Sunteți pe pagina 1din 15

Accidentul Vascular Cerebral Hemoragic

1. Generalitati: Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un c eag sangvin. !n cateva minute" celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat" acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. #ste putin cunoscut faptul ca este posibila e$perimentarea unui accident vascular cerebral fara ca pacientul sa stie acest lucru. #fectele unui accident vascular cerebral pot fi nedetectabile daca severitatea atacului este redusa sau daca tesutul degradat nu indeplineste o functie critica. #videntele unui AVC pot fi observate in urma unei scanari C% sau &'( la nivelul creierului. Accidentul vascular cerebral se poate produce in timpul somnului" iar lipsa severitatii si simptomele minore nu vor interfera cu acesta. !n momentul trezirii insa" pacientul poate prezenta o stare confuza" imposibilitatea de a se e$prima in mod corect. )imptomele matinale depind in mare masura de gradul de severitate si de partea creierului afectata de AVC. Alte simptome ce pot fi prezente la trezirea din somn includ dificultati in folosirea unui picior" senzatia de slabiciune la nivelul unui brat. *acientul se poate simti ametit" poate avea vedere dubla sau partiala" sau in cazuri rare" isi poate pierde complet campul vizual. Cunoasterea simptomatologiei AVC (c iar si in cazul unui AVC minor) este esentiala in prevenirea e$tinderii lezarii creierului. !ngri+irea medicala de specialitate este critica" mai ales in situatia in care AVC,ul este provocat de un c eag de sange. -. #$ista doua tipuri principale de accidente vasculare: , Accident vascular cerebral ischemic , Acest tip este intalnit in ma+oritatea cazurilor (apro$imativ ./,.01) de accidente vasculare cerebrale. !n cazul accidentului vascular cerebral isc emic" irigarea cu

sange este blocata intr,o anumita parte a creierului. Acest lucru priveaza celulele creierului de o$igen si de unele dintre substantele nutritive. !n cateva minute" acestea ar putea sa moara. Cauza principala a acestui tip de obstructie este de obicei ateroscleroza" o afectiune in care placa sau depozitele de grasime (aterom) depozitate pe peretii arterelor de la nivelul creierului si gatului pot duce la ingustarea sau blocarea flu$ului sanguin. 2epozitele de grasime" pot provoca tromboza cerebrala sau embolism cerebral. !n cazul trombozei cerebrale se formeaza un c eag de sange in cadrul unui vas de sange de la nivelul creierului. #mboliile cerebrale sunt c eaguri de sange care pot lua nastere in diverse zone din sistemul circulator si care se pot desprinde de pe peretele unei artere sau din mucoasa care captuseste inima" a+ungand la vasele de sange ale creierului unde se pot depune. , Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului (numita emoragie intracerebrala) sau in spatiul din +urul creierului (numita emoragie subara noidiana). )angerarea in interiorul creierului poate fi rezultatul unei valori crescute pe un timp indelungat a tensiunii arteriale. )angerarea in spatiul din +urul creierului poate fi cauzata de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arteriala crescuta care nu a fost tinuta sub control. 3. )imptomele accidentului vascular cerebral emoragic: )imptomele emoragiei intracerebrale sau parenc imatoase au un debut brusc" evolueaza in cateva ore si includ: , dureri de cap4 , greata si varsaturi4 , alterarea starii mentale4 , convulsii. )emnalele de avertizare ale emoragiei subara noidiene ar putea fi: , durere brusca de cap4 , greata si varsaturi4 , sensibilitate la lumina4 , diverse anomalii neurologice (convulsii" de e$emplu). Atunci cand se rupe un anevrism victima accidentului vascular cerebral poate sa manifeste: , durere accentuata de cap4 , rigiditate a gatului4 , varsaturi4 , alterarea starii de constienta4 , privirea poate fi fi$ata intr,o singura directie sau se va pierde vederea la unul din oc i4 , stupoare" rigiditate si coma

5. 6actori de risc: #$ista o serie de factori de risc ce pot determina aparitia accidentului vascular cerebral care nu pot fi modificati: , istoricul familial4 , varsta , riscul de accident vascular cerebral vascular creste odata cu varsta , se dubleaza la fiecare 1/ ani" dupa varsta de 00 de ani4 , genul , inainte de varsta de 00 de ani" barbatii sunt mai predispusi decat femeile la accident vascular cerebral" iar dupa 00 de ani" riscul este acelasi si pentru barbati si pentru femei. Cu toate acestea" femeile au mai multe sanse decat barbatii de a muri in urma unui accident vascular cerebral4 , manifestarea anterioara a unui accident vascular cerebral sau atac de cord , riscul de accident vascular cerebral dupa un accident vascular cerebral tranzitor este mai mare in primele 5.,7- de ore. Ar trebui sa se solicite imediat asistenta medicala pentru orice modificare neurologica acuta" c iar daca acestea s,au ameliorat4 , rasa , in cazul afro,americanilor" e$ista o incidenta mai mare de accident vascular cerebral si un risc

mai ridicat de deces din cauza unui accident vascular cerebral decat in cazul caucazienilor4 *rintre factorii de risc care pot fi influentati se enumera: , hipertensiunea arteriala , care este probabil cel mai important factor de risc care poate fi controlat4 , bolile cardiovasculare , insuficienta cardiaca congestiva" atacul de cord anterior" disfunctia unei valve aortice si fibrilatia arteriala pot creste riscul de accident vascular cerebral4 , fumatul , riscul de accident vascular cerebral este de doua pana la trei ori mai mare pentru fumatori comparativ cu nefumatorii4 , afectiuni ale arterei carotide , depozitele de grasime determinate de ateroscleroza pot ingusta arterele carotide" acest lucru va diminua circulatia sanguina de la nivelul creierului si actioneaza ca un potential factor declansator pentru emboliile cerebrale4 , diabet zaharat , diabetul dubleaza riscul declansarii accidentelor vasculare cerebrale4 , nivelurile ridicate de colesterol , valorile crescute ale lipoproteinelor cu densitate mica" colesterolul rau si nivelurile scazute ale lipoproteinelor cu densitate mare" colesterolul bun" cresc riscurile aparitiei accidentului vascular cerebral4 , obezitatea , e$cesul de greutate dubleaza riscul accidentului vascular cerebral isc emic4 , lipsa de exercitii si activitate fizica , creste riscul de ipertensiune arteriala si implicit de accident vascular cerebral4 , utilizarea de pilule anticonceptionale , femeile care folosesc anticonceptionale" fumeaza" au varsta de peste 30 de ani au un risc mai mare de accident vascular cerebral" ca si cele care sunt la menopauza si urmeaza o terapie de substitutie ormonala. 0. 6iziopatologia accidentelor vasculare cerebrale emoragice Hemoragiile hipertensive sunt cele mai frecvente 8i apar prin ruptura spontan9 a unei artere perforante. Arteriolele 8i arterele mici sufer9 fie procese de scleroz9" fie de necroz9. *rocesul const9 :n acumularea de substan;9 ialin9 :ntre endoteliu 8i stratul muscular" fibroelastoza 8i atrofia stratului muscular. Hialinizarea arterelor cerebrale este frecvent9 la bolnavii ipertensivi. Cele mai frecvente localiz9ri sunt: putamen" talamus" substan;a alb9 adiacent9" nucleul caudat" cerebelul profund 8i piciorul pontin" mai rar lobii emisferelor cerebrale. #ste vorba de ipertensiunea malign9 cu cifre ale valorii ma$ime 8i mai ales ale valorii minime foarte ridicate. Malformaiile vasculare rupte produc emoragii lobare" frontale sau temporale" uneori intraventriculare. 2intre acestea" anevrismele sunt cele mai frecvente. Aceste malforma;ii reprezint9 o dilata;ie focal9 saciform9 sau fusiform9 a unei artere" constituit9 datorit9 unei deficien;e structurale parietale a peretelui vascular. #le constituie cea mai frecvent9 cauz9 a emoragiei subara noidiene netraumatice 8i determin9 -01 din totalul emoragiilor cerebrale intracraniene. Cavernoamele apar;in grupului malforma;iilor vasculare oculte sau criptice" diagnosticate intravital doar dup9 introducerea imageriei computer tomografice (C%) 8i a rezonan;ei magnetice nucleare (!&'). 'orfopatologic cavernomul este format din spa;ii vasculare l9rgite" delimitate de endoteliu" aglomerate :ntr,o forma;iune rotund9 sau lobulat9" f9r9 parenc im cerebral interpus. 2iametrul lor este variabil de la c<;iva milimetri la -,3cm. 2e obicei ele con;in s<nge venos cu flu$ lent sau absent. Malformaiile arterio-venoase se clasific9 :n forme parenc imatoase (piale) 8i forme durale (numite fistule durale). 'alforma;iile parenc imatoase" cu form9 de obicei triung iular9" constituit9 din artere r9nitoare dilatate" un g em de structuri vasculare displastice (nidus) 8i vene largi de drena+. =ipsind patul capilar" s<ngele tranziteaz9 direct din artere :n vene (fistul9 arterio,venoas9). %abloul clinic asociaz9: epilepsie (-01 din cazuri)" cefalee" emoragii intraparenc imatoase sau mai rar subara noidiene (0/1)" semne focale deficitare. Infarctele arteriale hemoragice > transformarea emoragic9 spontan9 sau indus9 de terapia anticoagulant9 sau trombolitic9 a infarctelor cerebrale arteriale" :n special a celor embolice" poate fi uneori masiv9" greu de distins de emoragia cerebral9 primitiv9.

Apro$imativ -/1 din pacien;ii cu stro?e cardioembolic prezint9 transformare emoragic9 a infarctului" de obicei :n primele 5. de ore. Angiopatia amiloid cerebral determin9 emoragii recidivante :n substan;a alb9 subcortical9" prin afectarea vaselor corticale 8i leptomeningeale" preferen;ial temporo,parieto, occipital9 la v<rstnici f9r9 H%A (diagnosticul de certitudine este posibil" :ns9 doar istologic). Afec;iunea const9 :n depozitarea unor pl9ci de beta amiloid :n tunica medie a vaselor cerebrale. Acestea devin mai rigide" mai fragile" fiind predispuse la ruptur9. Periarterita nodoas determin9 emoragii punctiforme sau :ntinse interes<nd mai ales conve$itatea creierului" :n timp ce lupusul eritematos sistemic poate determina 1- manifest9ri neurologice :n raport cu atingerea micilor vase intracraniene" boala av<nd o afinitate pentru arteriole cu un diametru sub -// microni. Arterita temporala Horton arterita cu celule gigante! atinge ramurile carotidei e$terne" dar poate cuprinde si ramurile carotidei interne sau c iar sistemul vertebro,bazilar. Artera vertebrala pare sa fie cel mai frecvent afectata. =a nivelul arterelor lezate intalnim aspectul de arterita giganto,celulara caracteristic bolii. "oala Mo#amo#a este o boala caracterizata prin ocluzionarea arterelor mari intracraniene" :n special artera carotida interna 8i trunc iul arterelor cerebrale medie 8i anterioara. Arterele lenticulostriate dezvolt9 o circula;ie colateral9 cu flu$ bogat :n +urul leziunii ocluzive a cerebralei medii" care pe angiografia cerebral9 d9 impresia unui rotocol de fum (moyamoya) . Arteritele infecioase sunt responsabile de producerea unor dilata;ii anevrismale ce pot produce ruptura peretelui vascular . $iziopatologia hemoragiei cerebrale intraparenchimatoase : Vasele cerebrale sunt structural deosebite fa;9 de vasele sistemice. #le sunt mai pu;in configurate" mai ales :n ceea ce prive8te tunica medie musculo, elastic9 care este slab dezvoltat9. *oate c9 aceast9 circumstan;9" plus caracterul lipsit de consisten;9 (semilic id) al ;esutului :ncon+ur9tor" s9 condi;ioneze apari;ia emoragiei cerebrale ca o consecin;9 comun9 a bolii ipertonice. %uptura vascular& #ste vorba de persoane cu ipertensiune arterial9 cu valori mari 8i persistente :n a caror evolu;ie sunt citate pusee ipertensive brutale. =a ace8ti pacien;i are loc" :n timp" afectarea preponderent9 a vaselor cerebrale mici cu diametrul cuprins :ntre 1// 8i 5//@ (microangiopatie) 8i anume ale arterelor lenticulostriate" talamo,perforante" ramurilor perforante ale arterelor bazilar9 8i vertebrale" arterelor cerebeloase superioar9 8i inferioare. &uptura vascular9 este prezent9 :n cazul H%A" angiopatiei amiloide cerebrale" malforma;iilor cerebrale arterio,venoase" cavernoamelor" tulbur9rilor de coagulare. 'iapedeza e ste posibila la bolnavii vec i ipertensivi cu modific9ri ale vaselor de ialinoz9 8i angionecroz9. Aceste leziuni duc la modific9ri ale permeabilit9;ii" permi;<nd e$travazarea plasmei 8i a elementelor figurate. )<ngele este prezent :n spa;iul perivascular" produc<nd 8i infiltra;ia ;esutului cerebral" form<nd Aunitatea emoragic9B. 'ai multe unit9;i conflueaz9 8i realizeaz9 emoragia cerebral9 propriu,zis9. 2iapedeza este prezent9 :n cazul infarctelor transformate emoragic" tulbur9rilor de coagulare 8i trombozei sinusurilor venoase cerebrale. ()A'IA*I+A%,A H,MA)-M.*.I I/)%APA%,/CHIMA)-( )e disting cinci stadii evolutive ale ematomului intraparenc imatos care au la baz9 modific9rile istopatologice la nivel celular :n cursul procesului de absorb;ie emoragic9: o$idarea emoglobinei intracorpusculare (parcurg<nd stadiile o$i,Hb" dezo$i,Hb 8i met,Hb)" emoliza ematiilor cu e$travazarea met emoglobinei" 8i fagocitoza cu :nc9rcarea macrofagelor cu emosiderin9. Aceste stadii pot fi mai mult sau mai pu;in eviden;iate prin rezonan;9 magnetic9 nuclear9 ('&!) !. )tadiul supraacut (orele /,C) !!. )tadiul acut (C ore , 0,1- zile) !!!. )tadiul subacut (ziua 7 , c<teva s9pt9m<ni) !V. )tadiul cronic (s9pt9m<ni , ani)

Mecanismele fiziopatologice ale hemoragiei cerebrale intraparenchimatoase Hemoragia intracerebral9 rezult9" de cele mai multe ori" din ruptura arterelor penetrante afectate de efectele ipertensiunii arteriale cronice. C arcot 8i Douc ard au descris ruptura microanevrismelor ca 8i cauz9 a emoragiei intracerebrale. )tudiile e$perimentale au identificat numero8i factori implica;i :n fiziopatologia emoragiei intracerebrale 8i a in+uriei cerebrale care urmeaz9" incluz<nd infiltrarea leucocitelor" ini;ierea cascadei complementului" activarea microgliilor" alterarea concentra;iei emo$igenazei. Hematomul ini;ial determin9 cre8terea presiunii locale 8i ruperea altor vase care :ncon+oar9 ematomul. #$isten;a unor tulbur9ri de coagulare 8i presiunea sanguin9 crescut9 predispune la res<ngerare :n stadiile precoce. )unt foarte multe controverse despre rolul isc emiei cerebrale :n in+uria cerebral9 dup9 emoragia. Compresiunea mecanic9 a microcircula;iei locale li eliberarea unor substan;e vasoconstrictoare din ematom" determin9 o zon9 marginal9 (peri ematom) de isc emie complet9Eincomplet9 , ischemia secundar (perilezional) . Astrup 8i al;ii au propus termenul de Bpenumbr9 isc emic9B pentru a descrie zona cerebral9 cu o perfuzie superioar9 limitei inferioare ce determin9 disfunc;ia membranar9 8i moartea neuronal9" dar alterat9 func;ional 8i poten;ial salvabil9. Fn studiile clinice mai recente" nu sa stabilit cauza concret9 a isc emiei perilezionale. )a sugerat c9 ipoperfuzia perilezional9 poate ap9rea :n absen;a isc emiei" ca rezultat al cererii metabolice reduse. *r9bu8irea DH# cu fuga apei 8i macromoleculelor proteice din spa;iul intravascular :n cel intersti;ial" determin9 constituirea edemul vasogenic " ce cuprinde at<t substan;a cenu8ie c<t 8i substan;a alb9 8i a c9rui dezvoltare este favorizat9 :n continuare de presiunea oncotic9 crescut9 a spa;iului intersti;ial" secundar e$travaz9rii macromoleculelor proteice. Cele dou9 procese prin care neuronii mor sunt necroza de coagulare 8i apoptoza . *rincipalele caracteristici ale acestor procese sunt: /ecroza de coagulare are la baz9 denaturarea proteinelor" at<t a celor de structur9 c<t 8i a celor enzimatice. Apoptoza ca termen provine de la grecescul GapoptosisG" ce :n traducere literar9 :nseamn9 Gc9derea frunzelorG. *rocesul st9 la baza unor fenomene prin care celulele mor atunci c:nd si,au :ndeplinit functia sau rolul. Celula se descompune foarte fin :n etape succesive" :n componentele sale moleculare" care ulterior vor fi utilizate de alte celule ale organismului. Hemoragia (ubarahnoidiana (H)A) reprezinta o patologie special9 :n cadrul bolilor neurologice" ea apar<nd :n special la tineri" :n Gplin9 s9n9tateG. #ste important de mentionat ca C/1 din persoanele cu H)A sunt femei" la care riscul poate fi potentat de consumul de contraceptive orale. 2ate statistice arat9 o inciden;9 de C,1-E1///// de locuitori at<t :n #uropa c<t 8i )UA (=inn 6 " &in?el GH" Algra A" Van Gi+in H" 1IIC). 2in punct de vedere anatomo,patologic se caracterizeaz9 prin p9trunderea sangelui :n spatiul subara noidian" determinand un sindrom meningeal. 2ac9 sangele e prezent 8i :n parenc im" se vorbeste de emoragie cerebromeningee. 2ate statistice arat9 c9 :n circa -/1 din cazuri emoragia subara noidian9 se asociaz9 cu emoragia intracerebral9 sau cu cea intraventricular9. ,tiologie& Cele mai frecvente cauze ale H)A sunt ruptura unui anevrism sacular intracranian si malformatiile arterio,venoase intracraniene. Cel mai adesea" :n apro$imativ 0I, 701 din cazuri de H)A are loc o ruptur9 a unui anevrism saciform al arterelr mari de la baza creierului. !ncidenta anevrismelor arteriale cerebrale variaz9 :n diverse date clinico,statistice :ntre 3I1 8i 7C1. =ocalizarea anevrismelor cerebrale este foarte variat9" dar locul predilect de apari;ie al unui anevrism arterial este comple$ul format din artera cerebrala anterioara , artera comunicanta anterioara (3/1)" urmat de +onc;iunea artera carotidiana interna , artera comunicanta posterioara (-01) si de ramurile arterei cerebrale mi+!ocii (131). Anevrismele

predominanta de regul9 pe partea dreapta. Alte cauze de emoragie subara noidian9 (H)A) pot fi: angiomele cerebrale (0,.1)" emoragia ipertensiv9 (01)" angiomul spinal (11)" diatezele emoragice (11)" metastaze emoragice (11)4 Hemoragia subara noidian9 determin9 un tablou clinic dramatic. %abloul clinic al rupturii anevrismale debuteaz9 brusc :n I/1 din cazuri" din care un sfert din pacien;i se prezint9 :n stare de coma . 2ecesul poate surveni :n primele ore :n 3C,7C 1 cazuri" mai ales dac9 este vorba despre o emoragie cerebromeningeal9. 'omentul ruperii anevrismului se :nsoteste de vasospasm sever" uneori generalizat al vasului afectat 8i determina cresterea a presiunii intracraniene. Fn +um9tate din cazuri se produce o pierdere brusc9 a st9rii de constien;9 din care bolnavul :si revine :n cateva minute sau ore" rar se poate :ntinde pe o perioada de mai multe zile. Aceste evenimente pot fi precedate de episoade scurte de cefalee generalizat9 care continu9 de obicei 8i dup9 rec9p9tarea st9rii de constien;a. Fn general cefaleea cu debut brusc" asociat9 cu v9rs9turi 8i f9r9 o cauz9 aparent9 trebuie sa ridice suspiciunea unei emoragii acute subara noidiene. !n cazul rupturii anevrismelor arterei comunicante anterioare sau bifurcatiei arterei cerebrale medii se pot forma c eaguri care determina un efect de masa localizat. % e frecvente deficite neurologice care apar precoce sunt emipareza" afazia si abulia. Complicaiile hemoragiei subarahnoidiene 0asospasmul constituie cea mai frecvent9 8i sever9 complica;ie care apare la -/,5/1 dintre pacien;i" de,a lungul arterei purt9toare sau difuz. Vasospasmul s e defineste ca o :ngustarea a arterelor cerebrale" fiind o cauza ma+ora a morbiditatii tardive. )emnele de isc emie apar de obicei dup9 7 zile de la ruptura anevrismului. Vasospasmul apare :n primele 3,5 zile" poate dura p<n9 la dou9 s9pt9m<ni dup9 s<ngerare 8i poate cauza infarcte vasospastice unice sau multiple care agraveaz9 tabloul clinic ini;ial. Hidrocefalia1 :n forma acut9 produce stupor 8i coma. !n forma subacut9 produce somnolenta progresiv9 sau abulie cu incontinen;9. Hidrocefalia cronica" care apare la cateva saptamani sau luni de la debutul emoragiei subara noidiene" se manifesta prin dificultati :n mers" incontinen;9 8i abulie (lentoare mentala)" suspicion<ndu,se atunci c<nd se observa o lipsa de initia;iva :n conversa;ie. Hemoragie recidivant 2n cazul anevrismelor neoperate " are o inciden;9 ma$im9 :n prima s9pt9m<n9 dup9 ruptura anevrismului4 0/1 dintre res<nger9ri au loc :n primele C s9pt9m<ni. C. !nvestigatii %impul este critic in diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigura o recuperare mai buna. *rima prioritate va fi sa se determine daca accidentul vascular cerebral este isc emic sau emoragic. Aceasta distinctie este critica deoarece medicamentele administrate pentru un AVC isc emic (cauzat de un c eag de sange) poate fi amenintatoare de viata daca accidentul vascular cerebral este emoragic (cauzat de o sangerare). 2octorul va trebui de asemenea sa ia in considerare si alte afectiuni care pot da simptome asemanatoare unui AVC si sa vada daca e$ista complicatii. *rimul si cel mai important test care trebuie efectuat dupa un accident vascular cerebral este tomografia computerizata (%C) cerebrala" care reprezinta o succesiune de radiografii ale creierului4 aceasta poate identifica e$istenta unei sangerari. Acest test va pune diagnosticul de AVC isc emic sau de AVC emoragic. 2e asemenea se poate face &'( (rezonanata magnetica nucleara) cu scopul determinarii e$tinderii leziunii cerebrale4 el poate a+uta la prezicerea recuperarii. Alte teste care pot fi recomandate initial intr,un accident vascular cerebral isc emic includ: , electrocardiograma (#CG" #JG) pentru a cauta afectiuni cardiace" precum aritmiile si fibrilatia

atriala , teste sanguine" cum ar fi emoleucograma completa (H=G)" glicemia (glucoza din sange)" electrolitii" testele pentru evaluarea functiei ficatului si rinic ilor si timpul de protrombina (un test care masoara cat timp este nevoie pentru ca sangele sa se coaguleze). Aceste teste il a+uta pe doctor sa aleaga conduita terapeutica si sa caute alte afectiuni care pot cauza simptome asemenatoare cu cele ale accidentului vascular cerebral. , in cazul in care doctorul suspecteaza" sau alte teste sugereaza e$istenta unei ingustari a unei artere carotide" se poate recomanda efectuarea unei ecografii 2oppler pentru evaluarea flu$ului sanguin din artera. *oate fi necesara de asemenea o angiograma cu rezonanta magnetica ('&A)" o angiograma cu tomografie computerizata (C% angiograma) sau o angiograma carotidiana. , in cazul in care se suspecteaza ca accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o afectiune cardiaca" se poate efectua o ecocardiograma sau o monitorizare electrocardiografica Holter sau un test telemetric. , este de asemenea recomandata evaluarea factorilor de risc pentru afectiunile cardiace cu scopul prevenirii dizabilitatilor sau decesului datorate unei probleme cardiace" care ar putea aparea in viitor. 7. *revenirea accidentului vascular cerebral: *entru a preveni aparitia unui AVC sunt necesare anumite sc imbari ale stilului de viata precum si controlul unor afectiuni e$istente. )e recomanda evitarea alimentelor bogate in grasimi" a alcoolului si a fumatului" pastrarea unei greutati normale si efectuarea regulata de e$ercitii fizice. %ensiunea arteriala trebuie verificata periodic in special la pacientii cu antecedente de ipertensiune sau AVC in familie si la cei cu diabet. Valorile colesterolului trebuie verificate si mentinute in limite normale. !n anumite cazuri" medicul poate recomanda utilizarea de medicamente antiagregante ca acid acetilsalicilic sau clopidogrel. (u utilizati medicamente fara recomandarea mediculuiK .. %ratament: !n cazul unui pacient care a suferit un AVC este important sa fie de urgenta transportat la spital pentru a determina tipul de AVC suferit" isc emic sau emoragic si a se incepe tratamentul in primele 3 ore de la producerea acestuia. %ratamentul depinde de severitatea si tipul AVC,ului. %ratamentul AVC,ului emoragic cuprinde: 1. 'edicamente care reduc tumefierea cerebrala si presiunea intracraniana4 -. 'edicamente pentru controlul tensiunii arteriale si al glicemiei4 3. 2aca s,a produs o sangerare importanta este necesara o interventie c irurgicala pentru indepartarea sangelui acumulat si scaderea presiunii intracraniene. Anumite medicamente pot a+uta la recuperarea dupa un AVC sau pot preveni aparitia unuia: 1. 'edicamente anticoagulante" care impiedica formarea c eagurilor" cum ar fi Larfarina si Heparina4 -. 'edicamente antiagregante" care impiedica celulele sangvine sa se lipeasca unele de altele" cum ar fi acidul acetilsalicilic" clopidogrel sau dipiridamol4 3. 'edicamente care sa trateze afectiunile" diabetul" ipertensiunea arteriala" bolile cardiace. 2e asemenea" e$ista mai multe tipuri de interventii c irurgicale care pot trata sau preveni un AVC: endarterectomia carotidiana (indepartarea placii de aterom si a c eagului de la nivelul arterei carotide)" montarea de stent la nivelul carotidei" repararea anevrismelor" inc iderea defectului septal atrial. 2upa stabilizarea pacientului si depasirea fazei acute a accidentului vascular cerebral" preocuparea principala a personalului medical este reabilitarea. I. *rocesul de reabilitare urmareste recapatarea abilitatilor fizice si psi ice prin diverse terapii: , terapia vorbirii pentru ca pacientul sa reinvete sa vorbeasca si sa ing ita4 , terapia ocupationala pentru a recupera cat mai mult posibil din capacitatea de a,si folosi mana si bratul afectate4

, fizio?inetoterapie pentru a imbunatati mersul4 , psi oterapie si educarea familiei pentru a putea face fata problemelor ce pot apare in ingri+irea bolnavului cu AVC4 Accidentul vascular cerebral produce sc imbari semnificative atat in viata pacientului cat si a persoanei care il ingri+este. 6enomenele de nea+utorare" frustrare" depresie si apatie sunt des intalnite. *ersoanele care ingri+esc pacienti cu AVC trebuie sa fie constiente de aceste trairi ale lor si sa le poata oferi a+utorul. Atunci cand pacientul are dificultati de mers" fiind aproape permanent imobilizat in pat" ingri+itorii sunt cei care trebuie sa,i asigure igiena zilnica" sc imbul produselor de incontinenta precum si sa il a+ute sa se raneasca. 1/. Ce complicatii pot aparea dupa un AVCM )tarea pacienilor cu AVC se poate degrada in ciuda tratamentului medical administrat rapid si corect" din cauza tumefierii cerebrale sau a emoragiei. Una din complicatiile ce pot aparea in acelasi timp sau foarte aproape de AVC este infarctul miocardic. !n timpul manifestarilor acute ale AVC pot apare tulburari de ing itire. Hrana sau saliva pot a+unge in caile respiratorii" cauzand pneumonie sau infectii pulmonare. 2eoarece in urma unui AVC pacientul ramane imobilizat" la nivelul venelor piciorului pot aparea c eaguri de sange (tromboza venoasa profunda). Aceste c eaguri pot migra in plamani determinand embolismul pulmonar" o afectiune ce pune in pericol viata pacientului. %ot datorita imobilizarii prelungite" pacientul poate dezvolta ulcere de presiune (escare) care sunt" de asemenea" complicatii ce ii pot pune in pericol viata. Adesea" pacientii se confrunta cu depresia pe parcursul recuperarii" afectiune ce trebuie recunoscuta si tratata. #ste un lucru obisnuit ca pacientii cu AVC sa sufere pierderi de memorie sau sa aiba dificultati in a lua o decizie sau a intelege un concept. 'ulti pacienti raman cu complicatii permanente cum ar fi: emiplegia (diminuarea sau disparitia capacitatii de a misca o parte a corpului)" afazia (dificultatea sau imposibilitatea de a vorbi)" incontinenta urinara siEsau fecala. 11. !ncontinenta in AVC: Aparitia incontinentei urinare siE sau fecale la pacientii cu AVC este un lucru obisnuit si este adesea un indicator al gravitatii accidentului. )tudiile au aratat ca supravietuitorii unui AVC care nu au incontinenta in primele zile dupa AVC au o rata a mortalitatii mult mai mica decat cei la care a aparut incontinenta. !ncontinenta afecteaza negativ atat pacientii" cat si persoanele ce se vor ocupa de ingri+irea acestora" constituind adesea motivul pentru internarea pacientilor in camine speciale. !ncontinenta la pacientii cu AVC poate fi de mai multe feluri: 3& Incontinenta functionala" atunci cand pacientul are mobilitatea afectata si nu poate a+unge fizic la baie sau are dificultati in a se dezbraca4 4& Incontinenta neurogenica" atunci cand accidentul vascular afecteaza acea parte a creierului care controleaza functia vezicii urinare4 5& Incontinenta de urgenta" atunci cand nevoia de a urina apare brusc" fara avertizare si fara a,i lasa pacientului suficient timp sa a+unga la toaleta4 6& Incontinenta pe timpul noptii. 1-. &eabilitarea post,AVC !mediat dupa AVC" pacientilor cu incontinenta le este montata o sonda urinara. 2upa indepartarea acesteia e$ista mai multe metode prin care se poate controla incontinenta: , )tabilirea unui program de mers la toaleta la fiecare - ore4 , !mbunatatirea mobilitatii si a mersului4 , !mbunatatirea capacitatii de comunicare pentru ca pacientul sa poata anunta atunci cand apare nevoia de a merge la toaleta4

, )tabilirea unei metode alternative de comunicare in cazul pacientilor care nu pot vorbi (un clopotel care sa anunte nevoia de a merge la toaleta)4 , =imitarea consumului de lic ide seara4 , =imitarea consumului de cafea4 , &educerea consumului de medicamente ce pot determina incontinenta. !n cazul in care" in urma unui AVC" pacientul ramane imobilizat permanent" devine indispensabila utilizarea de produse igienice specifice" de unica folosinta. *rodusul absorbant cel mai indicat in aceasta faza este scutecul de unica folosinta" utilizarea lui oferind numeroase avanta+e atat pentru pacient cat si pentru cel care il ingri+este. )cutecele de noua generatie au partea laterala din material netesut" permitand pielii sa respire si diminuand astfel riscul iritatiilor. !n acelasi timp" corpul absorbant asigura o absorbtie rapida si sigura a urinei" astfel incat pielea pacientului sa fie in permanenta uscata" diminuandu,se astfel riscul aparitiei escarelor. Complementar" dupa efectuarea toaletei pacientului" se poate folosi o crema de protectie 'enalind care sa prote+eze pielea de contactul cu substantele agresive din componenta urinei. *entru a usura sarcina persoanei care ingri+este pacientul" pe folia e$terioara a scutecului este trasata o banda punctata de culoare albastra" cu rol de indicator de umiditate. Atunci cand aceasta banda se sterge" scutecul a atins capacitatea ma$ima de absorbtie si trebuie sc imbat. 2e asemenea" scutecele sunt prevazute cu benzi adezive care permit resigilarea" daca este nevoie. *rogramul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care a+uta la recuperarea fizica si psi ica a pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral. &eabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil" pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.'etodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta" insa au aceelasi scop si anume: , dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si a+utor minim din partea celorlalte persoane , acomodarea fizica si psi ica a persoanei cu sc imbarile determinate de accidentul vascular cerebral , integrarea corespunzatoare in familie si comunitate. 'a+oritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni" insa altele pot sa persiste pentru intreaga viata. %rebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede" deoarece e$ista o sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce. 2izabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului" de aceea se recomanda instituirea unui program de reabilitare cat mai curand posibil.

13. %ipuri de tulburari %ipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de localizarea si e$tinderea cerebrala a leziunii cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati post accident vascular cerebral" includ: - tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). *ot sa apara scaderea fortei musculare" fasciculatii musculare" mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza)" spasme musculare (tonus muscular anormal crescut)" disparitia sensibilitatii pentru durere" stimuli mecanici sau termici" tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor interne - tulburari de perceptie care consta in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute" imposibilitatea vizualizarii lucrurilor pe o parte a corpului - probleme de comunicare si gandire" cu aparitia unor tulburari de vorbire" limba+" scris sau de memorie. Aceste probleme apar destul de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate prin pierderi de memorie" dificultate in scrierea unor cuvinte sau in citirea si intelegerea acestora" dificultate in e$primarea unor ganduri sau sentimente

- probleme emotionale" sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. *ot sa apara an$ietatea" depresia" frustrarea" agresivitatea sau frica. 2intre acestea" depresia se poate agrava in timp si poate necesita tratament psi iatric corespunzator.

15. 'edici specialisti recomandati !n programul de reabilitare dupa un accident vascular cerebral sunt inclusi mai multi specialisti care lucreaza in ec ipa si a+uta pacientul pe tot parcursul procesului de recuperare. Acestia sunt: , fizioc inetoterapeutul" care evalueaza si trateaza problemele legate de miscare" ec ilibru si coordonare , specialistul in terapie ocupationala" a+uta pacientul sa,si redobandeasca unele abilitati esentiale pentru supravietuire" precum mancatul" imbaierea" imbracatul" gatitul" scrisul" cititul , logopedul" a+uta pacientul sa citeasca" sa scrie" sa invete noi metode de comunicare verbala sau non verbala. 2e asemenea terapeutul specializat in problemele de vorbire" poate a+uta de asemenea la recuperarea unor deficite neurologice legate de deglutitie (ing itire) , specialistul in terapie recreationala" a+uta pacientul sa desfasoare din nou activitatile cotidiene si sociale efectuate si inaintea accidentului vascular cerebral , specialistul ortoped" poate recomanda in unele cazuri folosirea unor proteze speciale care a+uta la corectarea unor diformitati fizice sau a+uta la ameliorarea durerii , nutritionistul" stabileste o dieta corespunzatoare fiecarui pacient in parte in functie de necesitatile acestuia , consilierul vocational" poate a+uta pacientul sa,si gaseasca o noua slu+ba sau ocupatie in functie de abilitatile acestuia. 10. &ecuperarea initiala dupa accidentul vascular cerebral Creierul are o capacitate mare de refacere" ariile nervoase integre putand sa preia cu succes functiile zonelor encefalului afectate de accidentul vascular cerebral.6unctiile motorii (folosirea membrelor" mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de la accidentul vascular cerebral" de aceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil. &ecuperarea se poate initia dupa -5,5. de ore de la accidentul vascular cerebral" imediat ce pacientul este stabil emodinamic. &eabilitarea initiala necesita supraveg ere medicala atenta. *acientul este incura+at sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. !n unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara). &ecuperarea initiala variaza de la un pacient la altul" in functie de mai multi factori" precum: localizarea si e$tinderea leziunii" varsta pacientului si bolile asociate. 2e asemenea" recuperarea necesita multa rabdare si spri+in din partea personalului sanitar (asistente" infirmiere" fizioc inetoterapeut) precum si a familiei si prientenilor. &eabilitarea initiala continua si dupa e$ternarea sau transferul pacientului intr,o alta sectie medicala (de recuperare medicala). 'edicul specialist fizioc inetoterapeut sau de recuperare medicala va stabilii impreuna cu pacientul un program de reabilitare care inlude o serie de e$ercitii fizice" tratament medicamentos (daca este necesar) si consiliere psi ologica. &eabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. !n acest caz se recomanda consilierea psi ologica si tratamentul

medicamentos de specialitate. %ulburarile de limba+ si comunicare pot incetini recuperarea pacientului" astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. #ste bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are" pentru a trece mai usor peste acestea. %ecuperarea pe termen lung dupa accidentul vascular cerebral *entru ma+oritatea persoanelor care au suferit un accident vascular cerebral" reabilitarea este un proces care se desfasoara pe parcursul intregii vieti si necesita uneori tratament zilnic (de e$emplu aspirina" pentru a preveni atacurile isc emice viitoare" medicatia anti ipertensiva" care scade riscul aparitiei unui accident vascular emoragic). 1C. )faturi pentru persoanele care ingri+esc un pacient cu AVC !ngri+irea unei persoane cu dizabilitati secundare unui accident vascular cerebral poate fi uneori dificila din mai multe motive. &ecuperarea pacientilor cu dizabilitati necesita multa rabdare" minime cunostinte medicale precum si un suport material adecvat. 'a+oritatea apartinatorilor sunt ingri+orati de faptul ca nu vor putea oferi spri+inul corespunzator pacientilor cu dizabilitati. *e langa a+utorul fizic" de cele mai multe ori conteaza si spri+inul emotional" in special in momentele in care apare depresia. #c ipa de reabilitare care se ocupa de pacient pe parcursul internarii acestuia poate oferii toate informatiile necesare ingri+irii ambulatorii (pentru acasa) a acestuia. )faturi privind ingri+irea pacientilor cu dizabilitati dupa un accident vascular cerebral: , oferirea unui suport fizic si emotional corespunzator , integrarea intr,un program de recuperare , incura+area activitatilor sociale (plimbarile" cititul" privitul televizorului" etc) , participarea in diferite programe educationale , incura+area unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale , supraveg erea tratamentului recomandat de medicul specialist (tratament medicamentos" e$ercitii fizice). 17. *rofila$ia unui nou accident vascular cerebral #$ista mai multi factori de risc ai accidentului vascular cerebral care nu sunt influentabili prin profila$ie. Cu toate acestea e$ista anumiti factori de risc care pot fi insa evitati si anume: , ipertensiunea arteriala , boala cardiaca isc emica , dislipidemia (in special ipercolesterolemia) , diabetul za arat , obezitatea , consumul e$cesiv de alcool , fumatul , consumul e$agerat de cofeina (cafea" coca cola) , consumul de droguri (mai ales cocaina). *rofila$ia unui nou accident vascular presupune sc imbarea stilului de viata. *e langa administrarea regulata a unor medicamente" se recomanda urmatoarele: , e$ercitiul fizic regulat

, limitarea si c iar renuntarea la consumul de alcool" cafea" grasimi animale" alimente procesate" dulciuri concentrate , consumul zilnic de fructe si legume" bogate in fibre. Adoptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. (iciodata nu e prea tarziu sa se adopte sc imbarea modului de viata" acest lucru aduce beneficii cu atat mai mari cu cat este instituit mai repede. Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post accident vascular cerebral" deoarece identificarea precoce a simptomelor recidivante poate sa salveze viata pacientului. *rofila$ia medicamentoasa a accidentului vascular cerebral recidivant *e langa inscrierea intr,un program de reabilitare corespuzator" este necesara instituirea unui tratament medicamentos care poate sa previna aparitia unui nou accident vascular cerebral. )unt recomandate urmatoarele clase de medicamente: , medicatia cu actiune antiplac etara (in iba agregarea trombocitelor" care pot forma trombi). Aspirina este cel mai des folosita in acest scop" e$istand multiple studii medicale de specialitate care au dovedit eficienta acestuia in profila$ia accidentului vascular cerebral si al infarctului de miocard , medicatia anticoagulanta" care trebuie administrata zilnic si necesita monitorizare lunara a timpilor de coagulare pentru a preveni sangerarile secundare supradozarii (anticoagulantele cel mai des folosite in profila$ia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele) , medicatia ipocolesterolemianta este reprezentata prin - grupe de medicamente care sunt folosite in tratamentul dislipidemiilor" statinele care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul trigliceridelor , medicatia anti ipertensiva este reprezentata de 5 grupe medicamentoase si anume: in ibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (!#C)" blocantii receptorilor de angiotensia !!" agentii beta blocanti si diureticele. Nptiuni de medicamente in reabilitarea dupa un accident vascular cerebral #$ista mai multe tipuri de medicamnete care se pot administra pe tot parcursul reabilitarii dupa accident vascular cerebral. 2intre acestea amintim: , medicatia antalgica si antidepresiva precum in ibitorii selectivi de serotonina" antidepresivele triciclice" anticonvulsivante (folosite ca medicatie antalgica) , medicatia pentru somn este des utilizata dupa un accident vascular cerebral" atunci cand apar tulburarile de somn (insomniile). 2intre medicamentele prescrise de medicul specialist amintim: antidepresivele (trazodone" mirtazapine) care au si un efect sedativ , medicatia an$iolitica este de asemenea des folosita dupa un accident vascular cerebral. Cel mai des utilizat este alprazolamul (Oana$)" care reduce an$ietatea si nervozitatea. Alte medicamente utilizate in reducerea an$ietatii sunt benzodiazepinele (lorazepamul)" tranc ilizantele minore si sedativele" care pot insa creea dependenta , medicatia care combate agitatia este necesara mai rar si cuprinde medicamnete din clasa neurolepticelor ( aloperidol" risperidol" olanzapina)" antipsi oticelor sau anticonvulsivantelor , medicatia care a+uta la restabilirea tonusului general" precum metilp enidatul" este folosit in primele stadii ale reabilitarii dupa un accident vascular cerebral , medicatia care a+uta la imbunatatirea atentiei si creste capacitatea de invatare" precum de$troamfetamina este folosita deocamdata in diferite studii medicale (deoarece poate creea dependenta).

1.. Viata dupa un accident vascular cerebral &eabilitarea dupa un accident vascular cerebral nu presupune doar recuperarea unor disfunctii motorii" senzitive" senzoriale sau emotionale" ci si asigurarea unei reintegrari familiale si sociale corespunzatoare desfasurarii unei vieti cat mai normale. Anumite tulburari de perceptie" destul de des intalnite in cazul pacientilor cu accident vascular cerebral pot ingreuna recuperarea pacientului" dintre acestea amintim: , ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatrea de a vedea anumite lucruri decat daca intoarce capul in aceea directie) , refle$e si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele cazuri pacientul nu isi simpte partile corporale afectate) , dificulati de concentrare" confuzii" amnezie retrograda sau anterograda (pacientul nu,si aminteste numerele de telefon" datele calendaristice" etc) , disle$ie (tulburari de citit)" tulburari de scriere , tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare" gatit" igiena). *ersoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot pune in pericol viata acestuia sau a altor persoane (sofatul" manevrarea unor utila+e). #$ista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie" precum oferirea unui confort domestic care sa prote+eze pacientul de eventualele accidentari (iluminarea corespunzatoare a incaperilor" evitarea suprafetelor care predispun la accidentari fizice" mobilier corespunzator" etc). *ersoanele care au suferit un accident vascular cerebral tind sa desfasoare anumite activitati mai lent sau dezorganizat" mai ales cand acestea le par nefamiliare. !n aceste cazuri apar an$ietatea si ezitarea care fac si mai grea reintegrarea sociala. )pri+inul familiei si prietenilor este e$trem de important in aceste cazuri. 1I. Ca si alte boli si afectiuni grave" accidentul vascular cerebral are o reputatie care se bazeaza uneori pe ipoteze sau mituri false. Accidentul vascular cerebral este grav prin natura sa" intrucat vizeaza celulele din organism , in special pe cele din creier , care nu pot supravietui fara flu$ normal de sange" cel care le furnizeaza o$igen si substante nutritive. %oate sistemele fizice si organele umane" de la sistemul nervos la inima si plamani" depind de functia creierului. 2e aceea" leziunile de la nivelul creierului pot produce efecte ample si potential letale. Mit7 Accidentul vascular cerebral se manifesta doar la persoanele in varsta #ste adevarat ca pe masura ce imbatranim creste riscul de a avea accident vascular cerebral. %otusi" e$ista un numar tot mai mare de accidente vasculare cerebrale intalnite in cazul persoanelor cu varste cuprinse intre 1. si C0 de ani. &iscul crescut de accident vascular cerebral la persoanele mai tinere este legat de incidenta tot mai mare a obezitatii si a ipertensiunii arteriale. Ca atare" afirmatia ca accidentul vascular cerebral apare doar la persoanele in varsta este falsa. Mit7 .n accident vascular cerebral este insotit automat de paralizie Un accident vascular cerebral poate provoca incetarea activitatii pe una dintre partile corpului. Ar putea sa apara si simptome mai putin vizibile" cum ar fi amorteala si furnicaturile la nivelul degetelor. Unele accidente vasculare cerebrale nu produc manifestari. Altele pot evolua lent sau rapid. Namenii sanatosi e$perimenteaza ocazional amorteala si furnicaturi in zona degetelor sau a altor e$tremitati" insa daca acestea reapar sau persista mai mult de un minut" contactati medicul. Acestea ar putea semnala debutul unui accident vascular cerebral sau alte probleme neurologice.

Mit7 Accidentul vascular cerebral afecteaza inima Accidentul vascular cerebral afecteaza creierul" nu inima. Acest lucru se intampla din cauza ca este intrerupt flu$ul de sange" de cele mai multe ori din cauza unui c eag de sange care calatoreste prin circuitul sanguin la creier" unde se bloc eaza o artera. Acest tip de accident vascular cerebral este adesea rezultatul unei fibrilatii atriale" o anomalie a ritmului inimii" care poate fi deseori controlata cu medicamente care au rolul de a dilua sangele" cum ar fi Parfarina. Mit7 Accidentul vascular cerebral nu poate fi tratat 'area ma+oritate a accidentelor vasculare cerebrale isc emice sunt cauzate de un c eag de sange" iar producerea acestora poate fi prevenita. 2aca o persoana vine la medic" la ma$im 5 ore si +umatate de la aparitia simptomelor accidentului vascular cerebral" i se poate administra un medicament care va putea impinge c eagul de sange prin vene" numit activator tisular al plasminogenului" care poate preveni ori inversa leziunile care ar putea fi provocate de un accident vascular cerebral. Mit7 Cel mai frecvent semn al unui accident vascular cerebral este durerea Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale provoaca dureri minore sau durerea este absenta. Unii oameni cred ca accidentul vascular cerebral determina dureri de cap accentuate" dar aceasta descriere se potriveste mai bine unei conditii cunoscute sub denumirea de emoragie subara noidiana care implica sangerarea" localizata intre creier si tesuturile care il incon+oara.

-/. &om<nia este printre primele locuri :n lume :n privin;a mortalit9;ii prin accident vascular cerebral (AVC)" :n condi;iile :n care" anual" 1/1 din popula;ia planetei moare din aceast9 cauz9" potrivit datelor Nrganiza;iei 'ondiale a )9n9t9;ii (N')). )tatisticile arat9 c9 accidentele vasculare cerebrale reprezint9 a treia cauz9 de mortalitate :n lume" dup9 bolile cardiovasculare 8i cancer. N persoan9 care a supravie;uit unui AVC are 331 8anse s9 mai sufere :nc9 un accident de acest gen" dac9 nu este supraveg eat de un specialistG" a precizat dr. Hames 'artin" medic specialist :n AVC din 'area Dritanie. Fn &om<nia" se :nregistreaz9 apro$imativ 3// de accidente vasculare cerebrale noi la suta de mii de locuitori" fa;9 de o medie european9 de p<n9 :n -// de AVC. *otrivit ultimelor statistici ale N')" accidentele vasculare cerebrale vor deveni" p<n9 :n anul -/3/" principala cauz9 a mortalit9;ii :n lume" a+ung<nd la apro$imativ opt milioane de mor;i anual. 'edicii speciali8ti sus;in c9" dintre cei care sufer9 un accident vascular cerebral" o treime mor :n primul an dup9 accident" o treime r9m<n cu andicap permanent" iar restul se recupereaz9. Accidentele vasculare cerebrale se :mpart :n dou9 categorii: cele isc emice" care :nregistreaz9 un procent de apro$imativ 701" 8i cele emoragice cu un procent de -01.*rincipalele cauze ale accidentului vascular cerebral sunt ipertensiunea arterial9" aritmia (ritmul cardiac neregulat)" diabetul" fumatul e$cesiv" nivelul de colestelor ridicat 8i lipsa de activit9;i fizice. )imptomele unui eventual accident vascular cerebral sunt incapacitatea de a vorbi" paralizia par;ial9" afectarea vederii 8i a gustului" incapacitatea de a :ng i;i 8i pierderea cuno8tin;ei. G#ste e$trem de important ca orice astfel de simptom s9 fie luat :n seam9" pentru c9 8ansele evit9rii unui AVC sunt mari dac9 pacientul se prezint9 la medic la timpG" spune dr. Hames 'artin. -1. Concluzie Accidentul vascular cerebral" fie el emoragic sau isc emic" are un efect devastator asupra bolnavului deoarece efectul este multi,lateral. #l debuteaza cu afectiuni la nivel locomotor si senzorial" e$tinzandu,se si la nivel emotional si psi o,social. !n continuare" tratarea si recuperarea dupa un accident vascular cerebral presupune un drum sinuos" lung si dificil in care complicatiile pot aparea la orice potential tratament. 'ai mult" pacientul trebuie sa se vindece atat fizic" cat si psi ic" deoarece persoanele ce au suferit unul sau mai multe AVC,uri nu se pot impaca atunci cand sufera de dizabilitatile ulterioare AVC,ului. )i nu in ultimul rand" un ultim efort trebuie depus in vederea prevenirii unui noi accident vascular cerebral" ceea ce presupune atat o dieta ec ilibrata" cat si e$ercitii fizice" iar acestea a+ustate la capabilitatile pacientului.

--. Dibliografie ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEaccidentul,vascular,cerebral, avcQ315R)faturi ttp:EEPPP.umfcv.roEfilesEaEcEAccidentele1-/vasculare1-/cerebrale1-/ emoragiceQstudiu 1-/clinic"1-/ istologic1-/si1-/imuno istoc imic.pdf ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEcum,putem,recunoaste,un,accident, vascular,cerebral,iQI10. ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEaccidentul,vascular,cerebral,avcQ315 ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roE!ncontinenta,urinaraEaccidentul,vascular,cerebral,si,incontinentaQII1I ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEreabilitarea,post,accident,vascular, cerebralQ330 ttp:EEPPP.sfatulmedicului.roEAccidentul,vascular,cerebralEmituri,despre,accidentul,vascular, cerebralQ1/.71 ttp:EEPPP.diva air.roEsanatateEneurologieEaccidentulQvascularQ, QaflaQtotulQdespreQoQboalaQnecrutatoareK

S-ar putea să vă placă și