Sunteți pe pagina 1din 79

Cuprins al prelegerilor de la cursul : Sistemul Politic Mondial Prel.

1 : Anul 1815 Un inceput concertul marilor puteri indiguirea legitimitatea si balanta de putere nationalismul, liberalismul, socialismul Prel. 2 : Anul 2. Un s!arsit" alt inceput consideratii asupra politicii internationale in sec. XX sistemul politic dupa 1990 conceptele Nord, Sud Prel. : Marile Con!erinte #nternationale !on"erinta de la #iena $1%1&' !on"erinta de la Paris $(ratatul de la #ersailles - 1919' !on"erintele de la (e)eran, *alta si Potsdam $19+ -19+&' Prel. + : $alanta de Putere scurt istoric: principiul uni,ersalitatii, Pacea -estp)alica $1.+%' ratiunea de stat: criteriul ideologic, criteriul politic, criteriul economic scurt istoric : situatia premergatoare lui 1.+% Prel. & : %c&ili'ratorul si Pertur'atorul 'alantei de putere ca/ul 0uropei intre 1.+% si al doilea 1a/boi 2ondial 3nglia si perturbatorii sistemului Prel. . : Congresul de la (iena )1815* 4uadrupla 3lianta S"anta $(ripla' 3lianta Prel. 5 : Urmarile Congresului de la (iena )1815* uni"icarea 6ermaniei si a *taliei ,alurile re,olutionare politica de putere, realpoliti7 Prel. % : Politica %uropeana dupa 18+1 rolul 1usiei s"arsitul concertului de putere Prel. 9 : Pra'usirea concertului de putere "ormarea (riplei 3liante noua e8pansiune coloniala conceptul de securitate colecti,a 9 Pacea de la #ersailles premisele celui de-al doilea ra/boi mondial Prel. 10 : ,upa al doilea ra-'oi mondial lumea bipolara "a/ele speci"ice : represalii masi,e, riposta gradata, balanta terorii miscarea nealiniatilor cau/ele ra/boiului rece : mostenirea istorica, obiecti,ele nationale, ideologiile opuse, personalitatea liderilor, perceptia di"e"rita a relatiilor internationale s"erele de in"luenta doctrina :ennan $a ingradirii, indiguirii' Prel. 11 : %tapele ra-'oiului rece

1'- *alta $19+&' 9 cri/a rac)etelor$19.2' 2'- 19.2 9 in,a/ia 3"ganistanului $1959' '- 1959 9 6orbacio, la :remlin $19%&' +'- 19%& 9 1990, declaratia N3(; de la <ondra Prel. 12 : Multiplicarea actorilor scenei internationale )1815.2 * - 1%1&-1%&1 9 contestarea legitimismului metternic)ian de catre principiul nationalitatilor $6recia si =elgia' - 1%&1 9 1%51 9 trium"ul principiului nationalitatilor $6ermania si *talia' - 1%51 9 191+ 9 "a/ele cri/ei orientale $1omania, Serbia, 2untenegru' - 191+ 9 1919 9 de/membrarea 3ustro->ngariei - globali/area sistemului european de state $noile politici coloniale' Prel. 1 : /a-'oaiele &egemonice - tipuri de ra/boaie : asimetrice, locale, regionale, de an,ergura - conceptul de ra/boi )egemonic - pretendenti si )egemoni Prel. 1+ : #nstitutii de gestionare ale Sistemului #nternational de State - sistemul congreselor $concertul de putere' 9 >nirea Principatelor 1omane - <iga Natiunilor Prel. 1& : )continuare la prel. 10* - pactul :ellog 9 =riand $192%' - proiectul >niunii 0uropene $19 0' - ;N> : cei + politisti, comunitatea statelor anglo-sa8one, acordul de procenta?, 3dunarea 6enerala a ;N> - o sinte/a statistica a con"lictelor - contributia <igii Natiunilor si ;N> la solutionarea con"lictelor Prel. 1. : 1arile /omane in Sistemul Multinational de State )1815 18+8* - c)estiunea orientala - re,olutia romana de la 1%+% - >nirea cea 2ica $1%&9' - @ormarea 1egatului 1omaniei si *ndependenta $1%55' Prel. 15 : /omania intre %st si (est - intrarea in (ripla *ntelegere $1%% ' - intrarea in 3ntanta $191.' - 2ica 3ntanta, *ntelegerea =alcanica, 3lianta 1omano-Polona - !onte8tul politic premergator i/bucnirii celui de-al doilea ra/boi mondial Prel. 1% : 2rgani-area sistemica" din punct de 3edere istoric - dupa ra/boiul rece - ,i/iuni di"erite asupra sistemului, ale actorilor ma?ori pe scena politicii internationale - organi/area sistemica pentru o noua ordine internationala - comportamentul 1omaniei in pre/ent

P/%4%5%/%A 1

Ae ce anul 1%1& ca Bnceput al demersului nostru asupra problematicii diplomatice moderne C Pentru ca atunci, prin !ongresul de la #iena care punea capat ,olburei create Bn sistemul european de state de catre Napoleon =onaparte, puterile Bn,ingatoare au cautat sa dea "iabilitate si coerenta acestui sistem. Dn acest scop, ele au "ormali/at mai ,ec)iul concept al 'alantei de putere intr-o institutie: concertul marilor puteri europene. @unctionalitatea acestei institutii a asigurat, cu Bntreruperi, desigur, 100 de ani de pace Bn 0uropa. Pace Bnteleasa ca absenta a ra/boiului Bntre marile puteri europene pe batrEnul continent $cu e8ceptia notabila a ra/boiului !rimeei'. Pentru prima data de la 1.+% $ pacea Fest"p)alica', este "ormali/ata o institutie internationala care sa gestione/e sistemul international de state in scopul de a se e,ita anar)ia in cadrul lui. 3ceasta ac)i/itie conceptuala e8trem de importanta ,a "i pre/enta ulterior in toate organi/arile sistemului $dupa primul si al doilea ra/boi mondial'. !oncertul de putere a "ost limitat la marile puteri si la 0uropa - nici aceasta intreaga - si a re"lectat deopotri,a gandirea dominanta a timpului in domeniul relatiilor internationale, cat si ,i/iunea europocentrica asupra acestora. Pentru ca atunci" pentru prima data Bn istoria moderna, apare "ormali/at conceptul 6ndiguirii perturbatorului principal al sistemului international de state. <a 1%1&, acest perturbator Bndiguit a "ost @ranta, dupa cum la 191% si 19+& ,a "i 6ermania. Ain 19+5, conceptul Bndiguirii $containment' ,a "i aplicat, sub conducerea S>3, de catre statele occidentale, >niunii So,ietice, proiectata de ideologie ca principal perturbator al sistemului international. Dndeobste, Bndiguirea se aplica marii puteri care tinde sa-si impuna )egemonia in sistem prin mi?loace militare si presupune coali/area celorlalte state pentru a descura?a ori preBntEmpina trans"ormarea acestei tendinte Bn realitate. Dn 1%1&, Bndiguirea a ,i/at @ranta, care perturbase Bn ultimele doua decenii stabilitatea europeana prin propensiunea ei de a dobEndi )egemonia continentala, si a dus la constituirea unei aliante Bntre celelalte mari puteri, destinata sa ?oace Bn ca/ul Bn care Parisul ar "i recurs din nou la ,ec)ea paradigma de comportament Bn sistem. Pentru ca" atunci, pentru prima data, se e,identia/a o reala responsabilitate a marilor puteri europene Bn directia mentinerii ordinei Bn sistemul international de state. 3ceasta responsabilitate a dobindit corp Bn 1%1& prin "ormali/area principiilor legitimitatii si al 'alantei de putere. DntEiul principiu se re"era la alianta Bnc)eiata Bntre 3ustria, 1usia si Prusia si e8prima atasamentul semnatarilor "ata de legitimitatea monar)ica, asadar Bndatorirea reciproca de a se spri?ini atunci cEnd aceasta ar "i "ost amenintata $cum a,ea sa se BntEmple, mai ales Bn 1%+% Bn cursul ,alului re,olutiilor liberale si republicane care a bra/dat 0uropa'. !)iar daca acest principiu a,ea Bn Bmpre?urarile de atunci o conotatie conser,atoare, reactionara, militEnd pentru mentinerea imperiilor multinationale $1usia, *mperiul )absburgic' este de notat ca este prima data cEnd la ba/a unei aliante multinationale, destinata asigurarii ordinei Bn sistemul international de state era ase/ata o comunitate de principiu. !el de al doilea principiu, al balantei de putere, presupunea anga?amentul statelor mari de a nu permite instalarea )egemoniei unuia dintre ele Bn sistem. >n asemenea anga?ament ec)i,ala atit cu responsabilitatea "iecarei mari puteri de a se abtine de la tendinta de a dobEndi )egemonia continentala, cit si cu ade/iunea ei la orice e"ort, diplomatic si militar, e"ectuat Bn comun pentru a pune capat unei asemenea tentati,e. 08perienta Bn acest domeniu acumulata dupa 1%1& a,ea sa "ie "olosita Bn urmatoarele mari con"erinte internationale care au tins sa reordone/e sistemul international de state $Paris: 1919-1920 si 19+.-19+5'. Aesigur, principiile ,or "i altele - cel al balantei de putere actionEnd Bnsa constant - dar ele ,or re"lecta responsabilitatea statelor aderente pri,ind "iabilitatea si coerenta sistemului international. *n 191%-1919 principiul ordonator al sistemului a "ost precumpanitor cel al autodeterminarii nationale, lansat de catre presedintele american -. -ilson prin cunoscutele 1+ puncte din aprilie 1915. 3cest principiu ,a actiona constant in perioada

urmatoare, inclusi, la s"arsitul 1a/boiului 1ece. *n triada (e)eran-*alta-Potsdam , prin care in perioada 19+ -19+& marile puteri ale coalitiei anti-Gitler au pus ba/ele ase/amantului planetar postbelic, principiul autodeterminarii nationale a ?ucat un rol amplu in pecetluirea soartei marilor imperii coloniale. Ae asemenea, Bn domeniul aliantelor militare, ba/a principiala comuna statelor componente ,a "i elementul coe/i, principal al acestora, asa cum s-a ,adit Bn ca/urile Natiunilor >nite Bn cursul celui de al doilea ra/boi mondial ori al N.3.(.;. Bn era ra/boiului rece. !eea ce, bineBnteles, nu a e8clus e8istenta unor aliante militare Bnc)egate pe principiul similitudiniiHapropierii intereselor de putere ale componentilor $Puterile !entrale, 2ica *ntelegere, Pactul so,ieto-german din 19 9-19+1 etc.'. Ae asemenea, Bnceputul demersului nostru la 1%1& se moti,ea/a si prin "aptul ca mai ales de acum se mani"esta cu o putere crescEnda mari curente politico-ideologice care ,or a,ea un impact remarcabil, de durata, asupra sistemului international de state. Ne re"erim la nationalism, liberalism si socialism. Nationalismul este un "enomen al istoriei europene moderne, de,enit o "orta irepresibila atunci cEnd burg)e/ia dobEndeste pErg)iile puterii. 1e,olutia "rance/a din 15%9 con"era acestui "enomen o ,italitate nici asta/i stinsa, "iind Bn continuare un ,ector al "ormularii sistemului international de state $,e/i, din acest punct de ,edere, prabusirea imperiului so,ietic Bn 1991 si aparitia noilor state independente'. Nucleul nationalismului este a"irmarea natiunii Bnteleasa ca o comunitate de cetateni care locuiesc un teritoriu comun, participa la gu,ernare si sunt constienti de interesele lor identice si mostenirea lor comuna, reala ori imaginara. Dnceput ca o "ratietate depasind "rontierele $"ratia re,olutiei "rance/e si a celei de la 1%+%', el s-a trans"ormat cu timpul Bn ri,alitate internationala. <a 1%1&, Bntelegerile inter,enite pentru ordonarea sistemului international de state au lasat deoparte milioane de oameni sub stapEnire straina: italieni, germani, nor,egieni, romEni, greci, sirbi, croati, polone/i, "inlande/i etc. @enomenul nationalismului a stat la ba/a declansarii luptei de eliberare nationala care deceniu dupa deceniu a dus la aparitia de noi actori ai scenei internationale. Pacea de la #ersailles, inter,enita dupa primul ra/boi mondial, a consacrat principiul nationalitatilor care a actionat ca un de/agregant al imperiilor multinationale $cel )absburgic Bn primul rEnd'. !um se stie, secolul al X*X-le este cunoscut si sub numele de secolul nationalitatilor. 3cest supranume se datorea/a emergentei nesta,ilite a luptei de eliberare nationala, care cunoaste succese Bnsemnate, cu deosebire Bn #estul 0uropei. Practic, Bn ;ccidentul 0uropei, odata cu uni"icarea 6ermaniei, consemnata Bn 1%51, care succeda celei a *taliei, se constata trium"ul nationalismului. Dn 0stul si Sud-0stul 0uropei, secolul trecut Bnregistrea/a succese ale luptei de eliberare nationala - cum ar "i - Bntre altele, unirea Principatelor 1omEne la 1%&9 -, dar abia dupa 191% se accelerea/a constituirea statelor nationale. Aeci, sub aspectul aplicabilitatii principiului nationalitatilor constatam o Bntir/iere a 0stului 0uropei "ata de partea ,estica a acesteia, rele,abila de alt"el si asta/i, cEnd unele state est-europene sunt abia Bn "a/a constructiei nationale independente $Slo,acia, =elarus, >craina, statele succesoare ale *ugosla,iei, tarile baltice etc.'. 3l doilea curent doctrinar, care se mani"esta cu o "orta deosebita dupa re,olutia "rance/a, este liberalismul. Principala caracteristica a lui este emanciparea indi,idului, posesor al unui set de drepturi si libertati pe care re,olutiile americana si "rance/a din ,eacul al X#***-lea le "ormali/ea/a. <iberalismul este legat indisolubil de ridicarea clasei de mi?loc, care pro"esea/a toleranta religioasa, securitatea persoanei si proprietatii si o ,oce Bn procesul gu,ernarii. 3ceste orientari, promo,ate cu "ermitate au dus la instituirea controlului parlamentar asupra gu,ernului, la e8istenta partidelor politice $si legitimi/area celor de opo/itie', Bndeobste la diriguirea constitutionala a societatii. 1e,olutia americana a cons"intit contitutional separatia puterilor, Bn scopul de a preBntimpina instituirea dictaturii. !u timpul, liberalismul si-a sc)imbat caracterul clasic - gu,ern parlamentar, drepturi ci,ile si politice egale - trecind spre ceea ce se

numeste asta/i neo-liberalism. 3cesta admite o inter,entie se,er controlata a statului Bn s"erele ,ietii sociale pornind de la principiul responsabilitatii statului pentru bunastarea cetatenilor. @orma cea mai recenta a neo-liberalismului, numita adeseori Bn literatura anglo-sa8ona liberalism democratic, admite inter,entionismul gu,ernamental destinat sa asigure reali/area statului bunastarii $Fel"are state'. 3ctiunea "ormatoare a liberalismului asupra sistemului international de state este consacrata de legitimarea pe care el o con"era luptei de eliberare nationala a natiunilor si, deopotri,a, prin propensiunea determinata de el catre integrare supra nationala. 3ceasta din urma este moti,ata de liberalism prin necesitatea a"irmarii neingradite a drepturilor cetatenesti in plan international si , nu mai putin, prin coe/iune suprastatala in "ata amenintarilor la adresa ,alorilor liberale: liberate economica, organi/are politica democratica. Socialismul, cel de al treilea curent ma?or al secolului al X*X-lea, este de"init de ma?oritatea autorilor drept o antite/a a liberalismului clasic: daca liberalismul accentuea/a asupra drepturilor si libertatilor indi,idului $Bn domeniul economic, social si politic', socialismul proclama suprematia comunitatii si subordona-rea indi,idului scopului bunastarii generale. Aupa o pre/enta de natura teoretica Bndeobste, Bn prima ?umatate a secolului trecut, a socialismului utopic $Saint Simon, !)arles @ourier, 1obert ;Fen', curentul socialist produce aparitia mar8ismului $cu cei trei ,ectori "undamentali: interpretarea materialist-dialectica a istoriei, lupta de clasa ca motor al e,olutiei societatii umane si conceptul plus,alorii'. 1e,olutia bolse,ica din 1usia din 1915 Bnseamna si Bnceputul primei aplicari a mar8ismului la dimensiunile uriase ale unei tariHimperiu, practic un e8periment social "ara precedent Bn istorie, la care s-a renuntat recent c)iar de catre elita secretata de acest proces. Dn a"ara de 1usia, cum se stie, e8perimentul comunist a cunoscut o e8tensie remarcabila la scara planetei, bene"iciind de resursele ,aste ale 1usiei: Bn 3sia, Bn 0uropa de 0st, Bn 3"rica, Bn 3merica <atina. 0ste e,ident asta/i ca ,arianta comunista a socialismului este Bntr-un declin rapid $"ie si "acEnd abstractie de e8istenta lui, re"ormata Bnsa Bn planul economic, Bn !)ina, !oreea de Nord, !uba ori #ietnam'. Nationalismul, liberalismul si socialismul au determinat o modelare importanta a sistemului international de state dupa 1%1&. Nationalismul con?ugat cu liberalismul $e8tensia de la indi,id la comunitate a drepturilor si libertatilor consacrate a dus la aparitia principiului autodeterminarii nationale' a impus multiplicarea numarului de actori ai scenei internationale. Aeopotri,a, a ascutit competitia Bntre actori, de"inita pEna atunci Bn termeni de putere, e,identiindu-se propensiunea anumitor state de a cuprinde Bntre aceleasi granite a cosingenilor ca prete8t $cel mai adesea "als' pentru actiuni agresi,e. <iberalismul si socialismul $,arianta lui comunista' a dus la o con"runtare ma?ora, prin ,Er"urile lor, S.>.3. si >.1.S.S., Bn perioada lumii bipolare inter,enita dupa cel de al doilea ra/boi mondial. <ast but not least, 1%1& este un Bnceput al demersului nostru Bntrucit, Bn linii generale, din acest moment e,olutia sistemului international de state este sincrona cu e8pansiunea re,olutiei industriale. Dntre re/ultatele remarcabile ale acestui "enomen de e8pansiune sunt de mentionat: sc)imbarea calitati,a inter,enita Bn des"asurarea ra/boiuluiI globali/area sistemului international de state $asadar, depasirea europocentrismului acestuia'I de/,oltarea inegala a statelor cu repercusiuni asupra ierar)iei de putere Bn plan european si mondial si, Bn consecinta, multiplicarea contradictiilor Bn cadrul sistemului. 3sadar, 1%1& este borna de Bnceput a pri,irii noastre asupra sistemului international de state si e,olutiei sale pEna asta/i BntrucEt: 1' este prima data Bn istoria moderna cEnd, Bntruniti Bntr-un congres de pace, consecuti, de,astatoarei epoci napoleoniene, lideri ai marilor puteri europene au cautat sa dea durabilitate si coerenta "unctionarii sistemului internationalI 2' pentru ca atunci se aplica pentru prima data conceptul 6ndiguirii unui potential perturbator al sistemuluiI conceptul ,a cunoaste o "rumoasa cariera ulterior "iind, Bn epoca bipolara, temelia politicii e8terne si de securitate a unei superputeriI

&

' este Bntiia data cEnd la ba/a organi/arii sistemului international de state sunt implementate principii egal Bmpartasite de actori: principiul legitimitatii si cel al 'alantei de putereI +' de acum se a"irma cu o "orta nesta,ilita mari curente ideologice care ,or in"luenta nemi?locit contururile sistemului international de state: nationalismul" li'eralismul si socialismulI &' este momentul cEnd se constata declansarea nesta,ilita a e8pansiunii industriale, ceea ce ,a duce la sc)imbari notabile Bn ierar)ia marilor puteri si la globali/area sistemului international de state.

P/%4%5%/%A nr. 2 Ae ce am ales anul 2000 ca limita temporala superioara a demersului nostruC Dntrucit, daca am "i ales o alta limita superioara, am "i pri,at demersul nostru de integralitate. Ae pilda, daca ne-am "i oprit la 19+& am "i lasat deoparte perioada ra/boiului rece, inter,enita dupa cel de al doilea con"lict mondial, Bn care s-au mani"estat atit "enomene de?a e8perimentate istoric $aplicarea conceptului Bndiguirii Bn ordonarea sistemului, Bntre altele', precum si altele noi cu re/onanta neaparata Bn ,iitor $tendinta integrationista a actorilor din di,erse regiuni, de e8emplu'. Dn acelasi timp, ne-am "i ,adu,it de cunoasterea unor concepte meticulos elaborate Bn epoca nucleara Bn scopul de a asigura "unctionarea sistemului international de state si a e,ita )olocaustul atomic, cum ar "i de pilda cel al ec)ilibrului terorii. !oncomitent, ceea ce s-a numit lumea bipolara a e,identiat trasaturi noi Bn ceea ce pri,este continutul aliantelor politico-militare a caror cunoastere pre/inta un interes notabil. *ar multiplicarea e8ponentiala a numarului de actori, re/ultat al procesului accelerat al decoloni/arii din epoca

ulterioara celui de al doilea ra/boi mondial, a determinat caracteristici noi ale "unctionarii sistemului international, ampli"icEnd di"icultatile gestionarii acestuia. Aaca ne-am "i oprit, de e8emplu, la 191+ sau 191%, cunoasterea noastra ar "i "ost ,adu,ita de e8perienta notabila pe care a repre/entat-o "unctionarea primei organi/atii cu caracter international destinata asigurarii pacii si e8cluderii ra/boiului ca instrument de ordonare a sistemului international de state. 3nume <iga Natiunilor, care a esuat Bn atingerea scopurilor propuse, dar a carei e8perienta a "ost utili/ata Bn constructia unei alte organi/atii internationale asta/i Bn "iinta, ;.N.>. Aeci, o pri,ire globala asupra e,olutiei sistemului international de state, care sa spri?ine Bntelegerea relatiilor dintre state Bn epoca actuala a impus imperati, sa oprim demersul Bntr-un punct Bn care acestea au dobEndit continut si trasaturi noi. *ar acesta nu putea "i decEt decada anilor J90, cEnd se constata disparitia lumii bipolare iar sistemul international intra Bntr-o perioada de re"ormulare, deopotri,a "luida, periculoasa si interesanta. 1e"ormularea sistemului international de state, inter,enita dupa 1990, este o alta moti,atie a alegerii noastre, BntrucEt asta/i suntem martorii unei ,eritabile a,alanse de scenarii re"eritoare la modul Bn care se ,a restructura sistemul international si institutiile necesare pentru gestionarea acestuia. 2ulte dintre aceste scenarii Bsi gasesc sorgintea Bn capitali/area e8perientei istorice, cu deosebire a celei Bnregistrate dupa 1%1&, iar masurarea realismului lor reclama cunoasterea acesteia. !ele care propun, de pilda, re,igorarea concertului de putere "ac apel la "unctionarea acestuia Bn inter,alul 1%1&-1%&+ $sau 191+', decelEndu-i plusurile si minusurile si a,ansEnd bineBnteles solutii care sa e8cluda sau sa minimi/e/e in"luenta ultimelor Bn croirea sistemului international de state pentru secolul $sau secolele' urmator $urmatoare'. Scenariile care proiectea/a Bntarirea institutiilor internationale e8istente Bn scopul gestionarii optime a sistemului "ac re"erinte istorice la cele care au e8istat, masurEndu-le acestora cau/ele esecului sau "actorii de ,italitate. ;ricEt de multe sunt scenariile care ,i/uali/ea/a sistemul de state al ,iitorului, ele se plasea/a Bntr-una din urmatoarele categorii: 1' reBntoarcerea la bipolaritatea epocii ra/boiului receI 2' multipolaritatea ca ba/a a unui nou concert al puterilor, cum a "ost cel e8perimentat Bn secolul trecutI ' tripolaritatea e,identiata Bn constituirea a trei mari blocuri economice: asiatic, Bn ?urul Kenului, al emis"erei ,estice, centrat pe dolar, si o uniune europeana gra,itEnd pe 0>1;I +' )egemonia unipolara, respecti, continuitatea si consolidarea statutului de )egemon mondial al S.>.3.I &' interdependenta structurala care ia Bn considerare comple8itatea uriasa a lumii de a/i. >n autor american, Losep) S. NKe ?r., a"irma: <umea de dupa ra/boiul rece este de un "el aparte si noi ne limitam Bntelegerea BncercEnd s-o "ortam sa intre Bn patul procustian al meta"orelor traditionale cu polaritatile lor mecanice. Puterea de,ine mult mai dimensionala, structurile mult mai comple8e si statele insesi mult mai permeabile. 3ceasta crescEnda comple8itate Bnseamna ca ordinea mondiala trebuie sa se bi/uie pe mai mult decEt e8clusi, balanta traditionala de putere . *nterpretarea $sau imaginarea' scenariilor pri,ind conturarea ordinei mondiale ,iitoare reclama asadar cunoasterea e,olutiei sistemului international Bn Bntreaga epoca Bn care acesta a "ost supus unei constructii coerente, adica pEna Bn anii J90. Dn acelasi registru al Bntelegerii comple8itatii ordinei $sau, potri,it unor analisti, de/ordinei' mondiale actuale se asea/a o alta moti,atie a alegerii punctului terminus al cursului nostru Bn anii J90. Pentru ca Bn pre/ent se mani"esta cu o "orta crescEnda "enomene a caror sorginte o gasim Bn epoca anterioara. Pentru a da doar un e8emplu, intregrationismul inter-statal la ni,elele economic, politic si militar se a"irma asta/i cu o putere remarcabila, dar el este un "enomen Bnceput Bnca Bn epoca ra/boiului rece.

Dnceput Bn anii J&0 ai secolului nostru Bn #estul 0uropei, ca e e8presie a ,ointei de a e,ita declansarea unui ra/boi - !omunitatea carbunelui si a otelului - integrationismul a dus la aparitia Pietei !omune $19&5'. !ompusa initial din 5 state, pentru a a?unge asta/i la 1& membri plini si 12 asociati $Bntre care si 1omEnia', Piata !omuna, trans"ormata Bn >niunea 0uropeana $in 199&', a a?uns principala putere europeana, dotata cu institutii supra-nationale: parlament, secretariat general etc. Ae asemenea, >niunea 0uropeana s-a dotat cu o institutie de securitate si aparare comuna - >niunea 0uropei ;ccidentale -, precum si cu o moneda unica $0>1;', ceea ce con"era integrarii o coerenta crescuta. (ratatul de la 2aastric)t, intrat Bn ,igoare Bn noiembrie 199 , asigura prin stipulatiile sale conditii su"iciente pentru a "ace Bntr-un timp scurt din >niunea 0uropeana un actor unic al scenei mondiale Bn secolul urmator. *ar tratatul de la 3msterdam $1995' a ase/at cadrul legislati, pentru reali/area largirii >niunii 0uropene catre estul continentului si catre sudul acestuia, stipuland re"orma institutiilor de gestionare a statelor integrate, precum si masuri necesare pentru a,ansul accelerat al procesului de integrare insusi $Politica e8terna si de Securitate !omuna-P0S! a dobandit, de pilda, o de"initie clara'. Precedata de disolutia >.1.S.S. $august-decembrie 1991', integrarea Bn spatiul e8-so,ietic se des"asoara accelerat Bn pre/ent, sub "orma !omunitatii Statelor *ndependente, intemeiata Bn decembrie 1991. !u rapiditate, "enomenul integrationist Bn spatiul e8-so,ietic, des"asurat sub conducerea 2osco,ei, a produs con"licte interetnice si contradictii inter-statale $1usia si >craina, de pilda', ceea ce demonstrea/a di"icultatile pe care le presupune un ast"el de proces. Ae alt"el, in acest ca/ constatam o ciocnire - uneori ,iolenta, cum este in ca/ul !eceniei - intre principii diametral opuse: pe de o parte, cel al autodeterminarii nationale, care determina natiuni pana acum componente ale imperiului so,ietic decedat sa actione/e pentru ac)i/itia instrumentelor statale de identi"icare $armata si moneda proprii, comportament international indi,iduali/at, etc.', pe de alta parte principiul integrarii, care re"u/a ast"el de ac)i/itii. Se adauga, de asemenea, "aptul ca integrarea in spatiul e8-so,ietic este promo,ata de 1usia intr-o maniera care aminteste de re"acerea "ostului imperiu pentru a determina aparitia unei stari de instabilitate si insecuritate cu ample repercusiuni in spatiile incon?uratoare. ; alta moti,atie pentru punctul terminus al demersului nostru este "aptul ca am "ost martorii oculari ai prabusirii modelului comunist so,ietic si, Bn consecinta, ai e8pansiunii e8ponentiale a democratiei parlamentare, economiei de piata, pe scurt a capitalismului de tip occidental. @osta >niune So,ietica si spatiul imperial al acesteia au de,enit arena unui ,ast proces trans"ormator "ara egal Bn acest secol, cunoscut sub numele de tran/itie. Prabusirea comunismului european - punctul culminant al acestui proces "iind destramarea >.1.S.S. - a a,ut e,idente urmari asupra sistemului international de state: disparitia lumii bipolare si Bnceputul procesului de amena?are a unei noi ordini mondialeI multiplicarea numarului de actori ai scenei internationaleI disparitia con"runtarii 0st-#est ca principala contradictie a sistemului. !onsecintele prabusirii >1SS si a ordinii bipolare asupra sistemului international de state nu sau epui/at inca. Aisparitia comunismului de tip so,ietic a indreptatit anali/e care sa proclame eu"oric s"Ersitul istoriei, adica trium"ul urbi et orbi al liberalismului. @rancis @u7uKama, analistul american caruia Bi apartine acest punct de ,edere trium"alist, a"irma: Aisparitia mar8ism-leninismului, mai Bntii din !)ina si apoi din >niunea So,ietica, ,a Bnsemna moartea lui ca ideologie ,ie, semni"icati,a pentru istoria mondiala. !)iar daca Bn /one ca 2anagua, PKongKang sau !ambridge, 2assac)usetts ,or mai ramine citi,a adepti con,insi, "aptul ca nu mai e8ista nici un stat mare Bn care el sa "ie o preocupare acti,a subminea/a complet pretentiile lui de a "i Bn a,angarda istoriei omenirii. *ar moartea acestei ideologii Bnseamna cresterea procesului de !ommon 2ar7etisation Bn relatiile internationale si diminuarea probabilitatii de mari con"licte Bntre state.

Aespre epoca pe care o Bntre,ede BncepEnd, @u7uKama simte o irepresibila sen/atie de respingere: S"Ersitul istoriei ,a "i o epoca "oarte trista. <upta pentru recunoastere, ,ointa de a-si risca ,iata pentru un ideal pur abstract, lupta ideologica mondiala care a pus Bn lumina Bndra/neala, cura?ul, imaginatia si idealismul ,or "i Bnlocuite de calculul economic, de nes"Ersita re/ol,are a problemelor te)nice, de preocupari legate de mediu si de satis"acerea cererilor so"isticate ale consumatorului. Dn perioada postistorica nu ,a mai e8ista nici arta, nici "iloso"ie, ci doar o Bngri?ire perpetua a mu/eului istoriei umane. Simt Bn mine si ,ad la cei din ?urul meu o puternica nostalgie pentru timpurile Bn care istoria e8ista. Aisparitia comunismului Bn >.1.S.S., precum si Bncercarea de re"ormare a ,ectorului sau economic - Bncercata din !)ina pEna Bn #ietnam si !uba - consemnea/a nu doar prabusirea unei ideologii care a a,ut un impact substantial asupra sistemului international de state din 191%. Aar, deopotri,a, prin disparitia unei superputeri - >.1.S.S. - simboli/ea/a c)iar Bncetarea lumii bipolare pe care o proiectase s"Ersitul celui de al doilea ra/boi mondial. *mplo/ia >.1.S.S. si de/membrarea imperiului so,ietic Bn state independente simboli/ea/a "inalul unei epoci de dominatie a doua superputeri si intrarea Bntr-o noua ordine mondiala care are a se de"ini Bn contururile sale Bn anii $sau deceniile' care urmea/a. Aar nu doar "aptul ca a disparut >.1.S.S. a consemnat prabusirea lumii bipolare si declansarea procesului de reconstructie sistemica. !ealalta superputere a epocii postbelice, Statele >nite ale 3mericii, sunt intrate, con"orm unor opinii, Bntr-un accelerat declin care pune sub semnul Bntrebarii capacitatea lor de a re/ista obligatiilor la ni,el planetar, obisnuite epocii bipolare. Paul :ennedK, care este unul dintre cei mai cunoscuti repre/entanti ai teoriei decliniste, a"irma ca : Statele >nite au de "acut acum "ata riscului, atEt de "amiliar istoricilor cresterii si descresterii trecutelor mari puteri, a ceea ce Bn general poate "i numit suprae8tensia imperiala $imperial o,erstretc)', adica "actorii de deci/ie din -as)ington trebuie sa se con"runte cu durerosul si constantul "apt ca suma totala a intereselor si obligatiilor globale ale S.>.3. este asta/i de departe mai mare decEt capacitatea tarii de a le apara simultan. Pentru a-si demonstra te/a, :ennedK e,identia/a "aptul ca "orta militara americana, necesara sustinerii intereselor militare globale, se a"la sub un impact diminuant determinat de constrEngerile bugetare si de imperati,ul de a "i capabila sa raspunda adec,at pro,ocarilor la ni,el global $atEt Bn domeniul nuclear, cEt si Bn cel con,entional'. Aeclinul militar american se desenea/a - continua :ennedK - pe "undalul declinului economic $industrial si agricol'. 2ai trebuie subliniat ca punctul de ,edere al lui :ennedK $Bmpartasit Bndeobste de stEnga liberala americana' este combatut cu argumente de o Bntreaga scoala anti-declinista. 3ceasta considera ca testul crucial pentru o mare putere este capacitatea de a-si reBnnoi puterea proprie $ceea ce S.>.3. ar demonstra si Bn pre/ent' si ca pentru urmatorul secol nu se anunta o alternati,a la )egemonia americana $cu o singura posibila e8ceptie: Laponia'. 3sadar, ne a"lam Bn momentul disparitiei unei superputeri $>.1.S.S.', al declinului celeilalte si al aparitiei unor noi centre de putere la esalon global. <umea bipolara a disparut pentru totdeauna. Prabusirea comunismului si disparitia >.1.S.S. a scos din a,anscena relatiilor internationale con"runtarea 0st-#est, iar Bncercarile de reali/are a unui spatiu unic de securitate Bn 0urasia, precum si acti,itatea unor institutii ca 6rupul celor 5 state cele mai industriali/ate $la care se asocia/a si 1usia' sunt graitoare pentru perspecti,a unui parteneriat al polilor ieri Bn competitie. Dnlocuirea con"runtariiHcompetitiei 0st-#est, caracteristica lumii bipolare, cu con"runtareaHcompetitia Nord-Sud este o alta moti,atie a alegerii punctului terminus al demersului nostru. 7ordul este de"init ca un ansamblu de tari mai mult sau mai putin de/,oltate, dar care au un numar de trasaturi comune: acelasi pro"il demogra"ic, aceeasi ade/iune la idealul

producti,itatii economiceI acelasi respect al drepturilor omuluiI o puternica integrare Bn comertul mondialI acces la puterea "inanciara si militara sau industriala. 3cest ansamblu reuneste 3merica de Nord, 0uropa, tarile sla,e ale "ostei >.1.S.S., Laponia, 3ustralia si Noua Meelanda. Sudul nu este omogen $BntelegEnd prin Sud tot ceea ce este ramas Bn a"ara Nordului', cuprinde insule de prosperitate $(ailanda' Bn,ecinate cu spatii uriase de subde/,oltare si mi/erie. @rontiera dintre Nord si Sud a cunoscut, dupa prabusirea comunismului, o retragere determinata de sc)imburile geopolitice inter,enite. 3st"el, Nordul $"osta >.1.S.S.' s-a retras din 3ngola, 0tiopia, 3"ganistan, 2o/ambic etc. Se mai mentine un anumit interes nordist pentru anumite insule sudiste, dar acest interes este selecti, si nu urmareste o de/,oltare Bn pro"un/ime, ci a unor ,ectori "olositori Nordului $sectoare utile pentru e8pansiunea comerciala'. <imita dintre Nord si Sud este, Bn principal, un ecuator demografic, o linie sensibila care separa tarile unde reBnnoirea populatiei este stabila de cele Bn care cresterea demogra"ica este e8plo/i,a $Bn ?ur de N anual'. Dn linii generale, acest ecuator demogra"ic cuprinde: 1io 6rande, strEmtoarea @lorida, 2editerana, !auca/ul si deserturile 3siei !entrale. Practic acestea sunt /onele cele mai sensibile ale ,iitorului, un ade,arat limes al Nordului Bmpotri,a Sudului $S.>.3. urmea/a sa supra,eg)e/e /ona !araibe si 3merica !entrala, 0uropa-2ag)rebul, 1usia-3sia !entrala'. Aar este, cu ade,arat, con"runtarea Nord-Sud Bn ,iitor ceea ce a "ost Bn lumea bipolara con"lictul 0st-#est C ;ri interdependentele planetare ,or "ace posibila disparitia oricaror "eluri de con"runtari "ie geopolitice, "ie geoeconomice, de ci,ili/atii, demogra"ice sau de alta natura. 1aspunsuri pe care nu le stim Bnca. !are este rele,anta istoriei sistemului international de state pentru diplomatia contemporana si a secolului urmator C 2inora, dupa aprecierea unor reputati specialisti ai relatiilor internationale, cum este de pilda britanicul 2ic)ael GoFard. 3cesta , intr-o recen/ie "acuta unei lucrari a lui G. :issinger $AiplomacK, 199+O ' arata ca, la cumpana secolelor X*X-XX, diplomatia $ si comportamentul international al statelor' au inregistrat o sc)imbare decisi,a. Aaca intre 1.&0 si 1%&0 0uropa era "ormata din state per"ecte, ai caror conducatori a,eau puteri absolute pentru des"asurarea polticii e8terne, ulterior acest lucru nu a mai "ost posibil. *n inter,alul amintit politica e8terna se a"la la discretia unor elite restranse care, indi"erent de tara, impartaseau aceleasi ,alori si pentru care ?ocul de putere era un ?oc al indeminarii si inteligentei. 3cest sistem a "ost /druncinat - nu distrus - de re,olutia "rance/a si ra/boaiele napoleoniene, dar catre 1900 a incetat sa mai "unctione/e, intrucit e,olutiile politice in statele principale ale sistemului l-au "acut imposibil. #ec)ile elite care monopoli/asera e8ercitiul politicii e8terne au trebuit sa "aca "ata presiunilor crescinde ale altorcorpuri: parlamente, opinie publica, grupuri de presiune, etc. 3sadar, so"isticarea sistemului politic contemporan - comparati, cu perioadele anterioare - precum si comple8itatea crescanda a luarii deci/iilor de politica e8terna $ datorita multiplicarii actorilor scenei internationale, maririi numarului de mari puteri, etc. ' "ac tot mai putin rele,anta pentru a/i si pentru maine e8perienta istorica. *n sensul "urni/arii unor solutii pree8istente. Pentru ca cine nu stie istorie risca s-o repete, mai ales in ce pri,este aspectele ei negati,e.

Fo re ign A f f a irs, vo l. 7 3, n o. 3, Ma y- Jun e , 1 99 4, p p. 13 8 -14 0.

10

Prelegerea nr.8 Marile con!erinte internationale ale inter3alului )(iena . 18159 Paris . 1:1:9 #alta . 1e&eran . Postdam 1:08.1:05* !um poate "i recunoscuta o noua ordine internationalaC Sau cu alte cu,inte, care sunt punctele de cotitura $turning points' ale istorieiC Problema a preocupat atat istoricii cat si politologii sau polemologii. *n "unctie de re/ol,area ei ar "i de,enit predictibila aparitia unei noi ordini internationale si s-ar "i putut proceda, in consecinta, la ase/area ei "ara /guduirile si tensiunile care au insotit intotdeauna ast"el de ino,atii in istorie. !um este lesne de banuit, re/ol,arile acestei probleme au "ost di,erse, ceea ce si e8plica di"erentele e8istente intre oamenii de stiinta in pri,inta inceputului sau s"arsitului unor perioade cu relie" pronuntat in ansamblul relatiilor internationale $este, de pilda, perioada interbelica un armistitiu intr-un unic ra/boi )egemonic, cum sustin unii, ori ea desparte doua asemenea ra/boaie, cum argumentea/a altiiC'. 2a?oritatea anali/elor sustin ca ra/boaiele ma?ore au "ost, in istorie, punctele de cotitura, pietrele de )otar in e,olutia sistemului internationale de state. !um am ,a/ut in precedentele prelegeri, ra/boaiele au impus rease/ari "undamentale ale sistemului: pacea de la -estp)alia, care a urmat ra/boiului de 0 de ani, a creat practic sistemul international de stateI Congresul de la (iena din 1815 a institutionali/at concertul de putere care ,a de"ini acest sistem ,reme de circa 100 de aniI primul ra/boi mondial a determinat o modi"icare pro"unda in peisa?ul international, total di"erit in 1920 de ceea ce "usese in 191+I secundul con"lict mondial a consemnat trecerea la lumea bipolaraI iar ra/boiul rece, s"arsit practic in 1990, a insemnat, de asemenea, o modi"icare pro"unda a sistemului international. 3sadar, cum putem recunoaste un nou sistem internationalC !ontabili/and ra/boaiele )egemonice si rele,and modul in care )egemonia si-a organi/at si administrat domeniulC Aesigur ast"el de tentati,e e8ista si in"atisam aici una apartinand anali/ei lui *.-allerstein: /a-'oaie mondiale ;egemon Pretendent la &egemonie 1a/boiul de Pro,inciile unite ale 3nglia 0 de ani (arilor de Los @ranta $1.1%-1.+%' $1.20-1.52' 1a/boaiele napoleoniene 3nglia 6ermania $1592-1%1&' $1%1&-1%5 ' S.>.3. 1a/boaiele euroatlantice $191+-19+&' S.>.3. $19+&-19.5' 0uropa ;ccidentala Laponia

!". -illiam 1.()ompson, ;n 6lobal -ar, !olumbia, Sout) !arolina, 19%%, p.&9 Politologul StanleK Go""man a e,identiat in 19.1 ca pentru a recunoaste un nou sistem international trebuie sa raspundem la trei intrebari ma?ore: care sunt unitatile de ba/a ale

11

sistemului $statele natiuni ori statul cetate'I care sunt obiecti,ele de politica e8terna urmarite de actori, unul "ata de ceilalti $cucerire, descura?are, etc.'I in s"arsit, ce pot "ace actorii, unul altuia, cu propriile capabilitati economice si militareC 3sadar, este o alta modalitate de a masura noutatea sistemului international. 3plicando la realitatea post-ra/boi rece ,om putea constata ca, practic, ele corespund unei ordini sistemice di"erite de precedenta $bipolara'. Aesigur, actorii de ba/a au ramas statele natiune dar este e,identiabila o ampla tendinta spre integrare a acestora in blocuri multistatale $0uropa ;ccidentala, !omunitatea Statelor *ndependente'. !autand raspunsul la cea de-a doua intrebare se ,a rele,a ca, post-1990, cucerirea teritoriala nu mai constituie obiecti,ul de politica urmarit de actori, constatandu-se o mutatie esentiala de la mi?loacele militare de in"luentare a actorilor in sistem la cele economice. *n s"arsit, modi"icarile te)nologice de an,ergura au ma?orat considerabil capabilitatile militare si deci ceea ce actorii pot "ace unii altora. Se adauga acestei realitati o alta constituita de proli"erarea masi,a a acestor capabilitati "iind o sc)imbare decisi,a "ata de epoca precedenta bipolara. 3sadar, raspunsul po/iti, la cele trei intrebari amintite, ,eri"ica ade,arul ca asta/i ne a"lam indubitabil intr-o pro"unda trans"ormare a ,ec)iului sistem international, practic in epoca de gestatie a unuia nou.1 0ste e,ident din prelegerile de pana acum ca practic marile ra/boaie ale inter,alului studiat au repre/entat punctele de cotitura in modi"icarea peisa?ului international. Aupa ra,asirea napoleoniana a 0uropei, sistemul international a dobandit o noua "orma in 1%1&I dupa prima con"lagratie uni,ersala $191+-191%' sistemul de state a cunoscut o ampla dilatare, iar gestionarea lui s-a incercat a se "ace in alt c)ip decat in perioada precedentaI era de dupa cel deal doilea ra/boi mondial a cunoscut o noua distributie a puterii in sistemul de state si, deopotri,a, noi instrumente de gestionare a lui. !ele trei modi"icari pro"unde inter,enite in inter,alul 1%1&-1990 $pentru a nu mai contabili/a si pe cea produsa la s"arsitul ra/boiului rece' pot "i in "elul urmator in"atisate sc)ematic:

Nr. crt. 1. 2. .

Perioada 1%1&-1919 1919-19 9 19+&-1990

Modul de organi-are a sistemului !oncertul de putere $balanta de putere multipolara' Sistem multipolar $incercare de instituire a securitatii colecti,e' Sistem bipolar

Punctul de cotitura 1592-1%1& $ra/boaiele napoleoniene' 191+-191% $primul ra/boi mondial' 19 9-19+& $al doilea ra/boi mondial'

Pacea !ongresul de la #iena $1%1&' !on"erinta de pace de la Paris $1919' !on"erintele interaliate (e)eran-*altaPostdam $19+ -19+&'

!are au "ost trasaturile esentiale pe care alcatuirile sistemului, dupa "iecare din punctele de cotitura mai sus in"atisate, le-au urmaritC 3u "ost constante $de principiu sau de ca/' ce pot !)arles -. :egleK Lr., 0ugene 1. -itt7op", -orld Politics, (rends and (rans"ormation , NeF Por7, 199 , p.&-.
1

12

"i decelate in cele trei congrese de paceC !e asemanari si ce deosebiri au e8istat intre ele din perspecti,a istoricaC Practic, trecerea in re,ista a principalelor asemanari si deosebiri intre cele trei "orumuri care au stabilit sistemele internationale postbelice corespun/atoare ne o"era o imagine de ansamblu a raspunsurilor asteptate la intrebarile de mai sus. *n seria asemanarilor constatabile intre cele trei "orumuri de pace se pot e,identia: aplicarea principiului ingradirii perturbatorului sistemului international de stateI institutionali/area unui "or de gestionare a sistemului care sa minimi/e/e anar)ia lui inerentaI e8istenta unor probleme c)eie ale sistemului, aceleasi in "iecare dintre "orumuriI rolul principal ?ucat in "ormularea sistemului de catre marile puteri. 3plicarea principiului ingradirii a ,i/at perturbator sistemului, adica a marii puteri $marilor puteri' care a pro,ocat ra/boiul ma?oranterior si pentru in"rangerea carora a "ost ne,oie de coali/area celorlalti actori importanti. *n 1%1&, la !ongresul de la #iena, marea putere ingradita a "ost @ranta, iar aceasta ingradire a luat "orma atat a reducerii teritoriale a acesteia cat si a constituirii unei aliante a marilor puteri europene indreptate impotri,a unui nou puseu )egemonic "rance/. *n ceea ce pri,este reducerea teritoriala, @ranta a "ost deposedata de toate cuceririle napoleoniene, re,enind la "rontierele din 1590, iar in unele puncte dincolo de acestea. 3st"el, @ranta a "ost ne,oita sa cede/e si P)ilippe,ille, 2arienbourg si <andau, ceea ce rebuia sa "aciilite/e o agresiune impotri,a ei, desc)i/and asadar o ruta de in,a/ie "acila. (ot con"orm ingradirii au "ost "i8ate: o despagubire de ra/boi de 500 milioane de "ranci, "ortaretele "rance/e de la "rontierele de nord si est erau ocupate o perioada de -& ani de "ostele in,ingatoare. 3lianta celor patru mari puteri ad,ersare ale @rantei $1usia, 3nglia, Prusia si 3ustria' - asa numita 4uadrupla 3lianta - a pre,a/ut un parteneriat automat intre cei patru in ca/ul re,enirii lui Napoleon la tron si consultare in e,entualitatea i/bucnirii unei noi re,olutii in @ranta. !um am ,a/ut, articolul . al 4uadruplei 3liante, pre,a/and consultari periodice intre semnatari, a instituit concertul european $in care a patruns, cati,a ani mai tar/iu, si @ranta'. >lterior primului ra/boi mondial, la Con!erinta de Pace de la (ersailles )Paris* in 1:1:.1:2 , principiul ingradirii a "ost aplicat de in,ingatori 6ermaniei. *n acest scop, restrangerile teritoriale aplicate acesteia au "ost insotite de masuri militare, economice si "inanciare care sa-i reduca simtitor capacitatea de a pro,oca un nou ra/boi european si mondial. Principalul aliat al 6ermaniei in prima con"lagratie mondiala, *mperiul Gabsburgic, a disparut, pe ruinele acestuia aparand noi state nationale, altele reintregindu-se, constituindu-se o ade,arata bariera spre est a 6ermaniei. 3lsacia si <orena au rede,enit "rance/e, iar Saar-ul cu bogatiile sale carboni"ere a "ost incredintat @rantei. 6ermaniei i s-a impus o armata minuscula $100.000 oameni', stipulandu-se interdictia de a a,ea a,iatie de ra/boi si ser,iciu militar obligatoriu. Aeopotri,a, malul german al 1inului a "ost demilitari/at pentru a mari timpul de a,erti/are al @rantei in ca/ul unei in,a/ii. !oloniile germane din 3"rica si ;rientul *ndepartat au "ost incredintate in,ingatorilor ca teritorii sub mandat. 6ermaniei i-a "ost impusa, totodata, o uriasa despagubire de ra/boi. (ratamentul e8trem de dur aplicat 6ermaniei in"rante a constituit obiectul unor contradictii intre puterile in,ingatoare in cursul preliminariilor inc)eierii pacii - a destabili/at practic sistemul international si a sadit samanta aparitiei na/ismului. *n"rangerea 6ermaniei si Laponiei in cel de-al doilea ra/boi mondial a prile?uit o noua aplicare a principiului ingradirii. Practic, in triada 1e&eran )1:08* . #alta )!e'ruarie 1:05* . Postdam )iulie 1:05* cei trei mari $liderii principalelor puteri ale Natiunilor >nite', S.>.3., >.1.S.1. si 2area =ritanie, au stabilit in"atisarea lumii postbelice. *n pri,inta ad,ersarilor au stabilit principiul capitularii neconditionate iar soarta lor a "ost decisa inainte de /iua #ictoriei. 6ermania a "ost impartita in patru /one de ocupatie si i-au "ost stabilite "rontierele estice pe ;der-Neisse in "a,oarea Poloniei. Prusia ;rientala a "ost ane8ata de >niunea So,ietica. *n perioada ra/boiului rece /ona so,ietica a de,enit 1.A.6ermana $19+%-19+9' iar cele trei /one

occidentale au constituit 1epublica @ederala 6ermania, spatiului politic german "iindu-i, ast"el, rupta unitatea. Laponia, obligata sa capitule/e dupa bombardamentele atomice de la Girosima si Nagasa7i, a "ost ocupata si si-a incredintat apararea in,ingatorului. Printr-un tratat de securitate inc)eiat ulterior, S.>.3. au dreptul legal sa pastre/e ba/e militare in ar)ipelagul nipon. !e indreptateste oare statul cu cea mai mare datorie publica din lume sa c)eltuiasca pentru apararea statului cu cel mai mare credit de pe planetaC *nsulele :urile au "ost ane8ate de >niunea So,ietica. (rupe ale in,ingatorilor se gasesc si asta/i in 6ermania $mai putin rusesti, retrase in 199 ' si in Laponia. !oncomitent, 6ermaniei si Laponiei le-a "ost re"u/at initial un loc de membru in ;rgani/atia Natiunilor >nite si, in po"ida ponderii lon internationale, sunt in a"ara membrilor permanenti ai !onsiliului de Securitate. Practic, in cadrul acestuia din urma gestionarea de ansamblu a a"acerilor mondiale a re,enit membrilor permanenti, recrutati e8clisi, din randul marilor puteri in,ingatoare. *nstitutionali/area unui "or de gestionare a sistemului international de state a inter,enit in cursul "iecareia dintre aceste con"erinte de pace. *n cursul !ongresului de la #iena, 4uadrupla 3lianta careia i s-a alaturat, cati,a ani mai tar/iu, si @ranta, a "ost o ast"el de institutie gestionara. !oncertul marilor puteri europene, intrunit initial anual, a luat in de/batere principalele a"aceri europene si a decis modalitatile de re/ol,are a cri/elor inter,enite. Aesigur, in timp, mecanismul stabilit la 1%1& s-a erodat, intrunirile concertului de putere pier/andu-si regularitatea sau inregistrand c)iar dereglari ma?ore $ra/boiul !rimeii'. (otusi, ca modalitate de re/ol,are a cri/elor ma?ore europene, ccare puteau degenera in con"lict generali/at, mecanismul a "unctionat $!ongresul de la =erlin 1%5% este un e8emplu'. *ar principala moti,atie a acestei longe,itati remarcabile a "ost participarea in cadrul concertului de putere a marilor puteri $inclusi, a 6ermaniei dupa uni"icare'. ; alta institutie de gestionare a sistemului, dar cu tendinte apasat conser,atoare, a "ost S"anta 3lianta $1usia, Prusia si 3ustria'. 0a si-a propus apararea status-Quo-ului politic si teritorial postbelic pe ba/a principiului legitimismului monar)ic. Practic si aceasta institutie a reusit sa pre,ina modi"icarea sistemului pana in timpul ra/boiului !rimeii, in estul continentului. 3titudinea 3ustriei "ata de 1usia in 1%&& - amenintarea cu intrarea in ra/boi impotri,a ei daca nu-si retrage "ortele militare din Principatele 1omane -, care a insemnat o rupere cu linia 2etternic) a sanctionat "alimentul S"intei 3liante. *n timpul !on"erintei de Pace de la Paris din 1919, con"orm ideii presedintelui american, dar deopotri,a e8perientei acumulate anterior in sistem, a "ost intemeiata Societatea $<iga' Natiunilor. Scopul ei principal $e,identiat in celebrele 1+ puncte ale lui -.-ilson' era de a stabili garantii de independenta politica si integritate teritoriala intre natiunile componente. !on"orm Pactului SAN, independenta politica si integritatea teritoriala a membrilor <igii sunt, con"orm articolului 10, garantate prin "i8area "rontierelor. 0ste ade,arat ca art.19 pre,ede o posibila sc)imbare pasnica de ordin teritorial $la recomandarea !onsiliului SAN'. 3gresorul, con"orm art.1., era supus unor sanctiuni economice si "inanciare $care erau obligatoriipentru celelalte state membre'. Sanctiunile militare erau "acultati,e: daca e8ista deci/ia !onsiliului SAN ele se puteau aplica dar era la latitudinea statelor sa puna la dispo/itia <igii "ortele necesare. !um a"irma Pierre 1enou,in: 6arantia acordata de pact a ramas precara. Statul ,ictima a unei agresiuni nu poate "i sigur ca membrii !onsiliului <igii ,or "i unanimi in a constata ,iolarea dreptului, nu stie daca ,a bene"icia de un a?utor armat c)iar in ca/ul in care

1+

!onsiliul recomanda sanctiuni militareI nu stie in ce inter,al ,a putea inter,eni acest a?utor. !eea ce inseamna, in sistemul de organi/are a pacii, o lacuna "undamentala.2 Ain e8perienta <igii Natiunilor - a esecurilor acesteia - s-au inspirat "auritorii ;rgani/atiei Natiunilor >nite $in"iintata in octombrie 19+&'. 2entinerea ordinii in sistem a "ost incredintata marilor puteri bene"iciare ale locului permanent in !onsiliul de Securitate, care au drept de ,eto. Aeopotri,a, s-a pre,a/ut crearea unui stat ma?or international capabil sa plani"ice operatiile unei ,eritabile "orte multinationale. 1a/boiul din 6ol" $1991', care a intrunit consensul membrilor permanenti ai !onsiliului de Securitate in ce pri,este eliberarea :uFeitului a "ost, in "apt, un e8emplu de aplicare a !)artei prin constituirea unei ,eritabile coalitii ;N>-siene. 0ste ade,arat ca cel mai important contingent de "orte a "ost "urni/at de S>3, dar alaturi de acesta au "ost si "ortele altor natiuni membre, "ara sa e8iste practic nici o opo/itie "atisa la eliminarea urmarilor agresiunii *ra7ului asupra :uFeitului. 08istenta $sau persistenta' unor probleme-c)eie ale sistemului, aceleasi in cele trei con"erinte ale inter,alului studiat, certi"ica unele constante geopolitice in organi/area )artii continentale. Aoua sunt aceste probleme-c)eie de ordin geopolitic, constante ,reme de aproape doua secole: germana si polone/a. Problema germana repre/inta practic o c)estiune de stabilitate politica a centrului continentului si, in consecinta, a intregii 0urope. Aincolo de considerentele de?a mentionate e,itarea "ormarii unei mari mase geopolitice central-europene care sa inceapa sa psrese/e catre marginile continentului - la !ongresul de la #iena problema a "ost complicata de necesitatea ingradirii @rantei. >n centru european slab - adica un spatiu germanic prea "aramitat politic ar "i repre/entat o tentatie pentru @ranta. 3cets spatiu politic trebuia ast"el organi/at incat sa inter/ica ast"el de tentatie. Solutia aleasa a "ost constituirea a 9 de state germane unite intr-o con"ederatie, Prusia, puternica militar, de,enind un "el de gardian al "rontierei 1inului $prin compensatii teritoriale in regiunea "lu,iului'. <a !on"erinta de Pace de la Paris slabirea centrului european a "ost produsa prin disparita $geopolitica' a imperiului austriac si, concomitent, prin intarirea @rantei $custode al sistemului, acestei ai s-a adaugat in aceeasi calitate 3nglia'. 2asurile luate n-au impiedicat insa o noua e8pandare a centrului, inceputa o data cu instalarea lui Gitler la putere $ianuarie 19 '. 1eic)ul acestuia a insemnat recuperari insemnate ale imperiului austriac $3ustria, regiunea sudeta' si subordonarea economica si politica a 2itteleuropei. 3ceeasi problema s-a pus si dupa cel de-al doilea ra/boi mondial. 3u e8istat planuri drastice de "aramitare politica a 6ermaniei $planul 2orgent)au' si c)iar de de/industriali/are a acesteia. *n "inal s-a adoptat "ormula impartirii in patru /one de ocupatie militara permanenta, care au stat la ba/a stiutei constructii a celor doua state germane distincte. Prabusirea Midului =erlinului $noiembrie 19%9' si reuni"icarea celor doua sate germane au in,alidat partial solutia din 19+&. Partial pentru ca in 6ermania au ramas in continuare "orte militare straine $con"orm (ratatului N3(;' desi cele rusesti s-au retras. 3 ramas oare in continuare 6ermania o problema pentru 0uropaC Problema polone/a, recte a statului a"lat intre lumea germana si 1usia, a aparut inca din a doua ?umatate a secolului al X#***-lea. *n 1992 si 159& s-a procedat la impartirea statului polone/ intre 1usia, Prusia si 3ustria. 1econstituirea unui stat polone/ a de,enit un obiecti, al elitei polone/e emigrate si a constituit un "actor de destabili/are a sistemului de state in deceniile urmatoare. *ata, pe scurt, modalitatea de re/ol,are a problemei polone/e in cele trei mari resistemati/ari ale relatiilor internationale in perioada 1%1&-1990:

Pierre 1enou,in, Gistoire des relations internationales , ,ol.***, Ae 1%51 a 19+&, Gac)ette, Paris, 199+, p.+.1
2

1&

<a !ongresul de la #iena s-a procedat la o noua impartire a Poloniei. 3st"el, Prusia a recuperat Posnania, e8tin/andu-se asadar pana la #istulaI 3ustria a ane8at 6alitiaI !raco,ia, impreuna cu un mic )interland a de,enit oras liber si neutru. 1estul marelui ducat al Poloniei re"acut de Napoleon a "ost proclamat regatul Poloniei $20 iunie 1%1&', cu o oarecare independenta, legat de 1usia printr-o uniune personala. *n 191%-20 Polonia a "ost reconstituita ca stat independent, care la #est a inclus cea mai mare parte a Posnaniei a Prusiei ;ccidentale si a Sile/iei Superioare $Aan/ingul a primit insa statut de oras liber'. Ae asemenea, 6alitia a reintrat in compunerea noului statI granitele spre est ale Poloniei au "ost stabilite in urma unui ra/boi polono-rus in 1921. *n 19+&, dupa o noua impartire a Poloniei $in 19 9 intre urss si 6ermania', aceasta a "ost reconstituita, "rontiera ,estica "iind stabilita pe linia ;der-Neisse iar cea estica potri,it intelegerii 1ibbentrop-2oloto, din august 19 9. Problema polone/a are certe conotatii geopolitice, teritoriul in cau/a inclu/and cea mai sigura si abordabila directie strategic a circulatiei militare dinspre estul continentului catre centrul acestuia si in,ers. Aeopotri,a, teritoriul polone/ apartine /onei de importanta geopolitica a 0uropei de 0st, a carei stapanire a "ost obiecti,ul oricarui pretendent la )egemonie continentala. 1olul principal ?ucat de marile puteri in "ormularea sistemului international de state. 3ceasta realitate s-a e,identiat in doua principale caracteristici comune celor trei congrese de pace. Prima se re"era la "aptul ca practic si la 1%1& si la 1919-20 si in 19+ -19+& "ormularea sistemului s-a e"ectuat con"orm intereselor marilor puteri, iar secunda, deri,ata, rele,a rolul decisi, in c)iar des"asurarea lucrarilor congreselor a repre/entantilor acestora. !ongresul de la #iena din 1%1& a incercat practic sa re"aca sistemul $"ormali/at la 1.+%' care "usese distrus de turbulenta dintre 15%9-1%1&. 2odalitatea socotita optima pentru aceasta re"acere a "ost institutionali/area concertului de putere, care a insemnat practic balanta de putere intre marile puteri componente ale acesteia. !a sistemul a "ost ast"el gandit o rele,a tot ceea ce s-a intamplat ulterior: incercarea 1usiei in1%& de a relua e8pansiunea spre Stramtori si a rupe ec)ilibrul a "ost intampinata cu ra/boi de celelalte mari puteri. <a "el, cealalta incercare a 1usiei in 1%1% de a rupe ec)ilibrul a dus la o noua cri/a re/ol,ata de aceasta data pasnic. Practic, asadar, asa cum marile puteri "usesera cele care organi/asera in 1%1& sistemul, tot ele au "ost cele care au repre/entat pi,otul acestuia in urmatoarea suta de ani. <a #ersailles in 1919-20 marile puteri in,ingatoare au "ost cele care au organi/at sistemul dupa in"rangerea 6ermaniei. *ar "aptul ca S>3 - participante la reorgani/are - s-au retras ulterior in i/olationism a repre/entat una din principalele cau/e ale non-durabilitatii lui. 3l doilea ra/boi mondial a i/bucnit ca un ra/boi intre marile puteri in 19 9, iar reorgani/area sistemica postbelica a "ost e"ectuata con"orm intereselor statelor mari in,ingatoare. Ae aceasta data S>3 nu s-au mai retras in i/olationism incepand, din 19+&, era )egemoniei americane in sistem. *n des"asurarea lucrarilor congreselor mentionate - si acest "apt repre/inta cea de-a doua trasatura mentionata - repre/entantii marilor puteri au ?ucat rolul co,arsitor. (otul in ceea ce pri,este ,iitorul sistemului a "ost desic in concla,ul repre/entantilor marilor puteri. <a "iecare dintre congrese, aceste concla,uri au "ost institutionali/ate: la inceput un consiliu de patru $apoi cinci, dupa admiterea lui (alleKrand' la #ienaI un consiliu suprem $repre/entantii S>3, @rantei, 3ngliei si *taliei' la Paris in 1919I cei trei mari in con"erintele interaliate des"asurate intre 19+ si 19+&. <a Paris in 1919-1920 c)iar s-a incercat ierar)i/area statelor $cu interese nelimitate, adica marile puteri, limitate, recte celelalte state su,erane' ceea ce insemna in "apt o legali/are a primatului marilor puteri in sistemul international. Ai"erentele inregistrate intre congresele in discutie au "ost bineinteles multiple. 0le au "ost determinate, in principal, de conte8tul istoric sc)imbat in care s-a des"asurate "iecare dintre

1.

ele. 3st"el, este e,ident ca, in conditiile multiplicarii actorilor scenei internationale - inclusi, al numarului marilor puteri -, al globali/arii sistemului si re,olutiei industriale trebuia sa "ie o di"erenta de esenta intre #ersailles si !ongresul de la #iena din 1%1&. *ar aceasta di"erenta de esenta trebuia sa re/ide tocmai in principiul ales pentru ordonarea sistemului. *n c)ip similar, ascensiunea in sistem a S>3 si >1SS a,ea sa-si puna amprenta asupra ordonarii lumii post19+&, ceea ce o ,a deosebi de precedenta incercare din 191%-1920. ; incercare de sistemati/are a di"erentelor principale inregistrate intre congresele mentionate e,identia/a ca acestea s-au plasat in domeniile de organi/are a sistemului international de state si al institutiilor create pentru asigurarea "iabilitatii lui. *n ceea ce pri,este primul domeniu - al organi/arii sistemice - este stiut ca in 1%1& a "ost utili/ata constructia concertului de putere $marile puteri ca garanti ai stabilitatii internationale', in timp ce in 1919-1920 s-arecurs la edi"icarea securitatii colecti,e. Aeosebirea de organi/are sistemica a "ost determinata tocmai de principiul de ordonare asumat: balanta de putere in 1%1& si autodeterminarea nationala in 1919-1920. *ar aceasta sc)imbare conceptuala era impusa de "aptul ca sistemul international construit in 1%1& intrase de la inceput sub lo,iturile e8trem de puternice ale curentului national. Principiul autodeterminarii nationale legali/at in 1919-1920 a impus, in c)iar concreti/area lui, aparitia sistemului bipolar. S-a produs dupa cel de-al doilea ra/boi "enomenul decoloni/arii ceea ce a "acut irele,ante in sistem marile puteri coloniale - 3nglia si @ranta - si a propulsat altele in postura )egemonica: S>3 si >1SS. Ae alt"el, aplicarea autodeterminarii nationale a produs in 1990-1991 prabusirea >1SS si a e,identiat imperati,ul unei noi re"ormulari sistemice. Practic, dupa cel de-al doilea ra/boi mondial sistemul international de state incetea/a sa mai "ie europocentric, mai mult, deci/ia sistemica se trans"era in a"ara batranului continent. >niunea So,ietica, dar mai ales S>3, au de,enit principalii actori ai sistemului numit bipolar. 3sadar, organi/area sistemica s-a e"ectuat prin prisma balantei de putere la 1%1&, a autodeterminarii nationale in 1919-1920 pentru a s"arsi in bipolarism dupa cel de-al doilea ra/boi mondial. 1e"eritor la institutiile create pentru "iabili/area sistemului se constata deosebiri marcate. *n 1%1& a "ost edi"icat concertul de putere "acut sa "unctione/e prin intruniri periodice ale componentilor $marile puteri'. !rearea <igii Natiunilor in 1919-1920 era o e8presie a mutatiei inter,enite in organi/area sistemica in care multiplicarea statelor-natiune su,erane impunea o responsabilitate comuna in des"asurarea "luenta a relatiilor internationale. !ele mai multe anali/e conc)id ca de"ectiunile de "unctionare in perioada interbelica sunt raspun/atoare, in mare parte, pentru declansarea celui de al doilea ra/boi mondial. *ar remedierea carentelor obser,ate s-a incercat a "i "acuta in !)arta noii organi/atii create in 19+&: ;N>. Aoua obser,atii esentiale pentru <iga Natiunilor si ;N>. Prima se re"era la "aptul ca, in po"ida a"irmarii egalitatii de responsabilitate a tuturor statelor membre, marile puteri au a,ut si au rolul principal $,e/i, in cadrul ;N>, calitatea de mambru permanent a celor cinci mari puteri, o oglinda a situatiei inregistrate in <iga Natiunilor in epoca interbelica'. !ea de-a doua obser,atie ia in considerare un trend pe care insesi cele doua organi/atii l-au initiat si consolidat. 3nume trans"erul de responsabilitate in s"era relatiilor internationale - tot mai accentuat - de la statul-natiune catre organismele supranationale. *ar o data cu acest "enomen este constatabila si o inmultire a acestor organisme supranationale, cu deosebire in cadrul sistemului bipolar: miscarea nealiniatilorI >niunea Statelor *slamiceI >niunea 0uropeanaI ;rgani/atia >nitatii 3"ricane, etc. !u aceasta a?ungem la o problema e8trem de de/batuta in ultima perioada si anume aceea a continuitatii statului-natiune ca unitate de ba/a a sistemului international. !eea ce a "ost o caracteristica a celor trei congrese de/batute aici - utili/area amintitei unitati de ba/a in

15

ordonarea sistemica - este c)estionat asta/i in e"ortul de a consacra o noua ordine mondiala. Ae/baterea acestei probleme depaseste perimetrul cursului nostru dar nu trebuie omis a a"irma ca ma?oritatea co,arsitoare a analistilor socot ca, in ,iitorul pre,i/ibil, statul-natiune ,a ramane elementul central al relatiilor internationale.

P/%4%5%/%A 0.5 $alanta de putere: elemente constituti3e si mecanisme de !unctionare 3m mentionat ca 1%1& inseamna institutionali/area in sistemul international de state a unui principiu ordonator, anume al <'alantei de putere<. 0ste necesara mai intii o lamurire teoretica a acestuia si apoi a gestatiei lui intelectuale pina la impunerea lui treptata ca realitate practica.

1%

Ain punct de ,edere conceptual balanta de putere ori ec)ilibrul sunt aplicabile in multe stiinte: "i/ica, biologie, economie, sociologie, stiinte politice. Prin ec)ilibru sau balanta se desemnea/a stabilitatea in interiorul unui sistem compus din mai multe "orte autonome. ;ri de cite ori ec)ilibrul in cadrul sistemului este destramat de o "orta e8terioara ori de sc)imbarea unui element component, in interiorul sistemului se mani"esta tendinta de a restabili ,ec)iul sau de a constitui altul nou. (eoreticianul clasic al balantei de putere in sistemul relatiilor internationale, G3NS 2;160N(G3> 1 rele,a "aptul ca acelasi concept al ec)ilibrului se aplica in economie - intre di"erite elemente de sistem: intre acumulare si in,estitie, e8port si import, o"erta si cerere, costuri si preturi, intre industrie si agricultura, intre industriile grea si usoara, producatori-consumatori, etc. - ori c)iar la societate ca intreg: intre sat si oras intre di,ersele grupuri de ,irsta, intre s"erele economica si politica, intre di,esle clase sociale. !ontinuindu-si demonstratia, 2;160N(G3> arata ca sint necesare doua premise pentru asemena ec)ilibre: prima ca elementele in cau/a sunt indreptatite sa e8iste, iar secunda ca ascendenta oricaruia dintre ele asupra celorlalte poate duce in ultima instanta la distrugerea acestora. 3sadar, Reste scopul oricarui asemenea ec)ilibru de a mentine stabilitatea sistemului "ara a distruge multitudinea elementelor care il compunR. *ar stabilitatea si conser,area tuturor elementelor din sistem inseamna a pre,eni ascendenta unuia dintre acestea asupra celorlalte si de a permite "iecarui element de a-si urmari propria tendinta pina la punctul in care ea de,ine atit de puternica incit tinde sa co,irseasca pe celelalte mani"estate in sistem. *n cimpul relatiilor internationale $ne permitem sa utili/am meta"ora balantei propriu/ise' sistemul poate "i inc)ipuit ca "ormat din cele doua talgere si ec&ili'ratorul $compensorul'. 0c)ilibratorul are ca obiecti,, in interiorul sistemului, mentinerea ec)ilibrului "ara ca el sa se identi"ice cu politica unei natiuni sau grup de natiuni $cu ,reunul din talgere'. *n consecinta, ec)ilibratorul isi ,a utili/a greutatea "ie pe unul din talgere, "ie pe celalalt, adica ,a spri?ini "ie un grup de natiuni, "ie pe celalalt. *ntr-un inter,al istoric scurt, ec)ilibratorul poate de,eni in consecinta prieten si dusman al aceleiasi mari puteri sau grup de mari puteri. 3sa cum rele,a diplomatul engle/ Palmerstone re"erindu-se la tara sa: ec)ilibratorul nu are prieteni permanenti sau dusmani permanenti ci doar interesul constant de a mentine insasi balanta puterii indi"erent de cine este amenintata. ;ri in cu,intele lui !)urc)ill, cind a au/it de de atacul german asupra >.1.S.S. in 19+1, si cind a pronuntat in Parlament cu,inte blinde "ata de sistemul so,ietic comunist caruia i-a "ost permanent ad,ersar: Rsi daca ar "i "ost ,orba despre dia,ol as "i gasit cu,inte bune sa le spun despre el pentru ca s-a incaierat cu Gitler. 0c)ilibratorul este intr-o po-itie de <splendida i-olare<. 0a este auto-impusa, ca o po/itie de asteptare pentru a obser,a care sint tendintele talgerelor in scopul de a putea inter,eni la momentul oportun pentru ec)ilibrarea lor. Aar, de asemenea, intrucit ec)ilibratorul isi RaruncaR "orta $greutatea' pe unul sau altul dintre talgere in "unctie de e,aluarea pragmatica a starii balantei, comportamentul lui re-ista cu greu criteriilor morale . Pornind de la aceasta premisa teoretica se pot intelege mai bine sensul si continutul e8presiei <per!idul Al'ion<. 2ai trebuie subliniat ca, in ,i/iunea lui 2;160N(G3>, ec)ilibratorul ocupa o po/itie c)eie in sistemul bi/uit pe balanta de putere, "iind un "el de arbitru al celor care ,or cistiga ori ,or pierde. R@acind imposibil pentru orice natiune ori combinatie de natiuni sa dobindeasca predominanta asupra altora, ec)ilibratorul isi conser,a propria lui independenta precum si independenta tuturor celorlalte natiuni, detasindu-se ast"el ca "actorul cel mai puternic al politicii internationaleR.

a n s Mo rge n! " au , P ol i tic s Am on g Na ti ons : the S truggl e for Pow e r a nd Pe ac e ,

#e $ %o r&, 1 94 8

19

3sadar, in s"era relatiilor internationale, Rbalanta de putereR este utili/ata pentru a desemna mai multe categorii de relatii internationale. !onceptul in"atisat de 2;160N(G3> se rele,a a "i edi"icator pentru totalitatea sistemului international de state. Aar "ormula balantei de putere se poate aplica si pentru alte ca/uri: a' in Rlumea bipolaraR pentru a de"ini capacitatile apro8imati, egale ale celor doi poli: S.>.3 si >.1.S.S. I b' atunci cind e8ista un de/ec)ilibru: Rbalanta puterii este in "a,oarea >.1.S.S. in raport cu !)inaR I c' cind e8ista o tendinta spre ec)ilibrare: Rbalanta de putere so,ieto-americana tinde spre ec)ilibruR I d' cind e8ista tendinta catre de/ec)ilibrare Rbalanta puterii in ;rientul 2i?lociu se misca in "a,oarea *sraeluluiR I (eoreticienii $istorici, politologi' concorda in a rele,a ca balanta de putere s-a impus ca un mi?loc de ordonare a relatiilor internationale in secololul al X#**-lea, practic odata cu pacea de la -estp)alia $1.+%'. !onceptul balantei de putere s-a impus ca urmare a disparitiei aspiratiei speci"ice lumii medie,ale catre uni,ersalitate, intrupata in ,ocatia bisericii catolice $la rindul ei mostenitoare a uni,ersalismului imperiului roman'. 3spiratia catre uni,ersalitate a lumii medie,ale era in concordanta cu spiritul religios al ,remurilor medie,ale care ,edeau ase/amintul pe pamint ca re"lectind pe cel din ceruri. 3sa cum in cer era un singur un singur Aumne/eu, tot ast"el pe pamint trebuia sa "ie un singur stapinitor secular si un singur cap religios $papa'. *nainte de ra/boiul de 0 de ani, S"intul *mperiu 1oman de Natiune 6ermana repre/enta aceasta intrupare a principiului uni3ersalitatii sistemului international de state. !eea ce nu insemna insa, desi de imparatul acestuia ascultau numerosi principi electori ale caror teritorii acopereau o mare parte #estului si !entrului 0uropei, ca principiul uni,ersalitatii isi a,ea o aplicabilitate integrala la scara continentului $partea lui crestina catolica'. 08istenta @rantei, 3ngliei - pentru a numi doua entitati politice importante - repre/enta o e8ceptie importanta. Aisolutia principiului uni,ersalitatii si a concretetei lui - asa cum era ea restrinsa - a a,ut loc in strinsa legatura cu actiunea 1enasterii si mai ales a 1e"ormei. Pe un "ond "ertil al renasterii traditiilor antice in toate domeniile ,ietii spirituale $"ilo/o"ia "iind la loc de "runte', incepe sa "ie din ce in ce mai contestat primatul absolut al bisericii catolice. 3re loc o prima mare sc)isma religioasa $anglicanismul' cu e"ect imediat in plan secular si religios: regele 3ngliei, Genric al #***-lea de,ine si cap al bisericii. Pe acest "undal intelectual dar si politic, conceptul de unitate a sistemului international de state - RascultatorR, in linii mari, de imparatul S"intului *mperiu - se di/ol,a. *mparatul nu mai este ,a/ut ca un loctiitor, si singurul, al lui Aummne/eu pe Pamint, ci mai degraba ca un stapinitor lumesc legat de papa, a carui autoritate este tot mai contestata. Progresiunea 1e"ormei religioase trebuia cu necesitate sa "ie urmata de scaderea autoritatii imparatului si de contestarea ei. *n conte8tul acestor pre"aceri de substanta in ,iata intelectuala, religioasa si politica si-a "acut aparitia unui nou concept. 3ceasta dadea practic o lo,itura decisi,a principiului uni,ersalitatii e8istentei si "unctionarii sistemului international de state si propune coe8istenta unor actori independenti ai relatiilor internationale. 3cest nou concept este cel al ratiunii de stat )raison d=etat*, pe care l-a propulsat in constiinta intelectuala a 0uropei moderne umanistul italian Niccolo 2ac)ia,elli in clasica lucrare RPrincipeleR. 3cesta a aratat ca intrucit Rnu e8ista nici un tribunal caruia sa ne adresam, trebuie sa luam in cosiderare re/ultatele $actiunii principilor n.n.'. ;ricind deci un principe reuseste sa-si stabileasca si mentina autoritatea lui, mi?loacele sale ,or "i totdeauna ?udecate "a,orabil si ,or "i abrobate de oricine R. *ar aceasta ?udecata - adauga 2ac)ia,elli - trebuie "acuta c)iar daca, Rin scopul de a pastra principatul sau

20

$principele - n.n.' este "ortat sa actione/e contrar bunei credinte, milei, omeniei si religieiR. 3sadar, telul sal,arii statului implica utili/area oricaror mi?loace, "ie ele contrare inclusi, religiei. (radusa in termeni actuali, aceasta conceptie $la G0N1* :*SS*N601 - n.n.' suna in "elul urmator: Rbine"acerea statului ?usti"ica implicarea oricaror mi?loace pentru a o atingeI interesul national inlocuieste notiunea medie,ala a moralitatii uni,ersale. =alanta puterii inlocuieste nostalgia pentru o monar)ie uni,ersala cu consolarea ca "iecare stat, in urmarirea propriilor sale interese egoiste, ,a contribui intr-un "el la siguranta si progresul tuturor celorlalteR $AiplomacK, 199+, p.&%'. ,ar ce inseamna interesul national > !onceptul de interes national este e8trem de larg si, deopotri,a, "oarte limitat. !u alte cu,inte, "oarte ambiguu. *n intreg cursul istoriei, conducatorii sau grupurile conducatoare au in,ocat interesul national pentru ?usti"icarea propriilor actiuni si politici. Ae la Ganibal, care a in,ocat interesul !artaginei de a elimina 1oma din a"acerile mediteraneene pentru a purta ra/boi impotri,a acesteia in peninsula, pina la Napoleon, care a apreciat ca interesul @rantei inseamna eliminarea 1usiei din 0uropa, istoria este plina de ast"el de e8emple in care interesul national este in,ocat pentru a "undamenta si ?usti"ica di,erse actiuni politice. 1onald 1eagan, mai recent a in,ocat interesul national pentru a ?usti"ica intarirea remarcabila a "ortei militare americane, iar 6orbacio, a "acut acelasi lucru atunci cind a declansat perestroi7a. @ara a incerca o delimitare precisa a limitelor conceptului de interes national trebuie totusi sa mentionam ca in de"inirea acestuia sunt implicate di,erse criterii, intre care cele care urmea/a sint cele mai rele,ante: economic, ideologic, sporirea puterii statului, a,anta?ul securitatii militare, moralitatea si legalitatea. Aesigur, pot "i a,ansate si alte criterii, precum a"initatea culturala sau c)estiuni etnice sau de rasa. *n ceea ce pri,este criteriul economic in de"inirea interesului national: orice politica destinata sa sporeasca potentialul economic al statului sau natiunii este intre,a/uta corespun/atoare interesului national $intarirea ba/ei economice, o balanta de plati ec)ilibrata, o balanta comeciala po/iti,a, garantarea accesului statului la sursele de petrol sau la alte materii prime strategice, etc.'. Aar urmarirea unei ast"el de politici aduce statele in con"lict $>1SS cu Laponia in pri,inta accesului la petrol inainte de declansarea atacului nipon de la Pearl Garbour in decembrie 19+1, de e8emplu'. Criteriul ideologic este utili/at deseori de catre state pentru a ?usti"ica politicile lor. >n asemenea ca/ a "ost pina de curind ideologia mar8ist - leninista ca R"ondR al de"inirii interselor nationale in statele unde asemenea regimuri se gaseau la putere. Prabusirea comunismului a "acut sa scada in importanta acest criteriu si, deopotri,a, a pus in "ata elitelor politice din aceste state misiunea de a de"ini cit mai precis interesele nationale in noile conditii. *n pri,inta sporirii puterii statului $un criteriu imbratisat de scoala realista in relatiile internationale' se aprecia/a ca este in interesul national orice politica care determina ampli"icarea ,ectorilor de putere: economic, ideologic, militar, cultural, institutional, etc. Securitatea militara corespunde unei realitati a lumii actuale, iar sustinatorii acestui criteriu de de"inire a intereselor nationale aprecia/a ca dobindirea de a,anta? militar comparati, cu alti actori este cel mai bun mi?loc de a le apara. Moralitatea si legalitatea ?oaca, la rindul lor, un rol in e"ortul de de"inire a interesului national. *n,a/ia americana recenta din Gaiti $octombrie 199+' repre/inta un ca/ de studiu pentru intelegerea problematicii: pre/enta la putere la Port au Prince a unei ?unte militare care a inlaturat presedintele democratic ales a "ost ,a/uta in S>3 ca un atac la ,alorile democratice intr-o /ona de interes national. Aar era ?usti"icata legal in,a/ia militaraC 3ceasta intrebare a determinat o ampla de/batere in opinia publica americana. 3 reiesit ca, din punct de ,edere moral, in,a/ia era ?usti"icata intrucit punea capat su"erintelor poporului )aitian a"lat sub opresiunea ?untei militare dar ca aceasta ?usti"icare nu este su"icienta ptr interesul ,ital american de mentinere a stabilitatii in !araibe. A!initatea culturala

21

o regasim in ceea ce se proiectea/a asta/i pe "undalul con"lictului din =osnia $solidaritatea islamica sau cea pan-sla,a', iar cea etnica in relatiile dintre 1omania si 1epublica 2oldo,a. *ndi"erent de criteriile utili/ate pentru de"inirea interesului national, acest concept este un instrument "olositor ptr intelegerea comportamentului actorilor in plan international, inclusi, pentru predictibilitatea e,olutiei sistemului international de state. R3gentiiR acestei trans"ormari "undamentale in sistemul international de state - de la uni,ersalismul religios ras"rint in cel secular la Rratiunea de statR - au "ost @ranta si cardinalul de 1ic)elieu, prim ministru "rance/ intre 1.2+ si 1.+2. 2omentul de actiune al acestor RagentiR de concreti/are a trans"ormarii amintite a "ost desenat de incercarea de recuperare a uni,ersalismului monar)ic intruc)ipata in e"ortul imparatului )absburg al S"intului *mperiu, @erdinand, de a restabili controlul asupra principilor protestanti. 08presie seculara a !ontrare"ormei religioase, incercarea restauratoare a lui @erdinand a dus la ra/boiul de trei/eci de ani care a ra,asit 0uropa intre 1.1% si 1.+%. Print al bisericii catolice, 1ic)elieu ar "i trebuit sa spri?ine R!ontrare"ormaR in domeniul secular intreprinsa de imparatul S"intului *mperiu. *n loc de a proceda in acest c)ip, cardinalul 1ic)elieu a pus mai presus de solidaritatea religioasa Rratiunea de statR, interesele nationale "rance/e. 0l a inteles "oarte bine, prin prisma acestora, ca o ,ictorie a !ontrare"ormei ar a,ea ca re/ultat proiectarea unei gra,e prime?dii geopolitice pentru @ranta si a actionat in consecinta. *n ce se materiali/a ceea ce am numit gra,a amenintare geopolitica pentru @ranta in ca/ul ,ictoriei e"ortului restaurator al imparatului @erdinand C Garta politica ne lamureste. <a 1.20, @ranta era incon?urata de posesiuni ale )absburgilor: Spania, Nordul *taliei, (arile de Los. Aaca Nordul protestant al 6ermaniei ar "i "ost adus la ascultare, atunci @ranta ar "i "ost !inlandi-ata, ramasa singura in mi?locul unui imperiu Runi,ersalR atotputernic. Pentru a e,ita aceasta "inlandi/are si pentru a atinge obiecti,ele securitatii nationale a @rantei, cardinalul 1ic)elieu a aplicat consecintele Rratiunii de statR. Nu a pregetat sa se alie/e cu Suedia protestanta, cu statele germane protestante, c)iar cu *mperiul ;toman $mentionam ca @ranta era o tara catolica, asadar un aliat socotit RnaturalR al lui @erdinand'. 1ic)elieu a produs si o ?usti"icare teoretica a actiunilor sale: R;mul este nemuritor, mintuirea lui se ,a produce oricum. Statul nu este nemuritor, supra,ietuirea $mintuirea' lui poate a,ea loc acum ori niciodata.R 3rgumentul "olosit de el pentru a propune si ?usti"ica miscarile intreprinse in cadrul sistemului, care i/beau prin noncon"ormism ideologic, era demn de 2ac)ia,elli: Rceea ce este bine pentru @ranta este bine si pentru biserica catolicaR. Pacea de la -estp)alia a "ost o incununare a e"orturilor lui 1ic)elieu bi/uite pe Rratiunea de statR. Statuind "ormarea unei 6ermanii impartite in circa 00 de mini-state, el a indepartat decisi, amintita prime?die geopolitica pentru @ranta si a aminat uni"icarea germana pentru peste doua secole. Aeopotri,a, 1ic)elieu a Rase/atR @ranta pe traiectul obtinerii )egemoniei continentale, posibil in conditiile in care centrul 0uropei $german' nu mai constituia o prime?die, iar puterea "rance/a se detasa pe tabloul politic european. ;data cu ,enirea pe tronul @rantei a lui <udo,ic al X*#- lea, @ranta se ,a imbarca pe aceasta tendinta si se ,a a"la aproape de succes in ,remea lui Napoleon, adica dupa aproape 1&0 de ani. Principala putere care s-a opus acestei tendinte de )egemonie continentala a @rantei a "ost in tot acest inter,al 3nglia. 3ctiunea ei corespundea rolului ec)ilibratorului $compensorului' in cadrul balantei de putere si acest comportament era impus de c)iar interesele nationale ale 2arii =ritanii. 3sadar, in lumea inaugurata de 1ic)elieu, statele sint minate in comportamentul lor pe arena internationala de Rratiunea de statR, de propriile lor interese. *n relatiile reciproce, un stat puternic ,a cauta sa instituie o relatie asimetrica cu unul mai slabI acesta din urma, pentru a compensa asimetria, ,a cauta sa-si gaseasca aliati in scopul de a se opune cu succes. 08tins acest calcul la ni,elul intregului sistem, re/ulta ca daca unul dintre actori ,rea sa-si impuna )egemonia, atunci se crea/a ori este instrumentata aceasta "ormare de aliante care sa i se opuna.

22

Aaca alianta re/ultata este indea?uns de puternica pentru a ec)ilibra puterea care tinde la )egemonie in sistem, atunci a,em de?a de a "ace cu 'alanta de putere. P/%4%5%/%A 5 Sub aspect conceptual, balanta de putere s-a cladit pe principiul aplicat magistral de 1ic)elieu, al ratiunii de stat, si s-a ra"inat in laboratoarele intelectualilor iluministi pe ba/a e8perientei pe care o dobindea tendinta @rantei de a-si institui )egemonia pe continent. !ite,a e8emple re"eritoare la emergenta acestui concept: In 1751, Voltaire a descris o "Europa crestina" ca o "mare republica compusa din mai multe state, unele monarhice, altele mixte...dar toate in armonie...toate avind aceleasi principii ale legii publice si politice." Aceste state erau "mai presus de toate...identice in inteleapta politica de a mentine intre ele cit mai mult posibil o balanta de putere egala." ontes!uieu" "#tarea de lucruri in Europa se caracteri$ea$a prin faptul ca toate statele depind unul de altul...Europa este un singur stat compus din mai multe provincii." Emmerich de Vattel in 175%" "&eincetatele negocieri care au loc in Europa moderna au facut din ea un fel de republica ai carei membri'fiecare independent, dar toti legati impreuna printr'un interes comun, sint uniti pentru mentinerea ordinei si libertatii. Acest lucru a dat nastere bine cunoscutului principiu al balantei de putere, care inseamna o gestionare a afacerilor astfel incit nici un stat sa nu fie in pozitia de a avea stapinirea absoluta si a domina asupra altora". *mpunerea principiului balantei de putere in sistemul international de state in secolul al X#***-lea a "ost re/ultatul esential al "aptului ca a e8istat o putere care a ,rut si a a,ut posibilitatea sa-si asume rolul de ec&ili'rator in cadrul balantei de putere pe continent. 3ceasta putere a "ost 3nglia, care pre/enta o locatie potri,ita pentru acest rol $po/itia insulara' si care a,ea si resursele pentru a-l indeplini, deoarece anga?ase inaintea altora re,olutia industriala care o ,a duce in curind in Rsecolul britanicR $al X*X-lea', adica al )egemoniei asupra sistemului international de state. @ondatorul acestei politici britanice in sistemul international a "ost regele -il)elm al ***lea, un olande/ prin nastere. 0l a spri?init orice coalitie "ormata pe continent indreptata impotri,a regelui "rance/ <udo,ic al X*#-lea, apreciind ca interesul ma?or al 3ngliei impune e,itarea instituirii )egemoniei unei singure puteri pe continent. Practic, -il)elm al ***-lea asea/a in politica e8terna a 2arii =ritanii <4inia< de ec&ili'rator )'alancer* a sistemului continental de state, linie care continua sa "ie urmata pina la, inclusi,, al doilea ra/boi mondial $se poate aprecia ca ea se s"irseste odata cu anga?area 3ngliei la Piata !omuna in anii S.0 ai secolului nostru'. 1olul pe care si l-a asumat 3nglia de la s"irsitul secolului X#** a "ost impus in c)ip obiecti, de interesele sale nationale: daca @ranta cucerea (arile de Los spaniole $actuala =elgie si ;landa', atunci pro8imitatea "ortei "rance/e $la 3n,ers' ar "i "ost deosebit de prime?dioasa pentru 2area =ritanie intrucit i-ar "i controlat toate debuseele catre continent. Pentru a preintimpina aceasta Rsu"ocareR, 3nglia a luat initiati,a constituirii unei coalitii continentale care sa bloc)e/e @ranta si sa asigure ast"el 3ngliei desc)iderea catre continent. *n "apt, 3nglia lupta pentru propria ei supra,ietuire in scopul de a e,ita sa de,ina putere de rangul doi.

>n teoretician al suprematiei puterilor maritime asupra celor terestre - 3<@10A (G3P01 23G3N, autorul unei celebre lucrari intitulate R*n"luenta puterii maritime asupra istoriei, 1..0-15% R, aparuta la =oston in 1%90 - socoate ca 3nglia a "ost impinsa la acest rol de insasi po/itia sa de putere maritima. 2a)an e,identia/a ca in "iecare etapa a competitiei dintre 3nglia si @ranta, intinsa intre 1.%% si caderea lui Napoleon, cistigatorul a "ost decis de capacitatea na,ala la dispo/itie. 3st"el, in timpul ra/boiului <igii de la 3ugsburg, "aptul ca <udo,ic al X*#-lea nu a putut "urni/a spri?in na,al "ostului rege al 3ngliei, Lames al **-lea, in operatia de in,adare a *rlandei, precum si scaderea continua a "ortei na,ale a @rantei a dus la o pace de/a,anta?oasa acesteia din urma. Ae asemenea, in timpul ra/boiului de succesiune la tronul Spaniei $150 -151 ' 3nglia a spri?init cu "orte militare terestre in"runtarea @rantei pe continent, dar concomitent si-a intarit "orta na,ala si a cistigat importante po/itii maritime in dauna ri,alului sau. *n cursul ra/boiului de 5 ani $15&.-15. ' iarasi "orta na,ala si-a spus cu,intul, de aceasta data indirect prin bogatia "urni/ata $prin comert si credit' lui @rederic cel 2are si, direct, prin atacurile asupra coastelor "rance/e si liniilor de comunicatie ale @rantei cu propriile colonii. *n ,remea lui Napoleon, ,ictoria de la (ra"algar $octombrie 1%0&' si apoi strangularea economica a @rantei prin blocada a determinat prabusirea incercarii napoleoniene de cucerire a )egemoniei continentale. Aesi rolul de ec)ilibrator al 3ngliei s-a impus inca de atunci, in implementarea politicii e8terne britanice au e8istat anumite di"erente. Ae pilda, ministrul de e8terne !arteret $15+215++' a propus o anga?are permanenta a 3ngliei pe continent pentru a-si putea indeplini acest rol: el a propus o alianta permanenta intre 3nglia si 3ustria indreptata impotri,a @rantei. 3lt ministru de e8terne !astlereag) $1%12-1%21' a propus un sistem de congrese europene pentru gestionarea a"acerilor continentului si asigurarea balantei de putere. *n s"irsit, dupa primul ra/boi mondial, 3nglia s-a "acut garant al unui sistem de securitate colecti,a intruc)ipat in <iga Natiunilor, sistem care a esuat insa in "inal din cau/e care ,or "i anali/ate la ,remea potri,ita. 3ceste incercari de parasire a Rsplendidei i/olariR erau determinate de pronuntarea categorica a unui pertur'ator al 'alantei de putere - @ranta si apoi 6ermania - care reclamau o alianta permanenta $o coalitie in "iinta' in scopul de a-i inter/ice acestuia cu rapiditate orice miscare de dobindire a )egemoniei. *n "inal insa, s-a ,adit ca pina si o anga?are cu caracter permanent este insu"icient pentru a descura?a perturbatorul sa actione/e. 3cest ade,ar crud s-a rele,at, de pilda, in 19 9, cind, in po"ida "aptului ca 3nglia a garantat impreuna cu @ranta, Polonia $ 1 martie', 1omania si 6recia $1 aprilie', al **-lea ra/boi mondial a i/bucnit in ciuda e8istentei unei coalitii. 6ermania, asigurata prin Pactul 1ibbentrop-2oloto, dinspre est, nu a e/itat sa se lanse/e in a,entura cuceririi )egemoniei continentale in po"ida atitudinii ec)ilibratorului $3nglia'. 1a/boaiele des"asurate in occidentul 0uropei in sec. al X#***-lea au a,ut ca scop impiedicarea @rantei de a obtine )egemonia in sistemul international de state. ;data cu declansarea re,olutiei in @ranta in 15%9, asistam la un "enomen cu totul parado8al: rein,ierea uni,ersalismului, de aceasta data nu religios, ci republican. 3rmatele "rance/e cutreiera 0uropa, raspindind ideile re,olutionare. Propensiunea spre )egemonie a @rantei dobindeste un suport politic de cea mai mare insemnatate, iar atractia ideilor re,olutionare si superioritatea militara "ata de ad,ersari o aduc "oarte aproape de scopul urmarit. @acind abstractie de 1usia, @ranta lui Napoleon a reusit aproape sa constituie o 0uropa "ederala, iar in 1%0+ a des"iintat S"intul *mperiu 6erman. Prime?dia unei )egemonii "rance/e pe continent nu doar ca a acti,i/at actiunile ec)ilibratorului $3nglia', dar a scos in prim-plan necesitatea organi/arii sistemului international de state con"orm principiului balantei de putere. *n 1%0+, tarul 3le8andru * al 1usiei a scris premierului britanic -illiam Pitt, a,ansind o propunere ambitioasa de pace uni,ersala. !on"orm acesteia, natiunile urmau sa-si re"orme/e ase/amintele statale adoptind ordinea constitutionala,

2+

iar statele ast"el re"omate trebuiau sa se anga?e/e ca ,or respinge utili/area "ortei pentru re/ol,area di"erendelor. !eea ce este remarcabil este "aptul ca tarul - sub in"luenta luminilor reali/ase ca institutii similare $liberale' ,or permite sa recurga la negocieri pentru re/ol,area di"erendelor. Pitt i-a raspuns ca pentru asigurarea pacii este ne,oie de ec)ilibru, ca trebuie reali/at un centru al 0uropei puternic, care sa nu tente/e @ranta $dar si 1usia' la cuceriri, iar la ne,oie sa poata re/ista acestora. 3sadar, un centru european atit de puternic incit sa descura?e/e @ranta in politica )egemonica. *n acelasi scop @ranta trebuia lipsita de cuceririle epocii re,olutionare si napoleoniene si urma sa "ie consacrata independenta (arilor de Los. *n acelasi timp, 3nglia, 1usia, Prusia si 3ustria urmau sa garante/e noul anga?ament teritorial al 0uropei. =alanta de putere trecea din laboratoarele teoretice pe )arta politica a continentului.

P/%4%5%/%A 1 .11 /a-'oiul /ece: etapi-are si elemente Sistemul instituit dupa cel de-al doilea ra/boi mondial este caracteri/at prin preeminenta a doua mari puteri, care si-l subordonea/a: S>3 si >1SS. (rasaturile pe care le-a dat acestei perioade intrarea in epoca atomica $odata cu e8plo/ia bombei nucleare de la Girosima la . august 19+&' - cu urmarile imediate in planul dotarii militare a acestor mari puteri - a moti,at trans"ormarea sistemului intr-unul bipolar. S>3 si >1SS de,in superputeri, celelalte mari puteri sunt subordonate competitiei dintre acestea, de,enindu-le aliati minori. !ompetitia dintre cei doi poli ai sistemului este cunoscuta sub numele de ra/boi rece si a consemnat cea mai indelungata perioada de pace $de"inita ca absenta a con"runtarii intre marile puteri' din ultimile doua sute de ani.

2&

<umea bipolara este anuntata ineluctabil de des"asurarea celui de-al doilea ra/boi mondial. Practic, acest con"lict militar, des"asurat la cele mai ample dimensiuni cunoscute ,reodata, a insemnat alianta principalilor actori ai sistemului - indi"erent de orientarea lor ideologica - pentru a /aga/ui instituirea )egemoniei 6ermaniei si Laponiei la ni,el planetar. 3l doilea ra/boi mondial a e,identiat, insa, detasarea marcata a doua dintre marile puteri ale coalitiei Natiunilor >nite, opusa 6ermaniei si Laponiei. S>3 si >niunea So,ietica - mari puteri ale taberei in,ingatoare - au etalat posibilitatea de a domina sistemul international prin amplasarea arsenalelor militare detinute. *n cadrul acestora din urma, o insemnatate cu totul remarcabila o are potentialul de a produce blindate si a,ioane de lupta, principalii ,ectori ai potentialului militar necon,entional in era industriala. (abelele urmatoare e,identia/a ierar)ia puterilor in aceste domenii ,itale pentru de"inirea rangului in sistemul international de state : Productia de tancuri in 1:00 6ermania >1SS 3nglia S>3 15 %00 29 000 & 000 15 &00 $in 19+ : 29&00' Productia de a3ioane 1:8:.1:05 1A/A S>3 >1SS 3nglia Aominioanele britan. (otal 3<*3(* 6ermania Laponia *talia (otal 3X3 1:8: &.%&. 10. %2 5.9+0 2&0 2+.15% %.29& +.+.5 1.%00 1+.&12 1:0 12.%0+ 10.&.& 1&.0+9 1.100 9.&1% 10.2+5 +.5.% 1.%00 1..%1& 1:01 2..255 1&.5 & 20.09+ 2..00 .+.50. 11.55. &.0%% 2.+00 19.2.+ 1:02 +5.% . 2&.+ . 2 ..52 +.&5& 101.&19 1&.+09 %.%.1 2.+00 2...50 1:08 %&.%9% +.900 2..2. +.500 1&1.5.1 2+.%05 1...9 1..00 + .100 1:00 9.. 1% +0. 00 2..+.1 +.&5& 1.5..&+ 9.%05 2%.1%0 .5.9%5

0,ident, din interpretarea datelor de mai sus, ca doar S>3 si >1SS puteau sa conte/e ca puteri militare de an,ergura in epoca postbelica. 2ai ales ca puterile in,inse, in speta 6ermania, a,eau sa "ie supuse unor reglementari drastice in ceea ce pri,este producerea si detinerea armamentelor. 08plo/ia atomica de la Girosima, care a proiectat omenirea in era nucleara si a re,olutionat e,olutia sistemului international de state, a "acut si mai perceptibila realitatea ca doar doua mari puteri sunt capabile sa mentina o cursa a inarmarilor $>1SS ,a detona prima bomba nucleara in 19+9'. <umea de,ine o lume bipolara, iar relatiile internationale se desenea/a in ?urul celor doi poli a"lati in competitie. 3ceasta competitieHcon"runtare trece prin mai multe "a/e: a represaliilor masi3e $corespun/atoare superioritatii in armament nuclear a S>3', care se inc)eie odata cu lansarea Sputni7-ului so,ietic in 19&5I a ripostei gradate $pina la cri/a rac)etelor din !uba in 19.2'I a 'alantei terorii" inceputa in 19.2. @a/ele mai susmentionate isi imprumuta denumirea de la doctrina de utili/are a armamentului nuclear de catre

2.

S>3 intr-o e,entuala con"runtare calda cu competitorul so,ietic la )egemonia in sistem. ; asemenea con"runtare calda a "ost e,itata, predominant "iind un ra/boi rece des"asurat la scara planetara si multidimensional $la palierile economic, politic, ideologic, stiinti"ic, etc.'. <umea bipolara rele,a trasaturi distincte, singulari/ind-o in organi/arile de sistem de pina atunci. >na dintre aceste trasaturi este aceea ca doar cele doua superputeri sunt capabile sa se concure/e in domeniul armamentelor nucleare, marile puteri traditionale $din ratiuni de potential industrial si stiinti"ico-te)nologic' "iind incapabile sa ameninte dominatia celor doi poli. *n consecinta, are loc o rigidi/are a relatiilor internationale in ?urul acestora din urma, care procedea/a la sateliti/area aliatilor, coagulati in blocuri politico-militare opuse $N3(; si Pactul de la #arso,ia'. Sateliti/area aliatilor dobindeste si o teoreti/are in ambele tabere, cons"intind s"ere de in"luenta proprii si practic condominiumul )egemonic americano-so,ietic asupra relatiilor internationale $doctrina =re?ne, si doctrina Sonnen"eldt'. *ntre alte trasaturi distincti,e ale lumii bipolare se mai cu,ine mentionata aparitia celei de a treia "orte, dornice nu atit sa ec)ilibre/e sistemul - datorita discrepantelor multiple in potential "ata de cei doi poli - cit sa e,ite atragerea in competitia dintre superputeri. 3ceasta a treia !orta a luat !orma miscarii nealiniatilor , cu o ,oce politica tot mai ridicata in organi/atiile internationale pe masura scurgerii ra/boiului rece. *n s"irsit, dar nu in cele din urma, con"lictul dintre cele doua ideologii caracteristice superputerilor a,ea sa dea o nota aparte sistemului international in perioada <umii bipolare. !el putin din perspecti,a teoretica, se poate a"irma ca e8ista pericolul - daca pri,im cite,a din trasaturile distincti,e rele,ate - ca lumea bipolara sa se permanenti/e/e. Aar "enomene de impact remarcabil, inter,enite pe parcursul e8istentei sale, au inlaturat acest pericol: continua integrare a 0uropei ;ccidentale, care i-a dat tot mai mult atributele de superputere $independenta nucleara "iind asigurata prin capacitatea de lo,ire a @rantei si prin arsenalul britanic'I dotarea !)inei cu intreaga panoplie militara caracteristica unei superputeri $arma atomica, arma termonucleara, rac)ete cu ra/a scurta si medie sau intercontinentale, ogi,e cu capete multiple, etc.'I suprade/,oltarea economica a in,insilor din cel de-al doilea ra/boi mondial, suprade/,oltare care a impus modi"icari ale organi/arii sistemului international de stateI inter,entia unei cri/e masi,e in cadrul uneia dintre superputeri $>1SS', cri/a care a dus la disparitia acesteia. <umea bipolara, in care con"runtarea 0st - #est a de,enit de"initorie, a insemnat si renuntarea la postulatul clauseFit/ian - ra/boiul este o continuare a politicii - intrucit )olocaustul nuclear ar "i de "apt o sinucidere a ci,ili/atiei. *n consecinta, armele nucleare nu se mai produc pentru a "i utili/ate in cistigarea ra/boiului, ci pentru a descura?a ad,ersarul sa declanse/e con"lictul. 0ste in "apt o pace mentinuta prin teroare reciproca. 1a/boiul rece, con"runtarea dintre cele doua superputeri ale lumii bipolare, are o multitudine de e8plicatii a,ansate de catre analisti $istorici, politologi, polemologi, antropologi, etc.'. Se pot desprinde insa, print-un e"ort de sinte/a, cinci seturi generale de moti,atii ale acestei inclestari a lumii bipolare . Mostenirea istorica este unul dintre aceste seturi de e8plicatii, care scoate in relie" o acumulare istorica de ostilitate intre S>3 si >1SS. Se sublinia/a ast"el, ca S>3 au participat cu trupe $reduse insa numeric' la ceea ce regimul bolse,ic abia instalat in 1915 a numit inter,entia straina $191%-1920' alaturi de "orte militare ale altor state $Laponia, @ranta, 3nglia, Polonia, etc.'. 1elatiile diplomatice au "ost reluate abia in 19 , dar si acestea au "ost reci datorita re"u/ului principial al gu,ernului so,ietic de a ac)ita datoriile de ra/boi ale regimului tarist anterior $abia in 1990, in ,remea ultimelor /,icniri ale regimului so,ietic, liderul 2.6orbacio, ,a inc)eia un tratat care pre,edea recunoasterea datoriilor de ra/boi tariste "ata de @ranta, ceea ce
3

'a n ie l (. )a pp , Conte mporal y I nte rna ti ona l Re l a ti ons , 19 94 , pp . 1 29 -1 31

25

urma sa "ie o spartura intr-o dogma ideologica, impusa inca de <enin'. *n cursul celui de-al doilea ra/boi mondial s-a a?uns la o alianta a celor doua mari puteri, moti,ata nu atit ideologic, cit de 1ealpoliti7, in"ringerea 6ermaniei si Laponiei "iind un interes comun. *n po"ida aliantei e8istente - alianta care a presupus un spri?in militar american substantial, o coordonare a actiunilor militare la ni,el de grand strategK $con"erintele celor trei mari de la (e)eran 19+ si *alta - 19+& ', precum si intelegeri in ceea ce pri,este in"atisarea lumii postbelice neincrederea intre cele doua mari puteri a continuat sa persiste si sa se adinceasca. Principala contradictie a "ost concentrata asupra problematicii desc)iderii celui de-al doilea "ront in 0uropa. >lterior ra/boiului, comportamentul >1SS, care a instalat regimuri comuniste in propria s"era de in"luenta $in po"ida anga?amentelor asumate la *alta de a asigura des"asurarea de alegeri libere in tarile eliberate', a ma?orat considerabil suspiciunile S>3. 2'iecti3ele nationale au "ost percepute reciproc ca "iind "undamental opuse, ireconciliabile. Prin instituirea regimurilor comuniste in 0uropa de 0st la s"irsitul celui de-al doilea ra/boi mondial >1SS a aparut S>3 ca tintind dominatia intregii 0urope, asadar, ca urmatoarea etapa a,ea sa "ie ;ccidentul batrinului continent. Pe de alta parte, la 2osco,a, urmarirea de catre -as)ington a obiecti,elor libertatii comertului international si promo,arii regimurilor democratice $alegeri libere, economie de piata, etc.', a "ost inteleasa ca un clar design imperialist. Se obser,a, deci, cum ambele superputeri au conceput obiecti,ele nationale ale celuilalt ca desc)is imperialiste si, deci, de contracarat pentru a asigura propria securitate nationala. #deologiile opuse impartasite de cele doua superputeri constituie un alt set de moti,atii in declansarea ra/boiului rece. *n S>3 - in general in ;ccident - ideologia comunista $mar8ism leninismul' a "ost perceputa ca desc)is imperialista. Ae alt"el, cum se stie, doctrina mar8ist leninista a in"atisat ca o lege obiecti,a a de/,oltarii umanitatii in"ringerea capitalismului si trium"ul comunismului in intreaga lume. Ae partea cealalta a dealului, ideile democratiei occidentale, promo,ate desc)is de catre ;ccident, erau ,a/ute ca o e8presie a decadentei sistemului capitalist, dar deopotri,a ca o prime?die pentru sistemul social-politic si economic comunist. Se cu,ine mentionat, ca c)iar in perioadele de destindere inter,enite pe plan international in cursul ra/boiului rece, lagarul comunist a proclamat ca o lege obiecti,a continuarea luptei ideologice. Personalitatea liderilor celor doua superputeri a ?ucat un rol deloc de negli?at in amorsarea ra/boiului rece. Stalin a "ost ,a/ut de catre !)urc)ill ca intruc)iparea cinismului politicii imperiale a 1usiei dintotdeauna $bineinteles ca si perceptia celuilalt era identica', ceea ce a creat cimp desc)is aparitiei animo/itatii si contradictiilor. Stalin era suspicios $asa cum ii cerea dogma comunista' in ceea ce pri,este intentiile liderilor lumii capitaliste "ata de >1SS $o e8presie a sindromului incercuirii, care a caracteri/at mereu regimul comunist so,ietic'. Presedintele american @.A.1oose,elt a tre/it si mai mult suspiciunea conducatorului comunist so,ietic prin buna,ointa mani"estata "ata de cererile lui $precum la (e)eran si *alta' - atitudine i/,orita de alt"el din incredintarea gresita a ocupantului !asei 3lbe ca >ncle Loe este un partener de a"aceri de incredere. 3st"el de suspiciuni reciproce au alimentat contradictii de?a e8istente si au "undamentat deci/ii ma?ore. Perceptia di!erita a realitatilor internationale repre/inta un alt set e8plicati, al declansarii ra/boiului rece. Ae alt"el, o asemenea perceptie contrara in capitalele celor doua superputeri "ata de e,enimente si e,olutii ale situatiei pe arena internationala este o consecinta a cumularii e"ectelor seturilor anterior in"atisate de e8plicare a aparitiei ra/boiului rece. 0ste e,ident de pilda, ca spri?inirea de catre 2osco,a a partidelor comuniste din ;ccidentul 0uropei a "ost ,a/uta de -as)ington ca o etapa premergatoare a lo,iturii e8pansioniste so,ieticeI sau ca promo,area de catre S>3 a politicii de respectare a drepturilor omului ca o incercare a ;ccidentului de a submina sistemul comunist. 08emplele se pot cu usurinta inmulti.

2%

Aesigur ca anterioarele seturi de e8plicatii ale aparitiei "enomenului ra/boi rece nu trebuie pri,ite separat, ci compulsate pentru a obtine o imagine moti,ationala cit mai completa. *ndiscutabil ca e"ectele "iecaruia dintre seturile e,identiate s-au cumulat si au impus comportamentul "iecareia dintre cele doua superputeri. Ae ce >1SS a recurs la instituirea regimurilor comuniste in statele din 0stul 0uropeiC 1aspunsul la aceasta intrebare este deosebit de important intrucit aceasta miscare a 2osco,ei a "ost ,a/uta in ;ccident ca o ade,arata strapungere e8pansionista so,ietica in centrul 0uropei, ,i/ind in etapa urmatoare ;ccidentul. <iteratura occidentala $M.=r/e/ins7i' scoate in relie" patru posibile e8plicatii ale acestei deci/ii a 2osco,ei : 1' inter/icerea regiunii est-europene unor alte mari puteri ostile >1SS si repre/entind amenintari potentiale pentru securitatea acesteiaI 2' siguranta ca sistemele politice din aceasta regiune ,or ramine sub controlul unor elemente "idele 2osco,ei si intereselor acesteiaI ' utili/area resurselor regiunii est-europene in scopul de a spri?ini re"acerea si de/,oltarea postbelica a >1SS, lucru posibil prin comuni/area statelor de aici si controlul lor absolutI +' "olosirea 0uropei !entrale si de 0st ca o trambulina potentiala pentru o e,entuala o"ensi,a militara impotri,a ;ccidentului. *ndi"erent de e8plicatii, este un "apt stabilit istoriceste ca ;ccidentul a reactionat palid la aceasta miscare a 2osco,ei. !arenta de reactie a ;ccidentului poate "i e8plicata prin "aptul ca anterior inc)eierii celui de-al doilea ra/boi mondial, au "ost inc)eiate unele intelegeri intre cei trei mari ai coalitiei anti-Gitler, prin care >1SS-ului ii era recunoscuta o ,oce predominanta in 0uropa de 0st. Ain acest punct de ,edere trebuie reamintit "aimosul acord de procenta? Stalin - !)urc)ill din octombrie 19++, prin care >1SS dobindea ca s"era de in"luenta 1omania, =ulgaria, >ngaria, *ugosla,ia $acest acord a obtinut si incu,iintarea presedintelui american'. Ae asemenea, trebuie mentionate re/ultatele intilnirii !)urc)ill-Stalin-1oose,elt de la *alta $"ebruarie 19+&', unde s-a decis soarta Poloniei, precum si intilnirea de la Potsdam $iulie 19+&' Stalin-(ruman-3ttlee, cind s-au luat )otaririle in pri,inta soartei postbelice a 6ermaniei $ase/indu-se conditiile "ondarii ulterioare a 1A6'. (oate aceste intelegeri $ale caror amanunte nici asta/i nu sunt cunoscute pe de-a-ntregul' au con"igurat o 3erita'ila s!era de in!luenta a >niunii So,ietice in 0uropa !entrala si de 0st, s"era recunoscuta ca atare de catre ;ccident $S>3 si 3nglia'. Pe linga aceasta interpretare, care e8plica deci instituirea regimurilor comuniste in 0stul 0uropei prin dreptul puterii )egemonice de a proceda cum crede de cu,iinta in propria s"era de in"luenta recunoscuta, e8ista si o alta opinie, opinie impartasita mai ales istoricii si analistii americani. 3ceasta scoala de interpretare re"u/a sa recunoasca cedarea unei s"ere de in"luenta catre >1SS in 0stul 0uropei $cel putin in ceea ce pri,este S>3' si e8plica instituirea regimurilor comuniste in aceasta regiune printr-un comportament e8pansionist al elitei conducatoare so,ietice. Se e,identia/a de catre acest curent de gindire ca un ast"el de comportament a de,enit e,ident pentru -as)ington inca din 19+&, cind (ruman a a"irmat: trebuie sa "im aspri cu rusii. 0i nu stiu cum sa se comporte. Sunt ca niste tauri intr-un maga/in de portelanuri c)ine/esti. 3u doar 2& de ani. Noi a,em peste 100 de ani, iar britanicii sunt cu secole mai batrini. (rebuie sa-i in,atam cum sa se poarte $aprilie 19+&'. :issinger e8plica "aptul ca aceasta declaratie a lui (ruman, care moti,a de/acordurile geopolitice cu so,ieticii printr-un comportament imatur politic este tipic americana. 1eputatul analist rele,a: Neconcordanta cu realitatea, anume aceea ca tensiunile dintre S>3 si >1SS nu sunt cau/ate de unele neintelegeri, ci ca ele erau in "apt genetice, a "ost po,estea inceputului ra/boiului rece. Potri,it acestei linii de interpretare, S>3 au de,enit treptat tot mai constiente de acest comportament imatur al >1SS si au luat masuri in consecinta. Aoar ca declansarea unor

29

asemenea masuri a a,ut loc dupa ce >1SS isi "i8ase propria s"era de in"luenta, ast"el ca ele nu au "acut decit sa ing)ete situatia pre/enta. 2ai precis, catre s"irsitul anului 19+. la -as)ington sa reali/at ca trebuie adoptata o politica care sa impiedice e8pansionismul so,ietic si, deopotri,a, sa-i sc)imbe comportamentul in arena internationala. 3ceasta politica a "ost moti,ata si in"atisata intr-un celebru articol, publicat in re,ista @oreign 3""airs in iulie 19+5 sub semnatura anonima, identi"icata ulterior cu 6eorge @.:ennan, "ost ambasador al S>3 la 2osco,a, si intitulat Sursele comportamentului so,ietic$()e sources o" So,iet !onduct'. *n "apt, acest articol era "orma publica a unei con"erinte sustinute de :ennan la !onsiliul de 1elatii *nternationale din NeF Por7 in ianuarie 19+5. 3"irmind si demonstrind : - ca elita conducatoare so,ietica este pri/oniera dogmei ca dusmanul de moarte al socialismului este lumea capitalista si acest lucru ii comanda comportamentul in plan internationalI - ca ea se pregateste pentru a li,ra acestei lumi dusmane lo,itura de gratie intrucit, "iind condamnata de istorie, ea se de/agrega continuI - ca partidul comunist $si :remlinul' este depo/itarul ultim al tuturor ade,arurilor si ca, deci, comportamentul lui este ?usti"icat istoricI - ca pentru o lunga perioada de timp $pina se ,or "i operat sc)imbari in elita conducatoare si in comportamentul ei' ;ccidentul are a se masura cu e8pansionismul so,ieticI 6eorge @.:ennan a considerat ca: ( ... principalul element al oricarei politici a #)A fata de )niunea #ovietica trebuie sa fie o indiguire *containement+ pe termen lung , rabdatoare , dar ferma si vigilenta, a tendinselor expansioniste ... ( , ( ... ca presiunea sovietica asupra institutiilor libere ale ,ccidentului poate sa fie indiguita *contained+ printr'o corecta si vigilenta aplicare a contrafortei intr'o serie de puncte variabile geografic si politic, corespun$ator manevrelor si schimbarilor politicii sovietice... -usii se asteapta la un duel de durata unfinita si vad ca de.a au obtinut mari succese... (. Aemonstratia "acuta de :ennan este considerata ca "iind "undamentala pentru declansarea ra/boiului rece, al carui continut in consecinta este dat de e"ortul ;ccidentului, in speta al S>3, de a indigui $ingradi' e8pansiunea so,ietica. @aptul ca doctrina ?ennan )a ingradirii U/SS* a "ost concomitenta cu )otaririle lui (ruman de a o"eri spri?inul multilateral (urciei si 6reciei $12 martie 19+5', amenintate de sub,ersiunea so,ietica, precum si cu propunerea lui 6eorge 2ars)all de a a?uta economic 0uropa ;ccidentala $bine cunoscutul plan 2ars)all' indrituieste amintita scoala de interpretare sa aprecie/e, ca prin aceasta are loc o ing)etare a s"erei de in"luenta so,ietice in 0uropa de 0st. 3plicarea de catre S>3 in anii urmatori a ingradirii >1SS prin constituirea lantului de aliante politico-militare in ?urul acesteia - de la N3(; la !0N(; - este un alt argument pentru a respinge te/a cedarii la *alta a unei s"ere de in"luenta in 0uropa de 0st catre >niunea So,ietica. 3sadar, ra/boiul rece a inceput prin deci/ia -as)ingtonului, inter,enita la citi,a ani de la s"irsitul celui de-al doilea ra/boi mondial, de a sta,ili e8pansiunea so,ietica de?a concreti/ata in rasaritul batrinului continent. S"era de in"luenta a >1SS in aceasta regiune nu a "ost nicidecum recunoscuta prin intelegeri cu ;ccidentul, ci a "ost re/ultatul unui !ait accompli, "acilitat de o reactie intir/iata a ;ccidentului la e8pansiunea comunismului. ;ricum, pina la desc)iderea ar)i,elor so,ietice in mod complet, pentru a a,ea o imagine de ansamblu asupra intentiilor so,ietice, nu se poate emite o ?udecata ne,iciata asupra oportunitatii RraspunsuluiR occidental concreti/at in doctrina RindiguiriiR. *n aprilie 19+5 Stalin a in,itat pe secretarul de stat 6eorge 2ars)all la o lunga con,orbire, in cursul careia ocupantul :remlinului a acordat o importanta cu totul deosebita inc)eierii unui acord cuprin/ator intre S>3 si >1SS. !on"runtarile diplomatice care au a,ut loc - a spus Stalin - Rsunt doar primele

ciocniri si )artuieli ale "ortelor de recunoastereR si a adaugat ca este posibil atingerea unui compromis Rasupra tuturor c)estiunilor principaleR. 3 insistat, de aemenea, ca Reste necesar sa a,em rabdare si sa nu de,enim pesimistiR. Nu stim nici a/i, daca Stalin era cu ade,arat sincer si serios. ;ccidentul )otarise insa sa nu mai acorde nici o sansa lui Stalin. 3sa cum arata :issinger: R3merica a optat pentru unitatea ;ccidentului in loc de negocieri 0st - #est. Ae alt"el, nu a a,ut de ales pentru ca nu a indra/nit sa-si asume riscul de a urma alu/iile lui Stalin de teama ca acesta sa nu utili/e/e negocierile pentru a submina noua ordine internationala, pe care 3merica se straduia s-o construiasca. *ngradirea a de,enit principiul coordonator al politicii occidentale si a ramas ast"el pentru urmatorii patru/eci de aniR.

P/%4%5%/%A 11 Sistemul international al erei postbelice, de"init asadar de Rlumea bipolaraR si de Rra/boiul receR - amena?at in con"erinte internationale la *alta si Potsdam si cons"intit prin tratatul de pace de la Paris din 19+5 - a oscilat permanent intre tensiune si raspundere. 3cest binom Rtensiune-destindereR corespunde, respecti,, con"runtarii sau negocierii intre 0st si #est, intre statele socialiste si cele occidentale, practic intre >1SS si >S3. 3lternanta tensiune - destindere permite a se distinge patru mari etape ale ra/boiului rece in inter,alul 19+& $19+5' - 1990. 0le corespund e,olutiilor sistemului international, de"inindu-i acestuia coordonata esentiala, intrucit e,olutia lui era strans legata de natura relatiilor dintre 0st si #est. P/#MA %1APA acopera inter,alul cuprins intre #alta $sau adoptarea de catre ;ccident a doctrinei RindiguiriiR' si cri-a rac&etelor din Cu'a din noiembrie 19.2. >nii istorici si politologi considera acest inter,al drept Rra/boiul receR propriu-/is, intrucit sunt ani, caracteri/ati de o con"runtare permanenta, pe marginea abisului nuclear. 3bsenta con"runtarii nucleare, a ra/boiului cald intre cele doua superputeri, s-a impus datorita Rec)ilibrului teroriiR, a capacitatii de distrugere reciproca, dobindita de protagonisti $din 19+9 >1SS poseda arma atomica, punindu-se capat monopolului atomic american'. <ipsa con"runtarii directe a insemnat insa ra/boaie Rprin procuraR, in care superputerile au "ost implicate indirect. *n 3sia s-au des"asurat ra/boaiele calde din *ndoc)ina $dupa 19&+, printr-o implicare americana directa' si din !oreea $aici S>3 actionand sub RumbrelaR ;N>'I in ;rientul 2i?lociu au a,ut loc ra/boaiele israeloarabe $19+9 si 19&.', in care $in aceasta etapa a ra/boiului rece' se constata o parado8ala RapropiereR intre superputeri pentru a scoate de pe aceasta scena geopolitica 3nglia si @rantaI in 3"rica ra/boiul din !ongo a e,identiat un alt teren de in"runtare intre superputeri, anume castigarea intaietatii in cadrul amplului proces al decoloni/arii. Pacea Rprin "ricaR determinata de sabia lui Aamocles a apocalipsului nuclear nu a impiedicat insa succesiunea de cri/e care a implicat direct superputerile si a tinut sistemul international de state sub o permanenta tensiune: Praga-19+%I blocada =erlinului - 19+9I Polonia si >ngaria-19&.I cri/a Sue/ului-19&.I cri/ele colonialeI etc. 2ai ales ca ambele superputeri s-au imbarcat intr-o ampla si isto,itoare cursa a inarmarilor con,entionale si nucleare completata de o doctrina militara in care ani)ilarea ad,ersarului era scopul des"asurarii ra/boiului $Rrepresaliile masi,eR'. 3ceasta orientare reciproca a determinat esecul unor incercari de amorsare a destinderii, mai ales in perioada preeminentei lui Gruscio, la :remlin si a e"orturilor sale de inlaturare a pretendentilor.

%1APA A ,2UA a demarat dupa cri/a rac)etelor din !uba si s-a intins pina in decem'rie 1:+: )in3a-ia so3ietica in A!ganistan*. 0ste o etapa a RdestinderiiR inter,enite in con"runtarea dintre superputeri determinata de asumarea responsabilitatii lor pentru "unctionarea "luenta a sistemului international de state in era nucleara. Polari/area rigida, care dominase etapa anterioara, se ,adise contraproducti,a si cri/a rac)etelor din !uba e,identiasa necesitatea unei anumite codi"icari a con"runtarii. Ae aici pana la multiplicarea relatiilor si instituirea unui spirit al suportabilitatii reciproce la un ni,el minim de amenintare n-a mai "ost decit un pas. 3sadar, superputerile iau act de responsabilitatile lor planetare, negocia/a tratate bilaterale, destinate sa reduca tensiunile in ansamblul sistemului: tratatele din 19. si 19.% asupra neproli"erarii armelor nucleareI acordurile S3<( 1 si S3<( 2 $1952, respecti, 1959'. Ae asemenea, se instalea/a tele"onul RrosuR intre cele doua capitale, e8presie, la prima ,edere insigni"ianta, a unui "apt real: superputerile e8ercita un ade,arat condominium asupra relatiilor internationale. Aestinderea nu se cantonea/a doar la relatiile so,ieto-americane, ci re"le8 al incal/irii acestora se diseminea/a in intreg sistemul de state. Statele N3(; si ale Pactului de la #arso,ia anga?ea/a din 195 con,orbiri $2=@1' asupra reducerii mutuale si ec)ilibrate a "ortelor con,entionale $ceea ce ,a duce la cunoscutul tratat !@0 semnat in noiembrie 1990 la Paris si care este in ,igoare asta/i'. Ae asemenea, din 195 se initia/a con,orbiri pri,ind securitatea si cooperarea in spatiul euro-atlantic, care ,or culmina in 195& prin semnarea actului de la Gelsin7i $195&'. !on"erinta pentru Securitatea si !ooperare in 0uropa de,ine o ade,arata institutie ordonatoare a relatiilor internationale in spatiul euro-atlantic, ade,arat RabsorbantR al con"runtarii in lumea bipolara. Pentru aceasta etapa, de"initia cea mai graitoare este aceea o"erita de 1aKmond 3ron : R pacea este imposibila, razboiul este improbabil R. Pentru ca desi se instalea/a dialogul intre cei doi poli si lumii bipolare, desi se mani"esta ,ointa de a reduce tensiunile, totusi antagonismul politico-ideologic 0st-#est continua. <umea a treia plateste intr-un "el costurile destinderii, "iind martorii unor con"licte regionale, peri"erice, in 3"rica, 3sia si 3merica <atina, unde se muta con"runtarea 0st-#est. A 1/%#A %1APA cuprinde inter,alul dintre in,a/ia so,ietica in 3"ganistan si accederea la ?remlin a lui M.5or'acio3 )martie 1:85*. 0ste practic o reaintoarcere la modelul ra/boiului rece din prima etapa: se ing)eata dialogul, se diminuea/a pina aproape de disparitie ,ointa de a reduce tensiunile 0st-#est. >1SS reia e8pansionismul in 3"rica si 3sia, se recurge din nou la accelerarea cursei inarmarilor nucleare si con,entionale, 2osco,a isi pune ordine in propria s"era de in"luenta $inter/icerea in 19%1 a sindicatului independent polone/ RSolidaritateaR'. 1e"u/ul dialogului si cooperari isi pune pecetea asupra "unctionarii sistemului international de state, e,identiindu-se escaladarea tensiunii $embargouri economice, culturalsporti,e, multiplicarea con"lictelor regionale si ascutirea lor, etc.'. 1a/boiul rece ameninta sa se trans"orme intr-unul cald, la :remlin, unde are loc o sc)imbare de generatii in sinul elitei conducatoare, instalandu-se o ade,arata paranoie a con"runtarii nucleare. A PA1/A %1APA se instalea/a odata cu 3enirea la putere in U/SS a lui 5or'acio3, care lansea/a concomitent un proces de sc)imbare in interiorul imperiului propriu $perestroi7a si glasnosti' si in comportamentul in arena internationala $Rnoua gindireR'. Se regasesc in aceasta noua etapa caracteristici ale celei declansate dupa cri/a rac)etelor din !uba din 19.2. Nucleul noii destinderi este constituit si de aceasta data de sc)imbarea inter,enita in relatiile dintre superputeri. Prioritatea prioritatilor este ,a/uta la 2osco,a in reali/area denucleari/arii mondiale $propunerea in acest sens a lui 6orbacio, din ianuarie 19%. "iind de alt"el si o e8presie a incapacitatii >1SS de a mentine pasul in aceasta pri,inta, "ortat de 1eagan prin Rra/boiul stelelorR'.

Sc)imbarea in des"asurarea ra/boiului rece nu poate a,ea loc in a"ara unor intalniri intre liderii celor doua superputeri. *ntre 19%& si 19%9 cei doi lideri s-au intalnit de patru ori. *n noiembrie 19%& 6orbacio, si 1eagan declara ca cele doua superputeri sunt constiente de Rresponsabilitatile lor speciale in mentinerea pacii si declara ca un ra/boi nuclear nu poate "i cistigat si deci nu trebuie niciodata purtatR. *n octombrie 19%. are loc o noua intilnire intre 6orbacio, si 1eagan $1eK7?a,i7', in care protagonistii au esuat sa se inteleaga in ceea ce pri,este denucleari/area 0uropei in sc)imbul renuntarii S>3 la programul SA*. 1elatiile intre cei Rdoi mariR sunt intr-o accentuata incal/ira, ceea ce "ace presa internationala sa ,orbeasca despre ei ca despre Rad,ersari-parteneriR sau Rasociati-ri,aliR. Pro"ilarea unui condominium americano-so,ietic asupra relatiilor internationale tre/este temeri aliatilor superputerilor. ; noua intalnire $-as)ington 19%5, decembrie' intre cei doi lideri aduce o surpri/a: se inc)eie tratatul *N@ $suprimarea unei categorii de arme nucleare: rac)ete terestre cu ra/a de actiune cuprinsa intre &00 si &&00 7m', iar >1SS accepta inspectii pe propriul teritoriu cu reciprocitate. !ea de a patra intalnire 1eagan - 6orbacio, $2osco,a, mai 19%%' demarea/a negocierile pentru o reducere a arsenalelor nucleare $S(31(-1' concomitent cu ridicarea de catre S>3 a embargoului instituit dupa 3"ganistan si cri/a Solidaritatii din Polonia. Aestinderea inter,enita cu rapiditate a permis reluarea negocierilor !@0 la #iena, deblocarea con"lictelor regionale $incetarea ra/boiului *ra7-*ran in 20 iulie 19%5I retragerea contingentelor militare so,ietice din 3"ganistan - 1& "ebruarie 19%9I retragerea trupelor cubane/e din 3"rica australa - decembrie 19%%'. Sistemul international de state, sub impactul incal/irii relatiilor so,ieto-americane tinde sa dobindeasca alta in"atisare. Noua administratie americana 6eorge =us) demarea/a de la instalarea ei $ianuarie 19%9' e"ortul de re/ol,are a problemei germane, care in tot cursul ra/boiului rece a constituit o ,eritabila c)eie a relatiilor internationale. *n noiembrie 19%9 cade R/idul =erlinuluiR si reuni"icarea celor doua state germane de,ine o problema urgenta. *n asemenea conditii "a,orabile se declansea/a procesul decomuni/arii 0uropei de 0st $noiembri0decembrie 19%9', urmat cu rapiditate de retragearea trupelor so,ietice din aceasta regiune. <a &-. iulie 1990 prin declaratia de la <ondra a N3(; se e,identia/a ca a "ost depasita di,i/area 0uropei si se propune Pactului de la #arso,ia o declaratie comuna prin care sa se renunte la ad,ersitate. 1a/boiul rece se topeste in acest climat de intelegere reciproca pe "undalul unei cri/e "ara precedent in >1SS. Se proclama necesitatea constituirii unei noi ordini mondiale, in al carei proces de gestatie sistemul international de state se a"la si asta/i.

P/%4%5%/%A 7/. 12 Multiplicarea actorilor scenei internationale )1815.1:: * Garta politica a 0uropei, stabilita la 1%1&, a "ost con"orma re/ultatului con?ugarii celor doua principii aplicate: al legitimitatii si al balantei de putere. 3sadar, constatam: - e8istenta marilor puteri, membre ale concertului de putere: 3nglia, 1usia, Prusia, 3ustria. Nu au "ost incluse concertului de putere: Spania $"osta mare putere, acum in declin, cu un imperiu colonial sud-american in con,ulsie' si #mperiul otoman $omul bolna, al 0uropei, obiectul cronicei cri/e orientale'.

- e8istenta regatelor independente: Aanemarca, Suedia, Nor,egia, (arile de Los, 1egatul celor doua Sicilii, 1egatul Sardiniei, 1egatul Spaniei, Portugaliei, @rantei $care in 1%1% se alatura concertului de putere'. - !on"ederatia germana, alcatuita din 9 de state legate printr-o dieta $Parlament' germanica $=under,ersammlung' alcatuita din plenipotentiarii partilor. Prusia si 3ustria intrau in competitie pentru a cistiga rolul preponderent in !on"ederatie, care nu a,ea calitatea de actor distinct al scenei internationale. - *talia, notiune geogra"ica $2etternic)' compusa din 5 state $regate si ducate' a"late sub stapiniri sau in"luente di,erse $<ombardia-#enetia, Parma, 2odena etc.'. - 0l,etia, singura republica europeana $daca "acem abstractie de e8itenta a + orase libere in 6ermania si !raco,ia'. !ite,a preci/ari neaparat necesare pentru acest tablou politic: 1. dominatia monar)iilor este e,identa. ceea ce e8plica insasi "ormali/area principiului legitimitatii. 3st"el de monar)ii erau "ie absolutiste $ca/ul 1usiei, 3ustriei, Prusiei si Aanemarcei', "ie constitutionale $ca/ul tipic al 3ngliei'. Aupa 1%1& se constata un ade,arat ,al de dotare cu constitutii a regatelor $Suedia si Nor,egia, Spania, statele 6ermaniei de Sud =a,aria, =aden, -urtenberg, Gessa, Nassau, =runsFic7, Sa8a--eimar. Singura republica este 0l,etia care, "ormata din 22 de cantoane, s-a dotat cu o constitutie in septembrie 1%1&. 2. e8ista regate care nu sunt actori independenti intrucit coroanele sunt detinute de imparatii imperiilor inglobante: regatul Poloniei in 1usia, regatele >ngariei si =oemiei in 3ustria, <ombardiei-#enetiei in 3ustria. . in cuprinsul unor imperii se a"la entitati politico-statate cu ,ec)ime care se bucura de un statut de autonomie - re/ultat al unor acte inc)eiate anterior: este ca/ul Principatelor 1omane in *mperiul ;toman, al caror statut era cons"intit prin !apitulatiile din secolele 1+-1&I de asemenea, Serbia, care dobindeste autonomia in primul deceniu al sec. al X*X-lea. *n conclu/ie, )arta politica a 0uropei e,identia/a predominanta marilor puteri intrunite in concertul de putere. Statele mi?locii si mici isi datorea/a statutul de actor disctinct ase/arii lor geogra"ice $1egatul Suediei-Nor,egiei, (arile de Los, Portugalia, 0l,etia'. !ele mai multe insa se a"la in s"era de in"luenta a unei mari puteri, ca/ul cel mai eloc,ent din acest punct de ,edere "iind "urni/at de cele 9 de state ale !on"ederatiei germane gra,itind catre Prusia sau 3ustria. 3cest tablou politic $sistemul international de state' a inceput sa "ie modi"icat sub impactul actiunii principiului nationalitatilor. Preci/am de la inceput ca se constata un decala? intre #estul si 0stul continentului european in pri,inta trium"ului nationalitatii. Aaca in ;ccident putem considera a 1%51 uni"icarea 6ermaniei - repre/inta acest trium", in 0stul 0uropei acest lucru se ,a e,identia abia in 191%, "iind un pas urias - 1990-1991. 1e"erindu-ne la etapa 1%1&-1%51 se poate considera ca ea poate "i structurata in doua parti: - de la 1%1&-1%&1, cind legitimismul $2etternic)' a primat asupra principiului nationalitatilor $cu cite,a mici e8ceptii'. - de la 1%&1 la 1%51, cind principiul nationalitatilor a trium"at in #estul 0uropei, in punctele esentiale cel putin. Prima etapa $1%1&-1%&1' nu inseamna insa dominatia absoluta a legitmismului metternic)ian. 08presie a intetirii contestatiei acestuia de catre principiul nationalitatilor, are loc aparitia de noi actori pe scena politica europeana: 5recia si $elgia.

3paritia 5reciei ca actor independent in relatiile internationale este re/ultatul luptei de eliberare nationala a poporului grec si a diasporei $,e/i 1usia si Principatele 1omane' precum si a inter,entiei in "orta a concertului de putere european. Aeclansarea rascoalei grecesti in 1%21 e,identia/a in ansamblu cite,a caracteristici ale "unctionarii concertului de putere. 3st"el, concomitent cu i/bucnirea re,oltei in peninsula 2oreea $sudul 6reciei', "orte militare grecesti sub conducerea lui 3le8andru *psilanti $general rus' au intrat in 2oldo,a si (ara 1omaneasca cu e,identul spri?in al 1usiei. !oncomitent, in ;ltenia si 2untenia s-a declansat rascoala $re,olutia' lui (udor #ladimirescu. *n "ata protestelor celorlalte mari puteri europene, 1usia si-a retras spri?inul dat lui 3l. *psilanti, ceea ce a atras in"ringerea acestuia $inclusi, a lui (. #ladimirescu'. *n 2oreea insa, rascoala greaca nu au putut "i in"rinta. Pentru a o lic)ida, sultanul a "acut apel la pasa 0giptului, 2e)emet 3li. *n po"ida re/istentei eroice a grecilor, punctele lor de re/istenta au ca/ut unul dupa altul $1%2+-1%25'. Sensibili/ata de puternica re/istenta greaca dar si de solidaritatea crestina si de ci,ili/atie, 0uropa inter,ine. 3nglia, 1usia si @ranta trimit escadre na,ale la Na,arin, ba/a "lotei egiptene, iar trupele rusesti in,adea/a Principatele 1omane. >n contingent de "orte militare "rance/e a "ost debarcat in 2oreea. Aatorita temerii ca 1usia sa nu se instapineasca la !onstantinopol, 2area =ritanie grabeste pacea $de la 3drianopole, de mare importanta si pentru Principatele 1omane'. 1e/ultatul ei: o 6recie initial autonoma, apoi in 1% 0 complet independenta. %ste primul trium! al miscarii de eli'erare nationala. 3sadar, in pri,inta "unctionarii concertului de putere constatam: 1. a blocat initial o miscare de eliberare nationala pornita si sub impulsul unei singure mari puteri, 1usia, care ast"el ameninta sa deteriore/e ec)ilibrul de putere pe continent. 2. in"luenta e8ercitata de opinia publica asupra deci/iilor gu,ernamentale. 3st"el s-a reusit sa se impuna deci/ia unei inter,entii militare impotri,a (urciei, care actiona singeros impotri,a rasculatilor greci. . inter,entia impotri,a (urciei a "ost posibila datorita atitudinii "a,orabile a concertului de putere. 3ceasta inter,entie nu a "ost singulara, ci con?ugata $anglo-"ranco-rusa'. $elgia a aparut ca urmare a unei re,olte interne $a ,alonilor si "laman/ilor impotri,a 1egatului (arilor de Los' si deopotri,a a armoni/arii intereselor marilor puteri. <a inceputul rascoalei, o parte a acestora a ,rut ane8area la @ranta. (ematoare de instalarea unei mari puteri la 3n,ers, 2area =ritanie s-a impotri,it acestei solutii. @ranta, pentru a nu risca ra/boiul, nu a apasat pedala si a "ost de acord cu constituirea unui regat biling, in "runte cu un rege german $<eopold * din "amilia de Sa8a-!oburg'. *n 1% 9, acest stat a "ost recunoscut de ;landa si s-a declarat neutru. Solutia din 1% 0 a "ost de/batuta intr-o con"erinta a ambasadorilor intrunita la <ondra, asadar impusa de concertul de putere european. *n cadrul primei etape, 1%+% repre/inta un an decisi, din punctul de ,edere al o"ensi,ei principiului nationalitatilor. Sub lo/inca Areptate, egalitate, "ratie, re,olutia a cuprins practic intreaga 0uropa $(arile 1omane "iind a,anposturile estice'. Aoua coordonate de"inesc acest ,al re,olutionar gigantic: una sociala, indreptata impotri,a ,ec)iului regim si alta nationala independenta natiunilor. Sub acest ultim aspect sunt ilustrati,e ca/urile Ungariei, care s-a declarat in martie 1%+%, independenta "ata de 3ustria, si al #taliei, care a incercat uni"icarea si independenta $*talia "ara Pisa'. 3cest ,al national s-a i/bit de (ripla 3lianta, 1usia spri?inind cu armele supra,ietuirea *mperiului Gabsburgic. *n cea de a doua etapa $1%&1-1%51' ilustrati,a este aparitia *taliei si 6ermaniei.

&

6ermania a parcurs un drum sinuos al uni"icarii, re/ultat din insasi comple8itatea acestei probleme. !um am aratat, la #iena in 1%1& din cele &0 de state germane, croite la -estp)alia in 1.+%, s-a constituit o con"ederatie cuprin/ind 9 de state, in care Prusia si 3ustria isi disputau intiietatea. 0lita politica germana a a,ut in ,edere trei solutii ale uni"icarii. 0le s-au decantat in cadrul proceselor politice din 0uropa si, deopotri,a, con"orm di,erselor orientari de opinie publica din spatiul german sau e,olutiei competitiei austro-prusace. Prima dintre aceste solutii a a,ut in ,edere reali/area unirii prin mani"estarea unei ,ointe populare $nationale'. !on"ederatia stabilita in 1%1& dispunea de un parlament in cadrul caruia "iecare stat isi a,ea repre/entantii proprii. *n 1%+%, Parlamentul intrunit la @ran7"urt a incercat sa aplice aceasta solutie - care era peste capul su,eranilor statelor componente - o"erind coroana imperiala a 6ermaniei regelui Prusiei. Ain considerente de politica europeana, acesta a re"u/at, consemnindu-se practic esecul acestei solutii. !ea de a doua solutie a imaginat uni"icarea in ?urul 3ustriei. 3plicarea ei presupunea insa incorporarea in 6ermania reunita a intregului *mperiu Gabsburgic, cu di,ersitatea lui etnicnationala. 3derarea doar a 3ustriei presupunea, in acelasi timp, disparitia acestui imperiu multinational. Solutia se ,adea ne,iabila, cu deosebire datorita "aptului ca ec)ilibrul de putere statuat pe continent la 1%1& ar "i "ost gra, de/ec)ilibrat printr-o uni"icare germana care ar "i ing)itit *mperiul austriac. Pe de alta parte, c)iar aderarea singulara a 3ustriei la noua 6ermanie, pe linga "aptul ca ar "i creat un )ibrid germanic, intimpina opo/itia elitei politice ,iene/e, nepregatita sa accepte sacri"iciul pierderii unui imperiu multisecular. 3 treia solutie luata in considerare a "ost reali/area 6ermaniei unite "ara 3ustria $si *mperiul Gabsburgic' si in ?urul Prusiei. 3cestei solutii si concreti/arii ei i s-a dedicat =ismarc7, cancelarul Prusiei, care a elaborat un plan in trei etape. *ntr-o prima etapa el a urmarit recuperarea teritoriilor germane a"late in componenta Aanerarcei $Sc)lesFig si Golstein' printrun ra/boi impotri,a acesteia, purtat in alianta cu 3ustria. *n cea de a doua etapa, pe "undalul di,ergentelor austro-prusace re"eritoare la teritoriile recuperate, Prusia declara ra/boi 3ustriei, in"ringind-o la Sado,a $1%..'. Arept re/ultat, 3ustria este e8clusa din !on"ederatia 6ermana. 2ai mult, Prusia "ormea/a in ?urul sau !on"ederatia 6ermaniei de Nord $regele Prusiei "iind presedintele ei', care consemnea/a si disparitia conglomeratului german creat la #iena in 1%1&. !ea de a treia etapa a cuprins un ra/boi impotri,a @rantei, cuprinsa de o teama e8plicabila in "ata aparitiei unui colos german la "rontierele ei si prabusirea liniei 1ic)elieu, care ii permisese sa ?oace rolul ma?or in 0uropa. @ranta este in"rinta si *mperiul german este proclamat la Paris in ianuarie 1%51. ; noua si "ormidabila putere lua nastere in centrul 0uropei. *n inter,alul post 1%51 se disting pina la s"irsitul primului ra/boi mondial $191%', de asemenea doua etape: - prima etapa, intre 1%51-191+, care rele,a aparitia unor noi actori pe "undalul cri/ei orientaleI - a doua etapa, intre 191+-1919, in care partial principiul nationalitatilor trium"a si in 0stul 0uropei. Prima etapa este co,irsitor acoperita de "a/ele succesi,e ale cri/ei orientale al carui continut este de"init de decaderea $disolutia' accentuata a *mperiului otoman. *ntr-o noua "a/a a acesteia, declansata in 1%5& prin rascoalele din =ulgaria si =osnia-Gertego,ina si s"irsita prin !ongresul de la =erlin din 1%5%, au aparut trei noi actori independenti pe )arta politica a 0uropei: /omania, Serbia si 2untenegru. (rebuie mentionat ca, in 1%5%, !ongresul de la =erlin a "ost ultima mani"estare a concertului de putere european, care a pus capat unei cri/e care ameninta sa se trans"orme intrun ra/boi generali/at.

*ntr-o noua "a/a a cri/ei orientale, legata de tentati,a (urciei de moderni/are $re,olutia ?unilor turci', a aparut un nou actor independent: =ulgaria $190%'. *n s"irsit, o noua "a/a a cri/ei orientale, care coincide cu ra/boaiele balcanice $1912191 ', a determinat aparitia unui nou actor: 3lbania. !eea ce este caracteristic acestei prime etape este "aptul ca succesi,ele "a/e ale cri/ei orientale au determinat o instabilitate marcata in S0 0uropei, cu implicatii e8trem de gra,e asupra ec)ilibrului european $asigurat de e8istenta celor doua blocuri antagoniste'. Ae,eniti butoiul cu pulbere al 0uropei, =alcanii ,or determina intr-o noua cri/a $iulie 191+' declansarea primului ra/boi mondial. 3 doua etapa $191+-1919' corespunde marii inclestari a primului ra/boi mondial si ase/amintului de pace inter,enit la inc)eierea lui. 3plicarea conceptului de ingradire $indiguire' a perturbatorului $6ermania' a dus la de/membrarea *mperiului Gabsburgic $principalul ei aliat' si aparitia unor noi state independente. Aeopotri,a, re,olutia bolse,ica in 1usia a /guduit pro"und imperiul tarist si i-a semnat de/membrarea. *n consecinta, se constata aparitia de noi actori in arena internationala: @inlanda, <etonia, 0stonia, <ituania $desprinse din 1usia', Polonia, !e)oslo,acia, >ngaria, 3ustria, *ugosla,ia $prin dilatarea Serbiei'. (rium"ul nationalitatilor se poate a"irma ca are loc acum si in estul 0uropei, cu un decala? de &0 de ani "ata de ;ccident. (otusi, constructia national-statala in aceasta regiune nu a incetat odata cu pacea de la Paris din 1919-1920. Pe de o parte, 1usia bolse,ica, trans"ormata in >1SS $prin aplicarea sui-generis a principiului autodeterminarii popoarelor' in 1922, a militat pentru re"ormularea sistemului de state ,ersaille/ si, in 19+0, in urma pactului 1ibbentrop-2oloto,, a ocupat statele baltice, precum si partile ,estice ale Poloniei si 1omaniei, inclusi, "isia sudica a @inlandei. Pe de alta parte, >1SS, de,enita subiect al lumii bipolaredupa 19+&, a inregistrat in 1990-1991 o implo/ie. 3cest "apt a dus la aparitia unor noi state independente in 0stul 0uropei $intre granita de #est a e8->1SS si >rali': au reaparut cele trei state baltice, =elarus, >craina, 2oldo,a, 1usia, 6ru/ia, 3/erbaid?an, 3rmenia $in ce pri,este ultimele trei republici transcauca/iene este de discutat gradul de apartenenta al acestora la batrinul continent'. 6lobali/area sistemului european de state este un "enomen ale carui inceputuri le gasim inca inainte de pacea de la -estp)alia $1.+%'. 2arile descoperiri geogra"ice $incepute in secolul al X#-lea' au dus treptat la constituirea unor mari imperii coloniale: olande/, engle/, spaniol, "rance/, portug)e/. 0ste obser,abil ca intemeietorii acestor imperii coloniale sunt tarile de pe bordura estica a ;ceanului 3tlantic, ceea ce duce treptat la mutarea centrului de greutate mondial din ba/inul 2editeranei in 3tlantic $@. =raudel'. *n con?unctie cu e8pansiunea re,olutiei industriale, cu aparitia de mari puteri in arena europeana, in utlimele trei decenii ale sec. al X*X-lea are loc un nou ,al al cuceririlor coloniale. 3cest nou ,al a a,ut loc ulterior unui prim recul al colonialismului, care s-a tradus in: - independenta S>3 $sec. X#***' "ata de coroana britanicaI - independenta a numeroase state latino-americane de coroana spaniola $inceputul sec. X*X'. 3cest prim recul al colonialismului a a,ut ca e"ecte: - e8tensia sistemului international de state care absoarbe noi actoriI acestia nu intra insa in sistemul de state european alcatuit la 1%1&. - adaugarea unor noi competitori la placinta coloniala: S>3.

1e,enind la problematica noului ,al de coloni/are inceput in anii J50 ai secolului trecut, trebuie subliniat ca el a determinat trecerea sub su,eranitatea 0uropei a celei mai mari parti a planetei. @ranta a cucerit (unisia in 1%%1, in 1%%2 3nglia se instalea/a in 0gipt, in 1%%+-1%%& @ranta se instapineste in *ndoc)ina. *n anii urmatori, =irmania, 3"rica 0cuatoriala $!ongo', intre altele, de,in colonii. 6ermania se lansea/a si ea in cursa coloniala in 1%%+ si cucereste (ogo, !amerun si unele insule din Paci"ic. *talia se instalea/a in 1%%9 in Somalia si in 1%90 in 0ritreea. Aaca in 1%5% puterile europene detineau .5N din supra"ata terestra a planetei, in 191+ erau stapine pe %+N. 2arile imperii coloniale au "ost create gratie superioritatii militare europene. *n 1900, aproape intreaga 3"rica - cu e8ceptia <ibiei si 0tiopiei - era impartita intre 5 puteri europene, iar 3sia era de asemenea impartita. 2area =ritanie, de pilda, gu,erna in 1900 o cincime din teritoriul terestru al planetei si o patrime din populatia globului. Noului ,al de coloni/are i s-au alaturat si puterile non-europene: S>3 au ane8at GaFaii, au inc)iriat in perpetuitate /ona canalului Panama de la un stat creat special in acest scop, au ocupat @ilipine si s-au instalat in !uba. Laponia a ocupat !oreea si @ormosa. Aupa primul ra/boi mondial, sistemul colonial s-a mentinut, coloniile in,insilor $6ermania si (urcia' trecind in mina in,ingatorilor prin asa-numitul sistem de mandat al <igii Natiunilor $cu intentia de a crea posibilitati de autogu,ernare si apoi crearea de noi state'. *n 3"rica, 2area =ritanie a primit (angani7a si a impartit !amerun si (ogo cu @rantaI 3"rica de Sud a primit sub mandat 3"rica de S#. *n ;rientul 2i?lociu, @ranta a primit Siria iar *ra7, (ransiordania si Palestina au intrat sub mandat britanic. *n Paci"ic, 3ustralia, Noua Meelanda si Laponia au de,enit bene"iciarii acestui sistem de mandate. Aupa cel de al doilea ra/boi mondial a inceput procesul rapid al decoloni/arii. *n 19.2, practic marile imperii coloniale disparusera si pe ruinele lor s-au instalat numeroase state independente. <a & de ani de la s"irsitul celui de al doilea ra/boi mondial, cu e8ceptia a circa +0 de teritorii dependente - cele mai multe locuite sub 100.000 de oameni - marile imperii coloniale erau o amintire. !au/ele acestui "enomen al decoloni/arii sunt ample: un "enomen de psi)ologie colecti,a $elitele coloniilor nu considerau normala e8istenta unei su,eranitati straine si au descoperit ca dreptul popoarelor de a decide propriul destin era un principiu general admis de ;ccident si pe care il aplicau in ca/ul statelor proprii'I spri?inul "urni/at de >1SS, lansata in lupta impotri,a capitalismului $in 1920 si-au declarat spri?inul pentru decoloni/are la !ongresul de la =a7u', a dobindit noi cote in lumea bipolara si a emulat si S>3 $care a "acut presiuni pentru decoloni/are asupra 3ngliei si @rantei inca din timpul celui de al doilea ra/boi mondial'. Aecoloni/area nu a "ost un proces pasnic: ra/boiul *ndoc)inei $19+&-19&+' trans"ormat apoi in sindromul #ietnam pentru S>3 pina in 195+I ra/boiul 3lgeriei $19&+-19.2'. Aar a "ost si ca/ul liberei consimtiri de catre metropola, urmata de acorduri de cooperare intre aceasta si noul stat independent sau de o ruptura totala. 2etropolele au incercat sa construiasca asa numite comunitati de state care sa acopere ,ec)ile imperii: unele au durata $,e/i !ommonFealt)-ul' altele au "ost e"emere $>niunea olande/o-indone/iana sau !omunitatea "rance/a creata in 19&%'. 3sta/i unii analisti socot implo/ia >1SS ca o decoloni/are iar !S* ca un drum de?a batut iar responsabilitatea asumata de @ranta in 3"rica "ranco"ona $,e/i recenta intrunire de la =iarrit/, care a inclus aproape +0 de state' ca o re,igorare a ,ec)iului concept de colonialism. ;ricum, declansarea a "acut sa creasca e8ponential numarul statelor din sistemul international. *n 191% e8istau circa &0 de state si o posibilitate de 122& de relatii politice bilaterale. 3st"el, daca ar e8ista doar 1&0 de state cu o posibilitate de 1115& de relatii politice bilaterale. (abelul de mai ?os e,identia/a cresterea e8ponentiala a numarului actorilor scenei internationale inter,enita dupa cel de al doilea ra/boi mondial:

A7U4 19+& 19&0 19&& 19.0 19.& 1950 195& 19%0 19%& 1990 199&

7r. statelor independente .+ 5& %+ 105 12& 1 & 1&& 1.& 150 150 1%& $cu "ostele republici so,ietice'

1e/umatul intregii prelegeri este o"erit de tabelul urmator: 1.+%: (ratatul de la -estp)alia crea/a sistemul modern de stateI sec. 1., 15, 1%: Puterile europene isi stabilesc imperii coloniale: primul ,al al coloni/arii $in special in 3merica de Nord si Sud' 155&-1590: 1e,olutiile americana si "rance/a pro,oaca o puternica /guduire a sistemului international de state 1%1&-1%%0: !oncertul de putere european asigura stabilitatea sistemului international de state 1%%0-191+: Statele europene crea/a mari imperii coloniale: al doilea ,al al coloni/arii 191+-191%: Primul ra/boi mondial /guduie sistemul de state 1%50-19 0: Numarul statelor-natiune in 0uropa sporeste de la circa 1& la peste & 191%-19 9: =olse,ismul si na/ismul ameninta legitimitatea sistemului international de state 19 9-19+&: 3l doilea ra/boi mondial 19+&-1990: Numarul actorilor creste rapid in urma decoloni/arii: de la &+ in 19+& la 150 in 1990.

P/%4%5%/%A 18 /a-'oiul ;egemonic Prabusirea R,ec)iului regimR, adica a ordinii internationale in "iinta, a a,ut loc, in inter,alul de re"erinta, printr-un e,eniment ,iolent, adica printr-un ra/boi )egemonic. !eea ce nu inseamna, cum am aratat, ca in timpul e8istentei R,ec)iului regimR au "ost e8cluse ra/boaiele, dar acestea nu au a,ut rolul de a asigura prin e"ectele lor asupra sistemului international, aparitia unei ordini noi. Ae pilda, in inter,alul de e8istenta al concertului de putere au a,ut loc ra/boaie nu doar locale, cum le-am numi a/i, asimetrice" pentru cucerirea imperiilor coloniale inclusi, intre marile puteri componente ale institutiei amintite. !a/ul clasic din acest punct de ,edere il repre/inta ra/boiul !rimeei, cind 1usia a a,ut de con"runtat coalitia "ormata din: 3nglia, @ranta, (urcia, Piemont $*talia'. *n po"ida cri/elor

succedate, mai ales cu o "rec,enta ingri?oratoare dupa 1900, sistemul a re/istat, asigurandu-se o precara balanta de putere intre cele doua blocuri politico-militare constituite dupa 1%%0, blocuri care se ,or in"runta pe cimpiile de lupta ale primului ra/boi mondial, $191+-191%', iar re/ultatul acestei con"runtari ,a consemna si aparitia unei noi ordini internationale. *n perioada interbelica, sau cum au numit-o unii analisti, Run armistitiu prelungit in cadrul aceluiasi ra/boi )egemonicR, au e8istat de asemenea ra/boaie. @ie locale, cum a "ost ca/ul *taliei in 3bisinia $19 +-19 .', care re"acea un ,ec)i drum de constituire a imperiului colonial, drum pe care alte mari puteri trecusera cu o ?umatate de ,eac mai de,reme. @ie de an3ergura si de impact asupra sistemului international, cum a "ost con"lictul intre Laponia si !)ina, i/bucnit in 19 1 si intins pina la s"irsitul celui de-al doilea ra/boi mondial. *n august 19 9 au a,ut loc ciocniri de an,ergura nipono-so,ietice, care amenintau sa se trans"orme intr-un ra/boi intre cele doua mari puteri si sa reedite/e pentru sistemul international episodul ra/boiului !rimeei. Aar ra/boaiele care au a,ut loc in perioada interbelica nu au dus la modi"icari de substanta ale sistemului international stabilit in 1919-1920I c)iar perioada de cri/e succesi,e inaugurata de reocuparea /onei demilitari/ate a 1)inului $martie 19 .' si s"irsita in declansarea con"lagratiei mondiale $septembrie 19 9', desi au dus la modi"icari ale )artii politice a 0uropei $3ustria, !e)oslo,acia, etc.', nu a decapitat sistemul international asa cum "usese el croit in 1919-1920. *n epoca ulterioara celui de-al doilea ra/boi mondial, asadar in epoca ra/boiului rece, au a,ut loc de asemenea con"licte-locale ori regionale, cu o paleta "oarte larga de puteri beligerante implicate-dar ele nu au dus la o con"runtare intre cei doi poli care sa altere/e natura sistemului international stabilit in 19+&. S>3 au "ost la un pas, in timpul ra/boiului din !oreea, de un con"lict de proportii cu !)inaI >1SS au luat in considerare lansarea unui atac nuclear asupra !)inei la s"irsitul anilor .0, renuntind la o ast"el de intentie in "ata unui a,ertisment americanI S>3 au "ost implicate in #ietnam, >1SS in 3"ganistan, @ranta in *ndoc)ina si 3lgeria, 3nglia in Sue/ si 2al,ine, !)ina intr-un ra/boi cu #ietnamul, intr-altul cu *ndia, s.a.m.d.. *n ciuda "aptului ca marile puteri au "ost implicate in ra-'oaie regionale, iar superputerile s-au con"runtat prin interpusi $ra/boaiele arabo-israeliene, con"lictele din Sal,ador, Nicaragua, etc.', sistemul international nu a su"erit modi"icari de substanta, Rbalanta de putereR organi/ata in 19+& raminind in "iinta in liniile ei esentiale. S"irsitul ra/boiului rece prin implo/ia >1SS a dus la prabusirea lumii bipolare, a R,ec)iului regimR, si a determinat imperati,ul constructiei unei noi ordini mondiale, proces in ale carui Rc)inuriR se a"la asta/i lumea. Prin similitudine cu precedentele prabusiri ale R,ec)iului regimR, ra/boiul rece poate "i considerat un ra/boi )egemonic, asadar ordonator al sistemului international. Prin comparatie istorica - luind in considerare cele trei ca/uri istorice la dispo/itie - care sunt cau/ele prabusirii ,ec)iului regimC 3sa cum a reiesit in prelegerile precedente, una din cau/e, daca nu principala, cel putin intre cele mai importante, este constituita de sc)imbarea ierar)iei marilor puteri ale scenei internationale. 3st"el, concertul de putere instituit dupa 1%1& a "ost minat in c)ip decisi, de ascendenta 6ermaniei si S>3, care au precumpanit asupra )egemonului de pina atunci in sistem, 2area =ritanie. 3ceasta precumpanire a "ost e,identa la indicatori, precum partea detinuta in productia industriala globala, industriali/area pe cap de locuitor, procentul de urbani/are, etc.I ca re"le8 al acestei sc)imbari in ierar)ia de putere se in,ederea/a modi"icarea la alt indicator, deopotri,a e8presie a noului statut in plan international, precum si de prestigiu intern si e8tern, si anume 3olumul armatelor. 3cesta este deopotri,a un ,ector de potential demogra"ic si capacitate industriala, "ara a "i insa cu necesitate graitor pentru ade,arata ierar)ie de putere. Pentru aceasta ultima a"irmatie este eloc,ent "aptul ca 1usia a,ea in 1%%0 o armata de 909 000 militari, pe cind @ranta &++ 000, 6ermania + 0 000, 3nglia 2+% 000, S>3 . 000. *n sc)imb, la

+0

indicatorul industriali/are pe cap de locuitor $ba/a 100 - 3nglia in 1900' 1usia a,ea in acelasi an 10, spre deosebire de 3nglia-%5, @ranta-2%, S>3- %, 6ermania-2&, 3ustria-1&. 3plicind aceeasi metodologie pentru epoca bipolara ,om obser,a, de pilda, la indicatorul Rpartea din productia mondiala netaR urmatoarea ierar)ie: 1A/A@$42CU4 !omunitatea 0conomica 0uropeana S>3 3lte state de/,oltate >1SS 3lte state comuniste Laponia !)ina (arile subde/,oltate 1:A 2. 2&,9 10,1 12,& .,% +,& ,1 11,1 1:+ 2+,5 2 ,0 10, 12,+ .,2 5,5 ,+ 12, 1:8 22,& 21,& 9,5 11,+ .,1 9,0 +,& 1+,%

*nterpretarea datelor mai sus pre/entate permite desprinderea unor conclu/ii pri,ind superioritatea #estului comparati, cu 0stul, asadar pre"igurarea s"irsitului ine8orabil po/iti, pentru ;ccident al ra/boiului rece, declinul )egemoniei americane si R a,ansulR 0uropei ;ccidentale, po/itiile tot mai inaintate ale Laponiei si !)inei, etc. !eea ce trebuia sa pre"igure/e o alta ordonare a sistemului international de state, di"erit de cel stabilit la (e)eran - *alta si Potsdam, pre"erandu-se e,itarea unui ra/boi )egemonic insa. Sc)imbarea ierar)iei marilor puteri componente in sistem are doua consecinte "undamentale: aparitia unui competitor la )egemonie in sistem sub raportul indicatorilor de putere si, indeobste, propensiunea acestuia de a inlocui )egemonul e8istent. !on?ugarea acestor doua consecinte pro,oaca o tensiune crescinda in sistem si conduce in cele din urma la declansarea ra/boiului )egemonic. *ntre competitori si )egemonul e8istent se instalea/a o competitie acerba pentru in"luenta in cadrul sistemului, ceea ce se traduce in RgoanaR dupa aliati si intr-o accelerare a cursei inarmarilor. Sus-numita competitie intre )egemon si pretendent la )egemonie pro,oaca "rec,ente cri/e in cadrul sistemului international de state, din ce in ce mai greu de gestionat, si care constituie in "apt gestatia ra/boiului )egemonic. 1e/ultatul ra/boiului )egemonic transea/a competitia pretendent-)egemon, instalind )egemonia indiscutabila a castigatorului. ;rdinea internationala ulterioara ra/boiului )egemonic este coagulata con"orm intereselor de perspecti,a ale in,ingatorului si "ormali/ea/a in "apt )egemonia acestuia in sistem. /a-'oiul &egemonic 2ai intii cate,a lamuriri ling,istice si de concepte. <iteratura de specialitate o"era mai multe posibilitati de de"inire a conceptului de )egemonie. *n esenta, acesta se re"era la predominanta, "ie militara si politica a unei puteri in cadrul sistemului international, "ie la dominatia economica $centrarea economiei sistemului in ?urul respecti,ei puteri'. >nii autori

+1

considera )egemonia ca "iind incercarea esuata de a dobandi suprematia militara in cadrul sistemului $ra/boaiele purtate de Napoleon =onaparte' sau dimpotri,a puterea care a determinat esecul unei ast"el de tentati,e $3nglia post - !ongresul de la #iena'. 3ceasta din urma incercare de conturare a )egemoniei $si puterii )egemonice' este cea mai obisnuita si se incadrea/a si conceptului de ra-'oi &egemonic. Puterea )egemonica este asadar statul care detine R"rineleR sistemului $ceea ce nu trebuie sa aiba neaparat conotatia negati,a: opresiune, inec)itate, e8ploatare, etc.'. 0a, respecti,a putere, are autoritate, e8ercita conducerea $leaders)ip'. 3lti autori pre"era desemnarea puterii )egemonice ca Rlider mondialR $Forld leaders)ip' !onceptul de ra/boi )egemonic a deri,at din obser,atia, initial "acuta de cunoscutul sociolog 4uinceK -rig)t, ca e8ista, in ultimii trei sute de ani o concentrare a Rintensitatii ra/boiuluiR. 3ceasta concentrare tinde sa apara la apro8imati, &0 de ani, constituind practic o "luctuatie de pace-ra/boi care ar caracteri/a e,olutia sistemului international de state. !on"orm lui -rig)t, aceste concentrari de ra/boi sunt urmatoarele: -1a/boiul de succesiune la tronul Spaniei $1501-151+' -1a/boiul de 5 ani $15&.-15. ' -1a/boaiele Napoleoniene $159 -1%1&' -1a/boiul 1%& -1%51+ -Primul ra/boi mondial $191+-191%'& ;bser,atia lui -rig)t a "ost imediat imbratisata in literatura si s-a declansat ceea ce se numeste de-'aterea ra-'oi.&egemonie. 4uinceK -rig)t a e,identiat ca e8ista trei seturi de "actori care contribuie la aparitia acestei ciclicitati a ra/boiului ma?or: "actori psi)ologici, "actori economici si impletirea acestor "actori intr-un sistem international care are propensiunea catre ra/boi. *ntre "actorii psi)ologici el asea/a Ralternanta generatiilorR ca o e8plicatie la aparitia unui ra/boi ma?or la "iecare &0 de ani. R1a/boinicul - arata -rig)t - nu doreste sa lupte din nou si nici sa pre?udicie/e ,iata "iului sau in ra/boi, dar nepotii tind sa pri,easca ra/boiul ca un ce,a romanticR. *ntre "actorii economici argumentea/a ca Rcosturile de ra/boiR creea/a Rtendinta de a amina un nou ra/boi pina ce s-a e"ectuat recuperarea economica din precedentulR. *n ceea ce pri,este natura sistemului, -rig)t considera ca recuperarea din precedentul ra/boi are ritmuri inegale si, in consecinta, au loc modi"icari in cadrul balantei de putere. (reptat, marile puteri au tendinta de a se grupa in doua aliante ostile, iar tabara care considera ca timpul lucrea/a impotri,a ei ,a declansa ra/boiul considerat ca ine,itabil. ; intreaga literatura a studiat aceasta ciclicitate a ra/boiului ma?or si determinantii ei $amintim pe 3rnold (oKnbee, <udFig Ae)io, 3.@.:. ;rgans7i, etc.'. Ain aceasta cau/a ra/boaiele ma?ore au, in "unctie de autor, o alta nominatie: Rra/boaie generaleR $(oKnbee', Rra/boaie globaleR $2odels7i', Rra/boaie mondialeR $*.-allerstein', Rra/boaie sistemiceR $2idlars7i'. Los)ua S. 6oldstein, o autoritate in domeniu, utili/ea/a "ormula Rra/boaie )egemoniceR, pe care o ,om utili/a si noi. !on"orm lui 6oldstein, un Rra/boi )egemonicR poate "i e8plicat in "elul urmator: R *n conceptia mea pri,ind ciclurile )egemonice, statele se ridica si decad ca po/itie relati,a in ierar)ia structurii internationale a centrului $core'. . !iclul )egemonic este de"init de succesiunea tarilor care ocupa po/itia cea mai inalta in ierar)ia internationala. <a s"irsitul
4

A*e a s! a *on *e n! ra re + e ra ,- o i *u p rin+ e . ra ,- o iu l /ri0 e e i 11 82 3 -1 82 3 4, ra ,- o iu l

a us! ro -i! a lia n 118 2 9 4, ra ,- o iu l p ru sian o -a us! ria * 11 8 33 4, ra ,- o iu l f ran *o -p ru sia n 11 87 0 1 87 1 4.


2

5 rig"! in ! rep rin + e a *e a s!a a na li,a in 19 42 , asa +a r ina in !e +e sf irsi! u l *e lu i + e a l

+ o ilea ra ,- o i 0o n+ ia l.

+2

"iecarui ciclu )egemonic si la inceputul urmatorului e8ista o perioada de intens ra/boi intre marile puteri, din care re/ulta o noua putere )egemonica cu o portiune predominanta in capacitatile mondiale $economice si militare'. 3ceasta perioada de ra/boi se s"irseste cu o restructurare a ordinii mondiale in ?urul noii puteri )egemonice. 2a re"er la aceasta perioada de ra/boi numind-o ra/boi )egemonic.R 3sadar, ra/boiul )egemonic $sau mondial ori sistemic', este cel care produce o reordonare a sistemului international de state in "unctie de re/ultatele in"runtarilor pe cimpul de batalie: cistigatorul isi impune ,ointa si modelea/a sistemul con"orm propriilor interese imediate si de perspecti,a. !iclicitatea de &0 de ani a ra/boaielor )egemonice stabilita de -rig)t a "ost amendata de catre unii autori ,orbindu-se de o ciclicitate de 100 de ani $ori mai putin', corespun/ind unei anumite ciclicitati de e,olutie economica in cadrul sistemului mondial.

L. 6oldstein, de la care am imprumutat "ormula Rra/boi )egemonicR, a compulsat datele istorice din ultimii .00 de ani si a stabilit urmatoarele: ,A1A ;%5%M27 #7#1#A4 #enetia C2MP%1# .12/U4 Gabsburgii /AB$2# ;%5%M27# C 1a/boiul de 0 ani $1.1%-1.+%' 1e,olutia "ran-ce/a si ra/boaiele lui Napoleon %(24U1#A S#S1%MU4U# #71%/7A1#27A 4 08tensia peri"eriei *. si consolidarea statelor din centru Sistem al balantei de putere in centruI conso- lidarea peri"eriei CA/AC1%. /#S1#C# M#4#1A/% 1a/boaie cu armate de mercenari 1a/boaie ale armatelor de pro"esie

1 &0-1.+%

1.+%-1%1&

;landa

@ranta

/en ! ru l 1*o re 4 se re f e ra la 0a nu n*" iu l +e 0a ri p u! e ri a le sis! e0 u lu i in ! e rna ! ion a l +e

s! a! e a *a ro r e vo lu! ie ine ga la + e! e r0 in a s*" i0- a rile + e ie ra r" ie , *o0 pe ! i! ie si, + e*i, ra ,- o iu l " e ge0 on i*.

1%1&-19+&

2area =ritanie S>3

6ermania

!ele doua ra/boaie mondiale $191+-19+&'

*ndustriali/areaI 1a/boaie ale impar-tirea peri"eriei natiunii ramase armate Aeplasarea centrului de greutate din 0uropa in Paci"icI era nucleara si in"ormationalaI cucerirea spatiului 1a/boaie te)nologice

19+&-

*n tabel, 6oldstein introduce si rubrica R(ratatul de restructurare a ordinii mondiale: <a nr.1 este tratatul de la -estp)alia din 1.+%I la nr.2: !ongresul de la #iena din 1%1&I la nr. : *alta-19+&. 3legind pentru e8empli"icare modelul lui 6oldstein, se cu,ine sa detaliem modul in care el tratea/a )egemoniile in inter,alul de re"erinta al cursului nostru. 0l aprecia/a ca, dupa 1%1&, 3nglia este cel mai puternic stat din #estul 0uropei si din spatiul 2editeranei, precum si puterea suprema in lumea coloniala. 3nglia a "ost in "runtea procesului de industriali/are, produsul national pe cap de locuitor $in dolari S>3 in 1950' "iind in 1%+0 de &15T, in 1%.0- %0+T, in 1%%0- 959T, in 1%90- 11 0T, in 1910- 1 02T pe locul prim intre natiunile din centru $core'. Aeclinul )egemoniei engle/e a inceput in a doua ?umatate a secolului al X*X-leaI cresterea industriala s-a redus anual cu 2 la suta din 1%50 pina la mi?locul anilor 1%90I dupa 1%52 e8portul de capital inregistrea/a o scadere in raport cu perioada anterioara. Aupa 1%9 , )egemonia britanica incepe sa paleasca, ceea ce este concomitent cu ascendenta 6ermaniei si, in consecinta, cresterea tensiunilor dintre cele doua mari puteri care ,a duce la declansarea ra/boiului )egemonic din 191+-191%. 6oldstein este de parere ca cele doua ra/boaie mondiale repre/inta de "apt un singur ra/boi )egemonic. Principalul sau argument este ca in secolul XX marile puteri nu pot sustine costurile de ra/boi o perioada mai lunga de & ani, "iind apoi necesara o etapa de recuperare $el considera ca aceste costuri puteau "i sustinute in secolul X#** ,reme de 0 de ani'. Ain ra/boiul )egemonic al secolului XX a iesit ca noua putere )egemonica in sistem S>3. 0le au terminat ra/boiul in,ingatoare posedand monopolul atomic, cu o economie sanatoasa, cu predominanta militara in intreaga lume, cu e8ceptia >1SS si 0uropei de 0st $aici acordurile de la *alta au "ormali/at non-intru/iunea S>3'. Potri,it datelor la dispo/itie, in ?urul anului de 19&0 S>3 detineau 50N din totalul 6NP a 5 state industriali/ate din RcoreR si &0N din re/er,ele "inanciare mondiale. S>3 dominau complet comertul in Paci"ic si 3tlantic. Gegemonia americana a "ost contestata de >1SS care au continuat sa se industriali/e/e dupa cel de-al doilea ra/boi mondial, dar, desi nu a putut sa concure/e S>3 in di,erse sectoare te)nologice, in ceea ce pri,este puterea militara au de,enit apro8imati, egale. 1e/umind asadar, se poate a"irma: - ordinea internationala s-a sc)imbat pro"und in ultimii .00 de ani ca urmare a unui ra/boi )egemonic al carui re/ultat a impus o putere predominanta in sistemI - ra/boiul )egemonic este determinat de sc)imbarile inter,enite in ierar)ia marilor puteri: )egemonul a"lat in declin este concurat de competitorul la )egemonie, tensiunea re/ultata ducind la ra/boiI - declinul )egemonic inter,ine in perioada in care )egemonul pierde intiietatea in domeniul economic $crestere, e8port de capital, etc.' ceea ce corespunde ascendentei competitoruluiHcompetitorilor in aceleasi domeniiI - ciclicitatea perioadelor de ra/boi )egemonic, obser,ata de -rig)t la circa &0 de ani, corespunde in "apt ciclurilor economice ale lui :ondratie"".

++

*ndiscutabil, sc)imbarile inter,enite in cadrul sistemului international de state sunt determinate de e,olutiile inregistrate in cadrul RcentruluiR $core', adica in ansamblul marilor puteri. Sc)imbarile inter,enite in ierar)ia acestora impun perioadele de ra/boi )egemonic. Aesigur, ast"el de teorii pot "i apreciate ca inducind in mod ,oluntar con,ingerea ca e,olutia sistemului international de state este determinata de raporturile intre marile puteri. 2ai mult, ca )egemonul se cu,ine ascultat de ceilalti actori. Aaca este ori nu asa, trebuie apreciat in "unctie de ponderea a,uta in croirea ordinei mondiale in epocile precedente de catre statele mici si mi?locii $,om obser,a acest lucru intr-o prelegere urmatoare'. 3,em la indemana, pentru a reali/a insemnatatea ra/boaielor )egemonice, e8perienta con"lictelor mondiale ale secolului XX.

P/%4%5%/%A 10 #nstitutii de gestionare a sistemului international de state *n 1%1& se constata, prin constituirea RconcertuluiR de putere, aparitia unor institutii destinate sa asigure "unctionalitatea sistemului international de state, sa asigure "iabilitatea lui prin eliminarea dis"unctiilor si gestionarea cri/elor inter,enite. !oncertul de putere - in subsidiar RS"anta 3liantaR- este o prima ast"el de institutie aparuta in e8istenta sistemului de state, care a desc)is un "agas niciodata parasit pana asta/i. *storia e,olutiei acestor institutii este plina de in,ataminte si se constituie intr-un capitol distinct al relatiilor internationale din ultimii doua sute de ani. !oncertul de putere european, ori ceea ce a mai "ost numit Rsistemul !ongreselorR, a "ost o tentati,a de institutionali/are a unui supragu,ern european. *ntrunirea periodica a ministrilor de e8terne ai marilor puteri semnatare ale celor doua documente "undamentale semnate la #ienapropunere acceptata a ministrului de e8terne britanic, !astlereag)- a,ea ca scop sa reali/e/e un consens al participantilor asupra unor c)estiuni ale sistemului si sa cree/e conditiile abordarii acestora prin participare multilaterala. 3sadar, in "elul acesta se incearca sa se e,ite con"runtarea de interese prin compromisul atins intre acestea in intruniri periodice ale marilor puteri interesate, cale socotita atunci optima pentru e,itarea unor noi ra/boaie. 3nglia insa, c)iar de la primul asemenea !ongres, des"asurat la 3i8-la !)apelle in 1%1%, tinde sa se dega?e/e de o ast"el de anga?are politica pe continent care ar "i pri,at-o de situatia ei pri,ilegiata de ec)ilibrator al sistemului. 3st"el, in instructiunile date de cabinetul britanic ministrului sau de e8terne participant la aceasta con"erinta se arata ca 3nglia este dispusa sa ia

+&

parte la ,iitoare asemenea intruniri daca ele se ,or reduce la discutarea unei singure probleme, pre"erabil pri,ind o singura putere $iar aceasta sa "ie @ranta, deci statul care e"ectuase o tentati,a de dobandire a )egemoniei in sistem', si daca nu ,or determina inter"erente in c)estiuni in care legea gintilor $dreptul international' nu ?usti"ica un asemenea amestec. 0ste ,orba aici, mai ales, de lipsa de ,ointa a 3ngliei de a "i partasa unor e,entuale deci/ii de inter,entii in a"acerile interne ale statelor- asa cum anga?amentele S"intei 3liante, legitimismul proclamau in scopul /aga/uirii nationalismului si liberalismului, ceea ce ec)i,ala cu un anga?ament permanent pe continent. !eea ce era contrar politicii traditionale a 2arii =ritanii, a"irmata "ara ec)i,oc in amintitele instructiuni: RPolitica noastra reala a "ost mereu sa nu inter,enim decat in ca/ul unor urgente deosebite, si atunci cu "orte interpuse $commanding "orces'R. >lterior 3nglia a continuat sa trimita la con"erintele periodice ale Rconcertului de putereR obser,atori, semnali/ind prin acest lucru ca re"u/a sa ia parte la o instanta supragu,ernamentala de conducere a treburilor europene. 3ceste con"erinte au ?ucat insa un rol "oarte important in gestionarea cri/elor inter,enite in 0uropa din anii J20 ai secolului trecut: cri/a greaca, declansata in 1%21 si "inali/ata dupa ra/boiul marilor puteri $1usia, @ranta si 3nglia' cu (urcia in 1% 0 prin aparitia 6reciei ca actor independent, cri/a belgiana, re/ol,ata prin aparitia statului independent, =elgia, recunoscut si de ;landa in 1% 9, cri/ele re,olutionare din statele italiene, unde trupele austriece au "ost autori/ate de catre !ongrese sa inter,ina si sa reinstituie regimurile absolutiste $1% 0', cri/a Strimtorilor, re/ol,ata in 1%+1, prin care se re"u/a 1usiei protectoratul asupra imperiului otoman iar =os"orul si Aardanelele ramineau inc)ise in ,reme de ra/boi na,elor militare ale tuturor statelor, etc. >n e8emplu tipic de "unctionare a sistemului !ongreselor este cel al !ongresului de la Paris $martie-aprilie 1%&.', inter,enit dupa ra/boiul !rimeei. Aesigur, trebuie luata in considerare impre?urarea ca acest congres de pace a a,ut loc in urma unui ra/boi intre marile puteri componente ale concertului de putere, dar prin problemele discutate si solutionate el se incadrea/a e,ident sistemului instituit in 1%1& si destinat sa asigure "unctionarea 0uropei. 3st"el, s-au discutat desigur problemele care pri,eau con"lictul abia inc)eiat, iar tratatul de pace a cuprins reglementarea lor con"orm ,ointei in,ingatorilor: neutrali/area 2arii Negre, intrarea (urciei in dreptul public european, libera circulatie pe Aunare inclusi, la ,arsare $guri' in acest sens luind "iinta o !omisie europeana $in "iinta si a/i' de mare importanta pentru 1omania, demilitari/area insulelor 3aland in 2area =altica, pentru a "ace imposibil $a,erti/abil' un atac rusesc asupra Suediei, etc. Aar deopotri,a, !ongresul, la initiati,a @rantei, s-a ocupat si de problema unirii Principatelor 1omane, de,enita dupa 1%+% o Rproblema europeanaR. Aesigur se poate a"irma ca problema unirii Principatelor 1omane intra in ecuatia de ansamblu pe care ,roia s-o re/ol,e !ongresul: /aga/uirea e8pansiunii 1usiei catre Strimtori. ;ri prin constituirea unui stat roman puternic, care sa desparta 1usia de posesiunile europene ale *mperiului ;toman, acest obiecti, era atins. Aar dincolo de acest obiecti, general european, !ongresul a )otarit si a inscris in stipulatiile tratatului de pace masuri pri,ind organi/area interna a celor doua principate si moderni/area lor. >rma ca populatia romaneasca sa "ie consultata in ceea ce pri,este ,iitorul pricipatelor $constituirea di,anurilor ad-)oc'. 3sadar !ongresul a decis sa re/ol,e o Rproblema europeanaR, cea romaneasca, in scopul asigurarii stabilitatii in Sud-0stul 0uropei. FRANTA SI ACTU UNIRII !RINCI!AT" #R $% Franta a fost marea putere care a avansat in reuniuni internationale, pentru prima data, ideea unirii &oldovei si Tarii Romanesti

+.

/a urmare a unui intreg complex de factori, )nirea 0rincipatelor -omane devine in anii 152 ai secolului trecut o problema europeana. Activitatea emigratiei romane *revolutionari pasoptisti+ in 3ranta a .ucat un rol decisiv. &apoleon al III'lea, imparat al 3rantei din 1%54, s'a ilustrat ca principalul sustinator al principiului nationalitatilor, opus legitismului monarhic *instituit in 1%15 la Viena prin #fanta Alianta+. In acest mod el a .ucat un rol deosebit in spri.inirea unificarii romane si italiene. 0olitica france$a de spri.inire a unirii 0rincipatelor -omane era corespun$atoare aspiratiilor 3rantei in .ocul de putere unit ' o veritabila amenintare la #ud pentru Imperiul habsburgic, principalul sustinator al legitimismului. 5eopotriva in -omania moderna slabea Imperiul otoman *masiv spri.init de Anglia+ si rapea -usiei posibilitati de a'si ad.udeca din posesiunile auropene turcesti *din 0eninsula 6alcanica+. 0entru prima data ideea unirii 0rincipatelor -omane o fost avansata in artie 1%55 de catre delegatul france$ la conferinta internationala de la Viena pregatitoare a /ongresului de 0ace de la 0aris, destinat sa puna capat ra$boiului /rimeei *1%57'1%58+. Atunci delegatul france$ a propus )nirea sub un singur print, de preferinta strain. '% Asumandu-si ca tel politic realizarea Unirii !rincipatelor, Franta a trebuit in intervalul $()*-$()( sa faca fata asaltului marilor puteri anti-unioniste% 0ropunerea france$a de )nire a 0rincipatelor *1%55+ a determinat impotrivirea acerba a Austriei, 9urciei si Angliei. /elelalte puteri *3ranta, -usia, 0rusia si #ardinia+ s'au declarat favorabile )nirii. -usia, infranta in ra$boi si dornica sa'si pastre$e statutul de putere europeana, a urmat fidel orientarea 3rantei in problema )nirii. :a /ongresul de 0ace de la 0aris s'a hotarat consultarea romanilor in privinta )nirii *divanurile ad' hoc+. Ascutirea contradictiilor intre marile puteri a determinat 3ranta la o po$itie mai moderata in privinta )nirii" a+ pregatind ra$boiul impotriva Austriei *declansat in 1%5;+ pentru a accelera unificarea Italiei, &apoleon al III'lea era interesat sa evite o alianta intre Anglia si Austria< b+ in consecinta a recurs la o schimbare tactica" abandonarea formulei )nirii integrale pentru o )nire partiala *doi domni, doua adunari legislative, doua guverne, o singura curte de casatie, doua ostiri si un singur sef, etc.+. 3ceasta noua tactica a @rantei a "ost re/ultatul concesiilor pe care Napoleon al ***-lea le-a "acut in intalnirea de la ;sborne $august 1%&5' cu 1egina 3ngliei. +% Sc,imbarea de orientare a Frantei nu a insemnat insa abandonarea scopului Unirii !rincipatelor promovat de diplomatia franceza% /onventia de la 0aris *august 1%5%+ care stipula modalitatile de organi$are a 0rincipatelor -omane a fost un compromis intre interesle divergente ale marilor puteri, 3ranta *secondata de -usia+ fiind principala sustinatoare a )nirii. "0rincipatele )nite ale oldovei si 9arii -omanesti" ' denumirea oficiala a -omaniei moderne ' se aflau sub su$eranitate otomana si garantia colectiva a marilor puteri. #arcina de a efectua in chip real )nirea revenea romanilor, ceea ce ei au si facut, alegand in persoana lui A.I. /u$a un singur domn in cele doua principate. Acesta a declarat cu rapiditate procesul unificarii efective sub raport institutional a celor doua principate, spri.init cu genero$itate de 3ranta. -% In concluzie, dintre toate marile puteri europene, 3ranta a fost singura care"

+5

' a promovat ideea )nirii 0rincipatelor in forurile europene, sustinand'o in fata unor impotriviri acerbe< ' a antrenat, in functie de datele esicherului de putere in Europa din acea vreme, in propriul sau efort diplomatic si alte mari puteri *-usia si #ardinia+< ' a spri.init actiunea unificatoare desfasurata de A.I. /u$a *1%5;'1%88+. Problema romaneasca - ade,arat e8emplu de e8pansiune a principiului nationalitatilornu a "ost singura de/batuta la acest "orum al Rconcertului de putereR continental. Problema *taliei a "igurat de asemenea pe ordinea de /i a de/baterilor !ongresului, ridicata "iind de @ranta. Aelegatul ei, ministrul de e8terne -aleFs7i, a atras atentia ca ocuparea de catre 3ustria a posesiunilor papale poate sa aiba repercursiuni asupra stabilitatii europene si ca ea trebuie sa incete/e. Aesi 3ustria a protestat, totusi !ongresul a emis o declaratie - e drept "ara urmari practice - prin care a c)emat la incetarea ocupatiei austriece in posesiunile papale. *n acelasi timp, in a"ara de aceasta c)estiune, Piemontul - care intrase cu aceasta oca/ie in Rconcertul de putereR - a atras atentia !ongresului asupra amenintarii continue pe care o repre/inta 3ustria pentru securitatea proprie, reclamind concursul 0uropei in asigurarea stabilitatii in peninsula *taliei. *ar o alta problema care a "ost dicutata la !ongres a "ost cea polone/a, ridicata "iind de 2area =ritanie. !u deosebire a "ost discutata situatia teritoriilor polone/e din 1usia, delegatii rusi anga?andu-se ca (arul ,a acorda libertati depline polone/ilor. 3sadar, !ongresul de Pace de la Paris nu s-a re/umat sa "ie doar o reuniune de stabilire a conditiilor de pace intre beligeranti, ci, con"orm atributiilor Rconcertului de putereR a luat in discutie si alte probleme interesind "unctionarea sistemului international de state. !u deosebire acele probleme care amenintau, prin acuti/area lor, sa constituie o amenintare pentru pacea si stabilitatea continentului. 2ai trebuie subliniat "aptul ca institutia concertului de putere nu a ramas una rigida, "i8a, ci ea s-a acomodat noilor realitati inter,enite pe continent. 3st"el, Piemontul a "ost admis in RconcertR, ceea ce ,a grabi procesul uni"icarii italiene, iar (urcia a de,enit bene"iciara a dreptului public european, statele semnatare ale tratatului de pace de la Paris anga?andu-se sa respecte integritatea si independenta acesteia. *nstitutia Rconcertului de putereR a "unctionat si ulterior, unii istorici considerind !ongresul de la =erlin din 1%5% prin care s-a pus capat ra/boiului ruso-turc, ca o ultima mani"estare. (otusi, se poate a"irma ca institutia a "unctionat si dupa aceasta data, deci in epoca polari/arii sistemului international in blocuri politico-militare opuse, gestionind di,erse cri/e inter,enite. 3st"el, marile puteri au inter,enit in timpul cri/ei bulgare din 1%%&, cri/ei armene din (urcia in 1%9+, etc. Pe masura ascutirii contradictiilor dintre marile puteri $cu deosebire pri,ind accesul la RplacintaR coloniala', institutia Rconcertului de putereR a trecut in planul secund, in a,anscena proiectindu-se o ,eritabila politica de bloc si tendinta de ec)ilibru "ragil intre acestea. *n ca/uri $cri/e' care nu implicau direct marile puteri componente ale Rconcertului de putereRprecum in timpul cri/elor balcanice din 1912-191 , s"irsite in ra/boaie- institutia a incercat sa se impuna "ara a reusi insa. !au/a "undamentala a acestui esec re/ida tocmai in polari/area sistemului international de state, "iecare dintre blocurile in "iinta "iind in cautare de aliati $clienti' pentru a-si ma?ora "orta si in"luenta si mai putin interesate in asigurarea stabilitatii unei /one continentale sau alteia in interesul "iabilitatii intregului sistem. GenrK :issinger aprecia/a ca daca liderii europeni ar "i continuat in cursul primului ra/boi mondial practicile antebelice ar "i trebuit inc)eiata o pace de compromis inca din 191& $prima,ara'. Aar, continua :issinger, acum imensitatea sacri"iciilor era un obstacol in calea compromisuluiI ast"el ca, liderii europeni au sporit propriile conditii ale inc)eierii pacii, ceea ce a "acut imposibil un compromis. 2ai mult decat atit, 3nglia si-a dat seama ca 6ermania, competitorul la )egemonie, trebuie in,insa, intrucit o pace de compromis o ,a lasa in posesia unei "lote militare impunatoare care o ,a mentine in postura de aspirant )egemonic. 3sadar, pacea care se ,a inc)eia - dupa patru ani de ra/boi nimicitor - nu ,a mai "i conturata pe ba/a

+%

paradigmei sistemului pre-191+. !)iar daca, bineinteles, ,or "i preluate idei "undamentale care au stat in 1%1& la ba/a organi/arii sistemului $ingradirea in,insului, crearea unei institutii regulatoare a sistemului, gen Rconcertul de putereR, constructia unei )arti politice continentale acomodata ideilor urmarite de in,ingatori'. *n ceea ce pri,este crearea unei institutii regulatoare a sistemului international de state, obiecti,ul a "ost "i8at inca din celebrele 1+ puncte ale presedintelui american -.-ilson din ianuarie 191%. Aintre aceste puncte, opt erau descrise de presedintele american ca "iind obligatorii. 3cestea erau: diplomatie desc)isa, deci nesecretaI libertatea marilorI de/armarea generalaI abolirea barierelor ,amaleI reglementarea impartiala a c)estiunilor colonialeI restaurarea independentei si integritatii =elgieiI e,acuarea teritoriului 1usieiI "ondarea unei <igi a Natiunilor. *storia gestatiei unei ast"el de institutii de gestionare a sistemului international de state este ea insasi e8trem de interesanta. Aesi, conceptual, este de indiscutabila sorginte americana apartinind insasi culturii politice americane, propunerea in"iintarii ei a ,enit din partea 2arii =ritanii. Sorgintea americana este ,adita de "aptul ca -ilson si discipolii lui considerau ca pacea in sistemul international de state trebuie atinsa prin intermediul securitatii colecti,e, prin asigurarea trainiciei sale $a pacii' ca un concept de drept si nu prin urmarirea interesului national si asigurarea ec)ilibrului $balantei de putere'. Propunerea in!iintarii 4igii 7atiunilor a ,enit din partea 2arii =ritanii datorita straduintelor acesteia de a gasi o moti,atie puternica -)as)ingtonului pentru a grabi intrarea S>3 in ra/boi. 3st"el, in septembrie 191&, ministrul de e8terne al 3ngliei, 6reK, a scris con"identului presedintelui -ilson, colonelul Gouse, c)estionindu-l daca presedintele nu ar "i interesat intr-o institutie, <iga Natiunilor, destinata sa impuna de/armarea si sa asigure re/ol,area pasnica a disputelor: "&u ar putea presedintele propune existenta unei :igi a &atiunilor legandu'le pe acestea sa se opuna oricarei 0uteri care ar calca tratatul...ori care sa refu$e, in ca$ de disputa, sa adopte orice alta metoda de reglementare, decit aceea a ra$boiului". !um se poate obser,a, aceasta propunere britanica repre/enta o indepartare cruciala de la politica 3ngliei din ultimii doua sute de ani, de a e,ita anga?amentul prestabilit. Aar la <ondra pericolul imediat al 6ermaniei era atit de mare incat 6reK si-a luat riscul acestei indepartari pentru a atrage S>3 in ra/boi si totodata sperand ca ast"el ,a reusi sa construiasca o relatie transatlantica speciala anglo-americana. *deea lui 6reK a "ost imbratisata de -ilson care a elaborat sc)ema unei Rasociatii uni,ersale a natiunilor pentru a mentine securitatea in,iolabila a marilor pentru u/ul comun si neingradit al tuturor natiunilor lumii si pentru a pre,eni orice ra/boi inceput "ie contrar tratatelor ori "ara a,erti/area si supunerea integrala a cau/elor lui opiniei mondiale - o garantie de integritate teritoriala si independenta politicaR$ remarci "acute de -ilson la -as)ington in 25 mai 191. '. 3sadar, -ilson a propus stabilirea drepturilor egale intre state ca o preconditie pentru mentinerea pacii prin securitate colecti,a indi"erent de puterea pe care o repre/inta "iecare natiune. 1e/istenta la agresiune trebuie sa "ie ba/ata pe ratiuni morale mai degraba decat pe cele geopolitice - iata esenta ordinii mondiale propusa de presedintele american. 3d,ersarul cel mai energic al acestei "ormule de institutie supranationala destinata sa e8cluda agresiunea si s-o pedepseasca a "ost @ranta. 1atiunile cele mai puternice ale acestei ad,ersitati re/idau in temerea @rantei de re,ansa germana - di"erenta de rata de crestere a populatiei si de "orta economica "ata de ,ecinul de peste 1)in - care ar "i pus-o in situatia de putere de rangul doi sau c)iar de des"iintare ca putere in e,entualitatea unui nou con"lict. Pe de o parte, pentru a preantampina asemenea e,entualitati - =riand, ministrul de e8terne "rance/, a"irma ca duce politica e8terna a ratei de crestere demogra"ica a tarii sale, @ranta a,and in anii U20, +5 milioane de locuitori, iar 6ermania peste .& - !lemenceau a incercat o imposibila in-

+9

toarcere la politica lui 1ic)elieu: impartirea 6ermaniei. 0lita politica "rance/a a militat, in aceasta perspecti,a, sa determine o RspargereR a RmaseiR germane, prin propunerea constituirii unui stat renan, care sa inter/ica in,a/ia, si o autonomi/are a Saarului si 1u)rului, bastioane ale "ortei economice a ad,ersarului. ;ri, in po"ida incercarilor "rance/e de a determina R!onsiliul SupremR sa adopte )otarari in acest sens, ele s-au i/bit de impotri,irea anglo-sa8ona. (ot ceea ce s-a putut obtine a "ost demilitari/area /onei renane, adica inter/icerea prin tratat a stationarii de trupe germane in lungul 1inului, ceea ce o"erea un Rspatiu de sigurantaR pentru apararea in "ata unei agresiuni de re,ansa germanaI deasemenea, organi/area unui plebiscit ulterior in Saar in pri,inta apartanentei de stat. Sub in"luenta lui @oc), al carui memorandum a stat la ba/a acestei RliniiR a la 1ic)elieu a @rantei, in 1921 s-a procedat la o ocupatie militara "rance/a a 1u)rului pentru a asigura plata datoriilor de ra/boi germane. <inia @oc) - comandantul suprem al armatelor "rance/e - a esuat asadar datorita opunerii anglo-sa8one, americanii si engle/ii opunindu-se $in numele principiului autodeterminarii' la impartirea 6ermaniei. (otodata, ei s-au opus in ,i/iunea "aptului ca o ast"el de impartire ar putea produce ulterior complicatii si in loc sa "ie o sursa de putere ar de,eni una de slabiciune. Pe de alta parte, tot in scopul de a pre,eni e,entualitatile amintite si datorita esuarii liniei @oc), @ranta a reclamat o anga?are masi,a a 3ngliei si S>3 de partea @rantei in ca/ul unui atac german. *ntr-o prima "a/a atit -ilson cit si 3nglia au o"erit un tratat garantind noul ase/amint de pace, cu alte cu,inte, in ca/ul unei ,iolari de catre 6ermania a tratatului de pace cele doua puteri ar "i recurs la ra/boi. Aar in "ata impotri,irii consilierilor celor doua delegatii - cei americani au aratat ca un ast"el de anga?ament este neconstitutional - acestea au dat inapoi. Aealt"el, se pare ca un ast"el de acord initial a "ost a,ansat doar pentru a lic)ida propunerea "rance/a de de/membrare a 6ermaniei. *n s"irsit, in aceeasi ordine de idei, "rance/ii au propus ca <iga Natiunilor sa pre,ada constituirea unei "orte armate capabila sa duca la indeplinire stipulatiile pri,ind calcarea normelor de conduita in sistem $de asemenea, delegatii americani au aratat ca o ast"el de pre,edere ar stirbi prerogati,ele !ongresului pri,ind pacea si declararea ra/boiului'. ;ri, si acest lucru a "ost respins, "rance/ii a,ind a se multumi cu o nebuloasa clau/a de securitate cuprinsa in articolul 10 al tratatului <igii Natiunilor: " embrii #ocietatii isi iau indatorirea sa respecte si sa mentie, in contra oricarei agresiuni externe, integritatea teritoriala si independenta politica existenta a tuturor membrilor #ocietatii. In ca$ de agresiune, de amenintare sau de pericol de agresiune, /onsiliul avi$ea$a asupra mi.loacelor de a asigura executarea acestei obligatiuni". *s.n.+ (ratatul <igii Natiunilor a "ost parte componenta a tratatului inc)eiat la #ersailles la 2% *unie 1919 intre Puterile 3liate si 3sociate si 6ermania. Pactul <igii Natiunilor repre/inta prima parte a tratatului, moti,atia in"atisata "iind urmatoarea: "pentru a de$volta cooperarea intre natiuni si pentru a garanta pacea si siguranta" este necesar "sa se primeasca anumite obligatiuni de a nu recurge la ra$boi<sa se intretina la lumina $ilei relatiuni internationale ba$ate pe .ustitie si onoare, sa se observe riguros prescriptiunile dreptului international, recunoscute de aci inainte ca regula de conducere efectiva a guvernelor, sa se faca sa domneasca dreptatea si sa se respecte cu sfintenie toate obligatiile tratatelor in raporturile mutuale dintre popoarele organi$ate". 2embrii ai <igii Natiunilor erau semnatarii - ca membrii originari - tratatului de pace, precum si "orice stat, dominion sau colonie, care se guvernea$a liber, care intruneste votul a doua treimi ale Adunarii". Se puteau retrage membrii care noti"icau acest lucru cu doi ani inainte. 3ctiunea Societatii se e8ercita de catre 3dunarea generala a membrilor si de un !onsiliu asistat de un secretariat. @iecare membru nu poate numi mai mult de trei repre/entanti in 3dunare si dispune de un singur ,ot. 2embrii <igii "recunosc ca mentinerea pacii cere reducerea armamentelor nationale la minimul compatibil cu siguranta nationala si cu

&0

executarea obligatiunilor internationale impuse printr'o actiune comuna". !onsiliul, luind in considerare situatia geogra"ica si conditiile "iecarui stat, pregateste planurile acestei reduceri "in vederea examinarii si deci$iunii diverselor guverne".)art.8*. <a acelasi articol se stipula ca membrii <igii isi luau indatorirea sa-si comunice "in modul cel mai franc si complet, toate informatiunile privitoare la scara armamentelor lor, la programele lor militare, navale si aeriene si la starea acelora dintre industriile lor care sunt susceptibile de a fi utili$ate pentru ra$boi". " embrii #ocietatii isi iau indatorirea sa respecte si sa mentie, in contra oricarei agresiuni externe, integritatea teritoriala si independenta politica existenta a tuturor membrilor #ocietatii. In ca$ de agresiune, de amenintare sau de pericol de agresiune, /onsiliul avi$ea$a asupra mi.loacelor de a asigura executarea acestei obligatiuni" )art.1 *. ;rice ra/boi sau amenintare de ra/boi interesea/a intreaga <iga si aceasta trebuie sa ia masurile necesare pentru a sal,a pacea )art.11*" iar membrii se obliga ca, daca intre ei se i,este un di"erend, il ,or supune "ie procedurii arbitra?ului, "ie e8aminarii !onsiliului )art.12*. *ntre aceste di"erende, Pactul enumera: di"erendele re"eritoare la interpretarea unui tratat la orice c)estiune de drept international sau la orice "apt care ar putea produce o ruptura a unui anga?ament international )art.18*. Aaca di"erendul nu este supus arbitra?ului, membrii Societatii con,in sa-l aduca in "ata !onsiliului, la sesi/area unuia dintre membri )art.15*. "5aca un membru al #ocietatii recurge la ra$boi, contrar anga.amentelor luate prin art.14, 17 sau 15, este ipso facto considerat ca a comis un act de ra$boi in contra tuturor celorlalti membrii ai #ocietatii. Acestia se indatorea$a sa rupa imediat cu el orice relatiuni.... In acest ca$ /onsiliul are datoria de a recomanda diferitelor guverne interesate efectivele militare, navale sau aeriene, cu care membrii #ocietatii vor contribui fiecare in parte la fortele armate destinate pentru respectarea anga.amentelor #ocietatii...")art.1A*. ;rice membru care s-a "acut ,ino,at de ,iolarea anga?amentelor din Pact poate "i e8clus din <iga. Ain cind in cind, "Adunarea poate sa invite pe membrii #ocietatii la o noua examinare a tratatelor devenite inaplicabile, precum si a situatiunilor internationale, a caror mentinere ar putea sa puna in pericol pacea lumii" )art.1:*. <a art.22 pre,edea obligatii ale statelor care primeau teritorii sub mandat, art.28 pre,edea indatoriri pri,ind egalitatea de se8, rasa, comertul cu opium $pro)ibirea lui', controlul general al comertului cu arme si munitii, garantarea libertatii comunicatiilor si tran/itului, iar ultimele trei articole )art.20" 25 si 2A* se re"era la intrarea altor Rbirouri internationaleR sub autoritatea <igii, "a,ori/area cooperarii societatilor de !ruce 1osie, amendamentele care se puteau aduce Pactului intrau in ,igoare odata cu rati"icarea lor de catre toti membrii. (rebuie mentionat de la bun inceput "aptul ca Pactul <igii Natiunilor repre/enta o ino,atie de o importanta "undamentala in e,olutia sistemului international de state. 0ra pentru prima data cand erau codi"icate reguli ale securitatii colecti,e, stabilite cu oarecare preci/ie, anga?amente ale statelor in aceasta pri,inta, institutiile care sa asigure implementarea acestora. Neindoielnic, era un progres consistent "ata de precedenta institutie, a Rconcertului de putereR, care cons"intea un primat al marilor puteri in sistem, statuind o egalitate de su,eranitate a statelor indi"erent de marimea si "orta acestora. *n acelasi timp, prin stipulatiile re"eritoare atat la membrii <igii, cit si la relatiile acestora cu nemembrii, aceasta noua institutie cons"intea globali/area - cel putin din punct de ,edere teoretic - a sistemului international de state, depasindu-se asadar europocentrismul. 6lobali/are care concomitent insemna - iarasi teoretic e8tinderea la scara planetara a conceptului de securitate colecti,a, tin/ind asadar sa "aca pacea indi,i/ibila in intreg sistemul. 2ai trebuie obser,at de asemenea ca se introduc unele principii care ,or de"ini de acum incolo toate incercarile de construire a sistemelor de securitate colecti,a: reducerea armamentelor nationale pana la minimul compatibil cu apararea proprie si indeplinirea obligatiilor internationaleI transparenta in domeniul sistemelor de aparare nationala si in ce pri,este capacitatile industriale cu caracter militarI recunoasterea integritatii teritoriale a statelor. Se introduc

&1

de asemenea, norme pri,ind re/ol,area pasnica a con"lictelor, introducerea sanctiunilor pentru acei membri care calcau stipulatiile Pactului, instante internationale pentru anc)etarea di,erselor di"erende $!urtea *nternationala de Lustitie'. Aar dincolo de considerabilul salt inainte pentru gestionarea sistemului international de state prin asigurarea "luentei "unctionarii lui pe principiul securitatii colecti,e, Pactul Societatii Natiunilor a purtat de la inceput germenii propriei ine"iciente. 2ai intai de toate, prin absenta unora dintre marile puteri europene - recte 6ermania si 1usia - <iga Natiunilor era sortita de la inceput unei "unctionari ine"iciente. S-a mai adaugat acestei lipse respingerea de catre !ongresul S>3 a implicarii lor in <iga Natiunilor consemnindu-se ast"el retragerea -as)ingtonului in i/olationism. *n acelasi timp, in <iga Natiunilor "iecare dintre marile puteri implicate a in,estit propriile ,ointe. @ranta intre,edea in organi/atie mi?locul cel mai e"icient pentru a putea dobandi spri?in in ca/ul unei re,anse militare a 6ermaniei. 3nglia, pe de alta parte, o intre,edea ca institutia capabila sa asigure gestionarea ec)ilibrului de putere pe continent, asadar impiedicarea 6ermaniei de a-si ad?udeca )egemonia, dar si a @rantei. Aeopotri,a, atunci cand au accedat in <iga Natiunilor, 6ermania $192.' si >1SS $19 +' au intre,a/ut misiuni organi/atiei care sa le slu?easca propriile interese. 0galitatea in inarmare si modi"icarea tratatelor a "ost cautata de 6ermania, iar >1SS construirea unui "ront unit in "ata agresiunii germane $cu conotatii ideologice: pro,ocarea ra/boiului in lagarul capitalist'.

&2

P/%4%5%/%A 15 *mper"ectiunile <igii Natiunilor, din care au "ost mentionate cele mai importante, si cu deosebire dorinta imperioasV a @rantei de a-si asigura securitatea Bn "ata e,entualei re,anse germane au determinat Bn anii J20 si Bnceputul anilor J 0 lansarea unor noi initiati,e de reali/are a unui sistem international stabil. Aintre acestea sunt de mentionat douV, lVsVnd deoparte problema tratatelor de la <ocarno $192&', care garanta securitatea "rontierelor Bn #estul 0uropei sau acordurile atinse Bn pri,inta limitVrii BnarmVrilor na,ale. Pactul =riand-:ellogg si proiectul >niunii 0uropene sunt importante si pentru urmele lVsate Bn actiunea politicV ulterioarV a statelor. Pactul $riand.?ellogg $dupa numele ministrilor de e8terne ai @rantei, respecti, S>3' a "ost semnat de 1+ state la 25 august 192% "iind desc)is rati"icVrii tuturor celorlalte tVri. 0l cuprindea trei articole prin care: se condamna rV/boiul ca mi?loc de solutionare a con"lictelorHlitigiilor internationale si se renunta la el ca mi?loc de politicV nationalV a semnatarilor $art.1'I se stipula reglementarea numai pe cVi pasnice a tuturor con"lictelor $art.2'I tratatul era desc)is rati"icVrii tuturor statelor $art. '. Pactul a "ost re/ultatul unor intense negocieri diplomatice declansate de propunerea lui 3ristide =riand adresatV S>3 Bn aprilie 1925 $la 10 ani de la intrarea S>3 Bn primul rV/boi mondial' ca ambele state sV Bnc)eie un tratat prin care sV renunte la ra/boi ca instrument de politicV nationalV. Aupa initiale e/itVri americane - con"orm ideii cV ast"el S>3 ar "i obligate sV a?ute @ranta Bn ca/ul Bn care aceasta ar "i ,ictima unei agresiuni - si care au condus la acceptarea solutiei ca un asemenea tratat sV "ie multilateral s-a a?uns la semnarea de la 25 august 192%. Pentru a se atinge BnsV acordul acestora, mai ales al marilor puteri $6ermania, Laponia, 2area =ritanie' care au a,ut re/er,e Bn pri,inta clau/ei utili/Vrii rV/boiului ca instrument de politicV nationalV $se cerea e8ceptarea ca/ului de legitimV apVrare de"init Bn perimetrul intereselor proprii: imperiul britanic, doctrina 2onroe, etc.' Bn tratat nu au "ost incluse e8ceptiile in,ocate. Nota :ellogg, prin care erau in,itate cele 1+ state sV adere la tratat, moti,a lipsa din te8tul acestuia a e8ceptiei rV/boiului de legitimV apVrare datorita di"icultVtii de"inirii acestuia, precum si a agresiunii care sV moti,e/e un asemenea ra/boi. Aesigur, pactul =riand-:ellogg a "ost urmat de BncercVri de optimi/are $,e/i con,entiile de de"inire a agresorului semnate la <ondra Bn 1929 de >1SS si statele de la granita sa europeanV' dar impactul lui Bn ansamblul comunitVtii internationale a "ost nul din punct de ,edere practic. 2ai ales Bn conditiile ascutirii contradictiilor dintre marile puteri Bn arena internationalV Bn anii J 0. (otusi acest pact de pace ,esnicV a scris o nouV paginV de e"orturi la scara internationalV pentru codi"icarea normelor de "iabili/are a sistemului international, stipulVnd obligatia moralV a actorilor de a nu recurge la rV/boi ca mi?loc de reglementare a di"erendelor dintre ele. Practic, asa cum am mentionat, tratatul a a,ut o BnsemnVtate nulV. !um notea/V Genri :issinger: :ellogg a redus tratatul la tautologia cV Pactul de la Paris ,a mentine pacea atVta timp cVt ea ,a "i mentinutV. 1V/boiul era condamnat Bn toate Bmpre?urVrile e8ceptVnd cele Bn care urma sV i/bucneascV. Ae alt"el tratatul a "ost rati"icat cu rapiditate de ma?oritatea statelor, inclusi, de cele care Bn ,iitorul apropiat ,or recurge la ra/boiul de agresiune $Laponia, *talia, 6ermania'. Proiectul de Uniune %uropeanC. @ranta, Bn cVutarea necontenitV de noi "ormule de asigurare a propriei securitVti, a lansat "ormula reali/Vrii securitVtii prin asocierea tuturor statelor europene. *ntr-un discurs tinut Bn iulie 1929 Bn "ata !amerei "rance/e, ministrul de e8terne 3ristide =riand a lansat ideea >niunii 0uropene, ba/atV pe interese economice comune: !red cV Bntre popoare care sunt grupate din punct de ,edere geogra"ic asa cum sunt grupate popoarele din 0uropa, trebuie sV e8iste un "el de legVturV "ederalV, aceste popoare trebuie sV aibV Bn orice clipV

&

putinta de a intra Bn contact, de a-si discuta interesele, de a lua )otVrVri comune, sV stabileascV Bntre ele o legVturV de solidaritate care sV le BngVduie sV "acV "atV, cVnd este ne,oie, unor Bmpre?urVri gra,e, dacV ele s-ar naste, cred cV se pot obtine succese Bn aceastV directie, dar sunt sigur cV si din punctul de ,edere politic, din punctul de ,edere social, legVtura "ederala, "VrV a atinge su,eranitatea nici unei natiuni care ar putea "ace parte dintr-o asemenea asociatie, poate "i bine"VcVtoare $discursul din !amerV al lui =riand din & septembrie 1929'. <a 1 mai 19 0, =riand a trimis gu,ernelor europene un memorandum re"eritor la >niunea 0uropeanV Bn care sunt e8puse douV idei esentiale ale acestei proiectate institutii: respectul su,eranitVtii statelor si strVnsa cooperare cu <iga Natiunilor. Sunt pre,V/ute ca organe de conducere ale >niunii 0uropene: !on"erinta 0uropeanV, compusV din repre/entanti ai tuturor statelor continentului, !omitetul Politic Permanent si Secretariatul $se poate constata o anumitV identitate cu structurarea <igii Natiunilor'. Sunt, de asemenea, a,ansate propuneri pentru reali/area cooperarii economice Bntre statele europene. 1Vspunsurile Bnaintate de state la propunerea "rance/V au "ost bineBnteles di"erite, "unctie de propriile interese. Nimeni nu a atacat principiile ase/ate generos la ba/a proiectului, dar di,erse gu,erne au Bnaintat contrapropuneri care au "acut consensul imposibil. 6ermania si >ngaria au solicitat includerea clau/ei re,i/uirii tratatelor de pace, Polonia si *talia ca de/armarea sV "ie obiecti,ul principal urmVrit de cVtre >niunea 0uropeanV, toate celelalte state cerVnd subordonarea noii organi/atii <igii Natiunilor $mai putin !e)oslo,acia'. *nteresele di,ergente ale statelor, cu deosebire ale actorilor principali, au pecetluit soarta proiectului >.0.. *ntentia @rantei ca prin >.0. sV-si sporeascV securitatea proprie prin "i8area 6ermaniei Bntr-o nouV organi/atie s-a i/bit de ,ointa acesteia de a e,ita o ast"el de situatie si de a obtine o re,i/uire a clau/elor tratatului de la #erssailles. *n acelasi timp, proiectul >.0. lasV deoparte >1SS. ;ri este e,ident - cum o ,or demonstra e,enimentele urmVtoare - ca o 0uropV unitV nu poate "i reali/atV "VrV 1usia ori Bmpotri,a ei BntrucVt altminteri Bsi atrage un "ormidabil $ si probabil mortal' inamic. Ae alt"el, proiectul >.0. a "ost apreciat de cVtre unii specialisti drept un punct culminant al epocii de destindere inter,enite Bn sistem dupa Bnc)eierea primului rV/boi mondial, o continuare "ireascV a atmos"erei pasnice de/,oltate Bn 0uropa dupV tratatele de la <ocarno si pactul =riand-:ellogg. >lterior acestei idei generoase, sistemul international de state a "ost /guduit de o succesiune de cri/e $con"lictul !)ina-Laponia Bn 19 1, in,a/ia *taliei Bn 3bisinia Bn 19 +, ocuparea /onei demilitari/ate a 1inului Bn martie 19 &, etc.' care ,or culmina Bn declansarea celui de-al doilea rV/boi mondial. 2rgani-atia 7atiunilor Unite. *n cursul celui de-al doilea rV/boi mondial, Bn tabVra puterilor Bn,ingVtoare s-au conturat trei abordVri di"erite Bn ceea ce pri,este organi/area sistemului international de state Bn epoca postbelicV. 1. *deea celor patru politisti ai lumii, care a apartinut presedintelui american, @.A.1oose,elt. !on"orm acesteia, "iabilitatea sistemului international de state Bn epoca postbelicV urma sV "ie asiguratV prin: de/armarea si Bmpartirea 6ermaniei, sub controlul aliatilorI controlul puterilor mari Bn,ingVtoare asupra di,erselor state din sistem $Bntre care, ciudat, @ranta'I s"VrVmarea imperiilor coloniale, cu deosebire britanic si "rance/. 3ceastV conceptie a presedintelui american a "ost e8pusV de GarrK Gop7ins, un apropiat al lui, Bntr-o scrisoare adresatV premierului britanic -inston !)urc)ill, dupV ,i/ita la -as)ington a ministrului de e8terne so,ietic: Presedintele i-a ,orbit lui 2oloto,H ministrul de e8terne so,ietic - n.n.H despre un sistem care sV permitV doar marilor puteri - 3nglia, S>3, >1SS si, posibil, !)ina - sV posede arme. 3cesti politisti ,or actiona BmpreunV pentru a mentine pacea. Practic, prin aceastV conceptie - a"irmV unii dintre analistii relatiilor internationale 1oose,elt ,roia sV e,ite nea?unsurile pe care le ,Vdise Bn perioada interbelicV <iga Natiunilor. <ipsa Bn cadrul acesteia a instrumentului militar capabil sV sanctione/e statele care cVlcau

&+

stipulatiile Pactului, precum si interesele di,ergente ale marilor puteri pecetluiserV ine"icienta <igii Bn mVsurarea cu cri/ele declansate. !onceptia celor patru politisti, gardieni ai "unctionVrii sistemului, aminteste de ideea pusV de 2etternic) la ba/a S"intei 3liante: asigurarea status-Quo-ului legitimitVtii monar)ice prin actiunea comunV a semnatarilor. Aar, spre deosebire de ideea cancelarului austriac, ideea lui 1oose,elt nu ase/a la ba/a Bntelegerii dintre cele patru mari puteri politiste o ,aloare comun BmpVrtVsita de acestea. 2ai mult decVt atVt, ar "i "ost "oarte greu dacV nu imposibil a gVsi asemenea ,aloare comunV BntrucVt Bntre pre/umti,ii politisti e8ista o prVpastie ideologicV: de o parte comunismul, de cealaltV liberalismul democratic. 2. -inston !)urc)ill, premierul britanic, a Bnteles cV trebuie sV na,ig)e/e Bntre S>3 si >1SS. 3mbele puteri constituiau o prime?die deosebitV pentru *mperiul britanic: S>3 BntrucVt urmVrea c)iar des"iintarea acestuia, >1SS pentru cV tindea sV se BnstVpVneascV Bn =alcani si !entrul 0uropei ameninttVnd rutele imperiale ,itale si tin/Vnd sV de,inV )egemon al 0uropei. Pentru a sal,a *mperiul britanic el a Bncercat construirea unei lumi post-ra/boi bi/uitV pe ec)ilibru. *ntrucVt rolul de ec)ilibrator Bn sistem, cu deosebire Bn 0uropa, nu mai putea "i ?ucat singular de 3nglia, el a Bncercat sV-l asigure printr-o relatie anglo-americanV specialV $ceea ce el a numit Bn memoriile sale comunitatea natiunilor anglo-sa8one'. !oncomitent, Bn scopul de a inter/ice >1SS cVstigarea unor po/itii europene care s-o punV Bn postura de aspirant la )egemonie a militat Bn douV directii: O inter/icerea cuceririi de teritorii de cVtre 3rmata 1osie, cu deosebire =alcanii si 0uropa !entralV, Bn care scop a actionat pentru aplicarea unei strategii peri"erice pentru Bn"rVngerea 6ermaniei $debarcarea Bn pVntecele moale al 0uropei, Bn =alcani'I iar, odatV cu esecul acesteia, odatV ce s-a )otVrVt la (e)eran Bn decembrie 19+ a debarcVrii Bn Nord-,estul @rantei, recurgerea la: O BmpVrtirea 0uropei centrale si de 0st Bn s"ere de in"luentV cu >1SS. 3plicVnd aceastV ultimV directie, !)urc)ill a Bnc)eiat cu Stalin, Bn octombrie 19++, cunoscutul acord de procenta?, prin care 1omVnia, >ngaria, =ulgaria si, partial *ugosla,ia, erau cedate >1SS Bn sc)imbul 6reciei si neamestecului 2osco,ei Bn ;ccidentul 0uropei. . Stalin a ,V/ut lumea postbelicV con"orm traditiei imperiale rusesti. 0l a militat pentru recuperarea granitelor >1SS din 19+1 $care Bi "useserV recunoscute de cVtre Gitler', pentru constituirea unei centuri de state sigure la granita europeanV a imperiului, pentru o ,oce Bn !)ina si Bn *ran, pentru acces la mVrile calde. #i/iunea lui Stalin asupra lumii postbelice l-a "acut pe :issinger sV-l numeasca adept al unui 1ealpoliti7 demodat, BntrucVt ar "i "ost lipsit de an,ergurV mondialV pentru a Bntelege cu ade,Vrat perspecti,ele reale ale >1SS $competitor la )egemonie mondialV'. !eea ce nu este c)iar Bn Bntregime ade,Vrat. 0ste real cV Stalin a Bntre,V/ut po/itia ,iitoare a 1usiei asa cum o statuase diplomatia taristV Bn cursul primului rV/boi mondial, ceea ce e8plicV si acordurile Bnc)eiate de el pentru s"ere de in"luentV $cu !)urc)ill Bn 0uropa balcanicV si centralV si Bn *ran' sau tVrguiala aprinsV Bn pri,inta pretului intrVrii >1SS Bn ra/boi Bmpotri,a Laponiei. Pe de altV parte BnsV, Stalin a "ost constient de perspecti,ele mondiale ale 1usiei, Bntelese BnsV sub raport ideologic. 08ponent a doctrinei comuniste, Stalin era pri/onierul dogmei mar8istleniniste a istoriei obiecti,e a noului sistem la scarV planetarV. *n 1usia, singura tarV comunistV, dogma a,ea principalul instrument, iar ,ictoria Bn rV/boi era o con"irmare. 3sa cum Bi declarase liderului comunist iugosla, 2ilo,an A?ilas acest rV/boi nu este ca cele trecuteI oricine ocupV teritorii impune totodatV propriul sVu sistem social. @iecare impune propriul sVu sistem atVt de departe cVt pot a?unge armatele lui. Nu poate "i altminteri. 1VspVndirea propriului sistem Bn s"era de in"luentV traditionalV a 1usiei crea conditiile BnaintVrii obiecti,e a comunismului Bn lume. !u cVt 1usia era mai puternicV cu atVt comunismul ,a a,ea sorti de e8pansiune mai ampli.

&&

Aar ea trebuia sV se re"acV dupV un ra/boi epui/ant, iar asigurarea la masa tratati,elor a propriei s"ere de in"luentV si apoi impunerea aici a comunismului au "ost etapele esentiale ale unui plan pe care Stalin l-a aplicat cu o mViestrie "VrV egal. *ntr-o serie de con"erinte la ,Vr" 9 (e)eran - noiembrie, decembrie 19+ I *alta "ebruarie 19+& - cei trei mari au croit lumea postbelicV. 3ceea pe care o cunoastem astV/i din punctul de ,edere al granitelor - dar trebuie luate Bn considerare sc)imbVrile inter,enite dupV 1990, prin di,orturi de cati"ea sau sVngeroase ori prin implo/ia >1SS - si, gestionatV prin intermediul ;rgani/atiei Natiunilor >nite. *n cursul amintitelor con"erinte, conceptia lui 1oose,elt a celor patru politisti a esuat Bn concreti/are datoritV ,i/iunilor di"erite ale celor trei mari asupra lumii. ;N> a "ost re/ultatul unui compromis Bntre aceste conceptii. Stalin ,edea ideologic - trium"ul comunismului, prVbusirea imperiilor coloniale prin lupta de eliberare a popoarelor e8ploatate -, iar ca realist, "ie el si demodat, Bntelesese cV 3nglia nu mai repre/enta un c)allenge Bn 0uropa decVt Bn alianta cu S>3. dar c)iar S>3 nu erau pregVtite pentru misiunea anaga?Vrii Bn 0uropa si deci pentru asumarea unor responsabilitVti mondiale $a inter,eni oriunde Bn lume unde este amenintatV pacea si a pedepsi perturbatorul'. 3nglia era e8cesi, preocupatV de mentinerea propriului colonial, ceea ce Bi dVdea an,ergura de putere mondialV si era dornicV sV BntVreascV cu orice pret alianta transatlanticV, dar sV si opreascV Bnaintarea armatelor ruse cVtre #est si Sud-#est. !ompromisul Bntre cele trei abordVri ale lumii postbelice a determinat !)arta ;rgani/atiei Natiunilor >nite, care a cVutat sV impunV un primat al marilor puteri Bn politica mondialV prin modul Bn care au "ost in,estite acestea cu responsabilitVti Bn a"acerile mondiale. Spaima 3ngliei pri,ind lipsa de trVinicie a legVturii transatlantice si imperati,ul de a conser,a imperiul au determinat-o sV caute sV asigure concla,ului de politisti BncV un membru european - @ranta -, cu a?utorul cVruia sV poatV sV mentinV un anumit ec)ilibru pe bVtrVnul continent $6ermania "iind BmpVrtitV Bn patru /one de ocupatie militarV, deci neBnsemnatV sub raportul balantei de putere'. =ene"iciind si de personalitatea mesianicV a lui de 6aulle, @ranta a reusit un tur de "ortV remarcabil, dobVndindu-si un loc Bn clubul puterilor Bn,ingVtoare si o portie din responsabilitatea ocupVrii 6ermaniei. !on"orm !)artei ;N> marile puteri Bn,ingVtoare au ,oce predominantV Bn cadrul acestei institutii. 3st"el, !onsiliul de Securitate este compus din & membri permanenti $puterile Bn,ingVtoare Bn rV/boi: S>3, >1SS, 3nglia, !)inaC, @ranta' si alti /ece membri nepermanenti alesi de 3dunarea generalV pentru un termen de 2 ani. @iecare din cei & membri permanenti poate sV se Bmpotri,eascV oricVrei actiuni luate Bn considerare de organi/atie pentru mentinerea pVcii la esalon global prin procedura de ,eto. !u alte cu,inte, pentru ca o actiune ;N> sV poatV "i aplicatV este ne,oie de acordul celor & membri permanenti, la care trebuie sV se adauge si acordul a cel putin + nepermanenti. 3dunarea 6eneralV a ;N> este "ormatV din repre/entanti ai tuturor gu,ernelor care au rati"icat !)arta $1&9 state in 1990'. 0a aprobV bugetul, alege, BmpreunV cu !onsiliul de Securitate, secretarul general si ?udecVtorii !urtii *nternationale de Lustitie, adoptV re/olutii Bn di,erse probleme de naturV globalV. !apitolul #* al !)artei $intitulat Solutionarea pasnicV a disputelor' obligV partile angrenate Bntr-un con"lictHdisputV, care ar putea periclita pacea si securitatea internationalV sV-l supunV unei re/ol,Vri pasnice $negociere, anc)eta, mediere, conciliere, arbitra?, etc.' unei agentii regionale ori oricVrui alt "or. 2embrii ;N> se obligV sV nu recurgV la "ortV, c)iar dacV procedurile mentionate mai sus esuea/V. !on"lictele nere/ol,ate Bn a"ara ;N> trebuie supuse Bn ultimV instantV !onsiliului de Securitate. ;rice parte, "ie cV este sau nu membru ;N>, poate supune organi/atiei orice "el de c)estiune care interesea/V comunitatea internationalVI acelasi drept Bl au 3dunarea 6eneralV si !onsiliul de Securitate. 2ai mult, !onsiliul de Securitate $cu acordul tuturor membrilor permanenti' poate in,estiga orice situatie si recomandV solutii ale ei

&.

$asocierea cu atributiile unui supragu,ern international, dacV e8istV acordul permanentilor nu poate "i reprimatV'. *n s"Vrsit, orice actiune pre,V/utV de !apitolul #* Bn pri,inta solutionVrii con"lictelor trebuie sV "ie BntreprinsV cu acordul pVrtilor implicate. !apitolul #** al !)artei pre,ede puteri sporite pentru !onsiliul de Securitate Bn ca/ul unei amenintVri la adresa pVcii, ,iolarea ei ori un act de agresiune. AacV a?unge la o asemenea conclu/ie $:uFeit - 1990' poate dispune tuturor mebrilor sV adopte mVsuri pro,i/orii $art.+0', precum armistitiu ori inter,entia tertilor. 3rticolele +1- + aratV mVsurile care le poate Bntreprinde !onsiliul de Securitate pentru a-si implementa mVsurileI non-,iolente ori ,iolente. *n rVndul acestora din urmV, "urni/area de cVtre membri de "orte militare, asistentV, "acilitVti, inclusi, dreptul de trecere necesare scopului mentinerii pVcii si securitVtii internationale. 3sadar, aplicVnd o comparatie, se poate consemna cV ;N> acoperV lipsuri ale <igii Natiunilor cu douV conditii BnsV: acordul celor & membri permanenti ai !onsiliului de Securitate si acordul pVrtilor Bn con"lict pentru a Bntreprinde orice actiune sub !apitolul #* al !)artei. ;N> repre/intV neidoielnic un pas Bnainte "atV de <iga Natiunilor. Pentru cV stipulVnd egalitatea su,eranV a tuturor membrilor asigurV conditii egale tuturor actorilor scenei internationale, iar atributiile 3dunVrii 6enerale pot "ace din asocierea celor minori o "ortV importantV a politicii mondiale $,e/i miscarea nealiniatilor'. >nanimitatea de ,ointV a celor & membri permanenti poate sV asigure o gestiune "luentV a sistemului, desi e8istV interpretarea unei )egemonii a acestora $Bn ultima ,reme cautV sV acceadV la statutul de permanent si Bn,insii, 6ermania si Laponia, dar si alte state precum *ndia, Nigeria, =ra/ilia, 2e8ic'. ;ricum, ;N> a ?ucat un rol important Bn cursul rV/boiului rece, amorti/Vnd contradictiile dintre cei doi poli ai acestuia, iar astV/i trVieste o nouV tinerete. #ocile care cer o amendare serioasV a !)artei sunt tot mai numeroase. /e-ol3area con!lictelor prin intermediul organi-atiilor internationale. Studiile Bntreprinse pVnV Bn pre/ent e,identia/V cV Bn perioada 1%1&-195. au a,ut loc %25 con"licte $de"inite ca amenintare sau utili/are a "ortei militare' dintre care 210 s-au consumat Bn secolul X*X, iar restul $.15' Bn sec.XX. 3sadar, o incidentV de &,2 con"licte anual. !ea mai pasnica perioadV a "ost cea ulterioarV rV/boaielor napoleoniene, iar epoca de dupV 19+& a cunoscut cea mai mare incidentV a con"lictelor. ; corectie necesarV: Bn epoca post-napoleonianV erau doar 2 actori pe scena internationalV, iar a/i sunt mai mult de 1.&. <uVnd Bn considerare acest lucru, cea mai aglomeratV perioadV de con"licte a "ost Bntre 1910-1920, Bn timp ce perioada de dupV 19&0 este comparabilV cu perioada anilor J&0 si J.0 a secolului trecut. Statistica e"ectuatV e,identia/V cV marile puteri au participat la +1 la sutV dintre con"lictele consumate, "ie ca initiatori, tnte sau pVrti implicate $Bn con"licte declansate de alte pVrti'. (abelul urmVtor rele,V topul statelor participante Bn con"lictele internationale. 7r.crt. 1. 2. . +. &. .. 5. %. 9. Statul S>3 2area =ritanie 1usiaH>1SS @ranta PrusiaH6ermania (urcia *talia !)ina Laponia Ca initiator &1 &. +5 2. 25 12 20 21 2& Ca tintC 2% 1% 1 1. 2% +0 11 19 1. 1otal implicCri 120 119 115 99 5. 50 &% &2 &0

&5

10. 11.

Peru *srael

29 1+

1% 1.

+5 +&

*nterpretarea statisticV scoate Bn relie" predominanta marilor puteri Bn pri,inta con"lictelor consumate ,reme de 1.0 ani. *ncidenta con"runtVrilor Bntre marile puteri a scV/ut Bnsa dupV 19+& $2,1N anual "atV de 2,.N Bnainte de cel de-al doilea rV/boi mondial'I incidenta con"lictelor care antrenea/V actori minori a crescut substantial dupV 19+& $ de la 2,+5N anual Bntre 1900-191+ la 10,1N Bn perioada post 19+&'. *n ceea ce pri,este c)estiunile Bn disputa Bn cadrul acestor con"licte, interpretarea statisticV a &9 de rV/boaie des"Vsurate Bn perioada de dupV cel de-al doilea ra/boi mondial aratV:5 - Bn & la sutV dintre acestea la mi?loc au "ost c)estiuni legate de teritoriu si dispute de granitV, asadar control spatial - &1 la sutV dintre ele se includ Bn categoria creatiei statale: rV/boaie de eliberare nationalV, uni"icare nationalV sau secesiuneI - ++ la sutV Bsi au moti,atie ideologicV $compunere gu,ernamentalV eliberare ideologicV si protectie ideologicV'. *n ceea ce pri,este re/ultatul celor %25 con"licte recen/ate Bn perioada de re"erintV trebuie mentionate urmVtoarele: - . au s"Vrsit Bn rV/boaie, asadar mai mult de 10N probabilitate ca des"Vsurarea con"lictelor internationale sV implice utili/area "ortei si producerea a mai mult de 1.000 pierderi omenestiI - rata escaladVrii con"lictelor Bn rV/boi a atins un ,Vr" la s"Vrsitul anilor J+0 si Bnceputul anilor J&0 ai secolului XX $20N' Bn perioada 19&&-195. probabilitatea a scV/ut la .N, ceea ce corespunde predominantei detentei Bn e,olutia ,ietii internationaleI - con"lictele Bntre marile puteri au o mai mare probabilitate sV conducV la rV/boi $2 N pentru Bntreaga perioadV 1%1&-195.' decVt cele Bntre actorii mai mici $. la sutV'. - agresiunea ori initierea de con"lict ,Vdeste a "i pro"itabilV. Ain %25 de con"licte, initiatorii au cVstigat &9N si au pierdut doar 1 N, Bn timp ce remi/a a constituit restul de 2% la sutV. - marile puteri, bineBnteles, au pre,alat Bn con"lictele cu puterile minore. 2arile puteri, ca initiatoare ale con"runtVrii cu actorii minori, au cVstigat .%N dintre con"licte, au pierdut %N, iar restul de 2+N s-au s"Vrsit Bn remi/e. *n s"Vrsit pentru a Bntelege mai bine notiunea de con"lict $care nu se con"undV cu aceea de rV/boi', iatV interpretarea statisticV a celor . % de con"licte din inter,alul 1900-195.. 0le au "ost clasi"icate potri,it ni,elului de amenintare, coercitie sau utili/area "ortei ast"el: 1. amenintare ,erbalV cu utili/area "orteiI 2. demonstratii de "ortV $alerte, imobili/Vri, etc.' . utili/area "ortei "VrV ,ictime $de pildV, blocade'. +. utili/area "ortei implicVnd mai putin de 1000 de pierderi umaneI &. rV/boiul, implicVnd mai mult de 1.000 de pierderi umane. Aoar +N din cele . % de con"licte s-au s"Vrsit la ni,elul 1I 22N s-au s"Vrsit cu etalarea de "ortV de cVtre pVrtile implicateI 25N au presupus "orme de coercitie non-ardenta $blocadV, boicot, embargo comercial'I 1N au atins ni,elul de "ortV, cu relati, putine ,ictimeI restul de 1.N au s"Vrsit Bn rV/boi. Actiunea 4.7. si 27U 6n directia solutionCrii pasnice a con!lictelor
7

6n su0 a rea p ro *e n! e lo r +e pa se s!e 10 0 7 + a! o ri! a *o 0- ina rii, in *a + ru l u no r *on f li*! e , a

0 a i 0 u l! o r 0o ! iva ! ii.

&%

!um am ,V/ut, <.N. si apoi ;N> nu au apVrut pe un teren gol. <a modul general, Bnaintea lor a e8istat institutia concertului de putere. Pe un plan particular, se cu,ine mentionat "aptul cV Bn Bntreg secolul al X*X-lea di,ersele state au Bnc)eiat tratate bilaterale care cuprindeau clau/e pentru solutionarea pasnicV a disputelor $circa 00 de dispute internationale au "ost re/ol,ate prin proceduri de arbitra? ad-)oc'. *n dreptul public international si deopotri,V Bn opinia publicV s-a conturat ideea creVrii unor institutii internationale permanente pentru gestionarea con"lictelor si disputelor. 3ceasta idee a condus la organi/area, Bn 1%99 si 1905, a doua con"erinte internationale pentru discutarea creVrii unor ast"el de institutii. *n 1%99 a "ost elaborat 3ctul 6eneral pentru Solutionarea PasnicV a Aisputelor, care a "ost completat Bn 1905 si la care au aderat Bn ?ur de &0 de state. Aelegatii au elaborat si o con,entie stabilind o !urte PermanentV de 3rbitra?, Bn "apt o listV de arbitri $numiti de gu,erne' care puteau "i aleti de statele Bn disputV pentru solutionarea con"lictelor. 3rticolul % al 3ctului 6eneral Bndemna semnatarii sV utili/e/e procedurile de arbitra? Bn !)estiuni de naturV ?uridicV... Bn special interpretarea ori aplicarea con,entiilor internationale, dar Bi e8onara de la obligatia de a supune arbitra?ului disputele, con"lictele, care implicau c)estiuni de onoare nationalV ori atingeau interesele lor ,itale. Supunerea acestora la proceduri de arbitra? - ca si astV/i, era ,oluntarV. !um s-a obser,at de?a, art.1 , 1& si 1. din Pactul <igii Natiunilor stabilea procedura de arbitra? si obligatia membrilor de a nu recurge la "ortV pentru a contesta deci/iile de arbitra?. *n practicV, !onsiliul <igii Natiunilor a utili/at o ,arietate de procedee: medierea, anc)eta, concilierea. *ntr-un ca/ $con"lictul polono-lituanian din 1921 asupra orasului #ilnius' a luat Bn considerare trimiterea unei "orte internationale pentru a separa combatantii si a organi/a Bncetarea "ocului. *n alte /one, <iga Natiunilor a supra,eg)eat des"Vsurarea de plesbicite pri,ind dispute teritoriale. *n ce pri,este stipulatiile art.1. - care se re"erV la "aptul cV toti membrii <igii socot utili/area "ortei, prin ,iolarea obligatiilor art.12, 1 si 1&, ca un atac asupra lor Bnsisi "unctionarea lor a "ost mai mult decVt mediocrV. 2ai ales cV o serie de amendamente aduse ulterior !o,enantului au subtiat aceste obligatii. 3st"el, Bn 1921, state scandina,e au introdus o re/olutie stipulVnd ca "iecare membru al <igii - si nu !onsiliul ei - trebuie sV decidV dacV a a,ut loc o cVlcare a !on,enantului. *n asemenea sens a "ost introdusV o nouV re/olutie Bn 192 de cVtre !anada, dar nu a "ost adoptatV Bn po"ida "aptului cV doar o singurV tarV a ,otat Bmpotri,a ei $ceea ce a arVtat orientarea generalV a membrilor <igii'. *n general <iga Natiunilor a a,ut oarecare succes Bn introducerea de proceduri pri,ind gestionarea disputelorHcon"lictelor implicVnd actorii minori, dar a esuat Bn ca/ul marilor puteri $Laponia Bn !)ina - 19 1I *talia Bn 0tiopia - 19 &I >1SS Bn @inlanda - 19 9'. *n ceea ce pri,este ;N>, per"ormantele acesteia pot "i mVsurate de asemenea statistic $ sub re/er,a "aptului cV cele e8istente nu acoperV Bntreaga perioadV de e8istentV a organi/atiei'. 3st"el, din 2%2 de dispute Bnregistrate Bntre 19+& si 19%1 a"late pe agenda ;N> ori a unor organi/atii regionale $<iga 3rabV, ;rgani/atia >nitVtii 3"ricane, ;rgani/atia Statelor 3mericane' 55 la sutV $adicV 215' au implicat lupteI 12 au "ost imediat sub atentia ;N>I %0N a organi/atiilor regionale si 20N atVt a ;N> cVt si a unor organi/atii regionale. !irca o pVtrime nu au intrat Bn atentia acestora. *ntre 19&1 si 19.& ;N> a Bnregistrat remarcabile succese Bn gestionarea con"lictelor internationale. AupV 19.& a e8istat un declin, desi numVrul de con"licte a"late sub lupa ;N> a "ost relati, substantial $2+ pentru inter,alul 195.-19%1'. Succesele anterioare lui 19.& s-au datorat "aptului cV decoloni/area se a"la la ordinea /ilei, iar ra/boiul rece trVia "a/a lui primiti,V. AupV

&9

aceastV datV pe agenda ;N> au apVrut con"licte relati, insolubile. 3st"el ;N> a gestionat, total ori partial, .& la sutV din con"lictele care i-au "ost supuse atentiei Bntre 19+& si 19&0, dar numai +2N Bntre 195. si 19%1. Ae la Bnc)eierea ra/boiului rece, ;N> si-a asumat un rol proeminent Bn gestionarea si re/ol,area con"lictelor. >1SS a e,identiat cVtre s"Vrsitul anilor J%0 o altV atitudine "atV de ;N> renuntVnd la utili/area dreptului de ,eto Bn cadrul !onsiliului de Securitate. >n test al acestei noi atitudini a 2osco,ei a "ost acceptarea medierii ;N> Bntr-un con"lict, Bn care >1SS era implicatV $3"ganistan'. *n 1990, >1SS a ,otat pentru sanctionarea internationalV a in,a/iei :uFeitului de cVtre *ra7. Ae asemenea ;N> a ?ucat un rol Bnsemnat Bn Bnc)eierea rV/boiului *ran-*ra7 Bn 19%9 sau Bn nasterea Namibiei ca stat independent. 3sadar putem sV constatVm o rVsturnare a tendintei remarcate dupV 19.& si o a"irmare considerabilV a organi/atiei internationale Bn gestionarea con"lictelor la esalon global.

P/%4%5%/%A 1A

.0

/2MA7## #7 S#S1%MU4 MU41#7A1#27A4 ,% S1A1% )1815.18+8* !a/ul 1omaniei in sistemul international de state in inter,alul 1%1& -1%5% este ilustrati, din mai multe ung)iuri. 2ai intii ceaa ce este 1omania in 1990 ca spatiu goepolitic nu e8ista in 1%1& decit cum se ,a ,edea in laboratoarele unor carturari. Practic la 1%1& spatiul politic romanesc includea componente ma?ore, cu di"erente mai mult si mai putin notabila intre ele. 2oldo,a si (ara 1omaneasca erau principate autonome a"late sub su,eranitatea *mperiului ;toman $care numeau direct domnitori din rindurile "amiliilor "anariote'. *ar (ransil,ania se a"la in compunerea *mperiului Gabsburgic $imparatul de la #iena a,ea si titlul de mare principe al (ransil,aniei'. =anatul era in compunerea regatului >N631*0* $*mparatul de la #iena a,ea si coroana >N631*0*, iar A;=1;603 era sub administratia directa a imperiului otoman'. *n al doilea rind 1omania este unul din actorii noi ai scenei internationale impusi de curentul national $ori nationalist ' care a dobindit o "orta impresionanta dupa re,olutia "rance/a si care am ,a/ut de?a ,a eroda treptat ase/amintele de la #iena din 1%1&. >nirea 2oldo,ei si (arii 1omanesti in 1%&9 si dobindirea independentei in mai 1%55, au cons"intit 1omania ca actor distinct al sistemului international de state. 3plicarea principiului autodeterminarii nationale in 191% a dus la uni"icarea intregului spatiu politic romanesc. *n al -lea rind, aparitia 1omaniei ca actor al sistemului si reali/area unitatii politice a spatiului politic romanesc au "ost posibile datorita con?ugarii a 2 "enomene ample. Pe de o parte, a "ost "orta impresionanta a curentului national, care dupa 1920 a gestionat intregul proces al statului roman modern. Pe de alta parte, au "ost imperati,e de ec)ilibru de putere - in speta blocarea e8pansionanismului 1usiei - care au actionat in sensul intaririi "ortei curentului national romanesc. Primele decenii ale sec. al 19 lea rele,a si reluarea cu o noua "orta a c)estiunii orientale si in cadru unor noi raporturi de putere in estul 0uropei. !)estiunea sau cri/a orientala de"ineste comple8ul istoric al decaderii (urciei din statutul de mare putere si concomitent competitia ptr. impartirea acestuia. *nca din secolul precedent noi concurenti europeni se rele,ea/a ca principali pretendenti la mostenirea imperiala otomana: 1usia si 3ustria. *n inaintarea ei spre Sud, 1usia isi asigura in 1%12 partea 2oldo,ei dintre Prut si Nistru $pe care a numit-o =asarabia, e8tin/ind denumirea portiunii sudice a acestui teritoriu', dupa ce incercase sa ane8e/e 2oldo,a intreaga, iar apoi pina la Siret. *n secolul trecut, 3ustria ane8ase ptr. 2 decenii ;ltenia $151%-15 %', in 155& a preluat nordul 2oldo,ei $pe care l-a numit =uco,ina'. 3dincirea cri/ei orientului a plasat spatiul politic romanesc in prima linie a con"runtarii intre 1usia si imperiul otoman precum si intre 3ustria si (urcia pre"igurind gra,e prime?dii ptr. supra,ietuirea acestuia. Ae?a in 1%05 la (ilsit Napoleon aderase la predarea catre 1usia a Principatelor 1omane, asadar aceasta din urma obtinindu-i o recunoastere a cel putin un drept de negare asupra spatiului politic romanesc. Perse,erenta 1usiei in aceasta directie catre !onstantinopol a,ea sa "ie o constanta a e,olutiilor politice si militare in 0. si S0. 0uropei in prima ?umatate a secolului al 19 lea. !oncomitent acestei realitati se con"igurea/a alta cu tendinte de generali/are la ni,el regional si continental. Ae/,oltarea accelerata a miscarii de eliberare nationala care in !;N(0X(>< !G0S(*>N** ;1*0N(3<0 a cuprins popoarele a"late in compunerea imperiului otoman. 2 decenii sirbii au luptat ptr. a dobindi o autonomie politica, iar in 1%21, cu substantial spri?in rusesc, 6recia declansea/a un ade,arat ra/boi de eliberare nationala. *n acest conte8t regional se incadrea/a si miscarea de eliberare nationala romaneascaI ea este edi"icata ideologic pe temelia daco-romanismului, elaborata de generatii suuccesi,e ale scolii ardelene in sec al 1% lea si are ca obiecti,e "undamentale reali/area unitatii spatiului

.1

politic romanesc si dobindirea independentei. Ae?a prima generatie ardeleana a acestei scoli e,identiase unitatea spatiului politic romanesc, ast"el incit la inceputul sec al 19 lea acest "apt era incontestabil in rindurile elitei politice romanesti. Supple8-ul din 1%0+ ,orbea de romani care sint Rmostenitorii Aaciei care cuprinde 3rdelul,#alc)ia, 2oldo-,la)ia si =anatulR. !eea ce surprinde atit ideea unitatii de neam, cit si politice romanesti. Aeopotri,a cu ,ec)imea acestei organi/ari politice unitare $Aacia'. *n gindirea politica romaneasca, pe aceste ba/e, independenta incepe sa "ie re,endicata raspicat. @ie ca este ,orba de memorii ale boierilor inaintate in 15.9 1usiei, 3ustriei si Prusiei, "ie in 1%05 lui Napoleon de boierii munteni emigrati la =raso, este constatabila cerinta neatirnarii sub "ormula R,ec)ilor noastre drepturi R.*ndependenta a "ost ceruta in 1521 de 10 ori, de 2 ori in 1%5 si de 2 ori in 1%59, 1591, 1%05, 1%21, 1%29. !eea ce se e,identia/a este o constanta stabila a politicii romanesti care se accelerea/a in "rec,enta dupa re,olutia "rance/a. 1e,endicarea neatirnarii era adresata marilor puteri europene cu deosebire celor anga?ate in competitie in Rc)estiunea orientalaR 1usia si 3ustria, iar autorii erau "ie munteni "ie moldo,eni $memoriul din 1%05', "ie trasil,aneni. 3sadar, dobandirea $redobandirea' statutului de actor distinct, independent al relatiilor internationale de,ine un punt central al programului renasterii nationale in conditiile in care spatiul politic romanesc de,ine tinta a imperialismului rusesc in inaintare spre sud. *n 1%21, in timpul miscarii lui (udor #ladimirescu, cind apare si o Rpartida nationalaR $Nicolae =alcescu', acest de/iderat este a"irmat raspicat si tinde sa de,ina o ,eritabila problema europeana. !um am subliniat anterior, a"irmarea de/ideratului de independenta a spatiului politic romanesc a "ost re/ultatul con?ugarii a doi ,ectori: inaintarea puterii imperiale rusesti $interes european' si consolidarea miscarii de eliberare nationala. *n deceniile care au urmat dupa 1%21, in "apt pana la re,olutia de la 1%+%, secundul ,ector s-a intarit necontenit, iar cel dintai a "ost prioritar in conturarea situatiei politice e8terne a Principatelor 1omane. 3drianopole din 1%29, care a pus capat ra/boiului purtat impoti,a (urciei de catre 1usia. >n R;sebit act pentru 2oldo,a si (ara 1omaneascaR, parte a acestui tratat, recunostea autonomia administrati,a si libertatea comerciala si industriala pentru ambele principale. Practic, ele sunt RscoaseR de sub dominatia otomana e8clusi,a, atat 1usia, cat si celelate mari puteri europene $mai ales 3nglia', "iind bene"iciare sub raport politic $cea dintai' sau economic $celelate, prin abolirea monopolului otoman asupra comertului e8terior romanesc'. Se contura insa o noua si gra,a prime?die. 3utonomia dobandita la 3drianopole $inclusi, >nirea principatelor pre,a/uta in 1egulamentele organice, ,eritabile constitutii oligar)ice cu care au "ost ele dotate in 1% 1-1% 2, sub stapanire ruseasca' putea "i un prim pas catre instituirea dominatiei e8clusi,e a 1usiei, c)iar a ane8arii unei unei mari parti a spatiului politic romanesc de catre aceasta. 1usia procedase in c)ip similar in alte ca/uri $,e/i )anatul !rimeeii in secolul X#***' si era e,ident ca imperati,e geopolitice comandau imperialismului rusesc sa inglobe/e, in marsul sau spre sud, spatiul e8tracarpatic romanesc.>n prim pas era "acut la 1%29, cand a "ost instituit asupra acestuia protectoratul 1usiei. Aar, deopotri,a, prime?dia crescuta a imperialismului rusesc a determinat o consolidare a miscarii de eliberare nationala. Pe de o parte, acest "enomen s-a produs ca urmare a dinamicii ei interne - inmultirea elitelor, radicali/area nationalismului, desc)iderea catre 0uropa dupa 1%29 si de/,oltarea unei clase de mi?loc etc - iar, pe de alta parte, datorita reali/arii prime?diei geopolitice care plana asupra spatiului romanesc. Spre deosebire de secolul precedent, cand spri?inul rusesc "usese intre,a/ut ca indispensabil pentru eliberarea din Rrobia paganilorR, instalarea protectoratului 1usiei a de,elopat in c)ip limpede ce se ascundea sub "atada Ra?utorului crestinR. 2ai mult decat atat, de,ine tot mai clar elitelor politice romanesti ca amenintarea rusa depaseste in proportii insusi nea?unsul su/eranitatii otomane. Ae altminteri, e8pansiunea imperialismului 1usiei este

.2

intre,a/uta si la ni,el european drept contraproducti,a pentru c)iar ec)ilibrul european si, din aceasta perspecti,a, se ,a a?unge la ra/boi pentru a lic)ida aceasta amenintare. ; acti,i/are deosebita este inregistrate de miscarea de emancipare nationala dupa 1% +1% &, iar aceast lucru este obser,abil la scara intregului spatiu romanesc. Aeopotri,a, la ni,elul opiniei publice europene incepe sa patrunda ideea e8istentei unei Rprobleme romanestiR in cadrul c)estiunii orientale, prin acti,itatea unor intelectuali de prestigiu ca: L. #aillant, 0. 4uinet, L. 2ic)elet sau G. Aespre/. 0senta acestei Rprobleme romanestiR incepe sa "ie perceputa ca "iind legata deopotri,a de unitatea si independenta politica a natiunii romane. *n ianuarie 1%+%, de pilda, a aparut in prestigioasa R1e,ue des deu8 mondesR articolul intitulat R2oldo-#ala)ia si miscarea romaneascaR, semnat de G. Aespre/ $in realitate redactat de N. =alcescu', in care se e,identia imperati,ul "ormarii unei R1omanii unitareR, Run stat destul de puternic ca sa ia sau sa pastre/e in numele intereselor 0uropei latine, rolul unei santinele ,igilente si sigureR. /e3olutia romana de la 1808.180: a imbratisat intregul spatiu politic romanesc, asadar atat 2oldo,a, (ara 1omaneasca, cat si (ransil,ania si =anatul. !omponenta a unui urias ,al re,olutionar european, cladit pe principiile liberalismului si cau/ei nationale, re,olutia din spatiul romanesc a e,identiat cate,a trasaturi de interes nemi?locit in problematica de care ne ocupam. 3st"el, alaturi de re,endicarile de ordin socio-economic, care tinteau la sc)imbarea R,ec)iului regimR "eudal, re,endicarea unitatii si independentei nationale a statului roman s-a e,identiat ca prioritara. Aemn de rele,at este "aptul ca aceasta re,endicare a patruns de la ni,elul elitelor la cel al opiniei publice nationale $desigur a"lata in "a/a incipienta', ceea ce i-a con"erit o ,igoare "ara precedent. Aeopotri,a, ea a "ost c,asi-similara la ni,elul intregului spatiu romanesc. 1e,olutionarii moldo,eni, re"ugiati la =raso, dupa reprimarea miscarii la *asi, au alcatuit un legamant secret, intitulat RPrintipiile noastre pentru re"ormarea patrieiR, care stipula R>nirea 2oldo,ei si #ala)iei intr-un singur stat neatarnat romanescR $s.n'. Programul re,olutionar din (ara 1omaneasca $de la *sla/' re,endica RindependentaR administrati,a a principatului si Rneamestec al nici unei Puteri din a"ara in cele intru ale saleR $inlaturarea protectoratului 1usiei si limitarea drastica a su/eranitatii otomane'. Se a"irma ca cei opt milioane de romani, deci din intregul spatiu politic national, se ,or opune oricaror in,a/ii. *n (ransil,ania, adunarile nationale de la =la? $mai si septembrie 1%+%' au re,endicat independenta politica a natiunii romane. Primul articol adoptat in mai 1%+% proclama ca Rnatiunea romana, ra/imata pe principiul libertatii, egalitatii si "raternitatii pretinde independenta sa nationala in respectul politic, ca sa "igure/e in numele sau, ca Natiunea 1omana sa-si aiba repre/entantii sai in Aieta tarii in Rproportiune cu numarul sau...R >ltima speci"icare era capitala, dat "iind ca natiunea romana era ma?oritara numeric in (ransil,ania, ceea ce insemna trans"ormarea principatului intr-un stat romanesc. Pe aceasta "undamentare, aceeasi adunare nationala de la =la? din mai 1%+% a a,erti/at ca RuniuneaR (ransil,aniei la >ngaria nu se poate "ace "ara consultarea natiunii romane, ceea ce inseamna insasi negarea amintitei RuniuniR. 3sadar, se desprinde in perimetrul nostru de interese, ca o prima trasatura a ridicarii nationale din 1%+% re,endicarea a"irmarii ca actor distinct in arena internationala a spatiului politic romanesc, sub "orma statului romanesc moldo-,ala) si a independentei politice in (ransil,ania, ceea ce semni"ica trans"ormarea acesteia intr-un stat romanesc in cuprinsul monar)iei )absburgice. 3ceasta "orma duala nu insemna renuntatea la obiecti,ul constructiei 1omaniei unitare care sa includa intregul spatiu politic national, ci era impusa de logica realitatilor goepolitice $e8istenta imperiilor incon?uratoare si disproportia de "orte, absenta unui spri?in e8tern e"icace etc'. Miarul pari/ian R<e SiecleR scria in iulie 1%+% caR 1omania, care cuprinde 2oldo-#ala)ia, =uco,ina, (ransil,ania si o parte cel putin din =asarabia, are opt milioane de locuitoriR, ceea ce semni"ica patrunderea re,endicarii romanesti in opinia publica europeana.

; a doua trasatura de ma?ora importanta care se cu,ine rele,ata este determinata de "aptul ca natiunea romana s-a aratat, pentru prima data in istoria moderna, decisa sa respinga in "orta orice ,eleitate ane8ionista pro"ilata asupra spatiului ei politic. Aaca in 155& si in 1%12, =uco,ina si respecti, =asarabia "usesera smulse "ara o impotri,ire militara, in 1%+% tenati,a ungara de a ane8a (ransil,ania, a determinat o riposta armata de an,ergura a natiunii romane.!um s-a aratat, inca din mai 1%+%, adunarea nationala romana de la =la?, a,erti/ase asupra unei deci/ii de uniune a (ransil,aniei cu >ngaria, "ara consultarea natiunii romane. !u toate acestea, Aieta a proclamat aceasta unire, iar #iena a sanctionat-o. Natiunea romana, in cea de a doua adunare de la =la? $septembrie 1%+%', a )otarat lupta impotri,a ane8arii tarii la >ngaria si constituirea unei Aiete alese proportional. Practic, de la acesta Aieta prin "orta armelor romanesti, (ransil,ania de,ine un stat national romanesc. (eritoriul, ei este impartit in pre"ecturi, pre"ectul numit de adunare si a,and obligatia sa recrute/e unitati militare si sa asigure "unctionarea administratiei. 2untii 3puseni, de,in o ,eritabila cetate militara aparata cu succes in "ata asalturilor militare ungare. 3sadar, pentru intaia data si proba concludenta a spiritului national maturi/at, romanii nu mai accepta s"artecarea spatiului lor politic, ei se impotri,esc militar oricarei tentati,e in acest sens. 0ste o trasatura care ,a imprima tesaturii psi)ice nationale, o coordonata de o importanta co,arsitoare "undamentand deci/ii capitale in deceniile care au urmat. *n s"arsit, dar nu in cele din urma, re,olutia romana de la 1%+% a e,identiat pregnant necesitatea ca, in urmarirea atingerii obiecti,elor nationale sa se tina seama de conte8tul e8trem de "luid geopolitic al regiunii continentului in care se a"la 1omania. Practic, la 1%+%, spatiul romanesc se a"la in calea e8pansiunii 1usiei spre Sud, deopotri,a sub umbra imperialismului )absburgic si a incercarilor disperate ale (urciei de a-si pastra statutul imperial. ;btinerea statutului de actor distinct al relatiilor internationale in asemenea conditii putea sa apara ca o )imera, daca o elita constienta si capabila n-ar "i stiut sa construiasca o strategie "iabila. *n ce a constat aceasta strategie si cum a "ost depasit )andicapul geopolitic enuntat si atingandu-se obiecti,ul a"irmarii 1omaniei ca actor distinct in arena internationalaC Punctul central al acestei strategii a "ost constituit din e8ploatarea contradictiilor inter,enite intre marile puteri europene. 3se/amintul din 1%1&, care anga?ase balanta de putere continentala si un ec)ilibru precar al sistemului, tindea sa "ie erodat tot mai mult. *mperialismul rusesc in inaintare catre Sud cauta sa obtina permanenta in =alcani si sa rupa acest ec)ilibru. 3nglia se simtea amenintata de RscurgereaR catre strimtori a 1usiei, @ranta pe de alta parte sub Napoleon al -lea tindea sa de,ina campioana implementarii principiului national in 0uropa, ,ector care sa-i asigure deopotri,a un loc "runtas intre marile puteri si sa le slabeasca pe aceastea din urma $imperiile Gabsburgic si 1us intii de toate'. Spri?inirea (urciei,R omul bolna, al 0uropeiR, in "ata amenintarii ruse de,ine ast"el un postulat ptr. 3nglia si @ranta. 3ustria, debarasata de 2etternic), ar)itectul S". 3liante, "ace o mare cotitura si RrupeR alianta cu 1usia. *ntr-un ast"el de peisa? geopolitic inter,ine ra-'oiul Crimeii )1858.185A*" prin care e8pansionismul rusesc spre Sud este stopat, alianta occidentala $3nlia, @ranta, Piemontul si in "inal 3ustria' administrind 1usiei o se,era in"ringere militara . R!itireaR corecta a e,olutiilor pe scena internationala a permis elitei politice romanesti sa inteleaga, imediat dupa 1%+9, ca o parte a spatiului politic romanesc $teritoriul e8tracarpatic' a intrat nemi?locit in s"era de interes ;ccidentului ca prim si redutabil obstacol in calea e8pansionismului rusesc . Ain aceasta ratiune predominanta, careia i s-a adaugat si moti,atia ca 3ustria sa alaturat coalitiei ;ccidentale cu ra/boiul !rimeii, a re/ultat un obiecti, minim: reali/area unirii celei mici, reali/area 1omaniei Rmacar in cuprisul ingust de la !arpati la AunareR $N. *orga'.

.+

3 2-a coordonata esentiala a strategiei romanesti post-pasoptista este deri,ata din cea dintii. 1eali/area interesului european in spatiul politic romanesc trebuia completata cu o ampla proiectie la ni,el de opinie publica occidentala a Rproblemei romanestiR. *ar aceasta proiectie a Rproblemei romanestiR, trebuia sa insemne atit sadirea in mentalitatea publica occidentala a urgentei unei re/ol,ari ?uste a ei, cit si comportament al elitelor politice corespun/ator R interesului europeanR. <a cel dintii eta?, s-a situat acti,itatea publicistica necontenit ampli"icata in cele mai di,erse tribune de opinie publica europeana, intreprinsa de emigratia romana, sau de intelectuali de prestigiu international. <a secundul eta?, s-a a"lat participarea boierilor emigratiei romane post-pasoptiste in timpul ra/boiului !rimeii, alaturi de ;ccident impotri,a 1usiei. 3rmatele au ocupat Principatele 1omane in 1%& $de unde s-au retras in urma unui ultimatum al 3ustriei in 1%&+', unde au intimpinat insa ceea ce am numi asta/i, nesupunere ci,ica $re,olte taranesti, re"u/ul de a "orma unitati de ,oluntari, etc..' 1etragerea in 1%&+ a trupelor ruse a insemnat intrarea in tara a celor austriace si otomane. *nca din 1% , emigratia romana a )otarat sa se alature trupelor otomane si sa pro,oace o insurectie in =ucuresti pentru a determina unirea Principatelor sub egida (urciei $inlaturarea deci a protectoratului rus, indepartarea de Aunare a 1usiei'. !ongresul de la Paris din 1%&. a decis re/ol,area Rproblemei romanestiR. 0ra un re/ultat instabil al aplicarii pragmatice a unei strategii adec,ate "luiditatii geopolitice a epocii. Unirea cea mica se in"aptuia in 1%&9 $2+ *anuarie', 1omania inscriindu-se in s"era relatiilor internationale ca actor distinct. !u limitari precis stipulate insa: numele o"icial era Principatele >nite ale 2oldo,ei si (arii 1omanestiI ele se a"lau sub garantia e"ecti,a a marilor puteri europene si su/eranitate otomanaI cele trei ?udete din sudul =asarabiei re,eneau noului actor in "elul acesta rupandu-se continuitatea teritoriala intre 1usia si (urcia in 0uropa. Aobandirea tuturor atributelor de actor independent al sistemului, a "acut obiectul unei actiuni perse,erente intinse pe aproape doua decenii si care a demarat odata cu instalarea lui 3le8andru *. !u/a ca domn al 1omaniei. 3utorul ei a "ost aceeasi elita politica pasoptista care a reali/at unirea cea mica. Principalul obiecti, al natiunii romane ulterior in"aptuirii unirii la 1%&9, a "ost obtinerea independentei nationale, asadar dobandirea calitatii de actor distinct al relatiilor internationale. 3 "ost e,ident elitei politice romanesti, ca acest obiecti, nu putea "i atins decat in comple8ul Rc)estiunii orientaleR, unde principalii protagonisti erau aceeasi. 3 "ost o strategie de asteptare a conditiilor "a,orabile pentru obtinerea independentei, asadar i,irea unui moment prielnic pentru e8ploatarea "luiditatii geopolitice a spatiului est-european in acest scop. *ntre timp statul roman a anga?at un ,ast proces de moderni/are, de sincroni/are a structurilor social economice si politico institutionale cu ;ccidentul european. 3cest e"ort a repre/entat prima mare moderni/are a societatii romanesti si a cuprins intre altele : 1. in"aptuirea re"ormei agrare in 1%.+ a lui 3.*.!u/a I 2. dotarea cu institutii moderne . constructia in"rastructurii $cai "erate , sosele, etc.' +.organi/area si de/,oltarea armateiI &.asigurarea repre/entati,itatii internationale etc. *n 1%5& a i/bucnit o noua "a/a a Rc)estiunii orientaleR. 1e,olte in =osnia Gert/ego,ina si apoi =ulgaria $1%5.', care au determinat represiuni brutale ale "ortelor otomane. ;pinia publica europeana a "ost oripilata de masacrele crestinilor din *mperiul otoman si a e8ecutat presiuni pentru ameliorarea situatiei acestora. Serbia si 2untenegru, au intrat in ra/boi cu (urcia. 1omania si-a declarat si mentinut neutralitatea in asteptarea momentului prielnic pentru o actiune decisi,a. 0,olutia e,enimentelor a determinat 1omania sa adopte o po/itie transanta,

.&

ast"el pro"ilandu-se certitudinea unui ra/boi ruso-turc. =ucurestii au actionat pe doua planuri, pentru atingerea obiecti,ului independentei. Prima cale a "ost intelegerea cu 1usia care sa stipule/e acordul pentru strabaterea teritoriului romanesc de catre trupele rusesti, spre teatrul de operatii militare din =alcani. 3cest acord, pre,edea si recunoasterea de catre 1usia a integritatii teritoriului national, si crearea conditiilor optime proclamarii independentei 1omaniei. *ntr-o intalnire a premierului roman *on *. !. =ratianu cu tarul 3le8aandru si cancelarul rus 6orciaco,, des"asurata la <i,adia in ;ctombrie 1%5., au "ost con,enite stipulatiile acestui acord. !oncomitent, a "ost elaborata si solutia secunda: recunoasterea de catre (urcia a independentei 1omaniei, ceea ce ar "i "acut inutil acordul romano-rus. *n acest scop a "ost trimis la !onstantinopol in Aec. 1%5., "ratele premierului, Aimitrie =ratianu. ;"icialitatile otomane au raspuns insa negati, demersurilor romanesti. Solutia acordului cu 1usia s-a impus ca singura ,iabila. 0l a "ost inc)eiat in + 3prilie 1%5., iar o saptamana mai tar/iu, 1usia a declarat ra/boi (urciei. *ntrarea trupelor ruse pe teritoriul romanesc, a determinat riposta militara otomana $bombardamente asupra unor orase romanesti dunarene, incursiuni la Nord de Aunare'. *n ast"el de conditii constatandu-se starea de ra/boi dintre 1omania si (urcia, prin agresiunea celei din urma, parlamentul a proclamat : Mai 18++ independenta tarii. *ndelungata straduinta nationala pentru a atinge statutul de actor distinct al arenei internationale era incununata de succes.

..

Prelegerea nr. 1+ /omania intre %st si (est: coordonate de politica eDterna a /omaniei ;data cu obtinerea independentei 1omania a incetat sa se mai a"le sub umbrela garantiei marilor puteri, asadar la adapost relati, de in,a/ia straina. Ase-area geopolotica a /omaniei independente determina riscuri ma?ore pentru securitatea ei. Pe de o parte, 1usia, ,ictorioasa in ra/boiul cu *mperiul otoman, continua sa-si a"irme ,eleitatile e8pansioniste in =alcani, cu tinta "inala !onstantinopolul. Pe de alta parte, 3ustro->ngaria e,identia o ner,o/itate crescinda "ata de e8istenta 1omaniei independente, pe care o considera un punct de atractie pentru romanii din imperiu. *n acelasi timp, (urcia incerca sa-si "orti"ice pre/enta in sistem pentru a e,ita pe cit posibil pierderea posesiunilor europene urmarite de 1usia si 3ustro->ngaria $in ianuarie 1%55 inainte de i/bucnirea re/boiului ruso-turc, #iena si Petersburgul inc)eiasera un acord secret prin care cea dintii primea =osnia-Gertego,ina, iar secunda sudul =asarabiei. *ntr-un ast"el de conte8t geopolitic, date "iind resursele insu"iciente ale 1omaniei si disproportia de "apte "ata de e,entualii ei inamici, securitatea noului actor al sistemului era gra, amenintata. 6asirea unei solutii adec,ate acestei situatii e8trem de periculoase pentru e8istenta statului roman independent trebuia sa asigure: indi,idualitatea politica a 1omaniei, linistea necesara continuarii in ritm accelerat a procesului de moderni/are a tarii anga?at inca din ,remeea lui 3l.*.!u/aI crearea conditiilor necesare pentru reintregirea statului national roman. 0ra e,ident ca in asemenea conditii, /omania a3ea de !acut o optiune intre (est si %st" intre /usia si Austria, intrucit aceste puteri se a"lau in competitie si una putea "i o pa,a/a impotri,a celeilalte. *n oricare dintre actiuni, alegerea era in perimetrul a ceea ce se numeste in3itatii la &egemonie, datorata e,identei disproportii "ata de umbrela aleasa. Aaca optiunea era 0st $adica 1usia', aceasta ar "i insemnat spri?inirea e8pansionismului 1usiei catre Sud in sc)imbul unor bene"icii $desigur in =alcani', dar care implica si pericolul pierderii identitatii statale $ane8area'. Aeopotri,a, bene"iciile puteau in cuprinsul *mperiului )absburgic $de ordin teritorial', unde se a"la o portiune insemnata si compacta a natiunii romane. *n a"ara riscului ma?or al ane8arii se pro"ila in ca/ul unei ast"el de optiuni si cel al reducerii, ca ,irtualitate, a unei "olii adinci intre romanii din 1omania si cei din (ransil,ania si =anat. ; ast"el de ,irtualitate s-a e,identiat in prea?ma si in cursul primului ra/boi mondial, cind imperiul inamic a recurs la o de/nationali/are "atala si,la crearea unei ade,arate centuri sanitare de separare de-a lungul !arpatilor $centura de ordin etnic si cultural'. *n ca/ul optiunii #est, 1omania s-ar "i plasat in ordinea unui., european ,adit de?a cu prisosinta in deceniile precedente: stoparea e8pansionismului rusesc spre sud. *ntr-un asemenea ca/, nea?unsurile se plasau in: indepartarea pina la disparitie a posibilitatii recuperarii =asarabieiI renuntarea pentru o indelungata perioada de timp la obiecti,ul reintegrarii nationale la #est, compensat insa cu o pirg)ie insemnata de in"luentare a situatiei romanilor din *mperiul )absburgicI ,irtualitatea pierderii identitatii politice in ca/ul unui con"lict militar 0st-#est datorita locatiei strategice a 1omaniei $spatiul e8tracarpatic este ,ulnerabil in,a/iei dinspre 0st, prima bariera in "ata acesteia "iind muntii !arpati'. !are erau bene"iciile optiunii #estC Aesigur, in primul rind insemna alinierea la un interes european ma?or si o garantie indu........ a unei e8istente statale independente. Aeopotri,a crea premise pentru ca, la momentul oportun sa se procede/e la o actiune de recuperare a =asarabiei. *n general, optiunea #est insemna racordarea la societatea industriala occidentala, "actor de insemnatate "undamentala pentru progresul moderni/arii amorsat in 1omania.

.5

!um se intimpla cel mai adeseori in istorie, optiunile sint !acute prin cintarirea costurilor@'ene!iciilor optiunilor la dispo-itie" dar totodata si su' impactul unor elemente de ordin su'iecti3 cu incarcatura psi)ologica e8trem de ridicata pe care le e,identia/a elitele politice la conducere, precum si opinia publica. 2ptiunea 1omaniei a "ost e"ectuata in 1888 prin alaturarea la (ripla *ntelegere $6ermania, 3ustro->ngaria, 6ermania'. Ae?a in 1%%1, 1omania se proclamase regat, ceea ce semni"ica egalitati depline cu celelalte state din sistem. !ite,a obser,atii asupra acestei optiuni #est Prima: este o optiune naturala a,indu-se in ,edere elita occidentali/ata a"lata la conducerea statului $regele: un Go)en/ollernI elita politica: generatia pasoptista, )ranita la i/,oarele ci,ili/atiei occidentale', dar deopotri,a si inclinarea naturala a societatii de/,oltate din #est $ continuarea trendului de occidentali/are' Secunda : S-a incercat diminuarea e"ectelor negati,e calculate prin racordarea la un element de ponderare "ata de ,ecinul puternic, co,irsitor si banuitor in ceea ce pri,este intentiile 1omaniei $3ustro->ngaria'. 3cest ponderator era 6ermania, care trebuia sa diminue/e e"ectele in,itatiei la )egemonie, asadar contra'alansind tendinta dominatiei eDclusi3a asupra /omaniei eDercitata de Austro.Ungaria. ; ast"el de paradigma s-a impus traditional in comportamentul 1omaniei in arena e8terna si este, de alt"el, caracteristic oricarei puteri mici sau mi?locii a"late in situatii geopolitice asemanatoare cu a 1omaniei. (erta. *ntre elementele de ordin subiecti, care au determinat optiunea #est s-au numarat: comportamentul /usiei !ata de /omania la 18+8, cind a amenintat cu ocuparea tarii $a si procedat de "acto la ocupatie'I amenintarea resimtita de elitele politice ca in ca/ul ocupatiei rusesti ,or "i ani)ilate, "rustrarea resomtita la ni,elul elitelor de tratamentul la care au "ost supuse de 1usia in timpul cri/ei europene din 1%5%, dupa San Ste"ano. 4uatro. (ratatul la alianta al 1omaniei cu Puterile !entrale a "ost secret si a ramas ast"el pina in 191+, la i/bucnirea primei con"lagratii mondiale. 3u a,ut cunostinta de continutul lui doar premierii gu,ernelor de la =ucuresti, insa nu trebuie e8clus ca el nu era cunoscut in capitalele marilor puteri interesate, cu deosebire 1usia. Ae ce aceasta............ lipsa de transparentaC Pe de o parte era in spiritul epocii, dominata de diplomatia secreta. Pe de alta parte, in acest "el se e,ita "actorul de pro,ocare cu care ar "i "ost perceput in opinia publica ruseasca si in cadrul elitelor politice ale acesteiaI nu mai putin se e,ita ast"el ,ectorul in)ibant pe care l-ar "i a,ut transparenta tratatului asupra miscarii de eliberare a romanilor din (ransil,ania. *n s"irsit o"erea o libertate de miscare relati,a diplomatiei romane in arena internationala. ;ptiunea "acuta in 1%% a "ost parasita treptat sub presiunea a doi "actori "undamentali, re/ultat al unei e,olutii in timp, atit a conte8tului intern in spatiul politic romanesc, cit si in s"era relatiilor internationale. S-a constatat ast"el ca unul din interesele nationale ,itale - pre3enirea de-nationali-arii natiunii romane din #mperiul &a's'urgic - nu mai poate "i asigurat prin optiunea din 1%% . 3cest lucru a de,enit limpede prin prisma politicii de mag)iari/are "atala e"ectuata de cabinetele de la =udapesta, dupa 190& cu deosebire. Aeopotri,a, ia un mare a3int miscarea de eli'erare nationala a romanilor din monar&ia....cu tinta e3identa: Unirea. 3sadar, in atari conditii, optiunea #est de la 1%% se ,adea, tot mai mult, contraproducti,a. #n s!era relatiilor internationale s-au produs de asemenea mutatii insemnate. 3st"el, din 190. politica 3ustro->ngariei de,ine e8trem de agresi,a in =alcani ca urmare, intre altele si a stabilirii principalului competitor in regiune, 1usia $dupa in"ringerea din 190& in ra/boiul cu Laponia'. ;ri, o orientare a8iomatica in politica e8terna romaneasca este impotri,irea "ata de marea putere care incearca sa-si instituie )egemonia in =alcani. *n consecinta, mai ales dupa trans"ormarea =ulgariei in regat in 190%, 1omania a urmarit cu neliniste actiunile 3ustro->ngariei. *ar ra/boaiele balcanice $1912-191 ' i-au aratat in claritate

.%

tendinta )egemonica a acesteia, prin utili/area $ulgariei ca un cal troian. Prime?dia pentru 1omania a de,enit de o gra,itate e8trema, contraponderea germana "iind insu"icienta. *n consecinta, orientarea 1omaniei anti-)egemonica de,ine prioritara. 1aEe #onescu aprecia/a perticiparea 1omaniei la cel de al doilea ra/boi balcanic drept primul pas al emanciparii noastre de sub .ugul austro'ungar(. *mpactul con?ugat al celor doi "actori a erodat iremediabil optiunea din 1%% . 0a a inregistrat o modi"icare substantiala la !onsiliul de !oroana din 21 iulieH august 191+ des"asurat la Sinaia. 3 "ost adoptata neutralitatea in ra/boiul mondial declansat cite,a /ile mai de,reme, moti3ata in !elul urmator de #onel $ratianu: =&oi cerem ca -omania sa ramina neutra.9ratatul, precum s'a aratat, nu ne obliga.... Austria si >ermania au pregatit ra$boiul si l'au declarat. &u ne'au facut cinstea chiar sa ne comunice intentiile lor. Abia dupa ce ra$boiul a fost un fapt implinit ne'au cerut sa luam armele alaturi de ele. )n stat ca al nostru, care a intrat in alianta ca stat suveran si pe picior de egalitate nu poate primi sa fie tratat in asa chip.... #entimentul public e aproape in unanimitate impotriva ra$boiului. /hestiunea romanilor din Ardeal domina intregul sentiment public. Ea e 0)-)-EA punctul negru al aliantei. #oarta romanilor de peste munti, idealul national al romanismului sunt chestiuni pe care un guvern roman nu le poate nesocoti. 5aca in lucrurile mici se poate trece peste simtamintul public, in ceasurile mari ale vietii nationale oamenii de stat trebuie sa tina seama de vointa poporului. &u se poate face un ra$boi in vremurile de a$i cind acest ra$boi nu este inteles, nu este aprobat de constiinta nationala sa raminem deci neutri(. Sc)imbarea de optiune in politica e8terna se produce cite,a luni mai tir/iu. 4a 18 septem'rie@1 octom'rie 1:10 s.a inc&eiat acordul secret romano.rus , prin care 1omaniei i se recunostea dreptul de a reuni partile din 3ustro->ngaria locuite de romani atunci cind ,a considera oportun $in pri,inta =uco,inei urma sa se aplice principiul nationalitatilor'. 1omania se obliga la o neutralitate bine,oitoare "ata de 1usia, care se obliga sa determine @ranta si 3nglia sa recunoasca aceasta intelegere. *n termeni reali, o ast"el de intelegere era o in3itatie la &egemonie, "ara o contrapondere e"icienta, mai ales ca Sa/ono, a considerat acest tratat $sc)imb de note' ca apartinind 1usiei si nu l-a comunicat 3ngliei si @rantei. *n consecinta acrosarea acestei contraponderi a de,enit tinta principala a diplomatiei romane in anii mentalitatii. 0a a "ost atinsa la +H15 august 191. cind 1omania a inc)eiat tratatul de alianta cu 3ntanta, care practic recunostea promisiunile ruse din 191+ si de catre 3nglia, @ranta si *talia. Sc)imbarea de"initi,a de optiune a a,ut loc prin deci-ia Consiliului de Coroana din 10@2+ august 1:1A" cind ad,ersarii $P.P.!arp, de pilda' au u/at de argumentul in,itatiei la )egemonie, iar sustinatorii de cel al contraponderii apusene. Aesigur, aceasta optiune poate !i numita %st, datorita ,ecinatatii inedite a aliatului $asimetric' rus. Aar deopotri,a, "iindca 3nglia si @ranta erau garanti "ata de o )egemonie e,entuala a 1usiei "ata de 1omania aceasta optiune poate "i numita #est. !u atit mai mult cu cit dupa iesirea 1usiei din ra/boi, 1omania a mers neabatut pe calea din 191., c)iar impotri,a 1usiei, si o ,a mentine nestirbit pina in 19+0. Aes"asurarea ra/boiului de reintregire nationala este in linii mari cunoscuta. Sunt de cu,iinta a "i rele,ate aici urmatoarele seturi de e,enimente: - imposibilitatea 1omaniei de a mentine singura "rontul oriental in conditiile de"ectiunii 1usiei bolse,iceI - inc)eierea pacii de la =u"tea $pasagera' - e8presie a ,ointei de a pastra indi,idualitatea statului romanI - unirea =asarabiei $martie 191%': e8presie a ,ointei de autodeterminare nationala a romanilor basarabeniI

.9

- reintrarea in ra/boi $9 noiembrie 191%' si rea"irmarea optiunii "acute in 191., acum si impotri,a 1usiei care ne declarase ra-'oiI - recunoasterea internationala a >nirii romanilor prin tratatele de la #ersailles. Perioada inter'elica a e3identiat pregnant optiunea (est in orientarea politicii e8terne si de securitate a 1omaniei. !ite,a domenii in care s-a concreti/at optiunea #est in inter,alul 191%-19+0: 1. /omania a !ost un mem'ru !idel al 4igii 7atiunilor si a urmat indeaproape politica custo-ilor sistemului 3ersaille-" Franta si Anglia . 3 e8istat un tratat de alianta cu @ranta $192.' care nu stipula insa a?utor mutual in ca/ de agresiune in a"ara de actiunea art.1. al <igii Natiunilor. !onsec,enta acestei orientari a "ost demonstrata de: respingerea cintecelor de sirena ale 2osco,ei din 1921 care promitea recunoasterea =asarabiei in sc)imbul te/aurului si al recunoasterii diplomatice a 1usiei bolse,iceI incal/irea relatiilor diplomatice cu 1usia de,enita treptat adepta a securitatii colecti,e odata cu sporirea amenintarii 6ermanieiI automarea negocierii unui tratat de asistenta mutuala cu >1SS in 19 . dupa modelul celui intre @ranta si !e)oslo,aciaI spri?inul etalat de 1omania in timpul cri/ei sudete in 19 % ,ictimei agresiuniiI obtinerea garantiilor anglo-"rance/e in martie 19 9. 2. Alcatuirea unui sistem de securitate regional dedicat conser3arii status.Guo.ului teritorial si politic concreti/at in Mica Antanta $1omania, !e)oslo,acia, *ugosla,ia', #ntelegerea $alcanica $1omania, 6recia, (urcia, *ugosla,ia' si alianta romano.polona. 0,olutia acestor aliante a tins sa inc)ege un sistem de securitate regionala, recordat celui continental de sorginte "rance/a, destinat sa asigure conser,area status-Quo-ului. Ain 19 , dupa accederea la putere in 6ermania, in cadrul plani"icarii militare in interiorul acestor aliante s-a lucrat si ipote/a ra/boiului generali/at. Practic, acest sistem de securitate regionala s-a destramat sub impactul rease/arilor geopolitice pe continent: 3usc)luss in 19 %, 2unc)enul in septembrie 19 %. 1omania a consemnat de "acto ine"icienta lui in cadrul cri/ei basarabene din iunie 19+0. 8. #n plani!icarea politico.militara de la $ucuresti aceasta optiune (est a !ost constanta" inclusi3 in perioada marilor cri-e ale anilor H8 . 3st"el, cite,a probe documentare relie"ea/a acest ade,ar: 9 ianuarie 19 + - studiu al 2arelui Stat 2a?or aprobat de !.S.3.(.: 0rocesul de regrupare a statelor a dus la declansarea unei formidabile curse a inarmarilor. 0entru cei ramasi in urma nu mai este nici un minut de pierdut. &u numai ca dreptul lor obtinut cu atiotea indelungate sacrificii, dar insesi existenta, libertatea le sint periclitate fara putinta de salvare. Experienta trecutului a demonstrat pina la evidenta o suma de adevaruri care interesea$a pe cei nepregatiti in special, astfel" ' nu este suficient ca sa nu vrei ra$boiul pentru ca sa fii la adapost de el< ' cine are interese sa nu provoace cum este ca$ul nostru, nu va putea fi evitat de a nu fi provocat" singura garantie contra provocarii este insa permanenta si completa pregatire pentru ra$boi( 0. !onceptia 2arelui Stat 2a?or 1oman asupra inamicului in 1:80. a+ =ca importanta a problemelor ce ne pot pune" -usia')ngaria'6ulgaria b+ ca ordine de urgenta in re$olvarea acestor probleme" )ngaria' -usia' 6ulgaria( #n 1:8A - in urma e,olutiilor de e,enimente pe plan international in documentul Strategia Micii #ntelegeri in cadrul unui con!lict generali-at se aprecia: = oricare ar fi cau$ele ce ar da nastere conflictului, cele doua tabere potrivnice aveau urmatoarea alcatuire" aliatii ' 3ranta, 6elgia si statele icii Intelegeri" inamicii" >ermania, Austria si )ngaria.. 3cestor doua grupari li s-ar putea adauga, enumerati in ordinea probabilitatilor: la aliati: 1usia si (urciaI la inamici: =ulgaria. 1amine a "i intre,a/uta atitudinea 3ngliei, *taliei, Poloniei si 6reciei.

50

Pentru Mica #ntelegere directorul principal ramine si acum scoaterea din cau-a a armatei ungare aceasta constituind prima problema ce se pune sa re/ol,e 2ica *ntelegere. 2data aceste operatiuni terminate se poate intre3edea o intrunire a tuturor !ortelor Micii #ntelegeri si o cooperare cu armata !rance-a impotri3a 5ermaniei. #n ian. 1:88: 2emorii pentru re,ederea si punerea la curent a ipote/elor de ra/boi la capitolul Posibilitatea unui ra/boi pe cele teatre de operatiuni ale noastre: 1. ca si anul trecut, 1omania "ace parte din doua constelatii politice - 2ica *ntelegere si *ntelegerea =alcanica si si-a reintarit relatiile de prietenie cu Polonia, cu care are un tratat de alianta de"ensi,a a' (oate tratatele de alianta sint de"ensi,e. !on,entiile militare respecti,e nu intra in ,igoare decit in ca/ul cind una din puterile 2icii *ntelegeri, *nt.=alcanica sau Polonia sunt atacati sau cel putin amenintati b' >ngaria si =ulgaria in special >ngaria sunt din ce in ce mai legate de 38a =erlin-1oma ori de ideologia politica germano-italiana este diametral opusa ideologiei "ranco-britanice 28 sept.1:88 - in plina cri/a a sudetilor 2arele Stat 2a?or aprecia: Se de"inesc asta/i doua grupari de state cu interese di,ergente si greu de solutionat cu actuala situatie internationalaI grupul 1: repre/entat prin 6ermania, Polonia si >ngaria care prin amputarile pe care incearca sa le aplice !e)oslo,aciei ,or sa cree/e un precedent periculos, "a,orabil ideii de re,i/uire a "rontierelor grupul 2: repre/entat prin !e)oslo,acia, *ugosla,ia si 1omania care sunt obligate sa inter,ina in ca/ul cind >ngaria ,a "orta cu armata sa "rontiera ce)a..... *n acest din urma ca/ 1usia So,ietica care in mod netagaduit sustine inca !e)oslo,acia intra in s"era con"lictelor de interese ale statelor................care sunt repre/entantele aceleiasi idei. 2+ oct.1:88 1e"eratul nr.129 al 2arelui Stat 2a?or catre !.S.3.(. $aprobat la 10 no,. 19 %' de !arol **: Ain punct de ,edere politic si din punct de ,edere militar 1omania se spri?inea pe aliatii ei apropiati si pe cele 2 mari puteri din 3pus: 3nglia si @ranta. 0,enimentele din ultimul timp au /druncinat mult ,aloarea acestor aliante. 6ermania a mani"estat )otarirea sa "erma de a reali/a integral si neintir/iat planul e8pansiunii in 0uropa !entrala c)iar si cu riscul unui con"lict armat. @ranta si 3nglia nu s-au putut opune, iar 2ica *ntelegere a a,ut o atitudine po/iti,a. Mica #ntelegere desi !ormal nedi-ol3ata este de !apt a-i ineDistenta prin amputarea Ce&oslo3aciei. *ntelegerea =alcanica poate e,entual su"eri in"luenta pe care *talia si 6ermania o ,or e8ercita asupra unora dintre statele componente. *n "ine, un in,atamint sigur al e,enimentelor din ultimul timp este ca ,aloarea aliantelor si anga?amentelor politico-militare din timp de pace arata "oarte relati,a *n consecinta se propunea: - sa se aiba in ,edere in primul rind situatia si ne,oile proprii de aparare si numai in al doilea rind pe cele re/ultate din aliantele in ,igoare. Propune si se aproba ca intrucit >ngaria nu ,a ataca singura, ci cu 6ermania, atunci mai intii apar la @rontiera de #est si apoi mane,ra o"ensi,a )otarita prin !on"erinta 2icii *ntelegeri. 1+ aprilie 19 9, noua apreciere a 2arelui Stat 2a?or in studiu asupra "ortelor germanoitaliene care ar putea inter,eni contra 1omaniei in ca/ul unei con"lagratii generale: Un con!lict generali-at este posi'il in trei ipote-e: 1. !on"lictul generali/at ia nastere din atacul italo-german asupra 1omaniei si tarilor balcanice in scopul de a adauga la stapinirea 0uropei !entrale pe aceea a Peninsului =alcanice pentru asigurarea resurselor necesare Puterilor !entrale si pentru a "ace "ata blocusului anglo-"rancoamerican. 2. !on"lictul generali/at debutea/a prin atacul german asupra Poloniei $concomitent sau nu cu o actiune italiana in =alcani'.

51

. !on"lictul generali/at ia nastere cu atacul italo-germano-spaniol in contra @rantei si coloniilor "rance/e Se aprecia ca: coalitiunea re/ultata din alianta "ranco-engle/a sporita cu Polonia si *ntelegerea =alcanica $c)iar "ara *ugosla,ia' poate opune initial 38ei germano-italiene si satelitilor ei $>ngaria, =ulgaria si Spania' "orte sensibil egale, cu conditiunea ca intrarea in actiune sa se "aca de la inceput solitar si simultan de toate puterile coalitiei. *n des"asurarea ulterioara a operatiunilor timpul lucrea/a contra centralilor, in scurt timp coalitiunea poate capata o superioritate /drobitoare militara si materiala - date "iind imensele resurse ale 3mericii, So,ietelor si ,astelor imperii coloniale engle/ si "rance/..... Pentru ca 1omania sa poata re/ista cu succes in locul ce-i re,ine in aceasta coalitiune si pentru a "i in masura sa se poata "olosi la timp de "ructul ,ictoriei comune ea ar trebui sa dispuna de minim 1 de,i/ii de in"anterie $complet oragani/ate si dotate' si sa-si organi/e/e complet apararea aeriana a teritoriului. ;ricare ar "i di"icultatile prin care ar trece initial 1omania, ,ictorioasa alaturi de coalitiune nu ,a a,ea nimic de temut atit in propasirea ei interna cit si in a"irmarea ei ulterioara in conceptul celorlalte state. *n sc)imb, o 1omanie ,ictorioasa alaturi de !entrali ar "i un stat ,asal din punct de ,edere economic, politic si cultural 6ermaniei. &.,islocarea !ortelor romane pe !ronturi 3nul @r.#. 19 . 1% di,. 19 5 1. di,. 19 % 1+ di,.W brig. 19 9 . di,.W1 c,. @r.0. . di,. % di,. . di,. 1. di,.W2 c,. @r.S. . di,. di,. & di,. & di,. !i"re absolute +,5. mild. +,912 mild. &,5. mild. .,.& mild. 5,9 mild. 19 . 1& .9. 1 25 + 19 5 159 22. 10+ %15

..Ponderea 'ugetului apararii in 'ugetul national 3nul Ponderea 19 &H . 2 N 19 .H 5 21, % 19 5H % 22,2 19 %H 9 21,5 19 9H+0 2+,. 5.%!ecti3ele armatei in perioada 1:80.1:8+ !ategorii 19 + 19 & 0"ecti, total $ 2 1& .20 1&9 &5 contingente' >scat 12& .555 1 1 2+0 Aisponibil la mobili/are in 19 5: .+ 5.2.5 oameni $15,.N'

*ntrucit, cu deosebire dupa 19 , procesul de regrupare al statelor s-a conturat pregnant, in politica e8terna a 1omaniei incepe sa se conture/e o noua linie optionala. 3nume neutralitatea in con"lictul care urma sa de,aste/e con"lictul si lumea. 3ceasta optiune nu era insa o parasire a optiunii #est, ci e"ecti, o pastrare a "ortelor proprii pentru e,entualitati nepre,a/ute si pentru intrarea in ra/boi la momentul cel mai potri,it pentru aliatii ,estici. 0ste optiunea pe care o punem in opera la declansarea celui de al doilea ra/boi mondial.

52

Prelegere 18 ,#P42MA1#% . 1:: . 2 2rgani-are sistemica nedeterminata 1. ;rgani/area sistemica a "ost, din punct de ,edere istoric, consecuti,a ra/boiului )egemonic si pacii ulterioare, ast"el: - dupa 1%1&, prin actele inc)eiate la !ongresul de la Paris, in principal prin tratatul c,adripartit, a "ost constituit concertul de putere, care a asigurat "iabilitatea si predictibilitatea in sistem. Ae pilda, se stia ca aparitia unor noi actori in sistem era gu,ernata de acordul marilor puteri ale concertului $6recia in 1% 0, =elgia mai tar/iu, *talia, 1omania, Serbia, 2untenegru, etc. 'I - dupa 191%-1919, in conditiile e8istentei <igii Natiunilor, ale asadar egalitatii in drepturi a statelor, e8presie a noii "ilo/o"ii in relatiile internationale, organi/area sistemica a "ost repre/entata de <iga Natiunilor, ca institutie de "iabili/are a acesteia. 3cum apare pentru prima data conceptual de gestionare a cri/elor prin intermediul institutiilor comunitare. 3st"el , prin stipulatiile Pactului SAN, erau pre,a/ute proceduri de arbitra? $c)iar au "ost aplicate in ca/ul stabilirii "rontierelor dintre state baltice' sau c)iar de inter,entie $ca/ul comisiei <itton in ca/ul con"lictului c)ino-?apone/ din 19 1' ori al pedepsirii *taliei in 19 &, ca urmare a agresiunii din 3bisinia $episodul (itulescu'. Aesigur, a "ost ne,oie de custo/i ai sistemului $3nglia si @ranta' intrucat era ne,oie de o "orta respectabila , politica si militara, pentru aplicarea amintitelor proceduri la ni,elul sistemului. 2ai ales ca "orta coerciti,a in acest sens era ,adu,ita de prestatia S>3, de-a lungul intregului inter,al interbelic, apoi temporar de a 6ermaniei sau 1usiei. 3sadar, a marilor puteri dotate cu in"luenta politica internationala si depotri,a "orta militara pentru a se "ace ascultate. Pentru a asigura !ia'ilitatea sistemului este neaparat necesara eDistenta unei !orte coerciti3e" care nu poate sa !ie asigurata decat de catre marile puteri )in!luenta politica si !orta militara*. *n perioada interbelica sistemul a "ost multipolar, dar nu in sensul concertului de putere- cand toate marile puteri ale sistemului il gestionau, ci intr-unul sui generis in care custo/ii incercau sa asigure egalitatea in drepturi a tuturor actorilor $celor dintai, 3nglia si @ranta li s-au alaturat, ulterior si temporar, 6ermania si, mai ales, >1SS, dupa 19 '. Ain aceasta perspecti,a teoretica, sistemul <igii Natiunilor nu s-a deosebit esential de cel anterior , al concertului de putere. - Aupa ra/boiul )egemonic din 19 9-19+&, sistemul a "ost organi/at bipolar. 3cest lucru "usese anuntat de detasarea e,identa , spectaculoasa si co,arsitoare a S>3 si >1SS in timpul ra/boiului in termeni militari $dar desigur o traducere a unei "orte economice uriase a ambelor state' si a

"ost legali/at in triada con"erintelor celor trei mari de la (e)eran $dec. 19+ ', *alta $"ebr.19+&' si Potsdam $iulie 19+&'. *n primii ani postbelici, detasarea in sistem a superputerilor nu a "ost atat de e,identa, mai ales ca intrarea in era nucleara $. august 19+&' parea sa impuna un singur pol )egemonic: S>3. Aar pe masura ce opo/itia ideologica intre cele doua sisteme social-politice de organi/are de,enea tot mai e,identa, decantarea polilor sistemici s-a "acut "ara intar/iere. (rei elemente au spri?init aceasta polari/are. Primul a "ost doctrina containemen-tului inceputa cu telegrama cea lunga $19+.' continuata cu deci/ia (ruman de a spri?ini 6recia si (urcia in "ata sub,ersiunii comuniste $martie 19+5' si cu planul 2ars)all $iulie 19+5'. !el de al doilea a "ost "ormarea N3(; $aprilie 19+9', iar al treilea instalarea puterii comuniste la Pe7in. 3cest din urma e,eniment a a,ut un impact cop,arsitor asupra polari/arii sistemului intrucat prin "ormarea blocului so,ieto-c)ine/ s-a creat o prime?die geopolitica masi,a $mortala in termenii geopoliticii clasice' pentru S>3. 3menintarea unei singure puteri stapanind 0urasia a de,enit reala atat in termeni de putere, cat si ideologici. Politica de containement s-a aplicat acestui bloc so,ietoc)ine/, iar ra/boiul din !oreea a "ost prima incercare a comunistilor de a sparge incercuirea geopolitica. Ae aceea a "ost atat de rapida si co,arsitoare reactia ;ccidentului in "runte cu S>3. 2. ,upa inc&eierea /a-'oiului /ece sistemului i.a lipsit o organi-are capa'ila sa.l !aca !ia'il" ast!el: - daca imediat dupa !on"erinta de la Paris si !)arta pentru Noua 0uropa $noiembrie 1990' s-a conturat o mare alianta intre 0st si #est, al carei re/ultat a "ost conduita comuna in ra/boiul din 6ol" $"ebruarie-martie 1991', ulterior acest condominium )egemonic S>3->1SS a ca/ut in desuetudine. !au/a principala a "ost prabusirea instantanee si "ara drept de apel a >1SS in urma puciului din august 1991. 0ste ade,arat ca ar "i "ost "oarte greu ca >1SS, cu slabiciunile stiute, sa "i "ost capabila, c)iar continuindu-si e8istenta, sa asigure partea de )egemonie mondiala care ii re,enea in mentionatul condominiumI - ulterior au "ost sperante ca ordinea mondiala ar putea "i asigurata unipolar, ca urmare a superioritatii incontestabile a S>3. Se parea c)iar ca o ast"el de posbilitate este primita po/iti, de comunitatea internationala $1usia era intoarsa catre ea insesi, !)ina conta inca destul de putin in ?ocurile mondiale, iar ;ccidentul european era naucit', iar -as)ingtonul parea sa "ie de acord. Noua speranta s-a naruit insa la 2ogadisc)u in 199 , in cursul unei misiuni de P: si in conditiile sc)imbarii raportului de "orte intre republicani si democrati in !ongresul S>3. Pe de o parte, in Somalia, S>3 au inregistrat o dare inapoi de la responsabilitatile mondiale presupuse de lumea unipolara, ca urmare a presiunii opiniei publice oripilate de imaginea transmisa prin !NN a mariner-ului ucis si tarat pe star/ile capitalei somale/e de o multime in"ierbantata careia

5+

ucisul si colegii lui cautau sa-i con"ere stabilitate si securitate. Sub aceasta presiune, S>3 au retras "ortele proprii de mentinere a pacii din Somalia si desi au mai actionat ulterior in acelasi sens apetitul pentru ast"el de misiuni a de,enit tot mai sca/ut intr-o opinie publica tot mai )otarata sa nu mai accepte pierderi umane acolo unde interesele ,itale americane nu erau in prime?die. 3proape concomitent cu episodul somale/, inlocuirea prin alegeri a unei parti din !ongresul american a dat o ma?oritate republicana in !amera 1epre/entantilor si in Senat, ceea ce a semni"icat ascendenta unui curent de minimi/are a inter,entiei internationaliste americane si, deopotri,a, o c)estionare a roului ;N> si adec,arii acestuia intereselor S>3. !ampion al acestei orientari cu in,ecinari i/olationiste a de,enit senatorul Lesse Gelms, presedinte al puternicei comisii de politica e8terna a Senatului. - *nstitutiile internationale au intrat intr-o perioada tot mai "ierbinte de re"ormulare si adaptare la noile e8igente ale epocii post-1a/boi 1ece, ceea ce le-a impiedicat sa "ie utili/abile in gestionarea sistemului international de state. 3st"el, Con!erinta pentru Securitate si Cooperare in %uropa $de,enita din decembrie 199+ ;rgani/atia pentruX. ;S!0', "ocali/ata pe diplomatie pre,enti,a si apararea drepturilor omului a "ost practic parali/ata de tentati,a 1usiei de a o proiecta ca principala institutie de gestionare a a"acerilor internationale in spatial euroatlantic si de opo/itia ;ccidentului, mai ales a S>3, la aceasta perspecti,a. *n termeni de putere, ;S!0 a trebuit sa se cantone/e, ca urmare a acestei contradictii de "ond, la un rol secundar, "ara a a,ea instrumentele necesare, desi pre,a/ute in acordurile care o de"inesc, de a des"asura opeartii de mentinere a pacii. 1usia este singura mare putere care mentine ;S!0 in atentia publica tocmai ca un mi?loc de a a-si conser,a statutul pierdut de superputere $aici 1usia poate a,ea dreptul de ,eto care ii este re"u/at de alte organi/atiii, mai prYcis de N3(;'. 27U, croita pentru lumea post-al doilea ra/boi mondial, s-a ,adit a "i nepregatita pentru instabilitatea post-1a/boi 1ece. Pe de o parte, statele initial ,adu,ite de pondere in a"acerile mondiale, ca urmare a in"rangerii in ra/boi $6ermania si Laponia', reclama un rol permanent in !onsiliul de Securitate. Ae asemenea, puteri care nu au o pondere insemnata ori pe potri,a insemnatatii economic-politice in plan mondial pot sa utili/e/e pri,ilegiul de a "i membru permanent al !onsiliului de Securitate si sa e8ercite o in"luenta supraponderala in relatiile internationale $@ranta, 1usia'. *n acelasi timp, ;N> nu este pregatita pentru a gestiona cri/ele inter,enite intrucat nu are "ondurile necesare si totodata nu este spri?inita de marile puteri, in special de S>3. -as)ingtonul, sub moti,ul ca dreptul de ,eto poate intar/ia inter,entia salutara pentru gestionarea cri/elor $ca/ul :oso,o', tinde sa ocoleasca ;N> si sa recurga la legitimarea dreptului de inter,entie decis de organi/atiile de securitate regionale pentru ca/uri umanitare

5&

urgente . 7A12 a intrat, o data cu inc)eierea 1a/boiului 1ece, intr-o re"ormulare accelerata care sa "aca alianta capabila sa e8iste in conditii sc)imbate "ata de cele care i-au determinat aparitia.. 2ai intai, odata cu prabusirea >1SS, a adoptat un nou concept strategic si a organi/at !onsiliul de !oordonare Nord-3tlantic destinat sa impulsione/e cooperarea cu "ostii ad,ersari. 3poi, din 199+ a lansat Parteneriatul pentru Pace , ca un substitut la largirea spre 0st ceruta tot mai decis de statele "oste in spatiul imperial so,ietic. *n s"arsit, in iulie 1995 a adresat primele in,itatii de aderare acestor state $Polonia, >ngaria, !e)ia', iar in aprilie 1999 a adoptat un nou concept strategic si a a"irmat ,ointa de a se e8tinde in continuare spre 1asarit. N3(; intampina o opo/itie decisa din partea 1usiei in legatura cu e8tinderea si este in plin e""ort pentru a substantia acte "undamentale inc)eiate cu 1usia $3ctul @ondator' si >craina $!)arta'. 3lte institutii e8istente, precum Uniunea %uropeana )U%* sau Uniunea %uropei 2ccidentale )U%2*" Asociatia Statelor din Asia de Sud.%st )AS%A7*" 2rgani-atia Statelor Ara'e )2SA*" Uniunea Statelor A!ricane" "ie ca au un domeniu de competenta limitat, regional, "ie ca nu au ca obiect de actiune "iabilitatea sistemica. 3sadar, institutiile cu rol de gestionare a relatiilor internationale sunt intr-o perioada in care ponderea lor in domeniu este sca/uta, din cau/e care au "ost aratate mai sus, lacunar, "ragmentar. 8. Mani!estarea unor 3i-iuni di!erite asupra organi-arii sistemului de state din partea actorilor maIori" ast!el: - se creionea/a tendinta unui leaders)ip american, e8presie a unei )egemonii sistemice intemeiate pe o economie de un dinamism "ara precedent si o "orta militara "ara egal. *n po"ida unei reale opo/itii interne "ata de sporirea anga?amentelor internationale, S>3 se detasea/a in plan mondial prin in"luenta determinanta asupra oricarei e,olutii sistemice. - e8ista insa politica unor state $1usia, @ranta' de opunere la aceasta tendinta de unipolari/are a sistemului $si de recunoastere a )egemoniei americane' si de creare a conditiilor pentru crearea unui sistem multipolar. *ritati de aroganta unicei superputeri $sau )Kperpuissance - @ranta', aceste puteri si-au stabilit ca obiecti, strategic constructia unui sistem multipolar $1usia' ori au demarat procesul de ad?udecare a statutului de putere nucleara $*ndia' sau a "ortei economice si capacitatilor de proiectie a "ortei militare la distanta care sa le plase/e in postura de e,entual competitor al )egemonului $!)ina'. !oncomitent, anumite organi/atii regionale c)estionea/a directia de e,olutie 9 catre statut de superputere sau nu - care s-o plase/e in postura similara $>niunea 0uropeana'. - opo/itia la o e,entuala lume unipolara se mani"esta si la ni,elul altor puteri regionale, ca/ul cel mai concludent "iind *ranulI pe de alta parte, *ra7ul in"rant in ra/boiul din 6ol", se opune c)iar

5.

militar tendintei catre unipolaritate si este spri?init in consecinta de catre cei a"lati pe aceeasi plat"orma $1usia, !)ina, @ranta'. - 1usia a propus c)iar $in timpul cand 0. Prima7o, a "ost premier' ca e"ortul de constructie a lumii bipolare sa "ie concertat, propunere adresata *ndiei si !)inei, dar declinata $se pare ca e8ista temerea ca ast"el 2osco,a ,rea sa-si intareasca sansele de mentinere a statutului de egal al S>3'. 0ste de obser,at ca 1usia nu a adresat o propunere similara >niunii 0uropene sau, macar, @rantei. ;ricum, 2osco,a actionea/a in sensul de a "or?a o alianta cu !)ina per"ormant', *ran $spri?in pentru programul nuclear' - anali/ele recente americane aprecia/a ca, in ,iitorul pre,i/ibil, pentru S>3 ad,ersarii geopolitici sunt !)ina si 1usia. !u alte cu,inte, in po"ida pro"ilului ?os al 1usiei $economic, intai de toate', aceasta ramane pe termen mediu si lung un competitor al S>3 $oare doar din cau/a arsenalului nuclear rusesc, comparabil numai cu cel american C'I iar !)ina, in conditiile "ramantarilor interne si tulburarii determinate de o supraincal/ire economica, se pro"ilea/a ca ad,ersarul pe termen lung al S>3. 0. #neDistenta unei ordonari sistemice si e!ortul de identi!icare si consolidare a uneia dintre cele o!erite de realitatea relatiilor internationale are consecinte multiple : - instalarea unei stari de insecuritate accentuata in ansamblul sistemului, probata de "rec,enta de aparitie a cri/elor sistemice $cele care implica actori cu ,i/iuni di,erse asupra ordonarii sistemice, cum este ca/ul in :oso,oZ, precum si de comportamentul atipic al unor actori ma?ori $ca/ul *ndiei , care a de,enit putere nucleara, al !)inei, care ameninta cu reuni"icarea prin "orta militara a (ai,anului' sau de atitudinea antisistemica a unor state - asa numitele rogue states, care "ie se opun direct puterilor dominante - *ra7, *ran - "ie au ca obiecti, reintronarea unor relatii sistemice de?a re,olute $<ibia, !oreea de Nord, pri/oniere ale mentalitatii bipolare'I - instabilitatea in /onele de in,ecinare ale marilor actori, cu orientari di,erse in pri,inta organi/arii sistemice sau in plin e"ort de po/itionare pentru competitia din cadrul sistemului ,iitorI ast"el se e8plica instabilitatea din =alcani, din 3sia centrala si din /ona cauca/iana, din /ona marilor lacuri a"ricane sau din 3sia de sud-est. !a/ul =alcanilor europeni este simptomatic: pe de o parte, >niunea 0uropeana si N3(; aprecia/a ca /ona trebuie sa cada in propria s"era de gestionare, intrucat potentialul de contagiune este ridicat si amenintator, pe de alta parte, 1usia socoate ca acceptand acest lucru ar "i practic e8clusa din 0uropa si condamnata la statutul de mare putere de rangul doiI $parteneriat strategic inc)eiat in august 1999 si li,rari de armament per"ormant', *ndia $li,rari de armament

55

- stare de neliniste si agresi,itate la ni,elul actorilor mici si mi?locii, care intre,ad in absenta organi/arii sistemice o "ereastra de oportunitate pentru reali/area neintar/iata a unor design-uri proprii. Ain aceasta perspecti,a, situatia din /ona 3"ricii marilor lacuri este ilustrati,a: 1uanda incearca , pe "ondul competitiei dintre marile puteri, care crea/a momentan un gol de putere, sa intemeie/e un imperiu tut/iI - competitie acerba intre marile puteri, mai ales in ceea ce pri,este organi/area sistemica, ceea ce induce incertitudine si impredictibilitate in ansamblul relatilor internationale. >n e8emplu in acest sens este contradictia intre statele N3(; si 1usia in timpul con"lictului din :oso,o, contradictiile intre S>3 si 3nglia pe de o parte, si 1usia, @ranta si !)ina pe de alta parte, in pri,inta *ra7ului, neintelegerile periodice intre S>3 si @ranta relati,e la locul si rolul 0uropei in N3(; ori in angrena?ul mai larg al relatiilor internationale, etc., etc. - aparitia tendintei de grupare a marilor actori, pentru a-si impune punctul de ,edere asupra organi/arii sistemice, ceea ce crea/a inclusi, pericolul unui ra/boi )egemonic. Ain aceasta perspecti,a, apelul 1usiei la *ndia si !)ina de a milita in comun pentru constructia unui sistem multipolar este practic o propunere de "racturare a sistemului si de organi/are a acestuia in "ormula de blocuri opuseI - tendinta statelor din /onele de "ractura dintre marii actori de a se asocia acestora pentru a e,ita insecuritatea. Pe de o parte, ele isi asuma aceasta orientare ,oluntar $ca/ul tarilor din 0uropa !entrala si de 0st, care au optat pentru >0 si N3(;' ori sunt impinse catre optiune de politica marilor ,ecini $ca/ul tarilor din ,ecinatatea apropiata a 1usiei'I - accentuarea tendintei identitare a gruparilor entice pana la reclamarea statutului de independenta politica $ca/urile !eceniei, :oso,o, <ombardiei, 0ritreei, etc.'I - sc)itarea orientarii statelor mici si mi?locii de a se sustrage, prin comasare regionala, competitiei dintre marii actori pentru "ormularea sistemului. 3st"el, in regiunea nordica a 0uropei, statele apartenente la >0 strang relatiile in plan multilateral cu statele baltice, iar in =alcani, prin Pactul de Stabilitate se cauta a se induce un ast"el de comportament la ni,elul actorilor /onaliI 5. Care sunt posi'ilitatile de organi-are sistemica si cand se 3a institui o noua ordine internationala > - organi/area sistemica poate lua, a,and in ,edere precedentele, "orma "ie a multipolaritatii $ca/urile post-1%1& si post-191%' "ie a unipolaritatii $continuitatea )egemoniei americane'. Pare sa "ie e8clusa "orma bipolaritatii ne"iind intre,a/uta in ,iitorul pre,i/ibil o mare putere capabila sa sustina, impreuna cu S>3, o ast"el de organi/areI

5%

- inter,alul temporal de constructie a noii ordini sistemice este greu de progno/at datorita "aptului ca lipseste un termen de re"erinta istorica $acum nu a a,ut loc un ra/boi )egemonic, iar 1a/boiul 1ece nu poate "i socotit un substitut al acestuia'. 1e"erintele din literatura progno/ea/a o perioada de circa &0 de ani de insecuritate pana la constituirea unei noi ordini sistemice $-allerstein' pe ba/a teoriei ciclurilor :ondratie""I - este insa clar, con"orm realitatilor relatiilor internationale asta/i, ca "orma de organi/are sistemica ,a depinde cu siguranta de comportamentul si intelegerile e8istente intre principalii actori mondiali: S>3, >niunea 0uropeana, 1usia si !)inaI A. Care tre'uie sa !ie comportamentul /omaniei in actuala conIunctura sistemica > *n ultimul deceniu al secolului XX, 1omania si-a stabilit orientarea strategica in relatiile internationale: #estul. 3ceasta orientare are suportul tuturor partidelor politice parlamentare si se bucura de spri?inul ma?oritatii opiniei publice. *n impre?urarile post-:oso,o, cand 1omania a a,ut orientarea con"orma intereselor nationale, >niunea 0uropeana a in,itat-o sa inceapa negocierile de aderare, ceea ce repre/inta un prim successI - 3derarea la N3(; repre/inta cealalta mare tinta a politicii e8terne si de securitate a 1omaniei. Aupa Summit-ul de la -as)ington $aprilie 1999', 1omania se a"la in po/itia de leading candidate in grupul celor noua aspiranti la aderare. 08ercitiul 23p al 1omaniei, alcatuit in con"ormitate cu e8igentele N3(;, cuprinde nu doar un plan compre)ensi, de re"orma a armatei, care s-o "aca interoperabila cu alianta pana in 2005, dar si obiecti,e in domeniul politic, economic, "inanciar, ?uridic, de securitate, care sa apropie 1omania de standardele statelor aliateI - *n conditiile actuale, cand >0 incearca constituirea unei #dentitati %uropene de Securitate si Aparare" 1omania trebuie sa milite/e pentru preluarea integrala in ansamblul acesteia a aQuisului din cadrul >0; pentru partenerii-asociatiI de asemenea, nu trebuie sa slabeasca ritmul de raspuns la e8igentele N3(; pentru a obtine in,itatia de aderare la urmatorul Summit $probabil 2002'I - Aecisi,e pentru succesul actiunii de integrare a 1omaniei la #est $>0 si N3(;' sunt reluarea cresterii economice si consolidarea stabilitatii politiceI - 3lternati,ele la integrarea la #est sunt contraproducti,e: neutralitatea este depasita istoric si ar insemna i/olare datorita ase/arii geopolitice sau, mai gra,, pericol e8trem pentru interesele nationale "undamentale, integritatea teritoriala si su,eranitatea: integrarea la 0st respinsa pe ba/a e8perientei istorice si datelor sc)imbate asta/i la aceasta "atada geogra"ica.

59