, numit H3iconstantI, elimina punctele de presiune date de energia cinetica a ansamblului independent de debitul hidraulic, in mod contrar la ceea ce se intampla in cazul utilizarii in acelasi scop, a valvelor de reducere de presiune.

E-E'TE+E 2EM+.NE+B2 Mraficul Hpresiune - viteza pistonuluiI in functie de timp, are alura tipica din fig.*

1@

1n timpul fazei a-1-a este important de a controla viteza de deplasare a pistonului de injectie, pentru ca o valoare foarte ridicata inseamna un inceput de gripaj al pistonului, datorat lipsei lubrefiantului sau racirii. -acand sa varieze valoarea primei faze se pot obtine diverse profile ale curbelor de viteza, ca in grafic. %entru a evita, pe cat posibil, turbulentele la interiorul camerei de turnare de unde apar incluziunile de aer, in prima faza, in loc de o viteza constanta, se poate utiliza o viteza progresiva (cu acceleratie constanta# P1n acest caz se utilizeaza acumulatorul H.I si valva proportionala H%*I care se deschide printr-o comanda Hla rampaI definita de tehnicianul operator. Efectul diferitelor valori de intensitate Hale rampeiI si valoarea maxima de progresivitate este vizibila in fig.8.

1G

,upa cum se poate vedea, este posibil de a determina valoarea finala si inclinarea curbei deci valoarea acceleratiei. Bdata cu atingerea finalului de cursa in faza a-1-a, valva H%*I se deschide la valoarea afisata intre - 1 =, determinand viteza metalului in sectiunea atacului, definita de catre tehnician si deci obtinand timpul de umplere oportun. .plicand pe valva proportionala o tensiune de comanda crescatoare putem obtine o viteza progresiva chiar si pentru faza a-*-a (fig.9.#.

%entru faza a-8-a, este posibil a se regla viteza cu care atingem valoarea finala, eventual Pintarzierea de aplicare care determina un palier de lungime reglabilaI,I dupa atingerea presiunii de linie si valoarea finala a presiunii H%mI, foarte importanta pentru ca, pe de-o ea determina compactarea piesei siparte calitatea sa structurala, iar pe de alta parte ea trebuie sa fie in functie de suprafata amprentei si forta de inchidere a masinii. 4alorile foarte ridicate ale presiunii finale pot face sa se deschida cochila creand bavuri, cu toate consecintele negative pe care le cunoastem.

,imensiunile acumulatorului cu piston ca si a buteliilor pentru azot, permit efectuarea curselor de injectie pentru faza a-*-a lungi, fara cadere de presiune insemnata, ceea ce evita de a avea o a doua serie de acumulatori cu probleme de gestionare si de administrare, supape de securitate si lucrari periodice obligatorii pe viitor in toate tarile pentru acumulatorii in presiune. 'a exemplu, daca noi consideram o masina model B+"G care trebuie sa injecteze o grapa de 8!g cu o camera de G mm, gasim ca in termen de faza a-*-a in acumulator, se constata o cadere de presiune de ?barr si care poate fi compensata pentru a obtine valoarea presiunii finale de multiplicare dorita, reducand cu acelasi procentaj valoarea presiunii de sarcina(incarcare# la H3iconstantI. .ltfel spus, daca valoarea de sarcina(incarcare# calculata teoretic pentru a obtine presiunea finala dorita ar fi 95barr, pentru a tine cont de caderea de presiune datorita consumarii fazei a-*-a, este suficient sa reducem la 9 barr aceasta incarcare pentru a atinge presiunea de multiplicare dorita. 'B('+F/11 2eglajul independent al fazelor de injectie, asociat controlului cu valvele proportionale care asigura completa repetabilitate a valorilor afisate, permite tehnicianului operator sa determine valorile cele mai adecvate de functionare ale masinii, pentru a obtine piese de calitate. .lura curbelor de viteza si presiune este determinabila in mod lejer de catre tehnicianul operator care va putea sa le adapteze la toate tipurile de piese, da la cele cu pereti subtiri unde este necesara o viteza de injectie ridicata, la cele cu pereti grosi unde este necesara o umplere lenta si HcontrolulI amprentei cu presiune de multiplicare finala ridicata. 0istemul de injectie care echipeaza masinile 1 %, asociat cu sistemul hidraulic cu comanda prin valve proportionale asistat de microprocesor, permite a se obtine profile de presiune si viteza usor programabile fara a sacrifica robustetea si simplicitatea de intretinere, presiunea si viteza ramanand caracteristicile majore programabile, la care nu putem renunta in domeniul turnatoriei.

*1

2ealizarea QM

la cochila

QM este primul pas in turnarea sub presiune, fiind definit ca un set de puncte de control care ne permit sS comparam un derivat din diferite axe eventual Tn timpul unei ciocniri, unei defectiuni sau uzuri a unor componente ale cochilei in raport cu starea originalS de referinUS. Ea, de asemenea trebuie sa contina diagnosticul defectelor ce apar pe parcursul turnarii sub presiune.
R

Con*inut %osar+
1. *. 8. 9. 5. D. ?. @. G. -isa Tehnica $ -isa 'onfigurare cap spre)ere $ -isa %uncte de impact $ 'iclograma spre)ere $ 'ircuite de racire $ Termografie $ ,ebite circuite de racire $ 'iclograma turnare $ ,osar documentatie cochila(miezuri#.

**

1. ,isa te-nica cuprinde date tehnice(nume si numarul reperului, nr cochila, greutate neta, greutate aliaj, greutatea pistonului# si parametrii tehnici programati(lungime activa, lungime biscuite, vitezele de faza, timpul de ciclu, timpul de solidificare etc.#.
DEP. TURNARE ALUMINIU BUHLER 1 00 TURNARE "SABLARE 300" #00

I!" T#$NIC"

LINIA P!ST !PERATIA

%"T# T#$NIC#
Denu$i%e %e&e% Nu$'% %e&e% In(i)e &ie*' N%. C+),il' N% '$&%en-e" )+),il'.bu)/ 0%eu-'-e ne-' &ie*' b%u-'.12/ 0%eu-'-e -+-'l' 'li'3 in 4+%$'.12/ 5Di'$e-%u &i*-+n")'$e%' in3e)-ie.$$/ P%+2%'$ ABB Nu$'% &%+2%'$ $'*in' LM.$$/6Lun2i$e ')-i7' 5IB.$$/6Lun2i$e bi*)ui-e *I1'.$$/ *I1.$$/ *Ib%.$$/ 7I1.$"*/ 57I2.$"*/ 7Ib%.$"*/ *.Mul-i -%e- $ul-.*/ 5&IM3.b'%/ 5L!C8MAT Ti$& *+li(i4i)'%e.*/ T)i)lu.*/ C+n)en-%'-ie '$e*-e) *&%'9e%e.:/ P%e*iune 'e%.Ci%)i-e (e *&%e9e%e/ ; $'n+$e-%u P%e*iune 'e%.Ci%)i-e (e *&%e9e%e/ ; $'n+$e-%u Te$&e%'-u%' 'li'3 li),i(.<C/ Cartre am&reia' diferential ($) $*+t ,0*01,-.-/ 0 1111 1 .20*5 1023,* 110 10**44045C#%6($)6$* 10**44045C#%6($)6$* 300 ,5655 *006*40 5,06400 -106-40 011-6, ,6,15 11560 1 010*601045 -006-50 14-00:1.*00 1-600 -5630 %eltacast CP6.51%; 110<6 11*<= 0610 0610 44064-0 300 55 *40 540 -05 0205 ,205 125 1 02045 -00 1.000 13 30 110 : 11* 4 4 4.0

P"/"7#T/II T#$NICI P/89/"7"TI

*8

Te$&e%'-u%' -e%$+%e2ul'-+% (e$'%'3 &'%-e 4i=' "&'%-e $+bil'.<C/ Te$&e%'-u%' -e%$+%e2ul'-+% &%+(u)-ie &'%-e 4i=' "&'%-e $+bil'.<C/ &N l' ')u$ul'-+% in)'%)'- .b'%i/67'l *e-'-'"%e'l &N l' ')u$ul'-+% 2+l .b'%i/ &N l' $ul-i&li)'-+% in)'%)'- .b'%i/67'l *e-'-'"%e'l &N l' $ul-i&li)'-+% 2+l .b'%i/ 0%e*'3 *u&li$en-'% .n% )i)lu%i/ N% &ie*e")i)lu *'bl'%e.bu)'-i/ +b*> nu$'i &ie*e %e-u*'-e Ti$& )i)lu *'bl'%e .$in/ +b*> nu$'i &ie*e %e-u*'-e ?e@enda; * 6 Parametrii supra>e@Aeati
SMTP D'-' Se%7i)i ul Se$n'-u% ' Pu* l' ?i

1.06130 10061*0 140:1.0/ (>aloare setata) 1.5:1-5/ (>aloare reala) 1*0 1,561*5 (>al setata) 1,561*5 (>al setata) 100 ,06*0 10 ,

1-0 1,0 145 1.1*0 1,1*0 100 *0 10 ,

D'-' &une%ii l' ?i

Se%7i)iul

Se$n'-u %'

*9

LE(EN A PRESCURTARI
1. L./ lun0ime acti1e camera %e injectie $. I2/ lun0ime biscuite 3. sl1a/ cursa in fata intai 4. sl1/ cursa in faza a %oua 5. slbr/ cursa %e franare 6. 1l1/ 1iteza in faza intai 7. 1l$/ 1iteza in faza a %oua 8. 1lbr/ 1iteza la franare 9. tret mult/ timpul %e retar% la multiplicare 1:.pI.3/ presiunea la multiplicaref 11.pN Acc/ presiunea %e azot la acumulator 1$.pN .ul/ presiunea %e azot pe multiplica%or 13.T ciclo/ timp %e ciclu

,enumirea reperului, indicele de piesa(reprezinta evolutia piesei# si indicele de plan(reprezinta evolutia desenului# se aleg din definitia tehnica. 1ndicele de cochila, spre exemplu 5.9 reprezinta cochila numarul 5, in HviataI a 8-a. B cochila se compune din& - carcasa, a carui rol este de a mentine amprentele si pentru a asigura fixare pe maVinS - amprentele sunt cele care intra Tn contact cu metal-ul lichid. .ceste tipSrituri sunt tratate termic Vi pot fi supuse la tratamente de suprafaUS - un sistem de ejecUie constWnd din eliminatori 2egarnisajul este definita ca folosirea carcaselor de la cochila vehe, la care se schimba partea activa. .mprenta este partea activa care da forma geometrica a piesei turnate. Mreutatea neta a piesei brute se ia din definitia tehnica, se poate calcula prin intermediul programului catia sau se poate cantari dupa turnare piesa. Mreutatea totala are in componenta greutatea piesei brute, greutatea sistemului de alimentare, greutatea maselotelor(raportul recomandat pentru maselote este de la 8 la 5 = din greutatea piesei#. +ungimea activa este suma dintre lungimea camerei mansonului si lungimea camerei cochilei, la care se adauga un economizor cu rolul de a elimina turbulentele. +ungimea biscuitelui(carotei# si se obtine din produsul volumului de aer a camerei si greutatea aliajului (in cazul nostru aliajul are o densitate de *,? la rece si *,9 la cald#.
-aza 1 este faza in care aliajul lichid, impins de pistonul de injectie, cu viteza mica( ,15 - ,*5 m"sec#, ajunge in proximitatea atacurilor de alimentare, eliminand si aerul din camera, *5

Bptimizarea fazei intai (-1#, inseamna gasirea valorii optime a spatiului parcurs de pistonul de injectie, pentru aducerea aliajului lichid in proximitatea atacurilor de alimentare,utilizand valoarea calculata si facand cateva incercari si de asemenea gasirea valorii optime a vitezei 41,de inaintare a pistonului, astfel incat aliajul sa fie fara incluziuni de aer din camera de injectie.. ,aca viteza in faza intai are o valoare foarte ridicata apare un inceput de gripaj al pistonului, datorat lipsei lubrefiantului sau racirii. %entru a evita, pe cat posibil, turbulentele la interiorul camerei de turnare de unde apar incluziunile de aer, in prima faza, in loc de o viteza constanta, se poate utiliza o viteza progresiva.

4iteza in faza a doua se urmareste obtinerea umplerii cochilai cat mai rapide. Tret. mult.denumit timpul de retard la multiplicare si este definit ca timpul in care masina asteapta sa se schimbe de pe viteza pe presiune. Timp de ciclu este timpul in care se realizeaza o piesa. Mresajul suplimentar se foloseste daca piesa contine ceruri pentru curatarea suplimentara. -orta de inchidere ,i, exprimata in tone#trebuie sa tina cont de efortul la injectie ,i ; , ; ! Ps < St # = 1::: - L Efortul de injectie(piston# (tone# -i L -orta de inchidere(masina# (tone# %s L %resiunea specifica(aplicata aliajului#(barri# 0t L 0uprafata proiectata totala ( cm*# St ; Sp > Srm > Sa 0uprafata proiectata totala& 0t 0upr. proiectata a piesei in plan separatie & 0p 0up. proiect. reactiva a miezului(rilor#& 0rm 0uprafata proiectata a sist de alimentare& 0a -orta(efort# de injectie pe piston & ,; Ps < St M1E/F+, supus efortului de injectie ,1 ; Ps < Sm si ,$ ; ,1 ?t0 %s L presiunea specifica aplicata asupra metalului lichid 0m L suprafata proiectata a XYpartii activeYY a miezului -1 L forta exercitata asupra soclului cochilei -* L forta exercitata in sensul de deschidere a cochilei L unghi de Z asezare [(val uzuala DA, tg DA L ,1 51#

0uprafata proiectata reactiva a miezului (0rm# ,$ ; ,1? t0 ; Ps?Sm?t0 Srm ; Sm? t0 Sm ; suprafata proiectata a @Apartii acti1eAA a miezului Srm ; Suprafata proiectata B reacti1a C a miezului

*D

Soclul coc-ilei Ps ? Sm Miez mobil ,$ ,1

Amprenta!pastila# coc-ilei
+ ( +Ma!tiv # L+-1 K +-* K +comp K +bisc , definite astfel & + L lungime utila, este spatiul cuprins intre capul pistonului de injectie si planul de separatie al celor doua semicochile, (sau baza frontala a economizorului de pe semicochila mobila, daca acesta exista#, +-1 L cursa pistonului de 1njectie, in -aza 1, pt aducerea aliajului in apropierea atacului de alimentare +-* L cursa pistonului de 1njectie, in -aza *, pt umplerea cavitatii formei (piesa inclusiv maselote# +compL cursa pistonului de injectie, pentru compensarea retragerilor de contractie volumetrica P+bisc L lungime biscuit, este PPcotaPP(mm#, impusa de necesitatea aplicarii %res de multipl. in -aza 8,P si nu in ultimul rand ,de necesitatea prinderii piesei de catre robotul de extractie(extractie mecanica# (ota& +bisc, trebuie riguros determinata si tinuta in tolerante stranse, pt ca este ultima cantitate de aliaj care se solidifica si influienteaza direct timpul de ciclu + Llungime utila , se poate M.0F2., sau calcula, +-1 L lungime(cursa# -aza 1, 2E/F+T. din formula de '.+'F+, de mai sus, +-* L lungime(cursa#pt -aza *, 0E '.+'F+E./. , stiind Mpm(Mreut piesa-mas.# si ,iam. 'amera-piston inj

*?

+comp Llungime compensare, se calculeaza, stiind coef de contractie L , ?8cm8"cm8 din 4olumul piesei +bisc Llungime biscuit, se adopta, in functie de diametrul piston-camera +bisc L 1"8 x ,iam piston (pt piston @ - 18 mm# +bisc L 1"9 x ,iam piston (pt piston 5 - ? mm# Este clar ca ceea ce ne intereseaza in primul rand, sunt informatiile referitoare la -aza 1& +-1 L + - +-* -+comp- +bisc, si pentru aceasta, avem nevoie sa calculam +-* si +comp , asadar& Mod de 'alcul pt +-* 'onsiderand ca am stabilit corect masa de aliaj(teoretic# care trebuie luata in lingura(Mgrapa#, ( greut biscuit, canal(e# de alim, piesa(e# si maselote#, rezulta din relatia de egalitate de mai jos& +-* L +cil , unde& +-* ,este lungimea(cursa# pt -aza *, parcursa de piston, pt a injecta o cantit de metal( tot ce trece prin sect de atac#, necesara a se transforma in piesa si maselote, egala cu& P+cil ,este lungimea PPcilindruluiPP de metal lichid din camera,care, injectat in forma, prin sectiunile atacurilor,P se transforma in piesa si maselote. .ltfel spus din egalitatea dintre cele doua volume de metal rezulta +cil L +-*& 4ol. cil.(dm8# L 4ol. (piesaKmas#(dm8#, unde& 4ol. cil.(dm8#L (\],*(dm#* " 9#]+cil(dm#, si & Bol1
(piesaCmas1)(dm,) D 9pm(E@) / F(E@/dm,)@ '*'('% %e?ul-' >

(\],:(dm:# " 9#]+cil(dm# L Mpm(!g# " ^(!g"dm8#, +cil(mm# L Mpm(!g#]9]1 "( ^(!g"dm8#]\,*(dm:#] ,G5#, unde& 1 L ordin de transformare (dm# in (mm# ,G5 L !oeficient,de transf lichid - solid 1ata deci lungimea de -aza *& +-* L +cil Mod de 'alcul pt +comp +comp(mm#L(9]4contr"8,19],*#]1 L((9]Mpiesa"densit#"8,19",*#] , ?8]1 ]1 .cum se poate calcula +-1, din relatia& +-1 L + - +-* -+comp- +bisc

*@

*. -isa configurare cap spre)ere

'onstructia unui 'ap de spre)ere, este in functie de &

*G

-geometria cochilei ce trebuie lubrefiata -circuite termice (alura termica in interiorul cochilei# -lubrefiantul de folosit -exigentele cerute de suprafata cochilei, carora trebuie sa le raspunda tehnica pulverizarii si lubrefierii Ftilizarea unui cap universal pt toate cochilele, nu va imbunatatii rentabilitatea, chiar daca piesele se aseamana astfel incat sa pemita acest lucru. %ersonalizarea (pregatirea individuala#, a capului de poteiaj trebuie sa raspunda atat problemelor foarte complexePale lubrefierii, cat si ansamblului de exigente PPcerutePP de o piesa anume.P (,ecizia de a utiliza un singur lubrefiant sau o combinatie de mai multi lubrefianti, poate fi in plus un factor de Pluat in considerare in studiul PPcapului de poteiajPP#.P 2ealizarea tehnica a lubrefierii cochilei, ca pregatire pt o noua injectie, ii revine 1(0T.+.T1E1 ,E %BTE1.N, prin intermediul '.%F+F1 ,E %BTE1.N. ,iferiti fabricanti de echipamente si instalatii de spre)aj(_B++1(, .'JE0B(, etc.#, au dezvoltat propriile conceptii, dar teoretic principiul este acelasi& un ansamblu de * brate telescopice permit manevrarea unui '.% ,E %BTE1.N pe verticala si pe orizontala, intre cele doua semimatrite , manual sau automat, manevre asistate de calculator pentru memorarea si reproducerea in ciclu automat a traiectoriei si programului de spra)ere, pt& 1" pulverizare lubrefiant si, *" suflare surplus(rezidual# de produs. +a randul sau, '.%F+ ,E %BTE1.N, este un ansamblu modulat, de dozatoare de produs si duze de suflaj aer, montate in pozitii fixe, dar aceste duze sunt orientabile in spatiu intre niste limite rezonabile tehnic. P.colo unde este necesar, unde spra)erea este deficitara din pozitiaPstandardP, se folosesc prelungitoare Ppt duze produs sau pt duze aer(zonePumbriteP, miezuri PascunseP, PadancituriP ale amprentei#. P P%ozitiilePP neutilizate de pe un cap de poteiaj PstandardP, sunt obturate cu placute destinate acestui scop. P P.rtizanulPP realizarii capului de poteiaj prin& dispunerea dozatoarelor pe pozitii si orientarea in spatiu a Pduzelor de spra)ere produs si de suflare aer, ca si echiparea cu prelungitoare duze, a unora dintre dozatoare, in functie de necesitati(gabarit piesa-cochila, complexitate piesa, ciclu de turnare, parametri de lucru,etc#, este responsabilul de reper care are experienta de a anticipa Pzonele cheieP de pe cochila si poate sa echipeze, la masa de lucru, un cap de P spra)ere PteoreticP. 2ealizarea 'apului de spra)ere teoretic, la masa de lucru, ne permite sa ne PapropiemP de cel real si, la masina sa facem cat mai putine manevre pt M.%, in ceea ce priveste suplimentarea sau eliminarea de dozatoare, diverse reorientari in spatiu a duzelor, cu ajutorul lanternei cu spot luminos , ca si montarea eventualelor prelungitoare duze.

'E+E 9 2B+F21 .+E %BTE1.NF+F1& - %rotectie cochila, separator aliaj- cochila - +ubricant la umplere cochila - .gent de demulaj, la extrctie piesa - 2eglare termica, agent de racire

$.

,isa puncte %e impact 'apul de poteiaj se aseaza intr-o pozitie PstandardP, reproductibila si se vor marca pe suprafata support, punctele de impact PcopiateP cu ajutorul lanternei. %ozitia PsuportuluiP va trebui sa fie totPstandardP pt reproductibilitate$ (ota & cea mai buna modalitate de a capitaliza informatiile pentru P'ap de %ote)ajP personalizat, este lucrul pe 2eplici fidele ale amprentelor , executate in plastic termoformat sau in rasina poliuretanica armata cu fibra de sticla, executate la scara 1&1(cel putin pentru piese de mare complexitate #, replici, care sunt usor de manevrat la masa de lucru si pe care vor fi usor de transpus punctele de impact luminos, reproducand aceleasi pozitii ca si pe cochila T0%.

81

8*

3.

Cilo0rama spreDere

Tehnicile de spra)ere sunt legate de cea mai buna utilizare a parametrilor si optimizarea timpilor de ciclu -azele care caracterizeaza un ciclu de spra)ere sunt& - racirea - formarea filmului - uscarea %arametrii care caracterizeaza spra)erea sunt& - debitul de aer - debitul de emulsie - presiune aer - presiune emulsie P - PPgrad de inclinarePPP - distanta de spra)ere 'antitatea pulverizata pe cochila & ` L debit 7 timp Timpul total de ciclu de pulverizare este dat de suma timpilor de racire , formare film si uscare, plus timpii de miscare a capului de spra)ere . P'iclul PPoptimPP este acela care , cu cea mai mica cantitate de produs si in timpul cel mai scurt reuseste sa P pregateasca cochila pentru injectia urmatoare.
88

Ciclo0rama spraDere

%rin configuratia amprentelor, cochila prezinta CCpuncte dificile de atins ( puncte in PumbraP, in raport cu pozitia si " sau directia jetului# si, in general fiind puncte Pfoarte caldeP, vor necesita o 0%2.OE2E ingrijita si adaptata. 'aldura cedata de aliaj, catre cochila este cu atat mai mare cu cat PgrosimeaP este mai mare . +a grosimi mici ale diferitelor zone ale cochilei, caldura cedata este mai mica$

89

-o parte foarte calda se poate spre)a in jet scurt si penetrant( cu energie ridicata# - zone mari (intinse # ale cochilei se pot spre)a in PPtreceri pendularePP pe * axeP P%2B3+EMEP +. 'B'J1+. si 0B+FT11 la 0%2.OE2E - 'avitati in cochila LLLa jet unghiular reflectat - .mprenta profunda(adancituri# LLLa 1. jet unghiular care sa creeze un turbion, LLLa *. prelungitor duza si miscare orizontala - (ervura LLLa unghiular K reflectie - .mprenta PcomplexaPP LLLa - partea fixa & - pote)ajPfixP - partea mobila & - pote)aj Pin miscareP KP - pote)aj fix in PdiferiteP zone KP - suflaj PPoscilantPP de uscareP 5.Circuite racire Confi0uratie circuit %e racire pe partea fi<a

circuit de termoreglare(termoregulator# circuit de racire(termofluxometru#

85

Confi0uratie circuite %e racire pe Partea .&2ILA

Confi0uratie circuite %e racire pe Partea .&2ILA / P.Inf

circuit de termoreglare(termoregulator# circuit de racire(termofluxometru#


8D

Confi0uratie circuite %e racire pe Partea .&2ILA / P.Sup

'ircuitele de racire au rolul de a reduce socul termic asupra cochilei. .ceste socuri apar in urma diferentelor mari de temperaturi dintre aliaj si cochila care produc contractii termomecacanice de & Tractiune 6 'omprimare succesive.

8?

6.Termo0rafie Termografia are rolul de a verifica spre)erea, pentru a evita aparitia defectelor pe amprenta(gripaje# SDnt-ese t-ermo0rap-ie / L&T A.PS $ / CE "EF E42t C1.1

8@

SDnt-ese t-ermo0rap-ie / L&T A.PS $ / CE "EF E42t C1.1

8G

7. ebite circuite %e racire .re un rol important in racirea cochilei, deoarece masurand debitul pe circuitul gol si centralizand datele, se poate verifica chiar dupa prima turnare impuritatile depus pe circuitul de racire.

8. "ocuri functionale ,aca portmiezurile vor avea jocuri mari, aceste vor produce abateri mari iar piesele turnate vor depasi tolerantele si cea mai grava problema este blocarea portmiezului.

,isa sc-ema %e control jocuri P. 9.Ciclo0rama turnare


91

2eprezinta suma& - Timpului de deschidere masina - Timp de extractie piesa - Timp de prezenta piesa - Timp de pote)age - Timp de indchidere masina - Timp de descarcare metal - Timp de retinere injectie - Timp de faza 1, 11, 111 - Timp de solidificare

CIC?89/"7" +1-06* C#% ($) $* +t

De*),i(e%e $'*in' E=-%')-ie &ie*' P%e?en-' &ie*' P+-e9'2e In),i(e%e $'*in' De*)'%)'%e $e-'l Re-ine%e in3e)-ie Ti$& 4'?' I@II@III S+li(i4i)'%e

'1'+F+ ,E TF2(.2E & 1- 0%2.OE2E cochila, cu agent separator, lubrefiant si demulant& - separator, pt crearea unui PPfilmPP protector, care sa evite, pe cat posibil, lipirile aliajului pe otelul cochilei - lubrefiant, pt a asigura curgerea aliajului lichid in timpul umplerii cochilei demulant, care sa asigure extragerea(demularea# piesei din cochila. ( 1n limbaj curent spra)erea cu aceasta emulsie diluata este denumita P%BTE1.NP # *- 0F-+.2E cu aer a cochilei, pt indepartarea surplusului de agent de poteiaj(care in contact cu aliajul lichid, se transforma in gaze, greu de eliminat din zone PascunseP si care odata acumulate, pot favoriza aparitia imperfectiunilor de turnare in piesa& porozitati de genul suflurilor # 8- 1('J1,E2E cochila (masina# 9- TF2(.2E aliaj lichid in camera de injectie(robotizat#, la o temperatura adecvata( D5 - D? A' # (ota& +ingura de turnare se alege din gama existenta in functie de cantit de aliaj lichid necesara injectarii grapei. PPMamaPP de linguri de turnare& 1 - *,5 !g$ * - 5 !g$ 9 - @ !g$ ? - 15 !g P 5- 1(NE'T1E, cu cele 8 faze&

9*

- -aza1 de injectie(-1# L impingerea aliajului, de catre pistonul de injectie, pana in proximitatea sectiunilor atacurilor de umplere ale piesei, cu viteza mica, pt a evita includerea aerului din camera de injectie, in aliajul lichid( regasit in piesa sub forma de porozitati, gen sufluri # - -aza * de injectie(-*# L umplerea formei (piesa si maselote#, intr-un timp foarte scurt, prin cresterea vitezei de inaintare a pistonului de injectie, pt a evita solidificarea aliajului inainte de a umple golul formei - -aza 8 de injectie(%8# L aplicarea, cu intarziere dupa final de -*, a unei presiuni suplimentare asupra pistonului de injectie, cand aliajul este inca in stare PPpastoasaPP, pentru compactarea piesei, prin Pcompensarea retragerilor de contractieP, date la solidificarea aliajului de diferenta de densitate intre starea lichida(*,55g"cmb# si cea solida(*,?5g"cmb#P D- 0B+1,1-1'.2E aliaj in forma(mentinerea inchisa a cochilei un timp necesar pentru solidificare# ?- ,E0'J1,E2E cochila (masina# ?c- ,E0'J1,E2E miezuri mobile @- E+1M1(.2E piesa din cochila si extragere(preluare# robotizat sau manual, in intervalul 8* A' - *5 A', (coeficientul de contractie al aliajului de aluminiu, este mai mare decat la otel sub *5 A' si apare riscul de PprinderiP(lipiri #in jurul miezurilor, prinderi de bucati sau chiar intreaga piesa, in forma#.

P8T#G"(H? (!P/"G#/#")
( la turnarea sub presiune /

1. %I #/IT#?# HNCTIHNI "?# P8T#G"(H?HI


111 1 "9#NT %# /"CI/# In &%+(u)-ie @ &en-%u ' '-in2e + *-'bili-'-e -e%$i)' %e2ul'-' @ )+$&'-ibil' )u )'(en-' (e &%+(u)-ie %i(i)'-' @ nu$e%+'*e )+),ile ne)e*i-' %')i%e in-e%n' *'u e=-e%n' . E*-e un lu)%u )e%- )' e7')u'%e' )'l(u%ii@ &%in )'n'lele (e %')i%e in-e%n'@ -%ebuie *' 4ie i$bun'-'-i-' in-%6+ $'nie%' &%i7ile2i'-' @ )')i ')e*- $+( (e %')i%e '%e '7'n-'3ul (e ' nu *+li)i-' (e)i- 4+'%-e &u-in l' +b+*e'l' -e%$i)' *-%'-u%ile *u&e%4i)i'le 'le )+),ilei. T+-u*i %')i%e' in-e%n' e*-e '(e*e' in*u4i)ien-' *i ')e*- lu)%u *e in-i$&l' (in nu$e%+'*e %'-iuni > - Pie*' e*-e $'*i7' *i )e(e'?' $ul-' )'l(u%' .-%'n*4e%in(6+ &e )+),il' / - C'n'lele (e %')i%e *un- &u-in nu$e%+'*e *i '(e*e' %'u &+?i-i+n'-e. - C'n'lele (e %')i%e nu &+- *' 4ie '&%+&i'-e (e *u&%'4'-' '$&%en-ei @ l' $'i &u-in (e 20 $$ . - Anu$i-e $ie?u%i *'u ?+ne 'le )+),ilei *un- &u-in '))e*ibile in )ee' )e &%i7e*-e %')i%e' in-e%n' . Un 'l- $i3l+) (e e7')u'%e ' )'l(u%ii (in )+),il' e*-e %')i%e' e=-e%n'. - &%in )+n7e)-ie "%'(i'l' @ ('% ')-iune' ')e*-ui $i3l+) n'-u%'l e*-e 4+'%-e *l'b' @ l' -e$&e%'-u%i 4+'%-e in'l-e . A 400 ; 500 <C / . - prin poteyaj

98

Poteyajul@e*-e (e)i in $'3+%i-'-e' )'?u%il+% @ *i in &'%-i)ul'% &en-%u &ie*e $'*i7e (in 'li'3 (e 'lu$iniu @ ele$en-ul in(i*&en*'bil &en-%u + bun' %')i%e ' )+),ilei @ ('% ')e*- %+l %e?i(' (in avantajul prezentei apei (e (ilu-ie *i nu (in &%+(u*ul (e &+-e9e%e &%+&%iu6 ?i* . A)-iune' (e %')i%e ' &+-e9'3ului e*-e ('-+%'-' in $'%e &'%-e e4i)')i-'-ii 7'&+%i?'%ii '&ei . Cu *)+&ul (e ' '$eli+%' &%+)e*ul @ &+-e9'3ul )+n-ine ele$en-e -en*i+')-i7e @ -+-(e'un' &%e?en-e in )+$&+nen-' &%+(u*el+% @ )'%e &e%$i- li),i(ului (e ' *e ,,intinde BC $'i bine &e *u&%'4'-' )+),ilei *i (e ' *e 7'&+%i?' )i- $'i )+$&le- . 1101 ?H+/# I"NT IN TI7PH? H7P?#/II ! 'l-' ')-iune @ l' 4el (e i$&+%-'n-' @ e*-e %+lul (e lub%i4i'n- &e -+'-' lun2i$e' 4'?el+% (e u$&le%e ' '$&%en-ei . In-%6'(e7'% @ 4il$ul (e )i-i7' $i)%+ni @ (e&u* &e *u&%'4'-' )+),ilei *)'(e )+e4i)ien-ul (e 4%e)'%e 'l +-elului *i 4')ili-e'?' '*-4el -%e)e%e' $e-'lului li),i( )u 7i-e?' %i(i)'-'. A)e'*-' 4'?' (e lub%e4ie%e @ e*-e in 2ene%'l 4+'%-e *)u%-' .)i-e7' ?e)i$i (e $ili*e)un(e / &en-%u )' e' *e -e%$in' i$e(i'- )e $e-'lul *6' *+li(i4i)'- in '$&%en-' . 11,1 "9#NT %#7H?"NT P+-e9'3ul 3+')' un %+l (e '2en- (e (e$ul'%e in 4'?' (e eli$in'%e &ie*' . De+'%e)e *e in-e%&une in-%e )+),il' *i &ie*' @ 4il$ul (e &+-e9'3 @ ('-+%i-' )'li-'-il+% *'le lub%e4i'n-e .*l'b )+e4i)ien- (e 4%e)'%e / @ u*u%e'?' e=-%'2e%e' &ie*ei . D')'@ )'n-i-'-e' (e '2en- (e &+-e9e%e e*-e in*u4i)ien-'@ *'u (')' 4il$ul ' 4+*@@*$ul*CC @ l+)'l@ in 4'?' (e u$&le%e @ e=i*-' %i*)u%i (e '2'-'%i *'u D $'-ui%i E.?+nele )'l(e 'le )+),ilei@ )'%e )+n4e%' &ie*ei '*&e)- D$'- E)' (e $'%$+%'/@l' e=-%')-ie . 11*1 P/8T#CTI# IIIC8 J C$I7IC" " C8C$I?#I

In 4ine @ &+-e9'3ul e*-e + b'%ie%' 4i?i)' @ )e i$&ie(i)' $e-'lul li),i( . 'lu$iniu *'u 'li'3 (e 'lu$iniu/ *' '-')e *u&%'4'-' )+),ilei @ *'u $i)*+%e'?' 4+'%-e $ul- ')e*- '-') . Alu$iniul li),i( @ in $+( *&e)i'l @ '%e un e4e)- 4+'%-e '2%e*i7 7i* ' 7i* (e +-el @ )ee' )e ne)e*i-' (e ' '7e' un @@)e7' BC @ )'%e *' *e in-e%&un' in-%e )+),il' *i AL li),i(@ &en-%u ' i$&ie(i)' (i4u?i' 'lu$iniului in +-elul )+),ilei *i 4+%$'%e' )+$&u*il+% in-e%$e-'li)i Fe 3Al @ FeAl @ Fe2Al5 *i FeAl3 .

01 C"?IT"TI?# HNHI P8T#G"(


P%in-%e 4un)-iunile &%i$'%e &e )'%e le '*i2u%' @ &+-e9'3ul @ &en-%u ' &u-e' 4i u-ili?'- ?i (e ?i in &%+(u)-ie @ 4'%' &%+ble$e $'3+%e @ -%ebuie *' 'ib' 'nu$i-e &%+&%ie-'-i@in 2ene%'l@ *'u 4')ili-'-i (e u-ili?'%e@ in &'%-i)ul'%. 0111 "NTIC8/8IIB

99

A2en-ul (e &+-e9'3 nu -%ebuie *' )+%+(e?e ele$en-ele $'*inii *'u )+),ilei @ )ee' )e '% 'n-%en' un )+*- (e $en-en'n-' ' $'*inil+% 4+'%-e %i(i)'- .*i &en'li?'n- / . Din &')'-e @ &%+ble$ele (e )+%+?iune *un- 4%e)7en-e @ )u -+'-e )' '(e*e' *un- le2'-e (e 'l-i 4')-+%i (e)i- &+-e9'3ul @ *'u (e 4')-+%i in-e%6%el'-ie )u &+-e9'3ul . )+%+?iune ele)-%+),i$i)' / . ,101 C8!TH/I /#"?I!T#

Tu%n'-+%iile ),el-uie*) *u$e $'%i @ *'u (e*-ul (e $'%i@ 'nu'l &en-%u ' )u$&'%' &%+(u*e (e &+-e9e%e . C+*-ul &ul7e%i?'%ii &en-%u + &ie*' &%+(u*' @ -%ebuie (e)i $en-inu- in li$i-e '))e&-'bile. ,1,1 "/" %#PHN#/I = "/" 7H/%"/I/I

P+-e9e%e' nu -%ebuie *' )%ee?e (e&une%i D *+li(e E @ ni)i *' @@$u%('%e'*)' BC in*-'l'-iile (in -u%n'-+%ie. Din &')'-e @ l' +%' ')-u'l' @ '&%+'&e F0: (in 4'b%i)'n-ii in-e%+2'-i@ *e )+n4%un-' )u &%+ble$e (e ')e*- 4el > '/ Pe (u?e *i )'n'li?'-ii Nu$e%+'*ele &+-e9e%i 'u -en(in-' (e ' (e&une )e'%' .)e%u%i / *i *l'$u%i .n'$+lu%i / &e )i%)ui-ele (e (i*-%ibu-ie 'le &%+(u*ului @ )ee' )e +bli2' l' + )u%'-i%e 4%e)7en-' . in 2ene%'l l' 46G luni @ ('% *e &+'-e '3un2e l' 1 ('-' &e lun' *'u ),i'% &e *'&-'$in' &en-%u (i4e%i-e &%+(u*e/ . A)e*-e (e&une%i *i )+l$'-'%i &+- *' )+n(u)' l' + &ul7e%i?'%e ne)+%e*&un?'-+'%e *'u"*i l' &un)-e )'l(e &e )+),il'@ in )'? (e (u?e +b-u%'-e. b/ Pe '$&%en-' *i &l'nul (e *e&'%'-ie . De 'l-4el *+lu-i' (e &+-e9e%e *e ')u$ule'?' in &l'nul (e *e&'%'-ie *'u in &'%-ile @@'(in)i BC'le '$&%en-ei . 01* 1 H!H/#"I" 7"N#B/"/#" !I !T8C"(H? C%i-e%iile (e lu'- in )+n*i(e%'%e *un- > - *-'bili-'-e' e$ul*iei - u*u%in-' (ilu'%ii - (u%'-' (e )+n*e%7'%e - *en*ibili-'-e l' )+n(i-ii )li$'-i)e .4%i2 ")'l(u%'/ - )+$&+%-'%e l' in2,e- " (e?2,e015 1!" NH INC878%#I# P+-e9'3ul nu -%ebuie *' (e' +)'?i' (e in)+$+('%e @ &en-%u &e%*+n'lul (in -u%n'-+%ie *i in &'%-i)ul'%@ &en-%u @@+&e%'-+%ul $'*inii BC @ )u$ '% 4i > - 4u$ - $i%+*u%i 3en'n-e - -+=i)i-'-e . 'le%2ie (e )+n-')- / P+-e9'3ul -%ebuie *' 4ie in )+n4+%$i-'-e )u %e2ulile (e i2ien' *i (e *e)u%i-'-e ' lu)%ului

95

0141 H!H/#"I" #?I7IN"/#" produsului uKat P%+(u*ul -%ebuie > *'u *' 4ie bi+(e2%'('bil in &'%-e @ *'u *' &+'-' 4i u*+% %e)i)l'bil @ l' un )+*- %e(u* . 01.1 C"?IT"T#" P/8%HCTI#I P+-e9e%e' nu -%ebuie *' 'n-%ene?e + *)'(e%e ' )'li-'-ii &ie*el+% 4'b%i)'-e @ in *&e)i'l '7in(u6*e in 7e(e%e u%$'-+'%ele > - '*&e)- &ie*e > &+-e9'3ul &+'-e l'*' u%$e *'u &e-e &e &ie*e . - -%'-'$en- ul-e%i+% 'l &ie*el+% > *e &+'-e &%+(u)e 4en+$enul (e %e*&in2e%e ' 7+&*elei .(')' *e 7+&*e*-e /@ *'u ' ')+&e%i%il+% 2'l7'n+&l'*-i)e . - in4luen-' $e-+(ei (e )u%'-i%e e*-e &%e&+n(e%en-' @ -+-u*i in 'nu$i-e )'?u%i @ )+$&+?i-i' ),i$i)' ' '2en-ului (e &+-e9e%e .*ili)+n / &+'-e '7e' un %+l i$&+%-'n- . - $+(i4i)'%e' )+-el+% (e 4'b%i)'-ie > in )'?ul i(e'l @ 4il$ul 4+'%-e 4in (e &%+(u* " &+-e9'3@ )u%'- @(e&u* &e *u&%'4'-' '$&%en-ei @ -%ebuie *' 4ie eli$in'- l' 4ie)'%e )i)lu *i *' nu *e ')u$ule?e in 'nu$i-e &'%-i 'le 2%'7u%ii 4+%$ei @ )ee' )e '% &u-e' (' n'*-e%e l' (e4e)-e (i$en*i+n'le le2'-e (e )+-e @@*-%in*eCC . - )'li-'-e' &ie*el+% &%+(u*e > 'nu$i-e &+-e9'3e &+- 4'7+%i?' '&'%i-i' (e $i)%+*u4lu%i *'u &e-e )'%e &%+7in (in D 2'?'%e' E 4il$ului (e &+-e9'3. - In ')el'*i -i$& @ )+n(i-iile (e &une%e in +&e%' @ 'u + in4luen-' l' 4el (e $'%e )' *i n'-u%' &%+(u*ului @ in &'%-i)ul'% > un 4il$ &e + *u&%'4'-' (e )+),il' )'%e e*-e in)' D u$e( E@ in $+$en-ul in3e)-iei@ 7' &%+(u)e + )'n-i-'-e i$&+%-'n-' (e 2'?e .

,1C87P8N#NT" P8T#G"(#?8/
D')' &+-e9'3ele 2%'4i-'-e *'u )u ulei@ 'u 4+*- u-ili?'-e + &e%i+'(' lun2' (e -i$& @ '*-'?i *e &%e4e%' )ele $i*)ibile )u '&' *i 4'%' &i2$en-i@ nu$i-e @@'lbe BC. In-%6'(e7'%@ )u -+'-e )' 2%'4i-ul @ '7in( + $'%e *-'bili-'-e -e%$i)' @ in(e&line*-e &e%4e)%+lul (e '2en- (e *e&'%'%e *i lub%e4ie%e @ '%e *i nu$e%+'*e in)+n7enien-e > @@in)'%)'%e'CC )+),ilei *i ' $'*inii (e&une%i in in*-'l'-iile (e &+-e9e%e &%+ble$e (e $e(iu.'2en- (ilu'n- H uleiul /

,111 #?#7#NT# %# +"I" Ele$en-ele (e b'?' @ )'%e *un- uleiu%i $ine%'le *'u (e *in-e?'@ )e%u%i *i *ili)+ni @-%'n*4e%' &%+(u*ului (e &+-e9e%e@ &%+&%ie-'-ile l+% (e lub%e4i'n-i l' -e$&e%'-u%i %i(i)'-e. - H?#IH/I?# 7IN#/"?# Uleiu%ile $ine%'le *'u 7e2e-'le @ )u 2%eu-'-e' $+le)ul'%' %i(i)'-' @ i*i b'?e'?' ')-iune'@ &e &%+(u)e%e' (e )'%b+n *i (e 4unin2ini )' '2en-i lub%e4i'n-i . ! ('-' )u (e*)+$&une%e' l+% @ *e (e2'3' 4u$ *i (e7in + *u%*' (e &+lu'%e. 6 H?#IH/I?# %# !INT#I" 9D

Uleiu%ile *'u ,i(%+)'%bu%ile (e *in-e?' @ )ele $'i %e)en-e@ *un- &%+(u*e (e +%i2ine &e-%+),i$i)'. Ele *un- )el $'i '(e*e' @ &e b'?' (e 2li)+li *'u e-e%i (e 2li)+li *i (e &+li$e%i (e -i& &+li+le4ine @ )' *i &+lie-ilen' .PE/ @ &+li&%+&ilen' .PP/ *'u &+lii?+bu-ilen' .PIB/ C#/H/I Ce%u%ile &'%'4ini)e (e &e-%+l @ )u 4+'%-e $'%e 2%eu-'-e $+le)ul'%'@ *un&l'*-i)e l' -e$&e%'-u%i +%(in'%e @ ')e*-e )e%u%i '3u-'n( l' (e$ul'%e ('% (e+&+-%i7' *un%e*&+n*'bile (e @@ in)'%)'%e'CC in*-'l'-iil+% *i +b-u%'%e' (u?el+% (e &ul7e%i?'%e . !I?IC8NI C'%')-e%i*-i)ile l+% &%in)i&'le *un- *-'bili-'-ile -e%$i)e e=)e&-i+n'le@ )ee' )e le &e%$i-e ' 4i u-ili?'-i@ 4'%' $+(i4i)'%e (e &%+&%ie-'-i@ &in' l' 250 ; 320 <C . U-ili?'-i *in2u%i @ *ili)+nii 'u in)+n7enien-ul (e ' 4i *)u$&i *i (e ' )%e' (e&une%i (u%e (e &+li$e%i *ili)+ni)i . In '*+)ie%e )u uleiu%i *i )e%u%i @ ei 4+%$e'?' un 4il$ *e&'%'-+% )'%e '%e + bun' *-'bili-'-e -e%$i)' . Pe &ie*ele (e -u%n'-+%ie @ &+-e9'3ul &e b'?' (e *ili)+ni@ &%+(u)e '(e*e' + @@(e&une%e BC@ )'%e +bli2' in 'nu$i-e )'?u%i (e ' *e &%+)e(' l' + @@*'bl'%eCC *'u + )u%'-i%e &%el'bil' &en-%u + e7en-u'l' 7+&*i%e @ ')+&e%i%e *'u i$&%e2n'%e . ,101 "%ITIBI F'-' (e ele$en-ele (e b'?' @ &%+(u*ele (e &+-e9e%e *un- )+n*-i-ui-e (in nu$e%+*i '(i-i7i > '2en-i -en*i+')-i7i @e$ul*i4i'n-i@ b')-e%i)i(e @ &%+(u*e 'n-i)+%+?i7e @e-).@ )'%e le )+n4e%' &%+&%ie-'-i &'%-i)ul'%e. 6 "9#NTI T#N!I8"CTIBI A2en-ii u$e)-'n-i *un- &%+(u*i (e -i& -en*i+6')-i7i@ )'%e '$eli+%e'?' )'&')i-'-e' &%+(u*ului (e ' *e @@in-in(e BC &e + *u&%'4'-' . Ei *un- &e b'?' (e )+$&u*i (e ')i?i 2%'*i *i 4'7+%i?e'?' 4+%$'%e' *i )+e?iune' unui 4il$ l' *u&%'4'-' )+),ilei @ ),i'% l' -e$&e%'-u%i %i(i)'-e . #7H?!I I"NTI E$ul*i4i'n-ii 4'7+%i?e'?' 4+%$'%e' *i )+n*e%7'%e' e$ul*iei . 6

Ei *un- &e b'?' (e *ul4+n'-i @ e*-e%i (e ')i?i 2%'*i *'u (e 'l)++li. - !T"+I?II"NTI !"H %I!P#/!"NTI S-'bili?'n-ii e7i-' 4+%$'%e' 4ul2il+% *i '2l+$e%'%e' &'%-i)ulel+% 4ine.

+"CT#/ICI%#

9?

B')-e%i)i(ele @ &%+-e3e'?' &+-e9'3ul )+n-%' $i)%++%2'ni*$el+% *'u 4') *' in-i%?ie *i *' li$i-e?e &%+li4e%'%e' b')-e%iil+%@ %e*&+n*'bile (e (e2%'('%e' %'&i(' ' &%+&%ie-'-il+% . B')-e%i)i(ele *un- (i%e)- '$e*-e)'-e )u &%+(u*ul (e b'?' (e )'-%e 4u%ni?+% . A(e*e'@ -u%n'-+%ul e*-e ')el' )'%e le in-%+(u)e in $+$en-ul (ilu-iei *'u in @@)en-%'l'CC (e &+-e9'3 @ 4ie )' ')-iune &%e7en-i7' *i *i*-e$'-i)' . 263 +%i"'n *'u $'i (e* (')' e*-e ne)e*'%/@ 4ie )u%'-i7' .

*1 PHN#/#" IN 8P#/" " P8T#G"(H?HI


Un lu)%u e*-e bine in-ele* > )+$&+?i-i' *i n'-u%' &%+(u*ului &ul7e%i?'- 'u + in4luen-' (e-e%$in'n-' in )e &%i7e*-e e4i)')i-'-e' +&e%'-iei (e &+-e9'3 in (i4e%i-ele *'le %+lu%i > %')i%e@ '2en- (e (e$ul'%e@ '2en- lub%e4i'n-@ '2en- &%+-e)-+% . In ')el'*i -i$& -%ebuie *' -ine$ )+n-@ (e '*e$ene' (e (i4e%i-ele )+n(i-ii (e &une%e in +&e%' ' ')e*-+% &%+(u*e (e &+-e9e%e @ )'%e )+n(i-i+ne'?' ')-iune' 2l+b'l' ' )i)lului (e &+-e9e%e . P%in ,,punere in opera -%ebuie *' in-ele2e$ @ 'n*'$blul (e 4')-+%i )'%e &e%$i- '&li)'%e' &%+(u*ului &e )+),il' > -i$&ul (e (i*-%ibui%e 'l &%+(u*ului &e $'*ini .in 4un)-ie (e $+(ul (e (i*-%ibui%e/@$+(ul (e '&li)'%e .$'nu'l *'u 'u-+$'-i?'- / @ $e-+(e (e &ul7e%i?'%e .(u?e @ 'i% ;le**.D 4'%' 'e% E// @ (i4e%i-ele e-'&e 'le )i)lului (e &+-e9'3 . *111 78%H? %# %I!T/I+HI/# E=i*-' (+u' $+(u%i &%in)i&'le (e (i*-%ibui%e ' &+-e9'3ului in -u%n'%e' *ub &%e*iune > (i*-%ibui%e' l+)'l' *i )en-%'li?'-' . - %I!T/I+HI/#" ?8C"?" .l' $'*in'/ In (i*-%ibui%e' l+)'l' @ 4ie)'%e $'*in' e*-e 'li$en-'-' in(i7i(u'l )u '2en- @ (in-%6+ )u7' (e &%+(u*@ (in '&%+&ie%e' $'*inii (e -u%n'- SP . E*-e &%')-i)' )e' $'i 7e),e (.&.(.7. -e,ni) *i -+-+('-' )l'*i)'. A2en-ul &+'-e 4i (ilu'- in )u7' . )l'*i) /@ *'u &+'-e 4i &%elu')+n)en-%'(e )'-%e + &+$&' (+?'-+'%e@ %e2l'bil' l' (ilu-i' (+%i-'. AVANTAJE : - Se &+'-e '(+&-' . *i '('&-' /@ &%+(u*ul l' 4ie)'%e &ie*' @ 4ie)'%e $'*in'@ 4ie)'%e -e$&e%'-u%' ' (i4e%i-el+% )+),ile . - ! &%+ble$' (e (e-e%i+%'%e ' )'li-'-ii '2en-ului &e + $'*in' .e=. > (e?7+l-'%e' (e b')-e%ii /@ nu '%e in4luen-' ne2'-i7' &e %e*-ul &%+(u)-iei DEZAVANTAJE Ten(in-' e*-e (e ' $ul-i&li)' nu$'%ul (e &%+(u*e (e &+-e9e%e. - U%$'%i%e' )'li-'-ii -u-u%+% &%+(u*el+% e*-e 2%e+'ie . In (i*-%ibui%e' )l'*i)' @ &%+(u*ul (ilu'- e*-e &l'*'- in )u7'@ lin2' $'*in' S"P. In (i*-%ibui%e' )u &+$&' (+?'-+'%e@ &%+(u*ul )+n)en-%'- nu e*-e '$e*-e)'- (e)iin ul-i$ul $+$en- )u '&' *i l' )+n)en-%'-i' (+%i-' .%e2l'bil' in-%e 0@2 *i 4 : / @ )'%e &+'-e 4i '3u*-'-' )u 4ine-e l' un n+u (e$'%'3 'l 4'b%i)'-iei . %I!T/I+HTI" C#NT/"?II"T" .)en-%'l' (e &+-e9e%e /

9@

Di*-%ibu-i' &%+(u*ului e*-e '*i2u%'-' (e + )en-%'l' )'%e %e&'%-i?e'?' ')el'*i &%+(u* l' + in-%e'2' linie (e $'*ini (e in3e)-'- *ub &%e*iune@ &%in in-e%$e(iul unei %e-ele (e )'n'li?'%i . AVANTAJE - Nu e=i*-' (e)i- un *in2u% &%+(u* &en-%u -+'-' -u%n'-+%i' 6 C'li-'-e' &%+(u*ului &+'-e 4i )un+*)u-' @ u%$'%i-' *i u*+% (e )+n-%+l'-. - P%+(u*ul uni) &+'-e 4i )u$&'%'- l' -'%i4ele )ele $'i '7'n-'3+'*e . DEZAVANTAJE - C+*-ul in*-'l'-iei )en-%'le *i ' %e-elei (e (i*-%ibu-ie nu e*-e (e ne2li3'- ! ('-' )u )+n-'$in'%e' b')-e%i'n' ' &%+(u*ului @ -+'-' &%+(u)-i' (in -u%n'-+%ie e*-e '-in*'. - Ne)e*i-'-e' *&'l'%il+% %e2ul'-e .+ ('-' l' G luni *'u $'i (e* in 'n / 'le )i%)ui-el+% *i )'n'li?'-iil+% (e (i*-%ibui%e . - P+-e9'3ul u-ili?'- nu e*-e -+-(e'un' '('&-'- l' -+'-e &ie*ele (e 4')u- > (i4e%i-el+% 4'$ilii (e &ie*e (i4e%en-' *i e=i2en-' )'li-'-i7' .*u&%'4'-' &ie*' *i *'n'-'-e in-e%n' / -e$&e%'-u%i ine2'le &e )+),il'

*101 PH?B#/II"/#" 22 IL"MM !"H 2278+I?"MM P%+2%'$'%e' $i*)'%ii b%'-ului %+b+- &e%$i-e lu'%e' in )+n*i(e%'%e ' $'i $ul-+% -e,ni)i
PH?B#/II"/#" 22 IL"MM

6 Uni-'-e' .)'&ul/ (e &+-e9'3 %'$ine in &+?i-ie '(e)7'-' *i nu *e $'i $i*)' in -+-i$&ul 4'?ei (e &+-e9e%e 6 Du?ele *un- $'i nu$e%+'*e (e)i- l' &ul7e%i?'%e' $+bil' *i $'i 'le* -%ebuie *' 4ie +%ien-'-e )+n7en'bil &en-%u %')i%e' -u-u%+% &'%-il+% '$&%en-ei .
PH?B#/II"/#" 78+I?"

In &ul7e%i?'%e' @@ $+bil' BC @ &ul7e%i?'%e' &%+(u*ului *e e4e)-ue'?' )u + $i*)'%e (e (u-e67in+ ' b%'-ului $'ni&ul'-+% .%+b+- (e *&%'9e%e /. A)e'*-' -e,ni)' '%e '7'n-'3ul (e ' e7')u' )'l(u%' (in )+),il' *i (e ' '*i2u%' + %')i%e +$+2en' *i )i$'i %e2ul'-' ' )+),ilei@ ),i'% *i '-un)i )in( 'nu$i-e (u?e *un- +b-u%'-e . *1,1 TIPH/I %# %HI# E=i*-' in )+$e%- un $'%e nu$'% (e -i&u%i (e (u?e @ 4un)-ie (e (i4e%i-ele '&li)'-ii in(u*-%i'le @ *'u (e 'nu$i-e )+n*-%in2e%i in-ilni-e .-e$&e%'-u%' @ n'-u%' 4lui(ului@ e-) .. / Pul7e%i?'%ile )u 'e%@ u-ili?'-e &en-%u &+-e9'3e in -u%n'-+%ie S"P @ (i4e%' in-%e ele &%in > - u-ili?'%e' (u?el+% *-'n('%( *'u *u&%'(i$en*i+n'-e - 4+%$' 3e-ului &ul7e%i?'- &+*ibili-'-e' (e ' +%ien-' *'u nu (i%e)-i' 3e-ului - un '$e*-e) 'e%"&%+(u*@ in-e%n *'u e=-e%n

51 "I#?# P8T#G"(H?HI
9G

Ci)lul (e &+-e9'3 *e (e*)+$&une in 2ene%'l in 2 4'?e > F'?' (e &+-e9'3 *i 4'?' (e *u4l'3 . 5111 "I" %# P8T#G"( C' -+- &%+)e*ul in *ine @ *'u + &'%-e ' unui &%+)e* in(u*-%i'l @ 4'?' (e &+-e9'3 (e&in(e (e un 'nu$i- nu$'% (e &'%'$e-%i @ )ee' )e e*-e i$&+%-'n- ' *e )un+'*-e > 4ie &en-%u '6i *-'bili + ('-' &en-%u -+-(e'un' .'-un)i )in( e*-e &+*ibil / @ 4ie &en-%u '6i &une *ub )+n-%+l *i 'i *-'&ini @ '-un)i )in( 7'%i'bili-'-e' n'-u%'l' nu e*-e ne2li3'bil' . P'%'$e-%ii )ei $'i i$&+%-'n-i *un- > - -e$&e%'-u%' )+),ilei - n'-u%' &+-e9'3ului .&+-e9'3ul -%ebuie *' 4ie '('&-'- l' -e$&e%'-u%' $e(ie ' )+),ilei / - (u%'-' (e &ul7e%i?'%e .$'= 46G *e). / I %')i%e' e*-e i$bun'-'-i-' in 4un)-ie (e (u%'-' (e &+-e9e%e . - (ebi-ul (e &+-e9e%e .)'n-i-'-e' &ul7e%i?'-' @ 3e-u%i (e &%+(u* '&li)'-e / Al-i &'%'$e-%i )'%e in-e%7in *un- > - )+n)en-%'-i' &%+(u*ului . 2 6 3: $'=. / - (i*-'n-' (e &ul7e%i?'%e 6 *e $i)*+%e'?' &en-%u %')i%e' *i &+-e9e%e' unei ?+ne )'l(e@ )'%e@@$'%$+%e'?'CC&ie*' in ?+n' %e*&e)-i7' .'*&e)- $'-@ (e $'%$u%' / 5101 "I" %# !H ?"( In $'3+%i-'-e' )'?u%il+% @ (u&' 4'?' (e &+-e9'3 @ u$i(i-'-e' %e?i(u'l' &e%*i*-'@ in 'nu$i-e ?+ne 'le '$&%en-ei@ *i-u'-ie in )'%e @ 'li'3ul (e 'lu$iniu li),i( @ in3e)-'- @ 7' &%+7+)' + )'n-i-'-e 4+'%-e i$&+%-'n-' (e 2'?e *i %i*)u%i (e (e4e)-e (e -i& *u4lu%i *'u D b'*i)u-e E. E*-e (e)i in(i*&en*'bil @ &en-%u &%+ble$e (e )'li-'-e @ *' *e &%+)e(e?e l' un *u4l'3 )u 'e%@ )u *)+&ul (e ' eli$in' -+'-e u%$ele (e '&' (e &e *u&%'4'-' )+),ilei @ *i ')e'*-' )u )i)'n-i-'-e' (e &%+(u* &ul7e%i?'- e*-e $'i $'%e . Su4l'3ul )u 'e%@ &e%$i-e@ in ')ee'*i $'*u%'@ eli$in'%e' b'7u%il+% (e 'lu$iniu@ %'$'*e &e '$&%en-'@ (e l' in3e)-i' &%e)e(en-'. 41 +"CT#/II Ji*6'67i* (e u-ili?'%e' &%+(u*el+% (e &+-e9'3 @ -u%n'-+%ii *un- in $+( %e2ul'- )+n4%un-'-i )u &%+ble$e (e (e?7+l-'%e ' b')-e%iil+% *i )iu&e%)il+% . B')-e%iile *i )iu&e%)ile *un- $i)%++%2'ni*$e )'%e *e (e?7+l-' in )u7ele )u &%+(u* *i in )'n'li?'-iile )'%e -%'n*&+%-' &%+(u*ul .-e7i @ 4u%-une /. Mi%+*u%ile u%i-e (e +u *-%i)'- @. )ee' )e en2le?ii nu$e*) '(e*e' @@ $i%+*u%ile u%i-e (e luni (i$ine'-' BC/@ *un- )'u?'-e (e b')-e%ii . 4111 78%I IC"/#" P/8%H!H?HI %# C"T/# +"CT#/II Di7e%*ele *-u(ii@ 'u e7i(en-i'- + $'%e (i4e%en-' (e *-'bili-'-e in-%e un &%+(u* &+lu'- (e )'-%e b')-e%ii *i un &%+(u* ne&+lu'-. In &%+(u*ul &+lu'- @ b')-e%iile @@$'nKn)'CC + &'%-e (in )+$&u*ii ')-i7i@ (e*-'bili?in( *i (e-e%i+%in( *+lu-i' @ )ee' )e &%+7+')' + &ie%(e%e (in &%+&%ie-'-ile &%+(u*ului *i + *u*&en*ie (e @@4ul2iCC.&'%-i)ule/. 4101 #?I7IN"/#" +"CT#/II?8/

Unul (in )ele $'i bune $i3l+')e (e ' eli$in' b')-e%iile e*-e DE A EJITA DEZJ!LTAREA L!R I )')i +('-' )e b')-e%iile *6'u $ul-i&li)'- in in*-'l'-ie *i in &%+(u*ul (e &+-e9e%e@ e*-e $ul$'i (i4i)il (e ' le eli$in'. E=i*-' $'i $ul-e )'i @ )e &+- &e%$i-e li$i-'%e' (e?7+l-'%ii b')-e%iil+% > - 4u%ni?+%ul (e &%+(u* -%ebuie *' &%e)i?e?e (')' b')-e%i)i(ul ' 4+*- in-%+(u* in &%+(u*ul )+n)en-%'-. - E*-e (e &%e4e%'- un &+-e9'3 l+)'l@ )u + )u7' &e $'*in' @ $'i (e2%'b' @ (e)i- + )en-%'l' (e &ul7e%i?'%e @ )'%e 4'7+%i?e'?' &%+li4e%'%e' b')-e%iil+% in -+- *i*-e$ul. - Nu *e l'*' un &%+(u* (ilu'- *' *-'-i+ne?e in )u7' .*4i%*i- (e *'&-'$Kn' @+&%i%e &%elun2i-'/@ $'i $ul-e ?ile . E*-e )e%- )' )u )K- &%+(u*ul u-ili?'- @ )+n-ine )+n)en-%'- (e -i& ulei @ )u '-K- -%ebuie )%e*)u-' )'n-i-'-e' (e b')-e%i)i( &en-%u ' 4i e4i)')e . 41,1 P8T#G"(H? C"HI"T8/ %# %# #CT# P+-e9'3ul @ $+(i4i)'- (e )'n-i-'-e' 4+'%-e $'%e (e b')-e%ii &+'-e 4i + )'u?' ' &%+ble$el+% (e u-ili?'%e *'u (e (e4e)-e &e &ie*e . P%+(u*ul (e2%'('- (e b')-e%ii@ ' &ie%(u- + &'%-e (in &%+&%ie-'-ile *'le @ in &'%-i)ul'% @ 2%'nul+$e-%i' ' )%e*)u- @ .*i e$ul*i' e*-e )+n*-i-ui-' (in &'%-i)ule $'i 2%+*ie%e/ @ %i*)'n( *' *e ')u$ule?e &%in in2%'$'(i%e @ &e *u&%'4'-' '$&%en-ei @ 4'%' ' &u-e' *' '*i2u%e %+lul l+% (e '2en- &%+-e)-+% *i (e$ul'n- @(u)in( '(e*e' l' &%+ble$e (e 2enul > - )%e*-e%e' $i)%+&+%+?i-'-il+% - li&i%i *i '2'-'%i &e $ie?u%i - (e4+%$'%i 'le &ie*el+% l' (e$ul'3 .e=-%')-ie /.

'.+1T.TE. %1E0E+B2 TF2(.TE 0F3 %2E01F(E

'alitatea unui produs corespunde gradului de satisfactie asteptat de client. %entru produse obtinute printr-un procedeu de fabricatie format din faze succesive, calitatea este rezultatul combinatiei intre $ -calitatea proiectului -conformitatea fabricarii in raport cu proiectul Bbiectivul calitatii nu este numai atingerea unui anumit nivel de prestatie (grad de furnizare# a produsului, ci este in egala masura si mentinerea acestui nivel, un interval de timp determinat. ,in acest motiv noi vorbim despre fiabilitate ca o probabilitate de a stapani un produs pe o perioada data , in conditii de lucru si de mediu determinate.'u alte cuvinte se exprima ccgradul de mentinere in timp a caracteristicilor produsului obtinut cc , prin durata si mentinerea procesului sau de fabricatie. 1.1.-actorii care determina calitatea implica distingerea urmatorilor factori .naliza intrinseca a calitatii unui produs

1.1.1. 'alitatea produsului (ivelul realizabil al unui produs de calitate depinde de & -calitatea cercetarilor pentru pozitionarea produsului pe piata de calitate preales pentru produs -calitatea stabilita de specificatiile de fabricatie
51

-nivelul

-abricarea unui produs de calitate tine cont pe toata durata productiei de & %2B'E0 ,E0E(E 01 0%E'1-1'.T11 TB+E2.(TE (B2ME 01 1(0T2F'T1F(1 1(0%E'T11 01 'B(T2B.+E

1.*.*.8.'alitate si fiabilitate -iabilitatea este probabilitatea ca un produs sa isi faca functia pentru care a fost creat si sa o faca intr-un interval de timp bine determinat. -iabilitatea este obtinuta plecand de la o buna conceptie, care se confirma printr-o coordonare adaptata a fazelor succesive. 'ontrolul calitatii este esential pentru fiabilitate caci el garanteaza ca toate produsele raspunnd caracteristicilor din proiect cu un effort sustinut de catre tot personalul. Bbtinerea nivelului de calitate si fiabilitate cautat poate sa fie costisitor. 1nsa adesea tehnici simple pot sa reduca considerabil costurile si sa amelioreze calitatea si fiabilitatea produsului si pot sa imbunatateasca eficacitatea masurilor adoptate. 1.*.*.9.'alitate si conformitate %rin calitatea unei piese turnate sub presiune , intelegem caracteristicile pe care le are in functie de & -aspect extern(aspectul suprafetelor# -integritatea structurala -precizia dimensionala 'onformitatea se identifica prin corespondenta intre piesa si exigentele la utilizare, de ex& -aspect estetic -forma si dimensiuni -rezistenta mecanica,eventuala etanseitate si printre altele , aptitudinea de a fi supusa PtratamentelorP de finisare ca de ex.& uzinare, vopsire si lacuire, polizare, tratamente chimice sau galvanice. Exigentele impuse pieselor turnate sub presiune pot asadar sa fie multiple si de natura diferita dupa functia lor specifica in diferitele sectoare de utilizare. %entru a atribui si a mentine caracteristicile cerute , este necesar de a stapinii procedeul si de a supraveghea meticulos procedurile. %entru a obntine calitatea si conformitatea pieselor sale,

5*

intreprinderea trebuie sa previna defectele si sa fie in masura sa le suprime rapid cand acestea sunt prezente. (oi trebuie sa tinem cont de & - cunoasterea exigentelor pietei - capacitatea de a lucra cu procedurile cele mai adaptate - abilitatea diagnosticari defectelor - capacitatea de a izola cauzele - capacitatea de a suprima defectele prin interventii oportune. ,at fiindca nu se poat selectiona numai piesele bune care sa asigure constanta calitatii si conformitatii,este necesar de a se intra in logica garantiei asigurarii calitatii (de exemplu dupa normele seriei 10' G #. 1n aceasta optica , calitatea trebuie sa fie primul obiectiv asupra caruia trebuie sa ne concentram, intervenind asupra fiecarei faze de realizare a piesei. .cest concept este bine exprimat in sloganul englezesc& ccfirst dualit)cc(cccalitate inainte de toatecc#. Bbiectivul de a obtine calitate maxima trebuie sa fie prezent in toate fazele de realizare a piesei, incepand de la conceptie pana la expeditie, dupa cum se observa in tab * si 8. T.3E+ * - 'alitate - 'onformitate %entru a obtine si a mentine calitatea si conformitatea pieselor, este necesar ca acest concept cccalitatea cc, sa fie obiectivul catre care trebuie sa tinda toate fazele ce duc la realizarea lor . 'alitatea pieselor depinde de alegerea factorilor din schema de mai jos. 'B('E%T1. %1E0E1 'B('E%T1. 'B'J1+E1 E7E'FT1. 'B'J1+E1 T1%F+ ,E .+1.N 'F%TB2 ,E TB%12E 01 ME(T1(E2E 2EM+.NF+ TEM%E2.TF211 '.+1T.TE M.01(. ,E T0% 2B3BT ,E ,B/.N .+1.N 2B3BT ,E E7T2.'T1E 2B3BT ,E 0%2.OE2E

58

'B(T2B+ TE2M1' %.2.MET211 ,E +F'2F 'B(T2B+F+ %2B,F0F+F1 .M3.+.N 01 E7%E,1T1E

T.3E+ 8 - Bbiectivele calitatii totale '.+1T.TE. in T0% necesita eliminarea a& ,E-E'TE B%2121 M.01(. 1(T.2/1E21 +. +142.2E 0F%2.0TB' 2ETF2 " 2E'+.M.T11

'ochila, masina, cuptoarele ca si utilajele auxiliare trebuie sa fie alese, realizate si intretinute de asa maniera pentru a conserva toata eficacitatea lor. Este clar ca numai in acest mod va fi posibil sa se intreprinda o actiune eficace de a preveni aparitia defectelor. 0punem deci ca totul are un pret si ca acest pret nu poate fi absorbit prin pretul de vanzare al piesei, data fiind concurenta. ,aca in parte este adevarat, trebuie in mod egal sa avem in vedere ca si non-calitatea are in mod egal pretul sau. %e ascuns, ea este platita sub forma de& - slaba cadenta de productie - frecvente intreruperi - numar ridicat de rebuturi - controale, selectii si eliminari - operatii de reperatii suplimentare

59

- intirzieri la livrare - reclamatii, contestatii, returnari 1n definitiv, se poate remarca despre calitate ca se plateste din belsug Mentinerea calitatii pieselor turnate este de o importanta fundamentala. ,upa cum stim, calitatea piesei depinde de mai multi factori si in particular, de parametri procedeului, printre care cei principali sunt& - cantitatea de aliaj - temperatura aliajului - temperatura cochilei - cursa si viteza in prima faza de injectie -cursa si viteza in faza * de injectie -presiunea finala, in faza 8 de injectie -durata diferitelor faze ale ciclului %entru a garanta constanta calitatii, trebuie sa tinem sub control diferitii parametri ai procedeului. 4alorile parametrilor alesi pentru obtinerea caracteristicilor calitative prevazute piesei, trebuie sa ramana constanti ciclu dupa ciclu. 'onstanta valorilor impuse si repetabilitatea lor depind in mare masura de prestatiile masinii si aparaturii auxiliare . Turnatoriile moderne sunt adesea echipate cu aparate ale caror mijloace de captare sunt in masura sa controleze in permanenta valorile principalilor parametri si de a-i transmite in sistemul informatic care ii pune in evidenta pe un ecran. Majoritatea acestor aparate, in plus fata de vizualizarea valorilor si evolutia parametrilor sub forma de curbe, sunt capabile sa compare valorile inregistrate cu valorile programate, sa genereze semnale de disfunctionalitate, sa opreasca productia si sa procedeze la auto-corectie. 4alorile vizualizate pot printre altele sa fie inregistrate cu mijloace de imprimare si sa constituie documentatia suport pentru certificare.1n figura 1.*.*.9.1 avem ilustrarea unui aparat de control al procedeului. *.,E-E'TE ,at fiind ca parametrii procedeului sunt un lant de interdependente si ca variatia uneia din valori are incidente asupra tuturor celorlalte , metoda de urmat pentru a elimina un defect poate sa rezulte de maniera urmatoare& - recunoasterea si clasarea tipului de defect, - plecand de la observatia directa , stabilim care poate sa fie cauza determinanta - 1nterventie pe cochila sau asupra parametrilor procedeului, si facand o singura corectie de fiecare data se observa rezultatul obtinut - o data ce defectul a fost suprimat, se controleaza si se asigura ca executarea acestor corectii nu au influienta asupra altor caracteristici de conformitate. - se noteaza corectiile aduse si se trec in -isa tehnica de fabricatie *.1..nalizarea defectelor .ratam mai jos o analiza schematica a celor mai curente defecte in fabricarea pieselor turnate sub presiune

55

%entru fiecare defect caracterizat , se noteaza& -denumirea -descriesrea -cauze posibile -solutii propuse -notite (eventuale# *.1.1.,escriere ,efectele sunt indicate si caracterizate prin litere si numere care le situeaza in clasificarea generala. Tipurile de defecte sunt in mod egal indicate cu denumirile cele mai curente in limbaj de turnatorie. .ceste denumiri au in acelasi timp origini mai mult sau mai putin rationale in raport cu defectul si sunt diferite in functie de regiune. ,escrierea propriu-zisa da caracteristicile morfologice ale defectului ce pot fi observate cu ochiul liber .+ocalizarea preferentiala a defectului pe piesa face parte din descriere . 1nformatiile se refera la pozitia piesei in cochila, iar termenii ccin partea fixacc sau ccin partea mobilacc , il situeaza in raport cu cele doua semicochile. *.1.*.'auze posibile .r fi complet hazardat a se indica o singura cauza pentru fiecare defect in parte, pentru ca unele sunt rezultatul unei malformatii evidente. ,efectele sunt mai degraba rezultatul unui ansamblu de circumstante, decat al unei singure cauze bine determinata..cest lucru explica epidemiile de defecte care apar in productie. 4om gasi cauzele care in stare tehnica seamana cel mai probabil si este posibil ca vom gasi si explicarea mecanismului care duce la aparitia defectului. *.1.8.0olutii Masirea solutiei presupune cunoasterea cauzei. %entru eficacitatea acestei solutii, trebuie facuta o evaluare pro si contra . (imic nu inlocuieste experienta bazata pe observatia sistematica, practica si directa.%entru aceasta aplicarea solutiilor presupune o anumita cunoastere a tehnicilor de T0% cat si a mijloacelor de productie. *.*.'lasificarea defectelor pe piese T0% B clasificare si un studiu critic sunt stabilite pentru fiecare tip de defect pe piese T0%. 'lasificarea este stabilita dupa o descriere punctuala a defectului considerat, ceea ce permite o identificare si o analiza in functie de aspectul, forma si marimea lui si, de a exclude toate cauzele care nu sunt predominante. 1n practica, pentru a limita expunerile didactice si cercetarea, cea mai buna clasificare a defectelor este una morfologica. B prima clasificare a defectelor poate fi facuta atribuindul-le originea si momentul de aparitie a acestor, dupa cum urmeaza&

5D

.& defecte a caror origine este anterioara procesului de turnare 0% 3& defecte a caror origine este datorat procedeului de Turnare 0% '& defecte care apar dupa turnare .ceasta prima clasificare poate fi descompusa astfel& 1& defecte care depind de cochila *& defecte care depind de modalitatile de lucru 8& defecte care depind de metal(temperatura, tip de aliaj# -iecare clasa este divizata in grupe si subgrupe cu un numar pentru a le diferentia. Fn defect este deci identificat printr-o litera si o cifra. 'riteriul de clasificare adoptat se inspira din cel utilizat in .T+.0-ul de defecte de turnatorie editat in -ranta si Mermania. *.*.1.,efecte in piese cu originea inainte de turnare 4om analiza in continuare cauzele de aparitie a defectelor pe care le putem atribui aliajului, in functie de & -starea fizica (puritate# -starea chimica(compozitie# -caracteristici tehnologice .lte defecte de natura geometrica , pot fi atribuite& -conceptiei piesei -conceptiei cochilei -constructia cochilei, si in particular & canalelor de aerisire(suprafata"sectiune#, -maselote(volum"pozitionare#,atacuri si canale de alimentare (volum" pozitie" sectiune#. *.*.*.,efecte de suprafata Este vorba despre defecte care afecteaza suprafetele pieselor, reperabile cu ochiul liber, referitor mai mult la aspect estetic sau functional al piesei. *.*.8.,efecte de structura ,efectele de structura sau de morfologie cristalina a pieselor, pot provoca& -pierderi de lichide sau gaze presurizate -dificultati de uzinaj slabe caracteristici mecanice vis-e-vis de solicitarile la care piesa este supusa.

5?

,E-1(12E. ,E-E'TE+B2 (umerotare defect . -.nterioare procesului 3 -,ep de proces ' -,upa proces ,efecte cu origini anterioare procesului .1 - 'antitati mari de oxizi(sub forma de mici particule dispersate# .* - Fmplere deficitara a cochilei(datorita fluiditatii scazute# .8 - -ragilitate la cald a piesei(la scoaterea din cochila# .9 - 0edimentari(componenti grei intermetalici precipitati# .5 - .erisiri, 4entilare insuficienta a cochilei .D - ,efecte de suprafata(Maselotaje insuficiente# ,efecte cauzate de proces 31 -3avuri(excrescente, infiltratii de metal lichid in plan separatie# 3* -Excrescente(riduri#, datorate fisurilor pe suprafata cochilei 38 -2eprize(doua fronturi de metal nesudate# 39 -4aluri,linii de fluid, striuri 35 -4aluri, folieri, marmoratii 3D -,epresiune, lipsa de material, tasare 3? -+ipsa material,adincitura de retragere(retasura de suprafata# 3@ -'avitati de retrageri(de retasura# catre interior 3G -.gatari(gripaje# 31 -%rinderi, agatari in sensul de demulare(directia de extragere piesa# 311 -%orozitati 31* -'avitati(incluziuni de aer# 318 -'avitati(incluziuni de lubrefiant si"sau gaz# 319 -'avitati de retrageri(retasura# ,efecte puse in evidenta dupa proces '1 -foliere, lamele reci, pelicule la interiorul piesei '* -3ule '8 -+ipsa de continuitate(pierderi la etanseitate# '9 -Fzinaj prost(urat#, prezenta puncte dure(incluziuni# '5 -0labe proprietati mecanice, duritate scazuta 'D -deformari, distorsiuni '? -alterarea dimensionala(dimensiuni in afara tolerantelor# '@ -cote in afara tolerantelor 'G -Frme de eliminatori '1 -%roeminente din atacul de turnare(dupa decupare# '11 -.lte defecte Tablou 5 - 'lasificare. .1 - 8

5@

,E(FM12E& ,E0'21E2E&

'antitati mari de oxizi si zgura .glomerari excesive de oxizi si zgura pe suprafata baii de aliaj lichid

'.F/E& Metal oxidat(prezenta .l*B8 combinat cu zgura inerta sau alte impuritati nemetalice# 'uratire insuficienta a lingourilor , rebutului, retur de turnare (eglijenta la op de tratare metal lichid, neglijenta la operatia de topire %rezenta oxizi(.l*B8# in general (ota& Trioxidul de .l (.l*B8# in piese se prezinta sub forma de particule mici dispersate , care se pot observa pe suprafata polizata ca puncte obscure, neclare, cauzate de & - lingouri oxidate - rebuturi si retur murdare .glomerarile de oxizi si zgura sunt generate de & - neglijente la operatiile de topire - lipsa de atentie la elaborare alaj - manevre de transfer de aliaj cu turbulente

0B+FT11& - nu se introduc in cuptor incarcaturi murdare (ulei, gresaje# - nu se introduc in cuptor deseuri nemetalice, praf nisiposf.. - a se evita turbulentele la transfer aliaj lichid - a se lucra cu vina mare si cu inaltime cat mai mica la transfer alj lichid - a se agita baia cat mai putin posibil - a se evita supraincalzirea baii lichide

5G

Tablou D - 'lasificare. .* - 8 ,E(FM12E& -luiditate slaba ,E0'21E2E& turnare slaba in cochila 'oeficient scazut de scurgere alj lichid(curgere greoaie # (ota& -luiditatea sau curgerea , este capacitatea aliajului de a umple amprenta cochilei , in particular daca sunt pereti subtiri , forme complexe si unghiuri ascutite. .ceasta caracteristica tehnologica a aliajului este in general clasata in 8 categorii& buna, suficienta si proasta. '.F/E& %rezenta sedimente prezenta oxizi compozitie eronata a aliajului temperatura scazuta aliaj cu contractie mare atac de turnare insuficient sau rau adaptat

(ota& referitor la compozitia aliajului 1nfluienta elementelor de aliere asupra fluiditatii& - 0iliciu(0i# %rocentu ridicat de 0i creste fluiditatea si usureaza curgerea - Magneziu(Mg# .re o influienta negativa asupra curgerii$ Fn procent ridicat de Mg, duce la formare de zgura care diminueaza curgerea - Mangan(Mn# Fn procent mai mare decat ,8=, diminueaza(scade# curgerea -ier(-e# .re o influienta pozitiva, asupra curgerii, reduce retragerea de contractie 0B+FT11& eliminarea cauzelor ce duc la sedimentari a se lucra la temperatura adecvata (cresterea temperaturii imbunatateste fluiditatea # 'uratirea de zgura a baii lichide (oxizii reduc considerabil curgerea# 'ontroleaza continutul in 0iliciu( de la G la 18=# 'ontroleaza continutul in Magneziu( continut max& ,8 - ,5=# 'ontroleaza continutul in Mangan( continut max& ,8 =# 'ontroleaza continutul in -ier( continut max&1 =# Marire atacuri alimentare si redimensionare canale de alimentare (creste grosimea#

Tablou ? - 'lasificare. .8 - 8 ,E(FM12E& -ragilitate la cald ,E0'21E2E& -ragilitate in faza de eliminare piesa din cochila (ota& +a temperatura de scoatere a piesei din cochila(* - 8 g'#, aliajele care prezinta acest defect nu au o rezistenta mecanica suficienta pentru a suporta solicitarile aplicate pe piesa in timpul fazei de eliminare (scoatere din cochila# '.F/E& 'aracteristicile anumitor tipuri de aliaje

(ota& continutul ridicat de impuritati ca de ex 0taniu(0n# si %lumb(%b# peste limitele prevazute in specificatii, pot fii responsabile de acest tip de defecte 'uprul('u# , pana la 9,5= tinde sa fragilizeze aliajul. %este acest procent defectul scade -ragilitatea la cald este redusa prin prezenta 0iliciului(0i#, -ierului(-e# si (ichelului((i#

D1

'ontinutul scazut fata de valorile specificate ale componentilor sus mentionati, fragilizeaza aliajul la cald, din cauza sedimentarilor. ,aca aliajul contine cantitatile prevazute pentru componenti, atunci fisurile si rupturile pot fi imputabile& - conceptiei eronate a piesei - inclinari de scoatere insuficiente - retragerilor de contractie care necesita forte de demulaj si de extractie semnificative 0B+FT11& -'ontroleaza continutul in Magneziu( continut max& ,8 - ,5=# -'ontroleaza continutul in %lumb si 0taniu( continut max& ,1=# -verifica si elimina sedimentarile de pe fundul cuptorului(ccnamolurilecc si depunerile de pe fund# -controleaza daca= 0i si=-e( preconizate la 1=# si =(i(max ,8=# sunt normale

Tablou @ - 'lasificare. .9 - 8 ,E(FM12E& 0edimentari (depuneri# ,E0'21E2E& 0egregarea componentilor intermetalici %recipitarea componentilor grei de aliere la temperatura inalta (ota&

'.F/E& 1n general temperaturile scazute produc precipitari pe fundul cuptorului , ale componentilor intermetalici cu punct de topire foarte ridicat& fier, titan, mangan.

D*

(ota& %rezenta oxizilor (.l*B8#, in calitate de germeni accelereaza precipitarea Temperatura in cuptor sau temperatura de turnare , situata strict deasupra punctului de topire inferior(lichidus#, determina sedimentarile( in general sub 5? g'# 0edimentari se produc si la temperaturi cu valori imediat peste lichidus, daca suma componentilor grei din aliaj( 1ndice de ,ecantare# depasesc valoarea 1,D 1, L =-e K *x=Mn K 8x='r C 1,D 0edimentarile provoaca alterarea compozitiei aliajului si in consecinta antreneaza o modificare a caracteristicilor sale tehnologice . ,aca sedimentarile sunt prezente in piesa ele antreneaza dificultati in uzinaj( uzura sau ruptura de scule# 0B+FT11& (u introduceti lingouri sau retururi solide reci in cuptorul de mentinere care pot sa scada temperatura si sa creeze raciri locale in masa aliajului lichid 'uratirea minutioasa a zgurii si a oxizilor din baia lichida ,aca sunt prezente sedimente , se incalzeste baia la ? - ?* g', si se amesteca pt a le pune in solutie 0e controleaza indicele de decantare 1, L =-e K *x=Mn K 8x='r C 1,D, pentru a nu favoriza precipitarile (ota& ,aca precipitarile sunt asa de abundente, este oportuna golirea si curatirea cuptorului, pentru ca punerea lor in solutie prin ridicarea temperaturi si agitarea baii lichide, poate duce la depasirea limitelor specificate ale unor elemente de aliere prin existenta lor in exces.

Tablou G - 'lasificare. .5 - 1 ,E(FM12E& .erisiri, 4entilare insuficienta a cochilei (ota& 'analele de aerisire sunt deschideri situate in planul de separatie al cochilei, care permit aerului sa iasa din amprenta in timpul umplerii cu aliaj lichid ,E0'21E2E& 'analele de aerisire , insuficiente ca numar si in sectiune si"sau prost pozitionate , antreneaza obstructionarea lor de catre metal din cauza contra - presiunii aerului si gazelor reziduale

D8

1n caz de obstructionare , metalul lichid va intilni un obstacol in curgerea lui favorizand aparitia defectelor& sufluri, reprize etcf '.F/E& (ota& 0B+FT11&

-%entru a-si dovedi eficacitatea , canalele de aerisire trebuie sa aiba o sectiune

cel mai putin, egala cu 8 = din sectiunea atacului de turnare -,aca marim cantitatea de lubrefiant separator utilizat , trebuie sa marim si sectiunile aerisirilor. -%entru a garanta o buna eficacitate a canalelor de aerisire, acestea trebuiesc obligatoriu precedate de maselote -Ftilizati lubrifianti separatori care se evapora la o temperatura inferioara celei de regim termic al cochilei( cochila la * g', evaporarea lubrefiantului la 1@ g'# --orma , directia de curgere , nu trebuie sa favorizeze obstructionarea prematura a canalelor de aerisire.

Tablou 1 - 'lasificare. .D - 1 ,E(FM12E& Maselote insuficiente (ota& Maselotele sunt cavitati mai mult sau mai putin voluminoase , cel mai adesea create la periferia amprentei , in general pe semicochila mobila.Ele au drept scop de a strange (a primi#, metalul rece si contaminat cu lubrifiant separator , in afara piesei si sa aduca un aport de caldura in zonele periferice (indepartate de atacul de turnare #, ca si sa favorizeze evacuarea aerului si a gazelor ,E0'21E2E& 4olumul insuficient cat si o proasta pozitionare a maselotelor pot fi cauze pentru& - defecte de structura - defecte de suprafata ,efecte similare pot sa fie constatate atunci cand maselotele raman in cochila . %entru a evita aceste inconveniente , este oportun de a fi prevaut eliminatori la fiecare maselota.

D9

'.F/E& (ota& 0B+FT11& -4olumul maselotelor trebuie sa fie in raport cu volumul cczoneicc din piesa la care se face referire - Mreutatea totala a maselotelor trebuie sa fie in raport cu greutatea piesei(pentru piese cctehnicecc, raportul recomandat pentru maselote este de la 8 la 5 = din greutatea piesei# -pozitionarea maselotelor trebuie realizata pe baza unui studiu pe fluxurile de umplere a cochilei in raport cu geometria si pozitia piesei , forma si sensul atacului de turnare. -%ozitionarea si volumul maselotelor, tinand cont de de aportul lor de caldura , trebuie sa contribuie la uniformizarea temperaturii intre diversele zone ale cochilei, ca urmare a unui studiu al sectiunilor termice ale piesei.

Tablou 11 - 'lasificare. 31 - 1* ,E(FM12E& Excrescente , bavuri

D5

,E0'21E2E& -3avuri, de grosimi mai mari sau mai mici, prezente in planul de separatie al cochilei sau al miezurilor mobile, care pot sa altereze dimensiunile piesei. -1nfiltratii de metal lichid in planurile de separatie ale cochilei (ota& ,aca nu sunt indepartate cu atentie, ele pot sa provoace gripaje si sa genereze miscari ale portmiezurilor si"sau strivirea de suprafata a cochilei. './F+ .& 0EM1'B'J1+E+E (F 0E .+.TF2. %E2-E'T '.F/E 0B+FT11

1mpediment masina -4erifica inchiderea portmiezurilor .cumulare deseuri -'urata bavurile si alte depuneri Temperatura excesiva - 4erifica termografia cochilei

'./F+ 3& 0EM1'B'J1+E+E 0E ,E0'J1, +. 1(NE'T1E '.F/E 0B+FT11 -Ftilizare masina superioara

-orta inchidere masina insuficienta %res de injectie prea mare

-2educere presiune finala -2educere temperatura alj lichid

Temperatura foarte ridicata alj lichid

Tablou 1* - 'lasificare. 3* - 1* ,E(FM12E& Excrescente , fisuri ale cochilei

DD

,E0'21E2E& -3avuri cu grosimi mai mult sau mai putin pronuntate, perpendiculare pe suprafata piesei in particular in jurul reliefurilor sau suprafetelor din zonele termic solicitate ale cochilei, datorate acestor micro"macro fisur pe suprafetele amprentelor provocate de oboseala termica a otelului din cauza diferentei mari de temperatura intre cochila si alj lichid -1n absenta interventiilor specifice, microfisurile formate se vor aprofunda si au tendinta a se transforma in panza de paianjen in zonele invecinate. -,aca aspectul estetic al suprafetelor piesei nu permit prezenta bavurilor de o anumita consistenta, solutiile posibile sunt& - indepartarea acestor bavuri prin uzinaj - repararea amprentelor cochilei. (ota& ,aca nu sunt indepartate cu atentie, ele pot sa provoace gripaje si sa genereze miscari

,ETE21B2.2E. %2EM.TF2. . .M%2E(TE+B2 '.F/E Temper foarte scazuta pe cochila -'reste temperatura cochilei la 8 - 8* g', mareste ritmul de turnare, micsoreaza racireaP 0B+FT11 %reincalzire cochila timp suficient

Temperatura f ridicata alj lichid (ota & Eliminarea bavurilor superficiale

-0cade temp alj la D8 -DD g'

D?

de pe suprafata pieselor . - %e cochila 3 - %e piese

2epararea amprentelor pentru eliminarea fisurilorP F/1(.N& - 0ablare - %olizare(slefuire# - ,altuireP Tratament termic de detensionare (5D - 5@ g'# B71,.2E. - Tratament superficial al amprentelor

Tablou 18 - 'lasificare. 38 - *18 ,E(FM12E& Fmplere incompleta, 2eprize

,E0'21E2E& - /one neregulate pe piesa , date de lipsa de sudura intre fronturi de curenti de alj lichid - ,efectul se prezinta in zonele cele mai indepartate de atacul de turnare, in particular in faza de demaraj sau redemaraj, cand cochila nu a atins regimul termic (ota& ,aca frontul de umplere se desparte in mai multe brate, aliajul lichid care curge in

D@

amprenta pierde din caldura, absoarbe lubrefiant si creaza filme subtiri de oxid(.l*B8# care impiedica sudura curentilor cand acestia se reunesc.

'./F+ .& 2E%21/E '.2E 0E %2B,F' 1( T1M%F+ %2B,F'T1E1 (B2M.+E '.F/E 0B+FT11

Temperatura foarte scazuta pe cochilaMentinerea cadentei regulate 4erifica timpul de solidificare P2eglare locala a debitului de racire (racirea este excesiva#P Temperatura scazuta in cuptorul de mentinere.provizionare regulata a cuptorului 4erifica functionarea termoreglajului 'anale de aerisire infundate de lubrefiant, deseuri si bavuri P 'uratire si indepartare depuneri

+ubrificare excesiva amprente$ vaporizare slabaP2edu cantitate si"sau timpul de vaporizare, optimizare dilutie, creste suflajul cu aerP

,ozarea metalului -4erifica grosimea de biscuit& mareste lungime biscuit -4erifica deversarea din linguraP -unctionare anormala a pistonului de injectie(vibratii, gripaje# P -4erifica lubrifierea , racirea , schimba pistonul, eventual cameraP

DG

4ariatii ale vitezei de injectie sau ale puntului de declansare -aza *4erificare - Bptimizare Metal oxidat ,ezoxidare - /gurifiere -Tratare aliaj pt ameliorare calitati curgere

'./F+ 3&

2E%21/E -2E'4E(TE, %E2010TE(TE 01 31(E +B'.+1/.TE '.F/E 0B+FT11 Mareste sectiunea canalelor de

'anale de aerisire insuficiente aerisire &ele trebuie sa fie minim 1"8 din sectiunea atac alimentare P

.tacuri de turnare(alimentare# excesive sau insuficiente 4erificare " Bptimizare

%ozitia sau sensul(directia# atacului de alimentare ales eronatP. se evita pe cat posibil socurile contra miezurilor sau peretilor unde se fractioneaza fluxul de metal P 2aciri excesive sau gresit repartizate, foarte aproape de amprentaP. se verifica si optimiza debitele& 'analele nu trebuie sa se gaseasca sub *5mm fata de amprentaP

%arametri de lucru inadaptati la piesa (gresit alesi#P'ercetare si optimizare conditii de

T0%, cele mai adaptate, in particular pentru parametrii de injectie P +ubrefiant separator inadaptat sau foarte concentratP-ilmul de lubrifiant trebuie sa se evapore la temperatura de lucru a cochilei, sa fie de grosime uniforma si adaptat la piesaP

.liaj neadecvat 0chimba aliajul, evita amestecarea , -a un tratament corect pentru dezoxidare P

Tablou 19 - 'lasificare. 39 - *18 ,E(FM12E& 4aluri, ccmarmoratiicc, striuri, linii de lichid

?1

,E0'21E2E& Evidentierea superficiala a fluxurilor de umplere datorate peliculelor de oxizi sau de lubrifiant separator care urmaresc, incepand din zona atacului de turnare, traseul metalului lichid in amprenta - ,efectul este cel mai frecvent pe suprafete netede(lisa#, plane si intinse si mai ales pe primele piese in faza de demaraj sau redemaraj, ,aca defectul este foarte evident, el poate sa devina chiar repriza in anumite zone

'.F/E

0B+FT11

'ochila rece Mareste ritmul de turnare P,iminueaza cantitatea sau timpul de vaporizareP +ubrefiant separator inadecvat sau schimbare lubrefiantP Bptimizare dilutie sau cantitate,

Metal oxidat ,ezoxidare - /gurifiere

Mrosimea atacului de turnare 2estabilire uniformitate grosime 0uprafata cochilei foarte neteda(lisa#

inegala

(neuniforma#pe

lungimea

sectiunii

0ableaza amprentele perpendicular cu axa de injectie, cu microsfere de

?*

sticla(rugozitate optima & ,5 - 1#P

Tablou 15 - 'lasificare. 35 - *1 ,E(FM12E& 4aluri, foietaj, ccmarmoratiicc

,E0'21E2E& -0uprafata piesei are o culoare neuniforma, si discontinua (pe anumite zone#$0e pot vedea mici ccsolzicc metalici aderenti si inglobati in perete , mai mult sau mai putin inconjurati de urme intunecate -Marimea acestor solzisori depinde de HnivelulI de pulverizare al metalului in amprenta, determinat de forma , grosimea si viteza metalului in sectiunea atacului -,efectul, incompatibil pe piese care au o functie decorativa, este accentuat prin tratament galvano-chimic, vopsire chimica si cromare (ota& ,efectul este cauzat de prima cantitate de metal care intra in amprenta cochilei sub forma de jet pulverizat. El se solidifica instantaneu, este antrenat, inglobat si transportat de catre curentul de metal care completeaza umplerea amprentei

?8

'.F/E

0B+FT11 2edu viteza in faza 1, si daca este

4iteza foarte mare in -aza 1 crescatoare, redu acceleratiaP

,eclansare inceput de -aza*, intirziata pentru inceput de -aza* 'ochila rece 'reste temperatura cochilei

4erifica si regleaza punctul de declansare

+ubrifiant separator in exces sau inadaptat P2edu cantitatea , creste dilutia sau scimba produsulP Fscare incompleta a lubrifiantului separator PMareste timpul de suflaj(timpul de uscare#P 0ectiunea atacului de turnare foarte mare 1ncercari modificare forma si"sau directia de curgere a metalului de reducere a sectiunii,

Tablou 1D - 'lasificare. 3D - *8 ,E(FM12E& +ipsa de metal, ccadancituricc, depresiuni

?9

,E0'21E2E& 1regularitati pe suprafata piesei(pe anumite zone#, care se prezinta ca depresiuni , cadancituricc in raport cu planul suprafetei$ ele se prezinta netede in raport cu reliefurile si cu excrescentele prezente pe suprafata cochilei (ota& Ele pot fi cauzate de & 1 - .cumulari de carbon provenit din reziduuri de lubrefiant separator * - Metalizari, localizate pe cochila 8 - 3avuri si fragmente de aliaj lipite( aderente# pe cochila 1..cumularile de reziduuri de carbon sunt specifice fiecarui tip de lubrifiant separator , in particular, acelora care contin aditivi ca grafit, si care se localizeaza in zonele unde se termina umplerea amprentei cochilei *.Metalizarile si sudurile prin interdifuziunea aliajului in otelul cochilei sunt specifice fiecarui tip de aliaj. Ele sunt in functie de continutul in -e( care trebuie sa fie de ordinul& ,? - 1=#. Ele apar din cauza temperaturii ridicate a aliajului si a cochilei(puncte calde# si din cauza lipsei protectiei filmului de lubrifiant separator 8.3avurile si fragmentele metalice de la injectia precedenta, pot ramane pe suprafata cochilei, prin acumularea reziduurilor cauciucate sau asfaltice din lubrefianti si pot sa lase amprente(adancituri# pe suprafetele piesei la urmatoarele injectii './F+ .& .'FMF+.21 %E 'B'J1+. ,E 2E/1,FF21 ,E '.23B( ,1( +F321-. '.F/E 0B+FT11

Ftilizare masiva locala de produse auxiliare, cum sunt& uleiuri, gresaje, ceara grafitata sau pigmentiP1ndepartare mecanica a acumularilor si curatire cochilaP

?5

,aca sunt necesare interventii foarte frecvente, se reduce la minim utilizarea prod auxiliare 2acirea punctelor calde PMicsorare timp inchidere masina 0cadere timp de solidificareP -ilm de lubrifiant separator rupt si deplasat atat cat sa creeze un film foarte subtire si mai aderent %rodus neadecvat 'auta un produs adecvat 0e reduce cantitatea de produs

(ota& 2educera prea mare la utilizare, de lubrefiant separator si produs auxilioar antiaderent, poate provoca deformari si fisuri pe piesa, datorate eliminarii dificile, si protectie insuficienta a otelului cochilei impotriva lipirilor './F+ 3& 3ucati de piesa ramase pe cochila , care nu se detaseaza din cauza sudarii pe cochila

'.F/E

0B+FT11

Metalizari pe cochila, puncte de agatare 1ndepartare punctelor de agatare prin utilizarea de produse adecvateP P,aca acest lucru nu este suficient, se indeparteaza mecanic punctele de agatare, prin polizare si se reface stratul de oxizi cu produse adecvate P

Temperatura ridicata a aliajului lichid (peste DG - ? g'#P'oboara temperatura aliajului la D* - D@ g'P

?D

Temperatura ridicata a cochilei (puncte supraincalzite peste 9 g'# 1mbunatatire racire cochila imbunatatire pulverizare in punctele supraincalziteP

+ipsa strat de oxizi pe cochila -avorizarea formarii si mentinerea stratului de oxizi pe cochila, tratarea suprafetelor cochilei cu produse speciale

+ubrefiant separator insuficient

0chimbare produs, ameliorare cantitate lubrefiant

0e constata cu anumite tipuri de aliaje si la continut scazut de -e'reste continutul in -e la& ,?-1= 4iteza( 4*# ridicata in -aza * 2educere viteza 4* si"sau presiunea

'./F+ '& .cumulari de reziduuri cauciuc si asfaltice din lubrifiant in zonele cele mai reci ale cochilei

'.F/E

0B+FT11

.cumulari de lacuri si depuneri(defect tipic pt anumiti lubrifianti separatori# care pot antrena bavuri sau depuneri metalice pe cochila 1ndepartarea acumularilor cu ajut solventilor sau prin ardere, indepartarea bavurilor si deseurilor de metal, diluare sau reducere cantitate de lubrifiant separator, schimbare produs

??

(ota& .cumularea de lacuri, depuneri de rasini sau asfaltice in zonele periferice ale amprentei, pot sa obturezecanalele de aerisire si sa cauzeze alte defecte ca de exemplu& porozitati, umpleri incomplete, reprize, etc Tablou 1? - 'lasificare. 3? - *18 ,E(FM12E& ,enivelari de contractie, lipsa de metal, depresiuni

,E0'21E2E& - 1regularitati pe suprafata piesei(anumite zone#, care se prezinta ca denivelari, depresiuni, pe anumite zone , in raport cu suprafetele invecinate( in anumite cazuri, se pot observa HcrevaseI in centrul zonei depresionare# - 0e pot observa ccdenivelaricc de contractie, chiar daca sunt de mica importanta, pe fete opuse nervurilor, reliefurilor, bosajelor (ota& Ele pot fi cauzate de & - .limentare locala neadaptata(atac de turnare# - 2acire lenta a zonelor datorita unui flux termic insuficient(subdimensionat#, pereti grosi, o functionare anormala a injectiei, sau parametrii neadecvati ,e notat ca acest tip de defect apare de preferinta la anumite tipuri de aliaje

'.F/E

0B+FT11

.tacuri de turnare inguste sau

?@

insuficiente care se solidifica prematur'restere sectiune atac sau reducerea racirii in zona atacului .tacuri de turnare pozitionate sau gresit orientate0chimbare pozitie si"sau sens %uncte calde pe cochila, zone cu flux termic insuficient(subdimensionat# absorbtie a caldurii in aceasta zonaP 'reste local racirea sau vaporizarea, amelioreaza capacitatea de

-unctionare anormala a injectiei (piston si"sau camera uzat(a##, racire sau ungere lipsa, sau insuficientaP'reste local racirea sau suflarea aer, amelioreaza capacitatea de absorbtie a caldurii in aceste zoneP

%arametrii de injectie deteriorati sau neadaptatiP2evizie parametrii, crestere progresiva a vitezei multiplicatorului sau a presiunii de multiplicare(faza8# P

.liaj cu contractie ridicata si"sau timp de solidificare insuficient(scurt# 4erificati continutul de fier(1=#, continutul de mangan( .8=#, utilizeaza un aliaj modificat cu strontiuP

/one masive, cu pereti grosi, invecinate cu pereti subtiri 'orectia, posibil, a geometriei piesei cu raze de racordare si usurari(antimasa#

daca

este

Tablou 1@ - 'lasificare. 3@ - *18

?G

,E(FM12E&

'avitati de retragere de contractie, denivelari

,E0'21E2E& - ,iscontinuitati pe suprafata piesei pe anumite zone(in proximitatea sau in jurul zonelor masive#, sub forma de cavitati neregulate, mai mult sau mai putin profunde cu adancituri ale suprafetei catre interiorul piesei (ota& 'avitatile de contractie pot fi cauzate de& alimentare neadaptata a piesei(atacuri de turnare subtiri, sau sectiuni insuficiente#, racire lenta( puncte calde pe cochila in zone de flux termic subdimensionat#, zone masive, o functionare anormala a injectiei, sau parametrii neadecvati 'aracteristicile anumitor aliaje '.F/E 0B+FT11

.tacuri de turnare inguste sau insuficiente care se solidifica prematur'restere sectiune atac sau reducerea racirii in zona atacului .tacuri de turnare pozitionate sau gresit orientate0chimbare pozitie si"sau sens %uncte calde pe cochila, zone cu flux 'reste local racirea sau vaporizarea,

termic insuficient(subdimensionat# absorbtie a caldurii in aceasta zonaP

amelioreaza capacitatea de

-unctionare anormala a injectiei(piston si"sau camera uzat#, racire sau ungere lipsa si"sau insuficientaP4erificare si schimbare piston si"sau camera sau, crestere locala racirea si"sau ungerea P

%arametrii de injectie deteriorati sau neadaptatiP2ecentrare parametrii, crestere progresiva a vitezei multiplicatorului sau a presiunii de multiplicare(faza8# P

.liaj cu contractie ridicata si"sau timp de solidificare insuficient(scurt# 4erificati continutul de fier(1=#, continutul de mangan( .8=#, utilizeaza un aliaj modificat cu strontiu(0r& , 5 - , ?=#P

/one cu pereti masivi, invecinate cu pereti subtiri, parti masive ale piesei daca este posibil, a geometriei piesei

'orectia,

Tablou 1G - 'lasificare. 3G - 1*8 ,E(FM12E& 0mulgeri, agatari, infiltratii de metal

@1

,E0'21E2E& (eregularitati pe suprafata piesei, pe peretii interni ai gaurilor, sub forma de ingramadiri, de lipsuri de material, orientate paralel cu sensul de deschidere masina(cochila# si cu sensul de scoatere(extragere piesa#, sau miscarile portmiezurilor 'auze& 0mulgerile sunt in general provocate de o demulare sau o eliminare(extragere# dificila . - 'auze mecanice& Fzura inaintata a cochilei, amprente care prezinta deteriorari pe suprafete(descentrari, jocuri intre semicochile, inclinatii insuficiente# 3 - 'auze termice& .derente intre aliaj si cochila din cauza fisurilor superficiale, metalizari, eroziuni ' - .derente excesive intre aliaj si cochila datorita retragerilor de contractie, lubrifiant separator insuficient, presiune finala foarte ridicata '.F/E 0B+FT11 sau deteriorarii

. - Mecanice 0tarea neregulata a suprafetelor amprentelor datorita uzurii carcaselor Eliminarea stropilor( de sudura#, a eroziunilor, a fisurilor superficiale$ %olizare numai in sensul de extragereP

Fzuri, jocuri mari la pinteni si coloane de centrare ale semicochilelor Eliminarea jocurilor excesive 0emicochile excentrice sau prost fixate pe masina& 0emicochila mobila prera grea si suportata greu de masina'orijare, montare (instalare# corecta

1nclinatie scoatere(demulaj# insuficienta ,aca este posibil, marirea inclinatiilor si"sau polizare in sensul de eliminare P 3 - Termice %rezenta metalizarilor de aderenta,

@*

a sudurilor0e indeparteaza mecanic punctele de agatare, prin polizare si se reface stratul de oxizi cu produse adecvate ' - .lte cauze 'ontractii(retrageri# 2educere timp racire piesa in cochila 4iteza ridicata in -aza * %resiune finala ridicata P+imitare varf de presiune 0cadere presiune -aza 8P -ilm lubrifiant separator insuficient sau neadaptatP'reste cantitatea sau concentratia sau schimba produsulP Tablou * - 'lasificare. 31 - *18 ,E(FM12E& -isuri, rupturi , crevase

,E0'21E2E& ,efecte de suprafata piesei, care in anumite puncte prezinta fisuri mai mult sau mai putin lungi sau profunde, adesea invizibile cu ochiul liber si cuprind toata grosimea de perete (ota& 'avitatile sunt reperabile prin raze 7 sau ressuage(control cu substante penetrante# si pot fi puse in evidenta la uzinaj 'auze& . - 'auze mecanice& Toate situatiile legate de demulaj si"sau de eliminare dificila a piesei 3 - 'auze date de desenul piesei& Mrosimi mult diferite, virfuri ascutite,raze mici de racordare, inclinatii mici, forme care se opun contractiilor ' - 'auze termice& ,iferente sensibile de temperatura intre doua zone, temperatura ridicata la eliminare

@8

, - 'auze date de aliaj& fragilitate la cald , contractie ridicata, temperatura ridicata , procentaj ridicat de impuritati (/n superior lui1=# '.F/E 0B+FT11

. - Mecanice Toate situatiile ce creaza dificultati la demulaj sau eliminare.celeasi ca la fisa 3G - *18 Eliminare piesa la temperat. ridicata eliminare Nocuri intre platourile masinii inchidere masinaP Mareste timpul de racire a piesei inainte de

4erificare si crestere calitate

3 - ,atorita desenului piesei -orma si desenul piesei .melioreaza daca este posibil prin& eliminare unghiuri ascutite, maareste raze de racordare, unghi de scoatere

' - Termice ,ezechilibru termic cochila sau piesa(puncte calde#P'ontrol si reechilibrare termica, eliminare puncte calde si creste racirea si"sau vaporizareaP

Temperatura aliaj ridicata 0cade temperatura cat de mult posibil, fara sa apara alte defecteP , - ,atorita aliajului %rocentaj ridicat de impuritati in aliaj corect de dezoxidare- zgurifiereP

Evitarea oxidarii aliajului prin tratament

-ragilitate la cald, compozitie chim anormala, =impuritati ridicat0chimbare aliaj cu contractie mai mica,respectand specif materialului

@9

Tablou *1 - 'lasificare. 311 - *18 ,E(FM12E& 3ule, sufluri, microcavitati( daca ele sunt cauzate de aer sau gaz#$ microretasuri, goluri interdendritice(dacasunt cauzate de o racire lenta#

,E0'21E2E& 'avitati de mici sau foarte mici dimensiuni repartizate in piesa, si care au tendinta de a se concentra in zonele masive (ota& %orozitatile fac sa scada caracteristicile mecanice ale piesei si sunt cauza pierderilor la presiune$ ele sunt vizibile la radioscopie sau radiografie si pot fi puse in evidenta in uzinaj . - Jidrogen prezent in aliaj printr-un tratament neadaptat 3 - %rezenta masiva de gaze( date de lubrifiat#, aer, inglobate si dispersate in piesa prin& 'auze& - turbulente in timpul umplerii amprentei - pozitie si dimensionare eronata a atacurilor de turnare - obturarea prematura a canalelor de aerisire - parametrii de injectie neadaptati ' - %orozitati de microretasuri de contractie& - temperatura ridicata sau aliaj oxidat - tendinta tipica a anumitor tipuri de aliaje - racire lenta ( parti masive pe piesa# '.F/E 0B+FT11 2educere temperatura si tratare aliaj

. - Jidrogen .liaj supraincalzit care absoarbe hidrogen pentru degazare 3 - Maze de lubrifiant separator

@5

Maze si vapori de lubrifiant separator dispersati in piesa prin turbulentePFtilizare lubrifiant separator care se evapora la o temperatura inferioara, reducere cantitate, uscare amprentaP

1nglobare, dispersie de aer si gaze in faza1, debut anticipat de faza*$ viteza ridicata in faza* P2educere viteza in faza1$ reglare faza* dupa taxa de umplere a camereiP

%arametrii de injectie neadaptati$ presiune finala mica sau intarziere faza8, piston inj cu gripaje sau vibratiiP'reste progresiv sau creste viteza la multiplicator$ lubrifiere sau schimb piston$ curatire planuri separatie$ creste forta de inchidereP

.tac de turnare mic in sectiune sau rau pozitionat'restere progresiva si verificare rezultat, schimbare pozitie sau sens 'anale de aerisire nedeschise, insuficiente, sau care se obstructioneaza prematur 'uratire canale de aerisire si mentinerea lor curate, cresterea sau deplasarea lor, cresetea eficacitatii lor adaugandu-le maselote

' - Microcavitati Tendinta anumitor aliaje ( goluri interdendritice# scadere temperatura $ afinaj pt cristalizareP

'resterea presiunii in faza8$

Tablou ** - 'lasificare. 31* - *1 ,E(FM12E& 'avitati provenite din includeri de aer, sufluri, goluri intercristaline

@D

,E0'21E2E& 'avitati, mai mult sau mai putin numeroase, de marimi diferite, cu forme rotunjite, suprafata neteda, situate la interiorul piesei in anumite zone si, de preferinta in zonele masive (ota& 'avitatile sunt vizibile in radioscopie(raze 7#, in piesa sectionata sau rupta si pot fi puse in evidenta dupa uzinaj 'auze& B parte din aerul continut in cavitatile cochilei este inglobat in topitura prin& . - sectiune obstructionata, obstructie prematura, numar insuficient de canale de aerisire 3 - Maselote insuficiente sau obstructionate ' - forma, dimensiune, pozitionare, atac de turnare neadaptate '.F/E 0B+FT11 'uratire si mentinere

. - 'anale de aerisire, inchidere cochila 'anale de aer blocate de bavuri si reziduuri de lubrifiant in stare curata 1nchidere prematura a cochilei

'ontroleaza parametrii de injectie

'anale de aer pozitionate eronat 4erifica numarul si pozitia canalelor de aer in raport cu pozitia defectului 'anale de aer cu sectiune mica (insuficienta# catre 1"* din sectiunea atacului alim 'reste suprafata sectiunilor de la 1"8

3 - Maselote Maselote blocate(ramase# in cavitate ramana in ciorchine(grapa#

0e intervine pe cochila astfel ca ele sa

Maselote pozitionate gresit 'orijare, sau practicare alte maselote in raport cu localizarea defectului

@?

Maselote de volum insuficient

'restere in volum, proportional cu volumul piesei

' - .tac de turnare Meometria atacului de turnare 4erificare, corijare forma, dimensiuni si orientare pt a evita obstructionarea prematura a canalelor de aer si deplasarea defectului intr-o zona non-critica

(ota& 'resterea presiunii finale(faza8# poate sa reduca volumul cavitatilor, dar nu va elimina defectul Tablou *8 - 'lasificare. 318 - *1 ,E(FM12E& 'avitati provenite din includere de lubrifiant separator si"sau gaze$ sufluri, goluri intercristaline

,E0'21E2E& 'avitati si goluri mai mult sau mai putin numeroase, de marimi diferite, cu forme neregulate, de culoare intunecata, la interiorul piesei %ozitionare determinata de fluxul de umplere si de preferinta in zone masive (ota& 'avitatile sunt vizibile in radioscopie(raze 7#, in piesa sectionata sau rupta si pot fi puse in evidenta dupa uzinaj 'auze& 1ncluziuni cauzate de lubrifiantul separator, vaporilor si gazului care se formeaza cand filmul, inca umed, este in contact cu aliajul lichid& - cochila rece - film de lubrifiant separator inca umed - componenti din produsul lubrifiant care se evapora la temperatura mai ridicata decat cea a cochilei

@@

- obstructionare prematura sau canale de aerisire insuficiente - maselote insuficiente sau blocate '.F/E 0B+FT11 +ubrefiantul separator insuficient de ccuscatcc pe cochila .sigura-te ca el adera la piesa +ubrifiant separator care se evapora la temperat operationala a cochilei sau practicare alte maselote in raport cu localizarea defectului 'ochila rece 2eincalzire si aducere la temperatura optima de regim 'anale de aer blocate , insuficiente sau ineficace 'uratire canale, suprafata sectiunilor de la 1"8 catre 1"* din sectiunea atacului de alimentare creste 'orijare,

Maselote blocate ineficiente ciorchine(grapa#

0e intervine pe cochila astfel ca ele sa ramana in

(ota& 'avitatile cauzate prin includerea de lubrifiant separator nears, gaze si vapori sunt un defect tipic al pieselor in faza de demaraj (si de redemaraj in timpul productiei#, cand cochila nu a atins inca temperatura optima de regim 1n general, un anumit numar de piese turnate in aceasta faza si in aceste conditii sunt considerate ca rebut(rebut de demaraj#

Tablou *9 - 'lasificare. 319 - *8 ,E(FM12E& 'avitati de retasura de contractie, sufluri, goluri intercristaline

@G

,E0'21E2E& 'avitati, goluri mai mari sau mai mici, cu forme neregulate, deschise la culoare, adesea spongioase, la interiorul piesei, in zone masive sau cu o solidificare lenta, din cauza concentrarii de caldura(puncte cu flux termic insemnat# (ota& 'avitatile sunt vizibile in radioscopie(raze 7#, in piesa sectionata sau rupta si pot fi puse in evidenta dupa uzinaj 'auze& +ipsa, sau insuficienta alimentarii retragerilor de solidificare(golurilor de contractie# data de& - %resiune finala (faza8# insuficienta sau este aplicata cu intarziere - Temperatura scazuta a aliajului la turnare - %uncte calde, zone masive - Timp de umplere amprenta foarte lung - .tac de turnare neadaptat(subtire in sectiune# - -unctionare anormala a sistemului de injectie(gripaje, ricoseuri, salturi de presiune in faza8 - ,efect tipic pentru anumite aliaje '.F/E 0B+FT11 'resterea sectiunii ,reducerea racirii

.tacuri de turnare care se solidifica prematur in zona atacului .tac de turnare rau pozitionat sau rau orientat0chimbare pozitie si"sau sens

%uncte calde pe cochila, zone cu flux termic ingust evaporarea apei$ amelioreaza capacitatea de absorbtieP

'reste

local

racirea

sau

-unctionare anormala a sistemului de injectie(piston sau camera uzate# sau schimbare

2eparare

+ipsa racire si lubrifiere sau insuficienta 4erifica si creste racirea si lubrifierea %arametrii de injectie alterati sau neadaptati progresiv presiune faza8 si viteza la multiplicator 2ecentrare parametrii, creste

/one cu pereti grosi alaturi de parti subtiri sau masive 'orectare pe cat posibil cu raze de racordare si usurare .liaj cu coeficient mare de contractie si"sau interval de solidificare mare 4erificare continutul de -e(1=# si de Mn( ,8#$ . se utiliza un aliaj premodificat cu 0trontiu( , 5 - , ?=# P

Tablou *5 - 'lasificare. '1 - 1* ,E(FM12E& -oietaj, prezenta plachete, lamele reci, pelicule in interiorul piesei

,E0'21E2E& ,efecte neregulate in anumite zone ale piesei datorate unui tip particular de separatie, care in plus fata de grosime inseamna si aspect de suprafata(daca este de suprafata#. Ele apar dupa finitia suprafetelor (sablaj, polizaj, vopsire calda, tratama chimice(pasivizare cromare# 1nglobate la interior, ele reduc rezistenta mecanica a piesei.

G1

'auze& Ele sunt datorate pulverizarii metalului in amprenta, la inceputul umplerii, care se solidifica imediat, sunt reprize, deplasate si inglobate in vana de lichid care umple piesa si depuse pe suprafata sau in interiorul piesei.

'.F/E

0B+FT11 Mentine ritmul constant de turnare constant,

Temperatura scazuta pe cochila reducere raciri

.provizionare constanta a cuptorului de mentinere Temperatura scazuta aliaj 4erifica functionarea termoreglajului %ozitionare incorecta a debutului pentru -aza * de injectie taxa de umplere camera 2eglare in raport cu

4iteza -aza* ridicata Fmplere amprenta piesa atacului de turnare

2educeti viteza in -aza * 4erificare raport grosime"debit"viteza in sectiunea

-unctionare anormala a pistonului , supra -salturi camera, racirea si lubrefierea

4erificare jocuri piston si

-unctionare anormala a sistemului de injectie, suprasalturi si accelerari la inceput de -aza * 4erificare dispozitive hidraulice , electrice si electronice

G*

Tablou *D - 'lasificare. '* - *1 ,E(FM12E& 3ule, picaturi mici, basici

,E0'21E2E& ,upa eliminarea piesei, bulele(basicile# se formeaza , si degradeaza local aspectul de de suprafata in zonele cele mai calde. 1n alte cazuri, dupa eliminare, picaturi mici de metal lichid ies la suprafata sau apar pe marginea dendritelor de solidificare , in profunzimea piesei. 'auze& .ceste defecte apar cand temperatura piesei la eliminare este foarte ridicata(chiar daca doar local#, din cauza unei raciri insuficiente dand nastere la incluziuni de aer si"sau gaz in proximitatea suprafetei in primul caz((basicute# si mai in profunzime in cel de-al doilea caz(mici picaturi# %resiunea interna (incluziunea de aer si"sau de gaz# este datorata obturarii premature a unui canal de aerisire de catre jetul de umplere, si"sau turbulentelor cauzate de canale de aer obstructionate sau insuficiente

'.F/E

0B+FT11 4iteza in -aza1( ,*5 - ,8m"s#$ daca viteza creste , se

4iteza ridicata in -aza 1 scade acceleratiaP

G8

4iteza ridicata in -aza *

1ncercari de reducere a vitezei -aza*

,eclansare anticipata a -azei* de injectie0cade temperatura metal lichid Temperatura ridicata pe cochila, chiar daca numai local in anumite zone temperatura cochilei, crreste racirea si vaporizarea in zonele calde 'anale de aer blocate sau insuficiente 'anale de aer blocate sau ineficace maselota si repozitionate 'uratire si crestere in sectiune 'analele de aer trebuiesc preceda te de o 0cade

'anale de aer prost pozitionate care se obtureaza inainte de umplerera completa a amprentei 4erificare , retusare forma, dimensiune si sens pentru a evita o inchidere prematura

+ubrifiant separator, in exces, dilutie insuficienta sau uscare insuficienta 4erificare si optimizare sau schimbare produs Eliminarea piesei la o temperatura foarte ridicata sau intarziere eliminare piesa 1ntarziere deschidere masina

Tablou *? - 'lasificare. '8 - *8 ,E(FM12E& 2ezistenta scazuta la presiune(etanseitate#

G9

,E0'21E2E&

%ierderi de lichide sau gaz la piesele care trebuie sa fie etanse

'auze& -,iscontinuitate in stratul superficial pe piesa bruta(in mod normal stratul superficial, din cauza solidificarii foarte rapide, trebuie sa aiba o structura foarte fina si in general este lipsita de porozitati# -Toate defectele superficiale si structurale -.liaj oxidat cu un procentaj de impuritati excesiv sau avand tendinta de a crea microretasuri (ota& -Ele se manifesta de preferinta in zonele superficiale cu structura defectuasa -2ezistenta la presiune este verificabila prin incercari la presiune efectuate pe instalatii specifice, care functioneaza& - aer sub presiune " apa - aer sub presiune " aer - aer " vid '.F/E 0B+FT11
Brice mijloc care

,iscontinuitati pe suprafeta piesei datorita ruperii stratului superficial favorizeaza formarea stratului superficial si care il mentine intact

,efecte superficiale si structurale ale piesei Brice solutie capabila de a elimina aceste defecte %uncte calde in zone masive 2acire locala, modificare forma, usurari (in proiect# piesa %arametrii de injectie, neadaptati, turbulente la umplerea amprentei 2ecentrare sau recalculare a parametrilor cei mai adaptati .tacuri de turnare neadaptate 4erificare, crestere in grosime, modificare forma si"sau orientare(sens# 'ontrapresiune de umplere din cauza obturarii sau insuficientei canalelor de aer mentineti eficace canalele de aer -aceti si

G5

Micro si macro-porozitati, fisuri de retragere de contractie Epurare, degazare, afinare a grauntilor

Bxidare aliaj, prezenta ingramadirilor de oxizi sau de corpuri straine Manevrare corecta a metalului lichid si conducere adaptata a cuptorului topire Temperatura ridicata excesiv a aliajului in cochila raciti cochila (u supraincalziti metalul sau

Tendinta anumitor tipuri de aliaje care provoaca goluri interdendritice si microporozitati Modificare aliaj, de exemplu cu 0trontiu$ schimba tipul de aliaj sau impregneaza piesaP Tablou *@ - 'lasificare. '9 - 8* ,E(FM12E& Fzinabilitate proasta din cauza prezentei punctelor dure, de diverse incluziuni, sau piese oxidate

,E0'21E2E& /one uzinate ale piesei(frezare, alezare, strunjire, gaurire, tarodare# care provoaca o uzura rapida sau o rupere a sculei. 'auze& /one ale piesei care au o duritate superioara celei normale a aliajului(cuprinsa in general intre D si 1 J3# data de prezenta de& - concentrare de oxizi .l*B8(stare gamma# - cristale de corindon .l*B8(stare alfa# - cristale de siliciu grosier la o temperatura ridicata - compusi intermetalici autofondanti(-e, 'r, Ti, Mn# - corpuri straine, ca de ex refractare, carburi, etc (ota& 'ristalele de corindon, de siliciu, corpurile straine, pot fi extrase de la suprafata(in particular cu operatiile de frezare sau strunjire# si sa ramana in urma cvitati pe suprafata uzinata.

GD

%rezenta punctelor dure pe piesele uzinate este daunator si demonstreaza o tehnica de turnare si"sau o sanatate metalurgica neglijenta.

'.F/E

0B+FT11

%uncte sau zone ale piesei cu duritate superioara duritatii normale a aliajului (u introduceti lingouri, retur propriu sau rebuturi murdare sau oxidate

%rezenta de ingramadiri de oxizi(pelicule#

'onduita metalurgica corecta a

%rezenta de cristale de oxizi in stare alfa(corindon# 'onducere corecta cuptoarelor, curata cu grija aliajul si la frecventa necesara, zgurifica si dezoxideaza

%rezenta cristalelor de 0iliciu metalic mari de ? - ?* g'

Evitati supraincalzirile si temperaturile mai

%rezenta depunerilor de sedimentare (compusi grei intermetalici# .tentie sa nu scada temperatura sub D* g'$ 2eincalzire aliaj si transformare sedimente in solutie$ nu se poate pe fundul cuptorului sau creuzetuluiP %rezenta de corpuri straine (carburi refractare# Mentine creuzetele si captuselile refractare in buna stare ,uritate peste cea normala (in jurul a 1 - 18 J3# prin autocalirea piesei 4erificarea continutului in Mn, evitarea supraincalziri pieselor inainte de uzinaj Tablou *G - 'lasificare. '5 - *81 ,E(FM12E& 0labe proprietati mecanice, rezistenta insuficienta, duritate slaba

G?

,E0'21E2E& %iesa nu rezista la solicitari mecanice &eforturi, socuri, vibratii, la presiuni prevazute sau necesare in utilizarea sa specifica 'auze& %roprietatile de rezistenta sau solicitarile mecanice sunt exprimate in& - rezistenta la tractiune, 2 & !gf"mm*(Mpa# - limita de elasticitate, 0 & !gf"mm*(Mpa# - alungirea, . & = - duritatea, J3 & !g"mm* Ele se obtin daca realizam piese cu structura integra si cu caracteristici morfologice optime ale grauntilor cristalini %iesa nesanatoasa din cauza defectelor structurale si"sau superficiale %arametrii de turnare neadaptati , ca de ex& temperaturi, viteze, timpi de umplere a amprentei, presiunea finala, starea cochilei 'ompozitia eronata sau alterata a aliajului %rezenta semnificativa a porozitatilor, oxizilor, si microretasurilor '.F/E 0B+FT11

%iesa nesanatoasa din cauza defectelor structurale si"sau superficiale Toate masurile pentru a elimina aceste defecte

%arametrii de injectie neadaptati 2eajustare parametrii$ 'autare cei mai adaptati parametriiP %resiune finala insuficienta, sau care se declanseaza cu intarziere progresiva a presiunii, crestere viteza de multiplicare 'restere

%istonul vaporizeaza metalul, bavuri mari(daca cochila este umeda, rezistenta piesei scade cu 9 =# 4erificare si curatire plan separatie cochila, crestere forta de inchidere masina, schimbare piston

G@

'ompozitia si starea aliajului eliminare sedimente 0edimentari, precipitatii

'ontrol

compozitie,

nu

amestecati

aliajele,

2idicare temperatura, trecerea sedimentelor in solutie Tratare sau schimbare aliaj

%rocentaj de imputitati 0n, %b, peste tolerante %rocentaj de -e ridicat(1,* - 1,9=# Temperatura ridicata a cochilei altor defecte

%rocentul de -e sa nu depaseasca 1= 2educere temperatura pana la limita de aparitie a

0tructura grosiera a grauntilor .finare si modificare a aliajului Tablou 8 - 'lasificare. 'D - *1 ,E(FM12E& ,eformari, distorsionari

,E0'21E2E& ,egradari, modificari fata de tolerantele admise in raport cu amprenta cochilei si geometria de definitie. 'auze& ,eformarile plastice ale piesei in faza de extragere (deschidere masina, iesirea portmiezurilor laterale# datorate ccretinerilorcc puternice(excesive# &temperatura la eliminare foarte ridicata , inclinatii insuficiente. ,eformarea si"sau urmele adanci de eliminatori in piesa& temperatura la eliminare foarte ridicata , inclinatii insuficiente

GG

Eliminare dezechilibrata, numar sau dimensiuni insuficient de eliminatori, pozitionare eronata a eliminatorilor. ,eformarea carcaselor, datorita uzurii si"sau a eroziunii suprafetelor. ,eformarea sau distorsionarea piesei ,iferente mari de grosimi intre zone, care pot provoca diferente de contractie de retragere. Tensiuni interne care se ccelibereazacc dupa extractie

'.F/E

0B+FT11

,emulare sau eliminare piesa la o temperatura foarte ridicata ,emulare sau extragere piesa la o temperatura care permite o rezistenta mecanica suficienta si o contractie de retragere nu foarte importanta

Eliminare dezechilibrata 4erificare corectitudinea miscarii placii de eliminare$ echilibreaza prin adaugare sau deplasare eliminatori situati in pozitii strategice, in functie de forma pieseiP

.derenta ccexcesivacc a piesei pe cochila 2educere timp de demulaj sau extragere .ctiunea lubrifiantului separator insuficienta schimba produsul cu altul mai eficient 'reste cantitatea sau concentratia,

1nclinatii - conicitate alterata sau insuficienta 'reste inclinatia, verifica amprentele si elimina defectele de suprafata care constituie un obstacol la eliminare

,eformare la retragere de contractie data de morfologia piesei'orijeaza amelioreaza cand acest lucru este posibil

si

,eformare la retragere de contractie data de diferente de temperatura intre diferite zone ale piesei Fniformizare temperatura pe cochila actionand pe raciri sau pe pulverizare Tablou 81 - 'lasificare. '? - *1 ,E(FM12E& .lterari dimensionale, dimensiuni in afara tolerantei, cote majorate sau micsorate

,E0'21E2E& . - cause mecanice Toate cauzele care provoaca deformari si distorsionari 3 - 'auze termice ,imensiunile finale ale unei piese sunt rezultatul a doua componente& - dilatarea cochilei(dilatarea specifica a materialului este de , 1*8mm"1 mm"1 g'# - 'ontractia piesei dupa ejectare ( retragerea libera de contractie a aliajului lucreaza in jurul valorii , *8 mm"1 mm"1 g'#

(ota& Toate consideratiile de mai sus sunt facute in momentul conceptiei si constructiei cochilei. 'otele sunt majorate intre ,9 - ,D=, dar temperatura de ejectare a piesei joaca un rol primordial in regularitatea dimensiunilor piesei. 2ezulta & - cote dimensionale majorate daca temperatura de ejectare este inferioara celei prevazute - cote dimensionale majorate daca temperatura de ejectare este superioara celei prevazute (cazul este tratat infasciculul ng 8, cap.5 - .naliza dimensionala, si norme de tolerante#

1 1

'.F/E

0B+FT11 solutiile

Toate cauzele care pot provoca deformari, distorsiuni pe piese Toate capabile de a elimina, si a limita deformarile, distorsiunile pe piese 4ariatii de temperatura ale regimului termic al cochilei 'ontrolul si cochilei la o temperatura optima , utilizand instalatii automate de termoreglaj

mentinerea

,imensiuni si cote micsorate datorita retragerilor mari de contractie 0cadere temperatura la eliminare marind timpul de stationare al piesei in cochila

Eliminare piesa la o temperatura foarte ridicata 0cade temperatura aliajului si creste racirea pe cochila ,imensiuni si cote crescute, date de o retragere minora de contractie 'reste temperatura la eliminare scazand timpul de stationare al piesei in cochila, creste temp aliaj, scade racirea cochilei

,imensiuni originale eronate ale cochilei

'orijare in etape a amprentelor

8. 4E21-1'.21, 'B(T2B.+E , 1('E2'.21 %entru a fi ideale, piesele produse trebuie sa fie in conformitate cu exigentele impuse de utilizarea lor specifica, dupa normele si tolerantele dimensionale si dupa acordurile cu clientul. %entru a verifica, in cursul fabricatiei, daca piesele produse poseda caracteristicile finale necesare trebuiesc efectuate verificari, controale si incercari. .ceste operatii sunt denumite controale de calitate si sunt incredintate unei persoane din serv. `

1 *

.numite operatii sunt incredintate altor persoane, de ex. , operatorului de la masina , situat in Ppostura cea mai favorabila pentru a supraveghea anumite aspecte calitative ale productiei in curs$ el trebuie sa colaboreze indeaproape cu responsabilul de calitate. 4erificarile, controalele, incercarile care sunt in general facute pe piese T0%, pot fi listate& - controale de aspect piesa, - verificari de integritate structurala, - controale mecanico-dimensionale 1n cazul in care este necesar, se vor face & - incercari de rezistenta la presiune, - incercari de rezistenta mecanica, - incercari de uzinaj, - incercari de tratament de suprafata. 8.1.'lasificarea defectelor ,upa parametrii de calitate, defectele pot sa fie clasificate & - defecte critice - defecte importante - defecte secundere ,upa clasificarea defectelor, se stabilesc in general (ivelele de calitate. .ceste (ivele de 'alitate .cceptabila ((`.# reprezinta procentajul de piese defecte admise intr-un lot determinat. 1n concordanta cu specificatiile, prescriptiile si nivelele de calitate, se pot clasifica deci caracteristicile calitative ale piesei in 8 grupe& - caracteristici de importanta esentiala , - caracteristici importante, - caracteristici secundare ,ecurg deci de aici cele 8 categorii de defecte& - defecte critice - defecte importante - defecte secundere 8.*.'ontrol vizual al piesei Examenul vizual al piesei este adesea cerut operatorului de la masina de turnare , in postura cea mai favorabila pentru a releva in timp util defectele si a realiza sau a efectua interventii pentru eliminarea lor. 0copul acestui examen este de a controla vizual calitatea piesei , si in particular& - starea suprafetelor,

1 8

- absenta defectelor vizibile.( 4aloarea si gravitatea defectului , in cazul in care el a aparut# 'and a fost notat(depiatat#, el este imediat pus in relatie cu caracteristicile de calitate si de conformitate cerute pe piesa cu scopul de a determina clasificarea & bun , acceptabil, rebut. 'ontrolul vizual al piesei este un mijloc putin costisitor de verificare in ceea ce priveste starea suprafetelor si partilor vizibile. .cest control este fiabil numai daca examinatorul are o buna pregatire si o foarete buna cunoastere a exigentelor piesei in cauza. 1n prezenta defectelor de diferite tipuri, aprecierea calitatii si conformitatii poate fi subiectiva , si variabila de la o persoana la alta. %entru a elimina aceste posibile divergente de judecata si a da o reala fiabilitate controlului vizual trebuie sa comparam piesa cu una de referinta. %iesele de referinta pregatite conform desenului si adesea in acord cu clientul pun in evidenta& - tipul de defect - valoarea defectului(marime, gravitate#, -localizarea(zone mai mult sau mai putin critice# - mentiuni& conform, acceptabil, rebut. 'ompararea eventualelor defecte prezente pe piesa cu piesa de referinta (test de referinta# face posibila clasificarea defectelor mai mult sau mai putin subiectiva si definirea sau nu a starii de conformitate a piesei in discutie.

1 9

Turnarea la presiune ridicata permite sa se obtina piese cu dimensini foarte precise si cu o netezime a suprafetelor foarte ridicata, ceea ce face ca piesele turnate prin acest procedeu sa poata fi utilizate direct fara operatii ulterioare de finisare. %rocedeul de turnare este limitat la turnarea pieselor din aliaje neferoase cu temperatura mica de turnare (aliaje pe baza de .l, 0n, %b, /n# si de mase relativ mici si mijlocii (pana la 15 !g"buc.#. ,atorita vitezei foarte mari de umplere a amprentei piesei din forma acest procedeu permite sa se toarne piese cu pereti foarte subtiri (chiar sub 1 mm# si reprezinta singura posibilitate de obtinere a pieselor cu pereti cu grosime mica si suprafata mare. ,atorita costului ridicat al matritelor procedeul este rentabil numai la productie de serie mare.

$.4. A1antaje economice si te-nolo0ice .cest procedeu de turnare prezinta mai multe avantaje tehnico-economice care decurg din viteza mare de umplere a formei de turnare si din caracterul permanent al formei de turnare. %rincipalele avantaje sunt urmatoarele& excluderea operatiilor de formare, cu toate aspectele legate de acestea in ceea ce priveste consumul de materiale si manopera$ calitate superioara a suprafetelor pieselor turnate$ precizie dimensionala foarte ridicata a pieselor turnate cu implicatii privind reducerea costurilor prelucrarilor ulterioare$

1 5

asigurarea unor conditii de microclimat mai bune in atelierele de turnare ca urmare a reducerii considerabile a cantitatii de gaze degajate la turnare$ productivitate ridicata$ posibilitati de mecanizare si automatizare$ posibilitatea turnarii unor piese cu pereti foarte subtiri. care limiteaza extinderea lui. Mentionam

%rocedeul implica insa si dezavantaje urmatoarele dezavantaje& -

cost ridicat al matritelor care face ca procedeul sa fie economic numai in cazul unor productii de serie$ rezistenta mare a formei care se opune contractiei piesei la racire dupa solidificare si care poate sa determine fisurarea pieselor$ tendinta mare de aparitie a suflurilor exogene in piesele turnate ca urmare a turbulentei mari la umplerea formei si a imposibilitatii de evacuare a aerului din forma in timpul de umplere foarte scurt$ investitii mari in instalatii de turnare specializate$ aplicabilitate limitata la o gama restransa de aliaje si la piese cu configuratii relativ simple (cu pereti subtiri, uniformi si cu numar mic de miezuri#.

$.5. Particularitatile constructiei formelor -ormele utilizate la turnarea la presiune ridicata sunt forme metalice (forme permanente# asemenea formelor utilizate la turnarea in cochile. -ata de formele metalice obisnuite, matritele pentru turnarea sub presiune se deosebesc prin masivitatea lor si prin sistemele particulare de prindere pe masinile de turnat sub presiune. .vand in vedere solicitarile mecanice foarte puternice in timpul umplerii datorita presiunii dinamice mari a aliajului lichid la intrarea in cavitatea formei, matritele pentru turnarea sub presiune se executa din otel carbon de calitate sau din otel aliat refractar. ,e cele mai multe ori (mai ales la turnarea aliajelor cu temperatura mai ridicata de turnare# matritele sunt prevazute la interior cu circuite de racire care sa asigure un regim termic optim de turnare corelat cu cadenta de lucru a masinii si cu dimensiunile piesei. B alta particularitate constructiva este determinata de constructia retelei de turnare care este mult mai simpla si nu cuprinde elemente pentru retinerea incluziunilor. .ctionarea matritelor la inchidere si deschidere este mecanizata fiind realizata de masinile de turnare. Extragerea piesei din forma de turnare se realizeaza la deschiderea matritelor si este asigurata de extractoare. 1n cazul utilizarii de miezuri acestea sunt

1 D

metalice, iar actionarea lor este de asemenea mecanizata fiind comandata prin sisteme de came la deplasarea semimatritei mobile. B problema deosebit de importanta si uneori greu de rezolvat la proiectarea matritelor pentru turnarea sub presiune o reprezinta evacuarea aerului din forma in timpul umplerii, deoarece este dificil de cunoscut traiectoria jetului de metal in interiorul amprentei piesei si locurile unde exista tendinta de acumulare a aerului. 'onstructia formelor metalice depinde modul de actionare al matritei mobile pe masina de turnat sub presiune si de pozitia camerei de presare. $.6. Particularitatile umplerii formei la turnarea sub presiune. 'aracteristic pentru umplerea formei la turnarea la presiune ridicata este viteza foarte mare cu care aliajul intra prin alimentator in amprenta piesei. +a o presiune de presare de 1 da("cm* aliajul lichid intra in amprenta piesei cu viteze de pana la 5 - @ m"s in functie de densitate si rezistenta dinamica a retelei de turnare. 4iteza foarte mare a jetului determina o curgere turbulenta, iar in cazul intalnirii unor obstacole turbulentele formate de devierea jetului sunt foarte mari. %resiunea dinamica exercitata de jet asupra peretilor formei este foarte mare. ,in aceasta cauza nu se pot utiliza miezuri din amestec de formare, iar formele trebuie sa aiba rezistenta mecanica si refractaritate ridicata. Traiectoria jetului de aliaj in amprenta piesei, la turnarea sub presiune, este foarte importanta, deoarece de modul cum se umple amprenta depinde evacuarea aerului din forma. ,aca jetul de metal obtureaza canalele de aerisire inainte de umplerea amprentei atunci aerul din cavitatea formei nu mai poate fi evacuat, iar in piesa apar sufluri. 0uflurile sunt pozitionate de obicei in axa termica a peretelui piesei, deoarece in timpul solidificarii aerul este impins in zona care se solidifica ultima. $.7. Particularitatile soli%ificarii si racirii piesei turnate la turnarea sub presiune. +a analiza transferului de caldura si a solidificarii in cazul turnarii sub presiune este necesar sa se faca o diferentiere intre cazul turnarii cu camera de presare rece si cazul turnarii cu camera de presare calda. +a turnarea sub presiune cu camera rece transferul de caldura incepe din momentul al turnarii aliajului in camera de presare, datorita diferentei de temperatura intre peretii camerei de presare si aliajul lichid. +anga peretii camerei de presare si la suprafata de contact cu pistonul de presare se formeaza un strat subtire solidificat, asa cum este aratat in figura 5.D. .cest strat afecteaza deplasarea pistoanelor si mareste rezistenta dinamica a aliajului la patrunderea in reteaua de turnare. 1n general transferul de caldura aliaj lichid - forma prezinta aceleasi particularitati ca la turnarea gravitationala in forme metalice& - conductibilitate termica foarte mare a formei de turnare$ - coeficient de acumulare a caldurii foarte mare al formei$ - umplerea amprentei formei intr-un timp foarte scurt$
1 ?

- pereti foarte subtiri ai pieselor turnate$ - rigididate foarte mare a peretilor formei in timpul contractiei piesei dupa solidificare. .ceste particularitati au urmatoarele efecte asupra solidificarii si racirii aliajelor la turnarea in forme metalice& timpul de solidificare al piesei turnate foarte mic (datorita coeficientului de acumulare a caldurii al formei si datorita grosimii de perete#$ mai mic$ interval de solidificare efectiva a piesei (intre inceputul si sfarsitul solidificarii# gradient de temperatura mai mare la interfata metal forma$ racire mai accentuata a aliajului lichid la trecerea prin reteaua de turnare$

racire mai accentuata a varfului jetului de aliaj lichid in amprenta piesei din forma (datorita umplerii in sifon a amprentei#$ functionarea maselotelor este in general deficitara datorita racirii rapide a aliajului, inclusiv in maselota$ intreruperea contactului direct intre piesa si forma pe anumite suprafete ale piese ca urmare a contractiei piesei dupa solidificare. 0olidificarea si racirea rapida a pieselor in forma in conditiile in care contractia piesei este franata de incompresibilitatea formei, impune extragerea rapida a miezurilor din piesa si a piesei din forma. %entru a se asigura regimul termic necesar la turnare se impune preincalzirea formelor. +a turnarea cu camera de presare calda racirea aliajului incepe numai in momentul intrarii aliajului in amprenta piesei din forma. $.8. Particularitatile %efectelor pieselor turnate la presiune ri%icata. %articularitatile umplerii formelor cu aliaj lichid si ale transferului termic la turnarea sub presiune determina tendinte specifice particulare pentru formarea defectelor la piesele turnate prin acest procedeu de turnare. ,efectele de turnare cel mai des intalnite la piesele turnate la presiune ridicata sunt& incluziuni de zgura sau oxizi$ fisuri sau crapaturi la cald$

1 @

sufluri$ microretasuri$ deformatii$ tensiuni interne.

Tendinta mare de aparitie a incluziunilor de zgura este determinata de absenta elementelor pentru retinerea zgurii in constructia retelelor de turnare. Tendinta mai mare de fisurare la cald este determinata de franarea contractiei de catre formele si miezurile metalice. .paritia suflurilor exogene este cauzata de turbulenta mare din cavitatea formei in timpul umplerii acesteia si de amplasarea necorespunzatoare a canalelor de aerisire. 'omparativ cu procedeele de turnare clasice este eliminata aparitia defectelor de turnare de tipul incluziunilor de amestec de formare (cruste, coji, excrescente# structuri grosolane. ,e asemenea este redusa tendinta de aparitie a retasurilor concentrate. $.9. Particularitatile mo%elarii matematice si ale simularii umplerii formei turnarea sub presiune ri%icata. Modelarea matematica a umplerii formei consta in transpunerea in ecuatii matematice a proceselor hidraulice si termodinamice care insotesc curgerea aliajului prin reteaua de turnare si in amprenta piesei din forma pe baza legilor din mecanica fluidelor si din termotehnica. 0copurile principale ale modelarii matematice a umplerii formei cu aliaj lichid la turnarea sub presiune sunt& - calculul vitezei de alimentare$ - determinarea timpului de umplere a amprentei piesei$ - determinarea racirii aliajului in timpul umplerii amprentei din forma$ - simularea umplerii formei in vederea determinarii traiectoriei jetului de metal si a amplasarii optime a canalelor de aerisire. Modelarea matematica exacta a curgerii aliajului lichid si a umplerii cavitatii formei la turnarea sub presiune ridicata este dificil de realizat datorita turbulentei curgerii. Modelul matematic cel mai simplu ia in considerare numai procesul hidraulic simplificat neglijand racirea in timpul umplerii. .ceste modele au la baza urmatoarele ipoteze& se neglijeaza variatia temperaturii in timpul curgerii aliajului prin reteaua de turnare si in amprenta formei$ se considera ca in timpul curgerii aliajul are temperatura constanta si egala cu temperatura medie din retea$

1 G

se neglijeaza fortele de tensiune superficiala, pierderile de presiune dinamica se calculeaza cu ajutorul relatiilor din mecanica fluidelor.

.plicand legile clasice ale curgerii lichidelor prin conducte viteza de intrare a aliajului lichid in amprenta piesei din forma se poate calcula prin relatia&

(5.1# unde& p - este presiunea realizata de pistonul de presare (sau de agentul de presare# asupra aliajului lichid (presiunea de injectare#$ p .- contrapresiunea aerului din amprenta formei$ h - densitatea aliajului lichid$ ii - coeficientul de pierdere de presiune dinamica in rezistentele hidrodinamice ale retelei de turnare$ 0 a, 0i - aria sectiunii alimentatorului si ale elementelor retelei de turnare. Traiectoria jetului de aliaj in amprenta piesei, la turnarea sub presiune, este foarte importanta deoarece de modul cum se umple amprenta depinde evacuarea aerului din forma. 'urgerea aliajului la umplerea formei este influentata de geometria piesei, de traiectoria jetului in amprenta piesei, de raportul dintre sectiunea piesei si sectiunea jetului. 4iteza foarte mare a jetului determina o curgere turbulenta, iar in cazul intalnirii unor obstacole turbulentele formate de devierea jetului sunt foarte mari. 2eferitor la curgerea jetului in amprenta piesei sunt doua modele teoretice (modelul -rommer si modelul 3randt#. 'ele doua modele sunt ideale si sunt aplicabile in cazul unor piese simple cu configuratie paralelipipedica, cand jetul nu intalneste obstacole pe traiectorie pana in dreptul peretelui opus. Fnul dintre modele este aplicabil in cazul cand piesa are sectiune mare comparativ cu sectiunea alimentatorului. 1n acest caz modelul hidraulic al umplerii porneste de la ipoteza ca umplerea amprentei are loc incepand de la partea opusa alimentatorului spre alimentator, asa cum este aratat schematic in figura 5.5a. 1n acest caz jetul care are viteza si inertie mare atinge cu viteza mare peretele frontal opus, iar aici in urma lovirii de acest perete este deviat spre peretii laterali formand un front de umplere, care se propaga in sens invers sensului de intrare al jetului. 'elalalt model este aplicabil in cazul cand alimentatorul are latime (sectiune# egala (apropiata# de a piesei. 1n acest caz jetul se acopera sectiunea piesei pe toata latimea de la intrare si in acest caz umplerea se realizeaza incepand de la alimentator spre capatul opus, asa cum este aratat schematic in figura 5.5.b.

11

1n cazul pieselor cu geometrie complexa cu pereti curbati sau care obliga jetul la schimbari de directie in interiorul amprentei, situatia este insa foarte complicata. Fn caz care trebuie evitat este reprezentat in figura 5.5c. 1n cazul unor diferente mari de sectiune intre peretele piesei si al alimentatorului, jetului i se imprima o traiectorie care urmareste conturul peretilor. 1n acest caz jetul obtureaza canalele de aerisire si inchide la interiorul piesei aerul din forma determinand aparitia iminenta a suflurilor in piesa turnata. 'unoasterea modului de umplere a amprentei este importanta pentru pozitionarea canalelor de aerisire. $.1:. Particularitatile mo%elarii matematice si ale simularii soli%ificarii piesei turnate la turnarea sub presiune ri%icata. Modelarea matematica a solidificarii piesei turnate la turnarea sub presiune ridicata urmareste urmatoarele scopuri& determinarea timpului de solidificare si racire a piesei turnate$

simularea solidificarii piesei si vizualizarea campului de temperatura din piesa turnata si din forma de turnare$ determinarea timpului de extragere a piesei turnate din forma$

111

determinarea temperaturii optime de preincalzire a formei si a regimului termic al formei de turnare. Modelarea matematica a solidificarii pieselor turnate in la turnarea sub presiune nu prezinta particularitati esentiale din punct de vedere a transferului termic in raport cu turnarea gravitationala in forme metalice. 'a urmare pentru simularea solidificarii pieselor, in cazul acestui procedeu de turnare, se pot aplica aceleasi modele matematice si aceleasi programe de calculator, utilizand insa valorile caracteristicilor termofizice ale formelor si ale aliajelor intalnite in acest caz.

11*