Sunteți pe pagina 1din 14

Lucrare practic nr 4 Tema: Endodonie. Noiuni generale.Scopul si sarcinile endodoniei. Metode de tratament endodontic. Clasificaia. 1.Endodone. Noiuni generale.

Endodonie e un compartiment al stomatologiei terapeutice, ce studiaz structura si funcia endodntului, metodele si tehnica manipulrilor n cavitatea pulpar si periodoniu. Specificul endodoniei se datoreaz: rspndirii considerabile a afeciunilor pulpare si parodentale apicale particularitile evoluiilor lor influena focarelor de influen odontogen asupra oarecare organe si sisteme Apariia edodoniei Pe 3 octombrie, doctoral William Hunter a prezentat un referat la tema Sepsia si antisepsia n medicin. Hunter a fost primul care a presupus apariia injeciilor din cauza existenei microorganismelor n cavitatea bucal. Deja era cunoscut faptul c dintel cu pulpa necrotizat e cauza principal a infeciilor locale. Cercetrile de laborator au confirmat existena bacteriilor n esutul pulpei moarte. n anii 1920 a aprut radiografia de reper cu ajutorul cruia se observau focarele de culoare mai deschis la nivelul vrfurilor dinilor cu pulpa necrotizat focarele caracterizeaz procesele infecioase ale osului periapial. Asa dinii se extrageau si se analizeau, se depistau bacteriile existente.

2.Scopul endodoniei. Const n pstrarea dintelui afectat si prevenirea aciunii lui nocive asupra ntregului organism. + nlturarea durerii + eliminarea proceselor patologice prezente n exteriorul si interiorul canalelor radiculare + asigurarea lipsei reaciei esuturilor (negativ) si a complicaiilor la introducerea medicamentelor n canalul radicular

3.Sarcinile endodoniei. - elaborarea metodelor de diagnostic si tratament al canalelor radiculare si tratament n caz de pulpit si periodontite - elaborarea metodelor si mijloacelor de sterilizare a macro si microcanalelor, a instrumentarului necesar pentru relucrarea si obturarea canalelor, crearea noilor instrumente si mijloace, perfecionarea celor existente - studierea aciunii focarelor cornice odontogene infecioase asupra reactivitii organismului, studierea caracteristicilor lor prin experiene, activitate clinic etc.

4.Metode de diagnostic n endodonie. Noiuni generale.


1.1 Metodele clinice de dagnostic. Diagnosticul clinic al afeciunilor pulpei si periodoniului include: anamneza, inspecia, evaluarea culorii dinilor si mucoasei orale, verificarea cu sonda, percuia, se determin graul de mobilitate al dintelui, plapare, termometre, electroodontometre. - anamnez furnizeaz factori importani pentru diagnostic si planificarea tratamentului. Plngerele cauzate de durere pot ajuta la identificarea caracterului acesteia, timpul apariiei durerii, cauzele, dependena de diferii factori excitai, continuitatea, periodicitatea, localizarea, factor ice amplific sau diminuiaz simtomele. Investigaia clinic include investigaia aspectului extern si a cavitii bucale: investigaia aspectului extern ne ajut s observm simetria, prezena si dimensiunile edemului n zona feei, gtului, prezena modificrilor n sinusurile maxilare. Prin palpare se apreciaz nodulii limfatici, dimensiunile, mobilizarea, consistena. investigaia cavitii bucale se apreciaz starea mucoasei orale (prezena congestiei, edemului, fistulelor), ct si prezena normal a dinilor si esuturilor parodontului. - culoarea dinilor dinii cu pulpa necrotizat sau cei depulpai au culoare modificat deoarece se pierde luciul natural al smalului si capt nuane gri - sondarea permite s depistm comunicarea cu cavitatea dintelui, starea pulpei, situarea ostiumurilor canalare si prezena pulpei n ele Prepararea cavitii dentare fr anestezie ne permite s apreciem starea pulpei. - palparea se palpeaz mucoasa oral si osul alveolar pentru a depista edemul , senzaii de durere fistule. - mobilitatea dintelui si modificarea poziiei acetuia, pot nsemna o patologie n interiorul osului. - percuia permite s depistm focarul infeciei din periodont. La prezena focarului n timpul percuiei acestuia apare durere.

- termomometria depisteaz sensibilitatea pulpei. Pulpa sntoas reacioneaz la schimbri de temperatur. Pulpa afectat reacioneaz mai puternic, astfel la oscilarea la temeratura de 5-7 grade C de la temperatura corpului apar dureri intensive si continue. De asemenea apare durere de la rece si fierbinte. Dinii cu pulpa necrotizat nu rspund la variaiile termice. - electroodontometria apreciaz starea pulpei si a esuturilor ce nconjoar rdcina dintelui. Pentru rezultate precise se face o investigaie comparative cu dini vecini.

1.2Metodele roentgen de diagnostic.


- roentgenografia include roentgenografia intaoral, extraoral, ortopantomografia si electroroentgenografia. n practica endodontic cel mai des se utilizeaz roentgenograma intraoral de contact n proieci digestive, unde se observ 2-3 dini si esutul osos adiacent. Anume pee le se observ foarte bine corticala. Roentgenografia realizat prin metoda paralel produce o imagine clar cu abateri foarte mici de la dimensiunile dinilor arat rdcinele si 2-3 mm din zona periapical. Mai exist si roentgnografie digital ce momentan formeaz imaginea. De asemenea se poate analiza densitometria. La analiza roentgenogramei dinilor si parodoniului se atrage atenie la: - coroana forma, conturul, intensitatea umbrelor esuturilor durecavitatea coroanei absena/pezena, forma, dimensiunea, conturul - rdcina dintelui numrul, mrimea, forma, stadiul de formare, conturul, rdcina - canalul radicular prezena/absena, limea, particulariti de poziie, forma, orientarea, curbarea, localizarea orificiului apical - zona periodontal limea - esutul osos adiacent osteoporoza, distrugere - septurile interalveolare localizarea, forma, structura La analiz observm: limea zonei/spaiul periodontal densitatea si distrugerea esutului osos n zona periapical forma, omogenitatea, conturul clar al focarului, infeciei si localizarea lui fa de rdcin caracterul comunicrilor ntre endodoniu si periodoniu limea spaiului periodontal cuprins ntre 0,15mm-0,25mm, de la coletul dentar si pn la vrful rdcinelor intensitatea formrii dentine secundare si teriare si prezena denticulilor ce apar ca umere paralele ce apar la pereii cavitii coronare sau pereii canalului radicular resorbia intern a tesuturilor dure, apare ca o zon circular mai deschis stratificat pe imaginea cavitii dentare schimbrile

Diagnosticul complet conine informaii despre: localizare caracteru dezvoltarea forma

5.Criteriile ce favorizeaz reusita terapiei endodontice.


Succesul tratamentului endodontic depinde de: - cunoasterea anatomo-topografic a cavitii dentare - ndemnarea si folosirea corect a instrumentelor endodontice - cunoasterea metodelr de preparare a cavitilor - aplicarea tehnicilor de prelucrare mecanic/medicamentoas si de obturare a canalelor radiculare Indicaii pentru tratament endodontic: - schimbrile ireversibile ale pulpei sau necroza ei cu simptome clinice sau roentgenografice, simptome de expomsiune aprocesului pe esuturile adiacente sau nu - devitalizarea/depulparea la alegere Contraindicaii pentru tratament endodontic: - dinii nu mai pot efectua funcia lor - dinii au pierdut o cantitate important din esutul paradoniului - pentru pacienii crora le este interzis acest tratament din cauza altor afeciuni sau din cauza strii somatice generale

6.Clasificarea metodelor de tratament al pulpitei.


I. Metode de tratament conservatic cu pstrarea pulpei ntregi. -coafajul indirect al pulpei -coafajul direct al pulpei II. Metode de tratament conservative cu pstrarea parial a pulpei. -amputaia vital -amputaia devital III. Metodele chirurgicale de ndeprtare deplin a pulpei dintelui -exterpaia vital -exterpaia devital Alt clasificare: I. Cu pstrarea pulpei (metod vital)- metode conservative: -cu pstrarea total a pulpei (metoda biologic) -cu pstrarea parial a pulpei (metoda vital)

II. Fr pstrarea pulpei (metod chirurgical) -extirpaie vital -amputaie devital -exirpaie devital Scopul si etapele tratamentului endodontic: Scopul- prevenirea aciunii microorganismului si a produselor toxice ale activitii lor asupra esuturilor periodoniului. Scopul prelucrrii canalului radicular al dintelui: 1. reducerea infeciei din lumenul sistemului canalar radicular prod. a. nlturarea pulpei si maselor pulpare descompuse b. nlturarea deninei infectate 2. atribuirea formei corecte canalului radicular pentru al obtura apoi 3. sporirea aciunii medicamentelor Etapele tratamentului endodontic: 1. stabilirea diagnosticului 2. anestezia 3. asigurarea asepticii maxime si lucrului sigur 4. asigurarea accesului direct si suficiet spre orificiul canalului radicular 5. determinarea exacta a lungimei de lucru 6. permeabilizarea instrumental cu lrgirea si formarea canalului radicular 7. dezinfectarea si prelucrarea igienic a canalului radicular 8. obturarea canlului radicular si contraversul acestuia

7. Esena metodei conservative (biologice)de tratament a pulpitei.


Metoda e folosit pentru a opri complet procesul inflamator n pulp si pstrarea pulpei ntregi. Esena metodei complex de msuri terapeutice pentru a suprima microflora si a lichida inflamaia pstrnd integritatea pulpei. Viabilitatea pulpei e asurat de: - vasele pulpei - esut conjunctiv lax ce nconjoar vasele lng orificiul apical si previne compresiunea lor n caz de inflamaie - reeaua capilar a pulpei - celulele sistemului reticulo-endetelial si acidul hyaluronic ce protejeaz de efecte nocive - stabilitatea sistemului enzimo-inhibator

Indicaii pentru metoda conservative 1. pulpit acut de focar 2. pulp denudat accidental la prepararea cavitii carioase 3. vrsta tnr (pn la 30 ani) 4. lipsa afeciunilor cornice associate 5. lipsa schimbrilor pe radiografie n regiunea apexului 6. lipsa reaciilor alergice la medicamentele administrate 7. dintele nu poate fi tratat protetic 8. cavitatea carioas nu e n regiunea cervical 9. infecia ptrunde doar prin coroana dintelui 10. au trecut mai puin de 24 de ore de la apariia durerii 11. electroexcitabilitatea pulpei 20-25mA 12. dentina suprapulpar e neajutat si sensibilitatea pulpei e nalt

Contraindicaii 1. vrsta peste 35 ani 2. afeciuni cornice (diabet, avitaminoze) 3. cavitate carioas n zona cervical 4. electrosensibilitatea pulpei redus de 25mA 5. schimbri radiologice nregistrate periap. 6. Folosirea dintelui ca sprijin (stlp la protezare) Etapele metodei biologice 1. anstezie 2. prelucrare mecanic a cavitii conform principiilor si etapelor. Se folosesc freze sferice ascuite sterile ce se schimb odat cu apropierea de pulp 3. prelucrarea medicamentoas se face cu soluii antiseptice neiritante cu concentraie joas: sol dimexid 1.0-10% sol clorhexidina 0.06-0.3% sol iodinol 1% sol. betadina 1% sol furacilina 0.02% sol. novocaina 0.5% sol enzime (tripsina, lizocim etc.) 4.Degrasarea si desicarea cavitii cu rolouri de vat sterile si jet de aer cald. Nu se foloseste alcool sau eter deorece irit. 5.Se aplic o obturaie curative si apoi una de durat Metode de tratament prelucrarea medicamentoas a cavitii bucale si apoi se face anestezie izolarea cmpului operator cu diga sau rolouri de vat steil

prelucrarea medicamentoas a cmpului operator dintele afectat si nc 2 dini vecini se prelucreaz cu sol. de iod 2% sau sol. de clorhexidin 1% prepararea cavitii carioase se face n prezena continua a aspiratorului de saliv. Cavitatea e deschis maxim pentru a ndeprta toate esuturile infectate si pentru un contact mai bun al pulpei inflamate cu medicamentele prelucrarea medicamentoas definitiv a cavitii carioase cavitatea se spal cu soluii cldue de 0,9% clorur de sodiu; 0,5% novocain; 0,3% clorhexidin; enzyme etc. uscarea cavitii cu jet de aer cald si tampoane sterile se aplic o obturaie curative de cca 0,5mm grosimea pe fundul cavitii carioase, iar apoi o obturaie provizorie Se folosesc ca obturaii curative : -preparate sulfanilamide -antibiotice -paste cu eugenol -preparate pe baze de Ca(OH)2. Calcimol, Life, Dycol Preparatele cu Ca(OH)2 au effect bactericid, normalizeaz echilibrul acido-bazic al pulpei, effect antiinflamator si dezhidratant, stimuleaz remineralizarea dentine rmolite si formarea dentine secundare. Dezinfectarea canalului radicular !!! Introducerea substanelor antiseptic n canalul radicular asigur nlturarea bacteriilor din ele. Unii consider c obturarea ermetic a canalelor nu va permite afeciunea esuturilor periaprale. Dar bacteriile din canalale laterale si ramificaiile deltoide nu pot fi isolate altfel. Majoritatea preparatelor antibacteriene omoar celulele organismului, dci traumeaz esuturile periapicale. De aceea au fost create medicamente ce nu traumeaz aceste esuturi. Medicamentele ce conin: - iod - clor - crezatin - formocrezol - monoclorfenol se incativeaz cca timp de 24 ore la contactul cu esuturile dintelui si lichidul tisular Deci dac timp de 24 de ore nu au fost eliminate toate bacteriile, apre riscul inflamaiei acestora. De aceea e nevoie s folosim medicamete ce posed dozarea controlat a substanelor medicamentoase. Principiul aciunii Ca(OH)2 la interaciunea cu solie biologic are pH=12,5.

- are coefficient de disociere 0,17 >astfel la introducerea n canalul radicular are loc ionizarea si dizolvarea permanent n lichidul ce umple canaliculele dentinare, canalele laterale si accesorii (treptat !!!!) - grupa OH scade presiunea parial a O2 si mrestepH n focarul infecios. Ceea ce stimuleaz regenerarea si mineralizarea esuturilor. - Ca(OH)2 denatureaz proteinele. Volumul esuturilor necrotizate creste si totodat mreste viteza dizolvrii acestora sub aciunea hipocloritului de Na. Irigarea canalelor radiculare !!! Se face pentru a creste eficacitatea preparrii mecanice. Se folosesc medicamente ce au capacitate curativ, antibacterial, detoxificare, denaturare, utilizarea esuturilor mai dure. Scopul principal al irigrii e nlturarea esuturilor necrotizate, puroiului, exudatului. sol. 0,5% hipoclorit Na - are pH=9, effect curative, dizolvant, detoxifierea esuturilor necrotizate. Biocompatibilitate cu esuturile biologice. Se foloseste minim 10 ml soluie ce se introduce n exces n canal. Medicamente pe baza cationului cuaternar de amoniu posed substane active de suprafa. Dar ca si soluia precedent pierd rapid capacitatea activ sub aciunea esuturilor locale, deaceea trebie permanent nlociuite n canal. Oxizi ca peroxide de hydrogen 3% Dar soluiile de mai sus nu acioneaz asupra esuturilor dure si stratului murder din canal. soluii cu acid EDTA ndeprteaz stratul murder si resturi de dentin datorit apacitii de a se lega cu ioni de Ca. Dup modul de aciune. - cuafajul indirect acioneaz prin stratul de dentin parapulpar, pe fundul cavitii se las un strat de dentin schimbat ceacoper cu Ca(OH)2. Se usuc cu aer si se acoper cu adeziv, dup care se aplic o obturaie permanent. - cuafajul direct pulpa demudat e irigat cu ap steril sau cu soluie izotonic de clorat de Na si se usuc cu un tampon de vat. Pe pulpa demudat se aplic Ca(OH)2 si o obturaie izolatorie din cement ionomer, ce se acoper cu o obturaie de durat.

8.Esena metodei de amputaie vital.


Asa tratament se face la dinti multiradiculari. Se ndeprteaz segmental inflamat al pulpei, iar cel rmas e tratat cu medicamente. Metoda e bazat pe capacitatea reparative a pulpei.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Indicaii: cnd tratamentul conservative e imposibil sau nu a avut rezultat pulpit acut de focar denudarea accidental a pulpei pulpit fibroas cronic vrsta- la copii si tineri pacient sntos coafaj direct si indirect nereusit dinte multiradicular, dinte cu rdcini needificate.

Etape: 1. Toaleta cmpului operaiv cavitatea bucal se clteste cu soluie stomatidin, soluie tandum verde, soluie permanganate de potasiu (1:5000) 2. Pregtirea cmpului operator dintele bolnav si dinii vecini(2) se prelucreaz cu antiseptic slabe. 3. Anestezia infietrativ sau troncular 4. Prelucrarea cavitii carioase se nltur smalul subminat. Cavitatea se deschide si se extinde cu nlturarea dentine afectate (se face cu freza fisural, sferic, con-invers sau cu excavatorul) 5. Deschiderea cavitii dintelui - pe fundul cavitii carioase se aplic antiseptic, dup care n zona cea mai subire se deschide camera pulpar. 6. Extensia cavitii dintelui pentru acces la cavitate si ostiumuri se ndeprtez plafonul. De la nceput se nltur n zona cornului pulpar deschis si apoi resturi. La deschiderea cavitii poate aprea nevoie de anestezie interpulpar suplimentar. Cavitatea extins si cea carioas se contopesc ntr-o linie vertical dreapt. Cerine pentru cavitate extins: -pereii cavitii carioase coincid cu pereii cavitii dent are - accesul instrumentar liber (instrumentele nu se ndoaie) - pereii si planseul nu se subiaz 7. Amputarea pulpei coronare inflamate se face cu o frez sferic sau cu un excavator. Se nltur pulpa coronar si se las pulpa radicular. n caz de hemoragie se aplic soluie vasocontractoare. n ostiumuri pulpa se taie atent - excavatorul se misc lent pe peretele lateral al cavitii spre ostium, pentru a detasa pulpa de pereii camerei si apoi prin rotirea la 90 grade secionarea pulpei coronare 8. Lrgirea orificiului de intrare n canale se face cu freza sferic, par, lancelat etc. Se nltur esuturile supraostile si ostiumului se confer form conic ca instrumental endodontic s intre liber sis nu fleneze 9. Prelucrarea suprafeei plag a bontului radicular. La extensie si pulpotomie, cavitatea e irigat cu soluii antiseptic. Timp de 3-5 minute picurm prin sering antisepticul cald. 10. Stoparea hemoragiei

Dup ce se ndeprteaz pulpa coronar trebuie s oprim hemoragia. Introducem n cavitate bulete de vat sterile mbibate cu - soluie acid aminocapronic 5% - soluie ap oxigenat 0,5-1,5% - soluie adrenalin - burete hemostatic Dac hemoragia continua se face diatermocoagulare 11.Prelucrare medicamentoas a cavitii dintelui Din bontul pulpar ndeprtm resturile pulpei secionate. Splm cavitatea cu soluii antiseptic sau aplicm (rotim) vat pe sond, mbibm n soluie antiseptic si introducem n cavitatea dintelui si ostiumul canalului. 12. Desicarea cavitii dintelui se face cu vat sterile sau aer cald. 13. Aplicarea pastei curative pentru a preveni inflamaia plpei radiculare si pentru a stimula reparaia ei. Pe planseul cavitii sau pe ostiumuri aplicm obturaie curative pe baz de Ca(OH)2. Izolm cu dentin artificial, aplicm cement glasinomic sau cement fosfat de zinc si apoi obturaie de durat. Tratamentul se poate face si n 2 vizite. Pe obturaia curative aplicm una provizorie pe 3-4 sptmni. Dac nu apare durere, nlocuimobturaia provizori e cu cea permanent. Pe pulpa amputate se formeaz o capsul conjunctiva sau pode dentinar, ce pstreaz pulpa radicular viabil.

9.Esena metodei de extirpare vital.


Const n ndeprtarea pulpei coronare si radiculare fr a utiliza remedii devitalizante. Indicaii: 1. Forme acute si cornice de pulpit. 2. Deschiderea accidental a cornului pulpar. 3. Complicaii ale metodei conservative. 4. Hiperestezia. 5. Abrazia patologic oral 3 si 4. 6. Pierderea considerabil a esuturilor denature. 7. Fracturarea coroanei dintelui cu deschiderea cavitii dintelui. Contraindicaii: 1. Pacieni crora le este interzis utilizarea anesteziilor si vasoconstrictoarelor 2. Graviditate (primele 3 lunisi ultimile 2 luni) 3. Perioada menstrual (e posibil hemoragia canalar n timpul lucrului)

Etape: Dup etapele amputaiei vitale: - anestezia local - prepararea cavitii carioase - amputaia pulpei coronare - lrgimea ostiumurilor - amputarea pulpei astiale, urmeaz - extirparea pulpei radiculare se face cu pulpextractorul. Se alege dup limea canalului ca s se dplaseze n lumen fr a atinge pereii. Se apuc cu degetul mare si indicator, se nser n cavitate, se roteste (1-3 ori) n jurul axului su si se scoate mpreun cu pulpa. n canale largi se poate folosi pulpextractorul cu 2-3 faserale, unde pulpa e prins ntre ele. Pentru canale radiculare nguste, pulpextractorul se introduce n 2B. La canale nguste si sinoase folosm K-files/K-reamere si apoi H-files. H-flies are foiele tietoare ce ndeprteaz pulpa fracionat. H-fileul se nser n canal si pulp e presat la perei, apoi instrumental e extras cu tot cu pulp din canal. Poate aprea hemoragie. De aceea nainte de exterpare, facem diatermocoagularea cu DKC-2, DKC-2M, DKC-3M. Termocoagularea pulpei vitale n canale > dintele e distrus, canalele permeabilizate, izolat si uscat. n ostiumul canalului se introduce un ac. Coagulatorul e conectat n timp ce acul e introdus si scos si se deconectea z cnd vrful acului ajunge la ostium. Coagularea are loc 3-4 sec. Pulpa apoi se extrage. prelucrarea mecanic a canalelor radiculare - lrgirea - atribuirea formei - formarea stopului apical Lrgirea se face cu un instrument special ca mai apoi s putem obtura sigur canalul pn la nivelul orificiului apical. prelucrarea medicamentoas a canalelor radiculare Se introduce: - soluie hipoclorit de Na 3% - soluie clorhexidin 0,2% - soluie cloramin 1% Ele difuzeaz n canal si dizolv resturi organice si produse de descompunere Apoi canalul e degrasat si uscat obturarea canalelor radiculare Materialul se nser pn la nivelul apexului fiziologic si trebuie s ptrund n toate canalele. Cel mai bine e efectuarea controlului infecios si obturarea canalului ntr-o vizit controlul radiologic al calitii obturrii canalelor radiculare

Se observ: - deplintatea obturrii canalului radicular - ct de intim materialul ader la pereii canalului - absena bulelor de aer incluse n material aplicaia materialelor izolatorii pe fundul cavitii dintelui aplicarea obturaiei de durat

10.Esena metodei de amputaie devital.


Const n ndeprtarea pulpei coronare pe cale chirurgical si munifierea pulpei radiculare neerozate, ca procesele patologice s nu se dezvolte n esuturi periapicale. Indicaii: Ca si la exterparea vital: 1. stare grav 2. anomalii de structur a rdcinelor 3. apexuri needificate 4. resorbia rdcinelor dinilor decidua 5. dinii multiradiculari cu canale greu accesibile 6. tratamentul pulpitei n prima vizit se aplic pasta devitalizant si peste 24 de ore (IP) 48 de ore (molari) pacientul revine. n a doua vizit: 1. ndeprtarea obturaiei temporare. Se ndeprteaz cu excavatorul sau freza obturaia din dentin artificial, cavitatea se spal cu ap cald sau cu o soluie antiseptic usoar. 2. Verificarea sensibilitii dureroase. Se face prin sondarea superficial a cavitii carioase. n norm, durerea si sngerarea n punctual de deschidere a cavitii sunt absente. 3. Prelucrarea definitiv a cavitii carioase. Cavitile se prelucreaz si le se confer forma definitiv. Cavitile situate pe suprafeele de contact a incisivilor si caninilor se aduc pe suprafee linguale. La premolari si molari cavitile se aduc pe suprafaa masticatorie si apoi se deschide dintele. 4. Extensia avitii dintelui. Se face expansiunea orificiului de tepanaie ca pereii cavitii s corespund cu pereii cavitii dintelui. 5. Amputaia coronar a pulpei. Se picur un pic ntiseptic si la nivelul ostiumurilor canalelor se ndeprteaz pulpa cu un excavator sau frez sferic. Se spal cavitatea cu ap cald sau antiseptic, pentru a nltura fragmentele rmase. 6. Extensia ostiumurilor canalelor radiculare.

Cu freza lanceolat sau sferic ostiumurile se deschid si snt extinse. Se ndeprteaz coroanele ce se afl deasupra intrrii n canal. Dup extensie ostiumurile au form infundibular. 7. Mumifierea pulpei radiculare. n cavitatea dintelui se introduce soluie rezorcin-formalin si cu acul se deplaseaz n partea permeabilizabil a canalelor. Pulpa rmas se mbib cu fluid de mpregnare si sub aciunea catalizatorului devine o mas vitroas (stuloas) Apoi partea permiabil a canalelor se obtureaz cu past de rezolcin-formalin. (sau dac nu sunt permiabile n jurul ostiumurilor) 8. Aplicarea obturaiilor izolatorii. Pasta mumifiant se acoper cu o obturaie izolatorie. 9. restabilirea formei anatomice a dintelui. Cavitatea se umple cu material de obturare si apoi se restabileste forma anatomic a coroanei dintelui, iar apoi obturaia se slefuieste si lustruieste.

11.Esena metodei de extirpare devital.


n a doua vizit: Prin exterparea devital se ndeprteaz complet pulpa dup devitalizarea ei prealabil. Scopul lichidarea procesului inflamator si profilaxia afeciunii paradontale. Indicaii: 1. inflamaia pulpei 2. imposibilitatea folosirei anesteticelor locale sau a vasoconstrictoarelor 3. prezena bolilor generale sau boli regionale ce mpiedic injectarea anesteticilor 4. nereusita tratamentului conservativ 5. pulpit focal acut sau pulpit difuz acut sau contraindicaii ctre extirpaia vital Avantajele metodei nu e prezent pulpa vie n microcanale, n ramificaii laterale si deltoid - e redus riscul apariiei hemoragiei din foramen apical Extirpaia devital se face n dou vizite sau mai multe: - prima vizit, pulpa e devitalizat - a doua vizit extirparea Etapele amputaiei devitale: - aplicarea arsenerului - prepararea cavitii - amputaia pulpei, dup lrgirea infundibular a ostiumurilor canalelor. - Extirparea pulpei radiculare

Cu pulpextractorul se ndeprteaz pulpa radicular. Se introduce n canal, se retrage cu 1-1,5 mm napoi si se roteste de 1-2 ori n jurul axei sale si se extrage. Pulpa radicular are aspect vermiform cu linia clar de ruptur - prelucrarea medicamentoas a canalelor radiculare Se folosesc soluii de iod unitial pentru inactivarea resturilor de arsenic. Canalele sunt rigate cu soluie de 0,5% furacilin, soluie de 0,1% clorhexidin etc. Pe acul radicular nfsurm vata si mbibm soluia antiseptic. Hemoragia poate fi oprit cu soluie de 3% peroxide de hydrogen, burete hemostatic. - prelucrarea mecanic (lrgirea) canalelor radiculare Canalele se prelucreaz cu Endogel sau cu Glide ca instrumentele endodontice s gliseze si s ndeprtm rumegusul. Apoi canalul se prelucreaz cu soluie de hipoclozit de hydric sau soluie de perioxid de hydrogen. Apoi canalul se irig cu ap distilat sau cu soluie fiziologic. Canalul se usuc cu vat sau cu pinuri de hrtie uscate, sterile. Nu se usuc cuaer de la unit !!! - obturarea canalelor radiculare - obturarea cavitii carioase si restabilirea formei anatomice a dintelui Se restabileste forma dintelui si functiile lui.

S-ar putea să vă placă și