Sunteți pe pagina 1din 269

Moromeii de Marin Preda -roman modern, realist-obiectiv (postbelic)Urmnd linia nceput demult de Nicolae Iorga i continuat de I. Slavici, L.

Rebreanu sau M. Sadoveanu, M. reda i dedic ma!oritatea crea"iilor perona!ului ntruc#ipat de "ranul romn, a crui imagine o modi$ic esen"ial. Romanul n dou volume %&'((, &')*+ Morome"ii cunoate un ndelungat proces cristali,ator - odiseea scrierii ncepe cu o compunere pe bncile colii, urmat de publicarea sc#i"ei Prlitu. nuvelele Casa de-a doua oar i O adunare linitit l anun" pe viitorul persona! al Moromeilor, Ilie Moromete. /n descenden"a lui Liviu Rebreanu, Marin reda demonstrea, prin romanul Moromeii c noutatea unei scrieri nu re,id doar n tema abordat, ci i n originalitatea vi,iunii asupra unui subiect%satul i "ranul+tradi"ional. 0ac Liviu Rebreanu propusese distan"area de idili,area smntorist n $avoarea unei anali,e realiste a dramei sociale a "ranului romn, M. reda se ndreapt ctre investigarea lumii interioare a su$letului acestuia , care acum are contiin", inteligen" i, mai ales, un acut sim" al sensului e1isten"ei. Mai mult dect att ,scriitorul l acu, pe predecesorul su, Liviu Rebreanu n contumacie de 2$alsitate i naturalism de prost3gust4. 5onsidernd c a e1agerat obsesia lui Ion pentru pmnt, M. reda concepe acest roman i ca o replic la crea"ia rebrenian, apelnd la procedeul simetriilor inverse - 2rvnei ispititoare4 a lui Ion i contrapune un "ran care amn munca, plcndu3i conversa"ia sau, alt$el spus, un Ilie Moromete 2care i ncepe cariera n literatur stnd degeaba %6+ $r rost i $r scop.4 %Monica Spiridon+. e de alt parte, olina este o protagonist3replic 7nei despre care reda a$irm ca este un persona! neverosimil, inventat de Rebreanu pentru a servi sc#emei n care Ion trebuie s apar drept "ranul obsedat de pmnt. rin urmare, M. reda construiete un nou univers rural, plecnd de acolo unde se opriser Sadoveanu i Rebreanu cu credin"a c spuseser totul. Romancierul n$"iea, o "rnime esen"ial sc#imbat, trans$ormnd eroul n protagonistul unei drame de contiin", n,estrndu3 l cu $or"a logosului , cu sentimentul contempla"iei i puterea introspec"iei. /n realitate, prin intermediul persona!ului su, M. reda polemi,ea, cu literatura antecesorilor care vorbea despre sc#ematismul su$letului "rnesc, despre lipsa contiin"ei. 8a $i, n sc#imb, de acord autorul cu a$irma"ia lui 9. 5linescu , potrivit creia - 2"ranul i :ant i pun aceleai probleme, cu deosebirea c cel din urm le re,olv cu alt te#nic4. /n cosecin", lumea rural a lui reda se de$inete prin valori

morale, iar "ranul se raportea, la idei ma!ore precum adevr, istorie, timp. 0e altminteri, timpul $unc"ionea, ca supratem a romanului, guvernnd societatea i individul . Scrierea debutea, sub auspiciile unui timp care 2avea cu oamenii nes$rit rbdare4, 2$r con$licte mari4, sugernd ec#ilibrul dintre ;impul Istoric , <1terior %netulburat+ i ;impul Interior al $iin"ei umane. ;reptat, sub presiunea evenimentelor timpul social va n$rnge timpul individual, iar satul, "ranul romn se va prbui sub impactul unei 2istorii $rauduloase4 %Monica Spiridon+ care 2$ur4 armonia interioar, ilustrnd epoca de,ec#ilibrelor, a con$lictelor - 2timpul nu mai avea rbdare4. 0in aceast perspectiv, eroul romanului, Ilie Moromete, este singurul "ran care i pstrea, verticalitatea - ntr3o er a sc#imbrilor traumati,ante %r,boiul, socialismul, cooperativi,area+ doar Ilie Moromete n"elege c libertatea $iin"ei nu este numai e1terioar, ci i interioar. 5nd o lume ntreag se a$l n prabuire, mndru Ilie Moromete, c#iar dac singur, continu s cread n utopia sa care i3a conservat ec#ilibrul - libertatea luntric a $iin"ei %2domnule doctor, eu totdeauna am dus o via"a independent4+. 0iege,a se des$oar pe mai multe planuri, di$erite ca importan" - $amilia lui Moromete, a lui =iric, apoi a lui >ugurlan, =o"og#in i altele. ersona!ele, dei distincte, creea, impresia c sunt iposta,e ale aceluiai individ - >ranul Romn. isic, dornic de a3i spori averea e copleit de pu,deria de copii. =o"og#in e "ranul atins de boal, >ugurlau , mereu ntunecat,3 "ranul ntors ctre pmnt . =losu sau 7ristide sunt cei avu"i. 0ac, predominant, primul volum urmrete un singur plan narativ principal3$amilia Morome"ilor3, al doilea volum de,volt dou $lu1uri epice ai cror eroi sunt satul i, respectiv, Niculae Moromete. 5a te#nici narative utili,ate se remarc decupajul %primul volum+, ba,at pe nsumarea unor scene simbolice care conturea, pro$ilul persona!ului principal, i tehnica rezumativ %al doilea volum+. Nara"iunea curge lent, $r gesturi brute, autorul apelnd cu predilec"ie la te#nica $ocali,rii interne %vi,iune 2avec4+, centrat ndeosebi pe Ilie Moromete. La un moment dat, romanul pare s $ie al unui singur persona! care i gndete cartea - Ilie Moromete. Lumea romaneasc pare dimensionat n $unc"ie de puterea min"ii protagonistului - el are iu,ia timpului rabdator, el crede n lumea organi,at dup legi imuabile , pe care el le domin . ca stil narativ, se remarc dou registre - unul personal naratorului %cu limba! elevat, dar bine "inut sub control+ i unul similar persona!elor, cnd naratorul adopt 2masca4 "ranului, mprumutndu3i limba!ul, pentru a crea impresia verosimilit"ii ?ormula estetic abordat de Marin reda n crea"ia sa este realismul psi#ologic, $i1ndu3i ca obiect de observa"ie lumea rural i "ranul. 5re,ul su artistic %2am vrut s $iu drept i cu istoria i cu "ranii4+

dovedete $aptul c scriitorul i3a conceput literatura ca o modalitate de a rosti adevrul despre condi"ia uman, averti,nd asupra prime!diei de ani#ilare a pesonalit"ii umane de ctre un sistem aberant. /n acest sens, dei romanul pstrea, coordonatele unei pro,e realiste %tema, tipuri de persona!e, veridicitatea+, aten"ia pro,atorului este canali,at nu att spre o monogra$ie special, rural, ct spre o 2monogra$ie4 interioar, psi#ologic. ;ema crea"iei o repre,int surprinderea procesului de destrmare a gospodriei "rneti n perioada de dinaintea celui de3al doilea r,boi mondial %I volum+ i dup intru,iunea $ormelor socialiste %al II3lea volum+, ntr3un conte1t istoric necru"tor. /n esen", destinul tragic al gospodriei rurale este ec#ivalent cu nsi condi"ia dramatic a satului romnesc. rin urmare, titlul romanului, concreti,at ntr3un substantiv propriu cu sens colectiv este o $orm $amiliar de adresare, sugernd tema operei, ntruct $amilia Morome"ilor devine un simbol al ruinrii satului de tip ar#aic. ?i1ndu3i spatiul diege,ei n satul Silitea39umet , din 5mpia 0unrii, construindu3i eroul dup tiparul moral al tatlui, Marin reda creea, n spiritul verosimilit"ii de tip realist . 5u acestea, vi,iunea sa asupra persona!ului i a lumii pe care o simboli,ea, rmne utopic i romantic. 7utentic Socrate rural, Moromete are contiin"a $aptului c el , ca "ran , nu va pieri , iar menirea lui este aceea de a lupta pentru esen"a $iin"ei sale - 2pn n clipa din urm omul e dator s "in de rostul lui, c#it c rostul acesta cine tie ce s3o alege de el ...4. 5ea dinti scen relevant a primului volum l iposta,ia,, de alt$el, ntr3un pater familias intransigent, care consider c menirea sa este aceea de a pstra $amilia unit. <pica romanului este dominat de aceast dram $amilial declanat de contradic"ia dintre o contiin" patriar#al i aspira"iile divergente ale urmailor. ;utelnd o $amilie cu copii veni"i din prima cstorie %7c#im, Nil i arasc#iv @ ai lui Moromete, 7lboaica @ a 5atrinei+, dar i cu trei copii ai celor doi so"i %;ita, Ilinca i Niculae+, Ilie Moromete ncearc s le inocule,e descenden"ilor sentimentul apartenen"ei i al solidarit"ii, $r s le e1plice, ns, ateptnd ca n"elepciunea i revela"ia sensului e1isten"ei s le apar"in copiilor. 5eea ce nu n"elege, nu vrea s accepte Ilie Moromete este tenta"ia copiilor pentru lumea nou, de dincolo de marginile casei, ale satului. Ispiti"i de culoarea banilor, de #imera oraului sau de statutul de om nv"at %Niculae+, copiii resping percep"ia tatlui asupra 2rostului4 vie"ii. 5elebra scen a cinei anticipea,, prin urmare, con$lictele ce vor aprea n snul $amiliei- cei trei $ra"i vitregi ocup o po,i"ie e1terioar, 2gata s se scoale de la mas i s plece a$ar4, Niculae nu are scaun @ semn c nu3i gsete loc n acel spa"iu, $etele i 5atrina se ocupa de pregtirea mesei, potrivit

rolului atribuit $emeilor n $amilia rural . 0oar 2Moromete sttea deasupra tuturor4, 2stpnind cu privirea pe $iecare4, putnd 2s se mite n voie4, remarci elocvente din perspectiva conturrii $igurii unei $iin"e convinse de semni$ica"ia e1isten"ei sale. A alt scen relevant, anticipnd declinul $amiliei Morome"ilor, const n tierea salcmului @ simbol al perenit"ii unei lumi %satul+ i al $iin"ei %"ranul+. 0e,voltat pe dou planuri %tierea arborelui i plngerea mor"ilor n cimitir+, scena antropomor$i,ea, copacul devenit 2trup %6+ ucis4. 271is mundi4 al universului patriar#al, 2dublu vegetal4 al omului %<. Simion+, salcmul dobort este trans$igurat n simbolul prbuirii satului de tip ar#aic i al $iin"ei care urmea, s moar , ca imagine a unui anumit mod de a n"elege via"a - "ranul vec#i, autentic, Ilie Moromete. 5aracter puternic, comple1, Ilie Moromete dispune de o inteligen" superioar celorlal"i, iar persona!ul contienti,ea, acest decala! ntre sine i restul lumii. <ste motivul pentru care persona!ul nu se las sc#imbat, c#iar dac, aparent, metamor$o,a e1ist. Spre e1emplu, scenele des$urate n poiana lui Iocan eviden"ia, un Ilie Moromete n postura 2animatorului unui cenaclu de interpre"i ai istoriei4 %Monica Spiridon+. /ntlnirile nu ncep dect n pre,en"a lui Moromete, care le citete pasa!e din ,iare, urmnd comentarii politice vi,nd evenimente locale, na"ionale sau interna"ionale. 7pelnd, involuntar dar intuitiv, la metoda maieutic , socratic, Ilie Moromete doar generea, discu"iile, intervenind cu rstlmciri, punctnd cu umor sau ironi,ndu3i pe ceilal"i. asiunea lui este logosul, de aceea caut comunicarea, adesea doar pentru a se amu,a, mpr"ind lumea n proti i detep"i, ultimii $iind $oarte pu"ini. Interlocutor plcut, #tru, vorbind n pilde, eroul are magia cuvntului prin care i $ascinea, auditoriul. 8eritabil actor, Ilie Moromete are o pro$und n"elegere asupra vie"ii pe care o percepe ca un spectacol la care "ine s asiste - 2originalitate lui vine din modul n care un spirit inventiv, creator, trans$orm e1isten"a ntr3un spectacol4 %<. Simion+. 7cest "ran accept lumea, o contempl impasibil pn cnd au loc lovituri imprevi,ibile.Scenele cnd i se cere ,, $onciirea4, n continuarea pro$ilului creat n poiana lui Iocan , accentuea, puterea de disimulare a persona!ului. Nen,estrat cu spirit comercial, nici cu dorin"a mbog"irii , Moromete se mul"umete cu averea pu"in pe care o are, dar su$icient pentru a sub,ista. Statul i se pare un 2#o"4, care vrea s3l $ure, de aceea nu accept s i dea bani, tergiversnd in$init datoriile i amu,ndu3se de cri,ele isterice ale lui Bupuitu, pe care l ironi,ea, lsndu3l $r replic , ast$el nct perceptorul se las pguba. 7l doilea volum al romanului, divi,at n cinci par"i %spre deosebire de primul care con"ine trei pr"i+ situea, n centrul ac"iunii

universul rural ,guduit de sistemul su tradi"ional. M. reda surprinde starea de anomalie, pierderea rbdrii, dilatarea monstruoas i autoritar a Istoriei , care curm !ocul specula"iilor istorice %2cenaclul4 din poiana lui Iocan+ ilustrnd o nou i crud realitate. 0ou momente cronologic succesive convulsionea, via"a satului - re$orma agrar din CD( i socialismul aplicat agriculturii %CD'+. Linitii neltoare din primul volum i se opune e1plo,ia temporal ce s$arm modul de e1isten" tradi"ional. ;e#nica re,umativ la care apelea, scriitorul presupune selec"ionarea evenimentelor, digresiuni temporale, tocmai pentru c autorul nu mai empati,ea, cu 2noul4 sat. 5ele mai multe dintre personalit"ile literare ale primului volum intr n umbr - comuna prea 2o groap $r $und din care nu mai ncetau s ias at"ia necunoscu"i4 %Edrocan, Aubei, Isosic, 9iugudel iau locul lui 5ocoil, isic, >ugurlan sau =o"og#in+. Istoria viclean este cea care ndreapt satul ctre o evident disolu"ie, iar acesta este motivul pentru care nsui Ilie Moromete este abandonat de ctre autor n mare parte n al doilea volum. 2Mi se pare c Ilie Moromete nu mai poate !uca rolul principal n evenimentele ce urmea,4 declar scriitoul care n"elege c persona!ul nu mai este repre,entativ pentru satul socialist. e de alt parte, se impune Niculae Moromete, $iul cel mic al lui Ilie Moromete ,a crui ndreptare ctre lumea ,,nv"turii4 va nsemna un nou eec pentru tat .Sim"ind organic c este "ran i acesta este rostul su i al descenden"ilor lui , Ilie Moromete se opune dorin"ei $iilor de a des$ide destinul lor de "rani , care ,implicit ,conduce la destrmarea $amiliei .Resemnat n ratarea trit prin $iii mai mari ,Ilie Moromete ncearca s3i $ac pe plac $eciorului mai mic cu gindul de a nu3l pierde ca i pe ceilal"i ,n po$ida $aptului c tie adevrul-ct vreme copiii lui vor ac"iona mpotriva destinului menit nu vor cunoate dect eecul .<ste i ca,ul lui Niculae ,dei tnrul nu contienti,ea, greelile pe care le $ace . /nc din incipitul primului volum %scena cinci+ ,autorul anticipea, dorin"a persona!ului de a se ndeprta de condi"ia de "ran ,pentru c nu i gsete locul n niciun ung#er al casei . =lestemat s aib gri! de oi ,copilul pro$it de orice prile! pentru a nv"a , plngndu3i soarta nemernic ,strnind ironia tatlui i a $ra"ilor mai mari , dar bucurndu3se de protec"ia mamei i a surorilor .<1ist momente n primul volum cnd tatl renun" la po,a autoritar ,ncercnd s e1plice $iului care sunt motivele $inanciare ale opo,i"ei lui $a" de coal .Impresionea, $a ptul ca n rela"ia cu Niculae , poate i din cau, c este cel mai mic i mai nea!utorat ,dar ambi"ios , Ilie Moromete i e1prim sentimentele ,reprimate n pre,en"a bie"ilor mai mari . 7titudinea brbatului denot a$ec"iune , de$eren" ,ns i neputin" -,, M ,Niculae ,pi n3am cu ce taiculeF,ise Moromete cu duioie i

blnde"e ,dar totodat cu gravitate i #otrre .<ra pentru ntia oar cnd i vorbea ast$el .4 .5opilul se simte pclit , amgit cu promisiuni dearte , iar privirile abtute l ntristea, pe Moromete care n"elege op"iunile biatului ,c#iar dac nu le aprob .A scen similar, dar de o intensitate mult mai pro$und , se petrece n secven"a premierii lui Niculae . Neobinuit s3i mani$este emo"iile , printele este luat prin surprindere de elogierea $iului su care implic superioritatea tatlui n comunitate , ctigat acum nu prin propriile acte ,ci prin meritul copilului .Intimidat , Ilie Moromete este con$u, ,cuvintele ies gtuit , iar momentul cnd biatul are cri,a de $riguri l de,ec#ilibrea, complet pe tatl care este neputincios n $a"a presiunii sentimentelor care l invadea,. 5ontinund s i $gduiasc lui Niculae c l va da mai departe la coal ,$inalul primului volum i gsete pe tat i $iu ntr3o rela"ie tensionat - ca s salve,e $amilia rmas , Moromete este nevoit s ac#ite $onciirea din banii re,erva"i lui Niculae pentru nv"tur ntruct $iii mai mari $ug cu banii pe vn,area oilor . /ntr3o ncercare disperat de a pstra aproape a$ectiv mcar pe Niculae, tatl nu i d voie s plece la coal, i,bindu3se %la nceputul volumului al doilea+ de rceala tot mai pregnant a biatului. 5oncomitent, printele pleac n cutarea celorla"i $ii la =ucureti %unde acetia euea, n meserii a$late la peri$eria societ"ii+, dar anii vor trece, iar 2pentru el, pentru Moromete, nicio speran"a 6 cei trei erau dui pentru totdeauna 64. 7sperit"ile ntre cei doi se acuti,ea, pe acest $ond, tat i $iu nu mai au ce comunica, iar situa"ia ia o ntorsatur dramatic din momentul nscrierii lui Niculae la coala de partid. Replicndu3i odat tatlui c i caut propriul 2eu4, Niculae $ace greala de a mbr"ia doctrina socialist, devenind 2pro$etul4 acestei 2credin"e4 politice n sat. arado1ul l derutea, i mai mult pe Moromete - propriul $iu se iposta,iea, ntr3un apologet al unui sistem aberant care ani#ilea,a $iin"a secular a "ranului. e tat l nedumerete tactica in$le1ibil de gndire a $iului care nu i mai este un interlocutor pe msur - pe btrnul Moromete nu3l mai preocup $aptele, ci vorbele %2S nu mai pot eu s vorbesc ce vreau G4+. 0in acest motiv interiori,area persona!ului se adncete, re$ugiindu3se n sine, ignornd contingen"a. entru c $eciorul nu mai este de recunoscut, pre$er s 2dialog#e,e4 cu el n monologuri adresate retoric lui sau n stri de con$esiune provocate. este vorba de visuri monologate, reverii autoprovocate n care l c#eam pe Niculae drept interlocutor, poruncindu3i s3l asculte. 5riticul literar 7l. 9eorge, para$ra,nd un titlu de roman al lui reda, vorbete despre 2imposibila singurtate4 a persona!ului, a crui ilu,ie este $amilia, n ciuda realit"ii. Utopia sa este pstrarea vec#iului sat, de aceea 2religia4 socialist propovduit de $iul su, acum 2tovar4, l ntristea, - 25um vrei tu %Niculae+ s $aci un sat nou G4. 0urerea

"ranului este s$ietoare, dar i scu, copilul pentru c e lipsit de e1perien"a vie"ii %2nu s"ie ce tim noi4+. Ilie Moromete se prbuete treptat n volumul al doilea sub asediul noii lumi, n care istoria se l$ie n #aina demagogiei i a proclama"iilor scrise. oratori ad3#oc, edin"e, compuneri citite la biseric sau la rspntii, ga,et de perete n mi!locul ariei, toate ridiculi,ate de Moromete i de reda. /n acest spa"iu I. Moromete devine anacronic, ns eroul, n po$ida distrugerii sale %este prsit de copii, de nevast+ continu s cread n principiile sale. 20e la Moromete pn la etrini, persona!ul lui reda nu ncetea, s dialog#e,e cu istoria4 a$irm e1ege,a %Monica Spiridon+, iar esen"a acestui persona! este tocmai bogata via" interioar, $irea re$le1iv, melancolia generat de #iatusul ntre lumea proiectat idealist i realitatea agresiv .5u toate acestea, persona!ul nu i abandonea, 2cre,ul4, iar noutatea adus de reda prin eroul su este copleitoare - un "ran adevrat este victima unei cri,e de contiin" autentice. el apar"ine categoriei de persona!e care pot $i uor rnite su$letete, dar care i pstrea, inocen"a, c#iar dac intr n situa"ii insolubile.%S.Marian+

SIMBOLISMUL

Simbolismul este curentul literar ce se manifesta la sfarsitul secolului al XIX-lea ca reactie impotriva parnasianismului si naturalismului, dar in descendenta romantica. Demersurile de conceptie simbolista se remarca din 1867 cand Stephan Mallarm sublinia necesitatea inventarii unui nou limba! poetic capabil sa

sonde"e #ecunoscutul. $ui Mallarm %i apartine si celebrul dicton suggrer voil le rve! (a sugera este visul!) , prin care poetii se declara adeptii conturarii unui cod prin care sentimentele si ideile sa nu mai fie e&primate direct, ci su'erate. (n alt precursor al simbolismului este )aul *erlaine, care, impreuna cu +rthur ,imbaud, anticipea"a vi"ionarismul simbolismului, considerand ca poetul este un vi"ionar care vede nevzutul i aude neauzitul -$es lettres du vo.ant/. Se sublinia"a faptul ca poetul se abandonea"a unei forte inspiratoare care vine din adancul inconstientului, idee concreti"ata in formula Je est un autre. 0otodata, poe"ia este considerata mu"ica, iar cuvintele lui *erlaine devin, ulterior, motto al simbolistilor1 De la musique avant tout c ose. +pare o definire a poetului care compune o astfel de poe"ie, un poet nelinistit, revoltat si blestemat (!e "o#te maudit). Manifestul estetic prin care simbolismul este subliniat in mod oficial, apartine lui 2ean Mor as, aparut in septembrie 1886, in suplimentul literar al revistei $e 3i'aro si intitulat $e s.mbolisme. In 'eneral, se vorbeste despre doua scoli simboliste1 Decaden4a, respectiv Simbolismul pur, adesea interpretate drept fa"e succesive, chiar sincrone la un moment dat ale aceleiasi miscari5 diferenta ar consta in faptul ca Decaden4a repre"enta latura afectiva -an'oasa, nevro"a, spleen-ul/, pe cand Simbolismul pur 6 pe cea intelectuala. Ci de realizare a sugestiei 1. Simbolul - nu este inventat de catre simbolisti, ci provine din 'reaca -s.mbolon 7 semn/, dar meritul simbolistilor este acela de a-l fi transformat intr-un principiu indispensabil. Simbolul repre"inta un semn -ima'ine, obiect concret, cuv8nt, cifr9/ care su'erea"a un continut abstract -idee, concept/. Despre simbol, Mircea :liade afirm9 ca are drept functie reintegrarea omului $n totalitatea sacr. )entru ,en ;u non simbolul este mi%locul cel mai sim"lu de transmitere a adevrurilor de ordin su"erior& religioase i meta'izice.

:&emplu1 plumb 7 metal 7 'reutate, ap9sare e&isten4ial9 <. )rincipiul coresponden4elor=al analo'iilor 6 repre"inta o inventie a simbolistilor, termenul fiind pentru prima data utili"at de catre >harles ?audelaire in poemul @>oresponden4eA. >eea ce observa ?audelaire si va a!un'e principiu simbolist consta in faptul ca se stabilesc raporturi intre sen"atii diferite astfel incat se poate reali"a transpunerea informatiilor obtinute printr-o sen"atie in datele altei sen"atii5 aceasta tehnica se numeste SINESTEZIE, iar definitia poetica a ei este oferita de ?audelaire1 "ar'um& culoare& sunet se $ng(n i)i rs"und. :&ista cateva tipuri speciale de corespondente1 a/ +udi4ia colorat9 -propusa de +. ,imbaud/5 se refera la analo'ia intre sunetele limbii si culori 6 @aA7 ne'ru, @eA7alb, @iA7 roBu, @oA7 albastru, @uA7 verde. b/ Instrumentalismul 6 vi"ea"a analo'ia intre sunete al instrumentelor mu"icale si stari sufletesti. c/ >romatismul

C. Mu"icalitatea 6 presupune asocierea intre poe"ie si mu"ica, interdependenta inteleasa inca din antichitate, dar teoreti"ata abia acum, celebra ramanand formula lui )aul *erlaine1 De la musique avant tout c ose. Se distin'e intre o mu"icalitate e&terioara concreti"ata in armonia versului -rima, masura, ritm, refren, aliteratii si asonante/ si o mu"icalitate interioara -presupune re"onanta interioara a cuvintelor, efectele asupra psihicului uman/. Teme i motive simboliste Simbolistii preiau de la romantici teme si motive, insa fie le supradimensionea"a, fie le pre"inta intr-o vi"iune @r9sturnat9A.

De la omul de 'eniu nefericit se a!un'e la poetul blestemat (le "o#te maudit)* #atura, iubirea, istoria ca teme romantice si totodata, universuri compensatorii pentru eul romantic, devin la simbolisti defuncte5 pe de alta parte, toate peisa!ele surprinse sunt proiectii ale sufletului "buciumat al eului liric simbolist. 0eme simboliste1 Moartea, solitudinea5 >oncordanta intre de"a're'area universului si prabusirea launtrica5 #evro"a, starea de spleen, alienarea, suferin4a. Motive simboliste1 +pa -ca factor distructiv/5 pl8nsul (il "leut dans mon coeur + ,aul -erlaine)* ;olul, parcul, oraBul -spatii claustrante/5 ?oala, an'oasa5 )9s9ri tanatice -corbi, cobe/5 >ulorile -albul, ne'rul, roBul, violetul/5 Instrumentele -clavir, pian, flaBnet9/. Obs.: +tentia simbolistilor se deplasea"a e&clusiv asupra su'estiei, in dorinta de a recupera acea ma'ie ori'inara a cuvantului, aspiratie ce va caracteri"a intrea'a evolutie a poe"iei ulterioare -moderniste, neomoderniste, postmoderniste etc./. >9 su'estia este conditia esentiala a artei se arata in cre"ul rostit de Mallarm 1 . numi un o/iect $nseamn a su"rima trei s'erturi din "lcerea "e care 0i)o d un "oem& "lcere care const $n /ucuria de a g ici $ncetul cu $ncetul.

>aracteri"andu-se prin preferinta pentru stari delirante sau macar de confu"e -punctele de suspensie amplifica starile de deruta ale eului simbolist/, simbolismul european se situea"a in avan'arda modernismului, inscriind lirica pe directia rupturii cu traditia prin re'andirea unor teme si desprinderea de mi!loacele de e&presie incetatenite.

Simbolismul romnesc
In spatiul literaturii romane se discuta despre patru etape in evolutia simbolismului1 1. )erioada estetico-teoretic9 -apro&. 188D/ <. :tapa de c9utari Bi e&perien4e -18E<-1ED8/ 6 +l. MacedonsFi, Gt. )etic9 C. :tapa de plentitudine -1ED8-1E1H/ 6 ;. ?acovia H. :tapa declinului -dup9 1E1H/ 0eoreticianul simbolismului romanesc este +l. MacedonsFi, autor al unei serii de articole publicate in revista condusa de catre el, $iteratorul1 ,oezia viitorului& .rta versului& ,oema "oemelor& Des"re "oem etc. +firmandu-se un promotor al moderni"arii literaturii, MacedonsFi declansea"a o campanie de polemi"are cu ideile maioresciene acu"ate de vi"iune depasita. )reluand ideile lui ,imbaud, MacedonsFi isi propune ca in creatiile sale sa cuprinda $n0elesul i ne$n0elesul& vzutul i nevzutul& cerul i "m(ntul. >ea mai puternica influenta vine dinspre )aul *erlaine astfel incat MacedonsFi declara ca "oetul e o ar". 1u cuget& ci c(nt* $n acest sens "oezia viitorului nu este altceva dec(t muzic i imagini& iar arta versurilor nu este nici mai mult& nici mai "u0in dec(t arta muzicii. +stfel incat dictonul horatian, ut "ictura "oesis(est) + "oezia este asemena "icturii )2 icto oezie 6 devine ut musica "oesis.

MacedonsFi este preocupat de stil si pro"odie, fiind autorul primului poem in vers liber din literatura romana 6 hinov. Meritul lui MacedonsFi este, totodata, de a-i fi reunit pe cei mai importanti simbolisti in cadrul cenaclului sau1 Gtefan )etic9, Dimitrie +n'hel, ;eor'e ?acovia. Din 1EDI apare revista *ia4a nou9 condusa de Jvid DensuBianu. +ceasta promovea"a o directie pseudo-simbolista, intrucat sunt ne'ate o serie dintre principiile curentului, preponderenta fiind tematica citadina. :ste vorba despre un simbolism e&terior, al carui repre"entant important este Ion Minulescu, de remarcat fiind tehnicile si motivele cultivate1 repetitiile, mira!ele departarilor, tristetea. !e rezentan"i: 3ran4a1 ?audelaire, *erlaine, ,imbaud, 2. $a 3or'ue, Maurice $aurina, )aul >laudelle +n'lia1 Jscar Kild, 3rancis 0homson, Killiam Leats Spania1 Mi'uel de (namuns ,usia1 +ndrei ?el%i

#lumb
de 3eorge 4acovia ,epere %n interpretare

)oe"ia ,lum/ deschide volumul de debut al lui ;. ?acovia, dand si titlul acestuia, te&tul fiind redactat anterior -1EDD/ si publicat in revista $iteratorul, primul volum al scriitorului aparand mult mai tar"iu -1E16/. Destinatia speciala pe care i-o acorda ;. ?acovia si faptul ca te&tul repre"inta o sinte"a de teme si motive simboliste evidentia"a caracterul de arta oetica al acestei creatii. +dept al principiului analo'iilor, al cultivarii simbolurilor si al mu"icalitatii drept cai de reali"are a su'estiei promovate de simbolisti, ?acovia re"uma tema si caile su'estiei chiar in titlul poe"iei. +stfel, ca simbol, urmarind raportul concret-abstract, @plumbulA este un metal, su'erand o multitudine de caracteristici sufletesti1 ca metal apartinand anor'anicului, e&prima lipsa vietii5 ca metal tare, poarta conotatia duritatii si a 'reutatii in sensul apasarii e&istentiale -faptul ca plumbul este si metalul folosit la si'ilarea sicrielor su'erea"a claustrarea, imposibilitatea de a transcede limitele impuse, anticipandu-se si tema mortii/. )rin prisma principiului analo'iilor, acest metal poate fi interpretat si prin cromatismul intrinsec, su'estia vi"uala a nuantei de 'ri inducand sentimentul monotoniei si al melancoliei continue. De asemenea, mu"icalitatea cautata de simbolisti este obtinuta la nivelul acestui termen prin aliteratie a consoanelor dure si prin asonanta vocalei @uA, e&primand durerea interioara, amplificata prin reiterarea le&emului in mod obsesiv pe parcursul celor doua

catrene, transformandu-se, astfel, in laitmotiv. +vand in vedere marturisirea lui ?acovia, simbolul isi multiplica sensurile1 5iecrui sentiment $i cores"unde o culoare. .cum $n urm m)a o/sedat gal/enul& culoarea deznde%dii... $n "lum/ vd culoarea gal/en 6...7 ,lum/ul d "reci"itat gal/en... su'letul ars e gal/en. 3al/enul e culoarea su'letului meu 6...7 ,lum/ul a"as cel mai greu "e om. 5or0a lui m)a a"sat "(n la distrugere. Tema 'enerala, e&plicita sau implicita in fiecare dintre poe"iile lui ?acovia, este %nsin'urarea, ca proces perpetuat al unui eu liric ce nu incetea"a a se i"ola de lume, simultan revoltandu-se impotriva mediocritatii acesteia. )rin urmare, ca derivat tematic apare moartea, insa nu in aceptia romantica, ci ca sentiment trait de fiinta a carei e&istenta pare aprioric anulata. Din acest motiv, anuntata prin conotatia simbolului inclus in titlu, aria semantica a e&tinctiei domina arhitectura te&tului, atat formal, cat si conceptual1 este vorba despre substantivelesimbol sicrie& cavou& coroane& mort& precum si de verbul a dormi -ale carui semnificatii thanatice, romantice se pastrea"a/5 ad!ectivul-epitet, 'unerar vestm(nt, si adverbul-epitet, dormea $ntors amorul, confi'urea"a acelasi spatiu al incremenirii, al mortii nu atat fi"ice, cat al unei aneste"ieri spirituale. De obicei, potrivit aceleiasi tehnici a corespondentelor, fiecare poe"ie a lui ?acovia propune doua lanuri1 cel e&terior, urmat de cel interior, e&terioritatea de'radata su'erand intimitatea 'andurilor si a starilor decadente ale unui suflet blestemat. Inversiunea din primul vers care asa"a predicatul dormeau in po"itia initiala, avand drept subiect substantivul sicriele& evidentia"a un intre' univers atins de aripa mortii ca abolire a constiintei umane, de fapt. :pitetul (dormeau) adanc su'erea"a somnul profund al unei umanitati alterate, iar re'imul imperfectului tradea"a neputinta lumii de a se abstra'e acestei stari de letar'ie continua. Ideea uniformi"arii morti tentaculare este evidentiata prin cultivarea polisindetonului, datorita caruia a dormi devine predicat si pentru subiectele 'lori, respectiv vestm(nt. 3iecare dintre aceste @obiecte moarteA ale realului

e&terior primesc ca determinant epitetul de "lum/ amplificand trairea sentimentului mortii universale. $inia de pau"a utili"ata la finalul versului al doilea -simetric cu celalalt catren/ reali"ea"a tran"itia dinspre e&terior spre interior1 eul liric apare e&plicit, definindu-si conditia 6 solitudinea (stam singur $n cavou). De"echilibrul eului liric este su'erat tot printr-o corespondenta, le&emul v(nt constituindu-se intr-un simbol al nesi'urantei interioare. +tra'e atentia, in ultimul vers, utili"area verbului sc(r0(iau, deposedat de re"onanta armonioasa eminesciana. :ste vorba aici depre acea mu"ica ideala, interioara, cautata de simbolisti, al carei efect, este recunoscut la nivelul psihicului, atat al eului simbolist, cat si al receptorului. Su'estiile auditive perturba fiinta in lirica bacoveniana care este o poe"ie a disonantei, mu"ica este psihedelica, ceea ce l-a determinat pe #. Manolescu sa afirme ca instinctul melodiosului este a/sent la 4acovia. Subiectul verbului predicat sc(r0(iau apartine aceluiasi re'istru semantic al mortii, substantivul coroanele insotit de determinantul de "lum/ accentuand mu"ica funesta perceputa de catre eul simbolist, ancorat intr-o lumea e&terioara, proiectie, de fapt, a sinelui. + doua strofa ramane in planul interior propus de finalul primului catren prin metafora-simbol amorul meu de "lum/. Simbolul poate fi interpretat bivalent1 pe de o parte, se invoca tema iubirii defuncte pre"ente in intrea'a lirica simbolista, iar epitetul $ntors trimite spre interpretarea potrivit superstitiilor, identificata, de altminteri, si de $ucian ?la'a (. 'i $ntors $nseamn a 'i cu 'a0a s"re moarte)* ideea mortii este reiterata prin verbul dormea -predicat ce intra in relatie cu subiectul amorul de "lum//, in felul acesta, iubirea fiind reificata -anulata/. )e de alta parte, sinta'ma amorul meu de "lum/ poate fi anali"ata prin focali"area pe ad!ectivul posesiv meu ca o e&presie a e'oului la randul lui anulat sub imperiul unei lumi incapabile sa constienti"e"e creatorul, unicitatea, dar tolerand si apreciind mediocritatea. In acest conte&t stri'atul eului liric din al doilea vers i)am $nce"ut s)l strig primeste dubla conotatie1 fie

este disperarea fiintei careia i se refu"a obstinant -cu %nverBunare/ sansa iubirii, fie este de"nade!dea 'enerata de neputinta re'asirii sinelui pierdut. Din nou, afirmatia lui #. Manolescu vine sa sustina aceasta dramatica dedublare a aeului poetic bacovian care nu numai ca nu se identifica in lumea in care a fost dat sa traiasca, dar nici nu 'aseste cale reconcilierii cu sine insusi1 ,oetul se "rivete din a'ar i "e sine ca "e un o/iect... $n "oezia lui 4acovia nu esist dec(t o/iecte. +stfel se traduce semnificatia versului stam singur l(ng mort 6...7 i era 'rig. Substantivi"at, participiul ad!ectival l(ng mort propune perspectiva iubirii imposibile sau a fiintei aneste"iate careia ii este imposibil sa se impace cu sine, osciland intre lumi care o respin'. Sen"atia or'anica a fri'ului se concreti"ea"a tot intr-un principiu al analo'iei pentru ca -simetric vantului de"echilibrat din primul catren/ ii corespunde acum an'oasa celui caruia pare sa-i fie predestinata o vesnica solitudine (stam singur). Metafora finala a ,,aripilor de plumb @ asociata semantic verbului, su'erea"a "borul frant, speranta convertita in de"ilu"ie, pentru ca eului liric simbolist nu i se permite niciun univers compensatoriu1 natura, universul e&terior sunt intr-o perpetua de'radare, iubirea ramane un vis imposibil, sinele pare definitiv pierdut, de aceea solitudinea, cosmarul, alienarea devin starile e&terne ale poetului refu"at de toti si, mai ales, de el insusi.

Raportul realitate-fictiune in nuvela istorica Alexandru Lapusneanul


Literatura este considerata o lume a $ictiunii, a inventiei si a imaginatiei. Apera literara autentica repre,inta un act de trans$igurare a realitatii, de re3creare a cesteia din perspectiva vi,iunii autorului si a intentiilor sale. In general, o opera literara isi propune sa ilustre,e o anumita vi,iune a scriitorului asupra realitatii, pentru ca, asa cum releva Mario 8argas Llosa, 2?ictiunea nu este viata traita, ci alta viata, inventata cu materialele o$erite de prima si $ara de care viata adevarata ar $i mai sordida si mai saracacioasa decat este.4 Realitatea este punctul de plecare al oricrui demers creator, $elul n care este ilustrat n te1tele narative $iind in$luen"at de estetica literar, de modalit"ile narative adoptate i de inten"iile autorului cu privire la $inalitatea actului creator. 5aracterul $ictiv al literaturii nu poate $i demonstrat $ara re$erire la conceptul de 2mimesis4. In perioada antica, arta insemna imitarea realitatii. In conceptia lui 7ristotel, imitatia constituie o 2virtute4, iar literatura reali,ea,a o imitatie care patrunde mai adanc in esenta realitatii decat istoria. H0atoria poetului4, spune 7ristotel, 2nu e sa povesteasca lucruri intamplate cu adevarat, ci lucruri putand sa se intample in marginile verosimilului si ale necesarului4. 0e aceea, literatura este menita sa in$atise,e universalul, iar istoria particularul. rin urmare, conceptul de mimesis nu inseamna o copie $otogra$ica a naturii, ci o trans$igurare artistica al carei imbold il constituie realitatea, $ictiunea $iind generata de lumea incon!uratoare, careia scriitorul nu i se poate sustrage. Nuvela 27le1andru Lpuneanul4, a lui 5ostac#e Negru,,i, apare la Iai %&IDJ+, n primul numr al revistei 20acia literar4, inaugurnd seria operelor de inspira"ie istoric n literatura romn. Apera a constituit o remarcabila con$irmare a mani$estului estetic al romantismului romnesc, sinteti,at n articolul programatic 2Introduc"ie4, elaborat de catre Mi#ail :oglniceanu. 5ostac#e Negru,,i valori$ic in aceasta nuvela in$orma"iile cuprinse n cronicile moldovene, reali,and o crea"ie clasic prin sobrietatea construc"iei, prin pregnan"a caracterelor i prin vigoarea con$lictelor.

Nuvela istorica reconstituie epoci din civili,atia umana, ast$el incat scriitorul devine un 2mu,eogra$4 care restaurea,a o 2mostenire culturala4, $olosind o documentatie bogata %cronici, marturii, documente de epoca, $olclorul national+. 0esi principala sursa de inspiratie pentru nuvela lui Negru,,i o constituie istoria, scriiitorul reali,ea,a o opera maiestuoasa, $ara a elimina imaginarul artistic in crearea unor situatii concrete, persona!e, con$licte, care sa asigure autenticitatea relatarii si credibilitatea naratorului. aseismul istoric repre,inta una dintre caracteristicile omului romantic, dominat de nostalgia originilor, dar si de constiinta nationala. rin urmare, scriitorul incearca sa personali,e,e spiritul poporului roman, reinterpretand anumite evenimente tragice ale istoriei medievale romanesti si reconstituind portretul monar#ului controversat 3 7le1andru Lapusneanu. In $ond, actul scrierii in nuvela istorica este o 2restitutio in parte4, structurata pe o relatie osmotica real3imaginar. 5reatia succeda documentatiei si anali,ei, scriitorul a$landu3se in iposta,a etnogra$ului, prin detaliile vestimentare, ar#itecturale, descrierea cutumelor, a mentalitatilor sociale si politice ale epocii medievale. Registrul ar#aic si regional nuantea,a temporalitatea istorica, solicitand talentul pro,atorului, pentru a evita proli1itatea mesa!ului artistic, a$lat in situatia de a se adresa unui receptor contemporan 2discursului4 epic, dar caruia trebuie sa3i induca vi,iunea trecutului indepartat al 2istoriei4 narate. 7st$el, ca urmare a articolului programatic 2Introductie4, apare si nuvela lui Negru,,i @27le1andru Lapusneanul4, in care scriitorul urmareste evocarea unei perioade din istoria Moldovei @ reactuali,area ultimilor cinci ani de domnie a lui 7le1andru38oda %&()D3&()'+. In elaborarea te1tului, autorul valori$ica atat in$ormatii din cronica lui 9rigore Urec#e, cat si din cea a lui Miron 5ostin. 0in 2Letopisetul ;arii Moldovei4 de 9rigore Urec#e, sunt preluate in$ormatii din capitolele legate de a doua domnie a lui 7le1andru Lapusneanu, $igura domnitorului $iind literaturi,ata. Negru,,i respecta in general adevarul istoric, comitand insa unele inadvertente sau incongruente istorice voluntare %licente istorice+ si uneori preluand anumite e1presii $olosite de cronicar, precum20e nu ma vor, eu ii voiu pre ei, si de nu ma iubascu ei, eu ii iubascu pre dansii, si tot voiu merge, ori cu voie, ori $ara voie4. <1ista, insa, un episod a carui sursa de inspiratie este 2Letopisetul ;arii Moldovei4 de Miron 5ostin. Relatarea despre uciderea boierului =atiste 8eveli de catre norod %20aca au agiunsu in sesul =a#luiului6locul era tot plin de oameni6 striga KK0a3ne, doamne pre greciFLL Unii #aicaia, altii suduia si !ecuia. Si care era tot aproape de 7le1andru38oda. Si numai ce i3au d,is sa se departead,a de la dansul6Si asea l3au apucat si l3au dat pre mana taranilor6Nespusa vra!masia prostimeiF Si ase a$ara de nice o mila, de

viu, cu topoara l3au $acut $arame64+, in vremea lui 7le1andru Ilias, serveste autorului ca punct de plecare pentru scena mortii vornicului Motoc. rocedand ast$el, nuvelistul potentea,a impresia de veridicitate si gaseste o re,olvare tragica in deplin acord cu logica evenimentelor. Momentul revenirii lui Lapusneanu in Moldova pentru a3si recupera tronul este pre,entat succint in cronica lui 9rigore Urec#e. /ntors n Moldova cu a!utor strin, 7le1andru Lapusneanu este intampinat la #otar de patru boieri @ Spancioc, Stroici, 8everi" i Mo"oc 3 , care il in$ormea,a ca 2norodul4 nu il vrea si ii cer sa se intoarca de unde a venit. 7$irmandu3 si #otararea de a3si recapata tronul, Lapusneanu da dovada de $ermitate si de tarie de caracter. Un $ragment al acestei replici devine motto3ul primei parti a nuvelei- 2 0ac voi nu m vre"i, eu v vreu64. <pisodul este consemnat de 9rigore Urec#e- 2/n"elegndu de aceasta, Mte$an ;oma vod se s$tui cu boierii si cei ce vor $ace i a$lar ca s trimit s marg la 7li1andru vod oameni !ura"i de la "ar, s3i spuie c "ara nu3l va, nici3l iubescu i de acolo s s treac la mpr"ie i pn nu le va veni rspunsul, s nu3l lase pe 7li1andru vod s ntre n "ar4. relucrat in nuvela, episodul intalnirii dintre delegatia boierilor si domnul Lapusneanu, demonstrea,a capacitatea nuvelistului de trans$igurare artistica a evenimentului istoric. Negru,,i imaginea,a dialogul dintre Lapusneanu si boieri, accentuand dramatismul con$runtarii politice si con$erind un ritm alert actiunii. In nuvela, scena este un prile! pentru evidentierea caracterului persona!ului principal, inclus de la inceput intr3un con$lict e1terior, cu boierii. 5aracteri,area persona!ului principal, indirect, prin gesturi i atitudini consemnate de naratorul obiectiv, este semni$icativa pentru pre$igurarea evolutiei con$lictului- 20ac voi nu m vre"i, eu v vreau, rspunse Lpuneanul, a cruia oc#i scntier ca un $ulger, i dac voi nu m iubi"i, eu v iubesc pre voi i voi merge ori cu voia, ori $r voia voastr. S m3ntorcG Mai degrab i va ntoarce 0unrea cursul ndrpt. 7F Nu m vrea "araG Nu m vre"i voi, cum n"leg.4. In privin"a persona!elor care apartin clasei boieresti, 5ostac#e Negru,,i a ignorat consemnrile cronicii lui Urec#e. 7st$el, n realitate, dupa ce il ucide pe 0espot 8oda si dupa revenirea lui Lapusneanu in Moldova, domnitorul ;oma $uge n olonia, la Liov, nso"it de vornicul Mo"oc, de postelnicul 8everi" i de sptarul Spancioc %probabil si de Stroici+. 7ici, acestia sunt decapita"i, din ordinul 2craiului4 leilor, n urma interven"iei lui Lpuneanu prin intermediul turcilor. S$ritul atribuit n nuvel lui Mo"oc este, de $apt, acela al boierului moldovean =atite 8eveli, naratorul con$erindu3i acestui persona! o resurectie $i,ica pentru a3 l ucide mai apoi moral, dar si $i,ic, atribuindu3i ast$el, un 2e1itus4 pe masura lipsei sale de caracter.

Ulterior, scena discutiei cu doamna Ru1anda este pro$und originala. Interventia domnitei este timida si determina o reactie violenta a sotului, care 2duce mana la !ung#er4. Stapanindu3se, domnitorul ii promite un 2leac de $rica4. 5a structura su$leteasca, domnita Ru1anda este creatia scriitorului, pentru ca, desi este un persona! atestat istoric, nu este pre,entat de cronica lui Urec#e. 5ele dou persona!e, ale cror trasaturi se creionea,a prin antite,a, sunt menite sa in$atises,e op,itia angelic @ demonic, speci$ic romantica. =landa, induratoare, doamna pare a $i, n toate, opusul lui Lapusneanu. Sotie si mama devotata, 0oamna a tarii si descendenta din neam de voievo,i, doamna Ru1anda este un om cu sim"ul datoriei. Lesina in $ata piramidei de capete, dar nu intervine activ in treburile domniei decat atunci cand cel ce3i este so" pare sa3si $i pierdut ratiunea devenind o amenintare pentru toti cei din !ur si, mai ales, pentru $iul sau si viitorul voievod. <pisodul ospatului si macelul boierilor din partea a treia au la ba,a un adevar istoric relatat de catre 9rigore Urec#e. In cronica in$ormatia este lapidara, insa Negru,,i reali,ea,a in opera sa un tablou de epoca in care observatia se impleteste cu stiinta punerii in scena si a gradarii e$ectelor. Imbracat in #ainele de ceremonie, domnul ii invita pe boierii adunati la biserica la un ospat de reconciliere. Scena este semni$icativa pentru de$inirea caracterului persona!ului principal. 8oievodul tine o cuvantare impresionanta, dar cu totul nesincera. La palat, cei D* de boieri sunt masacrati, iar Motoc asista, obligat de domnitor, la scena masacrului, $ara a sti care ii este soarta. Ulterior, acesta va $i sacri$icat, domnitorul indeplinindu3si promisiunea initiala- 2/"i $gduiesc c sabia mea nu se va mn!i de sngele tu, te voi cru"a, cci mi eti trebuitor, ca s m mai uure,i de blstemurile norodului4. =un cunoscator al reactiilor umane, Lapusnenu il sacri$ica pe Motoc pentru a potoli $uria 2norodului4 adunat in $ata palatului, domnitorul po,and in iposta,a de aparator al intereselor 2prostimii4. In s$arsit, scena mortii lui Lapusneanu urmareste cu $idelitate in$ormatia istorica- boala, solicitarea de a $i calugarit, revolta si amenintarile din momentele de luciditate se regasesc in cronica lui 9rigore Urec#e 3 capitolul 20e moartea lui 7le1andru 8oda Lapusneanul4. <venimentele consemnate in cronica servesc lui Negru,,i pentru a crea in nuvela un de,nodamant tragic, in concordanta cu intreaga des$asurare epica. Scena este imprsionanta prin con$lictul moral pe care il traieste domnita Ru1anda, indemnata de Spancioc si Stroici sa3si otraveasca sotul, pentru a salva viata $iului ei. 0oamna e,ita, iar cand cere s$atul mitropolitului ;eo$an, acesta ii raspunde cu abilitate, intr3un limba! alu,iv- 25umplit i crud este omul acesta, $iica mea. 0omnul 0umne,eu s te pov"uiasc. Iar eu m duc s gtesc tot pentru purcederea noastr cu

noul nostru domn. i pre cel vec#i, 0umne,eu s3l ierte i s te ierte i pre tine.4. Interventia acestui persona! episodic este #otaratoare pentru $i1area destinului domnitorului. Ipocrit si disimulat, mitropolitul o s$atuieste indirect pe doamna Ru1anda sa3si ucida sotul, lasandu3i impresia ca a absolvit3o de vina. Imoralitatea mitropolitului este insa evidenta. Ultimul episod, cel al mortii prin otravire a lui Lapusneanu, se constituie ca de,nodamant al nuvelei. Scriitorul apelea,a din nou la mi!loace speci$ice genului dramatic- narare prin repre,entare, dialog insotit de notatii care surprind gesturile, mimica, 2!ocul scenic4 al persona!elor. Scena con$runtarii $inale dintre domn si boierii Spancioc si Stroici, pre,enti la agonia dusmanului lor, are o culoare romantica evidenta- 2 Spancioc, scotand cutitul din teaca, ii desclesta cu var$ul lui dintii si ii turna pe gat otrava ce mai era in $undul pa#arului N6O @ Invata a muri, tu care stiai numai a omori4. 0e,nodamantul actiunii nu coincide insa cu $inalul operei. 7cesta concentrea,a intregul si ii apartine naratorului omniscient, care $ace legatura dintre timpul cronicii si timpul cititorului %timpul diege,ei si timpul relatarii + - 27cest $el $u s$ritul lui 7le1andru Lpuneanul, care ls o pat de snge n istoria Moldovei.4. Modi$icrile aduse modelului cronicresc sunt e1plicabile prin $inalitatea urmrit- cronicarii urmresc consemnarea $aptelor i evenimentelor istorice ct mai $idel. Negru,,i este creator de literatur, iar aceasta presupune metamor$o,area personalit"ilor atestate istoric, n persona!e literare. Interventia scriitorului in prelucrarea materialului istoric este !usti$icata din mai multe perspective- etica @ ilustrea,a e$ectele negative ale unei domnii autocrate, de,umani,area sub impulsul patimii ra,bunarii. sociala @ determinismul social si politic. estetica @ structura persona!ului de e1ceptie, spectaculosul, convertirea cititorului in participant la istoria narata.

Alexandru Lapusneanul ! de "ostac#e $e%ru&&i $uvela istorica de factura romantica

'()

'$)R*+,"-R- .

5ele trei perioade $undamentale ale evolutiei literaturii romane @ pasoptista, clasica si moderna @ au grupat scriitorii in orientari sau curente

literare, in !urul unor reviste si a unor personalitati care si3au asumat rolul de indrumator cultural si literar in epoca. In perioada pasoptista %&IPJ3 &I)J+, Mi#ail :ogalniceanu are rolul de promotor al $enomenului cultural3literar, iar revista al carei program literar orientea,a literatura timpului este Q 0acia literara R, in care se publica opere ale celor mai valorosi scriitori ai vremii - 5ostac#e Negru,,i, 8asile 7lecsandri, 9rigore 7le1andrescu s.a. In primul numar al revistei iesene, M. :ogalniceanu publica articolul3programatic Q Introductie R, considerat mani$estul literar al romantismului romanesc. In cadrul articolului a1at pe evidentierea necesitatii unei literaturi originale si nationale, :ogalniceanu indica anumite surse de inspiratie in con$ormitate cu speci$icul national si cu estetica romantica. Scriitorii sunt indemnati sa se inspire din trecutul istoric, din $rumusetea peisa!elor si din valoarea $olclorului, a traditiilor si a obiceiurilor romanesti. ro,ator al perioadei pasoptiste, 5. Negru,,i pune ba,ele literaturii nationale originale prin publicarea unor serii de povestiri si nuvele de o deosebita valoare. In anul &IDJ, apare in revista H0acia literara4 nuvela H7le1andru Lapusneanul4, aceasta $iind inclusa ulterior in volumul H acatele tineretelor4%&I(*+, alaturi de alte te1te narative de inspiratie istorica precum H7produl urice4, HSobiesSi si romanii4, HRegele oloniei si domnul Moldovei4. Scrierea repre,inta prima nuvela istorica din literature romana, $iind o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat3o ulterior. ublicata in perioada pasoptista, nuvela ilustrea,a doua dintre cele patru idei $ormulate de :ogalniceanu in aticolul3program HIntroductie4- promovarea unei literaturi originale si inspiratia din istoria nationala. ''() A() ",PR'$/. "aracteristici nuvela 0

Apera literara H7le1andru Lapusneanul4 este o nuvela istorica de $actura romantica. Specie a genului epic in pro,a, nuvela se remarca printr3o constructie riguroasa, avand un $ir narativ central, dinami,at insa de con$licte puternice , conduse spre un punct de culminatie si spre de,nodamant. 7ctiunea este, asadar, concentrata, interesul epic deplasandu3se dinspre actiune spre protagonistul care domina prim3planul. Intr3un spatiu diegetic relativ restrans, nuvela urmareste destinul unui persona! comple1, surprins in mai multe impre!urari semni$icative din e1istenta sa. In general, se remarca tendinta de obiectivare a discursului diegetic, care ia $orma naratiunii #eterodiegetice %persoana a III3a+,

impunand perspectiva obiectiva a unui narator omniscient si creand aparenta de verosimilitate a $aptelor narate. 5aracteristicile acestei specii sunt ilustrate in mod riguros de nuvela Q 7le1andru Lapusneanul R redactata 5. Negru,,i. In primul rand, se remarca titlul operei, care situea,a in centrul naratiunii persona!ul ce polari,ea,a interesul epic si mesa!ul operei, erou literar de mare comple1itate. In al doilea rand, se observa dimensiunile relativ ample ale te1tului, concreti,ate in cele patru capitole, marcate prin intermediul motto3urilor. 5adrul narativ se evidentia,a prin mobilitatea crono3spatiala de,voltata- timpul naratiunii este cel real, istoric, actiunea des$asurandu3se pe parcursul a cinci ani %cea de3a doua domnie a lui 7le1andru 8oda &()D3&()'+, iar timpul nararii este ulterior %imper$ectul si per$ectul simplu alternand cu mai mult ca per$ectul, in ca,ul secventelor retrospective+ . spatiul ales alcatuieste un decor romantic, in$atisand diverse regiuni ale Q Moldaviei medievale R 3 cortul din dumbrava de la ;ecuci, palatul domnesc din Iasi si mitropolia, iar in ultimul capitol @ cetatea domneasca de la Totin. 0e asemenea, in cadrul nuvelei, se disting comple1itatea narativa si cea caracterologica, mai ales in ca,ul persona!ului principal. Naratiunea este #eterodiegetica, naratorul relatand la persoana a III3a, iar perspectiva $iind, in general, obiectiva. ;enta pronuntat retorica a discursului auctorial generea,a insa si o atitudine romantica de implicare subiectiva, evidenta prin comentariile e1plicative sau anticipative %Q ca sa traga inimile norodului R, Q se cunostea ca meditea,a vreo noua moarte R+, prin denotative %Q Motoc, silindu3se a rade ca sa placa stapanului, simtea parul ,burlindu3i3se pe cap R+ sau epitete cali$icative %Q cuvantare desantata R, Q uratul caracter R, Q marsav curte,an R+, cat si prin meta$ora din $inalul operei %Q o pata de sange in istoria Moldovei R+. In opera lui Negru,,i, subiectul e construit prin alternanta planurilor narative, care de,volta intamplari pline de tensiune sau rasturnarile spectaculoase de situatie @ uciderea boierilor, ra,vratirea multimii, uciderea lui Motoc, complotul si otravirea lui Lapusneanu. 0in punctul de vedere al constructiei persona!elor, se remarca protagonistul, e1ponentul tipologiei tiranului, persona! alcatuit maiestuos din Q lumini si umbre R, $iind un cumul de de$ecte, dar si de calitati. 1()"aracteristici nuvela istorica 0 Scrierea este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. rin de$initie, nuvela istorica reconstituie epoci din civili,atia umana, ast$el incat scriitorul devine un 2mu,eogra$4 care restaurea,a o 2mostenire culturala4, $olosind o documentatie bogata %cronici, marturii,

documente de epoca, $olclorul national+. In opera sa, 5. Negru,,i valori$ic in$orma"iile cuprinse n cronicile moldovene, reali,and o crea"ie clasic prin sobrietatea construc"iei, prin pregnan"a caracterelor i prin vigoarea con$lictelor. In elaborarea te1tului, autorul prelucrea,a atat in$ormatii din cronica lui 9rigore Urec#e, precum si din cea a lui Miron 5ostin. 0in 2Letopisetul ;arii Moldovei4 de 9rigore Urec#e, sunt preluate in$ormatii din capitolele re$eritoare la a doua domnie a lui 7le1andru Lapusneanu, $igura domnitorului $iind literaturi,ata. <1ista, insa, un episod a carui sursa de inspiratie este 2Letopisetul ;arii Moldovei4 de Miron 5ostin. Relatarea despre uciderea boierului =atiste 8eveli de catre norod, in vremea lui 7le1andru Ilias, serveste autorului ca punct de plecare pentru scena mortii vornicului Motoc. rocedand ast$el, nuvelistul potentea,a impresia de veridicitate si gaseste o re,olvare tragica in deplin acord cu logica evenimentelor. ersona!ele nuvelei istorice sunt personalitati atestate documentar, iar cititorii pot asocia cu usurinta, in mod eronat, 2persoana istorica4 2persona!ului literar4. <roul ilustrea,a un tip uman, iar e1istenta sa se datorea,a unei elaborari in con$ormitate cu vi,iunea autorului si cu ideologia pasoptista, spre depsebire de 2persoana istorica4, a carei e1istenta este consemnata in cronici sau in lucrari stiinti$ice. Spre e1emplu, ca persoane, vornicul Motoc, postelnicul 8everita si spatarul Spancioc %probabil si Stroici+ $ugisera la Liov, in olonia, impreuna cu domnitorul ;oma si nu mai traiau atunci cand Lapusneanu revenise la domnie, deoarece $usesera decapita"i. 0ar, ca persona!e, ele sunt pre,ente in cadrul operei pentru a ilustra di$erite tipuri umane %boierul tradator si lingusitor, boierii tineri 2cu iubire de mosie4+, iar autorul le atribuie alte destine si pro$iluri psi#ologice. 0esi principala sursa de inspiratie pentru nuvela lui Negru,,i o constituie istoria, scriiitorul reali,ea,a o opera admirabila, $ara a elimina imaginarul artistic in crearea unor situatii concrete, persona!e, con$licte, care sa asigure autenticitatea relatarii si credibilitatea naratorului. 5. Negru,,i nu este sclavul istoriei, scopul sau $iind acela de a crea o opera artistica, nu un document istoric. entru aceasta, in anumite pasa!e, scriitorul s3a departat de adevarul consemnat in cronici, comitand unele inadvertente sau incongruente istorice voluntare %licente istorice+ si uneori preluand anumite e1presii $olosite de cronicar, precum- 20e nu ma vor, eu ii voiu pre ei, si de nu ma iubascu ei, eu ii iubascu pre dansii, si tot voiu merge, ori cu voie, ori $ara voie4. 5el mai notabil e1emplu al licentei istorice este repre,entat de s$ritul atribuit n nuvel vornicului Mo"oc, naratorul con$erindu3i acestui persona! o resurectie $i,ica pentru a3l ucide mai apoi moral, dar si $i,ic, atribuindu3i ast$el, un 2e1itus4 pe masura lipsei sale de caracter. 5. Negru,,i preia din cronica lui 9. Urec#e

numeroase replici atribuite lui Lapusneanu, dar, spre deosebire de cronicar, nuvelistul inlocuieste discursul naratorului, evidentiat de narare prin relatare %stilul indirect+, cu cel al persona!elor, ce presupune narare prin repre,entare %stilul direct+, con$erind te1tului o vi,iune scenica in care persona!ele 2prind viata4. Apera 27le1andru Lapusneanul4 este o nuvela istorica, dar originalitatea scrierii lui 5. Negru,,i re,ulta si din convergenta mai multor substraturi artistice, pro,atorul armoni,and curente literare precum romantismul %elementele romantice predomina+, clasicismul, realismul si naturalismul. "() )rasaturi 2 nuvela romantica0

<laborata in perioada pasoptista, ca urmare a aparitiei mani$estului literar al romantismului romanesc %articolul 2Introductie4+ , se poate a$irma ca nuvela 27le1andru Lapusneanul4 este o creatie de $actura romantica. In primul rand, nuvela romantica se remarca prin temele valori$icate. ;ema istoriei se de,volta prin evocarea unui episod al <vului Mediu romanesc, cea de3a doua domnie a lui 7le1andru Lapusneanu 8oda %&()D3&()'+, scrierea $iind considerata o pagina din istoria sangeroasa a Moldovei. In al doilea rand, lucrarea lui 5. Negru,,i este de $actura romantica prin constructia persona!ului de e1ceptie, care actionea,a in situatii e1ceptionale, repre,entand prototipul despotului in literatura romana7le1andru Lapusneanu. rincipala modalitate de caracteri,are a protagonistului este antite,a, procedeu pre$erat de romantici. 7st$el, caracterul persona!ului este de,valuit printr3o serie de antite,e reali,ate cu maiestrie- opo,itia cea mai evidenta este cea dintre tirania domnitorului Lapusneanu %persona! negativ+ si angelitatea domnitei Ru1anda %persona! po,itiv+. contrastul dintre dorinta voievodului de a concentra puterea in mainile sale si dorinta boierilor de inlaturare a domnitorului pentu a se a$la la conducere. opo,itia dintre lipsa de caracter a lui Motoc si personalitatea de e1ceptie a lui Lapusneanu. La nivelul persona!ului central se a$irma o antite,a interna, protagonistul $iind conturat in lumini si umbre, $iind un e1ponent al contrastelor, a$lat intre rational si patologic. Mai mult, paseismul istoric repre,inta una dintre caracteristicile omului romantic, dominat de nostalgia originilor, dar si de constiinta nationala. rin urmare, scriitorul incearca sa personali,e,e spiritul poporului roman, reinterpretand anumite evenimente tragice ale istoriei medievale romanesti si reconstituind portretul monar#ului controversat 3 7le1andru Lapusneanu. In $ond, actul scrierii in nuvela istorica este o 2restitutio in

parte4, structurata pe o relatie osmotica real3imaginar. 5. Negru,,i respecta in general adevarul istoric, dar comite si unele licente istorice, ce presupun trans$igurarea realitatii, in sensul ampli$icarii dramatismului operei. 5reatia succeda documentatiei si anali,ei, scriitorul a$landu3se in iposta,a etnogra$ului, prin detaliile vestimentare, ar#itecturale, descrierea cutumelor, a mentalitatilor sociale si politice ale epocii medievale. Registrul ar#aic si regional nuantea,a temporalitatea istorica, solicitand talentul pro,atorului, pentru a evita proli1itatea mesa!ului artistic, a$lat in situatia de a se adresa unui receptor contemporan 2discursului4 epic, dar caruia trebuie sa3i induca vi,iunea trecutului indepartat al 2istoriei4 narate. 0e asemenea, spectaculosul nuvelei demonstrea,a $actura romantica a creatiei artistice, care se remarca prin ,icerile memorabile %concentrate in moto3uri- 20ac voi nu m vre"i, eu v vreu64, 20e m voi scula, pre mul"i am s popesc i eu64+, prin apelul la proverbe, ,icatori, citate biblice sau $ra,e sententioase %2/ntoarce"i3v i spune"i celui ce v3au trimis, ca s se $ereasc s nu dau peste el, de nu vrea s $ac din ciolanile lui surle, i din pielea lui cptueal dobelor mele4+. Retorica lui Lpuneanu este un e1emplu de discurs romantic n care sunt $olosite toate procedeele de oratorie tipic romantic- repeti"ia, grada"ia, interoga"ia i e1clama"ia retoric, enumera"ia i citarea %din te1tul biblic+ $olosit drept argumenta"ie. 5onstructia subiectului este speci$ic romantica, ba,andu3se pe gestul teatral %lovitura de teatru sau 2elementul surpri,a4 @ 5arlos =ausonopiramida din capetele boierilor si scena lic#idrii lui Mo"oc+ si pe numeroase rasturnari de situatie, care accentuea,a tensiunea operei. Scenele cutremurtoare tipic romantice ce e1ercit o $ascina"ie maladiv asupra celor din !ur- omorrea celor D* de boieri, ae,area capetelor rete,ate sub $orma unei piramide, dup rangurile boiereti, moartea prin otrvire a lui Lpuneanu %2Spancioc, sco"nd cu"itul din teac, i desclet cu vr$ul lui din"ii i i turn pe gt otrava ce mai era n $undul pa#arului4+, atitudini impresionante %2nva" a muri, tu care tiai numai a omor4+. 7ceste aspecte romantice $iind preponderente n te1t, considerm c opera 27le1andru Lpuneanul4, apropiat de ctre 9. 5linescu, de 2Tamlet4 %cu condi"ia ca limba romn s $i avut circula"ie universal+, este, n primul rnd, o nuvel romantic. +() -lemente clasiciste0

<lementele clasiciste ale nuvelei se identi$ica, mai ales, la nivel compo,itional, ceea ce apropie $orma scrierii nuvelistice de cea a dramei in patru acte, in care replica cea mai repre,entativa din $iecare act devine

motto. ?iecare scena repre,inta o e1plo,ie a con$lictului, integrandu3se crescendo sau descrescendo in unitatea operei, dar avand si o oarecare autonomie. Unitatea celor patru capitole in marea compo,itie a nuvelei se reali,ea,a ec#ilibrat si deseori simetric. Intre episoade e1ista subtile legaturi @ prima parte o prevesteste pe a doua prin amenintarea lui 7le1andru Lapusneanu adresata boierilor %28oi mulgeti laptele tarii, dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voiF4+, iar pe a treia prin promisiunea $acuta lui Motoc %2Iti $agaduiesc ca sabia mea nu se va man!i in sangele tau, te voi cruta caci imi esti trebuitor, ca sa ma usure,i de blestemurile norodului4+. 7 doua parte a nuvelei o desc#ide pe a treia prin promisiunea domnitorului ca3i va o$eri sotiei sale 2un leac de $rica4, anticipand ast$el scena uciderii boierilor si reali,area piramidei capetelor. 7 treia parte a operei o anticipea,a pe a patra, prin amenintarea lui Spancioc, adresata voievodului prin trimisii sai- promisiunea de a3l revedea pe Lpuneanu nainte de a muri. ;oate aceste 2desc#ideri4 %inlantuirea evenimentelor+ ale te1tului reali,ea,a legaturi ce trans$orma timpul real dintre cele patru capitole %uneori masurabil in ani+, $acandu3l sa se topeasca intr3un timp artistic continuu %element speci$ic clasicismului+. 5ompo,i"ia este de $actur clasicist- sobr, ec#ilibrat, ntr3o ar#itectura organi,at n patru capitole, $iecare purtnd un motto %motto3 urile sunt considerate 2elemente de parate1tualitate4 de catre 9erard 9enette+ care e1prim ideea substan"ei epice- I320ac voi nu m vre"i, eu v vreu64. II327i s dai sam, 0oamnF64. III325apul lui Mo"oc vrem64. I8320e m voi scula, pre mul"i am s popesc i eu64. 5ele patru capitole urmea, un ec#ilibru clasic, cci alternea, con$lictele i procedeele de e1punere sugernd ec#ilibrul clasic al unei compo,i"ii mu,icale n care alternea, ritmurile. Nuvela are o structur simetric i un ec#ilibru solid att n ceea ce privete ilustrarea evenimentelor, ct i din perspectiva psi#ologiei i tragismului persona!ului, ceea ce3l determin pe 8asile 7lecsandri s o numeasc un adevrat 2cap de oper de stil energetic i de pictur dramatic4. Simetria te1tuala este evidentiata prin relatia dintre incipit si $inal, care se remarca prin sobrietate, iar stilul lapidar se aseamana celui cronicaresc. aragra$ul initial re,uma evenimentele care motivea,a revenirea la tron a lui Lapusneanu si atitudinea lui vindicativa. Sunt utili,ate $recvent substantivele proprii, nume de domnitori, orase, tari, prin care este evocat conte1tul istoric si politic al vremii- 2se inturna acum sa i,goneasca pre rapitorul ;omsa si sa3si ia scaunul, pre care nu l3ar $i pierdut, de n3ar $i $ost vandut de boieri4. ?ra,ele $inale consemnea,a s$arsitul tiranului in mod concis si obiectiv, amintind de stilul cronicarilor, iar mentionarea portretului votiv sustine verosimilitatea $aptelor narate- 27cest $el $u s$arsitul lui 7le1andru Lapusneanul, care lasa o pata de sange in istoria

Moldaviei. La monastirea Slatina, ,idita de el, unde e ingropat, se vede si asta,i portretul lui si al $amiliei sale4. ?actura clasicista a nuvelei este demonstrata si prin persona!ele care respecta regula aristocratiei %clasicism elistist+, prin sentimentele nobile ce insu$letesc aceste persona!e %domnita Ru1anda doreste incetarea $aradelegilor pe care le comite Lapusneanu. Spancioc si Stroici sunt animati de un patriotism in$lacarat spre deosebire de interesele mesc#ine ale celorlalti boieri.+, prin valorile morale promovate, prin limba!ul elevat si prin conci,ia scrierii. -()-lemente realiste0 5aracteristicile realiste ale te1tului se remarca mai ales prin verosimilitatea aspectelor pre,entate, naratorul reactuali,and o perioada sangeroasa din istoria Moldovei. Redactarea se reali,ea,a in ba,a principiului veridicitatii, iar stilul sobru si impersonal relevea,a naratorul omniscient, care relatea,a din perspectiva #eterodiegetica. In pre,entarea $aptelor, se observa incercarea de obiectivare a naratorului, care este in mare parte detasat $ata de evenimentele relatate, dar e1ista totusi unele imi1tiuni ale vocii auctoriale, abateri de la obiectivitate si anumite pareri subiective- 2era groa,a a privi aceasta scena sangeroasa4, 2Lapusneanul, a caruia oc#i scanteiara ca un $ulger4, 26,ise acesta %Lapusneanu+, silindu3 se a ,ambi4. rin aceste abateri, naratorul isi motivea,a 2realist4 opera %=oris ;omasevsSi+, incercand sa incredinte,e, si alt$el decat prin culoarea locala, pe cititor de adevarul $aptelor pre,entate. 7lte elemente speci$ice realismului sunt- apelul la documente de epoca, acestea constituind sursa de inspiratie a nuvelei lui 5. Negru,,i, utili,area moto3urilor, considerate motive anticipative %ale actiunii+, atmos$era epocii redata in paginile nuvelei %ierar#ii sociale si politice, spatiu si timp medieval, detalii etnogra$ice, vestimentatie+, principiul estetic al moralei, persona!ul principal $iind sanctionat in $inal pentru $aptele comise si crearea primului persona! colectiv din literatura romana %2gloata4+. 3() -lemente naturaliste0 In compo,itia nuvelei 27le1andru Lapusneanul4 se evidentia,a anumite elemente de $actura naturalista, care implica e1agerarea realului. Naturalismul unor scene narative este dovedit prin violenta atroce si tensiunea ma1ima de care sunt dominate. Scena in care este pre,entat macelul boierilor, urmata de scena linsarii lui Motoc releva cru,imea nemasurata a domnitorului. Sadismul persona!ului precum i decderea

psi#ologic sunt de3a dreptul n$iortoare- privete cu cinism dintr3un col" mcelul, dndu3i o satis$ac"ie total privelitea sngeroas. 7poi, pro$itnd de ra,vratirea norodului, Lpuneanu l d pe Mo"oc mul"imii, 2care se repe,i asupra lui ca o idr cu multe capete N6O i ntr3o clipal l $cu buc"i4, pedepsind ast$el un boier trdtor, $r ca sabia lui s se $i mn!it de snge, aa cum i promisese. Naturalismul se intalneste si in scena otrvirii cutremurtoare, unde Negru,,i descrie n detaliu c#inurile ngro,itoare ale domnitorului care 2se ,vrcolea n spasmele agonieispume $cea la gur, din"ii i scrneau, i oc#ii si sngera"i se #olbaser4, pn cnd, n s$rit, 2i dete du#ul n mnile clilor si4, ast$el $iind pedepsit unul dintre cei mai sangerosi domnitori ai Moldovei. 4() Pre&entarea subiectului. Naratiunea se des$asoara linear, cronologic, prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. Respectand criteriul succesiunii temporale, procedeul $ace ca ritmul naratiunii sa devina alert. 5apitolul I al nuvelei cuprinde in primul rand, e1po,itiunea @ intoarcerea lui 7le1andru Lapusneanu la tronul Moldovei, in &()D, in $runtea unei armate turcesti si intalnirea cu solia $ormata din cei patru boieri trimisi de ;omsa- 8everita, Motoc, Spancioc si Stroici, care doreau sa3l determine pe Lapusneanu sa renunte la ideea revenirii pe tron. Intriga este e1trem de concisa si este repre,entata de #otararea domnitorului de a3si relua tronul si dorinta sa de ra,bunare $ata de boierii tradatori. 5apitolul al II3lea corespunde, ca moment al subiectului, des$asurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate dupa recuperarea tronului de catre 7le1andru Lapusneanu- $uga lui ;omsa in Muntenia, incendierea cetatilor, des$iintarea armatei pamantene, con$iscarea averilor boieresti, uciderea si prigonirea boierilor la cea mai mica abatere, interventia domnitei Ru1anda, care ii cere sotului sau sa incete,e cu omorurile si promisiunea domnitorului de a o$eri un 4leac de $rica4. 5apitolul al III3lea contine mai multe scene si corespunde punctului culminant, care se reali,ea,a in trei etape, ce presupun o gradatie ascendenta %clima1+ a cru,imii si a violentei- participarea domnitorului la slu!ba duminicala de la mitropolie, ospatul de la palatul domesc, masacrarea celor D* de boieri, uciderea lui Motoc de catre multimea revoltata si o$erirea 2leacului de $rica4 promis doamnei Ru1andapiramida ierar#ica a capetelor celor ucisi. In capitolul al I83lea, este in$atisat de,nodamantul, moartea tiranului prin otravire. 0upa patru ani de la cumplitele evenimente, Lapusneanu se retrage in cetatea Totinului. =olnav de $riguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiul vremii. 0eoarece atunci cand isi revine din letargie

ameninta sa3i ucida pe toti %inclusiv pe propriul $iu, urmasul la tron+, domnita Ru1anda accepta s$atul boierilor Spancioc si Stroici de a3l otravi, avand si acordul tacit al mitropolitului ;eo$an. 5() "onflictul operei. Seria de opo,i"ii ce de$inete persona!ele nuvelei 27le1andru Lpuneanul4, organi,ea, decisiv materialul epic i de$inete coeren"a vi,iunii artistice asupra unui subiect istoric. 5on$lictul nuvelei este determinat de lumea pe care 5. Negru,,i o cunoate din cronici si de conte1tul politico3social al istoriei medievale romanesti. Natura con$lictului este de esen" psi#ologic i social. 5on$lictul psi#ologic vi,ea, cele dou iposta,e antinomice ale persona!ului- Lpuneanu 3 cel care a $ost alungat de la domnie i aspir la ordine i dreptate i Lpuneanu 3 cel care triete patima r,bunrii. 5on$lictul social de,volta rela"ia antitetic dintre Lpuneanu i boieri, pe de o parte, pe de alt parte relatia matrimoniala dintre Lpuneanu si doamna Ru1anda. /n cadrul con$lictului cu boierii se individuali,ea, n$runtrile cu Mo"oc, apoi cu 2binomul4 Spancioc3Stroici. 5on$lictul puternic dintre Lpuneanu i boieri cunoate nu numai o re,olvare n de,nodmntul capitolului I8, dar i n propriul punct culminant n capitolul al III3lea, n momentul uciderii celor D* de boieri. ;otui, dup acest moment tensiunea psi#ic se decompensea, prin acalmia evenimentului din nceputul capitolului I8 i prin utili,area descrierii, care are rolul de a nuanta naratiunea. /n a$ar de con$lictul central, dintre voievod i boierii intrigan"i din !urul lui Mo"oc @ con$lict aparent 2solu"ionat4 prin piramida de capete i uciderea vornicului @ e1ist i alte dou con$licte, la $el de importante n economia nuvelei. 7st$el, este con$lictul ce3l opune pe Lpuneanu, sotiei sale, Ru1anda. 5ele dou persona!e, ale cror trsturi se creionea, prin antite,, nu se a$l n con$lict de la bun nceput. Apo,i"ia de principii se conturea, abia pe parcurs, pentru a duce la $inalul tragic. Ini"ial doamna Ru1anda nu pune la ndoial !uste"ea actelor so"ului ei 3 domnul Moldovei. 5on$lictul dintre 7le1andru Lpuneanu i tinerii boieri Spancioc i Stroici este unul ce opune o voin" despotic, o personalitate autocrat celor ce repre,int o boierime iubitoare de "ar i ordine. ?r a $i corup"i i #ri"i n intrigi, precum Mo"oc, Spancioc i Stroici sunt #otr"i s3i r,bune pe cei ucii de Lapusneanu, avnd convingerea c, o dat cu moartea sngerosului tiran, abu,urile vor nceta, iar asupra "rii vor domni pacea, linitea i dreptatea. 6() "aracteri&area persona7ului principal-

5a in orice nuvela istorica, in centrul naratiunii este situata, emblematic, $igura unui protagonist al carui portret este inspirat din realitatea istorica. ?iind plasat n centrul nuvelei, toate celelalte persona!e, cat i ac"iunile pre,entate, sunt orientate spre relie$area caracterului acestuia. 7le1andru Lpuneanu este persona!ul principal al nuvelei cu acelai titlu %persona! eponim+ prin calit"i de e1cep"ie i de$ecte e1treme. 5. Negru,,i a reusit s ntruc#ipe,e un persona! unic in literatura romana, acesta $iind un persona! antitetic prin $aptul ca e construit pe o serie de antite,e, care releva numeroase trasaturi ale domnitorului. Aptiunea lui 5. Negru,,i pentru un domnitor a carui amintire este legata de uciderea a D* de boieri si care intruc#ipea,a tipologia tiranului, simbol al ra,bunarii $ara de s$arsit, este speci$ic romantica. ornind de la in$ormatiile consemnate in cronica lui 9. Urec#e, scriitorul reali,ea,a un persona! comple1, in constructia caruia se reunesc doua perspective esentiale- clasicismul si romantismul. 5omple1itatea caracterologica este dovedita prin $aptul ca Lapusneanu este un persona! rotund %?orster+ sau tridimensional %U.5. =oot#+, care evoluea,a, al carui portret se intregeste pe parcursul diege,ei, care nu este in$atisat in intregime de la inceput, $iind imprevi,ibil, ascuns 2privirii4 cititorului. 7a cum e conturat, trstura sa dominant, care le subordonea, pe toate celelalte, este dorin"a de putere, de a o cuceri i de a o pstra cu orice pre". 7ceasta trasatura se a$irma in antite,a cu dorinta boierilor de a $aramita puterea domneasca, pentru a conduce ei tara. ;ipul despotului, $igura lui 7le1andru Lapusneanu constituie un portret al domnitorului medieval din 7pus, sau din spatiul romanesc, asemenea altor personalitati istorice ale caror $apte e1ceptionale au scris paginile istoriei romanesti %Mircea cel =atran, 8lad ;epes, Ste$an cel Mare sau Mi#ai 8itea,ul+. ro$ilul domnitorul medieval este in$atisat de caracterul si personalitatea puternica a lui 7le1andru38oda, portretul sau $iind inspirat de cel pe care l3a reali,at 9. Urec#e pentru domnitorul Ste$an cel Mare. 7st$el, se observa un comportament similar in ca,ul celor doi domni, din cau,a uneltirilor de la curte intr3o epoca devastata de intrigi si de dorinta de putere- 2?ost3au Ste$an cel Mare om nu mare la statu si degraba varsatoriu de sange nevinovat. 0e multe ori la ospete omoraea $ara giudetu.4 %9. Urec#e+. 5onsiderat a $i un cumul de calitati si de$ecte, protagonistul se remarca si prin trasaturi po,itive, precum principiile demo$ile si democratice dupa care se g#idea,a- instituirea ordinii, concentrarea puterii, aparatorul intereselor poporului asuprit de lacomia boierimii, acestea demonstrand $ondul originar po,itiv, din prima domnie. 0ar, cu prile!ul celei de3a doua domnii, cand Lapusneanu revine la tron cu a!utor turcesc, domnitorul are oca,ia sa3si de,valuie 2uratul caracter4, care s3a accentuat in urma tradarii boierilor.

7st$el, n capitolul I, Lpuneanu este pre,entat de ctre autor, n detaliul $rapant, amnun"it, conducnd lectorul n mi!locul strii de spirit a persona!ului. Negru,,i pune n prim3plan $aptele s vorbeasc, printr3o conci,ie clasic, ntr3un dialog viu, de o rar autenticitate. rin puterea de evocare a dialogului, printr3o $in observa"ie a gesturilor, a mimicii se de,vluie toat micarea psi#ologic a viitorului tiran. Lpuneanu i primete pe cei trei boieri protocolar i re,ervat, 2silindu3se a ,mbi4 %e1presia $e"ei+. Replicile arat siguran"a de sine a domnului care3i $ace pe dumanii si s3i de,vluie ostilitatea i inten"iile adevrate- 27m au,it, urm 7le1andru, de bntuirile "rii i am venit s3o mntui. tiu c "ara m3ateapt cu bucurie4. Ultima parte a replicii este scnteia care declanea, rspunsul nvluit n viclenie al lui Mo"oc i rspunsul dur, $erm, autoritar, ntr3o i,bucnire de $urie i ur abia stpnit a lui Lpuneanu, e1primat n replici scurte, tioase, care pun n lumin impulsivitatea, omul violent si nengduitor n n$runtarea cu boierii %20ac voi nu m vre"i, eu v vreu64+. Replicile au rmas memorabile, cptnd valoare de sentin". Negru,,i nso"ete replicile cu observa"ii asupra $i,ionomiei persona!ului, care re$lect tririle interioare ale eroului2rspunse Lpuneanul, a cruia oc#i scnteiar ca un $ulger4. 5u o intui"ie psi#ologic remarcabil, Negru,,i i las persona!ul s se de,ln"uie ntr3o $urie glgitoare, subliniind paro1ismul tririi prin amnunte $i,ionomice- 2Rdea, muc#ii i se suceau n rsul acesta, i oc#ii lui #o!ma clipeau4. 7tunci cnd Mo"oc, plin de umilin", i cere lui Lpuneanu s3l ia de partea sa, domnul d dovad de inteligen", capacitate de anali, i ptrundere psi#ologic. 0ar, printr3un proverb Lpuneanu l caracteri,ea, pe Mo"oc- 2lupu pru3i sc#imb, da nravul ba4. rintr3o singur linie, Lpuneanu surprinde liniile caracteristice ale boierilor- 8everi", duman vec#i, dar cinstit, Spancioc este tnr cu mult dragoste de "ar, Stroici e naiv, de aceea nu cunoate minciunile, iar Mo"oc e 2nvec#it n ,ile rele4 i 2ciocoi $"arnic4. In ceea ce privete rela"iile umane, protagonistul are capacitatea de a3i stpni impulsurile violente, $iind un adevarat e1pert n manipulare i declarand cu cinism acest lucru atunci cnd, initial, #otrte s3i cru"e, deocamdat, pe boieri, i pe Mo"oc n special- 2te voi cru"a, cci mi eti trebuitor, ca s m mai uure,i de blstemurile norodului4. rocedeele de caracteri,are $olosite de narator n primul capitol sunt cele de caracteri,are direct %prin cuvintele naratorului+. Naratorul re"ine cteva detalii de comportament sau de e1presie care au ns o greutate e1traordinar n de$inirea tririlor persona!ului. A ast$el de te#nic de portreti,are este e1perimentat de realiti n te#nica detaliului semni$icativ sau $rapant, precum i in procedeul de caracteri,are indirect, prin

dialogul de esen" dramatic, lsat s curg liber, naratorul neintervenind decat cu notatii semni$icative, iar persona!ul are o consisten"a tensionat i comple1a. Lpuneanu este tipul domnitorului tiran i crud, cu voin" puternic, ambi"ie i $ermitate n organi,area r,bunrii mpotriva boierilor trdtori, aceasta $iind unica ra"iune pentru care s3a urcat pentru a doua oar pe tronul Moldovei 0ac n primul capitol portretul lui Lpuneanu este scos n eviden" prin intermediul antite,ei dintre boieri i voievod, n al doilea capitol, caracteri,area lui reiese din antite,a con$lictual dintre el i domni"a Ru1anda. In"elepciunea si gingia domnitei intra in contrast cu duritatea, cru,imea si $atarnicia domnitorului. Lapusneanu, $iind n$uriat de cerin"a domni"ei de a nceta omorurile, duce mna la !ung#er. <ste o reac"ie necontrolat, prin care domnitorul se dovedete a $i un om cu o $ire coleric, impulsiva, obinuit s !udece i s $ac dreptate singur. 0esi intial voievodul o mustra pe sotia sa 2pentru vorbele nebune4, el promite c va nceta cu prigonirea boierilor, nu nainte de a3i da 2un leac de $ric4. 0omnul are abilitatea de a disimula, dorind s $ie calm i se poart autoritar cu so"ia sa, dar i cinic pentru ca 2leacul4 promis o va ngro,i. <ste o reac"ie de3a dreptul maladiv a persona!ului, dnd nc o dat dovad de cru,ime, spirit diabolic i vindicativ. /n capitolul al treilea, 7le1andru Lpuneanu este in$atisat in timpul slu!bei de la mitropolie, prile! pentru narator s reali,e,e descrierea vestimentatiei eroului. rotagonistul disimulea, din momentul n care intr n biseric, i atribuie un rol prin care vrea s par un umil pctos dornic de conciliere si de revenirea pe calea cea dreapt. Ipocri,ia i $"rnicia persona!ului sunt nelimitate- el vrea s par c se ciete pentru greelile sale si tine un discurs n care se $olosete de pilde biblice, pentru a3i convinge pe boieri de cainta sa adevarata %e$ect persuasiv+. 0iscursul lui Lpuneanu pune n eviden" un persona! cu o inteligen" strlucit. 7cesta tie s utili,e,e cuvintele de o aa manier nct s3i conving auditoriul, $r ns a prea $als printr3o e1cesiv umilin". <locin"a sa "ine de abilitate, plcerea vorbelor memorabile, a construc"iei discursului, ns s3ar putea sus"ine c e mai curnd vorba de #istrionism, de aten"ie e1cesiva acordata e$ectului produs asupra spectatorului, dect de e$icien"a sa ca persuasiune asupra interlocutorului. Lpuneanu reuseste sa rectige ncrederea boierilor, care vin la osp"ul organi,at la palatul domnesc, cu e1cep"ia lui Spancioc i Stroici. La un singur semn al lui Lpuneanu se declanea, mcelul, iar cei D* de boieri sunt masacrati. Sadismul persona!ului precum i decderea psi#ologic sunt de3a dreptul n$iortoare- privete cu cinism dintr3un col" mcelul, dndu3i o satis$ac"ie total privelitea sngeroas. 0e caracterul #istrionic se leag probabil i cru,imea sa- violen"a capata n ca,ul lui Lpuneanu

valente ale patologicului. ;eroarea devine pentru tiran un spectacol gratuit, dincolo de posibila ei !usti$icare ca instrument de guvernare @ lic#idarea n mas a boierilor i construirea unei piramide din capetele lor. =un cunosctor al psi#ologiei umane, se dovedete si n atitudinea $a" de Mo"oc ct i atunci cnd pro$it de nemultumirea mul"imii adunate la por"ile cur"ii domneti, ast$el lic#idand unul dintre cei mai amenin"tori dumani ai si, argumentnd 2 roti, dar mul"i N6O s omor o mul"ime de oameni pentru un om, nu ar $i pcatG4. 5apacitatea de manipulare este dus la desvrire, atunci cnd, n $a"a mul"imii r,vrtite, el ia #otrrea %comunicat de asemenea cu cinism @ 20u3te de mori pentru binele moiei dumnitale, cum ,iceai nsu"i4+ de a3l sacri$ica pe Mo"oc, scpnd n acest $el de un duman periculos i deturnnd un pericol iminent, o mul"ime care, scpat de sub control, ar $i putut deveni imprevi,ibil. /n ultimul capitol, cel care sc#ingiuise si umilise atatia boieri, este surprins in iposta,a omului bolnav, a$lat pe patul de moarte. =antuit de sta$iile victimelor sale @ ca si eroul s#aSespearian, Ric#ard al III3lea @ Lapusneanu cere iertare de la 0umne,eu i dorete s $ie clugrit. /ntr3un moment de luciditate insa, este cuprins de o $urie nebun i amenin" cu moartea $iului su, care $usese numit noul domn. 0egradarea psi#ologic a persona!ului atinge un punct ma1im n acest moment, persona!ul este de3a dreptul de,umani,at. entru a apara viata $iului ei si soarta tarii, doamna Ru1anda ndemnat de Spancioc i Stroici, l otrvete pe Lpuneanu. ersona!ul moare n c#inuri groa,nice- su$erin"a $i,ic a persona!ului este dublat i de su$erin"a su$leteasc. Moartea persona!ului produce o stare de puri$icare pe care o e1prim Sat#arsis3ul n tragedia greac. 5ostac#e Negru,,i a $ost inspirat n momentul scrierii de operele vec#ilor cronicari moldoveni. 0ialogul ca procedeu al caracteri,rii indirecte aduce n $a"a cititorului un persona! male$ic sau, la $inal, un persona! a$lat in pragul de,umani,arii, incapabil s3i accepte !udecata dreapt, i dornic de un $inal ct mai rapid, $r c#inuri. Scriitori i critici literari au apreciat n di$erite moduri aspectul psi#ologic al lui 7le1andru Lpuneanu. 8asile 7lecsandri a vorbit despre 2tragedia crunt a lui Lpuneanul4, iar Avidiu 0ensuianu despre 2cru,imea, r,bunarea, viclenia lui4. Liviu Leonte constat la erou 2o nclina"ie diabolic, sadic, spre teroare, o dorin" bolnvicioas de a vedea curgnd snge4. Mai analitic, Nicolae Iorga vede aici 2su$letul unui bolnav ce3i a$l alinarea unei su$erin"e tainice numai la vederea i au,ul su$erin"ei altora4. '''() '$"8-'-R-.

rima nuvela istorica din literatura romana nu aduce in $ata contemporanilor un model de patriotism, ci un antimodel de conducator, acesta $iind un avertisment subtil adresat contemporanilor intr3o perioada de e$ervescenta revolutionara, reconstituind culoarea de epoca, in aspectul ei documentar. 5oe1istenta elementelor romantice, clasice, realiste si naturaliste intr3o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste, care a $ost nevoita sa arda anumite etape literare, pentru a se sincroni,a cu activitatea literara din Accident si pentru a intemeia literatura romana pro$und originala. ?iind o nuvela istorica in conte1tul literaturii pasoptiste, opera 27le1andru Lapusneanul4 este in primul rand o nuvela de $actura romantica, prin respectarea principiului estetic enuntat in articolul3program 2Introductie4 %anul &IDJ @ revista 20acia literara4+, considerat a $i mani$estul literar al romantismului romanesc, prin inspirarea din istoria nationala, prin specie, tema, persona!e e1ceptionale in situatii e1ceptionale, prin persona!ul principal care este alcatuit din contraste, prin antite,a angelic3demonic, prin culoarea epocii, spectaculosul gesturilor, al replicilor si al scenelor. <lementele romantice se impletesc cu cele clasice- ec#ilibrul compo,itiei, constructia simetrica, principiul verosimilitatii $aptelor narate, caracterul obiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru speci$ic si culoare locala descide drumul observatiei realiste a cadrului prin te#nica detaliului semni$icativ, prin caracterul pictural al unor scene, precumscena masacrarii boierilor, scena linsarii lui Motoc si scena otravirii lui 7le1andru Lapusneanu, acestea $iind elementele de $actura naturalista in te1tul nuvelei. 8aloarea de necontestat a nuvelei lui 5. Negru,,i este e1primata cuprin,ator in a$irmatia criticului 9. 5alinescu- 26nuvela istoric 7le1andru Lpuneanul care ar $i devenit o scriere celebr ca i Tamlet dac literatura romn ar $i avut n a!utor prestigiul unei limbi universale. Nu se poate nc#ipui o mai per$ect sinte, de gesturi patetice adnci, de cuvinte memorabile, de observa"ie psi#ologic i sociologic acut, de atitudini romantice i intui"ie realist.4 %4Istoria literaturii romne de la origini pn n pre,ent4+.

Povestea lui 8arap 2 Alb de 'on "rean%9 3demonstra"ie basm cult 3 4) 'ntroducere /ncadrat de ctre 9. 5linescu n triada 2 Marilor pro,atori 4, alturi de I. L. 5aragiale i Ioan Slavici, Ion 5reang este 2 e1presia monumental 4 a naturii umane n iposta,a ei istoric ce se numete poporul romn, N... O surprins ntr3un moment de genial e1pansiune. 4 % 2 Ion 5reang. 8ia"a i opera 4 +. I. 5reang s3a remarcat ca un clasic al literaturii romne, scriitorul adernd la principiile realismului estetic. 5riticul romn !alona, n lucrarea men"ionat mai sus, pro$ilul spiritual al primului nostru 2 povestitor de tip rabelais @ ian 4, n opera cruia credin"ele, datinile, eresurile, limba, poe,ia i $ilo,o$ia popular apar ntr3 o sinte, savant elaborat. =asmele lui I. 5reang s3au eviden"iat n literatura romn prin originalitatea stilului, speci$ic scriitorului din Tumuleti, prin auto#toni,area i locali,area $antasticului, dar i prin bog"ia paremiologic (tiina popular) i !ovialitatea enorm a discursului literar. 2 ovestirile 4 lui 5reang au $ost nglobate unui material literar vast, ceea ce a pus problema clasi$icrii lui. =asmele sale nu sunt conservatoare, ci dimpotriv, sunt complet inovatoare, putnd $i clasi$icate ast$el - 2 5iclul lui cal i al prostiei omeneti 4 . 2 poveti religioase 4 % 2 0nil repeleac 4, 2 Ivan ;urbinc 4 + . 2 $abule animale 4 % 2 5apra cu

trei ie,i 4, 2 ungu"a cu doi bani 4 + i 2 poveti $antastice 4 % 2 Soacra cu trei nurori 4, 2 ovestea porcului 4, 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 +. Se observ c operele de inspira"ie $olcloric apar la 5reang cu termenul de 2 poveti 4 i nu de 2 basme 4. Ariginar din limba slav, termenul de 2 basm 4 apare n literatura romn vec#e % secolul al V8II 3 lea+, cu $orma 2 basne 4, dar este pus n circula"ie abia n secolul al VIV @ lea de intelectuali ca Nicolae ?ilimon i etre Ispirescu, n calitate de culegtori i editori de $olclor. 7cesta denumete o crea"ie care implic plsmuirea i nscocirea $aptelor i a persona!elor, valori$icnd categorii ale $antasticului, precum supranaturalul i miraculosul. /n paralel, ns, circul i termenul de 2 poveste 4, $olosit i de scriitor, ce implic e1isten"a unei crea"ii literare, care cade sub inciden"a verosimilului, $antasticul $iind atenuat. 7cest $apt !usti$ic, par"ial, umani,area $antasticului i intru,iunea realului n cadrul miraculosului din opera lui 5reang. =asmul este o specie narativ ampl a genului epic popular sau cult, n care se narea, ntmplri $abuloase, iar ac"iunea este supus unui tipar conven"ional, avnd ca protagoniti persona!e simbolice, di$eren"iate n doua categorii ce repre,int =inele i Rul. =asmul are o $inalitate etic, postulnd victoria =inelui asupra Rului, ceea ce implic e1isten"a unor eroi n,estra"i cu atribute $i,ice i morale ideale care s conture,e modele, ar#etipuri comportamentale. ublicat n revista 2 5onvorbiri literare 4 % & august &I**+, opera 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 de Ion 5reang se ncadrea, basmului cult, de $actur $olcloric, $iind o monogra$ie a satului moldovenesc, reali,at prin #iperboli,are i prin trans$igurarea artistic n scriere. 5) "uprins ?iind un basm de inspira"ie $olcloric, 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 valori$ic att elemente tradi"ionale ale basmului popular, ct i elemente noi, originale, speci$ice stilului incon$undabil al lui I. 5reang. 7semenea basmului popular, 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 de,volt tema con$runtrii dintre $or"ele =inelui i ale Rului, con$lict $inali,at cu victoria =inelui i cu rsplata eroului. La nivelul persona!elor, se indenti$ic antite,a dintre persona!ele negative i cele po,itive. 0e asemenea, persona!ele ndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de $unc"ii, ca n basmul popular, dar sunt individuali,ate prin comportament i limba!. 0enumite 2 $iin"e de #rtie 4 de ctre Roland =ort#es, persona!ele basmului se pot clasi$ica n apte tipuri, con$orm ta1onomiei pe care a reali,at3o 8ladimir ropp % 2 Mor$ologia basmului 4+ - 2 <roul 4 % Tarap @ 7lb va evolua de3a lungul operei de la statutul de anti @ erou la cel de erou, prin cltoria ini"atic +,

2 Ru$ctorul 4 % antagonistul @ Spnul, dar i /mpratul Ro +, 2 ;rimi"torul 4 % craiul @ tatl lui Tarap @ 7lb, dar i Spnul +, 2 7!utorul 4 % persona!ele ad!uvante @ calul n,drvan, S$nta 0uminic, cei cinci gigan"i +, 2 0onatorul 4 % S$nta 0uminic, criasa $urnicilor i cea a albinelor +, 2 ersona!ul cutat 4 % $ata mpratului Ro + i 2 ?alsul erou 4 % $ra"ii me,inului i Spnul +. ;iparul narativ al basmului cult este preluat din eposul popular, construc"ia subiectului $iind una stereotip. 0es$urarea evenimentelor urmrete cu stricte"e un tipar consacrat, n patru secven"e, inegale ca lungime i consisten", dar la $el de importante. 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 ncepe printr3o situa"ie de ec#ilibru % un crai care avea trei $eciori tria linitit la curtea sa+, pe care o perturb cererea /mpratului @ 8erde, $ratele craiului, din dorin"a de a avea ca motenitor la tron pe unul dintre nepo"ii si % starea de de,ec#ilibru este generat de lipsa motenitorilor +. Ulterior, se des$oar o ac"iune de restabilire a ec#ilibrului - $iul cel mic pleac spre unc#iul su, $iind supus unor probe ini"iatice, care l vor pregti pentru statutul de mprat. Starea $inal de ec#ilibru presupune i rsplata eroului, prin nvestitur regal @ Tarap @ 7lb devine mprat @ i prin nuntire @ tnrul se cstorete cu $ata mpratului Ro. /n cadrul basmului 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 se identi$ic episoade esen"iale ale lumii @ basm, pe care 8. ropp le pune n lumin pentru a eviden"ia stereotipia basmului universal n general. 7st$el. <l observ c ac"iunile persona!elor sunt apro1imativ aceleai mereu, putnd $i ncadrate ntr3un tipar repetabil. ropp va numi aceste ac"iuni @ 2 $unc"ii 4 @ 2 ?unc"iile persona!elor constituie elemente $i1e, stabile ale basmului, independent de cine i n ce mod le ndeplinete 4 % 2 Mor$ologia basmului 4+. /n basmul lui 5reang se mani$est o serie dintre 2 $unc"iile 4 identi$icate de $ormalistul rus - 2 7bsen"a 4 @ $iul de crai este nevoit s plece de acas. 2 rima $unc"ie a donatorului 4 @ apari"ia S$intei 0uminici care l supune pe tnr la proba milosteniei, 2 /n,estrarea cu unelte i instrumente magice 4 % #ainele, armele, calul n,drvan+, 2 Interdic"ia 4 @ proba trecerii podului % i se inter,ice tnrului, sub $orma s$atului printesc, s se $ereasc de omul spn i de omul ro +, 2 /nclcarea 4 @ ru$ctorul ndeamn la inclcarea interdic"iei, 2 Iscodirea 4 @ Spnul dorete s a$le scopul cltoriei $iului de crai, 2 8icleugul 4 @ ru$ctorul i nal victima, statutul tnrului este sc#imbat, acesta $iind supus prin vicleug, 2 0eplasarea spa"ial 4 ntre dou mpr"ii, 2 Sosirea incognito 4 @ Spnul u,urpea, identitatea $eciorului de crai, iar tnrul capt statutul de slug @ Tarap @ 7lb, 2 reten"iile nentemeiate 4 ale $alsului erou % Spnul +, 2 /ncercrile grele 4 @ probele la care va $i supus Tarap @ 7lb de ctre Spn i de /mpratul Ro, 2 Solu"ia 4 @ ncercrile sunt trecute cu succes, 2 0emascarea 4 @ Spnul este demascat de ctre

$ata mpratului Ro, 2 edeapsa 4 @ Ru$ctorul este ucis de calul n,drvan, 2 ;rans$igurarea 4 @ moartea i nvierea ritualic a eroului, 2 cstoria 4 @ eroul se cstorete i este nscunat mprat. 7ceste $orme de sc#ematism i repetabilitatea duc la constituirea unei adevrate poetici a basmului, demonstrnd valoarea incontestabil a operei lui I. 5reang. ;e1tura narativ a basmului 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 este comple1, derulndu3se pe motive tipice, ntlnite adesea i n basmul popular. Motivele narative speci$ice sunt - motivul mpratului $r urma la tron, motivul superiorit"ii me,inului, motivul motivul cltoriei i al probelor ini"iatice, motivul podului, motivul pactului $austic, motivul calului n,drvan, motivul nun"ii mprteti. 7utorul pornete de la modelul popular, reactuali,ea, teme i motive de circula"ie universal, dar le organi,ea, con$orm propriei vi,iuni, ntr3un te1t narativ mai complicat dect al basmelor populare. rin urmare, basmul lui 5reang se ba,ea, pe supralicitarea triplicrii. <lement au1iliar n structurarea basmului, 2 triplicarea 4 % 8. ropp + repre,int modalitatea de construire a subiectului pe principiul ci$rei trei. /n 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 se observ principiul triplicrii la nivelul probelor ini"atic, care nu mai sunt previ,ibile, ca n basmul popular, ci sunt originale, acestea $iind sporite de3a lungul des$urrii ac"iunii. Spre e1emplu, cea de3a treia porunc a Spnului @ aducerea $etei @ presupune alte trei ncercri la care l va supune mpratul Ro % casa de $ier, osp"ul pantagruelic, separarea macului de nisip +, dar i cele trei probe la care l supune $ata mpratului Ro % identi$icarea, p,irea i aducerea apei vii si a celei moarte +. La nivel compo,i"ional, triplicarea dobndete o $unc"ie estetic, presupunnd ampli$icarea subtan"ei basmului, constituind o trgnare tactic i o grada"ie ascendent % clima1 + a tensiunii i a suspansului, care men"in interesul lectorului. 0in punct de vedere narativ, prin utili,area procedeului de triplicare, naratorul i domin mai bine materialul, do,nd e$ectele $iecrei secven"e n drumul spre maturi,are al persona!ului principal. =asmul lui 5reang este constituit pe ba,a clieelor compo,i"ionale, autorul $olosind $ormule narative inovatoare, /n incipitul basmului, apelea, la $ormula consacrat % 2 7mu cic a $ost odat 4+, dar o personali,ea, prin regionalismul 2 cic 4 i prin suprimarea clieului 2 7 $ost odat ca niciodat 4, care proiecta eposul n timp $abulos. ?ormulele mediane 2 Mi merg ei o ,i, i merg dou, i merg patru,eci si nou 4, 2 i mai merge el ct mai merge 4, 2 0umne,eu s ne "ie, c cuvntul din poveste, nainte mult mai este 4 sunt menite s ntre"in aten"ia cititorului i au un rol clar n delimitarea secven"elor narative, deoarece un basm att de amplu necesit avertismente repetate care s anun"e continuarea $irului povetii. ?ormula $inal este cu totul original, $iind particulari,at prin

nota de umor i prin re$lec"ia asupra realit"ii sociale, complet di$erit de lumea ideal a basmului - 2 Mi a "inut veselia ani ntregi, i acum mai "ine nc. cine se duce acolo be si mnnc. Iar pe la noi, cine are bani bea si mnnc, iar cine nu, se uit i rabd 4. Spre deosebire de basmul popular, basmul cult al lui I. 5reang se remarc printr3o re"ea comple1 de $ire epice, care atest caracterul 2 =ildungsroman 4 sau de 2 basm al $iin"ei 4. =asmul surprinde evolu"ia lui Tarap @ 7lb, acesta $iind novicele a$lat pe calea ini"ierii. Itinerariul parcurs de protagonist pentru a se maturi,a este valori$icat original, printr3 un scenariu narativ ce presupune trei tipuri de cltorii- cltoria ini"iatic, cltoria de veri$icare i cltoria de napoiere. Ariginalitatea basmului cult re,id i n caracterul comple1 al persona!ului principal % sumar conturat n basmul popular +, care nu mai repre,int idealul de virtute i cura!, $iind un persona! rotund % R. ?orster+, surprins n evolu"ie. Se poate a$irma c Tarap @ 7lb este un persona! atipic, deoarece reunete, spre deosebire de un ?t @ ?rumos obinuit, att calit"i, ct i de$ecte. ersona!ul principal $unc"ionea, c#iar pe modelul antieroului, deoarece se complace n statutul de slug a Spnului. /n vi,iunea lui 5reang, omul trebuie s i descopere calit"ile, pentru ca apoi s le perpetue,e ca atitudine n via". Singurele calit"i native ale lui Tarap @ 7lb sunt sunt onestitatea i respectul $ilial. 0ei ini"ial tnrul d dovad de arogan", nesupunere, naivitate i slbiciune, Tarap @ 7lb dobndete treptat calit"i importante precum altruismul, milostenia i in"elepciunea. Singura calitate basmic3popular pe care nu o recuperea, eroul lui 5reang este cura!ul, ceea ce accentuea, $aptul c, n tradi"ia romneasc, moralitatea este esen"ial i nu $or"a $i,ic. ?ormula de$initorie pentru crea"ia basmic la I. 5reang este auto#toni,area $antasticului, dar i locali,area geogra$ic a universului basmic, care devine un 2 Tumuleti ideali,at 4, proiectat ntr3o lume $abuloas. Ariginalitatea scriiturii lui 5reang este demonstrat prin particulari,area tiparului narativ i individuali,area persona!elor din perspectiva unei vi,iuni subiective asupra lumii i a unor op"iuni estetice. 7st$el, 5reang 2 umple sc#ema universal a basmului cu imagini concrete ale vie"ii "rneti de odinioar, cu tipurile ei morale, cu o realitate3social istoric i psi#ologic determinat, locali,nd $abulosul, dnd persona!elor individualitate psi#ologic, etnic, "rneasc i c#iar #umuletean 4 %Eoe 0umitrescu3=uulenga+. ersona!ele construite de 5reang sunt individuali,ate prin comportament, prin limba! i psi#ologie, prin atitudine, gestic sau mimic, dei persona!ele rmn ar#etipuri constituite pe o dominant etic, avnd comple1itate, ilustrnd i categorii psi#ice.

Tarap37lb este tnrul care parcurge un drum al maturi,rii, itinerariu necesar pentru cristali,area unei personalit"i, ceea ce va permite ncadrarea persona!ului principal n tiparele modelului eroic consacrat n mentalitatea popular. 5elelalte persona!e ale basmului se constituie ca individualit"i $iind considera"i nite 2"rani travesti"i4, care !oac ntr3un 2teatrum mundi4. 7cestea devin caractere, repre,entan"i ai unor trsturi morale sau spirituale i ai unor 2pcate veniale4 (care nu pot fi scuzate) %9.5linescu+ ale omului, dar care sunt scu,ate prin 2terapia rsului4. 7st$el, persona!ele n$"iea, anumite tipuri umane speci$ice spa"iului rural, te1tul lui 5reang a1ndu3se pe bog"ia i n"elepciunea popular %paremiologie+. Scriitura poart mrcile originalit"ii autorului i la nivelul actului de narare. Umorul, !ovialitatea i oralitatea povestirii particulari,ea, stilul i talentul pro,atorului, de$inind arta nara"iunii lui 5reang. Nara"iunea la persoana a III3a %#eterodiegetic+ este reali,at de un narator omniscient, dar nu i obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau re$lec"ii. /n discursul su, naratorul auctorial, de$init prin $unc"ia narativ i cea de regie, ndeplinete deseori rolul de observator %secven"ele descriptive de tip tablou sau portret alternnd cu cele de observa"ie moral i de anali, psi#ologic a eroilor+ i pe cel re$lector %prin inser"ii de tip re$le1iv care activea, $unc"ia de interpretare+. Registrele stilistice 3popular,oral,regional3 con$er originalitate limba!ului, care di$er de al naratorului anonim prin speci$icul termenilor i al modului de e1primare- 2 rin ast$el de mi!loace, 5reang restituie povestirea $unc"iunii ei estetice primitive, care este de a se adresa nu unor cititori, ci unui auditoriu capabil a $i cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu4 %;udor 8ianu @ 27rta pro,atorilor romni4+. 7rta nara"iunii se conturea, cu totul aparte n pro,a lui 5reang prin ritmul rapid al povestirii, $r descrieri suplimentare, prin umorul debordant, prin oralitatea stilului, dar mai ales prin $olosirea numeroaselor proverbe n cadrul basmului. Aralitatea este modalitatea prin care se creea, impresia de 2spunere4 a te1tului scris i se reali,ea, n cadrul operei prin di$erite mi!loace. 0ialogul este $oarte important, avnd o $unc"ie dubl, ca n teatru- se de,volt ac"iunea i se caracteri,ea, persona!ele. re,en"a dialogului n basm sus"ine reali,area scenic a secven"elor narative, 2spectatori4 ai maturi,rii $eciorului de crai $iind att celelalte persoan!e, ct i cititorii- 2 @ <i, apoi s nu bu$neti de rsG ,ise Tarap37lb. Mi, mi, miF 5 multe3"i mai vd oc#iiF N...O @R,i tu, r,i, Tarap37lb, ,ice atunci ?lmn,il, dar unde merge"i voi, $r mine n3ave"i s pute"i $ace nici o isprav.4, 23 arc v3a ieit un s$nt din gur, Luminate mprate, ,ise atunci ?lmn,il.4, 23<i, moule, ce mai ,iciG 35e s ,ic, nepoateF Ia, cnd a avea eu o slug ca aceasta, nu i3a trece pe dinainte.4

Implicarea a$ectiv a naratorului este remarcat prin- $olosirea dativului etic @2Mi odat mi "i3l in$ac cu din"ii de cap, ,boar cu dnsul n naltul cerului...4, e1clama"ii, interoga"ii, inter!ec"ii3 4i, #ai, #aiF... #ai, #aiF n ,ori de ,iu a!ung la palat 4, 23 Mi sril, iact3o3i, iaF4, 2<i, apoiG Las3te n sama lor, dac vrei s rmi $r capF4 Aralitatea se mai reali,ea,, de asemenea, prin $olosirea $ormelor neliterare, a e1presiilor onomatopeice %2i cnd s pun mna pe dnsa, ,brrF...pe vr$ul unui munte64, 2M3odat pornesc ei teleap3teleap3teleap, i cum a!ung n dreptul uii, se opresc pu"in4+, a impreca"iilor %2Numai de nu i3ar muri mul"i nainte. s triasc trei ,ile cu cea de alaltieri.4+, a e1presiilor i $ormulelor caracteristice comunicrii orale i stilului colocvial %2vorba ceea4, 2de voie de nevoie4, 28orba ceea- 03mi , 0oamne, ce n3am avut, W S m mier ce m3a gsit4, 2ct i lumea i pmntul4, 2a3i pune po$ta n cui4+, dar i prin utili,area regionalismelor le1icale sau $onetice %2oleac4, 2ncalte4, 2pripor4, 2m3ai bgat n toate gro,ile mor"ii4, 2a mna porcii la !ir4, 2a se c#iurc#iului4, 2$arma,oan4+. 7lt modalitate de reali,are a oralit"ii stilului este bog"ia paremiologic %proverbe i ,ictori @ 2capul de3ar $i sntos, c belele curg grl4, 2Nu3i dup cum gndete omul ci i dup cum vrea 0omnul4, 2$rica p,ete bostnria4, 2omul s$in"ete locul4+, dar i versurile populare sau $re,ele ritmate %2La plcinte,W/nainteWMi la r,boiW/napoi4, 28oinic tnr, cal btrn,W9reu se3ngduie la drumF4+. 7cesta este motivul pentru care Bean =outicre a$irma despre stilul scriiturii lui 5reang c alctuiete 2o colec"ie ce nu are ec#ivalent la nici un alt povestitor european4. La aceste embleme incon$undabile ale limba!ului su se adaug !ovialitatea pre,ent prin valori$icarea categoriilor umorului, care n pro,a lui 5reang, este dat de verva i plcerea lui de a povesti pentru a strni veselia 2asculttorilor4. 7bsen"a satirei deosebete umorul lui 5reang de comicul lui I. L. 5aragiale, povestitorul avnd o atitudine de n"elegere $a" de pcatele omeneti, mani$estnd optimism i cre,nd ntr3o 2ndreptare4 a de$ectelor umane. 7st$el, n 2 ovestea lui Tarap@7lb4, comicul de situa"ie %cearta dintre 2uriai4 din casa de aram sau apari"ia la curtea /mpratului Ro a cetei lui Tarap@7lb, ce 2intr buluc n ograd 6 care mai de care mai c#ipas i mai mbrca, de se triau a"ele i curgeau og#ealele dup dnii, parc era oastea lui apuc64+ st alturi de comicul de caracter %portretul $cut mpratului Ro @ 2om pcliit i rutcios la culme4, 2 vestit pentru buntatea lui cea nemaipomenit i milostivirea lui cea neau,it4 este nso"it de urrile lui 9eril care3i dorete 2s triasc trei ,ile cu cea de3alaltieri4+. 5omicul onomastic % numele celor cinci tovari ai lui Tarap@7lb+ este o modalitate important de caracteri,are, ca i comicul de limba!, care $ace scrierile lui 5reang intraductibile. Umorul savuros al 2,icerilor4 lui 5reang este

iscat prin !ocuri de cuvinte i enumerri #ilare %caracteri,area lui Ac#il @ 2$rate cu Arbil, vr primar cu 5#ioril, nepot de sor cu ndil, din sat de la 5#itil, peste drum de Nimeril4, prin truism %2una3i una i dou3s mai multe4+, tautologie i pleonasm %2trind i nemurind4, 2Stpnu3tu ca stpnu3tu. ce "3a $ace el, asta3i deosebit de baca4+, prin e1agerare comic sau prin diminutive cu valoare augmentativ %2bu,ioare4, 2 buturic4, 2trebuoar4+, prin asocieri neobinuite de cuvinte o1imoronice %2;are3mi eti dragF...;e3a vr n sn, dar nu ncapi de urec#i4, 2drag ca sarea3n oc#i4+. rin e1primarea mucalit, stilul ironic, alu,iv i ec#ivoc, scriitura lui 5reang se adaug celorlalte elemente de originalitate ale 2 ovetii lui Tarap@7lb4, constituind 2nsi sinte,a basmului romnesc4 % ompiliu 5onstantinescu+. /n structurile narative ale basmului cult 2 ovestea lui Tarap@7lb4 se regsesc toate motivele i temele diegesisului $abulos din $olclor, toate toposurile tradi"ionale, care nu au ins relie$ stilistic, $iind sc#i"ate ntr3un plan secund, n timp ce prim3planul este dominat de ac"iunile persona!elor sau de discursul personali,at al naratorului auctorial. rin acest mecanism se instituie un model narativ modern, care deplasea, accentul de pe registrul $abulosului pe cel al 2repre,enta"iilor4 persona!elor i al ramei discursului. 7st$el, incipitul basmului elimin sc#ematismul enun"iativ speci$ic modelului popular, umplnd de con"inut atemporalitatea i aspa"ialitatea conven"iei prototipice- 27mu cic era odat ntr3o "ar un craiu, care avea trei $eciori 64. rin de$ini"ie, $ormulele ini"iale au rolul de a introduce cititorul n lumea basmului, unde, odat cu $ormula din incipit se instaurea, conven"ia con$orm creia 2totul este posibil n basm, cu condi"ia ca =inele s nving4. Incipitul din basmul lui 5reang anun" o vi,iune particular asupra universului imaginar, acesta $iind pus sub semnul improbabilit"ii- 27mu cic4. 7st$el, nc de la nceputul basmului, naratorul colportor, 2l invit4 pe cititor s pun sub semnul ludicului 2lumea pe dos4 pre,entat. rin regionalul 2amu4, naratorul aduce n pre,entul lectorului lumea atemporal a basmului, iar prin cuvntul 2 cic4 sugerea, c nu a $ost martor direct la evenimentele povestite, aruncnd asupra lor o umbr de ndoial. <ste de remarcat, ca o particularitate a incipitului din basmul lui I. 5reang, supradimensionarea e1po,i"iunii, care ndeplinete rolul clasic al pre,entrii persona!elor i al circumstan"elor ac"iunii @ 5raiul, care avea trei $ii, /mpratul 8erde, care avea trei $iice, r,boaiele grele care despart cele dou mpr"ii i care !usti$ic nstrinarea $ra"ilor i a copiilor. totodat e1po,i"iunea are i elemente de modernitate, conturnd vocea narativ, care l va nso"i pe cititor, interpretnd i comentnd evenimentele. Incipitul este urmat de $ormularea succint a intrigii, declanat de scrisoarea mpratului 8erde,

care dorete ca motenitor la tronul su pe 2 cel mai vrednic dintre nepo"ii4 si. 0es$urarea ac"iunii are ca scop re$acerea ec#ilibrului ini"ial i presupune trecerea mai multor probe. rimele trei probe au drept cadru spa"iul $amilial al cur"ii crieti i aduc me,inului %motivul superiorit"ii me,inului + dreptul de a porni spre mpr"ia unc#iului su- proba milosteniei %s$aturile S$. 0uminici+, proba #rniciei %#rnirea calului, alegerea armurii @ opo,i"ia dintre aparen" i esen"+, proba cura!ului %n$runtarea ursului @ deg#i,area tatlui+. 0ei calitatea apar"ine mai mult a!utorului su %calul+, cura!ul perec#ii este testat mai nti de crai, deg#i,at n urs, aceasta $iind o prob a calit"ilor r,boinice, necesare celui care aspir la tronul mprtesc. odul simboli,ea, trecerea la alt etap a vie"ii i se $ace ntr3un singur sens- 2 trecerea prime!dioas de la un mod de e1isten" la altul- N6O de la imaturitate la maturitate4 %M. <liade+. ?iul de crai trece aceast prob cu a!utorul calului, ulterior survenind cltoria e1plorativ i ini"iatic. ;recerea podului este urmat de rtcirea n pdurea @ labirint, simbol ambivalent, loc al mor"ii i al regenerrii- 2de la un loc i se nc#ide calea i ncep a i se ncurca crrile4. roba labirintului duce la sc#imbarea statutului protagonistului. 5ele trei ntlniri cu Spnul %care se travestete+ l determin pe me,in s ncalce s$atul printesc, tocmind pe spn drept clu, %motivul nclcrii interdic"iei+. Motivul mor"ii ritualice este marcat prin coborrea n $ntn, considerat a $i 2descensus ad in$eros4, unde tnrul va primi o nou identitate- Tarap@ 7lb. Sc#imbarea numelui repre,int nceputul ini"ierii spirituale, unde va $i condus de spn. 7!uni la curtea /mpratului 8erde, Spnul l supune pe Tarap@7lb la trei probe- aducerea 2sl"ilor4 din 9rdina Ursului %ursul simboli,nd clasa r,boinicilor, iar pielea ursului, totemul+, aducerea pielii cerbului %cerbul cu nestemata n $runte @ ispita $rumuse"ii ce poate ucide+ i aducerea $etei /mpratului Ro. rin ani#ilarea Ursului i a 5erbului, Tarap@7lb reeditea, mitul 25rengii de 7ur4, prelund de la nvini atributele r,boinicului i ale privilegiului eternit"ii, #rana $i,ic %salata+ i spiritual. rimele dou probe le trece cu a!utorul S$. 0uminici, iar a treia prob presupune o alt etap a ini"ierii, este comple1 i necesit mai multe a!utoare. 7pari"ia $etei /mpratului Ro presupune instituirea unei noi situa"ii @ intrig, ast$el survenind cltoria de veri$icare, reiterndu3se motivul podului, care marc#ea, trecerea protagonistului n alt etap- cea a maturit"ii. 5ltoria spre /mpratul Ro implic supunerea persona!ului la o nou suit de probe- altruismul i prietenia %$urnicile @ simbol al vredniciei i al modestiei. albinele @ simbol al solarit"ii i al dualit"ii veninWdulcea". nso"irea cu uriaii $abuloi @ simbol al instinctelor i aspira"iilor umane #iperboli,ate+, probele de la curtea mpratului Ro %casa de aram ncins @ 9eril. osp"ul

pantagruelic @ ?lmn,il, Setil. alegerea macului de nisip @ $urnicile+, p,irea $etei %Ac#il, sri @ L"i @ Lungil+, g#icirea $etei %criasa albinelor+, iar $ata /mpratului Ro impune o ultim prob 3 ntrecerea dintre cal i turturic %dublul magic al eroilor+. 7ceste probe $iind depite, $ata l nso"ete pe Tarap@7lb la curtea /mpratului 8erde, ast$el survenind cltoria de napoiere %sau recunoatere+, care implic mai multe etape- idila dintre Tarap@7lb i $ata de mprat. de,vluirea adevrului despre spn % punctul culminant al ac"iunii+, moartea ritualic %uciderea i nvierea tnrului+, uciderea Spnului de ctre cal, rspltirea eroului @ recuperarea identit"ii i motivul nun"ii mprteti. ?inalul basmului const totdeauna n trium$ul valorilor po,itive asupra celor negative, eroul $iind rspltit prin investitura regal i prin nuntirea sacr. 0e,nodmntul ac"iunii ns, nu coincide cu $inalul operei, accentund pre,en"a ludic a naratorului. 7adar, de,nodmntul este unul tipic pentru specie- 2Mi au mai $ost po$ti"i nc- crai, criese i3mpra"i, oameni n sam bga"i, 3un pcat de povestariu, $r bani n bu,unariu. 8eselie mare ntre to"i era, c#iar i srcimea ospta i beaF4. ?inalul, n sc#imb, concentrea, ntregul i apar"ine naratorului omniscient, care $ace legtura dintre timpul basmului i timpul cititorului, crend coresponden"a dintre $ic"iune i realitate i sinteti,nd ironic trsturile realit"ii- 2Mi a "inut veselia ani ntregi, i acum mai "ine nc. cine se duce acolo be i mnnc. Iar pe la noi, cine are bani bea i mnnc, iar cine nu, se uit i rabd.4 ?ormula $inal dobndete ast$el, un umor amar i ascunde o obsesie ancestral- procurarea #ranei. Revenirea la realitate se $ace brusc, universul cotidian este di$erit de cel al basmului, $iind dominat de puterea nociv a banului, care alterea, starea miraculoas a lumii pe care naratorul a $cut3o cunoscut 2sub oc#ii4 cititorului. 0incolo de "estura narativ i de construc"ia subiectului, basmul cult se di$eren"ia, de eposul popular, mai ales prin construc"ia persona!elor i prin originalitatea discursului. ersona!ele basmului lui 5reang sunt individuali,ate, acestea $iind e1ponente ale $antasticului auto#toni,at. si#ologia eroilor se de,vluie, $ie prin surprinderea micrilor su$leteti ale persona!elor, a resorturilor psi#ice, a devenirii interioare i spirituale, $ie prin vocea eului narator care comentea, volubil, ironic sau meditativ situa"ii, peripe"ii, atitudini ale eroilor %te#nica participrii i a detarii $a" de evenimentele narate i persona!ele pre,entate+. <roii din 2 ovestea lui Tarap@7lb4 sunt polari,a"i, ca i n basmul popular, pe criterii etice %=ineWRu+ i estetice %UrtW?rumos+ i eviden"ia, eternul con$lict dintre =ine i Ru, $inali,at prin victoria $or"elor binelui. rocedeele de caracteri,are a persona!elor din basmul lui 5reang sunt comple1e. 5aracteri,area direct se reali,ea, prin comentariile

naratorului, prin caracteri,area $cut de alte persona!e sau prin autode$inire %autocaracteri,are+. Modalit"ile indirecte de caracteri,are sunt diverse- $aptele eroilor sunt dublate de nota"ii privind reac"ia de$initorie, gesturile i mimica, detaliul psi#ologic semni$icativ i incertitudinile luntrice. Limba!ul are i el un rol important n caracteri,area persona!elor @ 2 vorbirea4 eroilor din basm, ca i discursul naratorului, ilustrea, un registru stilistic popular, marcat oral i regional, caracteristic a stilului de e1cep"ie a lui Ion 5reang %eroii lui 5reang 2se comport "rnete i vorbesc moldovenete4 @ 9. 5linescu+. =asmul 2 ovestea lui Tarap@7lb4 este considerat un veritabil =ildungsroman $abulos, deoarece pre,int procesul de $ormare a tnrului, iar cltoria pe care o ntreprinde acesta este un act ini"iatic- 2 drumul lui Tarap@7lb nu este un drum $i,ic, geogra$ic, ci un drum spiritual, de per$ec"ionare i puri$icare, un drum de ini"iere, un drum ctre centru, un drum de la starea de pro$an, la cea de sacru, s$nt %ec#ivalent alegoric n basm cu cea de mprat+4 %7ndrei Aiteanu+. 7semenea oricrui erou al basmelor populare, Tarap@7lb este persona! principal, $unc"ional, po,itiv i eponim. Tarap@7lb este un persona! real, puternic ancorat n s$era umanului, i nu unul $abulos, deoarece nu de"ine nici o calitate supranatural. 9. 5linescu l asemna unui $lcu din mediul rural datorit comportamentului i mentalit"ii sale. Tarap@7lb este un 2persona! rotund4 %?orster+, suportnd progresul ini"ierii. ;nrul nu este doar $iul de crai i me,inul mai n,estrat dect ceilal"i $ra"i, ci repre,int un persona! comple1, n plin $ormare. Tarap@7lb este un persona! 2tridimensional4 %=oot#+ deoarece iese din tiparul clasic al eroului de basm i surprinde lectorul atunci cnd demonstrea, arogan" i nencredere $a" de S$. 0uminic, atunci cnd dispre"uiete calul, lovindu3l din cau,a aspectului su e1terior !alnic, sau cnd rde de aspectul $i,ic al celor cinci gigan"i, netiind puterea ascuns a acestora %incapabil nc s disting di$eren"a dintre aparen" i esen"+. ;otui calit"ile i sunt relevate treptat, n $a,e esoterice- inteligen", n"elepciune, buntate, milostenie, $idelitate i sociabilitate. 0in momentul ntlnirii cu Spnul, Tarap@7lb devine un persona! de tip 2personna4, cel ce poart o masc. ;nrul i nsuete e1celent condi"ia de slug umil, reuind s nu tre,easc suspiciuni asupra adevratei sale identit"i. Anomastica protagonistului este $oarte important @ numele su devine i titlu al basmului @ construit pe o structur o1imoronic, numele persona!ului repre,entnd simbolul cromaticii opuse- cuvntul 2#arap4 nseamn slug, rob, iar cuvntul 2alb4 sugerea, un su$let n care nc nu s3au scris semnele sacerdotale ale ini"ierii. Sau, alt$el spus, onomastica tnrului se re$er la $aptul c statutul de mprat presupune acordul armonios dintre condi"ia umil %#arap+ i cea nobil %alb+.

5elelalte persona!e ale basmului %persona!ele ad!uvante+ nu $ac dect sa3l a!ute pe erou s parcurg drumul ini"iatic, care se dovedete a $i un itinerariu anevoios, pe parcursul cruia tnrul este supus unui adevrat test de maturitate i abilitate, repre,entat prin probele simbolice. S$. 0uminic poate $i considerat 2pedagogul bun4, $iind persona! ad!uvant i donator. /n aparen", btrna e grbov, neputincioas, netiutoare, nensemnat, dar n esen" ea este 2=trna ;impurilor, identi$icat cu cercul imobil n !urul cruia se n$oar g#emul veacurilor i vrte!ul ciclurilor4 %8asile Lovinescu+, o mare ini"iat ce se remarc prin 2alternan"a de strlucire i stingere, de umilin" i mre"ie4. =trna are un limba! predicator, ba,at pe un sistem de alu,ii, iar tnrul $ascinat de vorbele acesteia i o$er un ban, gestul cptnd valoare simbolicgenero,itatea $iului de crai $ace posibil comunicarea dintre sacru i pro$an. 7rtndu3i c poate vedea dincolo de aparen"e, dei esen"a ei e ascuns n cea mai de !os iposta, a condi"iei umane, btrna i o$er criorului un cod, prin care tnrul va nv"a c i,bnda se datorea, asumrii sensului milei cretine %2?ii tu ncredin"at c nu eu, ci puterea milosteniei i inima ta cea bun te a!utF4+ i cunoaterii pe care o aduce e1perien"a %2cnd vei a!unge i tu odat mare i tare N6O vei crede celor asupri"i i nec!i"i, pentru c tia acum ce e neca,ul4+. Sacralitatea acestui persona! este relevat n momentul n care aceasta dispare 2nvluit ntr3 un #obot alb4, nl"ndu3se spre cer. 2Tobotul alb4 trimite la vlul maXei, simbol al opo,i"iei dintre aparen" i esen". S$. locuiete pe o insul i,olat de lume, un spa"iu sacru n care eroul este dus de cal. Insula S$. 0uminici este de $apt o Insul a Soarelui, care 2poate simboli,a mani$estarea 5rea"iei4. /n cadrul miri$ic al insulei, Tarap@7lb descoper o valoare e1isten"ial important, aceea c puterea milostiveniei i buntatea a!ut omul s reueasc n via". 5alul, spirit invincibil i simbol al $or"ei i vitalit"ii, este un persona! ad!uvant, $iind 2pedagogul re,ervat4, care supervi,ea, totul i intervine numai cnd este necesar. Identi$icarea calului din incipitul basmului "ine de metamor$o,a sub semnul $ocului, care rennoiete, renvie, tre,ete energii latente, precum este cea a calului n,drvan. /n aparen", calul e neputincios dar esen"ele se ascund n $orme degradante ale materiei. 0up metamor$o,a care se $ace urmnd un procedeu ritualic %proba !ratecului+, calul devine tnr, puternic i $rumos. ersona! #imeric, personi$icat, calul de"ine puteri supranaturale pe care le pune n slu!ba lui Tarap@7lb devenind con$esorul, s$tuitorul i a!utorul $idel al tnrului. 5alul n,drvan este i persona! psi#opomp (realizeaz translaia ntre lumea real i cea fabuloas), deoarece asigur transla"ia protagonistului din lumea real n cea $abuloas, rolul $inal al acestuia $iind suprimarea Rului, prin uciderea Spnului.

ersona!ele negative ale basmului sunt individuali,ate prin $aptul c nu de"in puteri supranaturale precum ,meii din basmele populareantagonitii @ /mpratul Ro i Spnul. Ultimul este un persona! negativ, acesta $iind $alsul erou din momentul n care $ur identitatea $iului de crai. 5on$orm credin"elor populare, omul diabolic poart semn pe c#ip, aadar, omul Spn i omul Ro ntruc#ipea, rutatea, viclenia, cru,imea, lcomia. Spnul, personi$icnd 0iavolul, este 2pedagogul ru4, avnd rolul ini"iatorului i $iind 2un ru necesar4. 5rud, viclean ipocrit, mincinos i egoist, Spnul %asemnat ,itorului ragului+ apare ca un persona! cu un important rol n $ormarea tnrului- 2 entru ca Tarap@7lb s devin om, Spnul trebuie s $ie ru4 %?lorin Ioni"+. 7cest persona! instituie condi"ia de robie pentru Tarap@7lb %prin coborrea n $ntn @ casa ro$un,imii, necesar ini"ierii+, dar i condi"ia eliberrii de sub !urmntul de asuprire, care presupune ndeplinirea ritualurilor de puri$icare i ini"iere, moartea i nvierea %2Mi atta vreme s ai a m slu!i, pn cnd i muri i iar i nvia4+. /mpratul Ro este semnul rului de care l averti,ase tatl s se $ereasc, simbolul vrsrii de snge, al cru,imii i al r,bunrii, tratndu3l cu duritate pe tnrul Tarap@7lb. /mpratul Ro va $i n$runtat de ctre protagonist, alturi de a!utoarele pe care i le3a ctigat prin mil, altruism, #rnicie, prin cald prietenie i n"elegere $r"easc. Un ast$el de e1emplu sunt cei cinci gigan"i $abuloi, care l vor nso"i pe tnr n cltoria spre /mpratul Ro. 5ele cinci apari"ii bi,are sunt descrise prin raportare la $iin"a uman- 2o di#anie de om4, 2o namil de om4, 2o artare de om4, 2o sc#imonositur de om4, 2o pocitanie de om4 i sunt epi$anii (mrturisiri), repre,entri #iperbolice, $abuloase ale unor impulsuri $i,iologice %$oamea, setea, $rigul @ ?lmn,il, Setil, 9eril+ sau cognitive %Ac#il @ oc#iul eternit"ii, sri@L"i@Lungil @ omul universal+. 5ei cinci n,drvani se nscriu n s$era umanului repre,entnd un portret grotesc, caricatural, acetia reducndu3se la o trstur dominant ce este ngroat pn la limita absurdului. ;o"i cinci $ormea, parc un ntreg, ba,at pe solidaritate i comunicare, inclu,ndu3l i pe $iul de crai, care n urma acestei ntovriri va nv"a c buntatea este c#eie reuitei, aceasta $iind un 2modus vivendi4. ?ata /mpratului Ro este un alt persona! important pentru $inali,area procesului de ini"iere a protagonistului. <ntitate angelic, dar i 2mare $arma,oan4, druides, tmduitoare, $ata de mprat simboli,ea, absolutul uman i $rumuse"ea suprem. 0ei are la nceput atribute male$ice, va $i metamor$o,at prin iubirea pentru Tarap@7lb, sc#imbndu3i regimul moral i devenind un persona! po,itiv, !usti"iar. ersona! de e1cep"ie, $ata are puterea de a se metamor$o,a, stpnind att teluricul, ct i cosmicul. <a l respinge pe spn de,vluind inversarea

rolurilor i l accept pe Tarap@7lb, cel care trecuse de probele tatlui su, nu cu sabia, ci prin virtu"ile pe care le de,volt buntatea. 7vnd un puternic sentiment al drept"ii, $ata de,vluie identitatea lui Tarap@7lb. 7cesta este ucis de spn, dar renate, $iind stropit cu ap vie i ap moart. 0up ce l readuce la via", $ata i o$er tnrului paloul de mire i mprat, simbol sacerdotal al puterii. Ini"ierea $iind $inali,at, perec#ea primordial se reunete pentru eternitate, prin nuntirea sacr. '''( :$"8-'-R5a toate basmele lui I. 5reang, i 2 ovestea lui Tarap@7lb4 ilustrea, pe toat marginea sc#emei universale a basmului, o imagine a lumii rurale, cu tradi"iile i credin"ele ei i cu psi#ologia uman speci$ic. =asmul lui 5reang de"ine trsturi comune cu basmul popular, dar repre,int i un model de originalitate. ?actura cult a 2 ovetii lui Tarap@7lb4 re,id n re$lectarea concep"iei despre lume a scriitorului, umani,area $antasticului, individuali,area persona!elor, umorul i oralitatea limba!ului. entru a n"elege simbolistica basmului scris de 5reang, se pot avea n vedere cele trei c#ei de desci$rare a mesa!ului unui basm, propuse de 9. 5linescu- c#eia realist @ prin care se identi$ic universul basmului i persona!ele acestuia cu lumea satului #umuletean i a "ranilor !oviali. c#eia didactic @ prin care se descoper $unc"ia morali,atoare a basmului, ce valori$ic un vast cod etic dominat de respectarea regulilor, buntate, prietenie i n"elepciune. c#eia #ierogli$ic sau ermetic @ aceasta comport un sens 2abscons4 al oricrui basm %uneori nici de scriitori intuit+, care este re,ultatul unei moteniri seculare. ?ondul acesta ermetic al basmului este cel mai important, putnd $i accesat printr3o psi#anali, interioar ce presupune anali,a tematicii de sorginte mitic, aceasta relevnd caracterul cult, auto#ton, dar i universal al basmului lui I. 5reang. /n aceste condi"ii, interpretri esoterice precum ale lui 8. Lovinescu sau M. ;ma nu par e1agerate. 7st$el, itinerariul protagonistului v,ut ca o succesiune de Satabasis i anabasis repre,int c#eia succesului i a mplinirii spirituale pentru erou, desvrit prin uniunea $inal, prin nuntirea sacr, ce relev caracterul spiritual romnesc, n a crui credin", nunta repre,int atingerea iluminrii tnrului neini"iat i ptrunderea ntr3 o alt etap, una cu mult superioar celei anterioare. /n lucrarea lui M ;ma @ 2Misterele lui Tarap@7lb4, desvrirea lui Tarap@7lb presupune descoperirea 2Micilor Mistere4, cele care apar"in paradisului terestru %maturi,are @ 2art regal4 @ responsabilitatea conducerii unei mpr"ii+, dar i desci$rarea 2Marilor Mistere4, cele care corespund

aradisului celest %c#eia esoteric a basmului- desvrirea spiritual @ descoperirea iubirii @ uniunea sacrali,atoare+. rin urmare, lumea basmului creat de 2povestariul4 din Tumuleti st sub semnul unei simbolistici de adncime, de o comple1itate nemaintlnit, universul basmic $iin"nd ntr3o geogra$ie miraculoas i ntr3un discurs incon$undabil @ toate puse sub egida originalit"ii celui care este ntruc#iparea ma1imei autenticit"i a spiritualit"ii neamului romnesc.

Zoe Trahanache a.Scriitor clasic, I.L. 5aragiale se ridic, prin valoarea i modernitatea crea"iei sale, deasupra oricrei determinri temporale. <1ege,a literar a ncercat s3i stabileasc a$init"ile ideologice- 2romantic ce n,uiete spre clasicitateY %N. Iorga+, realist 2cu o minte clasicY % . 5onstantinescu+, 2naturist, cel mai ,olistY %<. Loviescu+. otrivit propriei mrturisiri, 5aragiale este un repre,entant al clasicismului, n"eles nu att prin cultivarea $ormei, a ec#ilibrului, ct prin surprinderea a ceea ce este permanent n natura uman.0uman al 2romantio,it"ii4 5aragiale se dovedete a $i un critic sever al societ"ii,dup cum demonstrea, i tendin"a sa de a sublinia tipuri sociale. H 5oncuren"a4 %$acut 2strii civileY %9. Ibraileanu+ se mani$est, mai ales, n comediogra$ia caragialian, autentic $resc a societ"ii romneti de la s$ritul secolului al VIV3lea, dar i de oriunde i de oricnd. 7ctualitatea operei sale, ndeosebi dramatice, deriv din intuirea genial a psi#ologiei umane, n latura ei tarat, de care l.L. 5aragiale alege s se apropie n comedii. in piesele sale care alctuiesc comediogra$ia ma!or %O noapte furtunoas. Conu Leonida fa cu Reaciunea, !ale carnavalului i O scrisoare pierdut+, dramaturgul atac viciile comportamentale, platitudinea i depersonali,area omului ce i conserv cu asiduitate statutul de marionet, de Individ lipsit de idealuri. Universul dramatic al lui 5aragiale se Hin$ruptY din realitatea cotidian- politicieni ambi"ioi i demagogi, e1ploatatori ai naivit"ii colective. corup"ia, imoralitatea, $an$aronad i stupiditatea coe1ist,

de$inind o societate dec,ut i s$iat de $orme $r $ond. erceput ast,i ca 2spirit modernY ce pre$igurea, 2teatrul absurduluiY %=. <lvin+, I.L.5aragiale este considerat, nc din epoc, ,,un mare vi,ionarY %;itu Maiorescu+, atrgndu3se aten"ia asupra mesa!ului din perspectiva tragic. /n cadrul comediogra$iei caragialiene, evolu"ia diege,ei este generat de pasiune politic, cea mai elocvent n acest sens $iind piesa O scrisoare pierdut, a crei premier s3a !ucat n anul &IID. 5oncentrat n patru acte, comedia critic moravurile politice, aducnd pe aceeai scen a vie"ii ambi"ioii stpni"i de dorin"a aprrii po,i"iei sociale. otrivit tiparului clasici,at al comediei antice, persona!ele ntruc#ipea, de$ecte umane eviden"iate prin apelul scriitorului la comicul de caracter, modalitate speci$ic de caracteri,are a persona!elor ntr3un te1t dramatic3comedie. <roii comediei, deci i caragialeti, repre,int re,ultatul unui amplu proces de abstracti,are a viciilor omeneti, pe care cititorul %spectatorul+ le identi$ic n persona!ele care devin simboluri alegorice ale acestora. . 5onstantinescu stabilete clasele tipologice n care se ncadrea, eroii caragialeti- H/ncornoratul4 %Ea#aria ;ra#anac#e+, !unele3prim %Mte$an ;iptescu+, coc#eta adulterin %Eoe+, politicianul demagog %Nae 5a"avencu, ?ar$uridi+, servitorul %9#i" ristanda+, ceta"eanul alegtor %5et"eanul turmentat+, raisonneur3ul %=rn,ovenescu+. 5lasi$icarea caracterologic anterioar pune n lumin procedeul $olositngroarea, pn la grotesc, uneori, a trsturilor de$initorii ale persona!elor pentru c vi,iunea autorului este caricatural, deci #iperboli,atoare. Scopul e1agerrii acestor tare morale este taumaturgic- 5aragiale gsete ast$el o cale de vindecare a trupului bolnav al societ"ii 3 critica social negativ. b. /ntreaga ac"iune a comediei O scrisoure pierdut este dominat de $irea voluntar a Eoei. persona! principal al diege,ei, alturi de so" %Ea#aria ;ra#anac#e+, de amant %Mte$an ;iptescu+, dar i de rivalul politic %Nae 5a"avencu+, Eoe triete drama iminen"ei 2comprometri4 sociale. /nsui statutul $i1at Eoei, de ctre dramaturg, n preambulul piesei 3 2sotia celui de

susY 3 este edi$icator prin ironia con"inut. Nevast a lui Ea#aria ;ra#anac#e %2pre,identulY attor 2comiteteY i 2comi"iiY+, omnipotent om politic al !ude"ului, Eoe apar"ine societ"ii burg#e,e provinciale i parvenite. 5oc#et i mult prea tnr pentru 2venerabilulY ;ra#anac#e cruia i se adresea, respectuos cu apelativul 2neneY, Eoe nu accept resemnarea /ntr3o csnicie monoton, dedicndu3se unei aventuri e1tracon!ugale cu pre$ectul !ude"ului, !unele3prim Mte$an ;ipatescu. Linitit trinitate %Ea#aria3Eoe3;iptescu+ este tulburat de amenin"area demascrii publice a in$idelit"ii Eoei, prin publicarea scrisorii de amor de la ;iptescu pierdute de ctre Eoe. 5el care plnuiete anta!ul este ambi"iosul Nae 5a"avencu, avid de $unc"ii politice. ;itlul piesei averti,ea, cititorul asupra intrigii subiectuluintreaga ac"iune a persona!elor se concreti,ea, n vederea recuperrii sau a pstrrii biletului de amor. 7ceasta devine modalitatea de parvenire social i ascensiune politic %n ca,ul lui 5a"avencu, posesor e$emer al scrisorii+ sau de men"inere a unei imagini sociale netirbite %n situa"ia revenirii epistolei la 2adrisantY, Eoe+. Intriga se nserea, practic des$urrii ac"iunii cu care debutea, te1tul, 5aragiale introducnd treptat elementele care conturea, con$lictul dintre persona!e. 7verti,at de ctre ristanda c Nae 5a"avencu este sigur pe sus"inerea politic a lui ;ra#anac#e, pre$ectul a$l de la so"ul amantei sale sursa sigura"ei lui 5a"avencu- 2docomentulY e scrisoarea de amor al crei con"inut Ea#aria ;ra#anac#e l cunoate 2pe dina$arY. Scena n care Eoe i $ace apari"ia repre,int i debutul unei lupte disperate a Eoei de recuperare a pre"iosului document n care angrenea, pe so", amant, pe omnipre,entul ristanda, pe to"i diri!ndu3i i la to"i dictandu3le n vederea atingerii interesului personal. 2NenorocireaY de care se plnge Eoe este de sorginte pasional, generat de contiin"a imoralit"ii ei sau de posibilitatea despr"irii de$initive de so" ori amant. ericlitarea imaginii publice, de,onoarea, raportate la sistemul convenien"elor sociale, sunt originea spaimei creia i cade prad Eoe. 7proape la $el de n$ricoat este ;iptescu, pre$ectul reac"ionnd impulsiv i trimi"ndu3i subalternul

%la rugmintea Eoei+ s3& ani#ile,e pe 5a"avencu. Singurul care rmne calm n aceast calvacad agita"ional este 2neicaY ;ra#anac#e, cruia, e1perien"a n via" i politic i dau dreptul s gseasc o contrao$ensiv. Eoe continu s rmn n centrul ntmplrilor, cu un so" care pre$er s cread n loialitatea ei con!ugal i n prietenia devotat a lui ;iptescu. 0e $apt, Ea#aria ;ra#anac#e adopt masca ramolitului i a ticitului, pentru c ast$el 2venerabilulY are ansa s ctige timp pentru a3 i contracara adversarul. Scop pe care l i atinge pentru c intr n posesia poli"ei $alsi$icate de ctre 5a"avencu, rspun,ndu3i, aadar, cu un contrasanta!- Eoe, ns, nu are ncredere n tertipurile so"ului, ncercnd i reuind, par"ial, s3& conving pe ;ra#anac#e, dar i pe ;ipatescu, pentru a3& sus"ine pe 5a"avencu drept candidat la deput"ie. <venimentele iau o turnur spectaculoas cnd, de la 2centruY, sosete 2depeaY prin care se cere numirea lui 7gamemnon 0andanac#e.Eoe este distrus, mai ales c nici ideea contraanta!ului nu3i surdea, atta timp ct 5a"avencu nu a$lase de poli"a a!uns n minile lui ;ra#anac#e. Ulterior secven"ei punctului culminant %numirea lui 0andanac#e i btaia de la primrie+, tensiunea dramatic se ampli$ic n ultimul act. Eoe este n pragul isteriei pentru c, mai nti, 5a"avencu se las ateptat, apoi sosete ca s3i marturiseasc pierderea scrisorii. 5ri,a se termin n momentul returnrii biletului de amor 2adrisantuluiY. n de,nodmnt, 5et"eanul turmentat, primul care intrase n posesia scrisorii, o rectig aducndu3i3o Eoei care devine deodat vesel i generoas inclusiv $a" de 5a"avencu. 5 . 2/nverunat detractorY %I. Negoi$escu+ al regimului liberal constitu"ional, 5aragiale i concepe comedia pornind de la realitatea politic a vremii sale- revi,uirea 5onstitu"iei din &IIP i disputa dintre $ac"iunile artidului Liberal 3 cea radical a lui 5.7. Rosetti %simboli,at, n pies, de 5a"avencu+ i cea moderat a lui I.5. =rtianu %ntruc#ipat de ?ar$uridi+. /ntr3o lume a brba"ilor avi,i de putere social i politic, Eoe %singurul persona! $eminin din aceast comedie+ i ntrece pe to"i n ambi"ii politice. 9uvernnd !ude"ul prin so" i amant, Eoe este contient

c tinere"ea i coc#etria ei repre,int instrumentele necesare n manipularea brba"ilor din !ur. /ncadrat tipologic n 2ramaY coc#etei3adulterine, Eoe se distan"ea, net de celelalte persona!e $eminine ale teatrului caragialian. Nu e nici naiv %precum Eita+, nici patetic %asemenea 8etei+, nici ma#alagioaic %precum este Mi"a baston+, dar 2mprumutY din aceste atitudini $eminine atunci cnd interesul ei o cere. Merban 5ioculescu intuiete esen"a persona!ului- 2pasiunea absorbant nu e amorul, ci dorin"a de a domina, pe plan social, de a $i mereu adorat pentru $rumuse"ea i mai ales pentru po,i"ia ei socialY. /ntr3o epoc n care $emeile nu aveau dreptul de a $ace politic, ca atare, nici de a vota, Eoe #otrte destinul politic al capitalei de !ude"- puterea de"inut de ;ra#anac#e sau de ;iptescu este, n realitate, a ei. 5u o $or" de persuasiune impresionant, Eoe in$luen"ea, via"a politic, stabilind candida"ii proprii, i luptnd inclusiv i cu sus"intorii ei, dac e ca,ul. Impunndu3i n societate o imagine sobr, o apari"ie distins, Eoe nu accept ca statutul ei social s $ie copromis. 7ccest adevr l cunoaste i 5a"avencu, mi,nd pe teama Eoei de a nu $i de,onorat i pe prote!area ei, n acest sens, de ctre so" i amant. cnd i comunic ;ra#anac#e con"inutul scrisorii, 5a"avencu accentuea, imoralitatea Eoei, n timp ce Eoei i cere 2un spri!in pe lng amabilul n c#estiuneY, convins $iind c $emeia va $ace tot posibilul s se salve,e. Iar Eoe are inteligen"a necesar pentru a3i atinge scopul- u,ea, de armele tipic $eminine punnd n practic tot arsenalul disponibil, de la leinuri brute, la plns convulsiv i amenin"ri cu sinuciderea ori cu lupta contra tuturor. Intrnd ca adulterin n sc#ema clasic a triung#iului con!ugal, Eoe se integrea, unei 2$amilii mbunt"iteY %Mircea lorgulescu+, n care amantul i so"ul triesc $erici"i n posesiunea comun a 2coanei Boi"icaY. Ea#aria ;ra#anac#e este ndea!uns de diplomat nct nu reuete s nu recunoasc $"i in$idelitatea Eoei pentru c ar $i stricat prietenia cu ;iptescu, ceea ce ar $i dunat ec#ilibrului politic. ;iptescu se mul"umete cu seducerea Eoei, prin care i este i asigurat po,i"ia social. 7rmonia domestic a acestei colaborri erotico3politice este tulburat de

ambi"ia lui 5a"avencu care3i declar principiul mac#iavelic2Scopul scu, mi!loaceleY. 0in momentul n care a$l c a devenit obiectul anta!ului, $emeia se trans$orm ntr3o $iin" vulnerabil care cere protec"ie. Sub travestiul acestei slbiciuni $eminine se ascunde, ns, o abilitate e1traordinar de a3i manipula, n continuare, pe brba"i- n scena primei ei apari"ii implor mila amantului, repetnd %sub aparenta ocului emo"ional+ 2sunt nenorocit, ?anicY. /n aceeai scen, ns, $ermitatea $emeii rmne intact- de!a luase deci,ia de a3& trimite pe ristanda s cumpere scrisoarea 2cu orice pre"Y. 7celai teatru, nc i mai regi,at, l !oac n $a"a so"ului- la prima ntlnire cu ;ra#anac#e dup deconspirarea con"inutului scrisorii, Eoe lein strignd rugtor 2NeneF neneFY. 7pelativul $olosit de Eoe n adresarea ctre Ea#aria ;ra#anac#e se dorete a $i o dovad de respect care contrastea, comic cu imoralitatea so"iei. ;ra#anac#e, ns, i rspunde a$ectuos, continund acelai teatru, !ucat i de Eoe, al unei onestit"i con!ugale desvrite. Micile ironii la adresa in$idelit"ii so"iei scapr uneori, din cuvintele lui ;ra#anac#e, dar acestea poart amprenta n"elegerii n"elepte a realit"ii- 2pentru mine s vie cineva s bnuiasc pe Boi"ica, ori pe amicul ?anic, totuna e... < un om cu care nu triesc de ieri de alaltieri, triesc de opt ani, o !umtate de an dup ce m3am nsurat a doua oar. 0e opt ani trim mpreun ca $ra"ii %...+Y. Scena 8I a actului II, cu Eoe i ;iptescu protagoniti, prile!uiete din nou monstre de cri, lacrimogen din partea $emeii. 7cu,at de 2lipsa de !udecatY i negli!en" de ctre ;iptescu, Eoe, plngnd, i recunoate spit vina %2Budeca3m, ?anic, !udec3m... % lnge+Y+, dar i cere amantului s o salve,e, sus"inndu3l pe 5a"avencu, n ca, contrar 25um or s smulg to"i ga,eta, cum or s m s$ie, cum or s r,F... %...+ 5e vuietF 5e scandalF ce cronic in$ernalF N...O s mor dac voieti... pentru c dup asta nu o s mai pot tri.Y Impresionat de durerea Eoei, ?anic i propune o $ug romantic, dei e$u,iunea sentimental a pre$ectului este brusc stopat de o Eoe care i revendic dreptul la po,i"ia social, prin so" i amant- 2<sti nebunG dar Ea#ariaG dar po,i"ia taGY Invocnd

ruinea de care s3ar acoperi, Eoe se vede nevoit a se lupta cu e,itarea lui ;iptescu. obosit s !oace rolul unei vulnerabile, $emeii i revine deodat ntreaga energie- 2i cu tine am s m lupt din toate puterile, cu tine, om ingrat i $r inimY. 0evenit dintr3odat 2piedica cea mai greaY n calea r,boiului purtat de Eoe, ;iptescu se a$l acum n $a"a unei Eoe care preia, declarat i autoritar, controlul situa"iei- 2il spri!in eu, l aleg eu... %...+ <u sunt pentru 5a"avencu, brbatul meu cu toate voturile lui trebuie s $ie pentru 5a"avencu. /n s$rit, cine lupt cu 5a"avencu lupt cu mine...Y. Un singur clieu lingvistic are Eoe- 2Sunt #otrtY, or $ermitatea ei se de,volt acum ca atribut al versatilit"ii- nu principiile politice sau sentimentele de dragoste i dictea, deci,iile, pentru c Eoe cunoate iubirea dar n dou variante, iubirea de sine i de putere. 5nd i simte n pericol imaginea i statutul social se trans$orm ntr3o $or" ine1pugnabil. Impunndu3i decisiv #otrrea, Eoe l ngenunc#ea, pe ;ipatescu- 2/n s$rit, dac vrei tu... $ieF...Y. e de alt parte, 5a"avencu recunoate superioritatea Eoei asupra tuturor- 25oana Boi"ica, mai cuminte ca to"i, m c#eam, i eu, politicos, iat3m, gata s3i srut mna cu respect... M rog, n3ai ce $ace- mna care3 "i d mandatulFY 5almat de acordul lui ;iptescu, Eoei i se 2n$ierbnt imagina"iaY %M. 5ioculescu+ din nou, cnd %dup numirea lui 0andanac#e+ nu reuete s3& gseasc pe 5a"avencu. Sigur pe r,bunarea acestuia, l trans$orm pe 5a"avencu ntr3un 2monstruY teri$iant care o duce n pragul nebuniei- 25e strngere continu de inimF ce $ricF ce torturF... %...+ mielul, care s3a ascuns i ne pndete din ntuneric %...+Y. 5a disperarea Eoei s aib o ba, i mai solid, 5aragiale apelea, la comicul de situate, n spe" cultivarea coinciden"ei- scrisoarea, datorit creia este numit 0andanac#e, este tot un instrument de anta! al unui triung#i amoros 2de la centruY. Aripilat de gestul lui 0andanac#e, Eoe nu3i permite dect scurte mali$io,itati la adresa acestuia, contient c trebuie s3i cultive ncrederea, ca viitor aliat politic. 5nd 5a"avencu i mrturisete distrus c a pierdut scrisoarea, n Eoe alternea, r,bunarea cu disperarea-

27F eti un om pierdutF %...+ acuma te areste, eu i n3ai s scapi dect atunci cnd mi3oi gsi scrisoarea...Y Recuperarea scrisorii de la 5et"eanul turmentat produce e$u,iuni de recunotin" din partea Eoei pentru cel cruia odinioar i arat doar de,gust- 2esti un om admirabil, $r perec#e %...+ recunotin"a meaY. Scenele $inale ale ultimului act aduc n prim3plan o Eoe demn i altruist, care invoc pedeapsa divin pentru cel care i3a voit rul- 2<u sunt o $emeie bun... am s "i3o dovedesc. 7cum sunt $ericit...Y Rugat anterior de ;ipatescu s $ie 2brbatY, Eoe preia, $r mena!amente, rolul de lider politic comandnd tuturor i renun"nd de$initiv la teatrul ie$tin i lacrimogen !ucat- i dictea, autoritar lui 5a"avencu ce are de $cut, iar acesta, umil, o ascult supus, repetnd, precum servilul ristanda, cuvintele imperioase ale Eoei. ?aptul c viitorul politic va $i decis tot de Eoe este evident din promisiunea ndreptat spre 5a"avencu- 2$ii ,elos, asta nu3i cea din urm 5amerY. ;oleran"a Eoei $a" de 5a"avencu nu provine dintr3un nobil sentiment al compasiunii cretine, ci din alegerea diplomat a serviciilor lui 5a"avencu de pe urma crora poate bene$icia- n lumea coruptibil i murdar a politicii pe care vrea s o conduc, Eoe are nevoie de un aliat per$id precum 5a"avencu. e partea cealalt status3Zuo3ul dorit rmne nealterat- po,i"ia i imaginea social nealterate, ca i triung#iul amoros impenetrabil. d. Modalit"ile de caracteri,are utili,ate de ctre scriitor n conturarea pro$ilului moral al Eoei sunt variate. 0idascaliile ce o au n vedere pe Eoe surprind, n mod direct i ironic, parada patetic a $emeii ce caut, cu orice pre", s3i impresione,e protectorii masculini pentru a o sus"ine- HEoe %ncepnd s se !eleasc i c,ndu3i ca leinat n bra"e+Y, HEoe %necat+Y, 2Eoe %,drobit+Y, 2Eoe %de,olat+Y etc. 8oluntarismul, ca trasatur moral dominant a Eoei, este relevat de ctre dramaturg n acceai manier direct a indica"iilor scenice, prin care este descris autentica Eoe- 2%cu energie crescnd+Y, H%#otrt+Y, 2%trium$toare+Y. 7mbi"ia nelimitat a persona!ului care acumulea,, n $apt, mai degrab $or"a deci,ional a unui brbat %2Eoe, $ii barbatY i cere ;iptescu+ este eviden"iat sugestiv i

prin comicul onomastic- provenind din substantivul grecesc 2,oeY %via"+, numele protagonistei antrenea, conota"iile energiei i dorin"ei de a i,bndi n ceea ce3i propune. Modalitatea indirect de caracteri,are, comicul onomastic devine mai pregnant, n capul Eoei, prin utili,area de ctre persona!e a apelativului diminutival i popular abreviat 2coana Boi"icaY ce o plasea, discret, n categoria $emeilor de moravuri uoare. 5ele mai concludente mi!loace de reali,are a caracteri,rii indirecte rmn, ns, comportamentul i dialogul, prin prisma rela"iilor cu celelalte persona!e- autoritar, la nceput, doar cu ristanda %20u3 te degrab, ntr3un su$let, i s nu vii $r 5a"avencu.Y+, n timp ce cu ;iptescu i ;ra#anac#e !oac rolul unei nea!utorate %2Sunt nenorocit, ?nicY+, treptat, Eoe i arunc masca $emeii vulnerabile, adoptnd tonul imperativ. pronumele personal 2euY devine obsesiv n discursul Eoei, demonstrnd c pentru ea nimic nu contea, dect imaginea, reputa"ia proprie- 2eu, care voi s scap, l spri!in eu, l aleg eu...Y 7ceeai autoritate absolut o mani$est, n $inal, $a" de 5a"avencu, n momentul n care scrisoarea i revine n posesie. acum, Eoe mbin mali"io,itatea cu asprimea, tolerant cu umilirea e13anta!istului care se trans$orm ntr3un H ristandaY per$ect- 2Eoe %r,nd+- Scoal3te, eti brbat, nu "i3e ruineF %...+ 03ta o s pre,ide,i banc#etul popular din grdina primriei... 5a"avencu- re,ide,... Eoe- A s c#e$uieti cu poporul... 5a"avencu- 5#e$uiesc %...+ Eoe- Ne3am n"elesG 5a"avencu- 0aY. Smerit, dar plin de speran", dat $iind promisiunea Eoei %2$ii ,elos, asta nu3i cea din urm 5amerFY+, 5a"avencu o caracteri,ea, direct- 2Madam, madam ;ra#anac#e, eti un nger...Y. 7precierile persona!elor, ca modalitale de caracteri,are direct a Eoei, sunt, ins, cu puternic con"inut ironic- pentru ?ar$uridi, Eoe este 2respectabila madam ;ra#anac#eY n condi"iile n care aceast este v,ut ieind de la rivalul politic, 5a"avencu. pentru propriul so", Eoe este prea 2sim"itoareY i trebuie $erit de repercusiunile psi#ice ale anta!ului. 5et"eanul turmentat o etic#etea, bonom 2dama bunY, conota"iile epitetului anga!nd, din nou, imoralitatea $emeii.

e. ersona!e !ucnd ntr3un deri,oriu 2t#eatrum mundiY, eroii caragialeti alctuiesc un caleidoscop de $iguri ocant de absurde prin bu$oneria e1isten"ial pe care o practic. 5#iar dac procedeul lui 5aragiale este caricatura, sursa de inspira"ie este real- societatea uman dec,ut i derutat. Inten"ia comicului caragialian nu a depit limitele verosimilului prin crearea persona!elor sale care generea, ilaritatea cititorului tocmai pentru c sunt credibile n viciile lor. 7$orismul bergsonian re,um, ast$el, esen"a comediei care s3a nscut i a prosperat gsindu3i o inepui,abil 2mu,Y n tarele morale i comportamentale ale omului. Nicicnd vindecabile, pentru c de$inesc natura uman dintotdeauna, viciile omeneti devin obiectivul criticii sarcastice i al rsului morali,ator. ns, la 5aragiale, 2pulveri,area personalit"iiY umane de care vorbea <ugen lonescu devine premisa melancoliei %;udor 8ianu+, a #ipersensibilitatii dramaturgului care a receptat via"a societ"ii comic, dar i tragic deodat %S. Marian+.

$%ltima noa te noa te de razboi'

de

dragoste&

intaia

de Camil #etrescu !oman modern& subiectiv& realist (lit.de la al)II)lea !azboi *ondial+ ana

Demonstratie, caracteri"are, evolutia cuplului, conceptual operational narrator-persona!-narator=narrator-martor/-subiecte

I.

Introducere1 ,omanul M(ltima noapte de dra'oste, intaia noapte de ra"boiA, aparut in < volume, in anul 1ECD, a repre"entat un eveniment literar in epoca, prin ade"iunea scriitorului la principiile lovinesciene de sincroni"are a literaturii romane cu literature europeana. >a si in ca"ul romanelor lui ,ebreanu, substanta epica a acestei scrieri este anticipate intr-o serie de nuvele care anunta problematica de care este preocupat >amil )etrescu1 M)roces verbal de dra'oste si de ra"boiA, M,omanul capitanului +ndreescuA, M(ltima noapte de dra'osteNA

II.

>uprins1 1. roman modern, subiectiv, realist- ar'umente

O +dept al realismului estetic, >amil )etrescu isi situea"a romanul sub "odiac a doua teme ce se luminea"a reciproc, potrivit procedeului folosit de scriitorii realisti1 pe de o parte, este descrisa societatea citadina interbelica 6 o lume superficiala, care continua sa se inchine M"eului supremA-banul-P. de ?al"ac/5 pe de alta parte, prota'onistul actiunii, tanarul intellectual, Stefan ;heor'hidiu, traieste o profunda drama a cunoasterii, in care iubirea si ra"boiul-moartea/ devin e&periente ontolo'ice, O modernitatea-subiectivitate a/ +preciat drept Mprim autor remarcabil de pro"a subiectivaA-:. Simion/, >amil )etrescu isi !ustifica polemica initiate cu literature traditionala, pe care o considera depasita, prin adoptarea unei formule novatoare estetice, ba"ate pe faptul ca actul de creatie este re"ultatul Munei e&periente interioare, de cunoastere, de autodescoperire sin nu de inventieA-#oua structura si opera lui Marcel )roust- studiu in vol. 0e"e si antite"e/.

b/ >amil )etrescu combate pro"a obiectiva, in care autorul este instanta absoluta-Momniscient, omnipotent si cu darul ubicuitatiiA/, militand pt o literature sincrona cu filosofia. +stfel, literature devine un mi!loc de cunoastere-e&terioara si interioara/1 Mnu putem cunoaste nimic absolut decat rasfran'andu-se in noi insineA. )rin urmare, noului roman i se cere timpul present si subiectiv, aceasta vi"iune reflectand ideile filosofilor P. ?er'son si Pusserl, in ceea ce priveste intuitionismul si fenomenolo'ia.

c/ >oncepand literature in sincronie cu filosofia, romancierul cauta sa obtina autenticitatea si substantialitatea. Daca substantialitatea presupune ca literatura sa reflecte concretul vietii-iubirea, 'elo"ia, adevarul, cunoasterea, moartea/, autenticitatea deriva din faptul ca realitatea este filtrate de propria constiinta a persona!ului-alter-e'o al scriitorului. In acest sens, romanul se de"volta potrivit tehnicii proustiene, a memoriei involuntare-afectiva/ care 'enerea"a, la randu-i, flu&ul constiintei si introspectia.

d/ >a atare, romanul devine o e&presie a propriului MeuA al scriitorului, de aceea formula indispensabila este perspective homodie'etica, naratiunea desfasurandu-se la persoana I, avand in centru naratorul intradie'etic si potrivit afirmatiei lui #. Manolescu Mase"area in centrul romanului a eului este prima masura pe care romancierul o adoptaA. Datorita acestei vi"iuni, romanul repre"inta transpunerea Me&perientei interioareA a pro"atorului, care isi e&plica optiunea1 Msa nu scriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inre'istrea"a simturile mele, ceea ce 'andesc euNDar aceasta-i realitatea constiintei mele, conflictul meu psiholo'ic-N/ :u nu pot vorbi onest decat la persoana intaiA

e/ +doptarea punctului de vedere subiectiv antrenea"a, deci, identitatea dintre planul naratorului si planul persona!ului5 naratiunea intradie'etica sau focali"area interna, numita si vi"iune

MavecA-naratorul stie atat cat stie si persona!ul/, opusa naratiunii e&tradie'etice=focali"are "ero=vi"iunea Mdu derriereA -naratorul stie mai mult decat persona!ul-pro"a obiectiva/.

f/ Intrucat faptele si 'andurile sunt anali"ate din un'hiul subiectiv al constiintei naratorului intradie'etic, romanul camilpetrescian renunta la interesul pentru epicul pur, primand atentia pentru anali"a, pentru sondarea psiholo'ica, astfel incat scrierile sale devin Mmono'rafii de ideiA, Mdosare de e&istentaA

<. Structura compo"itionala, repere spatio-temporale, actiune, momente ale subietului, incipit Q final

a/ >ompo"itional, opera literara (ltima noapte de dra'oste, intaia noapte de ra"boi cuprinde doua parti, cu titluri metaforice, inclusiv ale capitolelor celor doua carti, su'erand oscilatiile interioare, nesi'uranta-matafora noptii/ 'enerate de cele doua e&periente dramatice traite de persona!- iubirea si ra"boiul-moartea/. )rima parte este rodul fictiunii pre"entand mono'rafic, in maniera stendhaliana, inceputul, apo'eul si declinul unei povesti de dra'oste, pe cand M>artea a douaA se alcatuieste dintr-o e&perienta de viata traita direct pe frontul de lupta ->amil )etrescu in calitatea de corespondent de presa in ra"boi/, potrivit !urnalului de campanie al autorului1 M0oate intamplarile din volumul doi le-am trait aievea, alaturi de re'imentul meu. 0oate persona!ele mele traiesc sau au trait, modificate dupa le'ea mea interioaraA. #. Manolescu -in lucrarea +rca lui #oe/ restructurea"a capitolele potrivit momentului nararii1 astfel capitolul 1 si 6 din prima parte precum si toate cele 7 din a doua carte cuprind evenimente apro&imativ contemporane-ra"boi/ cu momentul in care sunt narate , dominand verbele la timpul pre"ent. >apitolele <I-prima carte/ echivalea"a cu o cautare a Mtimpului pierdutA,

re'imul verbal temporal repre"entandu-l imperfectul-timp al rememorarii, nostal'ic si analitic/. >a atare, Mromanul ra"boiuluiA include Mromanul iubiriiA, discursul fiind un amplu monolo' confesiv, subiectiv, flu&ul unei unice constiinte sudand cele doua parti.

b/ ,omanul debutea"a aparent clasic, cu momentul e&po"itiunii, incipitul fiind reali"at in modalitate realista, cu preci"area e&acta a reperelor spatio-temporale si a identitatii prota'onistului1Ain primavara anului 1E16, ca sublocotenent proaspat, intaia data concentrat, luasem parte, cu un re'iment de infanterie din capitala, la fortificarea vaii )rahovei, intre ?usteni si )redealA. +cest incipit traditional se dovedeste, insa, un artificiu compo"itional, intrucat discutia de"voltata in capitolul de debut-)iatra >raiului/, referitoare la iubire, devine prete&t al rememorarii iubirii matrimoniale -cap. <-I/ . >ronolo'ic, ulterioara evocarii episodului vietii con!u'ale, scena de la popota ofiterilor au rolul de a sublinia distantarea romancierului de ideea cronotopului1 persona!ul narator inte'rea"a capitole care sunt laborioase care sunt asincronice evenimentelor de pe frontul de lupta. +ceasta di'resiune narativa este motivata de faptul ca perspectiva narativa e dubla1 una contemporana evenimentelor si alta ulterioara, cand naratorul consemnea"a e&perientele traite anterior-iubire, moarte/. Insusi persona!ul-narator, Stefan ;heor'hidiu, lamureste, la un moment dat, ambi'uitatea narativa pentru cititor1 M+sta"i, cand le scriu pe hartie, imi dau seama iar si iar, ca tot ce povestesc nu are importanta decat pentru mine, ca nici nu are sens sa fie povestite. )entru mine insa, care nu traiesc decat o sin'ura data in desfasurarea lumii, ele au insemnat mai mult decat ra"boaiele pentru cucerirea >hinei.A +peland la procedeul cinemato'rafic al flash-bacF-ului, incepand cu cap.< si incheind cu cap. I al primei carti, persona!ul narator traieste o ampla analepsa, imperfectul

devenind timpul retrospectiei narative1 Meram insurat de doi ani si !umatate cu o cole'a de la (niversitate si banuiam ca ma insalaA.

Evolutia cu lului Ste,an -.eorg.idiu / Ela (caracterizare+ Intelectuali"andu-si romanul si adresandu-l unui anumit public receptor -superior/, >amil )atrescu optea"a pentru eroul de aceeasi factura 6 intelectualul @inadaptat superiorA -;. >alinescu/. +partinand aceleiasi familii spirituale -@suflete tariA/ ca si celelalte persona!e camilpetresciene -)ietro ;ralla, ;elu ,uscanu, Doamna 0/, Stefan ;heoer'hiu traieste drama cunoasterii absolute, catre care tinde prin intermediul celor < e&periente dramatice1 iubirea si moartea. )rota'onist nefericit al unei drame erotice, ;heor'hidiu este persona!ul narator ce isi asuma deliberat actul de a scrie ce i s-a intamplat in e&perienta dra'ostei esuate, facand clar delimitarea dintre cele < timpuri1 formele verbale populare ale viitorului in trecut -@aveam s-o intalnescA, @aveam sa afluA/ conduc cititorul la distin'erea celor < timpuri, die'etic -al relatiei cu :la/ si narativ -rememorarea sub impactul initial al memoriei invonlutare/. )rocesul de anamne"a caruia i se dedica persona!ul narator are finalitatea cathartica, pentru ca astfel ;heor'hidiu se poate elibera de drama incompatibilitatii cu femeia pe care o considera perechea sa sufleteasca 1 @I-am scris ca-i las absolut tot ce e in casa, de la obiecte de pret, la carti, de la lucruri, la amintiri. +dica tot trecutul.A . +ceasta detasare din finalul romanului, traita de narator, este posibila prin intele'erea si participarea sa la o drama superioara celeia individuale1 e&perienta traumati"anta a mortii -drama colectiva/. Inca din incipitul romanului scriitorul descrie starea persona!ului5 apeland la tehnica introspectiei, redata in stil indirect liber, modalitate de investi'are psiholo'ica dominanta1 @pentru mine, insa, aceasta concentrare era o lun'a de"nade!de. De multe

ori, seara la popota, era destul un sin'ur cuvant ca sa tre"easca rascoliri si sa intarate dureri amortite.A )e fondul unei relatii sinuoase cu sotia sa, :la -de care cititorul afla in curand/ care il chemase ur'ent la >ampulun', ;heor'hidiu este iritat de discutiile nefondate dintre ofiteri referitoare la tema dra'ostei, a fidelitatii con!u'ale, intervenind cu duritate in de"batere, numindu-i pe cole'ii sai1 @>ei ce se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt -.../ J iubire mare e mai curand un proces de autosu'estie -.../ Jrice iubire e ca un mono-i/deism, voluntar la inceput, patolo'ic pe urmaA.Inlectual de formatie filo"ofica, ;heor'hidiu traieste iubirea ca modalitate de cunoastere absoluta, astfel incat concepe o doctrina a iubirii 6 cunoastere, al carei fundament este luciditatea, anali"a sentimentelor. ;heor'hidiu crede in fiinta care se raportea"a doar la ori"ontul subtil al constiintei1 @In afara de constiinta, totul e bestialitaeA. Din acest motiv, ;heor'hidiu nu accepta esecul perceptiei sale1 cre"and in iubire, cre"and in :la ca suflet pereche, cre"and in elevatia spirituala prin iubire, prota'onistul nu vrea sa constienti"e"e -in prima parte/ daramarea edificiului proiectat. Incepand cu al <lea capitol -Dia'onalele unui testament/, persona!ul narator patrunde in propriul trecut pasional, amintindu-si inceputul povestii de iubire care se naste din admiratie reciproca, dar si dintr-un or'oliu masculin, flatat de veneratia duioasa a :lei1 @Incepusem sa fiu totusi ma'ulit de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente, si cred ca acest or'oliu a constituit ba"a viitoarei mele iubiri.A @Saraci amandoiA, dar indra'ostiti, cei doi tineri par a intrupa dra'ostea perfect compatibila, pana cand acest maria! paradisiac primeste o prima lovitura dinspre realitatea materiala, care ii repu'na lui ;heor'hidiu1 tanarul cuplu intra in posesia unei mosteniri -de la raposatul unchi bo'at, 0ache $umanararu/ care va de'rada incet si ireversibil relatia de iubire. )entru prima data, St ;he isi vede nevasta 6 parte a lumii pe care o respin'ea5 @monadaA incepe sa erode"e, iar ironia naratorului de!a o atin'e muscator pe care fosta sotie1 @+ceasta inte'rare a nevestei in seria celorlalte femei mi-era de neindurat-.../ J vedeam facand sacrificii pentru

mine, nu parasindu-ma pentru o pereche de ciorapiA. 3aptul ca :lei @ii sticleau ochii mari ver"iA il suprinde pe tanar care nu o cunoscuse pe nevasta sa in postura fiintei materialiste, iar acum ;heor'hidiu incepe sa anali"e"e instinctele comune, primare, care @dormitau latent, din stramosi, in eaA. *iata cuplului se moderni"ea"a intrand in lumea noua, dar fiecare reactionea"a diferit1 :la se adaptea"a rapid acestui stil de viata monden, facand eforturi sa-l schimbe si pe sotul ei, iar ;he respin'e, insa, cu toate resorturile sale sufletesti de'radarea1 intalnirile cu diversi amici situati social si economic ii dau prile!ul sa constate coruperea imorala a sotiei, care devine @momeala pretioasaA, dedandu-se !ocurilor erotice, acceptand avansuri nerusinate ale barbatilor, el simtindu-se un spectator voluntar al unei repre"entatii 'rotesti care il innebuneste. >ontinuand sa se pretinda ca inainte, :la pare sa nu constienti"e"e "buciumul sufletesc al lui ;heor'hidiu. :&cursia la Jdobesti este catali"atorul prabusirii interioare a persona!ului1 flirtul, aparent nevinovat al sotiei cu ele'antul domn ;., Ii provoaca sila, dar devine si 'eneratorul unui studiu filo"ofico-erotic1 @In reali"arile naturii orice om e un e&emplar unic si inedit -.../ Si el isi ale'e, liber, o alta constiinta, pe care o socoate e'ala cu a lui. *a fi tovarasa si mostenitoarea lui, ii vor spune copiii lui mama.A Drama lui ;heo'hidiu este alimentata de aceasta discrepanta intre ima'inea ideali"ata a :lei 6 !umatatea sa andro'inica- si realitatea dureoasa care ii arata o femeie superficiala, departe de perechea adamica visata. )lecand de la premisa -in pofida ateismului sau declarat/ ca @sotul si sotia sunt predestinati de la facerea lumii, ca peste catastrofele vietii, uniti si e'ali unul cu altul, fata-n fata unul cu altul5 ca in aceasta viata, vor fi si in vesnicia viitoareA, barbatul se simte tradat de sotia sa si are revelatia ridiculitatii sale -@ma simteam ridicul si imbecil -.../ caun naiv predestinat RRcoarnelorSSA/. 3ire pasionala, dar refle&iva, constient de chinul sau launtric, ;heor'hidiu isi diseca minutios starile, pentru persona! raportul dintre afect si intelect, dintre pasiune si luciditate fiind ba"at pe determinism reciproc. )recum ;ralla -+ct venetian/, si Stefan

;heor'hidiu intele'e fenomenul iubirii doar dictat de ratiune -@?etia mintii e falimentul iubiriiA/ . #icolae Manolescu afirma ca in centrul romanului nu se afla @dra'ostea-pasiuneA, ci @dra'ostea-vanitateA, iar @dra'ostea totdeauna e sortita suferintei -.../ steaua fericii Tnu ardeTTTT -.../ pe cerul fericiriiA -+rca lui #oe/ Mimand indiferenta, ;he se dedublea"a1 masca nepasarii i se pare, insa, penibila, de vreme ce interior este sfasiat de demonul 'elo"iei, al neincrederii si al lipsei de certitudine privitor la pacatul infidelitatii sotiei -@tot cosul pieptului devastat de serpi vii ascunsi sub camasaA/. )entru a-i plati :lei virtuala tradare, ;heor'hidiu reeditea"a e&perienta :lei-are o aventura cu o prosituata/, insa desparitrea este 'reu suportata de ambii, dar durerea :lei pare sa aiba efect taumatur'ic asupra tanarului care se simte ra"bunat. Impacandu-se, perioada de acalmie durea"a pana cand ;he se prabuseste din nou in tumultul indoielilor dupa absenta de o noapte a :lei1 @Jchii rai, aparuti de din dosul ochilor ei stiutiA, incarcati de ura il uimesc pe Stefan ;heor'hidiu, care asista la mortificarea sentimentelor sale1 @#iciodata femeia aceasta nu ma iubise. -.../ era ca un doliu adanc si durerosA. Descriind naturalist starile prin care trece -ca un @bolnav de tifosA, @mi-era o sila imensa de mine , de parca as fi avut paduchiA/, barbatul se complace intr-o stare de alterare fi"ica si morala, avand relatii cu diverse femei, inferioare intelectual, in 'enul :miliei ,achitaru -)atul lui )rocust/. Si, cu toate suspiciunile privitoare la tradarea :lei, ;he continua sa o iubeasca, indoindu-se de ea, de sine, incercand sa se vindece prin preocupari intelectuale. Momentul in care descopera biletul prin care +nisoara ii cere :lei sa innopte"e la ea -noaptea absentei/ declansea"a fericirea barbatului, care se impaca din nou cu sotia. >apitolul (ltima noapte de dra'oste readuce persona!ul in spatiul die'etic 6 al frontului- din primul capitol. >hemat de :la, ;heor'hidiu reuseste sa obtina permisia tocmai pentru ca intalnirea cu nevasta sa-i spulbere iarasi ilu"ia iubirii. >erandu-i cu cinism lui ;he sa-i asi'ure situatia materiala in eventualitatea mortii sale pe campul de lupta, :la ii apare vul'ara @o vedeam aservita stilului vul'ar al lumii pe care o admiraA. Impietrirea inimii -ca si in ca"ul lui

;ralla/e un proces continuu1 @aceasta femeie -.../ nu mai era a mea -.../, era a mortiiA. Suferinta tanarului este amplificata de faptul ca afla de pre"enta lui ;ri'oriade in >ampulun'. Macinat de incertitudinea infidelitatii sotiei, ;he este nevoit sa plece cu superiorul sau la Dambovicioara, iar "iua urmatoare se declansea"a ra"boiul, tortura interioasa a persona!ului continuand. Inteleasa sa ca o e&perienta menita sa-i intre'easca @ori"ontul sufletescA dramei iubirii ii succede, in aceeasi ordine 'noseolo'ica, drama mortii1 @drama ra"boiului nu e numai amenintarea continua cu moartea, macelul si foamea, cat aceasta permanenta verificare sufleteasca, acest continuu conflict al eului tauA. Demiti"and ima'inea traditionala, eroica, a ra"boiului, >amil )etrescu isi pune persona!ul 6 narator sa se confrunte cu o @mutilare moralaA -)ompiliu >onstantinescu/ suferita pe frontul de lupta. 0eroarea mortii, instinctul manifestat de supravietuire, 'rotescul si absurditatea ra"boiului sunt @e&perientele apo'eticeA pe care, lucid, ;heor'hidiu le studia"a. +menintat de spectrul mortii iminente, persona!ul percepe ra"boiul ca un eveniment ilo'ic, dar ca e&perienta absolut necesara1 eludarea acestei drama 6 e&perienta l-ar situa pe o po"itie inferioara celora care au trait-o, astfel incat din nou vanitatea de natura 'noseolo'ica il provoaca sa o e&perimente"e1 @#u pot sa de"erte" caci, mai ales, n-as vrea sa e&iste pe lume o e&prienta definiva, ca aceea pe care o voi face de la care sa lipsesc, mai e&act, sa lipseasca ea din intre'ul meu sufletesc..A Daca societatea moderna il ultra'ia"a, ranindu-i sensibilitatea si aspiratiile, nici pe frontul de lupta ;heor'hidiu nu este privat de ima'inea unei lumi de"or'ani"ate, pe care, sarcastic, acesta o comentea"a1 armata romana e complet nepre'atita, slab dotata, comandantii reactionea"a haotic si contradictoriu, fortificatiile sunt rudimentare, iar sustinerea politicienilor este ine&istenta. ,ealitatea traita, insa, de combatanti este violenta si plasea"a fiinta umana in antecamera mortii. >apitolul @#e-a acoperit pamantul lui Dumne"euA este o evocare naturalista a paro&ismului 'roa"ei de care soldatii sunt stapaniti1 obo"ele, e&plo"iile devin @halucinanteA,

oamenii privesc neputinciosi @cu ochii scosi din orbiteA, iar parado&ul scenei terifiante il repre"inta faptul ca e&plo"iile au"ite sunt 'arantia, inca, a supravietuirii. #evinovati, dar aflati in acest conflict, oamenii simt ca asupra lor se abate pedeapsa divina, de aceea 'lasul unui soldat -@#e-a acoperit pamantul lui Dumne"euA/suna @ca o litanie, ca un blestem apocalipticA. ,anit si spitali"at, ;heor'hidiu prefea sa ramana in 'arni"oana sa. ,eintorcandu-se la ?ucuresti pentru o clipa cade, din nou, victima a indoielilor referitoare la :la, dar devina total detasat 1 @sunt obosit si mi-e indiferent chiar daca e nevinovataA. ?iletul anonim care il averti"ea"a asupra adulterului il lasa indiferent , iar despartirea este unica solutie. +utenticitatea dramei mortii ii releva persona!ului narator micimea dramei sale, doar individuale, de ordin erotic. >onstienti"andu-si incompatibilitatea cu femeia, idealist considerata !umatatea sa, Stefan ;heor'hidiu ii lasa mostenire intre' @trecutulA :lei. Intrebarea, finala si retorica, poarta in sine un profund dispret fata de mediocritatea :lei1 @+sculta, fata dra'a, ce-ai "ice tu daca ne-am despartiUA. *ictoria obtinuta asupra sentimentelor sale este triumful asupra omului care fusese. +spirand catre un adevar absolut, persona!ul narator isi da seama ca e&istenta sa este limitata, social si erotic, la un etern pat procustian. )rin urmare, lui ;heor'hidiu nu-i ramane decat a se intoarce spre sine, afirmandusi increderea in propria structura spirituala. $e"at de impuritatea lumii -:la, familia, societatea/, persona!ul narator devine un moralist si un filo"of, dar nu un invins1 finalul deschis al romanului il 'aseste pre'atit pentru o noua e&perienta, de factura apolinica -pentru ca betia dionisiaca a trecut/ asa cum incepuse sa intuiasca la un moment dat1 @am simtit infiorat ca poate e&ista o lume superioara dra'ostei si un soare interior, mult mai calm si mult mai luminos in acelasi timp.A

Modalitati de caracteri"are 1. >aracteri"are directa1

+utocaracteri"are1 @sunt nemasurat de or'olios, dar hotarat, asta ca personalitate sufleteascaA @n-am fost nici o secunda 'elos, desi am suferit atata din cau"a iubiriiA Jpinia altor persona!e1 @+h, tu esti dintre aceea care intotdeauna descopera fire de par inmancareA @#u, atata luciditate e insuportabila, de"'ustatoareA -de-acuma cu par alb/ @0rimitem pe ;heor'hidiu, ca ala e&ecuta intotdeauna ordinile intocmaiA -capitanul/ <. >aracteri"are indirecta1 fapte 'esturi.. Q modalitati de anali"a psiholo'ica Intros ectie (denota .i ersensibilitatea/1 @:vident, ma intreb uneori daca eu nu-mi fac sin'ur aceasta suferinta.A @Mi-era rusine, in adancul intimitatii meloe, ca si cand as fi suferit de o boala sinoasa si penibilaA Monolo' interior1 @ea nu-si da seama ca si eu sufar tot atat de multU >um e cu putinta atata insensibilitateUA +nticalofilismul1 trasaturi a modernitatii formei, nu doar a continutului7notarea precisa, relatarea intr-o maniera frusta, ine&presiva, ca intr-un proces verbal, autorul punand accent pe naturaletea redactarii.

Inc.eiere

;R70I;IAN7LISMUL %pre,entare+ ;R70I;iAN7LISMUL &. [ 5urent literar promovat in revista 28iata romaneasca43&'J), Iasi, condusa de 9arabet Ibraileanu [ Arientarea3democratie rurala %colaborea,a M. Sadoveanu, A. 9oga, L. =laga, I. illat+ \. In &'PJ, revista isi muta sediul la =ucuresti, conducerea preluand3o 9. 5alinescu si Mi#ai Ralea3traditionalismul este concept general, utitli,at in opo,itie cu modernismul 3literatura atasata valorilor traditionale este promovata de repre,entantii a P orientariS7M7N7;ARISMUL, A AR7NISMUL si AR;A0AVISMUL 97N0IRIS; %unele orientari aniticipea,a momentul aparitiei revistei 28iata romaneasca4+. 7+ S7M7N7;ARISMUL 3curent de idei dominant in perioada &I'(3&'&J, $ormat in !urul revistei 2Samanatorul4 %$ondata de 7l. 8la#uta, 9. 5osbuc, N. Iorga+. 3principii- subiectivismul, paseismul, vi,iunea idilica asupra satului si taranului IAR97 %in articolul program 2 rimele 8orbe4+ solicita identi$icarea cu 2marea viata a poporului4, taranul este considerat 2cel mai cinstit, mai moral si mai #arnic din locuitorii tarii4. <ste criticata instrainarea scriitorului de traditie Sublinia,a necesitatea crearii unei literaturi nationale, ba,ate pe treditiile si obiceiurile populare Amul apare legat organic de natura, de pamant, iar boierul vec#i, de neam, traieste in armonie cu taranul Satul samanatorist este proiectat intr3un spatiu atemporal, idilic R< R<E<N;7N;I- 9. 5osbuc, I. ;eodoreanu, St. A. Iosi$ =+ A AR7NISMUL %&'J)3&'\J+ 3iai are punctul de plecare in narodnicismul rus, ale carui idei sunt introduse de 53tin Stere 3se constituie in !urul revistei 28iata romaneasca4 % 9arabet Ibraileanu+

97R7=<; I=R7IL<7NU % in articolul program 25atre cititori4+ de$ineste poporanismul ca 2sentiment de recunostinta, de simpatie si de datorie $ata cu taranimea4+. 3di$erenta intre samantoristi si poporanisti re,ida in $aptul ca poporanistii renunta la vi,iunea idilica asupra satului.

RIN5I II] atitudinea realist3critica, de,aprobartea idilismului, simpatia $ata de taranime, promovarea idealului de luminare a clasei sociale R< R<E<N;7N;I- 5. Togas, M. Sadoveanu, A. 9oga 5+ AR;A0AVISMUL 97N0IRIS; %&'\(3&'P(+ R< R<E<N;7N;I- N. 5rainic, L. =laga, 7. 5otrus, R. 9Xr 3a treia directie traditionalista represinta o e1aperare a esteticii traditionale $iind promovata de revista 29andirea4, aparuta initial la 5lu! %&'\& sub conducerea lui 5e,ar etrescu. in &'\\ se muta la =ucuresti sub directiunea lui Nic#i$or 5rainic, 8. 8oiculescu, I. illat+ % F adversari ideologici- ;. 7rge,i, Ion 8inea+ 3se doresc continuari ale semanatorismului, preluand ideea ca istoria si $olclorul sunt domenii relevante ale speci$icului unui popor. RIN5I II] se promovea,a un traditionalism spirituali,at, cu o ba,a religioasa, accentuand rolul ortodo1iei in con$igurarea su$letului national ] cauta evidentierea credintelor ancestrale, a re,iduurilor pagane ] se $ace o larga publicitate irationalismului $ilo,o$ic % ?riedric# Niet,sc#e+ ] N. 5rainic lansea,a ideea ca religio,itatea constituie o amprenta $undamentala a popoarelor agricole ] este vi,ibila oroarea de $ormele vietii sociale moderne, apusene ] revista 29andirea4 este c#emata sa re,iste tavalugului sub care civili,atia industriala burg#e,a tindea sa striveasca traditiile culturale nationale, distrugand legatura intima, milenara, cu natura

] revista promovea,a o atitudine anticapitalista- in 2Mani$estul 5risului 7lb4 tinerii gandiristi $ac un rec#i,itoriu $uribund al 2batranilor4, mani$estandu3si de,gustul pentru sistemul burg#e,iei ] sunt promotori ai socialismului ] sunt opo,anti ai democratiei, $acand apologia regimurilor totalitare, militand pentru un nationalism etnicist cu puternice accente mesianice %..cred ca asta scria -p+ ] revista se va indrapta catre sinte,a ideologica reactionara de care avea nevoie $ascismul ] motive cultivate- manastirea, altarul, crucea, ingerul, scene biblice ] o alta directie a gandirismului o repre,inta opusul spirituali,arii e1istente %teluricul, elementarul sunt orientarile poetice. lirica lui 7ron 5otrus este elocventa prin 2naturalism sti#ial4, regionalism ostentativ si vi,iunea 2prapastioasa4+.

'n %radina ;#etsemani 8. 8oiculescu -text liric traditionalistro,ator si dramaturg, 8asile 8oiculescu este asociat in constiinta posteritatii, cu poe,ia traditionalista %e1ceptie $acand sonetele+, creatia sa avand drept sursa $iorul religios, sensibilitatea meta$i,ica, promovata de ortodo1ismul gandirist la care adera poetul. Sub imperiul directiei propuse

de Nic#i$or 5rainic, prin revista 29andirea4, 8asile 8oiculescu devine unul dintre e1ponentii repre,entativi ai traditionalismului de $actura religioasa. otrivit propriilor marturisiri, inspiratia crestina a poe,iilor sale este in directa legatura cu 2viata autentic rurala, ritmata de anotimpuri, poruncita de natura, insailata pe datini si stravec#i obiceiuri4. % 8. 8oiculescu, 25on$esiunea unui scriitor si medic4+. 5u toate acestea, poetul depaseste traditionalismul de tip romantic samanatorist, apropiindu3se de $orma moderna gandirista, $ara sa devina, insa, reactionar $ervent. 7coperind o vasta perioada de creatie % volumul de debut din &'&) 3 2 oe,ii4, vol. 2Interpretari43 &'P' si volumul postum din &')D @ 2Ultimele sonete inc#ipuite ale lui U. S#aSespeare, in traducere imaginara de 8. 8oiculescu4 +, evolutia lirica a lui 8. 8oiculescu sta sub semnul ingemanarii artei cu credinta, asa incat 2starea de rugaciune, in$inita desc#idere spre Unu, sa devina comunicabila prin per$ectiunea unei $orme $inite4 %Ro1ana Sorescu+. In spirit gandirist, te#nicile utili,ate in poemele religioase sunt alegoria, simbolul %cred..+, parabola, ;udor 8ianau constatand ca 8. 8oiculescu se a$la, din acest punct de vedere, in descendenta poetica a 2marilor poeti crestini, a lui 0ante si a lui Milton4. 7celasi e1eget literar remarca $aptul ca 8oiculescu este creatorul unui nou gen liric, pastelul dramatic, pentru ca el este 2in primul rand, un poet al vietii interioare, desi darul vi,ual, puterea de a nota in$atisari ale naturii, nu3i lipseste nicidecum4. % ;udor 8ianu, 27legorism4 @ 8. 8oiculescu +. A dovada elocventa a 2inovatiei4 lirice aduse de 8. 8oiculescu o repre,inta pastelul dramatic 2In gradina 9#etsemani4, poe,ie inclusa in vol. arga %&'\&+. 5a #ipote1t % 9. 9enette +, titlul invoca de!a cititorului imaginea dramaticei scene care il are ca protagonist pe Iisus in ultima noapte de libertate petrecuta in gradina 9#etsemani de pe muntele maslinilor. 0aca sursa este, potrivit imaginarului speci$ic traditionalismului, =iblia, modalitatea de a trata tema religioasa este moderna- desi in evang#elii apare descrisa cri,a eroului biblic care se teme in $ata mortii, la 8oiculescu, momentele de indoiala se trans$orma intr3o drama violenta. 0iscursul poetic se conturea,a ca un portret dramatic al lui Iisus, descriind acerba lupta launtrica generata de dualitatea $iintei sale- spirit divin ,avorat in temnita unui trup uman, angoasa mortii % tipic omeneasca + parand sa anule,e, in aceste clipe, constiinta rolului mantuitor pe pamant. oe,ia comentea,a liric cele doua laturi ale $iintei lui Iisus, care se mani$esta antagonic, Mesia si Amul, primei iposta,e subsumandu3 i3se aria semantica a soartei respinse de 0umne,eu. ca Am, gesturile lui iisus se inscriu in campul le1ical al ra,vratirii $ata de conditia sacra data. Incipitul te1tului intra Ce1 abruptoC in drama traita de Iisus care YluptaY, Ynu primeaY. Yse3mpotriveaY destinului, simboli,at meta$oric prin le1emele

Ypa#arY, YcupaY, YbauturaY. Succesiunea de verbe, $ie in regimul a$irmatiei, $ie in cel al negatiei evidentia,a pro$unda ,batere umana a eroului biblic care pare sa $ie teri$iat de consecintele mortii sale mantuitoare. In maniera naturalista, 8oiculescu surprinde detalii $i,iologice si $i,ionomice care tradea,a spaima in$ernala- Ycurgeau sudori de sange pe c#ipu3i alb ca varulY. 5ircumscrisa aceleasi arii le1icale a revoltei, YstrigareaYY lui Iisus primeste epitetul antepus YamarnicaY sugerand c#inul %amarul+ ingro,itor al lui Iisus care starneste, insa, la randu3i, reactia Y neindurataY divina. Meta$ora Y$urtuniiY din starile ceresti sau a maniei neindurate simboli,ea,a pre,enta unui 0umne,eu nemilos care sanctionea,a grava oscilatie a lui Iisus, cerandu3i sa3si implineasca misiunea de mantuitor al pacatelor omenesti- YA mana neindurata, tinand gro,ava cupaW Se coboara3 miindu3l si i3o ducea la guraY. Sintagmele meta$orice, inclu,and epitete antepuse Ygro,ava cupaY, Yin$ama bauturaY, respinse de Iisus, sunt sugestii ale pacatelor rusinoase ingro,itoare pentru care Mantuitorul trebuie sa accepte !erta spre a se i,bavi. ;ot meta$orica este si structura Ysa3i rupaY, unde accentul cade pe cele doua substantive YseteY si Ysu$letY, anticipand sacri$iciul pe care il va $ace, $inalmente, Iisus. Urmatoarele doua versuri sunt, ca semni$icatii, sinonime poetice, $iind construite in principiul stilistic al o1imoronului- Y/n apa ei ver,uie !ucau sterlici de miereW Mi sub veninul groa,nic sim"ea c e dulcea"...Y. Meta$orele Yapa ver,uieY si Yvenin groa,nicY sugerea,a aceeasi spaima ampli$icata in Y$ata mortiiY, pe cand sintagmele meta$orice construite cu Yi,Y ar#aic, popular, Ysterlici de miereY si YdulceataY conotea,a YispitaY acceptarii conditiei mesianice, de mantuitor al in$amelor pacate omenesti. 0in nou, insa, latura umana se mani$esta, e1primarea acesteia reali,andu3 se in maniera naturalista- Y0ar $alcile3nclestandu3si %...+Y. 8ersul $inal al penultimului catren se conturea,a ca enunt c#eie al poe,iei, pentru ca surprinde parado1ul ,baterii lui Iisus- Y%...+ cu ultima putereW =atandu3se cu moartea, uitase de viata.Y. 7$lat acum in iposta,a unui simplu muritor, Iisus pare sa3si $i uitat atributele sacre poste1istentiale- YcersiindY viata, Yani multi, asa3n nestireY %cum spune 8oiculescu intr3un sonet despre om+, Iisus YuitaY ca moartea inseamna pentru <L viata vesnica, iar rolul sau sacru va continua, pentru speta umana, si dincolo de moarte. ;rairile lui Iisus urmea,a, macar in parte, cele trei trepte ce alcatuiesc e1perienta religioasa, asa cum le propune Rudol$ Attomisterium tremendum %spaima in $ata sacrului+. misterium fascinans %s$iala si admiratia+ si ma7estas %revelatia divina, comunicarea+. Ultima etapa, ma!estas, nu mai este de,voltata liric de catre 8asile 8oiculescu, insa se subintelege $inalul ultimei stro$e. 5atrenul debutea,a cu o secventa pastelo3dramatic in care maslinii din gradina 9#etsemani %in ebraica

Y9#etsemaniY inseamna locul unde se strivesc maslinele+ sunt personi$icati Y$ramantandu3seY, parand Yca vor sa $uga din loc, sa nu3l mai vada...Y. Naturalismul 3 speci$ic traditionalismului3 dobandeste aici valentele maniei demiurgice mani$estate prin repudierea lui Iisus de catre arborele sacru care, renegandu3l, sanctionea,a lasitatea omului. unctele de suspensie iau locul, conte1tual, momentului inaltator ma!estas, pe care 8oiculescu alege sa nu3l surprinda poetc, pentru ca nici meta$ora nu este su$icient instrument in a descrie revelatia c#ristica- Ybataile de aripiY si Yulii de searaY rotind dupa YpradaY, ca simbol tanatic, sugerea,a acceptarea conditiei de Mesia. Ingerul simboli,at de structura meta$orica Ybatai de aripiY este mesagerul care indica pactul 0umne,eu3 $iu al lui 0umne,eu- drama interioara, lupta cu Amul invinge, iar Iisus in$range temerile mortii, $inalul poe,iei pre,entandu3l, $ara apelul la cuvinte, in iposta,a de$initiva a Mantuitorului. 7legoria te1tului vi,ea,a straturi inca si mai adanci- ,buciumul lui Iisus este o meta$ora a insesi dualitatii umane, care se mani$esta oscilant, ca temere in $ata mortii misterioase, si ca acceptare senina a unui YdincoloY paradisiac ce urmea,a. <ste vorba de credinta ca su$letul omului este alcatuit din doua personalitati in opo,itie, c#iar in lupta, straduindu3se sa nu se reconlie,e prin eliminarea uneia, ci sa se uni$ice prin interpatrundere. Iar morala ar $i- spaima de moarte a $iintei umane este $ireasca, ea trebuie acceptata, inteleasa si depasita datorita revelatiei %ma!estas+ transcederii, prin moarte, in taramul edenic, unde spiritul Amului se intalneste cu spiritul 0ivin.

Sara pe deal (1872) i Luceafrul (1883)


de Mihai Eminescu

Prezentare comparativ 1. J,+$ 7 1 sin'ur subiect1 pre"entare si=sau motive romantice in < poe"ii studiate. <. S>,IS -eseu/ 7 a. pre"entare comparativa a trasaturilor romantismului -< poe"ii/5 b. modalitati de reali"are a temei iubirii -< poe"ii eminesciene/5 c. pre"entare1 caracteristici ale limba!ului poetic eminescian 6 < te&te.

Jpera eminesciana se ralia"a spiritului romantic european prin cultivarea temelor si motivelor intalnite si in creatiile lui #ovalis, $amartine sau )uBFin, dar, mai ales, prin abordarea ori'inala, marturie a acelui @in'eniumA -talent divin/ cu care a fost in"estrat Mihai :minescu. Suflet solitar, romanticul :minescu se afla intr-o perpetua cantare, prin arta, a misterului e&istential, aspirand spre +bsolut, traind nostal'ia ori'inilor, interpretand miturile, trasaturi care sunt dove"i elocvente ale descendentei sale artistice din cre"ul romanticilor europeni.

Doua dintre poe"iile care ilustrea"a vi"ionarismul tipic romantic sunt idila 8ara "e deal& datand din prima etapa de creatie -@perioada c8nt9rilorA 6 ;. Ibr9ileanu/ si poemul maturitatii literare 6 !ucea'rul 6 sinte"a a temelor si motivelor romanticeminesciene. Daca in idila-pastel 8ara "e deal tema este repre"entata de clasica in'emanare iubire-natura -cadul natural antropomorfi"anduse intr-un protector si martor al iubirii/, in poemul !ucea'rul iubirea si natura dobandesc, mai de'raba, statutul unor subteme circumscrise temei universal-romantice1 condi4ia omului de 'eniu. De altminteri, nefericirea pe care este sortit sa o traiasca eul liric in iposta"a 'eniului @inadaptat superiorA lumii mediocre este anticipata din poe"ia tineretii, al carei final este elocvent. 0raind doar visul unei iubiri implinite intr-un decor edenic (!(ng salc(m sta)vom noi noa"tea $ntreag&9 :re $ntregi s"une0i)voi c(t $mi eti de drag!)& eul poetic abandonea"a feeria ima'inata, revenind lucid la conditia tra'ica re"ervata1 .st'el de noa"te /ogat9 ;ine "e ea n) ar da via0a lui toat<. Interpretarea datum-ului e&istential al omului de 'eniu o reali"ea"a insusi :minescu intr-o nota pe mar'inea unei variante din !ucea'rul= ... $n0elesul alegoric ce i)am dat este c& dac geniul nu cunoate nici moarte i numele lui sca" de sim"la uitare& "e de alt "arte& ins& "e "m(nt& nu e ca"a/il de a 'erici "e cineva& nici ca"a/il a 'i 'ericit. >l n)are moarte& dar n)are nici noroc.Daca in poe"ia 8ara "e deal visul iubirii absolute ramane intan'ibil deoarece :a, fiinta adorata, este o proiectie ideali"ata, onirica, a dorintei interioare, iar nu o realitae fi"ica, in poemul !ucea'rul esecul in iubire este cau"at de incompatibilitatea aspiratiilor celor doua fiinte, apartinand unor lumi, la randu-le incompatibile1 fata de %mp9rat -terestru - uman/ si luceaf9rul -cosmic - nonuman/. In pofida initialei unicitati a persona!ului feminin (una la "rin0i& ;um e 5ecioara $ntre s'in0i9 ?i luna $ntre stele)& tanara este reidentificata in final cu @lutulA efemer, metafora a conditiei comune, banale a omului, ca dovada a imposibilitatii de a distin'e iubirea absoluta -care necesita sacrificiul de since cu

scopul desavarsirii spirituale/ de iubirea pieritoare, oarecare. >a atare, doar 'eniului neinteles ii revine atributul unicitatii, dar si al vesnicei solitudini amare1 @n vidul cosmin cruia $i d 'orma lumii& nemuritorul AB"erion se desco"er "rizonier al eternului su monolog& cci comunicarea + ca i iu/irea + e un $nce"ut de moarte& este "rezen0a $n noi (... )a "ro"riei noastre ne'iin0e. -Ioana :m. )etrescu, :minescu Bi muta4iile poe"iei rom8neBti/. Insa, pana a descoperi, in fiecare poem al sau, dureroasa conditie, eul liric se abandonea"a visului fericit, e&ta"ului dionisiac, perceput ulterior, din perspectiva mintii contemplative, apolinice, drept o @cri"9A purificatoare, cum o comentea"a ironic ;. >9linescu. )rin urmare, tema dominanta 6 conditia omului de 'eniu 6 si temele secundare -iubirea, natura paradisiaca/ sunt sustinute de o serie de motive, unele romantic-europene -amur'ul, noaptea, visul, dualiatea an'elic-demonic/, altele 6 proprii eminesciene -@buciumulA, @salc8mulA, @teiulA etc./. Secventa pastel din 8ara "e deal este construita printr-o succesiune de motive romantice care compun un decor edenic menit sa ocroteasca perechea de indra'ostiti1 motivul %nser9rii -@sara pe dealA/ su'erea"a iesirea din timpul real si transcederea in spatiul ima'inar, acolo unde 'andul devine fapta. In poemul !ucea'rul noaptea, ca motiv romantic, este cadrul fantastic care permite comunicarea intre cele doua lumi, uman si nonuman, respectiv cultivarea unuia dintre miturile fundamentale, mitul erotic al Vbur9torului -persona! fabulos a carui menire, in vi"iunea populara, este aceea de a sadi primii fiori ai dra'ostei in sufletul tinerelor/. Din perspectiva motivelor romantice recurente la nivelul ambelor te&te invocate, similitudinile apar in conte&tul descrierilor peisa'istice, unde tutelare sunt simbolurile ve'etale, acvatice si astrale. +tmosfera conturata in poe"ia 8ara "e deal se re'aseste, in aceeasi tonalitate si semnificatie, abia in ultimul tablou al poemului !ucea'rul. Identic este momentul intalnirii de dra'oste, asfintitul, constand, in amandoua poe"iile, ideea inceputului povestii de iubire1 8ara "e deal /uciumul sun cu %ale9 (...)9 8u/ un

salc(m& drag& m)ate"0i tu "e mine. (8ara "e deal) si ;ci este sara)n as'in0it9 ?i noa"tea o s)ncea" (!ucea'rul). In conte&tul semnificatiilor artistice de"voltate de poet in poemul !ucea'rul, in care masca lirica a eului poetic o repre"inta P.perion, descrierea cadrului paradisiac in care se refu'ia"a cuplul >9t9lin 6 >9t9lina ar fi in de"acord cu vi"iunea poetului-P.perion tradat de cea considerata @suflet-perecheA. In aceasta secventa finala eul liric se scindea"a ca atitudine1 ramane un @Dieu carch A sub masca lui P.perion, dar are si toleranta intele'erii unei iubiri pamantesti, poate banale pentru sine, dar sincere si devotate din partea ambilor indra'ostiti. +stfel se !ustifica faptul ca :minescu @imprumutaA cuplului >9t9lin 6 >9t9lina @recu"ita romanticaA a propriului ceremonial erotic1 ca si in 8ara "e deal -unde se ima'ina alaturi de iubita sa/, astrul selenar ve'hea"a dra'ostea (!una "e cer trece)aa s'(nt i clar + 8ara "e deal& Csare luna linitit9 ?i tremur(nd din a" + !ucea'rul). )lansul apelor si sunetul 'rav al buciumului (a"ele "l(ng) se estompea"a in poemul !ucea'rul& unde @mu"icaA ramane sa fie cea a iubirii. In timp ce in idila 8ara "e deal cuplul se retra'e in acea @insul9 i"olat9 a iubiriiA -Voe Dumitrescu ?uBulen'a/ compusa din deal si salcam, simboluri ale ascensionarismului, in ale'oria !ucea'rul perechea indra'ostita se refu'ia"a in cr8n', sub binecuvantarea irului lung de m(ndri tei* mirosul 'lorilor)argintii si caderea o dulce "loaie echivalea"a cu o cufundare in beatitudine dionisiaca, stare permisa 'eniului doar in planul oniric (8ara "e deal)& refu"ata in plan real, dar blestemat sa contemple aici e&ta"ul altora (AB"erion vedea de sus9 Dimirea)n a lor 'a0*9 ./ia un /ra0 "e g(t i)a "us9 ?i ea l)a "rins in /ra0...). In esenta, ambele poe"ii, pornind de la tema conditiei omului de 'eniu, a comunicarii iubire-natura, tratea"a ca motiv fundamental cuplul adamic, unitatea andro'inic9 spre care aspira, constient de "adarnicia visului, poetul romantic. +ceasta este ratiunea pentru care starea de melancolie, 'enerata de iminenta spulberarii proiectiei onirice 'uvernea"a atat in poe"ia 8ara "e deal& cat si in poemul !ucea'rul, conferind vibratii ele'iace te&telor.

).S.1 pentru subiectul cu limba! artistic in < poe"ii -doar scris/


E. 8ara "e deal ("ag. EF) G. !ucea'rul ("ag. HI)HE) ) ;.CJ>. ->CD> + )lan I. Introducere

- :minescu 6 romantism - 0eme, motive - :minescu 6 primul poet care reformulea"a limba!ul artistic romanesc - 0rasaturi esentiale ale limba!ului poetic1 e&presivitate, ambi'uitate, su'estie - Mihai :minescu 7 maestru al descoperirii polisemiei verbale, al operarii cu sensuri fi'urate +mbi'uitatea 6 deriva din metaforicitatea poe"iilor Su'estia 6 cuvantul si poe"ia sunt deschise interpretarilor II. >uprins

- Dovada elocventa a celor afirmate, la nivelul limba!ului artistic, cele < poe"ii1 8ara "e deal si !ucea'rul

Ri%a "r<pto si lapona -ni%el de Ion =arbu Una dintre preocuparile promotorului modernismului romanesc, <ugen Lovinescu, o repre,inta promovarea tinerilr scriitori, iar Ion =arbu se va trans$orma intr3o voce3simbol a generatiei neomoderniste, pentru ca poe,ia sa se ralia,a imperativelor lovinesciene de sincroni,are cu modelul cultural european.0esi debutul literar al poetului se reali,ea,a in anul &'&I %revista 2Literatorul4+, abia in &'PJ va aparea unicul volum de versuri al scriitorului32Boc secund4 ..

Se observa o remarcabila metamor$o,a a limba!ului artistic si subiectelor lirice de3a lungul anilor de creatie, ceea ce a determinat e1ege,a literara sa delimite,e trei etape in evolutia poetica barbiana, perioada de inspiratie parnasiana, etapa baladic3orientala si cea ermetica.0e alt$el, ermetismul, ca stil artistic este impus de lirica lui Ion =arbu in spatiul literaturii romane, presupunand predilectia pentru esenta ine$abila, de nepatruns a poe,iei, dar si pentru e1primarea poetica e1cesiv intelectuali,ata, greu de desci$rat, speci$ica poe,iei moderne. Insusi Ion =arbu marturisea ca suspenda din comunicarea poetica elementul $acil, usor%sau mai di$icil+ de reconstruit de catre cititor, prin trepte de lectura, de la cea empirica la interpretarea re$inata.Lectorului i se pretinde nu doar simtire poetica, imaginatie, ci si un comple1 ori,ont cultural, caruia sa i se alature cunostinte din domeniul stiintelor e1acte, cu predilectie matematica.<ste cunoscut $aptul ca Ion =arbu este pseudonimul literar al lui 0an =arbilian, eminent matematician interbelic, care, sondand caile cunoasterii pentru a trai 2e1ta,a4, a!unge la conclu,ia revelatorie ca 2e1ista undeva, in domeniul inalt al geometriei, un loc luminos unde aceasta se intalneste cu poe,ia4 .In consecinta, poe,ia lui Ion =arbu isi inc#ide mesa!ul%c#iar cu riscul de a deveni caduca+ provocandu3si cititorul sa o desci$re,e si sa nu acu,e autorul de acel 2ininteligibil absolut4 pe care i3l reprosa traditionalistul Nicolae Iorga . 0e altminteri, lirica barbiana raspunde unei intregi tendinte europene de simbio,a a celor doua domenii3matematica si poe,ia3receptorul $iind invitat sa desci$re,e sensurile obscure ale

mesa!ului poetic precum matematicianul cauta sa re,olve 2necunoscuta4 unei probleme.In acest conte1t, anali,and similitutinea dintre matematica si poe,ie, Solomon Marcus descopera-4 oe,ia repre,inta modalitatea suprema de concentrare si esentiali,are a limba!ului de sugestie, tot asa cum matematica constituie $orma de sugestie cea mai densa, mai concentrata si mai putin redundanta pe care o poate repre,enta stiinta4.%2 oetica matematica4+ 9..5alinescu a$irma ca 2ermetismul este o metoda de gandire prin simboluri4, in timp ce ;udor 8ianu caracteri,ea,a poe,ia ermetica drept 2viata in spirit4 ca mod de e1istenta.5u alte cuvinte, ermetismul barbian nu inseamna doar cultivarea 2imprumuturilor4 din aria matematica, ci codi$icarea unor semni$icatii artistice in simboluri.Un e1emplu in acest sens este si poe,ia 2Riga 5rXpto si lapona <nigel4, apartinand etapei baladic3orientale%&'\J3&'\D+, dar $iind un te1t de tran,itie spre perioada deplinului ermetism pentru ca, in ca,ul lui Ion =arbu, starea poetica este o stare de intelectualitate, iar cre,ul sau este cel al lui Umberto <co-4orice $orma artistica este un substituit al cunoasterii stiinti$ice4- . ?iind o poveste tragica de iubire, generata de incompatibilitatea aspiratiilor celor doi parteneri, poe,ia aminteste de iubirea imposibila a unui Romeo si Bulietei sale sau a lui ;ristan si a ne$ericitei Isolda.?igura de stil comple1a pe ba,a careia se de,volta intreg discursul narativ este alegoria, cele doua persona!e devenind simboluri a doua tipuri de cunoastere pre,entate antinomic. 5rXpto3sugerea,a instinctualitatea si latenta sensibila,, deci cunoasterea dionisiaca, pe cand <nigel se a$irma prin vointa,,

constiinta, ratiune si intelepciune, prin urmare3cunoastere apolinica. 7spirand la 7bsolutul cunoasterii, Lapona <nigel repre,inta o 2masca4 alegorica a poetului prin intermediul careia autorul pledea,1a pentru ec#ilibrul demersului ontologic posibil doar prin atitudinea logica, rationala, respingand calea a$ectivitatii, a sensibilitatii sinteti,ate de 5rXto. Insusi 5rXpto poate $i considerat o 2masca4 a artistului, dar identi$icabila in perioada varstei $irave a tineretii lipsite de e1perienta%2ca la $aptura mai $iravaW a#ar e gandul cu otrava4+. devenit 2$iara batrana4, peotul se va de,ice de un patetism pueril al cunoasterii optand pentru maturitatea e1perientei de ordin gnoseologic, c#iar daca aceasta implica tristul 2castel de g#eata4 al gandirii , pe care il va regreta in poe,ia 2Umani,are4 . 9eniul $eminin este unul dintre argumentele originalitatii vi,iune artistice barbiene, ceea ce il. determina pe autor sa declare ca poe,ia este un 2lucea$ar intors4 pentru ca si la <minescu %precum la romanticii europeni ori la Sc#open#auer+ geniul este repre,entat de principiul masculin. 5u toate acestea, $iecare dintre persona!e pastrea,a statutul unic al Lucea$arului35rXpto este un 2ales4 in spatiul sau, Lapona3o 2aleasa4 in universul din care provine. Sanctiunea va veni deoarece 5rXpto alege calea necon$orma cu implinirea spirituala in vi,iunea lui =arbu3erosul. . 0upa cum indica si subtitlul, 2=alada4, poe,ia ilustrea,a aceasta specie literara, avand insa scopul de a transmite codi$icat o e1perianta prin intermediul unei 2cantari initiatice4 . otrivit e1egetului literar Marin Micu specia baladei $acilitea,a

metamor$o,area romantismului in ermetism, intrucat Ion =arbu practica un romantism gnomic apeland la simboluri din cunoasterea originara, $iind ar#etipuri platonice ce nu pot $i relevate pro$anilor. Structural, balada se des$oar narativ dup modelul povestirii n ram, primele patru catrene con"innd atmos$era propice istorisirii povetii euate de dragoste dinte 5rXpto @ 2regele ciupearc4 i <nigel @ 2lapona dreapt, linitit4. 0ou interesant inova"ii poetice atrag aten"ia n sensul modernismului cultivat de =arbu, dincolo de ermetismul te1tual- la nivelul con"inutului, poetul operea, simbio,a dintre cele dou regnuri %vegetal i uman+, iar n palierul e1primrii artistice se remarc mpletirea termenului savant cu vocabulele populare. 0ei subtitlul, limba!ul artistic direc"ionea, poemul ctre lectura unui cntec btrnesc de nunt, n esen" elementele mitice, %drumul ini"iatic, probele+ sunt doar prete1tul pe care se gre$ea, proiec"ia liric i $ilo,o$ic, adic dilema alegerii de ctre $iin"a uman ntre dou ci de cunoatere. Motivul popular al nun"iii %dorite de 5rXpto+ este mbog"it n manier modernist, semni$ica"iei auto#tone tradi"ionale acordndu3i3se conota"ii $iloso$ice. /n vi,iunea barbian nunta este o #ierogamie, poetul ptrun,nd prin aceasta n miracolul crea"iei universale. 0evenit sinonim cunoaterii, nunta presupune trei uniuni- prin <ros %guvernate de 8enus+, prin ra"iune %dominat de Mercur+ i prin oe,ie %patronat de Soare+. ;itlul baladei con"ine numele celor dou persona!e, ns valoarea semantic a con!unc"iei 2i4 nu este att copulativ ct

adversativ, averti,nd cititorul asupra incompatibilit"ii celor doi virtuali parteneri ai cuplului. Incipitul poemului este concentrat n cele patru catrene ini"iale cu rol de ram n care autorul trasea, laitmotivul trubadurului medieval, rugat s rosteasc povestea unei nuntiri nereuite. 5unoscut n literatur sub titulatura de motiv al 2nun"ii dilematice4, aceast situa"ie se de,volt din divergen"a aspira"iilor celor doi protagoniti. ovestirea propriu3,is debutea, prin conturarea unor portrete morale ample persona!elor. /n ca,ul lui 5rXpto, substantivele 2crai4, 2tron4, asociate verbului 2mpr"ea4 sublinia, statutul unic al acestuia n spa"iul vegetal. Numele cunoate dou direc"ii semantice care converg- pe de o parte, amintete de legenda criptogamelor, ciuperci #erma$rodite de culoare neagr, destinate sterilit"ii i solitudinii. pe de alt parte, etimologic, 5rXpto provine din ad!ectivul grecesc 2crXpta4 nsemnnd ascuns, ermetic, sens de,voltat onomastic prin apo,i"ia meta$oric 2inim ascuns4, sugernd aspira"ia spre iubire. Ideea c regele 5rXpto se a$l n postura unui persona! damnat este eviden"iat prin reac"ia celorlalte elemente vegetale personi$icate- stpn al unui univers vegetal 2#rnit4 din ume,eal i ntuneric, o ciuperc aruncat ntr3o venic be,n 2n pat de ru i3n lumin uns4+, 5rXpto nu cunoate bucuria mplinirii prin iubire avnd o e1isten" tragic, n conte1t verbul 2a n$lori4 $iind sinonim cu versul 2a se nmul"i4 %2Sterp l $ceau i nrva, c nu vroia s n$loreasc4+ Lapona <nigel este persona!ul ce simboli,ea, spa"iul uman, insa este o umanitate ce se g#idea, in $unc"ie de

principiul rigid al ra"iunii pure, al gndirii meta$ori,ate in sintagma 2tari de g#eata4 . Si <nigel triete in postura unei $iin"e damnate, sugerea, de epitetul 2urgisita4, deoarece aspira"ia Laponei este cutarea soarelui n"elept, ec#ivalent al cunoaterii apolinice, ideal re$u,at in spa"iul ng#e"at al Laponei. Re$eritor la numele Laponei, interpretrile sunt speculative, sonoritatea $iind cert scandinava. Se pare ca numele este construit pe ba,a substantivului 2angelus4, vi,nd dimensiunea solara, sacra. dar si asocierea rului S$ant Ingul se ndreapt ctre aceeai semni$ica"ie. 7mbele persona!e doresc evolu"ia spirituala, insa cile de a o atinge di$er, ast$el nct se nate incompatibilitatea. 0aca Riga 5rXpto tinde ctre o evolu"ie prin <ros, in paradigma cunoaterii 0ionisiace, <nigel nutrete o evolu"ie prin Ra"iune potrivit tiparului cunoaterii apolinice. 8ersi$icnd in maniera ludic3populara, =arbu $ace apel la motivul transcendentei, ampli$icnd $ilo,o$ic conota"iile tradi"ionale- pentru <nigel migra"ia nord3sud presupune un drum ini"iatic, ast$el nct popasul $cut in poiana lui 5rXpto $unc"ionea, ca un obstacol in drumul devenirii. Utili,nd motivul 2visului4, =arbu caut sa sublinie,e triri suprimate de <nigel la nivelul contientului, dar mani$estate acum in subcontient- dorin"ele erotice sunt re$ulate de ctre geniul $eminin care considera iubirea o piedica in evolu"ia spiritual. rin urmare, ntlnirea cu regele 5rXpto, ironi,at prin apo,i"ia meta$orica 2mirele poienii4 se trans$orma intr3o etapa ini"iatica depita de $iin"a umana care nu cedea, ispitei- pentru

<nigel muta"ia in alt regn ec#ivalea, pla$onarea, iar ea contienti,ea, eventualitatea eecului. pentru 5rXpto, trans$erul in alt regn nseamn moarte si pentru $aptul ca nu reali,ea, aceasta prbuire va $i sanc"ionat. recum in poemul 2Lucea$rul4, cele trei invoca"ii ale lui 5rXpto caut sa o conving pe <nigel sa se nso"easc de$initiv cu el, $ie in spa"iul vegetal, $ie prin ruperea din acest univers-4daca plece sa culegiW/ncepi rogu3te cu mine4 . /ncercrile lui 5rXpto mrturisesc nevoia de autodepire a propriei condi"ii prin a$ect, contienti,ndu3si condi"ia in$erioara. Rspunsurile lui <nigel., asemntoare $etei de mprat, sunt dure si sublinia, totala incompatibilitate dintre cei doi, date $iind universurile antagonice crora apar"in. Lapona respinge lumea instinctelor, a <rosului, pe care o considera mediocra - 2si esti umed si plapandWteama mi3e te $rangi curand4. .Sugerandu3i lui 5rXpto sa astepte 2coacerea4 sa,. <nigel devine sarcastica iar raspunsurile ei demonstrea,a lui 5rXpto ca se a$la intr3un stadiu de per$ecta involutie pe care nu il poate depasi prin iubire. ?elul in care 5rXpto descrie simbolul solar%2e rosu, mareW ete are $el de $el4+ dovedeste incapacitatea unei constiinte limitate careia ii este imposibil sa se raporte,e la idealul cautat de o constiinta superioara care elimina dragostea din evolutia sa spirituala. 5u toate acestea, <nigel este constienta de eminenta pericolului caderii catre care o atrage 5rXpto%2ea o lama de blestemW8orba3n inim3ai in$int3oF4+ . 0e aceea discursul Laponei, teribil de retoric, contine o motivatie ampla a cautarii sale, metoda de convingere, dar si de noua autoconvingere a

sensului plenar al e1istentei. In lumea din care provine, <nigel repre,inta o $iinta aleasa, superioara celorlalti, care trebuia sa isi implineasca destinul. 7tributele soarelui, evidentiate prin epitete%2intelept4+, sintagme meta$orice%29reu taler scump, cu margini ver,i, 0e aur%6+4+ ori simboluri matematice inci$rate%2roata alba mi3e stapana43sugerand per$ectiunea geometriei circulare+ sublinia,a desavarsirea astrului cautata si de <nigel. Re$lectarea soarelui in 2su$letul $antana4 are drept consecinta evolutia spirituala pentrui o constiinta superioara, precum a lui <nigel pe cand, in umbra, in absenta soarelui, nu se pot mani$esta si de,volta decat instinctele primare%2la soare roata se mareste.WLa umbra numai carnea creste4+ . Urmatoarea secventa narativa recuperea,a vocea menestrelului care pare sa arunce asupra lui <nigel si o posibila sanctiune pentru #otararea ei cruda, pedeapsa care ramane doar la nivel verbal%2 langi preacuminte <nigel4+ . Insusi plansul lui <nigel demonstrea,a $aptul ca dincolo de constiinta superioara, rece, rationala, in $iinta umana e1ista si nostalgia iubirii pe care si3o re$u,a <nigel. ?inalul baladei surprinde, in maniera populara,, condamnarea lui 5rXpto-este reluata apo,itia meta$orica initiala careia i se asocia,a verbul care sugerea,a 2moartea4 regelui privit ca o $iinta 2$irava4%27scunsa3i inima plesneste,W5a3i greu mult soare sa indureW5iuperca cruda de padure4+ . erceput de =arbu drept o $aptura mediocra, persona!ul alegoric intruc#ipat de 5rXpto simboli,ea,a vulgul, supus unei e1periente pentru care nu este pregatit si careia nu ii poate re,ista. 5on!unctia

adversativa 2iar4 este utili,ata pentru a contrui cei doi poli spirituali- 5rXpto este insul comun iar <nigel este simbolul omului de geniu, 2$iara batrana4 a carei evolutie ec#ivalea,a cu atingerea pro$un,imilor su$letesti- 25a su$leul nu e $antana decat la om, $iara batrana4. . 0e,nodamantul baladei este tot sub semnul meta$orei- nebunia lui 5rXpto si insotirea cu o buruiana drept mireasa repre,inta sanctiunea pentru o aspiratie ne!usti$icata. 0orindu3si depasirea propriei conditii potrivit vi,iunii barbiene, 5rXpto nu a ales calea corecta pentru ca iubirea este considerate de catre =arbu in$erioare logicii si ratiunii.

Sara pe deal
de "ihai #minescu 2<u rmn ce3am $ost- romantic4 i de,vluia <minescu, n poe,ia Eu nu cred nici n Ieho a , ade,iunea pentru principiile esteticii romantice, cre,ul artistic al scriitorului demonstrndu3se prin ntreaga sa crea"ie. 7rgumentul care vdete cultivarea romantismului n lirica eminescian re,id n prelucrarea temelor i a motivelor, unele universale, dar abordate potrivit ideologiei romantice. geneXa

i apocalipsa universului, timpul i spa"iul, moartea, istoria, iubirea i natura constituie $undamental t#ematic al operei eminesciene, e1presie a unui talent unic, dar i a unei sinte,e de o incontestabil originalitate- #arului poetic i se adaug pro$unda ngemnare a ideilor $iloso$ice %occidentale i orientale+ cu $ilonul $olcloric romnesc. 5rea"ia literar eminescian se ralia, spiritului romantic european printr3o permanent aspira"ie spre absolut, spre mit i nostalgie a originilor, cutate $ebril de su$lete solitare i avide de misterul e1isten"ial. /nrudit indubitabil cu poe"ii romantici ai epocii %Novalis, To$$mann, Lamartine sau uSin+, <minescu se detaea,, totodat, de acetia, abordnd nsemnele modernit"ii- opera sa mrturisete i apropierea parnasian ori cea simbolist %7. Rimbaud, St. Mallarm^, Leconte de Lisle+, dar, mai ales, dovedete luciditatea n $a"a actului crea"iei, luciditate pltit cu scepticism, rceal sau, mcar, cu triste"e. /n ceea ce privete dimensiunea cea mai cunoscut a crea"iei sale romantice, lirica erotic, aceasta are o particularitate aparte, pentru c presupune mpletirea a dou teme romantice, iubirea i natura, deoarece sentimentul dragostei este proiectat n decorul paradisiac al unei naturi personi$icate, martor i protector al iubirii dintre cei doi tineri. oe,ii precum !orina" #acul" $t de %ra&ed" Sara pe deal propun o imagine idili,at a dragostei. ns, niciodat, la <minescu, te1tul nu are eminamente caracterul unei idile, dat $iind vibra"ia elegiac interioar generat de contiin"a inposibilit"ii de a atinge absolutul n iubire. Un e1emplu n acest sens l repre,int i poe,ia Sara pe deal, datnd din prima etap a crea"iei eminesciene, 2perioada cutrilor4, cum o numete 9. Ibrileanu. Inclus, ntr3o prim versiune, n poemul Eco @ &I*\ %ultim avatar al Ondinei+, te1tul va $i publicat, independent i cu unele modi$icri, n revista Con or'iri literare, din & iulie &II(. 5aracterisitic acestei etape ini"iale de crea"ie, <minescu de,volt n idila_pastel Sara pe deal concep"iile platoniene vi,nd armonia dintre individ i cosmos, teluric i astral. cea care $acilitea, 2eroului4 liric propensiunea spre macrocosm este intensitatea a$ectiv, a!utat de natura care vibrea, emotional la tririle eului poetic. 0in punct de vedere structural, poe,ia este un discurs ce respect clasicul ceremonial erotic romantic al ntlnirii de dragoste, dispunnd, compo,i"ional, de dou secven"e asimetrice- primul tablou cuprinde patru catrene avnd caracterul unui pastel n care este descris cadrul romantic propice reunirii cuplului de ndrgosti"i. a doua secven" liric se re,um la catrenele $inale care pre,int imaginara ntlnire a celor doi tineri. Incipitul poe,iei con"ine reluarea titlului care $i1ea, momentul ntlnirii @ amurgul romantic @, alctuindu3se ast$el imaginea $eeric a unui cadru natural intim i ocrotitor al perec#ii ndrgostite. ?onetismul ar#aic 2sara4 anticipea, tonul liric al pastelului @ descriere a unui spa"iu rustic i patriar#al care prinete cuplul de ndrgosti"i. 0e altminteri, ncercarea de roman (eniu pustiu include elemente descriptive n aceeai manier romantic @ idili,atoare- 2Soarele era la apus %...+ de3a lungul drumului de "ar oamenii se3ntorceau de la lucrul campului, cu coasele de3a spinare %...+ carul scr"ia... Una cte una s3aprindeau stelele tremurnd n nemrginirea albastr a cerului %...+ /mi ntorceam oc#ii peste cap... era ?ini"a %...+ 7st$el edeam lungit seri ntregi cu capu3n poalele ei %...+, iar talancele de la gturile vacilor cu ugerul greu de lapte sunau alene i melancolic prin atmos$era cea dulce a serei...4. Spre deosebire, ns, de pastelul E'urtorul de Teliade Rdulescu sau de poe,ia )oapte de ar a lui 9. 5obuc, cu care se aseamn descrierea pastel a lui <minescu, la aceasta din urm, seara dobndete valen"ele unui timp sacru- 2nserarea eminescian e o perpetu reeditare a gene,ei i a rsritului lumii4 %Ioana <m. etrescu+. Semn al nocturnului romantic, amurgul este momentul de tran,i"ie dintre lumin i ntuneric, dintre real i ireal, este 2cesul tainei4 care $avori,ea, 2scu$undarea a$ar din timpul istoric, n snul naturii4 %Rosa del 5onte+, ast$el nct timpul devine supratem a acestei poe,ii. 5a elemente de recuren", la nivelul ntregii crea"ii eminesciene, se ntlnesc nu doar temele, ci i motivele care dau $orm liric acestora- momentul nserrii este unul dintre ele, $ascina"ia peisa!ului nocturn ampli$icndu3se, n manier e1presiv3romantic, prin apelul la motivul buciumului, al stelelor i al lunii, al salcmului tutelar. <courile grave, ancestrale, con"inute n ar#aismul 2sara4 sunt poten"ate de sunetul nostalgic al buciumului, sugernd concopirea eului liric cu ritmurile eterne ale naturii- 2Sara pe deal buciumul sun cu !ale4. 5oriambul din primul emisti# %reluat n $iecare vers+ relev, prin accent

%2s`ra4 i 2de`l4+, cele dou nuclee care primesc valoare tematic- timpul i spa"iul. 5entru al lumii %a$is mundi+, 2dealul4 este trans$igurat ntr_un trm sacru @ re$ugiu al poetului %alturi de timpul sacru+ dintr3o realitate mereu perceput $rustrant i de,amgitor. Ioana <m. etrescu sesi,ea, conceperea spa"iului, n acest te1t, ca o dispunere pe vertical a trei planuri- 2valea n $um4 i satul %universul terestru+, 2bolta senin4 cu astrele %universul celest al nl"imilor+ i dealul cu salcmul @ intermediarul ntre cele dou universuri, ast$el nct natura devine un mediator. Sensul ascensional urmrit de poet este vi,ibil i in al doilea cers 2;urmele3l urc @ stele le scapr3n cale4, motiv pentru care 9. Ibrileanu de a3i reproa poetului 2incoeren"e4 i 2contradic"ii logice4. ?aptul c e1egetul se nal este dovedit de varianta ini"ial a versului, 2;urme cobor, stele li ese n cale4, abandonat de <minescu, datorit unei logici interioare a poemului care caut nl"area su$letului, desprinderea eului romantic de contingent. lnsul apelor 2clar i,vornd n $ntne4 reiterea, ideea nserrii ca timp al gene,ei, al i,vorrii lumilor. 7nticipat din primul vers, prin alitera"ia consoanei lic#ide 2l4 i prin tnguitul dureros al buciumului, motivul acvatic este, conotativ, sinonim plnsului- apa %2elementul care melancoli,ea,4, dup 9. =ac#elard+ simboli,ea, devenirea, perpetuitatea duratei %Rosa del 5onte+, iar plnsul ei semni$ic nostalgia uman dupa acel illo tempore, cum l3ar numi Mircea <iade. Iar $or"a cae a nscut universul %con$orm unor teorii+ este iubirea, <rosul, ca principiu primordial, ast$el nct pre,en"a elementului uman @ iubita, concreti,at n vocativul3epitet 2drag4 apare $iresc, ca o continuare a evadrii din timpul real ostil- 2Sub un salcm, drag, m3atep"i tu pe mine4. ;impului i spa"iului sacre li se altur motivul romantic al salcmului @ arborele sacru %M. <liade+, precum i $emeia ce vestete armonia divin a universului. 2Idee din ur,eala prim a lumii4, iubita 2drag4 poetului este 2ntruparea direct a gndirii divine4 %Ioana <m. etrescu+, pre,en"a ei $iind cea visat, iar nu cea real +ca n *loare al'astr+. 7l doilea catren continu cu micarea astrelor pe 2bolta senin4, rod al iubirii, care alturi de cntec %sunetul buciumului, plnsul apelor+ repre,int puerile ordonatoare ale modelului cosmologic platonician- 2Luna pe cer trece3aa s$nt i clar4, 2Stelele nasc ume,i pe bolta senin4. Motiv predilect n lirica romantic, astrul selenar simboli,ea, prsirea realit"ii i ptrunderea ntr3o lume a $ante,iei, unde natura devine patria compensatorie a eului romantic cruia i este acum permis retrirea unit"ii edenice a unui mit pre"uit de poe"i romantici- androginul. <pitetele personi$icatoare, superlativ atribuite lunii 2aa3s$inte i clare4, antropomor$i,ea, astrul tutelar al nop"ii care este trans$igurat n protectorul absolut al iubirii. 7poi, stelele sunt umani,ate nu att prin verbul 2nasc4 %re$erire, din nou, la noapte ca timp al i,vorrii lumilor+, ct prin epitetul 2ume,i4 care pare s preia emo"ia oc#ilor ndrepta"i spre cerul nstelat. Sacrali,area elementelor cosmice sugerea, puterea naturii de a sacrali,a i de a eterni,a dragostea n sine. Simetric dispus in a doua stro$ %versurile \ i D+, pre,en"a uman este de aceast dat a eului liric, o pre,en" masculin n aeptarea ntalnirii cu $emeia adorat- 2Ac#ii ti mari caut3n $run,a cea rarW %...+W ieptul de dor, $runtea de gnduri "i3e plin4. 0ei ar prea s simboli,e,e $iin"a $eminin, dei1isurile %marcile+ sunt ale eului poetic, acum nedeterminat inclus in persoana a doua- 2ti4, 2"i3e4. 7rgumentul re,id n utili,area motivului 2oc#ii4, care semni$ic nclina"ia ctre cunoatere %aici, dionisiaca, prin iubire+, dei a$ectul %2pieptul de dor4+ este nc sub domina"ia ra"iunii apolinice %2$runtea de gnduri "i3e plin4+. 5u toate c imaginarul artistic trimite la ar#etipuri mitice, totui materialul poetic apar"ine universului $amiliar i rustic al poetului, dup cum o dovedesc urmtoarele dou catrene @ ale primei secven"e3pastel. 5onstant rmne tenta"ia ascensionalului, ntr3o cutat osmi, cosmic@teluric2Nourii curg, ra,e3a lor iruri despicW Streine vec#i, casele3n lun ridic4. arado1al, verbul strident 2scr"ie4 are conota"ii opuse alitera"iei- asonan"a vocalei 24 %2Scr"ie.n vnt cumpna de la $ntn,W 8alea3i in $um, $luiere murmur3n stn4+ atenuea, sugestia auditiv ini"ial, inducnd o stare de pro$und linite, generat de pacea bucolic a acestui univers pastoral. erspectiva spa"ial coboar n plin terestru %2Mi osteni"i oameni cu coasa3n spinareW 8in de la cmp4+, ntr3o lume patriar#al ce se g#idea, dup ritmuri eterne, n po$ida trecerii ine1orabile a timpului. 0ei univers $amiliar, ca spa"iu campestru, satul descris de <minescu are atributele veniciei i sacralit"ii- evocnd o lume rustic,

buciumul, $luierul, toaca i clopotul proiectea, spa"iul rural ntr3o dimensiune atemporal, mitic i sacr. <pitetul 2vec#i4 n rolul de determinant al clopotuli, coroborat cu ar#aismele $onetice 2mple4 i 2sara4 ampli$ic atmos$era ar#aic a acestui tarm devenit paradisiac. Ultimul vers al secven"ei3pastel a idilei %2Su$letul meu arde3n iubire ca para4+ aduce cu sine una dintre compara"iile tipic romantice, repre,entnd, totodat, liantul ntre cele dou pr"i ale poemului. Speci$ic primei etape de crea"ie, dragostea comparat cu o $lacr % substantivul popular 2par4+, propune vi,iunea iubirii ca o combustie interioar, un $oc de sorginte puri$icatoare, Sat#artic. Ulterior, arderea luntric va deveni un $oc $lagelator, mistuitor %2?ocul meu a3l stinge nu potW 5u toate apele mrii4 @ Od +n metru antic, +. Secven"a $inal debutea, cu dubla ana$or concreti,at n inter!ec"ia 27#F4, urmat de locu"iunea adverbial 2n curnd4, versurile a$lnd3se, prin verbele n rim mperec#eat, n ciuda paralelismului sintactic, n raport antitetic- 2satul... amu"ete4 @ 2pasu3mi spre tine grbete4. /n deplina tcere a satului, pasul tnrului se ndreapt ctre iubita sa, locul ntlnirii $iind simbolic repre,entat de un alt topos recurent in lirica erotic eminescian @ 2lng salcm4. Laitmotiv al poe,iei, salcmul asigur, de asemenea, o simetrie interioar a te1tului, aprnd att n prima, ct i n ultimele dou stro$e. %$is mundi, ca i dealul %2insul i,olat a iubirii4 @ Eoe 0umitrescu =uuleanga+, salcmul este trans$igurat ntr3o imagine meta$orica a contopirii terestrului cu cosmicul, ntr3un spa"iu n care cuplul erotic se i,olea, de restul lumii, trind plenar sentimentul iubirii absolute. ?ormele inversate ale viitorului popular %2sta3vom4, 2spune3"i3voi4+ proiectea,, ns, n s$era virtualului ntlnirea- gesturile tandre %2Ne3om r,ima capetele3unul de altul4+ n acord cu $ericirea perec#ii nu "in de o realitate concret, ci de visul romantic al dragostei absolute. 9erun,iul 2sur,nd4, completat de viitorul 2vom adormi sub naltul,W 8ec#iul salcm4 sugerea, perpetuarea strii de beatitudine erotic, iar epitetele ce determin substantivul 2salcm4 evoc o nostalgie a nl"imilor i a eternit"ii, cci 2vec#imea nu e decat substitutul, n ordine terestr, a duratei in$inite4 %Ioana <m. etrescu+. 7ceeasi abolire a limitelor temporale este e1primat prin repetarea epitetului 2ntreag4, 2ntregi4 avnd determinant concret temporal %2noaptea4, 2ore4+. 9rupul statuar $ormat de cuplul erotic reunit sub arborele sacru, amintete de perec#ea adamic i de $iin"a androginic. otrivit recu,itei de motive romantice, somnul %2vom adormi4+ include conota"iile tatatosului- somnul cuplului n snul naturii ec#ivalea, cu o prelungire , dincolo de moarte, a iubirii celor doi tineri. 5a atare, natura etern @ adpost al perec#ii ndrgostite @ are rolul de a eterni,a dragostea prin nsi eternitatea ei. 7mpla interoga"ie retoric din $inalul poe,iei urmea, unei pau,e %i ce,uri+ subliniate gra$ic de <minescu, inten"ia poetului $iind aceea de a reali,a delimitarea ntre spa"iul visului i cel al realit"ii- 2@ 7st$el de noapte bogatW 5ine pe ea n3ar da via"a lui toatG4. /ntrebarea include dramatic, condi"ia geniului condamnat la ne$ericirea imposibilit"ii de a proiecta iubirea idealiXat peste realitatea amar. <pitetul 2noapte bogat4 sugerea, $ericirea visat de poetul damnat, capabil de sacri$iciul suprem, asemenea lui TXperion. ns, condi"ionalul3optativ 2n3ar da via"a lui toat4 e1prim tragica resemnare a poetului contient de incompatibilitatea ntre iubirea oniric i dureroasa realitate. 2Mu,ica s$erelor4 este acum nlocuit de eu$onia versurilor, coriambul, secondat de doi dactili i un tro#eu, marcnd tonul elegiac al eului liric. ;emelor i motivelor romantice cultivate n te1t li se altur aceast iposta,iere a $emeii care urmrete modelul mitic al ,ei"ei Isis @ tip $eminin bene$ic, polivalent, care devine catali,atorul transgresrii timpului i al spa"iului, ambele limitante pentru eul romantic e1pansionist. oe,ia erotic a maturit"ii va renun"a, treptat, la aceast megalomanie romantic i trist de ireal.

)ichita Stnescu - #eoaic tnr" iu'irea

Ruptura de tradi"ie i sus"inerea unor principii de crea"ie artistic sunt obiectivele neomodernismului, preluate i de scriitorii neomoderniti n a doua !umtate a secolului al VV3lea. /n timp ce un poet neomodernist precum Marin Sorescu este autorul unei poe,ii ba,ate pe ironie i spirit ludic, iar o poet ca 7na =landiana 3 adepta unui lirism cerebral, la Nic#ita Stnescu neomodernismul se concreti,ea, ntr3o poe,ie a 2necuvintelorY. Nic#ita Stnescu acord cuvntului poetic nsuirea unei substan"e plasmatice capabile s ia cele mai neateptate $orme. Spre deosebire de avangarditii rebeli %care cutau 2noulY ca e1presie a spontaneit"ii creatoare i a absolutei libert"i spirituale, dar $r a se interesa de re,ultatul estetic+, Stnescu modelea, cuvntul ce pulsea, vital n procesul 2geneticY al poemului, ns, $inalitatea este capodopera. N. Stnescu eliberea,, prin limba!ul su neomodernist, o multitudine de 2crea"iiY lingvistice drept consecin" a unei maniere ludice i, totodat, ingenioase de 2manipulareY a resurselor limbii. poetul neomodernist practic acea 2poesie pureY, caracteri,at prin magia sonorita"ii cuvntului devenit ast$el 2necuvntY ,, ntr3o liric ce va renun"a treptat N...O la ordinea obiectiv, logic i c#iar gramaticalY %Tugo ?riedric#, &tructura liricii moderne+. 7tt prin volumele de versuri %&ensul iubirii, O viziune a sentimentelor, %lfa, 'ecuvintele, #pica "a(na etc.+, ct i prin cele de eseuri %Cartea de recitire, Respirri, %ntimetafizica+, Nic#ita Stnescu nu este doar un simplu repre,entant al poe,iei neomoderniste, ci o contiin" artistic superioar ce regndete ntreaga poeticitate, nsemnnd i o nou vi,iune asupra lumii, dar i o concep"ie original asupra cuvntului. 5ontestat de o parte a criticii vremii din cau,a limba!ului 2ocantY, 2abstractY i 2ermeticY, poe,ia lui Stnescu a $ost repede perceput ca o 2re$ormulare a lirismuluiY %Marin Mincu+. oetul descoper un nou teritoriu pentru poe,ie, un 2spa"iu purY care de,vluie mai degrab, o 2metapoe,ieY %Marin Mincu+, vi,nd 2 posibilitatea marii poe,ii care nu mai $olosete nici unul dintre mi!loacele poe,iei. 8ersuri situate deasupra meta$orei, ignornd orice $el de alambic posibil, acesta mi pare a $i tipul de tensiune semantic spre un cuvnt din viitorY %N. Stnescu, Cartea de recitire+. Nic#ita Stnescu se de,ice de cuvntul alterat de u,itare, cutnd necuvantul, adic acel cuvnt investit cu atributele sacrului i ale libert"ii pure i originare. 0in acest motiv e1isten"a lui ca poet e1prim necesitatea sa de a crea, de a re3inventa cuvntul primordial, ast$el incit oe,ia devine 2ritualul care sacrali,ea, punerea n cuvnt a unui mesa!Y %0aniel 0imitriu, )ichita Stnescu- (ene.a poemului+. 7vnd n vedere acest adevr al lirismului stanescian, orice poe,ie a sa poate $i privit ca un omagiu adus cuvntului divin a crui

esen" sacr este relevat prin actul poetic. rin urmare, $iecare dintre crea"iile sale poetice dobndete, conotativ, statut de ars poetica, ntruct este o od nc#inat logos3ului. 7par"innd volumului O i.iune a sentimentelor %&')D+, poe,ia #eoaic tnr" iu'irea este un 2psalmY al dragostei, n care asocierea ceremonialului iubirii cu actul verbal pune n lumin rela"ia $undamental din opera stanescian <ros3Logos. Silogismul crea"iei stanesciene s3ar re,uma ast$el- dac tema esen"ial a operei sale o repre,int Iubirea, cntat prin 5uvnt %Logos+, atunci Iubirea este un sinonim al oe,iei. cuvintele devin e1presie a sentimentelor, iar discursul poetic se metamor$o,ea, ntr3un ceremonial erotic. <$ectul este comunatt 7rta, ct i Iubirea %la Nic#ita Stnescu 3 indisolubile+ declanea, Sat#arsis3ul, propensiunea spre celest. 7ceast metamor$o, luntric este descris i n poe,ia #eoaic tnr" iu'irea, unde rela"ia Logos3<ros este men"inut implicit. 5a element neomodernist "innd de semantica interioar a poe,iilor sale, se remarc identi$icarea adolescen"ei cu 2v)rsta de aurY pentru c atunci descoper poetul 2v)rsta de aurY a cuvntului, prin irumperea iubirii n e1isten"a sa. Spre deosebire de ntreaga literatur a antecesorilor, copilria %odinioar paradis+ la Nic#ita Stnescu apare demiti,ant, e un In$ern %5orin =raga+, e o apocalips %Mte$ania Mincu, 'ichita &tnescu * +ntre poiesis i poein+, ntruct ec#ivalea, cu amintirea ororilor r,boiului. /n consecin", copilriei sinistre i urmea, adolescen"a paradisiac, deoarece este vrsta iubirii dinti, este 2edenul n care unul ncepe a se ndrgosti de nluca celuilalt.Y %0aniel 0imitriu+3 8olumul din care $ace parte poe,ia #eoaic tnr" iu'irea situea, n prim3plan starea erotic a poe,ieiY %0aniel 0imitriu+- poetul vede lumea prin eros i, totodat, vede lumea limba!ului prin eros. 5a atare, cele dou no"iuni, eros i logos, rmn con!ugate- verbul poetic, cuvntul este materia i organul sen,orial %2oc#iY, 2au,Y+, iar poe,ia este sim"ire, este elogiul sentimentului erotic. 0imensiunea neomodernist a crea"iei sale se re$lect i n vi,iunea original asupra iubirii- e1ege,a literar a notat $aptul c Nic#ita Stnescu este autorul unui 2eros nemelancoli,atY, $iind primul poet al 2sentimentului lucidY al iubirii %Mte$ania Mincu+. La Nic#ita Stnescu, dragostea %abstrac"iune+ este corporali,at %concret+, ntrupandu3se n $igura 2leoaicei tinereY, apo,i"ie meta$oric antepus ntr3o compara"ie implicit, n titlul poe,iei. ;rans$erul semantic urmrit de poet prin introducerea $elinei n repre,entarea dragostei are n vedere atributele intrinseci ale acesteia- slbticie, instinctualitate, dar i $rumuse"e, libertate. 8erbele dure care de$inesc intru,iunea leoaicei n e1isten"a solitar a eului poetic %2mi3a srit n $a"Y, 2m pndise3n ncordareY, 2col"ii albi mi i3a n$ipt n $a"Y, 2m3a mucatY+ sublinia, ntlnirea

surprin,toare cu iubirea- poetul nu cunoscuse sentimentul care l invadea, agresiv i ire,istibil. /n po$ida di$eren"ei de limba!, vi,iunea este similar celei e1primate n trecut de <minescu, n Oda +n metru antic,- 2Nu credeam s3nvat a muri vreodatW ururi tnr nvemntat n manta3miW Ac#ii mei nl"am vistoriW La steaua singurt"ii.WW 5nd deodat rsrii n cale3miW Su$erin"a tu, dureros de dulce N...OY. Naivitatea in$antil i solitudinea sunt ani#ilate, la ambii poe"i, de ptrunderea violent i brusc %2deodatY 3 <minescu, 2a,iY 3 Stnescu+ a dragostei care le inund $iin"a. /n ca,ul amndurora,este o clip de e1cep"ie, un moment perturbator care inaugurea, o nou ordine spa"io3temporal, 2$cnd posibil iposta,ierea cvasi3demiurgic a <uluiY %Ion op+. /ntlnirea cu iubirea3leoaic este descris secven"ial de ctre poet, con$orm unui scenariu epic- dac n prima secven" verbele sunt $olosite la timpul per$ect3compus, ilustrnd caracterul irevocabil al con$runtrii cu iubirea devoratoare, ulterior, regimul verbal men"ine per$ectul simplu %2se $cuY, ..tniY, ,,o3ntalniY+ i pre,entul %2alunecaY, 2treceY+ care sublinia, trans$igurarea eului poetic sub impactul devastator al iubirii, inocen"a su$leteasc a poetului este agresat de $erocitatea leoaicei, deci, de agresiunea iubirii care las rni vi,ibile %2col"iiY n$ip"i n $a"Y, 2mucturaY n carnea $e"ei+ care poart, n sine, i conota"ia unui stigmat evident pentru toti. /n realitate, ca i la <minescu, rana este interioar- e su$letul tulburat de iubire, de su$erin"a 2dureros de dulceY a volupt"ii erotice. 5u toate acestea, $or"a acaparatoare a erosului poart imense capacit"i de trans$igurare, propulsnd $iin"a ctre o imponderabil stare de gratie. Stro$a a doua, concreti,at ntr3o secvent poetic distinct, consemnea, aceast metamor$o,- eul poetic, prin iubire, trece ntr3o alt dimensiune %2si deodat3n !urul meu, natura se $cu un cerc de3a dura.Y+3 ;rind eleva"ia spiritual a iubirii, eul liric dobndete statutul unui centrum mundi, iar propria sa metamor$o, declanea, metamor$o,a cosmic. 0ac poetul simte tenta"ia ascensiunii, iar unicul sens este acum puri$icarea, eliberarea interioar, atunci e1pansiunea eului are imediate consecin"e asupra e1teriorului. 9eometria circular %simboli,at prin imaginea cercului, a locu"iunii populare 2de3a duraY i a compara"iei 2ca o strngere de apeY+ sugerea, ideea de desvrire a $iin"ei prin iubire. <levarea spiritual, abandonul imanentului i transcenden"a sunt subliniate prin intermediul sim"urilor e1acerbate- sugestia vi,ual se ntlnete cu sugestia auditiv ntr3o sineste,ie tipic simbolist, traducnd ascensiunea eului spre absolut, calea iluminrii repre,entnd3o iubirea %2si privirea3n sus "ni,W curcubeu tiat n dou i au,ul o3ntalniW tocmai lng ciocrlii.Y+. Simbolul curcubeului, asociat cu acela al apei, eviden"ia, capacitatea de renatere prin iubire a $iin"ei, care accede ctre grdina

paradisiac %n mitologia romneasc apare imaginea curcubeului drept drum ctre <den+. Situat acum n plan transcendent, eul liric triete plenar i $ericit sentimentul iubirii care ii copleete su$letul, cntecul ciocrliei celebrnd metamor$o,a. /n maniera neomodernist, Nic#ita Stnescu respect, de $apt, tradi"ia marii poe,ii de dragoste- cosmici,area iubirii prile!uiete poetului medita"ia asupra universului, a naturii i a divinit"ii la care omul se raportea,. 7 treia secven" poetic ec#ivalea, cu o eminescian constatare a metamor$o,ei $iin"ei, descrise ca e1terioritate, dar sugernd presc#imbarea luntric- 2Mi3am dus mna la sprnceanW la tmpl i la brbie,W dar mna nu le mai tieY. 7par"innd s$erei oculare, 2sprnceanaY simboli,ea, cunoaterea, pe cnd 2tmplaY poart conota"ia gndirii, iar 2brbiaY 3 pe cea a rostirii. Mna care nu mai recunoate vec#iul 2euY sugerea, trans$ormarea total a celuia care , invadat de $or"a copleitoare a iubirii, nu3i mai regseteY sinele anterior. <ste, din nou, Nic#ita Stnescu un <minescu modern invocnd mitica pasre #oeni1, n consecin" starea su$leteasc netulburat nc de intru,iunea iubirii. 0eosebirea, ns, ntre cele dou pre,en"e ale leoaicei %n incipitul i n $inalul poe,iei+ este evident. 0ac ini"ial ntlnirea cu leoaica3iubire este brusc i agresiv, acum micrile $elinei sunt 2vicleneY i sen,uale- odat cunoscut sentimentul iubirii, acesta ncepe s se insinue,e treptat i voluptuos n su$letul poetului care, $remttor ,ateapt o nou ntlnire. Meta$ora 2deertului n strlucireY sugerea, incandescen"a su$letului avid de iubirea care aureolea, $iin"a. re,entul etern al verbelor %2alunecY, 2treceY+, coroborat cu locu"iunile adverbiale %2n netireY i reiterata 2nc o vremeY+ induce ideea particulari,rii iubirii, dup care su$letul, de3acum etern ndrgostit, va alerga. Incipitul i $inalul poe,iei sunt doar aparent simetrice, prin reluarea meta$orei leoaicei- dac ini"ial leoaica %iubirea+ l vnea, pe poet, acum situa"ia s3a inversat- poetul 2pndeste n ncordareY iubirea, devenit !oc viclean, dar seductor. rin urmare, erosul, n poe,ia. lui Nic#ita Stnescu, este un derivat al dorin"ei de a %se+ cunoate, iar corporali,area sentimentului demonstrea, c ntre trup i gnd e1ist o continuitate materiali,at n cuvntul scris. Iubirea nseamn corporali,are a tot ce e1ist. corp este nsui cuvntul care se nate n versuri la $el de spontan. 0e alt$el, Nic#ita Stnescu alctuiete aceast perec#e semantic iubirea3leoaic i cuvntul3 2leu alergndY %n ,oveste sentimental, acelai volum+. Mesa!ul poetului const n $aptul c prin cuvnt se celebrea, sentimentul, ast$el incit oe,ia, ca act verbal, devine sinonim iubirii, ca act erotic. 7tt oe,ia, ct i <rosul converg ca $inalitate- metamor$o,a $iin"ei care se eliberea, de opac i material %Ion op+, iar micarea devine ,bor, inl"are. 5atali,atorul trans$igurrii este emo"ia, ini"ial resim"it ca oc, apoi ca

disipare a sinelui n $orme evanescente care contopesc spiritul cu absolutul divin. Neomodernismul ideatic al poe,iei stnesciene se a$irm i la nivel pro,odic- stro$ele au numr inegal de versuri %se1tin, octet i decim+, unde guvernea, te#nica ingabamentului. Rima varia,, ntre mperec#eat i ncruciat, alternnd cu versul liber, iar combina"iile ritmice %dactil, peon i am$ibra#+ con$er o eu$onie particular poe,iei. %S. Marian+

3lori de muci%ai de ;udor 7rg#e,i In conte1tul literaturii interbelice se mani$esta doua tendin"e care ordonea, discursurile literare evidente cel mai mult in poe,ie. e de o parte e1ista poe"ii tradi"ionaliti%Ion illat, .8.8oiculescu+, pe de alta parte se mani$esta o tot mai puternica tendin"a de moderni,are a e1presiei artistice, att in plan ideatic, cat si la nivel $ormal. ;.7rg#e,i, I.=arbu, L.=laga sunt poe"i care si3au n"eles condi"ia de scriitor ca 2ruptura4 de tradi"ie pe care o considera depita. Modalitatea rmne sugestia, dar nu in linia simbolista, poe"ii cutnd sa esen"iali,e,e mesa!ul suprimnd din comunicare ceea ce poate $i gndit de ctre cititor.5a atare, trstura generala a poe,iei moderne o repre,int ermeti,area mesa!ului artistic, e1emplul cel mai elocvent o$erindu3l poe,ia criptica a lui =arbu. In linia originalit"ii artistice si a originalit"ii scrierii arg#e,iene, autorul este asociat cu introducerea esteticii uratului in poe,ia romneasca, o concep"ie pre$igurata nc din volumul de debut, 25uvinte potrivite4, aprut in &'\*, consacrarea acestei te#nicii reali,ndu3se insa prin volumul intitulat 2?lori de mucigai4 .

Latura cea mai cunoscuta a personalit"ii artistice a lui 7rg#e,i este poe,ia, volume precum 28ersuri de seara4, 25antare omului4, 2Sti#uri pestri"e4, 2?run,e4, 2 oeme noi4, 2Silabe4, impunndu3l de$initiv in peisa!ul liric romanesc. 7rg#e,i a scris si pro,a, alturi de romane si eseuri $iind memorabile si tabletele si pam$letele sale-4;ablete de cronicar4, 2=ilete de papagal4 . 5rea"ia poetica arg#e,iana cuprinde mai multe te1te care pot $i percepute drept arte poetice. poe,ii precum 25reion4 sau 2;estament4 sunt e1plicate din perspectiva ncadrrii lor in categoria artelor poetice ntruct e1pun liric vi,iunea poetului asupra menirii sale si a operei concepute. Insa poate cea mai valoroasa arta poetica a crea"ii sale o repre,int poe,ia 2?lori de mucigai4 care da si titlul volumului in care se integrea,. 7ceasta integrare este motivata de $aptul ca 2?lori de mucigai4 este o poe,ie care traduce concep"ia originala a poetului care cultiva in opera sa estetica uratului. 5ultivarea esteticii uratului $ace ca numele lui ;.7rg#e,i sa $ie corelat cu o noua etapa in evolu"ia lirismului romanesc care presupune att modernitate cat si originalitate. entru prima data in literatura este $olosit cuvntul nepoetic ridicat la rang de cuvnt poetic, ntruct este materialul poe,iei, iar poe,ia nseamn arta. Silogismul gndirii arg#e,iene se ba,ea, pe $aptul ca 7rta con"ine $unc"ie Sat#artica ast$el nct cuvntul nepoetic este puri$icat de orice ncrctur triviala sau male$ica deoarece $inalitatea artei o repre,int eleva"ia spirituala a receptorului. 7ceasta concep"ie artistica arg#e,iana este inspirata de lucrarea lui :arl RoserSran,, publicata in &I(P, si intitulata 2<stetica uratului4, presupunnd identi$icarea $rumosului in e1presia ocanta,dar $ascinanta a uratului. otrivit esteticianului neam", imper$ec"iunile vie"ii constituie o sursa a uratului care i,vorte din sentimente,c#iar daca acestea sunt repulsia sau oroarea.5a atare, poe,iile integrate in volumul 2?lori de mucigai4 au, preponderent, tema sociala, $iind inspirate din adevrul crud al vie"ii. Mediul evocat este ma#alaua citadina, nc#isoarea, spa"iul e1otic, prin barbarismul sau, al "iganilor, universuri recuperate de poet sub aspect

estetic, deci si moral. Se remarca simultan cu adncirea investiga"iei psi#ologice, originalitatea $rapanta a limba!ului, e1presia violenta, uneori vulgara, dar inaltata in plan estetic,ast$el incat uratul material dispare. <stetica uratului nseamn la 7rg#e,i poeti,area trivialului, ast$el incat cuvntul nepoetic este investit cu $unc"ie poetica. 7rg#e,i renun"a la $igurile de stil clasice, mai ales in poe,ia ce cultiva estetica uratului, autorul a1ndu3se pe termeni ai peri$eriei citadine, dar care ntotdeauna sunt dubla"i de conota"ii meta$orice.. 0aca intr3o anterioara arta poetica, 2;estament4, 7rg#e,i isi concepea rolul de liant intre genera"ia strbunilor si cea a urmailor poe"i, e1plicndu3si statutul de poet a crui menire este sa trans$orme durerea amara in mierea versurilor, de aceasta data 7rg#e,i se iposta,iata in poetul autor al unei 2noi poe,ii4 . 2=ubele4, 2mucegaiurile4 si 2noroiul4 erau meta$orele travaliului strmoilor destinate a $i convertite in vers care sa puri$ice c#inul si erau e1presiile esteticii uratului abia pre$igurate in 2;estament4 .In aceasta descendenta se gsete si titlul 2?lori de mucigai4 e1imoron, para$ra,nd baudelaireienele 2Les $leures du mal4 si reunind lumina si $rumusetea $lorilor cu ntunericul sordid si umed din care 2n$lorete4 mucegaiul.5a atare, titlul este o sinte,a sinonima esteticii uratului, iar decriptarea meta$orei din titlu se reali,ea, prin intermediul pronumelui din incipitul poe,iei%2Le4+, a crui traducere apare in a doua secven"a a poe,iei, 2sti#urile4. 5ompo,i"ional, te1tul pre,int doua par"i asimetrice, prima dintre ele con"innd doua secven"e poetice. Incipitul poe,iei se a$la sub semnul conturrii unei spa"iu claustrant meta$oric3o carcera care tine captiv su$letul poetului. Sentimentul trit de eul liric este acela al unei solitudini angoasante, iar singurtatea sa implica absenta divinului, sinonima absentei inspira"iei poetice de sorginte sacra. Se conturea, o arie semantica a abandonrii poetului care simte acut nonpre,enta lui 03,euepitetul 2$irida goala4, substantivul 2ntuneric4 si 2singurtate4, completate de nega"iile 2puterile nea!utateWNici de taurul, nici de leul, nici

de vulturul4 $igurea, un spa"iu3temni"a care pare sa mpiedice demersul creativ. Simbolurile biblice si mitice au rolul de a sugera prin negarea pre,entei lor cri,a artistica trita de ctre poetul cruia 03,eu ii re$u,a sa i se revele,e. 5u toate acestea, in spa"iul damnat in care se a$la,, poetul creea, .7cum se identi$ica sinonimia meta$orica intre titlu, pronumele 2Le4 din incipit si sintagma 2sti#urile de acum4 care nc#eie descrierea acestui nou tip de crea"ie, ce presupune o poe,ie inspirata de teroarea absentei divine si de presim"irea instaurrii domina"iei malignului. I,vort din ntunericul umed al carcerei, arta lui 7rg#e,i poarta semnele demonicului. 7tributele capatate de versurile arg#e,iene caracteri,ea, o poe,ie in care timpul se alterea, %2sti#uri $ara de an4+, in care e1istenta devine un abis in$ernal%2sti#uri de groapa4+ .Sinonimul ar#aic $olosit de ctre 7rg#e,i pentru versurile sale, 2sti#uri4, eviden"ia, inten"ia poetului de a se iposta,ia intr3un continuator al artei poe,iei, insa determinantul de acum atribuit sti#urilor sublinia, $aptul ca 7rg#e,i este in cutarea unei noi poe,ii de a crei re,istenta valorica, in timp se ndoiete. ?inalul primei parti revine la condi"ia creatorului poet prin intermediul unui simbol, 2ung#ia ngereasca4, meta$ora pentru 2intrumentul4 de scris al poetului, asociat verbului 2s3a tocit4 si a$lat sub imperiul unei conditionari temporale si cau,ale%25and mi s3a tocit ung#ia ingereasca4+, intrumentul artistic este, de $apt, simbol al poe,iei al carei adept a $ost anterior poetului, adica al unei poe,ii in care e1ista inspiratia sacra pe care acum poetul nu o mai poate recupera.7$lat in asteptarea ei%27m lasat3o sa creasca4+, destinul poetului implica acum doua consecinte evidentiate prin con!unctia dis!unctiva 2sau4- $ie 0umne,eu re$u,a in continuare sa i se revele,e%2Si nu a mai crescut4+, $ie poetul e vinovat $iind incapabil sa mai recunoasca pre,enta divina%2Sau nu o am mai cunoscut4+ . 5ea de3a doua secventa poetica a te1tului reuneste patru versuri care simetric, revin la atmos$era incipitului, poetul percepe intunericul si ploaia de a$ara ca o inva,ie a $ortelor male$ice care ii torturea,a

su$letul.Reactia $i,ica a poetului traduce spasmul interior general de absenta divina comparatia mainii cu o g#eara 2neputincioasa sa se straga4 sugerea,a imposibilitatea poetului de a $i autorul unui act artistic prin intermediul revelatiei divine-7rta inseamna sacri$iciu si c#in. In $inalul poe,iei, con!unctia 2si4 dobandeste conotatie consecutiva pentru ca de acum inainte produsul poetic are drept unealta 2ung#iile de la mana stanga4 .7ceasta consecinta simboli,ea,a $aptul ca 7rg#e,i va deveni autorul unei 2alt$el4 de poe,ie inspirata de o demonica pre,enta al carei instrument descris sunt2ung#iile de la mana stanga4 . rodusul $inal poetic reali,at in acest spatiu carceral este 2sti#ul4 meu 2de acum4, adica acele $lori 2de mucigai4, versuri aparute ca o ilustrare a uratului. 0aca in ceea ce priveste continutul acestei artei poetice, modernitatea te1tului este concreti,ata in cultivarea esteticii uratului, re$eritor la $orma poe,iei atributele modernitatii sunt din nou identi$icabile- asimetria te1tuala concreti,ata in cele doua secvente poetice in care poetul abandonea,a supunerea la norme $i1e se corelea,a cu ritmul si masura variabile dar cu o convervare traditionala a rimei imperec#eate. Una dintre te#nicile moderne ale pro,odiei o repre,inta optiunea lui 7rg#e,i pentru ingambament 2care au lucrat impre!urulWLui Luca,lui Marcu si lui Ioan4.. ;e#nica ingambamentului presupune continuarea ideii poetice dintr3un vers in alt vers $ara sa $i $ost necesara o asemenea separare a termenilor.Scopul utili,arii acestei te#nici il repre,inta sublinierea ideii transmise de anumiti termeni pusi in valoare ast$el prin organi,area de tip ingambament a te1tului. Se poate constata ca intreaga creatie discutata repre,inta o meta$ora a cautarii noului in incercarea de a cladi esteticul din urat, vulgar si trivial. Recitind poe,ia, se observa ca substantivele 2sti#uri4 si 2ung#ie4 se.reteta in mod $iresc, ducand la conclu,ia ca opera reali,ata cu alte unelte ale scrisului, intr3un alt univers, are ca e$ect estetic crearea unui $rumos din urat, adica a acelor 2?lori de mucigai4, ceea ce con$irma valoarea programatica a acestei creatii.

0lori de mucigai
de Judor .rg ezi

,epere %n interpretare
0ema1 - art9 poetic9, validand o noua conceptie despre poe"ie, i"vorata din estetica uratului. - Statutul de ars poetica este subliniat prin faptul ca titlul poe"iei devine si titlul volumului creat in maniera inspirarii dintr-o realitate sordida si cu apel la cuvantul nepoetic. 0itlul1 - o&imoron care apare ca o cvasicalchiere a metaforei utili"ate de >harles ?audelaire (!e 'leur du mal) pentru a surprinde acelasi @rauA ca impuls creator. - 0itlul 6 reluat in primul vers prin pronumele le si de"voltat intr-o intrea'a secventa poetica situata central intr-o poe"ie descriind un nou tip de poe"ie1 sti urile de acum. Structur9 compo"i4ional9 6 linia lo'ica a te&tului este sinuoasa, intrucat intrea'a poe"ie descrie demersul artistic al poetului care identifica o alta sursa de creatie, insa etapele acestei revelatii sunt surprinse liric in maniera @fra'mentarismuluiA, tehnica specifica poe"iei moderniste. Comentarea ,iecrei secven"e oetice I. Descriere a unui univers carceral si a unui poet abandonat de divinitate - Se concreti"ea"a intr-o septima nei"olata strofic care situea"a in prim-plan fi'ura eului liric in iposta"a poetului deposedat atat de instrumentele scrisului, de laboratorul clasic care 'aranta armonia launtrica, cat si de atributele sacre cu care odinioara fusese %nvestit de divinitate.

- *erbele la perfect compus dovedesc faptul ca travaliul artistic, creatia este de!a nascuta, fie si in absenta inspiratiei divine. - $e&emele ung ie& tencuial& "rete& 'irid goal compun un univers claustrant in care creatia parea imposibil sa se poata materiali"a. - :numeratia metaforica $ntuneric& singurtate anticipea"a motivul neputintei de a scrie a poetului care transpune e&plicit in pofida conservarii metaforei1 simbolurile biblice sunt elocvente. - :numeratia taurul& leul& vulturul desemnea"a @secundantiiA celor trei evan'helisti numiti ca iposta"e creatoare ale ucenicilor5 repetitia adverbului nici antepus acestor le&eme amplifica starea de disperare a poetului lipsit de 'ratia divina. II. Descrierea sti urilor de acum - (rmatoarea secventa se concreti"ea"a intr-o enumeratie de trasaturi care ofera ima'inea sti urilor de acum& fiecare determinant repre"entand o sinta'ma metaforica definind noua poe"ie. sti uri 'r an + abolirea timpului in universul carceral este resimtita distructiv de catre poetul care nu mai percepe dimensiunea temporala, iar sin'ura conditie e&istenta ramane arta, fie ea si inspirata de o realitate sumbra. sti uri de groa" + su'erea"a be"na abisala in care sa prabusit poetul si pe care o reflecta in creatie. (sti uri) de sete de a" + simbol universal, apa semnifica acea cunoastere spre care aspira poetul , din nou revelata prin creatie5 totodata, ca principiu traditional, apa, conotea"a salvarea dintr-un foc infernal, insa urmatorul atribut al stihurilor, de 'oame

de scrum, pare mai cautat de catre poetul care, identificandu-si noua sursa de creatie, prefera topirea i'nica, de factura prometeica5 scrumul comporta valenta miticei cenuse a pasarii )hoeni&, astfel incat poetul, prin combustia travaliului poetic renaste fara sa aiba divinitatea alaturi. - Insa lapidaritatea prin care sunt caracteri"ate aceste @altfelA de versuri contine implicit un ton emfatic care denota or'oliul creatorului constient de arta sa inedita. III. Descrierea condi4iilor care au 'enerat crearea unei poe"ii noi - (rmatoarele patru versuri debutea"a prin con!unctia c(nd& aceasta primind doua conotatii1 temporala si conditionala5 in acest mod, poetul rememorea"a con!unctura in care a constienti"at pierderea harului sacru1 ;(nd mi s)a tocit ung ia $ngereasc. Metafora ung iei $ngereti tocite este urmata de cuvinte simple care descriu starea de e&pectativa a celui care inca se iposta"ia in @v8n9torulA de har divin (.m lsat)o s creasc). +steptarea, insa, este desarta1 con!unctia i, prin care se introduc efectele acestei etape inerte artistic, primeste valoare adversativa, ca si cum poetul este contra"is, pedepsit de catre o divinitate nemiloasa, asa cum apare ca @deus absconditusA in psalmi. Spre deosebire de psalmi, acest nu divin nu are rolul de a declansa revolta1 resemnarea care transpare din versuri este, insa, mai de'raba a creatorului care stie de!a ca e&ista si o alta sursa de creatie1 ?i nu a mai crescut9 8au nu o mai am cunoscut* dis!unctia sau ofera o dubla alternativa1 cau"a absentei inspiratiei divine este refu"ul acesteia de a i se revela @sauA neputinta poetului de a o mai trai, in ambele situatii culpa fiind

cea a poetului, care a pierdut, candva, cumva, prin retorica dubitativa altarul de odinioara al poe"iei. I*. >atrenul final - ,eia atmosfera de"olanta in care eul liric traieste neputinta actului creator, accentul ca"and pe spatiul e&terior -%ntuneric, ploaie/, din care Dumne"eu s-a retras5 ima'inea, insa, este metaforica, su'erand un intuneric interior, un plans launtric, determinate de imposibilitatea trairii in lumina sacra. - ,epetitia con!unctiei i nu are valoare de polisindeton pentru ca le&emul isi pierde valoarea consacrata copulativa, dobandind sens conclusiv in ambele situatii5 spasmul creator sub impuls divin nu se poate concreti"a, iar metafora m(inii ca o g iar9 1e"utincioas s se str(ng& devine o e&presie a unei tentative, mereu incercate, dar nereusite ca finalitate artistica. - +sa cum psalmistul nu abordea"a niciodata indiferenta in relatia cu Dumne"eu -este fie prosternare, fie revolta/, la fel poetul nu ramane impasibil in raport cu >rea4ia pentru ca este constient ca fatum-ul sau il repre"inta arta5 ca atare, artistul nu se sustra'e conditiei sale pentru ca identifica alternativa1 inspiratia nu este doar de natura divina, resorturile artei se pot afla si in universul sordid, @ur8tA, transformat si purificat prin poe"ie (?i m)am silit s scriu cu ung iile de la m(na st(ng). - )erfectul compus al verbului m)am silit, urmat de con!unctivul s scriu& inchide demersul e&plicativ initiat de poet in primul vers1 intrea'a poe"ie descrie itinerariul urmat de poet, insa sfarsitul discursului liric il iposta"ia"a pe autor in cel care stie cum sa scrie, astfel incat traiectoria artistica este asumata, iar incipitul poe"iei pre"inta in poet, constient de faptul ca a 'asit @cheiaA unui labirint ce parea imposibil.

Eu nu stri esc corola de minuni a lumii


de Lucian -la(a

5onceptul opera"ional art poetic %ars poetica+ se de$inete prin prisma a dou accep"iuni- pe de o parte, repre,int un studiu teoretic n care sunt enun"ate caracteristici i condi"ii pe care trebuie s le posede o oper literar pentru a $i receptat ca poe,ie %e1emple de lucrri n acest sens sunt ,oetica lui 7ristotel ori %rta poetic a lui N. =oileau+. pe de alt parte, arta poetic este considerat i poe,ia liric n care autorul i a$irm direct sau indirect concep"ia despre menirea poe,iei i a poetului. /n literatura

romn, cea de3a doua categorie de arte poetice cunoate o larg e1empli$icare, ncepnd cu Htestamentul4 liric al poe"ilor 8creti i nc#iend cu poe,ia contemporan %Mircea 5rtrescu @ poemul ra(ostea+. ;otodat, calitatea de ars poetica a unei crea"ii lirice poate reveni nu doar unei singure poe,ii din ntreaga oper a respectivului autor, ci mai multora, dac acestea ntrunesc criteriile pentru a $i statuate drept arte poetice %#pi(onii. /loss. Od (n metru antic) 0 M. <minescu, 1lori de muci(ai. Creion 0 7rg#e,i, #u nu strivesc corola de minuni a lumii i %utoportret @ L. =laga+. 7utor ilustrnd modernismul literar romnesc, Lucian =laga creea, o poe,ie ce se nc#eag prin ade,iunea marturisit la principiile estetice ale e1presionismului- H0e cte ori o oper de art red ast$el un lucru nct puterea, tensiunea interioar a acestei redri transgresea, lucrul, l ntrece, trdnd rela"iuni cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul, avem de3a $ace cu un produs artistic e1presionist4 %n &tihuri+. 7prut n primele decenii ale veacului al VV3lea, epresionismul este curentul artistic ce promovea, pat#osul e1isten"ial, ampli$icnd la ma1imum detalii ale vie"ii cotidiene, ridicndu3le la dimensiuni gigantice sau de$ormndu3le pn la grotesc sub lupa groa,ei i a disperrii umane. /n crea"ia lui Lucian =laga, e1presionismul la care ader poetul este vdit nc din ars poetica Htineretii4 sale artistice %#u nu strivesc corola de minuni a lumii+- subiectul este structurat pe conceptul de cunoatere eSstatic, sensul artei, al poe,iei re,id n cultivarea misterului universal, lumea este o combinatie de lumin si ntuneric, mitul, meta$ora, simbolul repre,int Hinstrumente4 ale cunoaterii subiective, poetice, opuse cunoaterii obiective, ra"ionale. Lucian =laga constituie un ca, particular n literatura romn, deoarece n crea"ia sa legtura ntre poe,ie i $iloso$ie se mani$est deosebit- el este n sine un $iloso$ %care caut o doctrin a cunoaterii lumii i $armecelor ei, de$inind stiluri culturale+ i un poet %care are ambi"ia de a Hturna4 n $orm liric ideile $iloso$ice+. 7nterioar operei $iloso$ice, dar anticipnd principiile $ormulate anterior, poe,ia #u nu strivesc corola de minuni a lumii apar"ine primei etape a evolu"iei lirice a poetului, $iind publicat n ianuarie &'&' n ,iarul /lasul -ucovinei i inclus apoi n volumul de debut ,oemele luminii %&'&'+. 5ea dinti perioad artistic a poetului este marcat de o vitalitate e1traordinar, de pre,en"a unui Heu4 sti#ial, desc#is comunicrii plenare i osmotice cu e1teriorul. <ul e1presionist blagian tinde spre trasgresarea tuturor limitelor umane, asimilnd problema cunoaterii %a1ul de$initoriu al ntregii sale opere+ sentimentului iubirii- strigtul poetului Hsunt beat de lume i3s pgn4 %2reau s joc+ traduce $rene,ia dionisiac a tnrului artist, tenta"ia pentru integrarea #iperboli,ant a individului n macrocosm prin desctuarea e1plo,iv a energiilor. 8olumul ,aii profetului %&'\&+ anun" tran,i"ia spre a doua etap a crea"iei lirice %volumele +n marea trecere @ &'\D i Laud somnului @ &'\'+- acum eul poetic cunoate iposta,a interogativ, este un eu problematic, marcat de ruptura ontologic, de dispari"ia timpului paradisiac. ier,nd ec#ilibrul om @ natur, eul liric pierde vitalitatea ini"ial i devine melancolic, meditnd asupra de,rdcinrii sale, a po,i"iei sale n univers. 0inamismul este nlocuit cu starea de contemplare, iar singura salvare din aceast condi"ie traumati,ant o repre,int recuperarea sentimentului eternit"ii prin ntoarcerea la vrsta copilriei i, implicit, la

spa"iul @ matrice al satului, universul mitic %H<u cred c venicia s3a nscut la sat4 @ &ufletul satului+. 7ceeai not din a doua etap a crea"iei se men"ine n etapa urmtoare, elocvente $iind volumele La cumpma apelor %&'PP+ i La curile dorului %&'PI+. /n aceast perioad artistic, o puternic in$luen" este e1ercitat de elementele de sorginte $olcloric i mitologic, su$letul poetului alinndu3se prin contactul cu spiritualitatea popular. relund motive din $abulosul $locloric %ursul cu crin, cerbul cu stea n $runte, unicornul+, =laga le reinterpretea, meta$oric, n virtutea spiritului creator care se las ptruns de taina universului. ;eama de moarte, pre,ent nc din etapa anterioar unde era corelat cu motivul somnului, se accentuea,, devenind spaima de ntuneric, de Hnimicul4, de Hmarele4 % in ad)nc+. 8olumul 'ebnuitele trepte %&'DP+ aduce o mpcare a poetului cu natura, regsit n starea ei primordial. /ntrebrile grave, angoasanta de,rdcinare sunt nvinse de n"elepciunea prin care poetul n"elege c sentimentul poate $i delimitat de cel al iubirii %$a" de univers, de $emeie etc.+. Urmtoarele volume men"in aceast atitudine matur i reconciliant %2)rsta de fier. Corbii cu cenu. Ce aude unicornul+, n timp ce ultimul volum, "irabila sm)n %&')J+, este un omagiu nc#inat germina"iei universale, renaterii perpetue a naturii i, implicit, a omului, ca $iin"a3creatura n 5rea"ia universal divin. 0at $iind aceast Hincursiune4 n evolu"ia liric a poe,iei blagiene, se constat permanenta raportare, n manier e1presionist, a eului liric %n diverse iposta,e+ la universul e1terior. 0e,batut ini"ial poetic i apoi teoretic @ $iliso$ic, problema cunoaterii umane se de,volta nca din poe,ia #u nu strivesc corola de mimuni a lumii. ?iloso$ia cunoasterii operea,, la Lucia =laga, cu dou concepte originale- cunoaterea paradisiac9 %sau Hplus cunoaterea4+ i cunoaterea luciferic9 %sau Hminus cunoaterea4+. /n"elegnd c universul este impregnat de HMister4, c e1isten"a este misterioas, =laga crede ntr3un HMare 7nonim4 %0umne,eu+ care mpiedic deplina cunoatere, instituind o barier @ H5en,ura ;ranscendent4. /ncercnd s deslueasc misterul e1isten"ei, oamenii de tiin", $iloso$ii, n3au reuit s l elucide,e dect par"ial, ast$el nct acest tip de cunoatere %care caut s Hlumine,e4 logic, ra"ional misterul+ este cunoa=terea paradisiac9. 7$irmnd c e1isten"a este misterioas, ca atare, imposibil de relevat prin intermediul gndirii logice, Lucian =laga se declar adeptul alternativeipoten"area misterului divin, sporirea lui cu a!utorul imagina"iei poetice. Sensibil, poetic, aceasta este cunoa=terea luciferic9, iar $iloso$ul =laga se dorete a $i mereu poetul =laga pentru c prin poe,ie %cunoatere luci$eric+ poate ptrunde, mai pro$und dect $iloso$ia i logica, n tainele crea"iei universale. 5onservnd romantic misterul, =laga mrturisete poetic %H<u am crescut #rnit din taina lumii4+ i livresc apetitul pentru cunoatere, convertit n impulsul de a ampli$ica taina universului- H8eacuri de3a rndul $iloso$ii au sperat c vor putea odat s patrund secretele lumii. 7st,i $iloso$ii n3o mai cred, i ei se plng de neputin"a lor. <u ns m bucur c nu tiu i nu pot s tiu ce sunt eu i lucrurile din !urul meu, cci numai aa pot s proiecte, n misterul lumii un n"eles, un rost, i valori cari i,vorsc din cele mai intime necesit"i ale vie"ii i ale

du#ului meu. Amul trebuie s $ie creator @ de aceea s renun"e cu bucurie la cunoaterea absolutului4 % 3ri i etape+. 7adar, misterul este cel care l incit pe =laga la crea"ia poetic, iar crea"ia $unc"ionea, ca o rscumparare a neputin"ei de a cunoate absolutul. ns, $iind poetul 5reator, =laga repet gestul primordial al 5reatorului, care a creat Universul Hmuiat n tain4- poe,ia devine ast$el o replic la $apta divin, este, ca i cea dinti, crea"ie tainic i nen"eleas, menit a $i desluita de ceilal"i, care vor s3i n"eleag sensurile %misterul intrinsec+, niciodat de,vluit total, ci doar par"ial, precum taina crea"iei divine. entru c este un re,umat poetic al acestei atitudini $undamentate de =laga pe tot parcursul evolu"iei sale artistice, poe,ia #u nu strivesc corola de minuni a lumii se recomand ca art poetic a crea"iei sale. rogram spiritual al operei sale, aceast poe,ie are ca surse lecturi ale poetului din te1te ini"iatice %% Cincea ,oart e(iptean, tablete or$ice, scrieri gnostice @ Lessing, $ormulele dogmatice ale misterelor crestine etc.+. H re$a"a4 liric a ntregii sale crea"ii propune cei doi poli care con$igurea, tema $undamental a poe,iei sale- raportul <u @ Univers. /ntre cele dou realit"i se conturea, spa"iul unei perpetue tensiuni, generate de misterul e1isten"ial, pentru c la =laga Hconstant este contiin"a temeiurilor sacre. Stpna suveran a lumii blagiene rmne taina care se pecetluiete continuu4 %Mi#ai 5impoi+. Impresionant este caracterul declarativ al poemului, nestructurat stro$ic tocmai pentru c este o con$esiune patetic i ingenu a poetului care e1clam nca din titlu em$atic- H<u nu strivesc corola de minuni a lumii4. Reluat n incipitul discursului poetic, titlul $i1ea,, prin le1emul3marc a a eului poetic 3 H<u4, atitudinea poetului $a" de misterul lumii. 8ersurile par a $i un strigt de groa, al autorului prin care i mani$est, deocamdat implicit, prin negatie, po,i"ia e1tatic, de contemplare i mirare re$eritor la taina universului. 5uvintele sale acu, atitudinea ra"ional %Hnu ucid cu mintea tainele4+, deci cunoaterea paradisiac, prin care este Hstrivit4 misterul sacru. Structural, se identi$ic trei secven"e ale poe,iei, a crei construc"ie este adversativ %2dar eu...4+, iar, n $inal, e1plicativ %2cci eu iubesc4+. 5on$esiunea liric se derulea, pe ba,a unei antinomii clar subliniate de poet- 2<u4 @ 27l"ii4, unde cuvntul3 c#eie 2<u4 presupune pre,en"a poetului care optea, pentru cunoaterea poetic %luci$eric+, adic pentru poten"area misterului, spre deosebise de 2al"ii4 a cror 2lumin4 %meta$or a cunoaterii+ reduce, prin gndire i ra"iune, taina lumii, pentru c este o cunoatere paradisiac. 7vnd n vedere di#otomia comportamental i cognitiv, <u3al"ii, comun, conte1tual, este meta$ora 2luminii4, simboli,nd cunoaterea %=laga detandu3se aproape arogant de ceilal"i, prin atitudinea sa, aspect subliniat de redundan"a $ormelor pronominale la persoana I @ 2eu4, 2%lumina+ mea4, 2sporesc4 i, opus, 2nu strivesc4+. ;ot comun, pentru c repre,inta reperul ambelor tipuri de cunoatere, este meta$ora 2corolei de lumini4, meta$ora 2revelatorie4 %dup cum o numete =laga+ care desc#ide o ntreag arie semantic n te1t deoarece traduce poetic ideea 2Misterului4 instaurat de 2Marele 7nonim4- 2tainele4, 2vra!a neptrunsului ascuns4, 2s$nt mister4, 2nen"elesuri4 etc. Iposta, titanica a omului, eul generic din poe,ie, este eul 2natur4, eul 2receptacul4

%Ion op+ care se cu$und n subs"anta marelui cosmos, eu @ masc liric a 2$iin"ei umile desc#i,ndu3se spre cer4 %Ion op+. ?igura spa"ial a corolei simboli,ea, emis$era, cupa desc#is, ca i $iin"a, spre naltul celest. S$era imensa a lumii adpostete s$erele mai mici @ indivi,ii, ca microcosmosuri n care se oglindete lumea. Nestrivind corola de minuni, nsui omul este $erit de autodistrugere pare s $ie mesa!ul poetului care, aprnd misterul universal, prote!ea, nsi sacralitatea $iin"ei umane. 8erbele, n regimul nega"iei sau al a$irma"iei, condamn super$icialitatea omului care i asum, tru$a, rolul de 2vntor4 divin- 2nu strivesc4, 2nu ucid4, 2sugrum4. Universul $enomenal %2corola de minuni4+ este impregnat de taine ascunse n natura %2$lori4+, n oameni %2oc#i4+, n cuvinte %2bu,e4+ sau n moarte %2morminte4+. 7ccentul c,ut insistent pe simbolul $loral %2corola4, 2$lori4+ se relev prin desci$rarea motivului vegetal $ie ca 2element terestru n ascensiunea solar4, $ie mitologic ca 2natur primordial, amintind de starea edenic4 %Ion op+, semni$ica"ie preluat din gndirea indic, unde $loarea repre,int un ar#etip al su$letului %Ion =arbu+. oetul dorete ampli$icarea acestor mistere ce compun marea tain %2eu cu lumina mea sporesc a lumii tain4, 2aa mbog"esc i eu ntunecata ,areWcu largi $iori de s$nt mister4+. 5ontient c universul este ae,at sub semnul obscurit"ii i al adncimii care $ascinea, %2vra!a neptrunsului ascunsWn adncimi de ntuneric4+, poetul pre$er s abandone,e $ericit desci$rarea tainei, alegnd, dimpotriv, s o poten"e,e prin cunoaterea poetic, luci$eric. 0eclarat 2poetul luminii4 %volumul de debut se intitulea,a ,oemele luminii+, 2eul lumin4 blagian este o structur o1imoronic, pentru c lumina se $raterni,ea, cu taina nop"ii. Luminile benigne ale eului su se de,ic de lumina maligna %Ion op+ a cunoaterii paradisiace care 2ucide4 vra!a 2neptrunsului4 mister. 7semenea lui =audelaire, pentru care universul este o 2pdure de simboluri4, la $el =laga re$u, s reduc lumea la aparen"a ei, n"elegndu3i rolul de protector poetic al tainei crea"iei. 0e$inind omul ca 2$iin"a meta$ori,ant4 %creator de simboluri+, =laga tratea,, n $apt, subiectul $undamental al 5rea"iunii lumii. aa cum <minescu imagina odinioar, n poemul su cosmogonic, antegene,a ca 2ptruns de sine nsui odi#nea cel neptruns4, i romantic @ e1presionistul =laga se raportea, la misterul gene,ei universale, cruia, ca i <minescu, nu3i caut de,legarea. 5ompara"ia 2i3ntocmai cum cu ra,ele ei albe lunaWnu micorea,, ci tremurtoareW mrete i mai tare taina nop"ii4 vine ca un omagiu al poetului ctre astrul selenar care augumentea, Misterul $ascinant al nop"ii. 0ac ra,ele lunii sporesc obscuritatea, la $el i lumina poetului %cunoasterea luci$eric, poetic+ trebuie s ampli$ice taina universului, trans$ormnd3o n subiect poetic i demonstrndu3i, liric, indesci$rabilitatea- 2aa mbog"esc i eu ntunecata ,areWcu largi $iori de s$nt misterWi tot ce3i nen"elesWse sc#imb3n nen"elesuri i mai mariWsub oc#ii mei4. Secven"a $inal a poemului, cu toate c re"ine doar dou versuri, este esen"ial deoarece o$er e1plica"ia atitudinii asumate. 5on!unc"ia cau,al, dar i e1plicativ 2cci4 introduce argumentul poetului- prote!area misterului se reali,ea, prin iubire, care nu are $unc"ie e1clusiv sentimental %adorarea naiv a tainei+, ntruct se convertete n instrument al cunoaterii luci$erice. Semni$ica"ia ntregii poe,ii se luminea, brusc acum- =laga descoper i o$er calea spre taina universului @ iubirea. Lumina iubirii este

copleitoare i sub!ug poetul care se nc#in n $a"a misterului universal, ntr3un act de venera"ie i prosternare n $a"a divinit"ii %epitetul 2s$nt mister4 este elocvent+. 0isociate n incipitul poe,iei, micile taine se reunesc, compunnd ntreg universul misterios- 2cci eu iubescWi $lori, i oc#i, i bu,e i morminte4. /n acest $el, =laga 2pune $rontiera ntre omul paradi,iac i omul luci$eric4 %<ugen 5oeriu+, ultimul $iind cel aproape de 0umne,eu @ natur % eus sive natura+. Iubirea poetului ocrotete taina sacr a crea"iei universale, iar prin cunoa=terea luciferic9 =laga imit gestul primordial al demiurgului, trans$ormndu3se el nsui ntr3un creator %artistic+ care nvluie n tain cuvintele i mesa!ul liric. 7rt poetic a crea"iei blagiene, poe,ia #u nu strivesc corola de minuni a lumii i mani$est modernitatea nu numai conceptual, ci i la nivel pro,odic- se observ op"iunea pentru versul liber, desprins de canoanele supunerii la normele de versi$ica"ie clasice, n coroborare cu te#inca ingambamentului, prin care sunt i,olate cuvintele3c#eie %Hi nu ucid4, Hlumina altora4, Hdar eu4, Hcci eu iubesc4 etc.+. Ridicndu3se, prin opera sa, mpotriva mitului Ra"iunii %:ant+ i a dictaturii gndirii logico3matematice, =laga este adeptul direc"iei antira"ionaliste, al principiului con$orm cruia Hdivinul sparge logica4 %9oet#e+. oe,ie3meta$ora, arta sa poetic #u nu strivesc corola de minuni a lumii cons$in"ete idealul su Hde a se bucura c nu tie4, pre$ernd poten"area misterului prin poe,ie i renun"nd la drama omului care, n cutarea rspunsurilor, se ndeprtea, de condi"ia sa de $iin" sacr trind ntr3un univers inundat de sacralitate.

Moara cu noroc de 4oan &lavici -'ma%inea familiei-

Scriitor clasic al literaturii romne, deci autor al unei opere cu statut de reper pentru genera"iile ulterioare de pro,atori, I.Slavici este creatorul primei nuvele de $actur psi#ologic Moara cu noroc, publicat n volumul )o ele din popor, inclus n anul &II&. 7de,iunea la principiile realismului estetic este dovedit de tema principal a te1tului, Slavici inten"ionnd s reali,e,e o monogra$ie a satului ardelenesc surprins n perioada de nceput a capitalismului rural, dublat de procesul de pauperi,are a "rnimii. de asemenea, tema secundar sus"ine caracterul realist al pro,ei- este vorba despre de,vluirea consecin"elor ne$aste ale setei de navu"ire care nate drama interioar a omului contient de abaterea de la codul moral. (>definiia nuvelei, tr9s9turi ale speciei) 5ompo,i"ional, nuvela este structurat n V8II capitole, doar V8 $iind diegetice, ntruct primul, respectiv ultimul au rol de prolog i epilog. <roii diege,ei sunt crea"i prin prisma

determinismului social, avnd ocupa"ii obinuite, mediul in$luen"nd caracterele. ersona!ul principal identi$icabil este 9#i", a crui acu, $recvent o repre,int arg#iro$ilia care a condus la distrugerea sa su$leteasc, urmat de ruinarea ntregii $amilii. 5a atare, patima pentru bani constituie doar prete1tul narativ pentru I. Slavici de a descrie un pro$und ,bucium interior, generat de sentimentul culpei, al amoralit"ii crora le cade victim eroul. /n acest sens, pro,atorul apelea, la o gam variat de procedee ale anali,ei psi#ologice- grada"ia strilor su$leteti, monologul interior, stilul indirect liber, nara"iunea e1tradiegetic n sine. /nsui incipitul, sub $orm prologic, al nuvelei con"ine, prin vorbele batrnei, persona! raisonneur i alter3ego al scriitorului s$aturi sapien"iale pe care 9#i" %n dorin"a de a asigura bunstarea $amiliei sale+ le primete cu superioritatea tru$a, dar ignorant a brbatului tnar, energic i ambi"ios, cu gustul riscului. /ndemnului HAmul s $ie mul"umit cu srcia sa, cci, dac e vorba, nu bog"ia, ci linitea colibei tale te $ace $ericit4, 9#i" rspunde- H8orb scurt %...+ s rmnem aici, s crpesc i mai departe ci,mele oamenilor %..+ i s ne punem pe prispa casei la soare %...+ iaca linitea colibeiF4. 9#i" vrea s ii sc#imbe statutul social care i asigur i po,i"ia n comunitate, respectul, dar, mai presus, ia deci,ia arendrii #anului de la Moara cu noroc ca s o$ere $amiliei sale siguran"a traiului sus"inut $inanciar, economic. /ns, a!uns cu ntreaga $amilie la locul unde se a$l #anul, $ostul ci,mar i viitorul crciumar este i,bit de o privelite care proiectea, asupra spa"iului tenebrele unei lumi male$ice, blestemate - Hmoara prsit4, Hcinci cruci4, Hlope"i rupte4, Hacopermnt ciuruitH, Hun trunc#i %...+ ars %..+, loc de popas pentru corbii ce se las croncnind de la deal nspre cmpie4. 7mintind de trmul blestemat din balada Monastirea $r&eului" acest spa"iu are rolul unui Hmotiv anticipativ4 %=oris ;omasevsSi+ care pre$igurea, destinul tragic al $amiliei, ast$el nct titlul nuvelei se dovedete a $i o amar anti$ra,.

9#i", n calitate de cap al $amiliei, so" i tat , pre$er s se autoilu,ione,e, pentru a nu se de,ice de o #otrre luat anterior pentru c ar $i dec,ut n oc#ii celor dragi, iar orgoliul su masculin ar $i $ost rnit. ;otui, semnele ne$aste nu par s aib niciun e$ect negativ asupra $amiliei - Hdar binecuvntat era locul acesta4. Negustorul nregistrea,a linitea i concordia paradisiac din snul $amiliei lui 9#i", care prosper material H9#i" %..+ se punea cu 7na i cu btrna s numere banii, i atunci el privea la 7na, 7na privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai %..+, iar sporul era dat de la 0umne,eu, dintr3un catig $cut cu bine4. 7ceast atmos$er edenic este tulburat de sosirea la #an a lui Lic Smdul, $actor perturbator al siguran"ei $amiliei lui 9#i", dar, mai ales, al ec#ilibrului interior al persona!ului care va abdica de la normele etice , n spe" cinstea i moralitatea. Lic ntruc#ipea, eroul mac#iavelic $iind un spirit me$isto$elic, iar crdia pe care i3o propune lui 9#i" este ec#ivalent unui HpactH cu diavolul. 7pari"ia lui Lic la #an o trans$orm, ns, ntr3o prim victim pe 7na, care triete sentimente contradictorii, ngemnnd teama de necunoscutul dur, dar i $ascina"ie $a"a de $armecul viril a lui Lic - H7na rmase privind ca un copil uimit la clre"ul ce sttea ca un stlp de piatr naintea ei4. /nc de la nceput, 9#i" intuiete c are de3a $ace cu un om necinstit i ncearc s i se opun, avnd presentimentul ntovririi cu un ins amoral care i strecoar n su$let nelinite %H!ung#i prin inim4, Hrcit n tot trupul4+. Lic re$u, s cread c 9#i" nu a au,it vorbindu3se despre el, pre,entndu3se ca o legend a acelor locuri pe care le stpnete. Impunndu3i lui 9#i" s i se asocie,e, Lic se de$inete printr3un clieu verbal ce l recomand drept un individ care nu admite contrareplic - HM3 ai n"elesG4. Naiv , 7na nu l percepe pe Lic n dimensiunea real a $iin"ei sale demonice, lsndu3se sedus de puterea lui Lic, ast$el nct scena ntlnirii celor trei %9#i", 7na, Lic+ repre,int prima treapt a prbuirii $amiliei lui 9#i". 0evenind complice al a$acerilor ilegale propuse de Lic, 9#i" ncepe s ctige, ns, concomitent, se declanea, i

angoasa brbatului care i cumpr pistoale, i ia cini, simbol al ncercrii de$ensive. So"ia sa sesi,ea, trans$ormarea lui 9#i" care, iscodit de nevast, se pre$ace a rde, o masc $or"at care ascunde spaima. ;reptat, #angiul devine ursu,, irascibil, iar 7na se teme de sc#imbarea su$erit de brbatul care, c,ut victim navu"irii, a renun"at la cinstea i integritatea morala. 7cu,at de $emeie, 9#i" a$irm la un moment dat c ar $i dorit Hs nu aib nevast i copii pentru ca s poat ,ice KK rea pu"in mi pasLL H. 0oar n aparen" aceasta mrturisire este a unui arg#iro$il irecuperabil, n realitate, dorin"a sa este aceea de a nu avea $amilie, ast$el nct s nu $ie responsabil pentru securitatea acesteia, acum pus n pericol. ?aptul c este cap al $amiliei l determin s3i !udece ac"iunile prin prisma consecin"elor asupra celor dragi, spre deosebire de Lic 3 om independent, liber, care are posibilitatea de a ac"iona, pe cnd 9#i" se simte Hlegat4 i din acest motiv este Hsuprcios4. 0ei 7na ncearc s $ie alturi de so"ul ei, 9#i" o ndepartea, , mai mult o arunc n bra"ele Smdului, iar aceasta, dup o ini"ial sen,a"ie de sil, se las vra!it de Lic, iar scena dansului este elocvent, din perspectiva alunecrii 7nei spre in$idelitate - H%..+ ea prinse voie bun. se cam tulbura cnd Lic se apropia de dnsa. sngele i nvlea n obra!i %..+4. /n cteva rnduri 9#i" generea, scene aprinse, n care se opune lui Lic, orgoliul declannd cri,ele brbatului care , n cele din urm , cedea,, contient de superioritatea adversarului a$irmnd - Hnu vreau s m "ii numai de $ric, ci umblu s intru la nvoial cu tine. Sunt gata s3"i $ac pe plac4. 5ondi"ia impus de 9#i" este aceea a unei imagini pe care dorete s o conserve om onest %Hs n"elegi c, dac e s v $iu de $olos lumea trebuie s m cread om cinstit i stricat cu voi4+. 9#i" oscilea, n ceea ce3l privete pe Lic, respectiv n inten"ia de a denun"a $rdelegile acestuia i n neputin"a determinat de teama pierderii $amiliei. Introducerea unui nou persona! pe scena diegetic @ !andarmul intea @ pare s3i dea lui 9#i" o siguran"a - prietenia cu !andarmul se dovedete a $i o ncercare de a se salva moral, ambii avnd "el comun - distrugerea lui Lic

Smdul. 5u toate acestea, ,buciumul luntric al lui 9#i" se ampli$ic, iar nota"iile n stil indirect liber se dovedesc resurse elocvente n anali,a psi#ologic a prbuirii interioare - H pentru ce a rmas el la crciumG entru ce a venitGF entru ceFG ii ,ise el, n cele din urm de,nad!duit.aa. endularea emo"ional a eroului este evident , pentru c n urmtorul pasa! 9#i" se impulsionea, orgolios - H a venit vremea sa te ra$uieti4. /n acelasi capitol, 9#i" mani$est din nou pornirea de a3l n$runta direct pe Lic, artndu3se nepstor $a" de propia3i via", ns #otrrea i slbete cnd i amintete de 7na i de copii, pentru care se simte responsabil - Hdin dragoste ctre dnsa i ctre copii venise la Moara cu noroc. din dragoste pentru dnsa i pentru copii se bgase n strmtoarea n care se a$la4. 5on$lictul ntre cei doi so"i i,bucnete cu o virulen" nebnuit, mai ales la 7na, atunci cnd aceasta suspectea, imoralitatea lui 9#i", reprondu3i, geloas, c a avut de3a $ace cu Ho muiere tnr i $rumoas4. 7na i arunc so"ului cuvinte grele, acu,ndu3l c o supune unei torturi care o ndeamn s se sinucid luntric %Hm lai s m omor eu din mine4+. Reac"ia lui 9#i" este ini"ial de ngri!orare , apoi de disperare i, $inalmente, de mnie la au,ul vorbelor denigratoare ale so"iei. Mai mult nc, 7na i de,vluie i $aptul c este contient de complicitatea lui 9#i" cu Lic, dar i arat c l sus"ine, dei are contiin"a propriei ticloii - Heu sunt prea ticloas ca s te pot da de gol4. Min"ind nentrerupt , 9#i" i mani$est de,gustul $a" de so"ia capabil s cread asemenea !osnicii, ns sunt doar cuvinte care demonstrea, c brbatul continu s se autoilu,ione,e mimnd $a" de $emeie onestitatea pierdut ire mediabil. Ascila"iile persona!ului sunt motivate de ncercarea sa disperat de a pstra aparen"a unui om cinstit deoarece, n $orul su interior, 9#i" este contient de pcatul cruia i3a c,ut victim. ;reptat n $a"a $emeii, brbatul ii va recunoate vina, minciuna n care se ,bate $r ieire. /n acest sens, sugestiv este scena ulterioar mrturiei n procesul intentat lui Lic Smdul %dei ini"ial se #otrse a da n vileag nelegiuirile Smdului, la proces !ur strmb, iar Lic este ac#itat+. Nemaiputnd ndura

privirile acu,atoare ale nevestei sale, copleit de povara pcatului, 9#i" ii mrturisete culpa - Hiart3m cel pu"in tu, cci eu n3am s m iert ct voi tri pe $a" pmntului4. 5ondamnndu3se pentru $aptele necinstite , 9#i" ntelege c a euat n calitate de tat i so", $cndu3i de rs $amilia Hsrmanii mei copii, ,ise el, voi nu mai ave"i, cum avusese prin"ii votrii, un tat om cinstit N..O eu nu mai pot sili pe nimeni s nu le ,ic copiilor acestora - KKtatl vostru e un ticlosLL4. /n acest moment tot btrna intervine, sugernd meta$oric, calea i,bvirii - Hstai acas i te pune s3"i torci din $uiorul tu o cma curat4. A discu"ie e1trem de tioas, n care Lic se autocaracteri,ea, cu cinism, declanea, orgoliul latent al lui 9#i". 0eclarndu3i crciumarului $ar e,itare c a $acut din el un om vinovat, Lic i arunc , practic, n $a" adevrata identitate de acum, un om necinstit, dar, mai presus, o $anto manipulat de diabolicul Lic Smdul. 7menin"ndu3l cu moartea n condi"iile n care s3ar sustrage alian"ei, Lic i e1plic ntr3o manier sadic3pervers, evolu"ia i psi#ologia de criminal. ;otodat, ncearc i s3i $late,e vanitatea lui 9#i" a$irmnd - Hdac te3a avea tovar pe tine, a rde i de dracu, i de mum3sa4. Lic $ace, ns o greeal de tactic psi#ologic, recunoscndu3i vulnerabilitatea n $a"a $emeilor, ,, mai ales a unei singure $emei4. 7cum 9#i" i d seama de adevratul pericol ce plana asupra ntregii $amilii - pierderea 7nei, pentru care era evident c Lic sin"ea o atrac"ie ire,istibil, iar 7na rspundea $ascinat c#emrii brbatului. 0in acest moment, ntreaga energie a lui 9#i" este canali,at n vederea nlturrii de$initive a dumanului , nu doar al su, ci al $amiliei. /ns, planul pus la cale nu este studiat n toate repercusiunile sale mpingnd3o pe 7na n bra"ele Smdului pentru a3i ntinde o curs, 9#i" greete incali$icabil, pentru c $emeia se las acaparat de $or"a viril a lui Lic, pe cnd pe so"ul ei l percepe un om la, aruncndu3i cuvinte grele i considerndu3l Hmuiere n straie brbteti4.

5apitolul al V8I3lea aduce cu sine de,nodmntul, la $el de tragic precum drama prelungit a $amiliei lui 9#i". Scena uciderii 7nei de ctre so"ul ei este plin de gesturi contradictorii ale brbtului, concreti,ate n cuvinte care sunt n opo,i"ie cu inten"ia criminal i svrirea ei. Ma!oritatea e1ege"ilor vd n actul comis de 9#i" mani$estarea unei gelo,ii patologice, ns dincolo de uciderea ca $apt , niciun gest , nicio vorb nu dovedesc ura unui brbat nelat. <ste adevrat c scena omorului are loc dup acea noapte de in$idelitate a 7nei, dar brbatul nu caut s pedepseasc adulterul. arado1ale apar , n raport cu asasinatul , gesturile tandre ale so"ului $a" de so"ia creia Hi apuc cu amndou minile capul i privi dus n $a"a ei4. 0eclara"ia brbatului %Hnu3"i $ie $ric ... tu tii c3mi eti drag ca lumina oc#ilor4+ caut s o liniteasc pe $emeia ngro,it, ns acestea nu sunt cuvintele unui om ce i3a pierdut ra"iunea. Men"iunea naratorului care caracteri,ea, atitudinea lui 9#i" este elocvent - Hbrbatul este nduioat4, iar , mai tr,iu, ncepe s plng, strngnd3o Hla sn i sarutndu3i $runtea4. 5ititorul identi$ic aici mai degrab atitudinea paternal, a tatlui ncercnd s3i prote!e,e copilul de un pericol iminent. 0e altminteri , cuvintele lui 9#i" !usti$ic interpretarea - Ham s te omor cum mi3a omor copilul meu cnd ar trebui s3l scap de c#inurile clului4. Intuitiv, 7na simte c e1plica"ia se regsete ntr3un pcat comis - Hce3am pctuit euG4. Motiva"ia crimei este de ordin psi#analitic - contienti,ndu3i vina de a o $i mpins pe 7na n bra"ele clului, deci3ale pcatului, brbatul i d seama c 7na este viitoarea victim a aceleai drame interioare trite de 9#i" pn atunci . Totrnd s se sinucid pentru a scpa de povara pcatului %Hsimt c nu mai pot tri4+, 9#i" i n"elege gestul criminal ca pe o mntuire a 7nei %Hpe tine nu pot s te las vie n urma mea4+. rin urmare, scena mprumut din tragediile similare dostoievsSiene n care su$letele se solidari,ea, n nenorocire. ersona!ele se raportea,, n ba,a codului etic tradi"ional, de care sunt contiente , la principiul esen"ial al moralita"ii, iar cnd sentimentul culpei, determinat de ndeprtarea de la normele cretine ori general@umane , devine

devastator, calea de a curma irul su$erin"elor este moartea. 0in acest motiv 9#i" o omoar pe 7na ntr3un gest ce se dorete a $i i,bvitor. $r a mai apuca s3i $inali,e,e inten"ia sinuciga, 9#i" moare ucis de oamenii lui Lic. acetia, apoi, incendia, #anul, $ocul conotnd meta$oric ideea de puri$icare a pcatelor celor doi so"i. rin urmare, $inalul este tragic, dovedind semni$ica"ia anti$rastic a titlului - moartea lui 9#i" i a 7nei este un tribut pltit acestui trm male$ic. /nsui coordonatorul $or"elor ne$aste ale acestei lumi piere, Lic Smdul $iind sanc"ionat pentru dramele pe care le3a generat nu numai n $amilia lui 9#i", ci pentru toate asasinatele comise anterior. 7parent stpnit de o singur trstur dominant3intoleran"a ma1im $a" de virtualul adversar, Lic se desprinde, mai ales n $inalul nuvelei, de pro$ilul unui asasin eminamente de,umani,at. 7re puterea s3i recunoasc marea slbiciune %Hpasiunea pentru $emei, mai ales pentru una singur4+, ns ntreaga sa via" se caracteri,ea, prin lupta mpotriva dependen"ei, de orice $el. 5a atare, $undamental rmne dorin"a de libertate, pe care caut s o men"in cu orice pre" %i ast$el devine diabolic+. ns, pn i Lic este contient c e1ist o $or" superioar pe care nu o neag- 0umne,eu %HM3a a!uns mnia lui 0umne,euF4 va e1clama.+. 0in acest punct de vedere, scena $inal a sinuciderii Smdului dobndete conota"iile unui gest eliberator prin care omul alege moartea ca $orm de libertate, n"elegnd s nu devin pri,onier al lui intea sau al legii statului pe care o des$ide. 0e,nodmntul nuvelei este dublu- pe de o parte, prin legea estetic, speci$ic realismului, se pedepsete abaterea de la codul moral n ca,ul celor trei vinova"i %7na, 9#i", Lic+. pe de alt parte, epilogul te1tului aduce n prim plan %simetric prologului+ cuvintele btrnei care, n"eleapt, n"elege c, dincolo de greelile omului, se a$l destinul cruia acesta i se supune - Hsim"eam eu c nu are s ias bine. dar aa le3a $ost dataF...4. Iar sanc"iunea divin survine n condi"iile n care principiile cretine sunt nclcate de omul supus greelii. %S.Marian+

?*1/(. btrna care uit geamurile desc#ise %cu simbolul crucii pe ele+ este o sugestie pentru du#urile rele care patrund in interiorul casei.

'ona de "arin &orescu - +ram9 modern9 postbelic9 -

Scriitor neomodernist, Marin Sorescu i declar condi"ia uman i literar nc din volumul de debut, Sin&ur printre poei- ca pe o scen, poetul iese n $a"a lumii spre a3i rosti versurile, ast$el Hrostindu3se4, comunicndu3se %n sensul lui ;. 8ianu+ pe sine %27m ,rit lumin pe pmnt4 e1clam ntr3o poe,ie+. 5a atare, poetul i proclam structura interogativ %ncepe prin a pune ntrebri+, cci autorul regi,ea, aceast situa"ie de dominare- cel care pune ntrebri este mai puternic dect cel care vrea rspunsul. 7ceeai tensiune, aceeai locvacitate obsesiv sunt coordonatele esen"iale ale eroilor dramatici ai teatrului sorescian. 5ompus din nou piese, dramaturgia lui Marin Sorescu con"ine teatrul meta$oric %trilogia Setea muntelui de sare+, un teatru al

comicului absurd %Pluta medu.ei, #upoaica mea, E/ist ner i+ i teatrul istoric %0ceala, $ treia eap " 1rul Sha2espeare+. ?ormat din piesele Iona " Paraclisierul i Matca , trilogia Setea muntelui de sare este sudat tematic prin meta$ora din titlu - $iecare dintre protagonitii celor trei drame triete 2setea4de 7bsolut, mani$estat printr3o cutare perpetu i nelinititoare. rima crea"ie dramatic din trilogie, Iona , este e1presia meta$oric a condi"iei tragice omeneti n lume, tratnd incompatibilitatea dintre om i societate. monodram , piesa are , deci , un unic persona! , Iona , care nu ncetea, s se deduble,e, toate ntrebrile sale reunindu3se ntr3 una singur, dramatic i $undamental, despre situa"ia omului n Univers. rin urmare, n $orma 2#ainei4 teatrale, M. Sorescu recompune, prin Iona , aventura mitic a cunoaterii, ast$el nct scriitorul devine autorul unui teatru pro$und meta$i,ic, parabolic i ar#etipal ./n esen", Marin Sorescu se dovedete creatorul %i continuatorul n descenden"a lui <ugen Ionescu sau Samuel =ecSett ori 7damov +, unui teatru al absurdului, poematic i $ilo,o$ic, alegnd %i mrturisindu3i op"iunea+ s des$id canoanele teatrului clasic- 2;e1tele au cura!ul de a se dispensa de osatura conven"ional, cea care generea, acea 2teatralitate4, comod gndirii i receptrii, dar pr$uit. M3am $erit de $ormula teatrului care alunec pe supra$a"a lucrurilor @ i3am ncercat s invente, un gen mai di$icultos, mai aproape de modul meu de a vedea lumea4. %0adio&ra%ia unui spectacol+. 0e $apt, Marin Sorescu este adeptul 2antiteatrului4, declarnd c vrea 2s3i bat !oc4 de normele tradi"ionale, aa cum a$irma i <. Ionesco %preluat n spirit de $rond literar i de 5. =rncui+- 2Moi aussi, !e le d^teste et laemmerde4. 0e aia scriu teatru, ca s3mi bat !oc de el. < unica ra"iune %2<u ursc teatrul. <u nu am nevoie de teatru. Scuip teatrul.4 @ 5. =rncui+. 7ceeai atitudune ostil tiparului clasic o e1prim Marin Sorescu i n volumul Ieirea prin cer %&'ID+- 2ca te#nic $ormula tradi"ional mi3a surs crispat i prea pro$esional, ca s ,ic aa, pre$er prospe"imea, c#iar uie, unui lucru per$ect plat4. /n po$ida mrturisilor , pentru cititorul neavi,at @ ocante , e1plica"iile

dramaturgilor vi,ea, esen"a artei- atunci cnd Sorescu strig 2ucid teatrul pentru a $ace posibil supravie"uirea lui4, gestul 2creatorului4 are n vedere o renatere a unui teatru @ #oeni1este necesar, obligatorie aceast trans$ormare n crea"ie, pentru c metamor$o,ele continue ale artelor repre,int modul e1isten"ei lor venice. 0in aceast ra"iune, discursul lui Sorescu ia di$erite $orme, n $unc"ie de ine$abilul 2temperaturilor4 su$leteti- poem, nara"iune, eseu, te1t dramati,at. din acest motiv monologul ia loc dialogului, pstrndu3i aparen"a, iar spa"iul scenei devine unul conven"ional. nsei indica"iile scenice ale dramaturgului sunt tratate cu o libertate nengrdit de regi,ori pentru c autorul o recomand. ca trsturi intrinseci, derivate din condi"ia unui teatru al absurdului, guvernea, simbolistica multipl genernd ambiguitatea te1tual %pn la ermetism+, sus"inut de meta$oricitate i medita"ie $ilo,o$ic %din nou M. Sorescu e1plic- 2teatrul este el nsui o $orm a poe,iei, meta$or concreti,at4+. iesa Iona, subintitulat 2tragedie n patru acte4, a $ost publicat n &')I n revista #ucea%rul i, ulterior, inclus n trilogia Setea muntelui de sare. $iecare erou din piese este alter3 ego al scriitorului, dar i alter3ego al oricrei $iin"e umane a$late n cutarea sinelui, ca e1presie a 7bsolutului. dramaturgul lmurete nc o dat deruta cititorului- 2$cnd din mine subiect ontologic i istoric pot spune c de $apt nu3i vorba nicicum de mine, ci e vorba de noi @ cu permisiunea dumneavoastr4. ro$und liric i $ilo,o$ic , trilogia poate cunoate metamor$o,a genului- 25itite $r dialog aceste piese pot deveni o carte de $ilo,o$ie, pe care c#iar inten"ionam s3o scriu, n acel timp, ca tratat @ i m3a luat teatrul pe dinainte. ;eatrul i poe,ia ...4 %E/temporal despre mine ...+ re$a"a dramei, scris de autorul nsui, sublinia, plurivalen"a te1tului, care nu poate primi o unic interpretare, deoarece M. Sorescu utili,ea, limba!ul ca un cod n spirit avangardist, aparent antiliterar, parodic, dar cu inten"ia de a transmite un mesa! din eternitate- 27m $ost ntrebat dac burta c#itului simboli,ea, cltoria n cosmos, sau singurtatea

intrauterin. /n ce msur Iona e primul om ori ultimul om G 0ac dau o accep"ie $reudist, mistic, politic sau cabalistic acestui persona! %...+ Nu pot s v rspund nimic %...+ ;otul mi se ncurc n memorie. Mtiu numai c am vrut s scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur.4 /n mod evident, sursa de inspira"ie a pieselor lui Sorescu o repre,int mituri i legende auto#tone sau universale, n mod cert, Iona amintete de eroul biblic. 0ar, la $el de sigur, persona!ul lui Sorescu se de,volt, ndeprtndu3se de primul impuls creator. Iona cel ng#i"it de Leviat#anul biblic devine Iona 3 Amul victim a monstrului solitudinii, iar meta$ora lui Niet,sc#e traduce o parte a semni$ica"iilor 2Solitudinea m3a ng#i"it ca o balen4. Iona @ persona!ul lui Sorescu @ este o e1presie a strigtului tragic al individului nsingurat care $ace e$orturi dramatice spre a3i regsi identitatea, dar i a neputin"ei momentane de a nainta pe calea libert"ii. Indi$erent de perspectiva pe care cititorul ar aborda3o n decriptarea sensurilor piesei %varianta cea mai indicat $iind, totui, coroborarea acestora+, suma meta$orelor este clar- alungarea singurt"ii prin regsirea sinelui. oate $i vorba despre e1isten"a placentar asimilat dobndirii cunoaterii totale, pentru ca , odat cu nasterea, s se produc amne,ia urmat, n via", de o c#inuitoare anamne, a celui care aspir la redobndirea omniscien"ei intrauterine %acel 2regressus ad uterum4 pe care l anali,a Mircea <liade+. poate $i starea angoasant a omului sim"indu3i moartea iminent, rememorndu3i, n antecamera s$ritului, e1isten"a. sau poate $i omul n raport cu lumea, cu societatea, pe care ncearc s o cunoasc, ast$el nct s ,drobeasc gratiile temni"ei n care se simte ,btndu3se. mai mult n condi"iile regimului inc#i,itorial comunist, piesa poate $i citit ca un teatru politic. n acest sens, M. Sorescu a aprobat interpretrile criticilor occidentali. 2Iona se numr printre piesele de teatru politice, cu c#eie, dar totui eminamente politice, din genul acelora care a!ung la noi n ultima vreme, tocmai de la scriitorii din "rile <uropei de Rsrit.4 %0ieter Sc#nabel, Sch3ei.er Theater Zeitun&+. Arice op"iune mai clar pentru una sau alta dintre

variante ar avea cititorul, esen"a este una singur- eroul pleac pe drumul per$ec"iunii, acel 2iter per$ectionis4 avnd drept scop ieirea din labirint, te1tul $iind o pledoarie implicit pentru lumin, pentru aducerea la lumin a 2pr"ii noastre de umbr4. %Marian opescu+. =alena n care va ,,cdea4 Iona este o meta$or a labirintului, a singurt"ii labirintice, din care Iona trebuie s evade,e, ast$el nct s nu se mai simt 2nemaipomenit de singur4.0idascalia ini"ial l pre,int de!a pe Iona n iposta,a unui e1ponent al ntregii umanit"i- nu doar el se simte singur, ci $iecare $iin"- 2ca orice om $oarte singur, Iona vorbete tare cu sine nsui4. 5ondi"ia de nceput a persona!ului este probabil, ne$ast- visnd de o via" s prind ,,petele cel mare4, pescarul g#inionist se !oac pe malul mrii de3a pescarul amatorpescuiete n acvariu, simulea,, deci e vistor, propria pro$esiune. ?alsa cutare a pescarului pescuit sugerea, $aptul c orice ncercare este un simulacru, o mimare a gestului %libertatea petilor n borcan, ca i a lui Iona, este o $als libertate+, pentru c repre,int o mic nc#isoare ce o anticipea, pe urmtoarea. n primul tablou, Iona triete n plin digresiune, n gest i n cuvnt. dar vorbele sale par inutile $iindc nu are auditoriu. prin urmare, laic 3 este un ratat, religios @ este un damnat. 0eoarece destinul l persecut i nu i d peti, Iona triea,- ncearc s3i cori!e,e singur soarta, aducndu3i peti de acas pe care i prinde n $a"a unei mri placide. timpul de ateptare se consum n re$lec"ie monolog @ dialogic. ersona!ul, ca i autorul, respinge adevrul condi"iei sale, situndu3se n a$ara pri,onieratului, dar comentea, prime!dia care se aproprie- 27pa asta e plin de nade, tot $elul de nade $rumos colorate. Noi, petii , notm printre ele att de repede, nct prem glgioi. 8isul nostru de aur e s ng#i"im una, binen"eles pe cea mai mare. Ne punem n gnd o $ericire, o speran", n s$rit ceva $rumos, dar peste cteva clipe observm mira"i c ni s3a terminat apa. A, tu, pescar, care stai sus pe mal, mcar las3ne limpede drumul pn la ea, nu ni3l tulbura cu umbra picioarelor.4 ?ra,ele e1plic ntreaga pies- e1isten"a e plin de ispite dearte %nadele+, iar omul %petele+ alearg dup o #imer , ,adarnic. iar, pentru ca

aceast goan buimac s ncete,e, $iin"a implor 0ivinitatea %pescarul a$lat la liman+ s i lumine,e drumul sau mcar s3l poat vedea pe cel bun, ast$el nct s poat iei din labirint. Meta$ora mrii $r pete visate de copiii cu 2oc#ii sclipind de $ericire4 este simbol al tririi n libertate spre care aspir Iona, un mod de e1isten" apropiat dulcei incontien"e a copilriei. Locvacitatea lui Iona, mereu pus pe specula"ie verbal, #tru i de,involt, este n esen" o $orm dramatic de$ensiv- un solilocviu pe dou voci, Iona este 2un amplu poem de nelinite meta$i,ic, un strigt din adncuri, un de profundis4. %0umitru Micu+. <roul se nrudete n acest punct cu Iona biblic, cel abandonat de 0umne,eu, de aceea e1ege,a observ 2strigarea de,nd!duit, a ,ice arg#e,ian, ctre un ;at 5eresc, $r identitate, surd, adormit.4 %0. Micu+ Locutorul parcurge o tragedie, dar vorbele i comportamentul par a $i ale unui persona! comic- c#iar, mai tr,iu, ng#i"it de balen, lui Iona i arde de glum i are idei nstrunice. 7ceste e$ecte de umor negru se e1plic prin $aptul c persona!ul ncearc s elude,e realitateantre realul concret, apstor, i realul construit de mintea persona!ului este o violent discrepan". Sporoviala lui este scutul de aprare mpotriva situa"iei tragice, pentru c aceast aparen" este anulat de $ondul eroului care trdea, o imens, parali,ant nelinite, o spaim insuportabil, iar adevrul acestei interpretri este demonstrat de autorul nsui- 2< o do, mare de nelinite n teatrul pe care3l scriu, de an1ietate c#iar, un vuiet de ntrebri puse i nere,olvate.4 %E/temporal despre mine ...+. <roul nu se poate sustrage pericolului care l pndete, po,i"iei sale ontologice, de $apt, care l aa, n venicul dublu rol uman, de vnat i vntor. tabloul I se s$rete cu imaginea labirintului circular pentru e1isten"- lan"ul vnatului i al vntorului, al victimei i al agresorului, !ucrie a destinului sau destinul nsui. 7cum ng#i"it de c#itul marin, Iona este o verig, un pete ntre al"i peti, care ns, purtnd pecetea gndirii, va ncerca s se abstrag acestei legit"i oarbe a naturii. Labirintul pe care l are de strbtut Iona orientea, toat problematica persona!ului ctre un nou nceput. iar ieirea din labirint

corespunde unei ntregi 2terapeutici4 %Marian opescu+ n care 2spre a te vindeca de ac"iunea timpului trebuie s te Q ntorci napoi R i s dai de Q nceputul Lumii R4. %Mircea <liade+. ?inalul actului I cade peste meta$ora ng#i"irii universale a pri,onieratului ierar#i,at- pe cnd Iona se druiete ,, divertismentului4 , Leviat#anul biblic, 2$a"a nocturn i visceral a universului, l cuprinde ntre $lcile sale monstruoase4 %Mi#aela 7ndreescu+. 0in acest moment ncepe tentativa, ntr3o suit de ncercri, de a scpa din ntunericul cruia a picat victim- !ocul ntuneric 0 lumin 0 iluminare $inal este pstrat consecvent de dramaturg, mai ales n didascalii. 7$lat n interiorul bur"ii petelui I , Iona este actorul uneia dintre cele mai senine scene- $iin"a pri,onier i asum condi"ia de ntemni"at. ini"ial , contienti,ea, c se a$l sub semnul unei alte dimensiuni temporale %2Mi se pare mie sau e tr,iu G4+. 5aptiv, Iona vorbete cu dublul su $ictiv, se autopersi$lea, i se e1prim cu dublu sens, devenind pri,onierul propriului limba!. 0ou sunt $or"ele care ac"ionea, acum, prin intermediul acestui dialog n monolog- 2prima este $or"a opresiv a memoriei4 timpului de3a$ar, 2cealalt este $or"a de eliberare de sub presiunea memoriei care ac"ionea, con$orm sensului de naintare a lui Iona, tot mai sc#imbat spiritualicete4 %Marian opescu+. 0rumul lui Iona l duce ctre distrugerea a ceea ce se instaurase neesen"ial n via"a lui e1terioar. 5alm , lucid %n aparen"+ , Iona i ia rmas bun de la lumea din a$ar- 2ncepe s $ie tr,iu n mine. Uite s3a $cut ntuneric n mna dreapt i3n salcmul din $a"a casei %...+ Restul agoniselii, tot ce se vede n !ur, pn dincolo de stele, n3are nici un rost s3o iei, va arde n continuare4. ?ragmentul poeti,ea, ideea mor"ii i amintete de testamentul liric al lui 7rg#e,i din poe,ia !e-a -ai ascuns sau !uho niceasc. Mi la ;.7rg#e,i spaima de moarte %27rde3l3ar $ocul F4+ este mascat, precum la Iona- 2;otui, nu mi3e aa somn W Nu contea, trebuie s adormi.4. ?r s cad n tiparul sentimentalismului, scena reiterea, vi,iunea romnului n $a"a mor"ii- ntuneric, spaim, apoi senintatea acceptrii $atumului, a unui 2dincolo4 luminos. Revela"ia trit de Iona cu privire la

moarte este indicat prin didascalie- 20 s se culce. /n acest moment lumina se aprinde brusc. < ca o idee care i3a venit lui Iona %...+ @ sunt ng#i"it %...+ Nu mi3e $ric4. 0e,meticirea n ntuneric corespunde unei prime trepte a iluminrii, avnd valoarea unui dialog socratic- ca un persona! practicnd maieutica $r a!utorul mentorului %un 0eus absconditus+, Iona se cunoate pe sine, ca nv"tor i discipol. Lumina este sorginte interioar, a!utndu3l s strpung tenebrele $iin"ei sale. Lucid, Iona i descoper condi"ia i, precum n piesele lui =ecSett sau 7damov, evoluea, nc#is n celula singurt"ii. /n acest conte1t, rolul dialogului este acela de a in$irma, nu de a a$irma comunicarea. <ste momentul pentru autor, deci, s se rela1e,e, organi,nd scene de comedie inocent @ sarcastic, n care rela"ia Iona @ monstru se conturea, ca un duel amical, de,involt, ca o scire reciproc- un petior pe scen indic ora mesei, Leviat#anul ia masa, pescarul prinde i el &J peti, iar masa devine o parodiere dup ritul religios- 2venica mistuire4, cnt Iona. 0ar Iona re$u, masa- sco"nd cu"itul de sub #ain, pescarul nu mai respect circuitul incontient al naturii. /n virtutea dreptului de libertate, Iona atac, inventnd !ocul sinuciderii %20ac m sinucid G4+ i al anta!ului sentimental %2Sau ai pre$era s m spn,ur G4+. ersona!ul nu e pasiv- cu cu"itul n mn va spinteca, pe rnd bur"ile petilor, cutnd ori,ontul liber, distrugnd limitele, distan"ele. ?or"a care ac"ionea, aici este ludicul, ca $orm de via"- Iona se 2!oac4 %inclusiv 2de3a moartea4+, spune cuvinte $r ir, dar, simultan, re$u, s3i accepte nc#isoarea. /n acest univers n care toate lucrurile plutesc, Iona are puternica nostalgie a stabilit"ii, a repaosului absolut- 2n3a $ace nimic altceva dect o banc de lemn n mi!locul mrii %...+ < destul de istovitor s tot mpingi din spate valul %...+ 7r $i ca un lca de stat cu capul n mini n mi!locul su$letului4. Mntuirea nu este, ns, posibil nc- locul e ilu,oriu. ;abloul al III3lea re,um, n didascalie, deertciunea gesturilor lui Iona, prin meta$ora @ simbol al lui 5ervantes- 2Iar ntr3o parte a scenei @ important F @ o mic moar de vnt4, de

care Iona este contient, $erindu3se s nu a!ung n din"ii ei. ;abloul pstrea, raportarea constant a persona!ului la moarte, dar o ampli$ic prin ideea naterii. ;ot mai de,amgit de lumea de3a$ar %2ce s3o mai $i ntmplnd a$ar G W %=la,at+ 7a, evenimentele ...4+, Iona vede ciclul natere @ moarte @ renatere20ar dac ntr3adevr sunt mort i3acum se pune problema s vin iar pe lumeG %...+ sunt copii care vorbesc n burta mamei.4 e1plic el locvacitatea sa. e acest $undal, de succesive revela"ii i rspunsuri ale ntrebrilor sale , reapar cele dou persona!e @ pescarii mu"i 2cu brnele pe umr4, n timp ce Iona i continu monologul.Simbol al omului care i duce povara vie"ii , dar neinterogativ, resemnat, pescarul mut este $iin"a pasiv, limitat, este e1presia lumii 2de3a$ar4 pe care Iona o respinge. 0ialogul dintre cele dou pr"i este sortit eecului pentru c se con$runt spiritualitatea %Iona+ cu nonspiritualitatea %pescarul mut+. Urmtoarele replici ale persona!ului consolea, o nevast ndurerat de moartea so"ului, pe cnd Iona devine mesa!ul lumii 2de dincolo4 atestndu3i c via"a e1ist dup moarte- 2;aci, $emeie, ce tot te smiorci F N3au,i c so"ul tu triete G 5e dracu G 7ceti oc#i l3au v,ut.4 0iscursul sarcastic al lui Iona este, din nou, o $orm mascat a angoasei, cci , imediat, degetele lui Iona, ung#iile sale devin cu"ite cu care ncearc s spintece burta petelui- omul @ 2ung#ie4 r,bete ... n interiorul petelui trei 27ltul F4. 0in nou ntunericul l debusolea,, iar aspira"ia spre lumin, spre via" l inund. 2Nu tiu de ce mi s3a $acut dor de3un crabu4. Meta$oric, 2so"ia se ntunec n minte i mama se luminea,4. <ste e1presia dorin"ei de a uita via"a @ ratare anterioar, pregtindu3se pentru o alta- iar pentru ca noua e1isten" s $ie posibil, trebuie s accepte moartea, sau s aib cura!ul naterii- ,, 7cum nu se nal" dect mama. W /ntoarcerea F4. 7ici Marin Sorescu de,volt literar vi,iunea lui Mircea <liade -,, Ideea $undamental este c pentru a avea acces la un mod superior de e1isten" trebuie repetat gesta"ia i naterea, dar aceast repeti"ie se $ace ritual, simbolic4 . rin aceast repeti"ie , Iona ncearc abolirea unui timp trecut, atunci cnd s3au reali,at acele dearte 2legturi care nu "in4. arcurgnd

timpul 2de3a3ndratea4 %M. <liade+, $iecare evadare din balen este un !oc al naterii, pregtind naterea ultim. /n acest sens, ntreg drumul lui Iona apare ca un 2regressus ad uterum4, n virtutea strigtului ctre mam -2%rugtor, e1altat+- Mai nate3m o data F W 3 rima via" nu prea mi3a ieit ea. 5ui nu i se ntmpl s nu poat tri dup po$ta inimii G 0ar poate a doua oar ... %...+ poate a treia oar. %...+ oate a ,ecea oar. ;u nu te speria numai din atta i nate3m mereu.4 Rugmintea dramatic a lui Iona reamintete r,vrtirea lui L. =laga- 20e ce m3ai trimis n lumin, mam de ce m3ai trimis G4 %#umina+. 5a i Iona , =laga se simte captiv, cci pentru 2npra,nicul su$let4 nu are dect 2trectorul trup4. Iar trupul, pentru ambii, nu suport cte e1perien"e ar voi s triasc su$letul- 2Ne scap mereu cte ceva n via", de aceea trebuie s ne natem mereu4. i cercul nu se poate nc#ide dect prin atingerea iluminrii spirituale, a omniscien"ei pure. Singur ntr3 o lume !ucnd comedia solidarit"ii %2 e omenire o doare3n $und de soarta ta4+, $iin"a uman poate cdea n caruselul ,drniciei, al acelei ispite odiseice de care vorbea i <minescu n (loss 4 2Un s$ert de via" l pierdem $cnd legturi. ;ot $elul de legturi ntre idei, ntre $luturi, ntre lucruri i pra$. ;otul curge aa de repede, i noi tot $acem legturi ntre subiect i predicat4. 7$lat n ntunericul ce3l ncon!oar, Iona triete continue revela"iioc#iul interior al persona!ului se tre,ete din ce n ce mai mult, nrudind vi,iunea sorescian cu cea eminescian %2iar oc#iu3 nc#is a$ar W nuntru se deteapt4+. <roul contienti,ea, tot mai clar inutilitatea demersului su n e1terior, ncepnd s caute n sine. Simbolul 2oului4 @ 2clocit i rsclocit4, dup cum percepe Iona lumea i se percepe pe el nsui, trimite ctre meta$ora increatului barbian, nostalgie a per$ec"iunii pe care Iona aspir s o identi$ice. 0ar persona!ul nu este nc pregtitmelancolia vie"ii 2de3a$ar4 l oprete s se regseasc pe sine, ntr3o simbio, tipic eminescian- 25a s pot muri linitit W e mine W Mie red3m4 %Od +n metru antic,+Speriindu3se de ceilal"i peti @ 2puii monstrului mare4 @ Iona mai spintec o burt de pete, dar portretul persona!ului

anun" iluminarea $inal- 2La gura grotei rsare barba lui Iona %...+ barba sc#ivnicilor de pe $resce %...+ Iona nc nu se vede4. Incontient, Iona pre$er s se autoilu,ione,e- 2Soarele F %...+ Marea F %...+4. <ste idealul pe care l e1primase i anterior, atunci ludic @ sarcastic i pe ton de impreca"ie- 25nd o s a!ung acolo, pe malul la al mrii, sri3i3ar oc#ii, n3o s $ac altceva dect s stau toat ,iua ntins la soare4. Simbol al cunoaterii apolinice, de tip solitar, soarele este "elul lui Iona- precum Lapona <nigel @ alter @ ego al lui Ion =arbu, precum 9#eorg#idiu sau 9ralla @ 2vocile4 camilpetresciene, precum eul romantic stoic , tn!ind dup atara1ie , al lui <minescu, la $el este i Iona @ cuttor $ebril al sinelui ec#ilibrat, iluminat. ;eama c, din nou, este pri,onier l ncorsetea,- 27ici e $oarte bine. 7r trebui s $iu $ericit4. /n"elegnd c nici de ast dat nu a reuit s scape, Iona se simte tot mai neputincios, 2ca un 0umne,eu care nu mai poate nvia4. Meditativ i autoironic, Iona se ndeamn s 2pre,ic trecutul4- 2/ncearc s3"i aminteti totul %restul pare imposibil- < cea" F4. 0ar ntreg procesul trit acum de Iona este iluminareanc#is 2ntre geamuri4, Iona i va da seama c nainte nseamn napoi. evadarea din aceast simpl determinare spa"ial nu se poate $ace dect ntr3un singur sens, n Spirit. Scrutnd n a$ar % ,,cu mna streain la oc#i4+, Iona se redescoper- de la $amilie %2btrnii aceia buni4 @ bunicii, 2brbatul cel ncruntat i $emeia cea #arnic4 @ prin"ii, obiectele a$ective ale copilriei @ masa @ 2povestea cu patru picioare4, soarele @ 2o roat roie4, via"a @ 2drcia aceea $rumoas i minunat i nenorocit i carag#ioas4+ la sine %25um m numeam eu G %...+ %Iluminat, deodat+. Iona4+. 8,nd c nu r,bete la lumina total, material, Iona reia aventura cunoaterii n sens invers, plon!nd n sine- 2< invers. ;otul e invers.4 . Sinuciderea $inal i replica 2R,bim noi cumva la lumin4 simboli,ea, uciderea eului $enomenal spre a3l elibera pe cel esen"ial, divin . /ntr3o lume lipsit de speran"a salvrii, ntr3un labirint cu $or"e centripete, Iona gsete calea de a se elibera. Suprimarea corespunde acelei cutate nvieri, cu revela"ia $aptului c adevrul spre care aspir "ine de interioritate.

7a cum spectatorul vine dinspre ntunericul slii spre lumina scenei, la $el actorul i autorul, Amul, simboli,at de Iona, caut lumina adevrului $iin"ei umane. entru a reali,a devenirea sa spiritual, eroul traversea, un In$ern dantesc al spaimei, al universurilor concentrice care l nc#id, dar ntreaga su$erin" se dovedete un urgatoriu menit s3i arate calea spre <mpireu- n $inalul piesei, $ie prin moarte, $ie prin natere, eroul ncepe parcursul cercurilor aradisului, regsindu3se pe sine. %S.Marian+

Ion
de Liviu Rebreanu 3 roman realist, obiectiv, modern %interbelic+ 3 3 caracteri,are persona! 3

'(

'ntroducere. 5ontrpuctnd estetica romantic, realismul se declar adversarul imagina"iei lu1uriante, considernd3o 2re(ina erorii i a falsitii5 %Bules 5#amp$leurX, Le R6alisme+, identi$icndu3i sursa de inspira"ie n cotidianul social, a1ndu3se pe tipicitate %persona!ele sunt tipice n 2mpre!urri tipice4+ i pe determinismul social %omul este produsul mediului n care triete+. /n perimetrul literaturii romne doctrina realist este inpus de pro,a lui Ioan Slavici, al crui continuator, mai ales n direc"ia cultivrii verosimilit"ii, este Liviu Rebreanu @ 7e$cepional observator al concretului5 %5. 5iopraga+. 8eridicitatea situa"iilor i a persona!elor, cadrele naturaliste, predilec"ia pentru pasiuni puternice i pentru su$letele elementare, indi$erent de tema abordat %monogra$ii rurale, citadine, r,boiul+ repre,int o constant a pro,ei rebreniene. 5u toate acestea, romanele lui Liviu Rebreanu %4on, Rscoala, ,durea &p)nzurailor, %dam i #va etc.+ se disting printr3o uluitoare creativitate conceptual, care dublea, munca de 2documentare4 minu"ioas- $ormula ideal a romancierului o constituie trans$ormarea unui eveniment W persona! din universul realit"ii care i3a creat o 7impresie afectiv5 %potrivit propriilor mrturisiri+ n catali,ator artistic. 7cesta este i ca,ul romanului 4on %publicat n &'\J+, reali,are de e1cep"ie n conte1tul literaturii interbelice care l3a determinat pe 9. 5linescu s l numeasc pe autor 7ctitorul romanului rom)nesc modern5. Scena 3 document care l3a emo"ionat pe Liviu Rebreanu i a devenit esen"a scrierii peste timp este evocat ast$el de pro,ator7#i bine. 4on i tra(e ori(inea dintr*o scen pe care am vzut*o acum vreo trei decenii8 #ra o zi de nceput de primvar8

,m)ntul jilav. lipicios (888) 9oin)rind pe coastele din jurul satului. am zrit un ran. mbrcat n straie de srbtoare8 #l nu m vedea888 eodat. s*a aplecat i a srutat pm)ntul8 L*a srutat ca pe o ibovnic85 %"rturisiri, &'P\+ 0ac rela"ia Ion3 pmnt este a1ul $undamental al crea"iei i se de,volt dintr3un eveniment real, tot din spa"iul $amiliar scriitorului sunt 2mprumutate4 i persona!e precum 7na %2copie4 a Rodovici care s3a ntmplat 7s (reeasc i s rm)n nsrcinat :888; cu cel mai becisnic flcu din tot satul5+, 8asile =aciu %7un ran vduv888 i*a btut unica fat ntr*un hal n(rozitor5+, precum i satul nsui @ rislopul natal %7aproape toat desfurarea din capitolul 4 este. de fapt. evocarea primelor amintiri din copilria mea :888;8 escrierea drumului p)n n ,ripas i chiar a satului i a mprejurimilor corespunde n mare parte cu realitatea5+. 7tras n ega msur de romanul social, ct i de romanul de introspec"ie, L. Rebreanu creea, un roman modern, de $actur obiectiv, c#iar dac mediul evocat este eternul spa"iu rural. /n timp ce sriitorii contemporani lui cutau alte teritorii de inspira"ie, mai ales n societatea citadin, Rebreanu impresionea, prin abordarea nou, sub raportul con"inutului i al stilului, a vec#ilor teme. rocesul cristali,ator al romanului durea,, conceperea unor nuvele precum Ofilirea, Rfuiala, %ora morii, Ruinea con"innd in nucce substan"a epic a viitorului roman. ''( "uprins. &. Structura compo,i"ional. ;e#nici narative0in punct de vedere compo,i"ional, romanul 4on este sugestiv conceput n dou pr"i, ilustrnd tenta"iile trite de protagonist- /lasul pm)ntului i /lasul iubirii. reocuparea pentru simetrie se vdete n procedeul circularit"ii- primul i ultimul capitol sunt intitulate +nceputul i &f)ritul, imaginea drumului pre,ent n incipitul i $inalul romanului introduce naratarul n lumea $ic"iunii, invitndu3l discret s o prseasc, ast$el nct se construiete acel 7corp sferoid5 dorit de autorul

nsui. erspectiva narativ urmrete, totodat, alternarea planurilor epice- e1ist un $ir narativ central care conturea, destinul persona!ului principal i eponim @ Ion, dar i un $ir epic secundar n care se nc#eag tabloul satului, din care se distinge 2ptura4 intelectualilor @ $amilia Terdelea i printele =elciug. 7ceast te#nic a planurilor paralele este completat de cea a contrapunctului, ntruct $iecare capitol este re,ervat puncti$orm unui persona!, unei $amilii sau unui aspect din via"a satului. 7r#itectura romanesc se ntemeia,, simultan, pe utili,area te#nicii amnuntului semni$icativ, precum i pe clima1 %grada"ie ascendent+, culminnd cu scene violente ca spn,urarea 7nei sau asasinarea lui Ion. /n privin"a op"iunii pentru o anumit modalitate de a nara, L. Rebreanu declar ritos- 7"*am ferit ntotdeauna s scriu pentru tipar la persoana 45, apreciind c intru,iunea eului ar diminua veridicitatea discursului. rin urmare, perspectiva narativ e1tradiegetic %se povestete la persoana aIII3a+ impune un narator omniscient, ubicuu, obiectiv, acest pro$il $iind ampli$icat de promovarea anticalo$ilismului %7e mai uor a scrie frumos dec)t a e$prima e$act5 polemi,ea, autorul+. \. 5omentarea evolu"iei evenimentelor %con$lictul+. Incipit. ?inal Incipitul romanului este construit n spiritul lui Stend#al, $iind o 7o(lind purtat de*a lun(ul unui drum5, verismul imaginii ini"iale ivindu3se din perspectiva panoramic, lectorului descriindu3i3se satul ripas, dinspre e1terior spre interior. Meta$ora drumului este conturat prin apelul la verbe de micare %2alearg4, 2spintec4, 2d bu,na4+ pregtind clima1ul ce va domina diege,a. re,en"a toponimelor sporete autenticitatea %5lu!, 7rmadia, Bidovi"a+, n timp ce simbolul 2crucii strmbe4, pe care se vede un 2Tristos4 cu 2$a"a splcit de ploi4 ce 2i tremur !alnic trupul4 se trans$orm ntr3un motiv 7anticipativ5 %=oris ;omaevsc#i+, pre$igurnd destinul dramatic al unora dintre persona!e. ;reptat, vi,iunea panoramic se restrnge, autorul optnd pentru $ocali,area 2obiectivului4 asupra 2#orii4 satului, nu att element etnogra$ic, ct modalitate de ptrundere n contiin"a protagonitilor. Numit de N. Manolescu o 7hor a

soartei5 %%rca lui 'oe+, #ora constituie principiul de ierar#i,are social a membrilor comunit"ii rurale, raporta"i la verbul dominant n romanul lui Rebreanu @ a avea %cei care au sunt 2bogotanii4, respecta"i de ctre cei care nu au @ 2srntocii4 umili+. e de alt parte, intelectualii satului %nv"torul, preotul+ se bucur de stima constenilor pentru $aptul c tiu carte, dei rivalitatea dintre cei doi atenuea, portretul consacrat de romanele tradi"ionale. /n opo,i"ie, $inalul romanului este creat prin cultivarea verbelor care pre,int o micare lent- 20rumul trece prin Bidovi"a %...+ i pe urm se pierde3n oseaua cea mare i $r nceput4. Recurgnd, prin urmare, la inser"ia elementelor ce asigur simetria te1tual, aturorul reia i laitmotivul 2crucii de lemn4, ns acum 2Tristosul4 are 2$a"a poleit4 de o 2ra, care parc3i mngia4, ca i cum pcatele svrite au $ost un ru nlturat, iar $or"a bene$ic, divin ocrotete din nou destinele oamenilor. ersona!ul principal al operei, Ion, este urmrit din perspectiva mai multor instan"e narative- att persona!e, care au di$erite preri despre atitudinea eroului, ct i naratorul care i asum statutul creatorului impersonal, obiectiv. /n centrul vie"ii satului romnesc se a$l drama cea mai vec#e, ancestrala dram a pmntului. 7ceasta presupune o sete nepotolit timp de secole trans$ormat n patim- obsesia lui Ion este aceea de a avea pmnt, 2ct mai mult pmnt4, ntruct, n societatea din care $ace parte, posesia pmntului ec#ivalea, cu demnitatea uman i respectul comunit"ii. /n aceste condi"ii, o serie de e1ege"i literari devin 2aprtorii4 eroului- 20orin"a de a avea pmnt, care obsedea, pe Ion, ia $orma instinctului numai n sensul c se adncete n $iin"a sa luntric, ca o realitate vec#e, statornic. Ion nu trebuie privit doar din perspectiva arivistului. Ion e aproape constrns s devin imoral pentru a avea, n $inal, pmnt.4 %Lucian Raicu, Liviu Rebreanu+. /ns, dorin"a de nl"are a lui Ion, ctigarea verticalit"ii sale se trans$orm, $atalmente, n generatorul prbuirii sale. 0e aici re,ult tragismul persona!ului care, c,ut victim patimei sale, se

autodistruge. 7cesta este motivul pentru care Ion este acu,at din cau,a 7vicleniei procedurale i a voinei imense< nimic nu*i rezist5 %<. Lovinescu+ sau a 7in(ratitudinii calme5, a 7vicleniei instinctuale. caracteristice oricrei fiine reduse5 %9. 5linescu+. 0e altminteri, cei doi critici literari polemi,ea, pe ba,a inteligen"ei "ranului, <. Lovinescu v,ndu3l ntruc#iparea unei 7inteli(ene ascuite5, pe cnd 9. 5linescu l percepe drept o 7brut5. rima parte a romanului, meta$oric intitulat /lasul pm)ntului, situea, persona!ul n raportul $undamental om3 pmnt. 0up cum sugerea, i titlul, dar i toate scenele n acest sens, c#emarea copleitoare vine dinspre pmnt- pare c o $or" uluitoare, ire,istibil ac"ionea, asupra individului care se supune, lsndu3se invadat de aceasta. /n consecin", pmntul dobndete valen"ele unui autentic suprapersonaj n roman, $iind vorba nu despre o simpl personi$icare, ct o antropomor$i,are a gliei, descrise ca o iubit ptima- 25u ct se apropia, cu att vedea mai bine cum s3a de,brcat de ,pad locul ca o $at $rumoas care i3ar $i lepdat cmaa artndu3i corpul gol, ispititor %...+ /l cuprinse o po$t slbatic s mbr"ie,e #uma, s o crmpo"easc n srutri. %...+ Mirosul acru, proaspt i roditor i aprindea sngele. %...+ 7poi, ncet, cucernic, $r s3i dea seama, se ls n genunc#i, i cobor $runtea i3i lipi bu,ele cu voluptate de pmntul ud.4 Ion are, de $apt, revela"ia a ceea ce este, a ceea ce caut- 2o pasiune $undamental d sens vie"ii.. 0ragostea e numai adaosul.4 8a contienti,a la un moment dat. entru "ran, pmntul este 2pasiunea4, din acest motiv scena 2srutrii4 pmntului devine un gest de e1tatic uniune cu sine7fondul senzual al individului se trdeaz n acest (est cvasi* eroticde a m)n()ia. de a poseda fizic pm)ntul5 %N. =alot, Rebreanu sau vocaia tra(icului+. 7st$el se e1plic itinerariul protagonistului care, pentru a se sim"i mplinit recurge la gesturi diabolice. umilin"a sa are o singur posibilitate de ani#ilare, ob"inerea pmntului. ?r posesia acestuia, Ion se simte 2mic i slab, ct un vierme pe care3l calci n picioare, sau ca o $run, pe care vntul o vltorete precum i place4. 2Uriaul4 %pmntul+

este n$rnt de Ion, acum el3demiurg, numai dup ce se trans$orm n stpnul legal al acestuia- 2;ot pmntul e al meu, domnioruleF rn!i Ion cu o mul"umire ptima %...+ Mi pmntul parc se cltina, se nc#ina n $a"a lui.4 entru a3i atinge scopul, Ion traversea, un spa"iu nu att al ndoielilor, ct al e,itrilor- $emeia de care se simte atras, ?lorica, are 2rsul cald4, 2bu,e pline i umede4, 2oc#i $rage,i ca piersica4, dar 2?lorica era mai srac dect dnsul, iar 7na avea locuri, i case, i vite multe4. /n consecin" n mintea lui Ion se $ace treptat lumin- 7na este garan"ia pmntului, implicit a respectului dobndit n comunitate, ?lorica nseamn continuarea ruinii i a marginali,rii sale. 0e aceea, s$atul lui ;itu 2trebuie s3o sileti4, n sensul cstoriei cu 7na, se trans$orm n planul bine studiat de $lcu n vederea i,bn,ii sale. Re,isten"a pe care o ntmpin din partea lui 8asile =aciu este $ireasc- lsnd3o pe 7na nsrcinat, Ion l constrnge pe tatl acesteia s i3o dea de so"ie. 8iolen"a brbatului nu se e1plic doar prin $aptul c se vede bat!ocorit de arogantul tnr. 7devratul sens al atitudinii lui =aciu se revendic din drama trit de acesta care, la $el cum dorete Ion acum, 2s3a nsurat cu o $at bogat i urt, dar a iubit3o ca oc#ii din cap, cci ea ntruc#ipa pmnturile.4 /n acest punct se di$eren"ia, cele dou persona!e- =aciu i3a iubit nevasta, pe care, la moartea ei, a trans$igurat3o n pmnturile lsate de aceasta @ 2/mpreun cu nevasta, 8asile =aciu a nmormntat o parte din su$letul su.4 7ceasta este motiva"ia i pentru $aptul c a devenit sclavul buturii %2cnd era beat uita tot4+. acela este i motivul pentru care o urte pe 7na, 2$iindc din pricina unui copil i s3a tras moartea $emeii ce3i $usese rea,mul vie"ii.4 rin urmare, dac pmntul devenise simbolul dragostei pierdute, n"elege s nu l ndeprte,e. /ns, n energia vindicativ a lui Ion, n tinere"ea $lcului are un adversar redutabil, iar =aciu simte c patima "ranului l va determina s $ie un nvingtor- 25um a $ost dnsul n tinere"e, aa e $eciorul 9lanetaului a,i.4 Ion va renun"a $r mari regrete la ?lorica, pentru c dei se simte atras de ea, 7s)n(ele lui 4on se aprinde doar la atin(erea

pm)ntului8 ,m)ntul e cu adevrat ibovnica lui. 1lorica e doar o distracie a pasiunii eseniale85 %N. =alot+ entru ca victoria $lcului s $ie indubitabil, victima aleas ntrunete toate condi"iile necesare- bogat, sensibil i privat de a$ec"iune. 7na pare predestinat dramei dintru nceput-4$ire tcut i oropsit4, 2a crescut singur4, 2bti a su$erit nenumrate4, dar 2su$letul ei cuta o dragoste s$ioas i adnc4. ersona! n,estrat cu un su$let romantic, melancolic, 7na este lesne amgit de aten"ia lui Ion, de vorbele lui tandre i ipocrite, nct cade prad mre!elor iubirii. ;reptat, eroina va contienti,a cursa ntins cu abilitate de brbatul care, dup ce i atinge scopul, se poart indi$erent, ntorcndu3se spre ?lorica. 0rumul 7nei este un ir de destrmri ale tuturor re,isten"elor i energiilor ei interioare. Rebreanu creea,, aadar, cu o e1cep"ional $or" a vi,iunii concrete, 7spectacolul crud al mortificrii unui caracter. fibr cu fibr5 %N. 5re"u, Constructori ai romanului+. ?irele are o leag pe 7na de via" sunt, dintru nceput, $oarte $irave- gndul mor"ii apare $oarte devreme i devine $ocarul unic al destinului acestui persona! tragic. 5nd i strig lui Ion c se va omor e ca i cum de!a ar $i comis suicidul, pentru c nimic nu o mai poate ntoarce spre via"- su$letul ei, re$u,at de iubire, moare naintea trupului. Scena patibulrii %spn,urrii+ este descris de narator cu ma1imum de detalii $i,ionomice ale cadaveri,rii, n manier naturalist, strnind compasiunea, dar i groa,a naratarului- 2Sim"i o plcere gro,av, ame"itoare, ca i cnd un ibovnic mult ateptat ar $i mbr"iat3o cu o slbticie ucigtoare...4. Remarcabil, i n acest conte1t, este preocuparea scriitorului pentru cultivarea simetriilor meta$orice- dac pentru Ion pmntul simboli,ea, 2ibovnica loial4, 7na n"elege moartea ca ntlnirea ptima cu iubitul. Semni$ica"ia acestei percep"ii re,id, de $apt, n vi,iunea autorului, care tratea, consecvent n pro,a sa moartea persona!ului %ades ca sinucidere+ din perspectiva eliberrii, a mntuirii de lovitura su$erin"ei %$i,ice i psi#ice @ ,durea &p)nzurailor, %dam i #va, etc.+ ;raumati,at, n agonie tot mai pro$und, 7na n"elege 2limpede c oamenii, care au trit i au

su$erit ca i dnsa, au pstrat n oc#ii reci atta linite i mpcare nct par i era neca, c nu poate dobndi i ea nepsarea lor alinat.4 Reac"ia lui Ion la vederea 7nei este de total uimire, dar i de 2mil stranie4, alctuit 2din groa, i mirare4. /ns, sentimente nobile Ion nu poate avea $a" de aceast $emeie c#inuit, ast$el nct 2pe urm %...+ l munci ntrebarea cum a putut el tri aproape un an n acelai pat cu ea i s$ri ,icndu3i c bine a $cut c s3a omort...4. /nc o dat se !usti$ic identitatea interioar a persona!ului- lui Ion i este speci$ic verbul a avea, nu a dori, iar a iubi este o no"iune complet strin brbatului. orina de a o avea pe ?lorica este, de $apt, e1presia unui instinct primar al individului care vede $emeia ca pe o reali,are a propriei plceri- 25um se mrit i de ceG4. <1acerbat de egoist, Ion repet, ntr3un alt mod, greeala tatlui su care nu a tiut s pstre,e pmntul. 0ac 7le1andru op al 9lanetaului a prpdit pmntul din comoditate, Ion l va pierde din orgoliu, cre,ndu3l un bun al su de$initiv, dac l muncete. ermi"ndu3 i lu1ul unei rela"ii cu ?lorica, Ion declanea, gestul r,buntor al lui 9eorge, devenit asasin al "ranului care piere, scen, din nou naturalist3violent, dar i reabilitnd, din punct de vedere estetic, persona!ul sanc"ionat pentru $aptele sale reprobabile. Reconturnd, n vi,iune auto#ton, portretul consacrat de Stend#al, Ion rmne un Bulien Sorel autentic, devorat de o c#emare secret numit obsesie, victim a unei #ipere1citabilit"i urmrite de narator cu e1actitatea omului de tiin". Moartea eroului nu are valen"e !usti"iare, $iind, mai curnd, unica modalitate de a stvili o ascensiune imposibil de controlat n alt mod. /ncordarea, tenacitatea, lipsa de scrupule a "ranului, egoismul acestuia sunt eviden"iate pe parcursul romanului, prin mi!loacele caracteri,rii directe, dar i indirecte, scriitorul recurgnd la compara"ii din ,ona naturalismului, vi,nd prin prisma organicului, 7instinctul animalic5 al individului, dup cum observ ;udor 8ianu- 7&udoarea. setea. fri(ul. zecile de fiori care z()l)ie trupul omului. toate acompaniamentele

or(anice ale emoiilor reapar n numeroase descrieri pe care scriitorul le dorete puternice. directe. z(uduitoare5 %%rta prozatorilor rom)ni+. 2?leandur4, 2calic "an"o4, 2srntoc4 sunt cuvintele care l $ac pe Ion s ard de ruine cnd le aude de la 8asile =aciu, de aceea vanitatea sa i,bucnete virulent mpotriva 2bocotanului4. Naratorul l portreti,ea, prin apelul la trei arii semantice $undamentale- focul %2se aprinde ca $ocul4, 2sngele ncins4, 2scprnd scntei din oc#i4+ i patima %2rvna ispititoare4, 2iubire ptima4+, ambele subsumate teluricului care l i 2ng#ite4 $inalmente %2pmntul4, 2#otarul4, 2cmpul4, 2bulgri4+, pentru c Ion $ace abstrac"ie de semnele prevestitoare ale unui destin ne$ast %2mnuile de doliu4 sunt ignorate de $lcu+. '''( :nc#eiere. ?igur simbolic a romanului rebrenian, Ion intr n oper de$init i o prsete vinovat de gesturi incali$icabile, el nsui devenind un persona! tragic pentru c nu poate iei de sub inciden"a unei obsesii care l mpinge, inevitabil, spre autodistrugere. Roman realist, de inspira"ie naturalist, 4on rmne n literatura romn o crea"ie clasic prin valoarea artistic, demonstrnd c subiectul satului i persona!ul3"ranul nu i3au epui,at abordrile.

Flori de mucigai
de Tudor Arghezi

Particularitai moderniste In conte&tul literaturii interbelice se manifesta doua tendinte care ordonea"a discursurile literare, evidente cel mai mult in poe"ie. )e de o parte , e&ista poetii traditionalisti -Ion )illat, *asile *oiculescu/, pe de alta parte se manifesta o tot mai puternica intentie de moderni"are a e&presiei artistice, atat in plan ideatic, cat si la nivel formal. 0udor +r'he"i, Ion ?arbu, $ucian ?la'a sunt poeti care si-au inteles conditia de scriitor ca @rupturaA-:u'en >oseriu/ de traditia pe care o considerau depasita. Modalitatea ramane su'estia, dar nu in linia simbolista, poetii cautand sa esentiali"e"e mesa!ul suprimand din comunicare ceea ce poate fi 'andit de catre cititor. >a atare, trasatura 'enerala a poe"iei moderne o repre"inta ermeti"area mesa!ului artistic, e&emplul cel mai elocvent oferindu-l poe"ia criptica a lui ?arbu. In linia ori'inalitatii artistice si a modernitatii scrierii ar'he"iene, autorul este asociat cu introducerea esteticii uratului in poe"ia romaneasca, o conceptie prefi'urata inca din volumul de debut, ;uvinte "otrivite, aparut in 1E<7, consacrarea acestei tehnici reali"andu-se insa prin volumul intitulat 5lori de mucigai.

$atura cea mai cunoscuta a personalitatii artistice a lui +r'he"i este poe"ia, volume precum -ersuri de sear& Aore& ;(ntarea omului& 8ti uri "estri0e& 5runze& ,oeme noi& 8ila/e& impunandu-l definitiv in peisa!ul liric romanesc. +r'he"i a scris si pro"a, alaturi de romane si eseuri, fiind memorabile tabletele si pamfletele sale1 Ja/lete de cronicar& 4ilete de "a"agal. >reatia poetica ar'he"iana cuprinde mai multe te&te care pot fi percepute drept arte poetice1 poe"ii precum ;reion sau Jestament sunt e&plicate din perspectiva incadrarii lor in cate'oria artelor poetice intrucat e&pun liric vi"iunea poetului asupra menirii sale si a operei concepute. Insa, poate cea mai valoroasa arta poetica a creatiei sale o repre"inta poe"ia 5lori de mucigai care da si titlul volumului in care se inte'rea"a. +cest statut este motivat de faptul ca 5lori de mucigai este o creatie care traduce conceptia ori'inala a poetului care cultiva in opera sa estetica uratului. +bordarea esteticii uratului face ca numele lui 0udor +r'he"i sa fie corelat cu o noua etapa in evolutia lirismului romanesc care presupune atat modernitate, cat si ori'inalitate. )entru prima data in literatura romana este folosit cuvantul ,,nepoeticA , ridicat la ran' de cuvant poetic, intrucat este materialul poe"iei, iar poe"ia inseamna arta. Silo'ismul 'andirii ar'he"iene se ba"ea"a pe faptul ca +rta contine functie Fathartica, astfel incat cuvantul nepoetic este purificat de orice incarcatura triviala sau malefica deoarece finalitatea artei o repre"inta elevatia spirituala a receptorului. +ceasta conceptie artistica ar'he"iana este inspirata din lucrarea lui Warl ,oserFran", publicata in 18IC, si intitulata >stetica ur(tului& presupunand identificarea frumosului in e&presia socanta, dar fascinanta a uratului. )otrivit esteticianului neamt, imperfectiunile vietii constituie o sursa a esteticului care i"voraste din sentimente, chiar daca acestea sunt repulsia sau oroarea. >a atare, poe"iile inte'rate in volumul 5lori de mucigai au, preponderent, tema sociala, fiind inspirate din adevarul crud al vietii. Mediul evocat este mahalaua citadina, inchisoarea, mediul citadin ,spatii e&otice prin barbarismul lor , universuri recuperate de

poet sub aspect estetic, deci si moral. Se remarca simultan cu adancirea investi'atiei psiholo'ice, ori'inalitatea frapanta a limba!ului, e&presi violenta, uneori vul'ara, dar inaltata in plan estetic, astfel incat uratul material dispare. :stetica uratului inseamna la +r'he"i poeti"area trivialului, astfel incat cuvantul nepoetic este %nvestit cu functie poetica. +r'he"i renunta la fi'urile de stil clasice, mai ales in poe"ia ce cultiva estetica uratului, autorul a&andu-se pe termeni ai periferiei citadine, dar care intotdeauna sunt dublati de conotatii metaforice. Daca intr-o anterioara arta poetica, Jestament& +r'he"i isi concepea rolul de liant intre 'eneratia strabunilor si cea a urmasilor poeti, e&plicandu-si statutul de poet a carui menire este sa transforme @durereaA amara in @miereaA versurilor, de aceasta data +r'he"i se iposta"ia"a in poetul autor al unei @noiA poe"ii. @?ubeleA, @muce'aiurileA si @noroiulA erau metaforele travaliului stramosilor destinat a fi convertit in vers care sa purifice chinul si erau e&presiile esteticii uratului abia prefi'urate in Jestament. In aceasta descendenta se 'aseste si titlul 5lori de mucigai, o&imoron parafra"and baudelaireienele !es 'leures du mal si reunind lumina si frumusetea florilor cu intunericul sordid si umed din care @infloresteA muce'aiul. >a atare, titlul este o sinte"a sinonima esteticii uratului, iar decriptarea metaforei din titlu se reali"ea"a prin intermediul pronumelui din incipitul poe"iei (!e)& a carui traducere apare in a doua secventa a poe"iei, sti urile. >ompo"itional, te&tul pre"inta doua parti asimetrice, prima dintre ele continand doua secvente poetice. Incipitul poe"iei se afla sub semnul conturarii unui spatiu claustrant metaforic 6 o carcera, care sa tina captiv sufletul poetului. Sentimentul trait de eul liric este acela al unei solitudini an'oasante, iar sin'uratatea sa implica absenta divinului, sinonima absentei inspiratiei poetice de sor'inte sacra. Se conturea"a o arie semantica a abandonarii poetului care simte acut nonpre"enta lui Dumne"eu1 epitetul 'irid goal& substantivele $ntuneric si singurtate& completate de ne'atiile @"uterile nea%utate91ici de taurul& nici de leul& nici de vulturul

fi'urea"a un spatiu-temnita care pare sa impiedice demersul creativ. Simbolurile biblice si mitice au rolul de a su'era, prin ne'area pre"entei lor, cri"a artistica traita de catre poetul caruia Dumne"eu irefu"a sa i se revele"e. >u toate acestea, in spatiul damnat in care se afla, poetul creea"a. +cum se identifica sinonimia metaforica intre titlu, !e din incipit si sinta'ma sti urile de acum care conturea"a descrierea acestui nou tip de creatie, ce presupune o poe"ie inspirata de teroarea absentei divine si de presimtirea instaurarii dominatiei mali'nului. I"vorata din intunericul umed al carcerei, arta lui +r'he"i poarta semnele demonicului. +tributele capatate de versurile ar'he"iene caracteri"ea"a o poe"ie in care timpul se alterea"a (sti uri 'r de an) , in care e&istenta devine un abis infernal (sti uri de groa"). Sinonimul arhaic folosit de catre +r'he"i pentru versurile sale, sti uri& evidentia"a intentia poetului de a se iposta"ia intr-un continuator al artei poe"iei, insa determinantul de acum atribuit stihurilor sublinia"a faptul ca +r'he"i este in cautarea unei noi poe"ii de a carei re"istenta valorica, in timp , pare ca se indoieste. 3inalul primei parti revine la conditia creatorului poet prin intermediul unui simbol, ung ia $ngereasc& meta'ora "entru instrumentul de scris al "oetului asociat ver/ului s)a tocit si a'lat su/ im"eriul unei conditionari temporale si cau"ale (;(nd mi s)a tocit ung ia $ngereasc), instrumentul artistic este, de fapt, simbol al poe"iei al carei adept a fost anterior, adica al unei poe"ii in care e&ista inspiratia sacra pe care acum poetul nu o mai poate recupera. +flat in asteptarea ei (.m lsat)o s creasc)& destinul poetului implica acum doua consecinte evidentiate prin con!unctia dis!unctiva sau= fie Dumne"eu refu"a in continuare sa i se revele"e (?i nu a mai crescut)& fie poetul e vinovat, fiind incapabil sa mai recunoasca pre"enta divina (8au nu o mai am cunoscut). >ea de-a doua secventa poetica a te&tului reuneste patru versuri care, simetric, revin la atmosfera incipitului1 poetul percepe intunericul si ploaia de afara ca o inva"ie a fortelor malefice care ii torturea"a sufletul. ,eactia fi"ica a poetului traduce

spasmul interior 'enerat de absenta divina1 comparatia mainii cu o 'heara ne"utincias s se str(ng su'erea"a imposibilitatea poetului de a fi autorul unui act artistic prin intermediul revelatiei divine, +rta insemnand sacrificiu si chin. In finalul poe"iei, con!unctia i dobandeste conotatie consecutiva pentru ca de acum inainte produsul poetic are drept unealta ung iile de la m(na st(ng. +ceasta consecinta simboli"ea"a faptul ca +r'he"i va deveni autorul unei alt'el de poe"ii inspirate de o demonica pre"enta al carei instrument de scris sunt ung iile de la m(na st(ng. )rodusul final reali"at in acest spatiu carceral este sti ul nou de acum& adica acele 'lori de mucigai& versuri aparute ca o ilustrare a uratului. Daca in ceea ce priveste continutul acestei arte poetice, modernitatea te&tului este caracteri"ata prin cultivarea esteticii uratului, referitor la forma poe"iei atributele modernitatii sunt din nou identificabile1 asimetria te&tuala concreti"ata in cele doua secvente poetice in care poetul abandonea"a supunerea la norme fi&e se corelea"a cu ritmul si masura variabile, dar cu o conservare traditionala a rimei imperecheate. (na dintre tehnicile moderne ale pro"odiei o repre"inta optiunea lui +r'he"i pentru in'ambament care au lucrat im"re%urul9!ui !uca& lui Karcu si lui Loan . Scopul utili"arii acestei tehnici il repre"inta sublinierea ideii transmise de anumiti termeni pusi in valoare astfel prin or'ani"area de tip in'ambament a te&tului. Se poate constata ca intrea'a creatie discutata repre"inta o metafora a cautarii noului in incercarea de a cladi esteticul din urat, vul'ar si trivial. ,ecitind poe"ia, se observa ca substantivele sti uri si ung ie se repeta in mod firesc, ducand la conclu"ia ca opera reali"ata cu alte unelte ale scrisului, intr-un alt univers, are ca efect estetic crearea unui frumos din urat, adica a acelor 'lori de mucigai& ceea ce confirma valoarea pro'ramatica a acestei creatii.

Enigma Otiliei
3. ;linescu

erioada interbelica se caracteri,ea,a, in spatiul literar romanesc, printr3o vie polemica re$eritoare la $ormula epica repre,entativa

pentru momentul respectiv si pentru pro$ilul spiritual al romanilor. Marturisiri literare ale lui 5linescu despre roman 7'oi vom putea fi tolstoieni. balzacieni. adica scriitori preocupati de sensul lumii si de forma e$terioara a omenirii si nu vom fi inca in stare de introspectie pana ce nu vom canta bucuria de a trai si de a cunoaste85 %revista 72iaa rom)neasc5. &'PP+ roblematica portretisticii literare- 7Romanul nostru studiaza omul comun si face anatomie morala si clasificatie. intemeindu*se e$clusiv pe concret si scotandu* si specimenele din viata diurna8 #l este (enul eminamente prozaic85 %7Reflecii mrunte asupra romanului5. &'(*+ Enigma Otiliei
- "rimul nostru roman citadin& nu de ti" analitic& ci clasic& /alzacian -J. >rohm9lniceanu/ - apare %n 1EC8 -al doilea s9u roman/ 6 intr9 %n cate'oria operelor realiste, cu elemente moderne, de inspira4ie bal"acian9 1. Trsturi realiste -S tema1 fresc9 social9 a mediului citadin, la %nceputul secolului al XX-lea -S persona!ele 'ac concuren0 strii civile 1 scriitorul se rnete din e"oca lui& aleg(ndu)i eroii din "lin strad -;. >9linescu, Sensul clasicismului/ O clasicul >9linescu se recunoaBte %n pl9cerea A de a nu $nt(lni niciodat ineditul& de a rm(ne mereu $n ti"ic -;. >9linescu/, drept pentru care va lucra caractere ce re"um9 natura sufleteasc9 a unei foarte mari cate'orii de indivi"i. -S creea"9 un univers verosimil -lumea real9 e reflectat9 ca %ntr-o o'lind9/ -S naratorul este obiectiv Bi omniscient

-S %n incipit se preci"ea"9 coordonatele spa4io-temporale -1EDE, ?ucureBti/, se descrie mediul Bi sunt convocate la o reuniune principalele persona!e 2. 3alzacianismul romanului - scriitorul este istoricul moravurilor, pictorul societ94ii contemporane - banul este considerat A"eul supremA -tema 7 moBtenirea/ - alte teme bal"aciene tratate1 orfanul, paternitatea eBuat9 - relatiile sociale sunt esen4iale - credin4a %n influen4area caracterului de c9tre mediul social 7S suma de studii caracterolo'ice 7 persona!ul tip -avarul, arivistul, tat9l iubitor/ - descrierea are func4ie decorativ9, dar, mai ales, simbolic9 -fiecare detaliu are importan49 Bi va !uca un rol %n povestire/
- descrierea e&terioare -case/ interioare vestimenta4ia fi"ionomia habitatul -e&presii metaforice ale felului de a fi

- vi"iunea A %n form9 de p8lnieA %nseamn9 drumul de la e&terior Bi 'eneral spre interior Bi particular, spre detaliul precis5 descrierea simbolic9 urm9reBte oraBul, strada, casa, persona!ele - ima'ina4ia se spri!in9 pe documente Jbs.1 -Sdiferit9 de modelul bal"acian este, %ns9, perspectiva narativ9. ?al"ac prefera naratorul omniscient, omnipre"ent, demiur', dar tot detaBat de lumea descris9. #aratorul propus de >9linescu mimea"9 omniscien4a Bi omnipre"en4a, are capacitatea de a surprinde orice detaliu, de a patrunde in interiorul persona!elor, dar uneori se strecoar9 %n spatele acestora, dict8ndu-le ce Bi cum sa observe. :ste relevant9, din acest punct de vedere, aceeaBi descriere a casei +ntim, pre"entat9 aparent prin vi"iunea persona!ului 3eli& Sima. #aratorul completea"9 fiecare detaliu cu ceea ce vede prin Aochiul estetuluiA -#. Manolescu, +rca lui #oe, studiul Jchiul estetului/. #. Manolescu eviden4ia"9 faptul c9 voca4ia

bal"acian9 este aceea de a da via49, pe cand >9linescu o are pe aceea de a comenta 7S /alzacianismul este redesco"erit "olemicsi devine un bal"acianism f9r9 ?al"ac. 4. *odernitatea te5tului - considerat primul roman teatral din literatura rom8n9 -naratorul concep4ie re'i"oral9, scena die'etic9 - repre"entare dramatic9, persona!ele - actori/ - preocuparea pentru introspec4ie, pentru psiholo'ii contradictorii Bi derutante -Jtilia 6 persona! stendhalian, flaubertian/, pentru sentimente confu"e -)ascalopol/, pentru studiul atavismelor, al eredit94ii -+'lae 6 >. ;iur'iuveanu, Simion 6 0iti 0ulea/ - spiritul ludic, de sor'inte cara'elian95 parodierea - %n caracteri"area persona!elor -S tehnica pluriperspectivismului Bi a comportamentismului -Jtilia/ -S vi"iunea comic- 'rotesc9, portrete caricaturale, supradimensionate -+'lae, ;iur'iuveanu, +urica, Simion etc./ - un procedeu al deform9rii 'roteBti %l repre"int9 b8rfa -+'lae, +urica, St9nic9 ,a4iu/, definit de #icolae ?alot9 drept element de satir social -capitolul Satiricon-ul lui ;. >9linescu, lucrarea De la Ion la ?ietul Ioanide/. >riticul literar consider9 c9 e&ist9 o autentic9 vis comica -for49 comic9/, datorit9 c9reia este propulsat !ocul de m9Bti hilare -Satiriconul/. 6. !omantismul -S povestea de dra'oste 3eli& 6 Jtilia -S structura umanit0ii romancierului este aceasta= un cu"lu sau o '"tur adamic $ncon%urat de o omenire coru"t -mai de'rab9 3eli&, par4ial Jtilia/ -.../ tre/uie sa eMiste NNun oc i al nevinov0iei22& care s contracareze& "rin ingenuitate& tur/ulen0a /(lciului deertciunilor umane -#. ?alot9/ -S aceeaBi opinie este %mp9rt9Bit9 Bi de criticul literar D. Micu1 Desen(nd caractere& ;linescu le ra"orteaz& im"licit& la un anumit ideal& "ro"riu& de umanitate A -;. >9linescu 6 %ntre +pollo Bi Dion.sos/ -S tehnica impresionist9 utili"at9 %n portretul Jtiliei -ca Bi %n cel al *erei/ 1 lui 3eli& :tilia $i "lcuse "entru su/0irimea ei delicat& /otticelian.

Structuri narative -perspectiva narativ9 este e&tradie'etic95 naratorul omniscient domin9 universul fictiv, controlea"9 structura te&tual9, raportul fiind specific tipului narativ auctorial. -totuBi, %n propor4ie dominant9, naratorul prefer9 vi"iunea= focali"area intern9 fi&9, centat9 pe 3eli&. 3recvent, lumea este perceput9 prin ochii prota'onistului, naratorul p9r8nd s9 Btie tot at8t c8t persona!ul -vi"iunea avec/ astfel %nc8t Bi perspectiva cititorului este limitat9. Xns9, %n pofida focali"9rii interne, naratorul p9strea"9 o anumit9 distan49 de persona!, dup9 cum constat9 Bi #. Manolescu1 .r 'i& oricum& greu de admis c un licean de EO)EP ani& c iar eminent& "osed asemenea cunotin0e. >ititorul ar putea s9 fie derutat de aceast9 apari4ie neaBteptat9 a naratorului=autorului doct in spatele persona!ului s9u, dar, pe de alt9 parte, aceast9 ca"can teMtual -(mberto :co/ face pl9cere lectorului competent, %nc8ntat de provocare. Exemple de focalizare interna fix ) !ui 5eliM numele acestea $i erau vag cunoscute ) :tilia i se "ru lui 5eliM oriental -- persona!ele sunt v9"ute prin ochii lui 3eli&, #aratorul Btie c8t )ersona!ul 7S #7) / - focali"are intern9 variabil9 -focali"are intern9 centrat9 pe alt persona! dec8t 3eli& 7 St9nic9 ,a4iu, )ascalopol etc./ :&1 @n 'ond 8tnic era im"resionat& i o tremurtur $i str/tu tot cor"ul +vanta!ele focali"9rii interne - cititorul1 are acces la '8ndurile persona!ului, %l consider9 pe narator credibil, se simte complicele persona!ului, se poate identifica -alter- e'o/ cu persona!ul Exemple de focalizare neutr/ obiectiv - %n unele pasa!e, realitatea este pre"entat9 din punctul de vedere al naratorului omniscient1 .glae su'eri i ea o scurt convulsiune a muc ilor 'e0ei& dar nu)i sc im/ "ozi0ia "e scaun +vanta!e

- cititorul1 are impresia c9 domin9 universul fic4iunii, ob4ine mai multe informa4ii Exemple de focalizare extern - naratorul Btie mai pu4in dec8t persona!ul -persona!ul pare filmat, pre"entat f9r9 comentarii/1 8tnic (...) se ridic. !a u se o"ri& i& rzg(ndindu)se& se $ntoarse i mai lu $nc dou 0igri. -#R)/

+vanta!e - cititorul1 nu este deloc influen4at, se produce impresia de obiectivitate, detaBare ma&im9 a naratorului Jbs.1 -Sfocali"area neutr9 Bi, mai ales, focali"area e&tern9 sunt m9rci ale modernit94ii unui pro"ator. 3laubert, considerat de K.>.?ooth, in ,etorica romanului, ca prim scriitor modern, spunea, %nc9 din 18I71 .rtistul tre/uie s 'ie $n o"era sa "recum Dumnezeu $n crea0ie& nevzut i atot"uternic& $nc(t s)l sim0i "retutindeni& dar s nu)l vezi. Moduri narative in romanul Enigma Otiliei - cele clasice1 descrierea -tablou, portret/, dialo'ul, nara4iunea -S teoreti"9ri moderne1 S>:#+ Bi ,:V(M+0($ 6 moduri narative, propuse de 2aap $intvelt -)unctul de vedere/ care afirm91 1aratorul "oate "rezenta "ovestirea "otrivit cu dou moduri narative& care se ins"ir din di otomia (! distinc0ia) "latonician $ntre diegez i mimesis (imitare). a/ in romanul lui >9linescu scena are ad8ncimi ideatice, pe lan'a func4ia dramatic9=teatral9. +ceasta su'erea"9 incapacitatea oamenilor de a comunica, e un dialo' al sur"ilor, prefi'ur8nd teatrul absurdului. - %n S>:#+ 6 se descriu evenimente, persona!e %n detaliu, cre8nd ilu"ia unei repre"ent9ri directe, derulate %n fa4a ochilor cititorului e&1 .glae= .m $nce"ut s am %ung iuri reumatice... -etc./

8tnic= ,arc)a m(nca ceva /un& ceva rar... .urica= Dac n)ai noroc& e degea/a. ,o0i s 'ii 'rumoas& "o0i s ai zestre& "o0i s iei in lume& i /r/a0ii nu se uit la tine... b/ rezumatul demonstrea"9 pre"en4a unei instan4e auctoriale mai evidente, ceea ce poate crea cititorului -obiBnuit cu o mare libertate/ un sentiment de frustrare. Xn acest ca", naratorul e&tradie'etic pre"int9 evenimentele retrospectiv Bi Abeneficia"9 de o cunoBtin49 superioar9A -$intvelt/ )anale s 7 -S e&ist9 dou9 cate'orii de re"umat1 Y/ ,e"umatul evenimentelor non verbale= faptelor1 e&1 QCz/oiul ddu lui 5eliM& "este c(0iva ani& "rile%ul de a se a'irma $nc de t(nr. Du" $nc eierea "cii 'u a"roa"e numaidec(t numit "ro'esor universitar Z/ ,e"umatul discursului actorilor e&1 @i vor/i $n'lcrat de datoria genera0iei lui de a 'ace o munc constructiv !e ere in inter retarea te5tului Structura com ozitionala <D de capitole, care delimitea"a secvente die'etice, dar nu cu e&trema ri'oare pentru ca, adesea, in interiorul unui capitol se trece la alt plan narativ -alternanta, intercalare 6 impletire narativa/1 formarea tanarului 3eli&, drama feminitatii 6 Jtilia, 'oana dupa averea fratelui 6 +'lae 0ulea, pendularea uman 6 inuman 6 >ostache ;iur'iuveanu, incercarea de a se implini prin casatorie 6 +urica=0iti, parvenitismul social 6 St9nic9 ,a4iu, implinirea cvasipaterna 6 )ascalapol. destinele sunt proiectate pe fundalul amplu al societatii citadine structura romanului sta sub semnul ri'orii clasiciste, naratorul ordonand episoadele conform principiului simetriei, cu o preocupare vadita pentru reperele spatio-temporale.

Inci it ) 0inal @ raport care plasea,a romanul in avangarda

postmodernismului %insusi postmodernismul Mircea 5artarescul il considera un metaroman @ roman despre roman+, intrucat mai multe secvente pot candida la statutul de incipit Descierea stra"ii din +ntim Q descrierea casei lui ;iur'iuveanu -Q reperele timp=spatiu/ Secventa intalnirii lui 3eli& cu >. ;iur'iuveanu si replica absurda nu st nimeni aici& careia ii corespunde ciclic, cea finala1 .ici nu st nimeni! 7S caracterul oracular al primei replici ,eunirea persona!elor in casa lui >ostache ;iur'iuveanu 0inalul este si acesta dispus secvential de"nodamantul die'etic -3eli&, abandonat de Jtilia/ epilo'ul 6 !ustificarea 'estului fetei -sa nu devina o piedica strlucitei cariere a lui 3eli& printr-o dragoste ne"otrivit/

In ambele secvente interesul autorului este pentru elementul absurd- batranul are un comportament ine1plicabil sau ar putea primi o e1plicatie psi#analitica- e mi,antrop %$rica de oameni+, iar ,garcit $iind, are convigerea ca orice oaspete e o c#eltuiala in plus %situatie similara celora din teatrul absurd scris de <ugen Ionescu+. 8escierea casei @ $unctia simbolica. casa b nucleul cromotopului
impresia 'enerala 6 decrepitudine, totala lipsa de simt estetic, dar evidenta este intentia de a epata emblema a unei umanitati nerafinate, demiti"ate amestec de bo'atie si Fitsch persona!ele par a se situa sub semnul unui destin plat similara cu casa de molii, Infern dantesc, casa cu su'lete moarte similara cu Cartea Nuntii -2im si *era /1 iesirea lui 3eli& si a Jtiliei, chiar daca dramatica, devine unica sansa de salvare si seamana cu o evadare

in final, ciclic, 3eli& revine pentru a contempla locul ce a inchis o lume1 decorul pare neschimbat, doar ca e&ista impresia unei /oli -sociale/. 3eli& imprumuta vi"iunea sa naratorului -focali"are interna/ pentru a introduce naratarul in lumea romanului si a-l invita, discret, sa o paraseasca. In acea casa nu a stat nimeni& caci locuitorii ei au fost doar maBti personale 6 persona!e traind viata avand certa finalitate esecul. #lanul tem oral naratorul su'erea"a din primele randuri ca timpul povestirii este ulterior producerii evenimentelor, in conformitate cu tipul narativ auctorial si cu omniscienta -eMem"le/. #aratarul este constient ca povestea in derulare este consumata de!a si ca nimic nu mai poate fi schimbat, insa preci"area e&acta a orei creea"a ilu"ia cititorului ca este contemporan cu evenimentul plasarea naratorului intr-un timp ulterior die'e"ei este o metoda a romanului traditional. De aceea, ;. >9linescu intrerupe uneori aceasta monotonie prin ceea ce 2ac[ues Derrida numea lacune die'etice1 anticipari -prolepse/ si analepse (de atunci 5eliM n)o mai vazu "e :tilia. .'l numai c...* Dimirea liceanului va "rea cum nu se "oate mai $ndre"ta0it& daca vom ti cine era. 8e numea 5eliM 8ima...). 0impul dilatat al povestirii are ca scop atra'erea atentiei asupra conotatiilor. 3eli& este asemenea lui Dante, calau"it de ?eatrice prin Infern. De cand intra in casa lui ;iur'iuveanu, pentru 3eli& incepe calatoria initiatica spre lumea de dincolo de copilarie. +ventura e"oterica se va termina cu plecarea amandurora din casa. ,olul Jtiliei, insa, se incheie, astfel incat fata pare ad!uvantul trimis de o putere mai mare, de aceea neputandu-si depasi atributiile, desi il iubeste pe 3eli&. #ersona9ele: 1. 0ema -principala/ bal"aciana1 maternitatea, paternitatea -banul 6 indemnul puterii/ 2. 0ema -secundara/ romantica1 iubirea

Mosteniarea scindea,a lumea eroilor in \ tabere- clanul ;ulea %rapacitate, lacomie, sansa de imbogatire rapida+ si Atilia @ ?eli1 %depind de mostenire, dar nu o urmaresc+. aternitatea

7titudinea ambigua a lui ascalopol @ $orma a paternitatii esuate %renunta la Atilia pentru a o sti $ericita+
:sec paternal 6 >. ;iur'iuveanu -fluctuatii intre dra'ostea sincera pentru Jtilia si idolatri"area banului/ Simion 0ulea -nu o recunoaste pe Jlimpia/ St9nic9 ,a4iu -esecul paternitatii 6 motivul artifical al separarii de Jlimpia/ *v( /( "ro#m9lniceanu- 7,aternitatea e e$presia cea mai direct a

principiului creaiei (888) Condiiile naterii i ale creterii determin punctul de pornire al individului n via8 escendena l modeleaz ntr*un fel socialmente85 [0erivat3 motivul or$anului %similar la =al,ac, <ugenie 9randet + 3 ?eli1 si Atilia despre care 9. 5linescu marturiseste- 7Otilia nu e personajul principal :888; 1eli$ si Otilia sunt acolo n calitate de victime i de termeni an(elici de comparaie5 3L iposta,a lor $iind elocventa prin titlul initial al romanului- P9rinii *tiliei %parinte 3 persoana care poate in$luenta destinului persona!ului+. In dialectica interna a persona!elor acestui roman, se distinge o continua bipolaritate, care grupea,a eroii si ii situea,a pe po,itii divergente. "ostac#e ;iur%iuveanu @ persona!ul central 3 avarul, ca tip general uman. are atitudini si gesturi tipice @ suspicios, preocupat de a $ace bani din orice, capabil de privatiuni de ordin medical, alimentar, vestimentar. vestimentatia il $ace ridicol. avaritia are si o e1plicatie- averea sa este vanata de clanul ;ulea. persona!ul este umani,at prin iubirea sincera pentru Atilia si prin devotamentul $ilial al acesteia.
)ortretul 6 similar cu cel al lui 3eli& ;randet -?al"ac/ )ersona!ul are si un suport tra'ic pentru ca este suspicios in fata rapacitatii lui St9nic9 ,a4iu si prin incapacitatea de a-si depasi pasiunea pentru bani -nu e un avar de"umani"at precum Pa'i 0udose/ +varitia sa e mai mult o manie

A%lae )ulea - tip uman- 7baba absolut. fr cusur n ru5. rautatea este subliniata si prin acreala c#ipului. incapabila de sentimente reale, 7glae esuea,a ca om, caci nu se poate implini in nici o iposta,a %sotie3mama3sora+. ea este 7(eniul ru5, inveninand tot ce atinge, 7o viper5 %cu Atilia+. desconsidera orice preocupare intelectuala sau pro$un,ime, marginita, cre,and doar in avere. este odioasa si mesc#ina, capabila sa o distruga pe Atilia in $avoarea copiilor ei.
3emeie de mare ener'ie, +'lae isi concentrea"a fortele, dintr-o rautate structurala, spre deni'rarea tuturor1 frate, Jtilia, 3eli&, chiar )ascalopol. : denaturata de aviditate, iar dra'ostea pentru copii nu o umani"ea"a pentru ca este dominata de rautate si vul'aritate5 Destinul ei familial e compromis si in declin -0iti mosteneste debilitatea tatalui -S ospiciu5 +urica este fata batrana5 Jlimpia 6 parasita de St9nic9 ,a4iu/5 persona! 'rotesc, repulsiv.

/tanica Ratiu @ arivistul modern, in descendenta ilustra a lui 0inu aturic


avocatul 'r "rocese& St9nic9 ,a4iu are o ener'ie inepui"abila, canali"ata inspre o perpetua cautare a unei oportunitati care sa-l propulse"e social5 intri'antul principal, fara moralitate +'resiv, fara scrupule, inteli'ent si escroc, maestru dema'o' $asa impresia ca nu stie ce are de facut1 de aceea e mereu activ, ubicuu5 se insala in privinta "estrei Jlimpiei, incat 'reseste in po"a de sot, tata, 'inere perfect. >inic si de"umani"at, caci profita pana si de moartea propriului copil si o determina pe cea a lui ;iur'iuveanu Succes -modalitate de a satiri"a realist societatea/1 ascensiunea rapida, a!un'e deputat, cu banii casti'ati

Leonida Pascalopol )ersona! nou in literatura romana -)ompiliu >onstantinescu/5 ilustrea"a motivul traditional al strainului :ste o e&presie a rafinamentului, a seninatatii apolinice

:l este moierul e"icurean i 'ilozo'ul "ragmatic -#. Manolescu/ : o fire boema -canta la flaut/ si romantica +re o tinerete eni'matica -a studiat in ;ermania, )aris/ 8:!, se considera un ratat si vrea ca aspiratiile sale sa fie reali"ate prin Jtilia >onotatiile antifrastice onomastice1 $eonida 6 celebrul erou 'rec -)ascalopol mimea"a eroismul 6 su'erea"a interiorul camerei, decoratiunile, dar nu face 'esturi eroice5 mai mult, se umileste atunci cand este respins de Jtilia, la indemnul lui 3eli&, 'elos/ Jtilia intele'e drama sin'uratatii traita de $. )ascalopol (8ingur& sracul!* om delicat care "oate 'i de 'olos unor or'ani) 5 el vine in casa lui >. ;iur'iuveanu pentru a trai cu sentimentul ca are familie :ste $ngerul "zitor al lui >ostache si al Jtiliei, ferindu-i de rautatile si vul'aritatile clanului 0ulea 3ata de Jtilia sentimentele sunte oscilante1 dra'oste paterna, virila, iubire platonica Ii asi'ura Jtiliei intre' confortul, fiind ea un vi0iu sentimental& a!un'and sa se umileasca in fata lui 3eli&, doar pentru a i se reacorda privile'iul de o vedea ,amane barbatul 'entil si altruist, simpati"at de narator -fiecare defect fi"ic este contrapunctat de o calitate, astfel incat si naratarul sa scu"e atitudinea ludic-erotica si rasfatata a Jtiliei. Spre deosebire, 'elo"ia lui 3eli& pare naiva1 cine era domnul gras de asear</ Sin'urul care intele'e profun"imea Jtiliei si esenta feminitatii, misterul -:tilia ) "entru mine e o enigm) )rin discreta poe"ie a sentimentelor, persona!ul a fost asociat eroilor lui 0ur'heniev Caracterizarea ersona9elor 0eli5 i Otilia

0eli5 6 persona! central, comple&, av8nd dubl9 iposta"91 actor Bi


spectator = martor, pentru c9 multe scene de desf9Boar9 prin vi"iunea sa, uneori dublat9 de cea auctorial9. 3 tipolo'ia 6 intelectualul %n formare, ambi4ios, lupt8nd pentru reali"area profesional9 -modelul patern/. Spre deosebire de intelectualul lui >amil )etrescu -Gtefan ;hior'hidiu, )ietro ;ralla/, 3eli& este adaptabil1 a!un'e cadru universitar, autor de comunica4ii Bi studii Btiin4ifice, dar face pactul necesar cu societatea printr-o c9s9torie convenabil9. >nigma :tliei con4ine, ca un alt plan epic, procesul de maturi"are a t8n9rului Sima, %n care rela4ia cu Jtilia este definitorie. +utorul descrie, prin acumul9ri succesive, cri"a adolescen4ei, cri"a erotic9 %n drumul spre maturi"are prin care trece persona!ul. :l parcur'e drumul de la simpla atractie, p8n9 la acuitatea tr9irii sentimentului iubirii caste, numeroase pa'ini descriu lucid st9rile psihice Bi fi"ice prin care trece 3eli&1 neliniBte, incertitudine, adora4ie Bi de"n9de!de, 'elo"ie Bi fericire. )re"en4a Jtiliei %n lumea necunoscut9 %n care p9trunde devine salvatoare, c9ci este sin'ura ce %i inspir9 %ncredere. 3ata %l copleBeBte %ns9, cu 'esturi mai cur8nd materne, care, venite pe fondul labilit94ii afective a t8n9rului -orfan de mam9/ determin9 un ataBament puternic Bi involuntar. 0reptat, Jtilia %i devine confident9, prieten9, iar 3eli& a!un'e dependent de pre"en4a ei "ilnic9. Xndr9'ostit, vis9tor Bi refle&iv, 3eli& simte nevoia sufletului pereche, %ns9 t9cerea Jtiliei, lipsa de reac4ie erotic9, %i inund9 fiin4a de tr9iri contradictorii1 m8nie, 'elo"ie, reverie, frene"ie nebun9. 0ransformarea Jtiliei, %n urma c9l9toriei la )aris cu )ascalopol, %i creea"9 lui 3eli& sentimentul inferiorit94ii sale1 Qseriozitatea ei $l "araliza. )ovestea de dra'oste a celor doi %Bi precipit9 finalul, din cau"a mor4ii lui >ostache. +lun'at9 din propria cas9, f9r9 s9 dispun9 de un suport material re"onabil, Bi conBtient9 c9 ar fi o povar9 pentru 3eli&, Jtilia pleac9 f9r9 e&plica4ii cu )ascalopol. Jp4iunea aceasta este ine&plicabil9 pentru 3eli&, arunc8ndu-l %n de"n9de!de, "bucium8ndu-i credin4a %n autenticitatea sentimentelor. >hipul Jtiliei r9m8ne, o lun'9

perioad9, %nv9luit %n mister, am9'ire derutant9, de vis, amestec de onestitate, cochet9rie, pasiune, iubire incert9. Dac9, %n final, 3eli& se dovedeBte a fi eliberat de chinul unei iubiri ne%mplinite, prin faptul c9 nu o mai percepe ca %ntrupare a feminit94ii %nseBi, din cau"a aerului comun pe care %l Qres"ir din foto'rafia ar9tat9 de )ascalopol, numai )ascalopol, %n acelaBi epilo', declar9 c9 Jtilia a r9mas pentru el o enigm. Otilia *rculescu 3 persoa!ul eponim Bi cel mai spectaculos al romanului 3 fi'ur9 central9, al c9rei comportament cucereBte, intri'9 sau revolt9 naratarul 3 se caracteri"ea"9 printr-o libertate de miBcare care o recomand9 persona! atipic -opus persona!elor tip, bal"aciene/ 3 este inte'rabil9 %n cate'oria persona!elor tridimensionale, potrivit clasific9rii operate de K. >. ?ooth -,etorica romanului/ pentru c9 e un caracter comple&, surprin"9tor Bi contradictoriu1 - amestec de inocen49 Bi maturitate - detaBare de planul material al e&isten4ei, dar r8vnind la haine de lu&, tr9sur9 etc. - amestec de iubire Bi ra4iune - %l iubeBte pe 3eli&, dar se c9s9toreBte cu )ascalopol - inteli'ent9, dar dispre4uind inteli'en4a feminin9 3 devine ima'inea farmecului feminin adolescentin 3 se %ncadrea"9 %n seria persona!elor marcate de naturale4e Bi frumuse4e -SaBa >om9neBteanu 6 -ia0a la 0ar, Duiliu Vamfirescu, +dela- ;. Ibr9ileanu, Maitre.i 6 M. :liade, Dania 6 Jocurile Daniei, +nton Polban/ 3 autorul o percepe drept un \ alter ego R al s9u, \ eroina sa liric R, \ "roiec0ia sa $n a'ar R, \ o imagine lunar i 'eminin R, afirm8nd1 S 5lau/ertian a "utea s"une i eu :tilia cest moi& e 'ondul meu de ingenuitate i co"ilrie.

>roina este ti"izarea mea 'undamental& $n i"ostaza 'emenin = :tilia este oglinda mea de argint.R 1. prin caracterizarea direct, naratorul o pre"int9 pe Jtilia drept o fiin49 a contradic4iilor (@ns $n tru"ul su/0iratic... este o mare li/ertate de micri& o st"(nire desv(rit de 'emeie) autocaracteri"area Jtiliei poate deruta naratarul pentru c9 %n afirma4ia Qeu sunt o z"cit& nu tiu ce vreau va fi contra"is9 de faptele Bi de nenum9rtale !udec94i profunde. (neori pare chiar o fiin49 profund filo"ofic9 1 S ;e)ai zice dac) am cdea deodat $n cer < 1u ne)am mai o"ri. R modernitatea eroinei const9 %n faptul c9 procesul devenirii sale nu se reali"ea"9 prin perspectiv9 auctorial9, ci prin cea a celorlalte persona!e, care, uneori, au opinii diametral opuse. ,e"ult9, astfel, un portret reali"at prin te.nica oglinzilor aralele=a re,lectrii oliedrice=a luri ers ectivismului. 3eli& 1 - fat9 superioar9, care se de"v9luie ca un spectacol imprevi"ibil - frumoas9, inteli'ent9, altruist9, talentat9, M 'rivol numai $n a"aren0& $n 'ond este inteligent i "ro'und )ascalopol1 - o tratea"9 paternal, dar o a!ut9 s9 se pun9 %n valoare Bi ca femeie %n devenire -o ap9r9 de acu"ele de frivolitate1Q>a nu a avut niciodat ideea c e curtezan /, Mo 'loare rar >ostache ;iur'iuveanu 1 M'e)'eti0a mea iubitoare Bi cuminte +'lae 1 %i inoculea"9 comple&ul orfanului 5 o crede interesat9 de avere Bi ipocrit9 5 o vede de"m94at9 Bi drept Q/un al b9rba4ilor +urica 1 o percepe drept S rival R %ntr-o virtual9 rela4ie, o include %ntr-o cate'orie inferioar9 (S o 'at de condi0ia ei R) Bi o crede Qireat. St9nic9 1 %i aprecia"9 calit94ile, dar o consider9 capabil9 de compromisuri

2. caracterizarea indirect 6 elocven49 3 se comport9 ca un om liber, nu 4ine cont de norme e&terioare de convenien495 se r9sfa49, cochetea"9, manipulea"9 sentimentele 3 opiniile ei despre femei %i !ustific9 Bi faptele1 M o 'emeie ignorat de /r/at e un monstru. 8ingura noastr 'orm de inteligen0& mai mult din instinct& e s nu "ierdem cei c(0iva ani de eMisten0& vreo zece ani cel mult. ;(t crezi tu c mai am de trit& $n $n0elesul adevrat al cuv(ntului< ;inci& ase ani. clarvi"iune de femeie matur9, for4a de a privi adev9rul %n fa495 e o femeie modern9, emancipat9, dar Bi provocatoare, pentru c9 aceast9 declara4ie e un atac la adresa mediocrit94ii femeii care are drept unic reper evaluator oc ii b9rbatului Bi ai o'lin"ii. 3aptele de"v9luie o fiin49 altruist9, 'ri!ulie ->. ;iur'iuveanu/, loial9 Bi cald9 -)ascalopol/, dar e o fire oscilant9, trec8nd rapid de la o stare la alta. >onclu"ia1 - Jtilia poart9 o masc9, dincolo de care nu trece nimeni - 3eli& nu reuBeBte s9 penetre"e masca abil !ucat9 de Jtilia nici %n final, c8nd are suficien4a s9 cread9 c9 a %n4eles-o. 2udec8nd-o doar dup9 ima'inea din foto'rafie, dovedeBte c9 este limitativ, compara4ia cu o actri49 trimi48nd tot la ideea de masc9. 0eli5)Otilia: evolutia cu lului ,ela4ia celor doi tineri este anali"at9 potrivit modelului e&perimentat de Stendhal, prin surprinderea tuturor etapelor, %ntr-o monogra'ie romantic9 a iubirii, %ncep8nd cu sentimentele de amici4ie, de"voltate ulterior %n pasiune Bi %ncheind cu ruptura, brutal9 pentru 3eli&. De asemenea, pe fondul unui tablou parodic-'rotesc al societ94ii citadine, povestea de dra'oste su'erea"9 Bansa individului de a se situa dincolo de mi"eria sa sufleteasc9.

Intr8nd %n casa infernal, an'oasant9 pentru orice fiin49 dar, mai ales, pentru un t8n9r nee&perimentat, necunosc9tor al abruti"9rilor umane, 3eli& este animat numai de pre"en4a vie a Jtiliei. >ontrast8nd puternic cu fi'urile neprimitoare, 'laciale ale celorlal4i ->ostache ;iur'iuveanu, +'lae/, t8n9rul se simte prote!at de c9ldura fetei, pe care o admir9 spontan. Sim4ul ocrotitor al Jtiliei se eviden4ia"9 Bi %n scenele %n care >ostache, avar pra'matic, %ncearc9 s9 profite de noul s9u copil @adoptivA, @%mprumut8ndA bani, dar declanB8nd atacul m8nios Bi alintat al Jtiliei, care contracarea"9 'esturile de spoliere ale b9tr8nului. Dac9 )ascalopol, b9tr8nul moBier, nu reuBeBte s9 distin'9 sentimentul preponderent, iubire paternal9 sau viril9, %ns9 %l anali"ea"9, este conBtient de confu"ia sa, 3eli& se las9 purtat de valul erotic, transfi'ur8nd-o pe Jtilia %n femeia ideal9, eternul s9u feminin. Jtlia este, evident, %ntr-o bun9 m9sur9, maternal9 ( ezi tu! zicea ea cu o comic maternitate " eu mi#am pus $n g%nd s scot din tine un om ilustru&, dar %n mod voluntar, %ncerc8nd s9 distra'9 aten4ia t8n9rului de la perspectiva unei rela4ii recunoscute, oficiali"ate (# Otilia! e adevrat' M iubes(ti'/ #Ei! ei! nu )i#a spus nimeni c te ur(te*& :schivarea Jtiliei este aceea nu a unei adolescente, ci a femeii care intuieBte repercusiunile marii iubiri1 dependen4a -or, ea este o independent9/ Bi iminen4a disip9rii sentimentului %ntr-o "i. Xn realitate, aceasta este traducerea celor I6 ani de e&isten49 a unei femei1 prime!dia ruin9rii misterului, echivalent feminit94ii, o sperie pe Jtilia. Matur9 Bi ra4ional9, Jtlia accpt9, %n cele din urm9, rela4ia cu 3eli&, deBi este ne%ncre"9toare1 +e visuri frumoase $mi spui, -u prea cred $n astrul meu* .( dori din toat inima s fii fericit*** cu mine* 3eli&, abia acum fericit, dup9 cum se su'erea"9 onomastic, tr9ieBte, %ns9, o ilu"ie1 precum, mutatis-mutandis, Gtefan ;hior'hidiu, persona!ul camilpetrescian, 3eli& re-creea"9 o Jtilie, %n care contopeBte puritatea (era $ncredin)at de puritatea Otiliei (i ptruns de fericire la ideea unui devotament sincer& Bi elanul erotic. >u toate acestea, ima'inea este ideali"at9, adolescentin proiectat9, iar Jtilia este conBtient9 de pericolul pr9buBirii, atunci c8nd vra!a va disp9rea. Din acest motiv, Jtilia

este mereu %n defensiv9, %ncerc8nd s9 evade"e la timp dintr-o iubire sortit9 fatalmente eBecului5 prin prisma cotidianului, ea tr9ieBte la modul oniric iubirea1 se devotea"9, %l iubeBte sincer pe 3eli&, dar nu crede %n durata inefabilului poetic al iubirii. )ascalopol intuieBte matur reticen4ele fetei Bi, asum8ndu-Bi umil postura celui care cerBeBte rolul pierdut -Jtilia refu"9 sa-l mai primeasc9 pe )ascalopol la insisten4ele 'eloase ale lui 3eli&/ %l %ndeamn9 pe 3eli& s9 reflecte"e1 @E(ti sigur c Otilia te va iubi $ntotdeauna' (***& E(ti sigur c va fi mereu fericit' Otilia! o cunosc prea bine! e un temperament de artist! care simte nevoia luxului! a sc/imbrii* . o $nc/ide acum $ntr#o cstorie $nseamn sa#i deformezi caracterul! s#i stingi av%ntul! gra)ia* Xn4ele'8nd cel mai bine dintre to4i cei cu care interac4ionea"9 Jtilia, firea tinerei, )ascalopol este @avocatulA fetei1 mai presus de iubire, Jtilia aBa"9 libertatea, or iubirea posesiv9 a lui 3eli& i-o limitea"9, risc8nd s9 o transforme %ntr-o fiin49 rutinat9, asfi&iat9 (E ca o r%ndunic0 $nc/is $n colivie! moare*&* +ccept8nd e&plica4iile lui )ascalopol, 3eli& este obli'at s9-i dea dreptate o dat9 %n plus c8nd vede reac4ia Jtiliei, %nc8ntat9 de posibilitatea de a-l re%nt8lni pe b9rbat, deBi epitetele prin care %l caracteri"ea"9 denot9 atitudinea maternalcompasiv9 pe care o are inclusiv fa49 de acest b9rbat matur (bietul srmanul&* 0ot mai insistent, 3eli& vrea dove"i de efu"iune sentimental-erotica din parte Jtiliei, pe care fata se abtine a i le oferi, din aceeasi reticenta indiscutabila a femeii conBtiente de imposibilitatea pastrarii unei dra'oste eterne. Incitat de visuri, 3eli& 1o cuta! 1o ruga cu oc/ii! 1o saruta fictiv! comentariul naratorului intervenind usor ironic la adresa naivitatii sale adolescentine1 senzualitatea fireasc a v%rstei se lupt cu mistica erotic1* Iata, pedepsitor, atitudinea reprobativa a fetei1 1+e vrei! 2elix' $ntreb fata cu repro(, incat 3eli& 1lsase capul $n 3os! iritat (i ru(inat totodat. Ima'inatia lui 3eli& devine tot mai lu&urianta, proiectand un viitor con!u'al alaturi de Jtilia, in 1nzuin)a de a o 44salva55! de a o scoate din casa lui +ostac/e , insa este brutal oprit din filmul proleptic de perspectiva precaritatii materiale. ;ata sa renunte chiar la idealurile sale profesionale, macar

Qdeocamdat& 3eli& se i"beste, din nou, de retinerea Jtiliei1 1eu te iubesc $n at%tea feluri! $ncat nu pot s analizez acum c%t te iubesc ca frate si c%t! cum s zic! iubit . >atalo'andu-i veneratia, cel putin ca 'esitca, Q"atetica, Jtilia ii cere sa o stime"e 1cum nu m#a stimat nimeni, sa-i fie 1marele prieten si se delimitea"a de atitudinea !uvenila a 1frumosului adorator* Dorinta de independenta a Jtiliei apare si in episodul plecarii intempestive cu )ascalopol la )aris, motiv pentru 3eli& sa fie Qzdruncinat in Qcultul lui pentru Jtilia, care i se pare 1de o putere de disimula)ie infernal. +!un'and sa dea cre"are celor din clanul 0ulea, 3eli& o suspectea"a pe Jtilia de frivolitate , simtinduse strans in Qclestele geloziei. ;andurile sale devin de-a dreptul insulte la adresa virtualei tradari a Jtiliei, acum inte'rate dispretuitor in ta'ma 1femeilor care 3oac comedii, pentru ca 1fcuse pe pudica cu el! $i dduse timidit)i serafice! (i acum dormea $n casa grasului 6ascalopol* In conte&tul acestui abandon temporar al Jtiliei, 3eli& o intalneste pe ;eor'eta, care il frapea"a prin sinceritate, ele'an49, in pofida statutului de femeie intretinuta de un 'eneral varstnic. )arandu-i-se o 1Otilie mai plastic! mai placid, ;eor'eta este, de fapt, un persona! ce anticipea"a viitorul statut al Jtiliei -sustinuta material de barbati bo'ati si sustinuta social de )ascalopol, contele ar'entinian/, cele doua persona!e feminine aflandu-se intr-o relatie de certa complementaritate, iar revelatia lui 3eli& este concludenta1 1asemnarea dintre destinul Otiliei (i cel al 7eorgetei $l izbi* 0ot ;eor'eta este cea care ii demonstrea"a lui 3eli& inutilitatea preocuparilor sale le'ate de fidelitatea Jtiliei, e&plicandu-i lui 3eli& caracterul feminine1 1.(a suntem noi femeile! capricioase! bizare, adau'and1 1S#a plictisit de at%tea mizerii! n#a voit s#)i tulbure viitorul* ,eintoarsa din calatoria pari"iana, Jtilia este intampinata de o primire plina de efu"iune, dar si de reprosuri 'reu reprimate de 3eli&. 0recand peste escapada Jtiliei, tanarul ii cere sa ii confirme iubirea si sa accepte a-i fi sotie, iar Jtilia evita, din nou, raspunsul ferm, declarandu-se un spectator si actor al propriei vieti1 1privesc via)a care se desf(oar* (ltimul capitol surprinde unul dintre

putinele momente introspective ale Jtiliei, o autocaracteri"are reali"ata prin stil indirect liber, naratiune de tip Qavec -focali"are interna/1 1Singur ! Otilia medita mult la 2elix (i#(i repeta pentru ea argumentul* (8& Otilia era o rzg%iata! con(tient de vi)iul ei! care se sim)ea bine c%nd o prote3au oameni delica)i ca 6ascalopol! care $i ddeau imposibilul! fr s#i cear nimic (8& 9deea! $nsa! c atunci c%nd s#ar fi plictisit! n#ar fi fost liber s fac ce voia! o $nspim%nta* >onstienti"and acest adevar despre sine, Jtilia ii spune, intr-o maniera delicata, dar directa, lui 3eli& ca este inca un copil, care 1nu cunoa(te bine sufletul feminin* $a declaratia devotionala a lui 3eli&, care percepe femeie drept 1tovars a aspira)iilor sale, Jtilia ii demonstrea"a ca este ambitios si, deci, e'oist Q"u0in care 1vrea s fac din femeie o icoan pentru uzul su personal. Invocand mediocritatea tipica oricarei femei, Jtilia isi intele'e superioritatea fata de Qtagma feminina doar prin faptul ca isi constienti"ea"a superficialitatea. Incercand sa se de'rade"e spiritual in ochii lui 3eli&, Jtilia confectionea"a o masca necesara departarii de tanarul impetuos, dar profund indra'ostit. (ltima scena a intalnirii lor este, in pofida aparentelor, o mostra a iubirii profunde a amandurora1 'ata sa fie a lui 3eli& -stiind ca va pleca apoi cu )ascalopol/, Jtilia vrea sa i se daruie intr-un ultim 'est al iubirii5 insa, respectul se impleteste cu adoratia si infran'e pornirile erotice ale lui 3eli& care ii declara candid si naiv, pe ton de Qnoa"te /una ca este 1foarte fericit de 1solemnitatea clipei. :motionata de atitudinea lui 3eli&, Jtilia il paraseste, lasandu-i un bilet e&plicativ1 1+ine a fost $n stare de at%ta stpanire e capabil s $nving (i o dragoste nepotrivit pentru marele lui viitor* +bandonat acum definitiv, 3eli& traieste, din nou, sentimente de ura impotriva lui )ascalopol, insa depaseste cri"a, devenind un medic stralucit si casatorindu-se favorabil social. :pilo'ul romanului aduce in prim-plan o secventa intamplata peste ani1 3eli&, reintalnindu-se fu'itiv cu )ascalopol, revede si pe Jtilia prin intermediul unei foto'rafii care acum infatisea"a o femeie frumoasa, dar 1un aer de platitudine, asociat ima'inii unei doamne 1foarte picante, 'en actrita intretinuta, alun'ase fata 1nebunatic de odinioara.

Meditativ, 3eli& constata ca 1nu numai Otilia era o enigm! ci destinul $nsu(i* )rin urmare, titlul romanului s-ar traduce, potrivit vi"iunii lui 3eli&, Qdestinul :tiliei, soarta in care, pentru 3eli&, nu era stabilit decat rolul de!a !ucat.

-ni%ma *tiliei
de 9. 5linescu 3 caracteri.area lui Costache (iur&iu eanu 3

erioada interbelic se caracteri,ea, n spa"iul romnesc printr3o vie polemic re$eritoare la $ormula epic repre,entativ pentru momentul respectiv i pentru pro$ilul spiritual al romnilor. 28ocea4 lui 9. 5linescu apare aadar, prin prisma spiritului erudit al scriitorului istoric i critic literar drept un reper pentru o direc"ie literar. Spre e1emplu, n revista 28ia"a Romneasc4 n &'PP, 5linescu mrturisete 2noi vom putea $i tolstoieni, bal,acieni, adic scriitori preocupa"i de sensul lumii i de $orma e1terioar a omeniei i nu vom $i nc n stare de introspec"ie pn ce nu vom cnta bucuria de a trii de a cunoate4. A dovad a gustului pentru originalitate al scriitorului o repre,int romanele sale 25artea nun"ii4, 2<nigma Atiliei4, 2=ietul Ioanide4, 2Moimul Negru4 n care, dei urmea, principiile bal,aciene, talentul lui 5linescu permite distan"area de modern. 0eclarat de A. 5ro#mlniceanu 2primul nostru roman citadin, nu de tip analitic ci clasic bal,acian4, romanul <nigma Atiliei aprut n &'PI intr n categoria operelor realiste cu elemente moderne de inspira"ie bal,acian.

Apera literar <nigma Atililei este un roman prin amploarea ac"iunii, des$urat pe mai multe planuri, cu con$lict comple1, la care particip numeroase persona!e. <ste roman realist prin- tem, structur %nc#is+, speci$icul secven"elor descrise, reali,area persona!elor, dar i depete modelul realismului clasic, al bal,acianismului, prin spiritul critic i polemic, prin elementele modernit"ii. rin tem, romanul este bal,acian i citadin. 5aracterul citadin este un aspect al modernismului lovinescian. ?resca burg#e,iei bucuretene la nceputul secolului al VV3lea, pre,entat n aspectele esen"iale, sub determinarea social3economic %banul ca valoare ntr3o societate degradat moral+, imaginea societ"ii constituie $undalul pe care se proiectea, $ormarea W imateriali,area unui tnr care nainte de a3i $ace o carier, triete e1perien"a iubirii i realit"ilor de $amilie. Roman al unei $amilii i istorie a unei moteniri, romanul este realist3bal,acian prin motivul motenirii i al paternit"ii. ;itlul ini"ial, 2 rin"ii Atiliei4, re$lect ideea bal,acian a paternit"ii, pentru c $iecare dintre persona!e determin cumva soarta or$anei Atilia, iposta,iindu3se n veritabili 2prin"i4. 7utorul sc#imb titlul din motive editoriale i deplasea, accentul de la un aspect realist, tradi"ional, la te#nica modern a re$lectrii poliedrice, prin care este reali,at persona!ul titular. ersona!ul central al romanului, ctre care converg toate energiile, din motive i interese di$erite %Atilia i ?eli1 @ pentru c l iubesc i l ocrotesc, ascalopol pentru c i este mil de el i e tutorele Atilei. clanul ;ulea @ pentru c vor s3i ia averea+, este 5ostac#e 9iurgiuveanu, tutorele Atiliei i al lui ?eli1, $ratele 7glaei. <l ntruc#ipea, trsturile clasice ale avarului, care se ntreptrund cu duioia patern.

Scriitorul l descrie din primele pagini, n momentul cnd ?eli1 sosete seara, n casa acestuia. 5#ipul lui 9iurgiuveanu este re$lectat prin privirile lui ?eli1. 5obornd cu ncetineal scara ce scr"ia cu 2prituri gro,ave4, ?eli1 vede 2un omule" sub"ire i pu"in ncovoiat4. 0e aceast imagine global, portretul $i,ic se alctuiete prin acumulare de detalii, ngroat cu past dens, alctuind o imagine grotesc- capul 2era atins de o calvi"ie total4. $a"a prea 2aproape spn4, 2ptrat4. =u,ele 2erau ntoarse n a$ar i galbene de prea mult $umat, acoperind numai doi din"i vi,ibili, ca nite ac#ii de os4. clipea 2rar i moale4, ca 2bu$ni"ele suprate de o lumin brusc4 avea 2glasul rguit4 i blbit. %[+ =trnul 5ostac#e are o comportare bi,ar, $ie din pricina senilit"ii, $ie pentru c simulea, uitarea din team, din instinct de aprare $a" de cei ce3i vnau averea, deci blbiala poate $i un de$ect de vorbire, dar i un mi!loc de aprare, de a ctiga timp sau de a deruta interlocutorul. ersona!ul nu este totui un avar de,umani,at, precum Tagi ;uduse. el are duioie i tremurri de su$let , pe Atilia 2$e3$eti"a4 lui @ pe care o iubea n $elul su, mo 5ostac#e 2o sorbea umilit din oc#i i rdea din toat $iin"a lui pn cnd $ata l prindea n bra"ele ei lungi.4 Mi ?eli1 n"elege c avari"ia lui este mai mult o manie @ cea de a "ine banii, dar 2o iubete mult pe Atilia i se gndete la mereu la ea4. 9. 5linescu $olosete o gam $oarte variat a procedeelor de caracteri,are indirect- aspectul e1terior i interior al casei prginite, a$late aproape n ruin, trimite cu toate detaliile descriptive ctre avari"ia persona!ului, dar i ctre un soi de parvenitism, ar#itectura casei sugernd 2intensitatea de a e1ecuta grandiosul clasic n materiale nepotrivite4, ca orice avar, 5ostac#e se teme de $iecare nou venit, ca de un intrus nedorit, un poten"ial atentat la averea sa, i tocmai, de aceea el ncearc s scape de ?eli1 i de ndatoririle sale n calitate de tutore a biatului.

e mo 5ostac#e l bucur pn i cea mai mic 2ciupeal4, lucru care o deran!ea, nespus pe Atilia, l distrea, pe ascalopol, dar l derutea, pe ?eli1. <locvent n acest sens este episodul n care mo 5ostac#e i cere lui ?eli1 bani mprumut nc din cea de3a doua ,i de edere a acestuia n casa btrnului 273a3ai baniG M3m3mai d3mi cinci lei. N3am acum la mn, sunt strmtoratF4. ;ot n capitolul al II3lea, mo 5ostac#e se arat $oarte mul"umit de $aptul c ascalopol i3a dat cu &JJ de $ranci mai mult la plata c#iriei- 2Atilia ddu a$ar n s$rit secretul mul"umirii sale btrnului. Mi3a dat ascalopol s pltesc c#iria, i, din greeal, mi3a dat cu &JJ de $ranci mai mult4. 0ei avar, btrnul are un de,voltat sim" al a$acerilor- el ctig bani $rumoi din diverse a$aceri, n special din cele imobiliare. entru 5ostac#e banul repre,int un scop n sine, el $iind repre,entativ ca persona!, pentru tipul burg#e,ului avar. Arice se poate trans$orma n a$acere- imobilele pot $i nc#iriate studen"ilor, iar cnd acetia nu au bani pentru a plti c#iriile, le pot con$iscate bunuri care apoi sunt comerciali,ate. Miret, el reuete s gseasc diverse metode de a lua banii tinerilor care stau n c#irie n apartamentele sale, ba mai mult atunci cnd trebuie s de restul pretinde c nu are mrun"i, dnd n sc#imb timbre potale 2pe care le "inea ntr3un porto$oliu gros, legat cu gumilastic4. %[+ n comentariul de la Serri @ Incipit caracterul btrnului 5ostac#e 9iugiuveanu, spre deosebire de al"i avari celebri din literatur, ncearc s3i depeasc9 condi"ia i tocmai de aceea avari"ia nu preia controlul asuprea vie"ii persona!ului. <l nu3i re$u, unele plceri cum ar $i mncrurile i buturile $ine, cadouri de3ale lui ascalopol, de @ descrierea casei pentru

alt$el. de asemenea, el c#eam medicul cnd este bolnav i preotul s3i s$in"easc casa. 5u toate acestea, btrnul suport i numeroase priva"iuni, i ceea ce e mai grav, i supune pe cei din !ur acestora. <l nu3i d bani lui ?eli1, ba mai mult, $olosete banii tnrului n scopuri personale, iar pe Atilia nu o spri!in $inanciar, obinuit $iind cu ideea c ascalopol i d banii 2$e3$eti"ei4 sale. ;ot n aceast ncercare de a3i depi propria condi"ie, mo 5ostac#e se dovedete capabil de o gam variat de sentimente. <l o iubete, n $elul su, pe Atilia 2$e3$eti"a4 lui, pe care ncearc s o a apere de toate rut"ile clanului ;ulea 2s nu spui prostii despre $e3$eti"a meaF4. el l simpati,ea, pe ?eli1, dar l !e$uiete n acelai timp de banii care i s3 ar conveni lunar. 5ostac#e este bun prieten cu Leonida ascalopol, singurul care are ncredere cu adevrat i cruia i ncredin"ea, soarta Atiliei n momentul n care i cere acestuia s desc#id un cont pe numele $etei. <l se arat preocupat de soarta $etei i tocmai de aceea vrea s i asigure viitorul. 0ei are inten"ii generoase, btrnul se las mereu prad obinuin"ei, deprinderii mai vec#i, avari"iei. 7st$el, dei el promite mereu c o va adopta pe Atilia, nu $ace acest lucru, motivnd c nu are bani- 2e btaie de cap adop"iunea astea, trebuie s mergi pe la tribunal, c#eltuial, nu prea sunt nlesnit, mai bine mai tr,iu nu ,ic nu.4. tot datorit acestei deprinderi mai vec#i el nu3i las Atiliei cei PJJJJJ de lei, ,icndu3i mereu lui ascalopol 2dau, dau, ce3ia al ei e pus deoparte4. 0ac vreodat a e1istat o und luminoas n oc#ii lui mo 5ostac#e, numai Atilia a reuit s $ie sursa acestei trectoare ra,e de buntate. =trnul o iubete sincer, dar de teama oricrei sc#imbri, nu pretinde nimic. /n momentul n care primete o scrisoare anonim, de$imtoare la adresa $etei, persona!ul are o reac"ie sincer disperat, voind ca Atilia s nu

tie nimic din rut"ile ce se spun despre ea. 20ac cineva ar $i plmuit pe mo 5ostac#e, el n3ar $i $ost mai ,guduit dect de aceast banal anonim. Se nglbeni i $runtea i se acoperi de sudori reci. /ncepu s se plimbe pierdut prin odaie, bolborosind vorbe $r n"eles. 7runc scrisoarea, o ridic din nou i o citi iar, ntorcnd3o pe toate pr"ile N6O A $ric nebun l cuprinse. N6O scrisoarea i se prea un document teribil, de o autenticitate indiscutabil4. Scrisoarea era n realitate o anonim ntocmit de Stnic, dup toate aparen"ele un 2document4 care l averti,ea, pe mo 5ostac#e c, dac o va n$ia pe Atilia, lumea va considera c el i $ata s3au petrecut $apte reprobabile i c dorea ast$el s o $ac motenitoarea averii lui ca s scape de ruine. rivit de cei din !ur, mo 5ostac#e apare n diverse iposta,e. Atilia spune despre el- 2 apa, s tii, e $oarte bogat i iubesc mult, ns nu poate $ace $ericit pe nimeni.4. ascalopol- 2;u, 5ostac#e, ai pr"ile tale bune i pr"ile tale rele. Eise ascalopol. 0oar te cunosc de atta vremeF 5ine nu te3ar cunoate cum te cunosc eu, ar ,ice c eti indi$erent $a" de copii, i tu, dimpotriv, i iubeti. ;u iubeti pe Atilia i $r ndoial, ea te iubete pe tine.4 Stnic Ra"iu spune despre btrn- 2e pre,eveg#i ru moul4, ?eli1 l consider 2un maniac4, iar nsui naratorul, care nu3i de,umani,ea, persona!ul, a$irm despre mo 5ostac#e c este 2pu"in cam avar, dar n $ond om de treab4. 0ei este mereu ncon!urat de membrii clanului ;ulea, n $runte cu 7glae, singurii care "in cu adevrat la btrn i nu au nicio inten"ie ascuns sunt cei doi or$ani, ?eli1 i Atilia, precum i vec#iul i credinciosul prieten al btrnului, ascalopol. Mo 5ostac#e este contient de acest lucru i tocmai de aceea are unele momente de revolt n care ncearc s scape de teroarea pe care 7glae o repre,int i le ia aprarea celor \ tineri 25e3ave"i cu biatul acestaG Eise el n s$rit. 0e ce nu3l lsa"i n paceG Nu v3a $cut

nimicF Nu trebuie s spune"i vorbe grele nici lui, nici Atilei. 5opii or$aniF catF4 =trnul este ngro,it de gndul c i3ar putea $ura cineva averea i gsete cele mai penibile ascun,iuri pentru banii si- sub duumea, sub saltea sau prin #ainele sale. Scenele care l repre,int pe btrnul a$lat n contact cu direct cu averea sunt amu,ante- 2n su$ragerie $u o oprit n loc de o scen la care nu se atepta. Marele bu$et era dat la o parte, iar mo 5ostac#e edea ngenunc#eat n $a"a unei guri n duumea N6O n care luceau monede i un pac#et de #rtii, dup toate aparen"ele bancnote4. 7ceast groa, a btrnului se accentuea, dup cele doua atacuri, cnd are sen,a"ia, deloc imaginar, c este urmrit de 2oc#i care privesc pe $ereastr4 i c3l pndesc 2pungaii4 gata s3l $ure. <l se teme de moarte i mai ales de testamentul pe care nu l3a $cut,, dar care ar $i repre,entat o prad valoroas pentru membrii clanului ;ulea. strnd n adncul su$letului teama de moarte,de necunoscut, el l ntreab pe popa ;uica 2 Mi este lumea cealaltG4. 5ele mai ncordate rela"ii la are persona!ul cu Stnic Ra"iu, pe care l numete 2pi3punga4 i pe care l suspectea, c vrea s3i $ure banii. <l ncearc mereu s3l goneasc pe Stnic din casa sa dar din pcate, tocmai Stnic este cel care i provoac btrnului cel de3ai treilea atac, cel $ata, prin luarea banilor 2La3las3m n paceF 5e vreiG Stnic netulburat pipi mai de aproape salteaua, apoi vr brusc mna sub ea i trase pac#etul cu bani. =trnul #olba oc#ii, csca gura mare spre a spune ceva, se ddu !os printr3o s$or"are supraomeneasc, pe marginea patului i urla gutural, plngtor- 3 =aniiF =anii pu3pungauleF 7po deodat se prbui la pmntF4. Moartea lui 5ostac#e 9iurgiuveanu nu survine natural, ci n urma unui oc, de aceea s$ritul are valoare de simbol.

Rela"ia cu celelalte persona!e este dominat de o suspiciune permanent, bnuind mai ales pe 7glae i pe Stni c9 c9 i pndesc averea, cu toate c i celelalte persona!e au, ntr3o oarecare msur mai mare sau mai mic, interese materiale la 9iurgiuveanu. Rela"iile lui 5ostac#e cu $amilia sunt degradat i con$lictuale de- de 7glae i este $ric, pe 7urica o urte, Stnic este pentru el un adevrat pericol, iar pe ceilal"i i ignor. 9esturile, blbiala, rgueala sunt arme de aprare, reac"ii provocate de teama de a nu $i !e$uit, de a nu $i nevoit s dea vreun ban cuiva. 5iud"enia persona!ului este dat de glasul 2stins4 i 2rguit4 dar i de duioiile i emo"iile tiute numai de el, care i $reca minile cu 2un rs prostesc4 sau de atitudinea $a" de Atilia pe care 2o sorbea umilit din oc#i i rdea din toat $iin"a pn cnd $ata l prindea n bra"ele ei lungi.4. >inuta vestimentar este ridicol, gete de gumilastic, ndragii largi de stamb colorat prini cu o s$oar, aceste detalii constituind o alt modalitate de caracteri,are accentund avari"ia persona!ului. Umani,area avarului motivea, prin respectul pe care 9iurgiuveanu l acea pentru ascalopol, prin ncrederea $a" de ?eli1 i dragostea pentru Atilia. 25ostac#e este e1presia tipic a unei monomanii. Un altul i3ar investi banii n a$aceri spre a3i $ructi$ica sau i3ar lua msuri severe de pas, convins c to"i l3ar $ura, i nimeni nu l3ar ocroti. el "ine totul la el i e #otrt s n$runte eroic orice atac. ?igura lui 5ostac#e 9iurgiuveanu e una din marile crea"ii ale romanului4 %7l. icccc+

3altagul
de Ki ail 8adoveanu ,oman tradi4ional, realist-obiectiv

Introducere: :rgumente / te5t tradi"ionalist >rea4ia literar9 sadovenian9 st9 sub semnul direc4iei impuse de tradi4ionalismul ideolo'ic promovat de revista @*iata rom8neasc9A, %nsumand principiile poporaniste si s9m9n9toriste. Xntr-o epoc9 %n care culturii rom8neBti i se cerea sincroni"area cu valorile culturii europene -:u'en $ovinescu/, Mihail Sadoveanu se simte a'resat de pro'resul civili"a4iei, de tehnilo'i"are si urbanism, astfel %ncat opera sa devine o e&presie a defensivei sufleteBti care %ncearca s9 conserve @fondulA autohton despre care vorbea Bi 0itu Maiorescu. ,efu'iindu-se %n istorie -Creanga de aur/, %n natura -;alea 0rumoasei/ sau %n universul patriarhal al satului -3altagul/, M. Sadoveanu se iposta"ia"9 %n scriitorul care apar9 o moBtenire spiritual9 ancestral91 tradi4ii, reli'ie, rituri, supersti4ii, %ntrea'a structur9 interioar9 a rom8nului sunt relevate in pro"a sa. (na dintre crea4iile repre"entative din perspectiva cultivarii tradi4ionalismului este romanul 3altagul& publicat %n 1ECD, inconsistent valoric prin caracterul de @nuvel9 poli4ieneasc9A -;. >9linescu/5 %n schimb, adevarata calitate a scrierii se identific9 %n

arta deosebit9 prin care autorul re%nvie le'ile nescrise ale lumii moldovenilor de la munte1 scrierea nu "roduce emo0ii estetice verita/ile dec(t aceluia care o reduce la no0iunea unei civiliza0ii ar aiceA -;. >9linescu/. Cu rins: 1. !oman realist)obiectiv 0ema romanului inscrie creatia in aria lar'a a operelor de factura realista1 este reali"ata o ampla mono'rafie -intr-un spatiu tipo'rafic limitat/ a satului moldovenesc la inceputul secolului al XXlea, persona!ele intruchipand e&istente obisnuite, surprinse in mediul tipic de viata1 tarani-pastori, carciumari, preoti, !andarmi s.a. :ste respectat principiul verosimilitatii5 mai mult, cu e&ceptia denumirii fictive a satului M9'ura-0arc9ului, abundenta toponimelor si hidronimelor amplifica veridicitatea te&tului prin e&istenta lor in realitate ->ruci, ?orca, Dorna, )iatra, ?istri4a etc./. )otrivit principiilor realiste 'enerale, naratorul devine o instanta demiur'ica, omniscienta si omnipre"enta, autorul optand pentru naratiunea e&tradie'etica. )e de alta parte, insa, in pofida trasaturilor realiste, vi"iunea artistica asupra universului evocat este romantica1 *itoria $ipan, persona!ul principal, se transforma intr-un simbol al unei lumi ideali"ate, utopic re-create, un t9r8m mitic in care fiinta taranului traieste in deplina comuniune cu natura, cu divinitatea, iesind astfel de sub incidenta timpului real si inte'randu-se intr-o durata mitica. 2. Structur com ozi"ional. Ti uri de roman >onform re'ulilor 'enului romanesc, te&tul este strucurat in X*I capitole, precedate de motto-u 8t"ane& st"ane9 Kai c iam )un c(neT care situea"a creatia in evidenta descendenta baladesc-mioritica. De altminteri, desi intinderea narativa este redusa, impresionea"a alternanta planurilor narative, iar filiatia tematica in sensul de"voltarii mitului mortii si al nasterii, dar si cel al transhumantei ii confera statut de roman mitic. 0otodata, datorita frescei rurale a societatii surprinse in manifestarile caracteristice, scrierea dobandeste valentele de roman social. Din persepctiva initierii in viata si obiceiuri a tanarului ;heor'hita, creatia are caracter de 3ildungs roman. >u toate ca sentimentul de dra'oste

nu este in prim-plan, iubirea matrimoniala e&ista in acea iposta"a neverbali"ata, ci doar simtita, specifica firii taranilor, astfel incat te&tul poate fi interpretat si ca roman de dra'oste. 3ara indoiala, latura de roman politist nu lipseste, dar aceasta, anali"ata, este menita a reduce valoarea intrinseca a scrierii.

4. *omentele subiectului. Inci it i ,inal. Caracterizare In sensul unui anumit cod de lectura stau atat motto-ul cat si incipitul romanului. >a atare, e&po"itiunea propriu-"isa este precedata de o secventa constituita de o poveste, rostita de #echifor $ipan in momentele festive ale comunitatii, concreti"ata intr-o le'enda socio'onica. +cest prolo' are rolul de a averti"a cititorul ca, de fapt, romanul este povestea ale'orica a unui Qmodus vivendi al romanului care se distin'e intre celelalte etnii prin placerea de a trai, intruchipand astfel acel spirit dionisiac dacic, Mcaci Dumne"eu le-a randuit inima usoaraA, Msa va para toate buneA, Msa vie la voi cel cu ceteraA, Msi cel cu bauturaA, Ms-aveti muieri frumoase si iubeteA. De altminteri, cateva pa'ini mai tar"iu, profilul psiholo'ic al romanului este de"voltat, cu referire directa la muntenii moldoveni 6 Mfapturi de mirareA, Mrabdatori in suferinti ca si in ierni cumpliteA, Mmai cu seama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el ruptaA. +cest tip uman, dionisiac, pastrator inversunat al datinilor, este intrupat prin eroina romanului, *itoria $ipan, care Qnu e o individualitate& ci un eM"ert al s"e0ei -;. >9linescu/. :&po"itiunea creatiei surprinde, printr-un filtru analeptic relatiile din familia $ipanilor, mai ales cele dintre soti, portretul moral al lui #echifor $ipan reconstituindu-se pe ba"a amintirilor femeii si ale celor care l-au cunoscut, barbatul functionand literar ca persona! in a/sentia. Intri'a se de"volta din in'ri!orarea *itoriei, 'enerata de absenta prelun'ita a sotului care ii aduce, treptat si monolo'ic, certitudinea mortii lui1 -iata muntenilor e grea& mai ales viata 'emeilor. Dneori stau vaduve inainte de vreme& ca dansa. Iubirea devotata dintre cei doi soti, le'atura pastrata dincolo de orice bariere ale spatiului sau timpului se vadesc in sentimentele

ne're ale femeii care @aude 'lasulA barbatului. :ste o chemare dinspre taramul mortii, iar visurile funeste -il visea"a trecand catre o apa nea'ra, cu fata intoarsa/, semnele naturii -@cucosul da semn de plecareA/ devin imboldul plecarii in cautarea sotului. In aceste secvente, *itoria $ipan se dovedeste a fi un spirit superstitios, dar nu irational -pe vra!itoarea Maranda nu o crede cand i-l descrie pe $ipan in bratele unei femei/, 'hidandu-se dupa le'i nescrise si dupa intuitie. 3undamentala ramane motivatia drumului facut de *itoria1 convinsa launtric de moartea sotului, femeia stie ca trebuie sa se supuna unor comandamente e&prese care vin dintr-un trecut incarcat de traditii -)erpessicius/. Datoria sotiei este aceea de a-si inmormanta, potrivit datinei, barbatul, iar constiinta ritualica este catali"atorul calatoriei1 pentru a se putea odihni pe @lumea cealaltaA este obli'atoriu a i se oficia ritul funerar, iar *itoria intele'e sa nu se abata de la aceasta norma moralcrestina. )rin consecventa si devotamentul care ii inspira cautarile si scopul, persona!ul este asemanat eroinei antice +nti'ona, dar si "eitei e'iptene Isis5 sora care isi inmormantea"a fratele, in pofida pedepsei ce o asteapta, "eita care isi cauta sotul ucis -mitul lui Jsiris/ sunt simboluri ale loialitatii si respectarii codurilor eticoreli'ioase la care se raportea"a si *itoria $ipan. De altfel, drmurile la parintele Daniil MilieB, la manastirea ?istri4a, unde se inchina la icoana Sfintei +na, postul ne'ru timp de 1< vineri la rand se convertesc intr-un veritabil ritual de purificare menit sa invoce forta divina spre a-i fi alaturi in demersul dificil de a-si 'asi sotul si de a-l inmormanta. )e de alta parte, nu doar credinta stramoseasca este unicul imbold al femeii care cunoaste cutuma arhaica. *itoria $ipan apartine unei lumi in care a/aterile& rare& sunt sanctionate sever -;. ;an9/, iar nevasta banuieste ca sotul i-a fost ucis. )rin urmare, o alta norma, precrestina, pa'ana, se cere a fi respectata1 le'ea talionului 6 criminalii trebuie pedepsiti. Doar astfel cercul datoriei ritualice se poate inchide, iar viata *itoriei si a copiilor isi continua mersul firesc. In relatia cu ambii copii, eroina romanului este aceeasi femeie, personificare a cultivarii datinilor strabune1 pe fiica

Minodora o acu"a ca este rebela, intr-o autentica disputa a vechiului cu noul1 i)n legea noastr tre/uie s trieti i tu (...). 1u mai tii ce)i curat& ce)i s'(nt i ce)i /un (...). +daptarea fetei la pro'res -coc& val0 i /luz/ o determina pe *itoria sa o lase in pa"a maicilor de la manastirea +'apia inainte de a pleca impreuna cu ;heor'hi49 la drum. Intele'and ca ;heor'hi49 e inca un copil, *itoria renunta a-l trimite sin'ur in cautarea lui $ipan, dar scopul calatoriei pentru baiat este subliniat raspicat de mama care isi retine emotia1 @n0elege c %ucriile au stat. De acum tre/uie s te ar0i /r/at.. Intrea'a pere'rinare a *itoriei pe urmele sotului, care o iposta"ia"a intr-o transfi'urare culta a ima'inii mcu0ei /tr(ne din *iori"a, arata o femeie puternica, inteli'enta, fiind psiholo' si tenace. Stie sa investi'he"e astfel incat sa obtina raspunsurile dorite referitoare la trecerea lui $ipan prin acele locuri si se apropie tot mai mult de tinta. +pare, uneori si o *itorie sfioasa in fata lumii necunoscute5 atacata insa, femeia reactionea"a ironic -crasmarita care ii vorbeste sec/ sau chiar fi"ic -necunoscutul necuviincios este lovit de ;heor'hi49 cu balta'ul/, astfel incat barbatii o privesc admirativ -David carciumarul s-ar insura intr-o saptamana cu ea/ sau nedumeriti ('emeia asta tre/uie s 'ie de "e alt lume* cele de la noi sunt mai "rietenoase). ;asirea osemintelor lui $ipan la >rucea 0alienilor cu a!utorul cainelui $upu se constituie intr-o prima scena a punctului culminant. Stri'atul disperat, dureros 3eorg i0! este defularea durerii retinute, tocmai prin le'atura tainica a numelui stiut doar de cei doi soti. )entru baiat este momentul unei bruste maturi"ari, intrucat tanarul trebuie sa faca fata unei nopti in care tenebrele spaimei sunt mai puternice. + doua scena cu rol de punct culminant se desfasoara in momentul ospatului de la pra"nic, cand perseverenta, intuitia si abilitatea psiholo'ica ale *itoriei conduc la descoperirea criminalilor, >alistrat ?o'"a si Ilie >u4ui, in mana lui ;heor'hi49 arma crimei devine arma !ustitiara -balta'ul/, iar cainele duce ra"bunarea pana la capat, in ilustrarea mioriticei comuniuni om-animal.

+cest profil de Aamlet 'eminin care /nuiete cu metod& cerceteaz cu disimula0ie& "une la cale re"rezenta0iuni trdtoare actionand in s"irit de vendetta -;. >9linescu/ este latura cea mai putin re"istenta epic si simbolistic a persona!ului, "rea mult $nd(r%ire din "artea unei 'emei ii reprosea"a ;. >9linescu lui Sadoveanu, ne'and astfel verosimilitatea persona!ului in aceasta directie. >eea ce retine cititorul atent la cheia romanului este scopul mitic al drumului *itoriei. Itinerariul urmat de eroina care reface etapele e&istentiale fundamentale1 bote", nunta si inmormantare. De fiecare data, Sadoveanu descrie cu minutio"itate riturile, respectate cu fidelitate de femeie, care isi ascunde tristetea sau curio"itatea pentru ca ar necinsti petrecerea. +tentia cea mai mare este acordata de scriitor datinei inmormantarii, ca o dovada a implinirii datoriei constiintei femeii fata de memoria sotului raposat. Detaliile ritualice impresionea"a1 bocitoare tocmite, preoti, poduri, slu%/ mare, astfel incat *itoria se socotea destul de mul0umit. Sinteti"and, cuvintele preotilor sublinia"a scopul calatoriei *itoriei1 "ace "entru su'letul ro/ului Domnului Dumnezeu intru venica "omenire. Intr-un sens biblic se interpretea"a si finalul romanului1 dictonul crestin mor0ii cu mor0ii& vii cu vii poate fi acum respectat, dat fiind ca datoria moral-crestina, dar si !ustitiara a fost indeplinita. Stabilind pomenile pentru fiecare parastas al sotului, respectiv vi"ita fetei la mormantul tatalui, viata poate sa isi reia cursul firesc1 )a"oi du" aceea ne)am $ntoarce iar la Kgura& ca s luam de coad toate c(te)am lsat -Q modalitati de caracteri"are/. #umita de #icolae Manolescu o 'emeie $n 0ara /r/a0ilor& *itoria $ipan ramane in memoria cititorului deschis substraturilor adevarate ale romanului o +nti'ona, unindu-le misiunea transcedentala si sacra, izvor(t din realitatea mitului -#icolae Manolescu/. +nti'ona sau Isis, *itoria $ipan intrupea"a idealul scriitorului care cauta, prin acest persona!, sa conserve lumea patriarhala, a datinilor ancestrale, a spiritului dionisiac latent sau manifest al romanului.

Caracterizare direct: - portretul fi"ic direct al naratorului1 oc ii c"rui $n care "arc se rs'r(ngea lumina castanie a "rului* - opinia persona!elor1 mama asta tre/uie s 'ie 'rmctoare -;heor'hi49/5 - autocaracteri"are1 eu (...) am trit "e lumea asta "entru omul acela al meu )am 'ost mul0mit i $n'lorit cu d(nsul. Caracterizare indirect: - anali"a psiholo'ica -'radatia, monolo'ul interior/ - mediul5 relatiile cu celelalte persona!e -e5em le7/.

5AMUNI57R< 3 ;<V;UL 7R9UM<N;7;I8

4( )extul ar%umentativ (+iscurs ar%umentativ) dR te1t prin care se pre,int opinii i idei sus"inute de argumente si , dove,i care au scopul de a convinge interlocutorul sau cititorul % scop persuasiv3a persuada, a convinge N$unc"ia conativO+ asupra valabilit"ii vi,iunii autorului pe un anumit subiect.

dR autorul poate dori s provoace ade,iunea receptorului la opinia sa, s modi$ice prerile destinatarului sau c#iar s3l determine s ac"ione,e ntr3un anumit mod. dR poate aprea n varianta oral % monolog argumentativ+, precum i n cea scris %discurs argumentativ- editoriale, eseuri, cronici, comentarii de pres +. 5( /tructura textului ar%umentativ a. R<MIS7 W I A;<E7 W ;<E7 b enun"at n introducere % e1.b lectura 3 plcuta odi#n a min"ii+. b. 7R9UM<N;7R<7 I A;<E<I b n cuprins, prin utili,area modali,atorilor, a te#nicilor de argumentare, a conectorilor.. c. 5AN5LUEI7 b reluarea ipote,ei n $inal, apelnd la \3P dintre ideile cele mai $erme, enun"ate n cuprins. P. )e#nica ar%ument9rii( "aracteristici te1tele argumentative sunt de dou tipuri #ot9r@te, clare% abundnd n $ormule de certitudine i necesitate- tiu. desi(ur. trebuie)8 e&itante, prudente % dominnd $ormulele de incertitudine i adverbele de apro1ima"ie- cred. se poate. e posibil. cam. parc. oarecum )8 punctele de vedere e1primate de autor se ba,ea, pe !udec"i de valoare %bineWru, $rumosWurt etc + care pot $i mprtite, sau nu, de destinatari. e distinc"ia ntre atitudinea cert sau incert a autorului discursului argumentativ este e1primat prin mai multe mijloace lin(vistice. precuma. MA0UL, uneori i ;IM UL verbal, 57EUL <1. 3 imperativul si con!unctivul cu valoare de imperativ #otrre %7scult ce3"i spunF. S $aci cum ,icF+ 3 indicativul pre,ent b ac"iune sigur, real b tiu. nu cred 3 indicativul imper$ect b eventualitatea unei ac"iuni care nu a $ost mplinit corespun,tor b nvau. citeau 3 condi"ionalul optativ, con!unctivul per$ect b dorin" nereali,at, resemnare b a citi. s fi citit vocativul dR $ermitate- -iete. ascultF dR Copile. vino, te rogF

b( M*+AL'AA)*R' (elemente modale). fverbeWe1presii verbale care e1prima o atitudine subiectiv, a$ectivdRe,itare- m tem c. m bucur. m supr dR#otrre- cred c. tiu c. eu consider c8 f e1presii verbale impersonale- e bine. e ru. e frumos f adverbe si locu"iuni adverbiale- desi(ur. cert. evident. probabil. posibil. fr ndoial. cu si(uran etc= din pcate. din fericire etc f ad!ective si adverbe cali$icative- bun. ru. oribil etc ( . Mrci le1icale speci$icef autorul unui te1t argumentativ apelea, la o serie de elemente care $ac cone1iunea ntre pr"ile discursului i secven"ele acestuia, elemente care se numesc 5AN<5;ARI. acetia sunt de mai multe tipuridR conectori de ierar#i,are a argumentrii- n primul r)nd. n al doilea r)nd. n cele din urm. n sf)rit. n fond. n*plus. de fapt. n realitate. de altfel. n concluzie. n consecin. prin urmare. apoi. oricum. aadar. pe de o parte. pe de alt parte etc d Rconectori re$eren"iali %indicnd gruparea argumentelor n !urul unei teme +- n ceea ce privete. din punctul meu de vedere. referitor>privitor la dR conectori corelativi % cau,3e$ect +Cn ra"ionament- dac888atunci (rezult). cu c)t888cu at)t. pe msur ce88 dR conectori cau,ali- pentru c. deoarece. ntruc)t etc dR conectori consecutivi- nc)t. c dR conectori conclusivi- deci. prin urmare. in concluzie dR conectori adversativi- dar. iar. nsa. ci dR conectori copulativi- i. nici. precum*i dR conectori dis!unctivi- fie. sau. ori dR conectori $inali- ca s. pentru ca s. cu scopul s dR conectori concesivi- dei. cu toate c. chiar dac. mcar de888

I
f &. \. P. D. f &. \. P. D. (. ). *.

9ramatica argumentrii discursul argumentativ poate $i reali,atla pers. I, sg b grad ma1im de subiectivitate la pers. a Il3a, sg b tendin" de obiectivare, de includere a receptorului la pers. I, pl b3subiectivitate, cooptarea destinatarului 3n discursurile scrise se o$er not tiin"i$ic la pers. a IlI3a b grad ma1im de obiectivitate calitatea argumentrii depinde deadecvarea argumentelor la tem pertinen"a i claritatea argumentelor ordonarea logic a argumentelor selectarea adecvat a e1emplelor pt $iecare argument demonstrarea unor posibile contraargumente capacitatea de persuadare a auditoriuluiWcititorului $ormularea clar a conclu,iei.

\\P

;<V; 7R9UM<N;7;I8 3 <1empli$icare

I. R<MIS7 Y M numr printre acei oameni care cred %mor"is+ c din toate marile opere ale literaturii pot $i e1trase nv"minte bune pentru su$let i pentru n$runtarea vie"iiN...OY II. 7R9UM<N;7R<Y 9enera"ia mea a considerat ca lucru de la sine in"eles c produc"iile de seam ale literaturii %...+ trebuie s $ie i i,voare de mbunt"ire a min"ii i a inimii cititorului %...+. Niciodata nu m3a dus gndul ctre imbecila opinie c opera de art cat a $i morali,atoare, am avut o cu totul alt convingere- c n ciuda %ori ca o consecin" a+ meritelor ei estetice i independent de ele, o Ycarte mareY nu se poate s nu constituie i un lca de tain pentru spuse $ilo,o$iceti, nv"turi teoretice i practice, adevruri esen"iale %...+Y

III. 5AN5LUEI7 Y e scurt- i din cr"i nedidactice se poate nv"a %...+.Ne lasa, prin urmare, deplin liberi, rspun,tori, avnd a ne clu,i dup dreapta noastr socotin"a i propiul nostru bun3sim".%...+ Totrt lucru nsslluiete n Ymarile cr"iY %ori i n cele numai YbuneY+ un stoc imens de avu"ii be#avioristice, a1iologice, etice, e1isten"iale, in$ormatice, energetice. % N. Stein#ardt, 0e $olos i spre nv"tur +

\\D

/tilurile functionale si comunicarea


5omunicarea in di$erite domenii de viata si activitate poate avea loc prin diverse categorii de te1te a+ 0upa relatia <mitator @ Receptor - 3 dialogice 3 monologice b+ 0upa calea de transmitere a mesa!ului - 3 scrise 3 orale c+ 0upa situatia de comunicare @ de tip - 3 o$icial 3 stiinti$ic 3 publicistic 3 colocvial 3 literare )exte monolo%ice &+ Arale de tip - 3 o$icial - alocutiunea %discurs scurt+. 3 stiinti$ic - prelegerea, e1punere. 3 publicistic - stiri radio, ;8, pre,entari de in$ormatii. 3 colocvial - relatari,anecdote,bancuri,$elicitari,toasturi. 3 literar - $olclorul literar. \+ Scrise de tip- 3 o$icial - documentele si actele o$icial3administrative, politice, !uridice, economice, diplomatice%legi, rapoarte, decrete+ 3 stiinti$ic - lucrari si documente stiinti$iceWte#nice. 3 publicistic - articole de presa%editorial, tableta etc.+. 3 colocvial - !urnalul intim. 3 literar - diversele specii literare scrise. )exte dialo%ice &+ Arale de tip - 3 o$icial - in relatiile institutiilor cu publicul. 3 stiinti$ic - de,bateri cu caracter stiinti$ic, discutii in cadrul colocviilor, sesiunilor de comunicari. 3 publicistic - interviul, corespondenta tele$onica, de,bateri publice, talS3s#og3ul. 3 colocvial - conversatia u,uala. \+ Scrise de tip- 3 o$icial -corespondenta o$iciala de tip cerere, memorial,proces verbal, re$erat etc. 3 stiinti$ic - corespondenta intre cercetatori, savanti. 3 publicistic - interviul cu intrebari si raspunsuri $ormulate in scris, de,bateri. 3 colocvial - corespondente private%scrisori,telegrame etc.+
\\(

/tilurile functionale
f 0e$initii h HStilul este c#ipul su$letului.4 %S<N<57+ h HStilul este omul insusi.4 %=U??AN+ h HStilul este un $enomen al limbii nationale.4%5T7RL<S =7LLi+ hIn vorbirea curenta b modul propriu de e1primare al unei persoane. h0.p.d.v. lingvistic b modul particular de $olosire a resurselor limbii in di$erite domenii ale activitatii sociale %bstilurile $unctionale+ hIn acceptiunea literara bHe1presia unei individualitati4%;U0AR 8I7NU+ f 5alitati generale ale stilului a) claritatea (exprimarea limpede a ideilor) b) proprietatea ( utili&area adecvata a mi7loacelor lin%vistice) c) corectitudinea ( respectarea normelor limbii) d) preci&ia ( utili&area cu ri%oare a mi7loacelor lin%vistice necesare) e) puritatea ( utili&area acelor mi7loace lin%vistice consecrate prin u&, admise de limba romana)( f Stilul $unctional b o varianta a limbii care indeplineste $unctia de comunicare intr3un domeniu de activitate determinat.

/tilurile functionale &+ S. A?I5I7L %BURI0I5 3 70MINIS;R7;I8+ \+ S. S;IIN;I?I5 P+ S. U=LI5IS;I5 % BURN7LIS;I5+ D+ S. 5ALA58I7L %?7MILI7R+ (+ S. 7R;IS;I5 %=<L<;RIS;I5+

\\)

'(/)'L,L "*L*"B'AL (3AM'L'AR) @ indeplineste $unctia de comunicare in s$era relatiilor particulare %viata cotidiana+ "aracteristici. 3 oscilea,a intre abundenta si economie in e1primare. 3 recurge la mi!loace nonverbale - gestica, mimica. 3 are o mare incarcatura a$ectiva. 3 regulile si normele sunt $recvent incalcate. 3 se mani$esta particularitati regionale sau socio3pro$esionale %argou, !argon+. 3 presupune rela1area si naturaletea e1primarii. Particularitati lin%vistice. a+ la nivel le1ical - termeni argotici si de !argon. neologisme. regionalisme. b+ la nivel mor$o3sintactic - pronume. d!ective. adverbe ne#otarate. enunturi eliptice. $orme sincopate. inversiuni. digresiuni. parante,e. c+ la nivel stilistic - diminutive. augmentative. cuvinte peiorative, superlative e1presive. constructii cu inter!ectii. vocative. imperative. clisee lingvistice. abrevieri. ,icale. ''(/)'L,L P,1L'"'/)'" (C,R$AL'/)'") 2 indeplineste $unctia de mediati,are, de larga in$ormare asupra evenimentelor politice, sociale, culturale, sportive, stiinti$ice etc. si de in$luentare a opiniei publice. "aracteristici. 3 contopeste comunicarea in$ormativa si a$ectiva. 3 e1prima o tendinta, o atitudine. 3 are o varietate e1traordinara de genuri - articol, comentariu, comunicat, interviu, reporta!, stire, masa rotunda, talS3s#og, cronica, editorial etc. 3 unele $orme se apropie de stilul stiinti$ic, altele de stilul colocvial sau artistic. 3 continutul re$lecta realitatea imediata si este completat de mi!loacele e1tralingvistice caricatura, $otogra$ia, tabele etc. ?te1tul publicitar @ $ace parte dintr3un mesa! comple1, care presupune simultaneitatea mai multor limba!e %cuvant, mu,ica, imagine, gestica+ bL SIN5R<;ISM Particularitati lin%vistice. 3 este stilul mai sensibil la inovatie. 3 respecta, in general, normele limbii literare. 3 recurge la $iguri de stil si procedee artistice, contructii retorice, digresiuni, intreruperi. 3 $oloseste citatul din surse directe si veri$icate. 3 utili,ea,a titluri socante, $ormulari eliptice pentru a atrage atentia receptorului.
\\*

3 este pre,enta, in diverse proportii, tonalitatea polemica. '''(/)'L,L *3'"'AL (C,R'+'" 2 A+M'$'/)RA)'B) 2 reali,ea,a $unctia de comunicare in s$era relatiilor o$iciale- administratie, diplomatie, !ustitie etc. "aracteristici. 3 respecta normele limbii literare la $iecare nivel - $onetic, le1ical, mor$o3sintactic, stilistic. 3 este obiectiv si impersonal. 3 este lipsit de incarcatura a$ectiva %neutru d.p.d.v. e1presiv+. 3 este accesibil, clar si precis. 3 modul de e1primare este $ormal. Paticularitati lin%vistice. a+ la nivel le1ical - terminologie speci$ica %adeverinta, cerere, adresa, certi$icate, process verbal, re$erat, 5.8.+ b+ la nivel mor$ologic - substantive provenite din in$initul lung, in$initive si viitor cu valoare de imperative. re$le1iv pasivul. verbe impersonale. adverbe si locutiuni verbale precum Hin mod necesarWobligatoriu4. prepo,itii si locutiuni prepo,itionale tip Hin calitate de4, Hin vederea4, Hre$eritor la4, Hpe ba,a4 etc. c+ la nivel sintactic - verbele Ha trebui4, Ha putea4, constructii in$initivale. d+ la nivel stilistic - pre,enta unor clisee lingvistice %introductive, $inale+. coordonarea in $ra,a. elipsa predicatuluiWvb. copulativ %H$umatul inter,is4+. respectarea unor reguli de pre,entare gra$ica @ sinta1a !uridica. 'B(/)'L,L /)''$)'3'" @ reali,ea,a $unctia de comunicare in domeniile stiintei si te#nicii. "aracteristici. 3 corectitudinea. 3 obiectivitatea. 3 proprietatea termenilor.

Particularitati lin%vistice. a+ la nivel le1ical - $iecare domeniu al stiintei are o terminologie proprie. termenii sunt monosemantici. neologisme. se utili,ea,a cuvinte cu pre$i1oide sau su$i1oide %antebrat,
\\I

contrao$ensiva, cvasicomplet, micro$on, microscop, cardiologie etc.+. termenii se $olosesc in $orma apro1imativ identica international %computer etc.+ b+ la nivel mor$ologic - substantive abstracte provenind din in$initive lungi. in$initive cu valoare de imperativ in obs. si note- inlocuirea persoanei I pl %Hpluralul autorului4, Hacademic4+ c+ la nivel sintactic - predomina subordonarea d+ la nivel stilistic - se utili,ea,a coordonarea prin - enumeratie, repetitie, paralelism, antite,a. se $oloseste citatul ca punct de plecare, argument sau material demonstrativ. se utili,ea,a $iguri de stil si constructii retorice %intr3o polemica+. se $olosesc digresiunile in te1tWnote de subsol. se utili,ea,a succesiunea intrebare3raspuns ca modalitate de construire a discursului stiinti$ic. B(/)'L,L 1-L-)R'/)'" @ are rolul de a asigura $unctia de comunicare intre autorul unui te1t literar si cititorul receptor. Speci$icul acestui te1t il repre,inta $aptul ca mesa!ul este artistic, autorul apeland la imaginatia artistica, prin care este trans$igurata realitatea. ;ermenul Hbeletristic4 provine din lb.$rance,a % Hbelletrre4+, presupunand atat continutul estetic, cat si $orma estetica %adica utili,area unui limba! artistic care coagulea,a procedee artistice,$irguri de stil. "aracteristici. 3 armonia. 3 cursivitatea. 3 respectarea normelor limbii literare. 3 utili,area $recventa a cuvintelor cu sens $igurat si a cuvintelor plurisemantice. 3 te1tul are, de regula, o larga adresabilitate. Particularitati lin%vistice. 3 in $unctie de tema operei si la epoca in care a trait scriitorul sau pe care o evoca, in te1t sunt pre,ente $orme populare, regionalisme, ar#aisme. 3 in literatura moderna scriitorii apelea,a $oarte $recvent la neologisme, c#iar la termeni imprumutati din domenii stiinti$ice si te#nice, creatiile literare a1andu3se pe un puternic proces de intelectuali,are a mesa!ului. 3 apelul $recvent la constructii eliptice. 3 te1tele epice mai ales se caracteri,ea,a prin oralitatea te1tului%dialogul, $ormele sincopate etc.+

\\'

/ituatia de comunicare
"omunicarea este un proces de transmitere a unui mesa! de la o sursa catre destinatie, $olosind un anumit cod si un anumit canal. S3au identi$icat %lingvistul Roman BacSobson+ sase $actori ce intervin in procesul comunicarii - emitatorul, receptorul, mesa!ul, codul, canalul, conte1tul. &+ -mitatorul % < + - este cel care transmite un mesa!. \+ Receptorul % R + - este cel care primeste mesa!ul 3 destinatarul. Abs.- Intr3un act de comunicare pot e1ista mai multi emitatori respectiv receptori. f ?recvent, participantii la un act de comunicare sunt simultan emitator si receptor. f Mai ales in te1tele literare se discuta despre e1istenta a+ emitatorului e1trate1tual %autorul+ si a receptorului e1trate1tual %cititorul+ b+ emitatorului intrate1tual %naratorul,un persona!,eul liric+ si a receptorului intrate1tual %un alt persona!, $iinta careia i se adresea,a eul liric+. P+ /ecventa de semnale % M-/AC,L+ + KKverbale 3 nonverbaleLL care alcatuiesc in$ormatia transmisa de catre < catre R. D+ "odul - pentru a $i inteles, mesa!ul trebuie construit din semnale, cunoscute atat de <, cat si de R. entru a $i accesibile, aceste elemente sunt organi,ate intr3un cod si pot apartine unei limbi %vorbite, scrise+, unui ansamblu de gesturi, po,itii ale corpului, e1presii ale $etei sau unui ansamblu divers de semnale sonore sau vi,uale %semne de circulatie, al$abetul Morse etc.+. 5odul -D limba %romana, engle,a+ -D gestica %bodX language, mimica+ -D codul rutier -L al$abetul Morse (+ "analul - f auditiv f vi,ual f tactil f ol$activ entru a putea a!unge de la < la R mesa!ul are nevoie de un mediu,adica de un canal de transmitere %auditiv 3 aerul . vi,ual 3 comunicare scrisa+. )+ "ontextul repre,inta aspectul la care se re$era mesa!ul - obiectul, tema discutiei.
\PJ

)ipuri de comunicare
&+ "omunicarea verbala - prin cuvinte 3 oral sau scris prin intermediul limbii cunoscute de < si R. \+ "omunicarea non-verbala - gestica, mimica etc. P+ "omunicarea para-verbala - dublea,a comunicarea verbala si nonverbala prin modulatii, ritm, intensitate a vocii, tusit, o$tat, dresul vocii, pau,e in vorbire.

Re%istre stilistice
Limba!ul varia,a in $unctie de situatia de comunicare,de raporturile dintre interlocutori %distante,neutreWapropiate . de egalitateWinegalitate KKsociala sau culturalaLL+,de domeniul si obiectul comunicarii. Registrele stilistice sunt variante ale limbii,speciali,ate in $unctie de criterii socio3 culturale si lingvistice.
\P&

4.5on$orm situatiei de comunicare,limba!ul estea+ formal %o$icial,ceremonios,impersonal+3este pre,ent intr3un conte1t public,o$icial,unde persoanele adopta norme de politete. respecta regulile de e1primare proprii limbii literare3corect gramatical. b+ informal %direct,spontan,marcat a$ectiv+3este pre,ent in conte1t $amiliar,intre prieteni,rude etc.. limba!ul $olosit este colocvial,nepretios. 5.5on$orm nivelului de educatieEcultura,limba!ul esteA( popular %predominant oral+ @ se mani$esta prin graiurile rurale,traditionale,dar si prin argou3mediul urban. 1( cult %cuprinde registrul standard,precum si limba!ele de specialitate stiinti$ice,!uridice,dar si registrul solemn,o$icial,inalt+. "( - *bs( . Limbajul colocvial>familiar este un registru intermediar intre cel standard si cel popular,continand trasaturi de oralitate a$ectiva,dar si abateri de la norma.

A( Limba7ul popular @ de obicei,se intelege ca limba! vorbit in mediul rural. j se reali,ea,a,mai ales,oral,de aceea trasaturile oralitatii generea,a si trasaturile limba!ului popularfutili,area mi!loacelor paraverbale%intonatii,ras etc.+ fspontaneitatea,redundanta%repetitii+. j marci lingvistice f vocabular redus,polisemie bogata. f numeroase locutiuni,e1presii. f inter!ectii,diminutive,augmentative. f constructii superlative. felemente vulgare - insulte,termeni obsceni. f $orme elidate - doma le, neaa . f aliteratii,rime. Abs. - Limba!ul popular se reali,ea,a in mod real prin variantele sale concrete \P\

a+ (raiuri % moldovenesc- c#icior,si,pi . banatean- $runce . ardelenesc- nost . oltenesc- dusai . muntenesc- talica . maramuresean , dobrogean etc.+ b+ ar(ouri orasenesti - misto,ba$ta,naspa etc. "( AFGD1 Limba7ul colocvialEfamiliar @ este limba!ul conversatiei libere,intre personae cu acelasi statut - prieteni,rude % limba! intermediar intre cel popular si cel cult+. j este,in sens larg,o varianta a limba!ului popular,aparut in perioada moderna si,mai ales,in mediul citadin. j este predominant oral,cu trasaturi a$ective,$recvent ironice si glumete. j preia elemente atat din limba! popular%termeni vulgari,elemente de argou+,cat si din cel cult%elemente de !argon,neologisme+. j in varianta scrisa,se intalneste in corespondenta dintre prieteni,rude, iar in stilul publicistic3!urnalistic este dominant. AR;*,(-urile+ j este un limba! $olosit de grupuri omogene,adesea marginale,$iind cunoscut drept Hlimba! Hsecret % elevi,studenti, lumea interlopa,armata etc.+. j ma!oritatea cuvintelor provin din limba romani %,benga,gagii,misto,a se sucari etc.+. j argourile se innoiesc continuu,e1istand c#iar e1presii argotice%baiat de comitet,te $ac cu o plimbare,e mar$a,a trage Ht,apa4+,iar multe e1presii sunt preluate din limba!ul sportiv%a da3o in bara,a lua plasa+. CAR;*$,L%nu are plural+ j este tot un limba! conventional,creat de o categorie sociala,dar cu intentia de a impresiona prin vorbire pretioasa, H inalta4. j spre deosebire de argou,!argonul se caracteri,ea,a prin snobism intelectual. j presupune utili,area unor cuvinte din limbi straine <1.- $rance,a - c#ic,monc#er,mademoiselle. engle,a - #ig#3li$e,darling,#oneX,live,trendX. Abs.- Uneori aceste cuvinte intra in argou prin modi$icarea $ormei,atat in scris cat si oral-demoasela,sic,mersi,alivoar etc. j se vorbeste de !argonul - medical,!uridic,sportiv,al ar#itectilor,in$ormaticienilor, datorita preluarii termenilor de specialitate si utili,arii intense a acestora in vorbirea curenta- bisturiu,laser,sentinta,o$$ side,out,gol,virusat,a $ormata,a scana,a $aulta etc.
\PP

1( Limba7ul cult @ este limba!ul produs prin respectarea normelor,$olosit,indeosebi,in scris. j se caracteri,ea,a prin pastrarea integritatii $onetice a cuvintelor. j evita repetitiile,vocabularul este bogat,nuantat, sinonimic. j $oloseste termeni abstracti. j elementele a$ective sunt putine si controlate. j structura sintactica a $ra,ei este comple1a. Limba!ul cult cunoaste urmatoarele variantea+ limba! o$icial,solemn %relatii diplomatice,o$icialitati+ - H8a aducem la cunostinta ca sunteti o pre,enta absolut inde,irabila in incinta4. b+ limba! de specialitate %lingvistic,matematic+-47ctul comunicational este,in acest ca,,o e1#ortatie,al carei contur intonational permite interlocutorului sa identi$ice intentia ostila a emitatorului4. c+ limba! cult,standard %vorbire corecta+ - H8a rog sa parasiti locul,imediatF4. Abs.- Se utili,ea,a $recvent a+ neologisme%uneori e1cesive+3dintre neologisme se remarca asa numitele cultisme%,iare,;v,$ilme+ care ar trebui evitate-gag3uri,s#og,pop,pu,,le. b+ termeni de specialitate %domenii de activitate+ brocSer,acci,a,spot,#olding,marSeting,manager. c+ termeni te#nici - $lama,email%smalt+,corp de iluminat Abs. - uneori se a!unge la $enomene precum #ipercorectitudinea sau #iperurbanismul care conduc la un stil bombastic,nenatural %daca vorbitorul nu e cult realmente+3e1 pi$tea%incorect+ pt.c#i$tea%corect+.

\PD

M'CL*A"- +- R-AL'AAR- A /,1'-")'B')A)'' /' A -HPR-/'B')A)'' /,1'-")'B')A)-A ($ara subiectivitate-te1te stiinti$ice,!uridic3administrative+ entru a3si marca pre,enta in mesa!ul pe care il produce, vorbitorul apelea,a la diverse mi!loace, prin re$erirea la sine insusi, la interlocutor si la unele aspecte ale situatiei de comunicare%timpul si locul emiterii mesa!ului+. j mi!loacele lingvistice prin care se reali,ea,a raportarea se mai numesc si deictice, $iind&.$orme pronominale si verbale 3 pers.I - eu,al meu,merg. 3 pers.a II3a - tu,ai tai,mergi. \.$olosirea timpului pre,ent si a celorlalte timpuri si moduri verbale care iau ca reper momentul enuntarii<1.- #u vreu?888de*acum ajute*mi in plin norocul meu(@) %zi vin si pun piciorul pe*acest pamant roman8 &i zic<"oldovo.*n mine cunoaste*al tau stapan? (28%lecsandri 0 A espot 2oda5) 3 vreu.vin.zic 0 indicativ pre,ent. 3 cunoaste 0 imperativ. 3 ajute(*mi) 0 con!unctiv cu valoare de imperativ%sa3mi a!ute+. P.pronume si ad!ective demonstrative- acesta.acela8 D.adverbe de loc si de timp- aici*acolo.acum*atunci.ieri*azi*maine8 *bservatii. &.In limba romana nu este necesar ca pronumele subiect sa insoteasca verbul, deoarece au, ma!oritar \P(

3 subiect inclus % pers.I , a II3a+- te duci.scriem. 3 subiect subinteles % pers a III3a+- sta.stau(ei). 0e aceea, cand apare pronumele subiect, te1tul dobandeste accent suplimentar prin valoare distinctiva, adesea em$atica, autorul actiunii distingandu3se de alti autori potentiali. <1.- <l a venit, nu ea. ar eu. eu cu lumina mea sporesc a lumii taina8 [ utili,area pron.cu valoare em$atica b maxima subiectivitate \. ersoana a II3a poate indica3 un destinatar autentic % cititorul, un persona! + 3 un interlocutor $ictiv, $olosit ca prete1t retoric %Hcodrule,codrutule4, Hluna, tu, stapan3a marii4+, pe cand adevaratul destinatar este altul 3 o dedublare a vorbitorului %monolog dialogat+ 3 orice individ, omul, in general %subiect nedeterminat+- Ce e rau si ce e bine > Bu te* ntreaba si socoate8 P.?ormele literare ale subiectivitatiif operele W pasa!ele lirice %_lirico3descriptive+ @ subiect e1plicit f !urnalul, memorialul @ subiect e1plicit f a$orismele @ subiect implicit f reclamele @ subiect implicit -HPR-/'B')A)-A este un derivat al subiectivitatii, deoarece, atunci cand vorbitorul optea,a %oral W scris+ pentru in$rumusetarea mesa!ului, $iltrea,a prin propria sensibilitate realitatea. "aracteristici3 este o trasatura a limba!ului artistic utili,at in operele beletristice. 3 este utili,ata si in limba!ul popular, colocvial, presupunand apropiere, intimitate intre emitator si receptor. 3 este, de asemenea, o caracteristica te1telor publicistice, mai ales in domeniul advertising. Mi7loace de reali&are&.sensul $igurat W conotativ al cuvintelor \.utili,area cuvintelor polisemantice P.apelul la $iguri de stil, procedee artistice, $ra,e rimate si ritmate D.utili,area preponderenta a pers.I, a II3a (.$olosirea ar#aismelor,a regionalismelor, a $onetismelor populare
\P)

).intrebuintarea elementelor de argou si !argon *.structuri eliptice I.apelul la paremiologie%proverbe, ,icatori, ma1ime, a$orisme+ *bs.- <1presivitatea este o marca a pre,entei $unctiei poetice si a $unctiei emotive W e1presive in te1t.

Curente literare
>urentul literar denumeste o miscare literara distincta prin amploare si durata reunind scriitori ale caror opere au trasaturi estetice comune. #.?.] I. )entru le'itimitatea curentului, de obicei, s-a formatat un pro'ram estetic -un manifest/ ce coa'ulea"a principii ideolo'ice, filo"ofice, stilistice B.a.m.d. :ste e&presia unui spirit -o moda/ al epocii -Veit'eist 6 spiritum saeculum/ %*:NIS*%< (include !EN:=TE!E:+ ,enastere 7 sfera artistica (manism 7 sfera culturala ,eforma 7 sfera ecle"iastica

+. ,enaBterea Incepe din sec. XI* 6 Italia5 sec. X*I 6 3ran4a, ;ermania5 sec. X*II 6 +n'lia, Spania ,eactii impotriva obscurantismului, noptii celor 1DDD ani, DarF +'e -:vul Mediu/ @:vul XntunecatA 6 idealul 7 @realitatea transcendentaA -?erdiaev/ +cest @dincoloA umanismul nu-l va vedea decat partial Mircea :liade1 @^filo"ofia ,enasterii_ pierde raportul direct cu transcendentulA

?. (manismul

\P*

1. 6 Dra'oste pentru fiinta umana -tot ce %ntreprinde omul pentru folosul sau, respectul pentru personalitatea umana/ >oncept inche'at in +ntichitatea 'reco-latina -@humanitasA 6 'enero"itate 7 >icero/

<. 6 in sens restrans, umanismul denumeste stiintele umaniste -promovea"a increderea in valoarea omului/ C. >aracteristici1 +dmiratia pentru cultura +ntichitatii 'reco-latine Jmul este privit intr-o lumina noua1 ratiunea devine forta sa calau"itoare Aomo mensura omnium 6 )rota'oras -omul este masura tuturor lucrurilor/ Aomo sum* ni il umani a me alienum "uto 6 0erentius -s%nt om, consider ca nimic din ce este omenesc nu-mi este strain/

Idealul1 @hic et nuncA -aici si acum/, nu @dincoloA Modelul eruditilor umanisti 7 uomo universale -)etrarca, Michelan'elo, $eonardo da *inci/ Se doreste eliberarea de sub tutela ?isericii -se afirma libertatea si demnitatea umana/ 7 spirit anticlerical si antido'matic #atura 7 model al artei -lu&urianta, mareata/ Se traduc si se copia"a te&te clasice5 se studia"a 'reaca si latina, apar 'ramatici, biblioteci, scoli, universitati

>. (manismul rom8nesc Decala! in receptarea curentului, din cau"a slabei relatii dintre statele romanesti si +pusul cultural >ristali"area curentului 7 abia in sec. X*II, prin activitatea unor carturari precum #icolae Milescu, Dosoftei, *arlaam Initiative umaniste anterioare1 Mircea cel ?9tr8n, Gtefan cel Mare, #ea'oe ?asarab, *asile $upu )rincipii1 Se cauta sincroni"area ci o cultura clasica si moderna 6 +pus Se sustine latinitatea limbii si a poporului roman, continuitatea elementului roman in Dacia Se sustine unitatea de limba, cultura si teritoriu a romanilor Se cauta armoni"area sursei renascentiste cu cea populara \PI

J?S] II.

Se evidentia"a valoarea educativa a istoriei

(manisti remarcabili 7 cronicarii 7 datorita lor limba se laici"ea"a, cultivandu-se limba populara -renuntare la balastul rebarbativ slavon 7 limba reli'ioasa/ >ronicile 7 scop istoric, dar de"volta limba si ia nastere literatura romana Dimitrie >antemir 7 umanistul prin e&celenta -autor al primului roman 6 Lstoria ierogli'ic/ I<%*INIS*%<

+. 6 Domina sferele societatii europene in veacul X*III -@secolul luminilorA/ Miscare a bur'he"iei, aflate in ascensiune #umitor comun1 ra4ionalismul +nticlericism radical >onceptia @monarhului luminatA -asi'ura supusilor toate drepturile/ si a @contractului socialA -oamenii renunta benevol la drepturile naturale pentru drepturile civile 'arantate de institutia conducatoare/ Se doreste emanciparea maselor prin cultura $iteratura este preocupata de probleme sociale si morale ,epre"entanti1 +n'lia1 D. Defoe, 2. S`ift, 3ieldin' 3ran4a1 Montes[uieu, *oltaire, Diderot, ,ousseau ;ermania1 miscarea poarta denumirea Sturm und Dran' -5urtun i av(nt/, perceputa si ca epoca preromantica5 repre". 7 $essin' -!aocoon& 1at an $n0ele"tul/, ;oethe, Schiller, Polderlin

?. Iluminismul rom8nesc D. >antemir 6 personalitate anticipand curentul :ste o miscare a intelectualitatii din 0ransilvania -sfarsitul sec. X*III/, purtand numele de Gcoala +rdelean9 ?ur'he"ia romaneasca era nemultumita de statutul social si politic al romanilor, aproape lipsiti de drepturi in urma actului Dnio trium nationum -1HC7/ )ro'ramul politic al Scolii +rdelene1 Supple& $ibellus *alachorum 0ransilvaniae prin care se cerea recunoasterea romanilor din 0ransilvania ca natiune e'ala in drepturi cu celelalte \P'

,epre"entanti1 ;h. Gincai, )etru Maior, Samuil Micu, Ioan ?udai Deleanu < directii de manifestare1

1. :manciparea poporului, mai ales a taranilor1 S-au infiintat scoli, s-au scris abecedare, aritmetici, catehisme, calendare, carti populare

<. + doua directie are caracter erudit -tratate de istorie si filolo'ie/ J?S] - Studiile de istorie, de li'vistica sunt o continuare a efortului cronicarilor de a demonstra latinitatea limbii romane, a poporului roman, aducandu-se ar'umente istorice, filolo'ice care sustin continuitatea si unitatea etnica a poporului5 S-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic -adoptat ulterior, la initiativa lui 0. Maiorescu/, a fi&arii normelor 'ramaticale ale limbii, a imbo'atirii vocabularului cu neolo'isme din limbile romanice5

- Scoala +rdeleana pune ba"ele cercetarii stiintifice5 da primul poet de nivel european, I. ?. Deleanu -Uiganiada 7 ale'orie, epopee 7 sinte"a a ideilor iluministe5 prima demonstratie a posibilitatilor poetice ale limbii romane/.

III. !O*:NTIS*%<

a reac4ie %mpotriva ra4ionalismului clasic Bi iluminist a %ntoarcere la spiritualitatea medievala a se manifest9 la sf8rBitul sec al X*III-lea %n ;ermania a se face elo'iul sentimentului Bi al fante"iei

a+ #reromantismul a accente pesimiste, liric9 ele'iac9, protestatar9 a se cultiv9 motivul ruinelor, al nop4ii, al cimitirelor ,epre"entan4i1 b :d. Loun', 0h. ;ra., M-me de Stacl - romantism naiv e&altat b *. >8rlova, ;r. +le&andresc, I. P. ,9dulescu b epoca paBoptist9 -ideea na4ional9, critica societ94ii contemporane, medita4ii istorice/ \DJ

b Lntroduc0ie -M. Wo'9lniceanu/ - manifest estetic al romantismului rom8nesc b+ !omantismul ( ro riu / zis+ a se dedic9 transcendentului a este revolta metafi"icii %mpotriva fi"icii, a infinitului %mpotriva finitudinii a ia fiin49 la 2ena -17E8/, %n !urul revistei .t enVeum a manifestul estetic 6 prefa4a dramei ;romWell -18<7/ 6 Pu'o a reac4ie %mpotriva filistinismului bur'he" )rincipii1 a reli'io"itatea -%n forme chiar mistice/ a unicul 4el 7 c9utarea +bsolutului a e&plorarea folclorului, paseismului, recuperarea mitolo'iilor a nostal'ia ori'inilor - suspinul dup9 o patrie %ndep9rtat9, cosmic9, aflat9 dincolo de mar'inile lumii sensibile/5 aspira4ia c9tre v8rsta inocen4ei omenirii 6 @illo temporeA ^M. :liade_ 6 @tempi mutoliA 6 ;. *ico a cultul eului, e&pansiunea, pasiunea a cultivarea fantasticului -evadarea %n 4inuturi e&otice, selenare, astrale/ a tr9irea=c9utarea eF-sta"ei a teme Bi motive variate - iubire, natur9, moarte etc./ a prefer9 noaptea, inconBtientul, visul -a infinitul/ a persona!ul romantic 7 @e&cep4ional %n %mpre!ur9ri e&cep4ionaleA, solitar, parado&al, atipic, 'eniu, misterios, sf8Biat de contradic4ii, titan, moral a se cultiv9 antite"a, ironia a %Bi iau libertatea de a aborda orice 'en, specie literar9 pre"entate %ntr-o form9 hibrid9 -liric %n roman, eseu, critic9/ a se promovea"9 mai ales poe"ia liric9, dar Bi pro"a a se creea"9 noi specii literare1 medita4ia, ele'ia, poemul filo"ofic, drama, nuvela istoric9 etc./ ,epre"entan4i1 b M. :minescu \D&

I;. !E:<IS*%<

a+ a se cristali"ea"9 %n 3ran4a, ne'8nd romantismul Bi lu8nd amplitudini in a doua !um9tate a sec.al XIX-lea a denumirea1 manifestul !e Cealisme 6 2ules >hampfleur. -18I7/ 7 fante"ia 7 @re'ina erorii Bi a falsit94iiA a prima %ncercare %n manier9 realist9 6 P. de ?al"ac, ;omedia uman -18H</1 @^Scriitorul -18H</1 @^Scriitorul_ este un secretar al societ94ii -N/ un pictor al tipurilor umane, nomenclatorul profesiilor -etc./A )rincipii1 a fundamental 7 veridicitatea -mimesis-ul/ a temele b inspirate din social=medii de via49 tipice b banul, averea 7 marchea"9 fatal eroii a persona!ele 7 @tipice %n %mpre!ur9ri tipiceA, apel8ndu-se la tehnica detaliului semnificativ a anali"a psiholo'ic9 7 modalitatea de reali"are a persona!elor a respin'erea subiectivit94ii -3laubert1 @:ste lamentabil a te c9uta pe tine %nsu4iA/ a stil sobru, impersonal

b+!ealismul romnesc a curentul se manifest9 sincron cu influen4e din alte miBc9ri literare -realism 7 Slavici5 realism Q naturalism 7 >ara'iale5 realism Q romantism 7 >rean'9, Sadoveanu, >9linescu/ a prima scriere realist91 ;iocoii vec i i noi 6 #. 3ilimon -parvenitismul/ a scriitori realiBti1 I. Slavici, continuat de ,ebreanu -atent la compo"i4ie, preocupat de psiholo'ie/ Bi mai ales, in linia realismului psiholo'ic de >. )etrescu, M. )reda -opt8nd pentru formula subiectivit94ii %ntr-o serie de scrieri/

;. *O8E!NIS*%< \D\

a/ -1EDI 6 1E<I/ :vangarda -termen militar, sens fi'urat/ 6 %nceputul sec. al XX-lea a termenul de modernism a ap9rut -Matei >9linescu/ %n :vul Mediu ca un derivat al adv. latin mode -recent/ b modernus 6 ap9rut %n sec. al *-lea d anti[uus, vetus b cearta %ntre antici -tradi4ionali/ Bi moderni ia mare amploare la sf8rBitul sec. al X*IIIlea -perioada 2. S`ift/ a %n multe studii de specialitate modernitatea Bi avan'arda se suprapun a pentru Matei >9linescu 6 modernitatea este @mai veche Bi mai cuprin"9toareA, iar avan'arda este @mai radical9 mai pu4in fle&ibil9 Bi mai do'matic9 -N/ %mprumut8nd elementele de la tradi4ia modern9, dar -N/ le dinamitea"9, le e&a'erea"9 Bi le plasea"9 %n conte&tele cele mai neaBteptate, f9c8ndu-le aproape de nerecunoscutA - ;inci 'e0e ale modernit0ii/ )rincipii1 a ne'area vehement9 a tuturor sistemelor estetice consacrate, proclam8ndu-se necesitatea %nnoirii artei a este tributar9 mar&ismului prin ateism, de"umani"are, nihilism, e&tremism b foarte important9 influen4a lui #iet"sche -supraomul, moartea lui Dumne"eu/, P. ?er'son -inten4ionismul/, :d. Pusserl -fenomenolo'ia/, :instein -teoria relativit94ii/ Bi S. 3reud -psihanali"a/. b r9sturn9ri spectaculoase %n pictur91 :duard Munch, )icasso a se creea"9 impresia de miBcare bro`nian9, de spa4iu bulversat a curente importante ap9rute1 1. 0uturismul 6 arta viitorului -3.0. Marinetti/ a este ne'at9 arta trecutului conservator a se cere distru'erea institu4iilor -academii, mu"ee, )arlament, ?iseric9 etc./ a idolatria viitorului, %n sensul frene"iei noului a contea"9 doar ineditul ideii a 'lorificarea r9"boiului -@hi'iena lumiiA/ Bi puterea a apolo'ia maBinii -maBinismul/, omul 7 uomo moltiplicato -omul 6 maBin9/ \DP

a patima nihilist9 atin'e morala, limba -distru'erea 'ramaticii/, frumosul -%nlocuit de ur8t, monstruos/ N3777 a sin'urul merit 7 e&primarea liber9

2. E5 resionismul a cel mai important curent al avan'ardei, dat de pictorul france" 2.+. Perv , pentru a caracteri"a arta lui > "anne, *an ;o'h, Matisse a @4ip9tulA e&presionist 7 spaima resim4it9 %n fa4a 'olului l9sat de "eul disp9rut a preiau elemente romantice -mituri, nostal'ia ori'inilor, transcendentul, dispre4ul pentru vul'ar Bi artificial/ a dincolo de apocalips9, e&presioniBtii cred %n re'enerare -le este mil9 de suferin4a omului, vor s9-i restituie libertatea/ 4. 8:8:IS*%< 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3ebruarie 1E16 6 Verich 6 0r. 0"ara, Marcel Iancu declansea"a ra"boi total literaturii a'resivitate nemaiintalnita - M Sa maturam, sa curatam ^N_ nebunia feroce, decompunerea M / 1E1E 6 0"ara pleaca la )aris - cu +. ?reton, $. +ra'on / cu aceeasi vointa de neant, furie iconoclasta. M -N/ stie tot, scuipa tot M, maltratea"a publicul, asteptand reactia lui violenta

)ro'ram 1 antiliteratura, antipictura, antimu"ica )ro'ramul Dadaist tradea"a disperarea metafi"ica Sunt de"radacinati, intr-un continuu periplu, nu au sistem de valori - daca e&presionistul cauta pe D-"eu, dadaistul renunta / +ntipoetica dadaista 1 eliberarea cuvantului de sub controlul ratiunii, de"a're'area sintactica a fra"ei, descompunerea semantica, asociere aleatorie, haosul verbal :sential este dicteul automat 1 de fapt, vor sa sonde"e "onele inocente ale spiritului, inconstientul - sin'urul care nu minte / 5 cred ca limba!ul obisnuit este o constran'ere, iar limba este falsificata. Dadaismul nu este un stil, ci este lipsa oricarui stil. \DD

6. S%#!:!E:<IS*%< 3 3 ;rupul $.+ra'on , +. ?reton, ). :luard 6 noua orientare -S dadaismul se sinucide din e&ces de luciditate pentru a-si lasa spiritual sa e&iste Denumirea noului current 6 nume inventat de +pollinaire

8E0INI!E -automatism psihic pur, absenta oricarui control e&ercitate de ratiune - !ocul de"interesat al 'andirii /atotputernicia visului -este o filosofie si un mod de viata -poetica suprarealista 1 :"oterismul ma'ic +lchimie )sihanali"a - S.3reud / +nali"a inconstientului - id-ul / -suprarealitatea 7 esenta lumii -eliberarea constiintei, anularea memoriei - halucinatiile, hipno"a, dedublarea, isteria 7 M vehiculeA prin care este adus la lumina inconstientul / - poe"ia alo'ica

,omanticii 7 credinta f cel mai profound sentiment Suprarealistii 7 cauta o mistica fara credinta si o reli'ie fara Dumne"eu.

,epre"entanti 1 +. ?reton, $. +ra'on, ). :luard, ,. Desnos.

B. MO !"#$SM S$ %&%#'%" % $# L$(!"%()"% "OM%#% \D(

3 3 3

conceptual de modernitate 7 :u'en $ovinescu - modernismul este opus traditionalismului / promoter 1 cenaclul M Sburatorul M - polemica rev. M *iata romaneasca M 6 ;. Ibraileanu / e&i'ente 1 urbani"area si intelectuali"area literaturii, romanul analitic, poe"ia lirica etc.

Y. +van'arda 1 0ristan 0"ara, >-tin ?rancusi, :. Ionescu, Ilarie *oronca, ;ellu #aum, ?. 3undoianu, I. *inea ;I. #OST*O8E!NIS*%< 3 3 3 3 3 concept foarte controversat consacrarea termenului 1 studiul filosofului france" - 2ean 3rancois $.otard - $a condition postmoderne - 1E7D / postmodernismul nu este doar un fenomen estetic, ci si unul filosofic, stiintific, economic, istoric e&ista revolta impotriva lumii unde valorile sunt inversate - se condamna bo'atia, puterea, informati"area etc / miscari protestatare militantismul ecolo'ic feminismul fenomenele hipp., rocF, punF, 'raffiti cultura mediatica teatrul viu ?lacF )o`er #rinci iile : 3 3 3 3 postmodernismul revi'orea"a valoarea prin contestare se mar'inali"ea"a conceptul de om se produce suprapunerea trecut 6 present modelul societatea americana & libera si ros era& democratica si toleranta \D)

omul postmodernist este tra'ic, strivit ca persoana de confruntarea cu neantul, vehiculand o mistica a suferintei si o paranoia intelectualista, centrata pe omnipre"enta sensului - nevoia unui model de sens /

Trasaturi 3 3 3 3 3 3 I. Passan - commentator al postmodernismului / 7 indeterminarea, fra'mentarea, decanoni"area, ironia, perspectivismul, carnavali"area, imanenta, tehnolo'ismul Se incalca le'ile poe"iei 7 inte'ritas, consonantia, claritas - 0oma dg+[uino / Witschul, cliseul, pla'iatul, paraliteratura >aracterul proteic - multiple infatisari, fi"ionomie in perpetua schimbare , codificare / ,ecursul la trecut - modernistii priveau in viitor 5 postmod. ,ecunosc ca, daca trecutul nu poate fi distrus, trebuie privit cu ironie, cu luciditate / !ecicla9ul - pierderea puterii creatoare 7S perpetuare prin reciclare5 omul contemporan produce , nu creea"a / >ultura deseurilor, pop-art, bod.-art In literatura 1 se reciclea"a te&te prin dedicatie, citat, parodie, pla'iat, motto, interte&tualitatea 7S re"ulta impresia de!a-vu 3 Eclectismul 6 combinare aleatorie de forme, stiluri, epoci 7S aspect heteroclite $ipsa de unitate , destructurare, amestec de 'enuri si specii, impuritate stilistica 3 Indeterminarea 6 pierderea increderii in capodopera Descoperirea ha"ardului )roliferarea artelor, multiplicare furibunda si necontrolata 7S de'radare 3 3 :religiozitatea 6 omul profan nu mai este capabil sa perceapa ritmurile cosmice ;iziunea a ocali tica 6 cultul catastrofei, nascut din indiferenta pentru transcendenta Jmul postmodern -resemnat/ Jmul modern - luptator / 3 Estetizarea 6 urbani"area \D*

+rta ambientala *ideoclipul - M obiectul estetic emblematic al lumii de a"i M 6 M. >artarescu / >u cat e mai pervertit, ab!ect subiectul, cu atat e mai fermecatoare forma -$olita 6 *. #abocov/ - 8is ozitia ludica 6 postmodernistii 6 M profesionisti M ai !ocului Se improvi"ea"a, se fanta"ea"a, se construiesc lumi ilu"orii #u se creea"a, ci se mimea"a, se ia in deradere. Se ironi"ea"a Modalitate de a evada din stress-ul "ilnic - Inventivitatea - disponibilitatea formala nelimitata / *O#*!P(! + (!O"!($,%"$

3 3 3 3 3

se tinde spre andro'in - romanul homose&ual, poe"ia lesbiana/ nu sunt interesati de profun"ime , ci de suprafata 1 M placerea de a strabate si a pipai cu pupila pielea lucrurilor - Jrte'a . ;asset / personismul - Jg Para / 7 inlocuirea impersonalitatii actului creator happenin'-ul poe"ia coboara in plina strada, in realitatea cotidiana, haotica si fluida, revenirea narativitatii, renuntarea la metafora si elaborare, e&trava'anta atitudinii.

*R';'$-A /' -B*L,)'A L'M1'' R*MA$\DI

I.

ARI9IN<

&. Lb. romana apartine $amiliei limbilor romanice W neolatine, de,voltate pe ba,a latinei populare % varianta orala, latina vulgata + vorbite in partile de < ale Imperiului Roman. conte1t politic j e1pansiunea Imperiului Roman % procesul de romani,are @ &J) @ cucerirea 0aciei . \*& @ retragerea aureliana + a+ unele limbi romanice au devenit limbi nationale - italiana, spaniola, $rance,a, portug#e,a, romana b+ alte limbi romanice au ramas limbi regionale - catalana % Spania +, sarda % Sardinina @ Italia +, dialecte retoromane % <lvetia +, occitana c+ altele au disparut @ dalmata A=S<R87;IIF k Limbile romanice au su$erit in$luenta substratului % a limbilor vorbite de populatiile cucerite de romani + k entru limba romana, substratul il constituie limba daco3getilor, apartinand $amiliei limbilor tracice % de sorginte indoeuropeana + k <a nu este consemnata in scris. circa &JJ3&(J de cuvinte sunt de origine traco3daca % e1. - abur, bar,a, man,, copil, copac \. rin contactul dintre cele doua limbi % Latina vulgata si traco3daca +, treptat s3au produs o serie de modi$icari $onetice, gramaticale si le1icale, ast$el incat s3a obtinut o limba noua % romana +, atunci cand varianta de origine nu a mai $ost inteleasa de vorbitori. procesul de constituire a limbilor romanice s3a inc#eiat apro1. In secolul al IV3lea pentru limba romana s3au propus - se1. 8I38II, 8III sau IV % nu e1ista marturii +

<1emple @ modi$icari % Latina vulgata j romana + a+ b+ c+ d+ e+ $+ rotacismul % l j r+ - $ilum j $ir betacismul % v j b+ - vervecem j berbec elidarea consoanelor $inale - $ilum j $ilu j $ir mono$tongare - caelum j cer % ae j e + di$tongare - sol j soare % o j oa + reducerea consoanei geminate - passer % passerem + j pasare se pastrea,a sensul cuvintelor, structura mor$ologica , sintactica

A=S<R87;IIF k structura gramaticala, vocabularul de ba,a sunt ma!oritar latine. Romana conserva declinarea substantivelor, ca,urile, pronumele personal, verbele @ con!ugari, moduri, timpuri, tipuri de ad!ective, numeralele &j&J, con!unctii si prepo,itii. \D'

II.

In$luente asupra limbii romane

7+ In$luente vec#i &. LIM=7 SL787 @ cea mai vec#e in$luenta % sec. 8II + a.+ cale orala - contactul cu populatiile slave,ase,ate in < <uropei @ sec 8II b.+ cale culta - slavona - limba bisericeasca si a cancelariei in tarile romane A=S<R87;IIF kSlavona bisericeasca a $ost acceptata de 5onstantinopol ca limba liturgica % _ graca si Latina + si a primit in secolul al IV3lea un alp#abet - al$abetul c#irilic, creatie a calugarilor bulgari 5#iril si MetodiU % porneste de la al$abetul grecesc + kasta,i, cele mai multe cuvinte de origine slavona se pastrea,a in stilul bisericesc, conservator, individuali,and limba!ul bisericii ortodo1e l alte biserici crestine <1emple de cuvinte slave - ceas, dragoste, a iubi, a trai, vorba \. M79TI7R7 @ secolul al IV3lea % anonia, crestinati +, sec V,VIj;ransilvania <1emple - oras, gand, neam, seama, vama, c#in, $el =+ In$luente tar,ii &.+ Limba turca % I. Atoman, putere politica in sec V8III + <1emple - ca$ea, c#e$, c#ibrit, sarma, tutun, ciubuc, bairam \.+ Limba neograca - domnitorii $anatioti W boieri si invatati greci @ Moldova, ;ara Romaneasca <1emple - $olos, $elie, or$an, sigur, a % se + plictisi, a padepsi, tai$as A=S<R87;IIF k unele imprumuturi sunt anterioare sec V8III ke1ista o categorie interensanta, cea a turcismelor si a grecismelor care sunt $olosite in limba!ul $amiliar cu sens peiorativ <1emple - ;urcisme jc#iNdie % seara + , pe#livan % eoru , scamator + 9recismejalandala, babac, mutra, pramatie, simandicos P.+ Moderni,area W Hreromani,area4 @ se1 VIV % relatini,area +

\(J

P.&.+ imprumuturi din limbile romanice % $rance,a, italiana + - $r3cura!, dans.it-strada, piata P.\.+ imprumuturi din limba germana - sprit, strand, surub P.P.+ imprumuturi din limba rusa - bors, divi,ie, politie, votca, spirit A=S<R87;IIF kratiunea imprumutului este generate de de,voltarea culturii, a literaturii P.D.+ se redescopera Latina, dar Latina culta % te1te+jimprumuturi % cu modi$icari $oneticejsclav, subiect,comparatie, gen, litera, rege. NA;7 =<N<F m In =alcani au ramas grupuri de populatie romani,ata, vorbind dialecte romanice provenind din romana comuna % limba care circula in sec. 8II3V la N si la S de 0unare. mSe considera ca romana are patru dialectea+ 0.0acoroman % Romania de a,i + b+ 0.7roman % ,one din 9recia, Macedonia,7lbania,=ulgaria+ c+ 0.Meglenoroman % N de Salonic, intre 9recia si Macedonia + d+ 0. Istroroman % locuitorii din eninsula Istria35roatia + mSubdialectulW 9raiul3varianta regionala a dialectului 0acoroman % muntean, banatean, maramuresean + III. IN5< U;URIL< S5RISULUI IN LIM=7 RAM7N7

&.+ cel mai vec#i te1t in limba romana , al$abetul c#irilic, datea,a din &(\&, $iind scrisoarea lui Neacsu din 5ampulung catre H !upanul H Bo#annes =enSner din =rasov. A=S<R87;IIF k este $oarte probabil sa se $i scris romaneste si inainte , darn u s3au pastrat te1te, con$orm anumitor cercetatori, anumite traduceri de te1te religioase, descoperite in sec VIV, ar $i anterioare anului &(\& 5odicele 8oronetean, saltirea 8oroneteana, saltirea Turmu,ac#i % ar proveni din Maramures si sunt denumite dupa loc sau proprietar + k in ;ara Romaneasca si Moldova , in sec VIII si VI8, limba de cultura % cancelaria domneasca si biserica + a $ost slavona, $olosita in scris si in te1te religioase, #otarari domnesti, acte !urudice, cronici, etc k in ;ransilvania % < regatului mag#iar, cat#olic + , limba de cultura a $ost latina medievala, dar serviciul religios @ slavona \.+ primele tiparituri in romana @ te1te religioase [S<5 V8I a.+ 0iaconul 5oresi - ;etraevang#el % &()& + , saltire % &(*J +, Liturg#iar % &(*J + b.+ 7lti traducatori - mitropolitii 8arlaam, 7ntim , 0oso$tei \(&

[S<5 V8II &)II @ prima traducere a =ibliei in limba romana A=S<R87;IIF kscrierea in limba romana este motivate de $aptul ca se de,volta paturi orasenesti, negustoresti % necunoscatori ai slavonei + care aveau nevoie de scris % acte !uridice, scrisori +. nici slu!ba sau te1tile religioase nu erau accesibile tuturor, nici c#iar preotilor. Inceputul sec. V8I - Re$orma lui Martin Lut#er % impotriva papalitatii, a coruptiei si $anatismului + jlimba nationala b limba serviciului religios. [S<5 V8II 3 publicarea codurilor de legi - ravila lui 8asile Lupu - &)D) . ravila lui Matei =asarab - &)(\ 3 incepututl istoriogra$iei 3 in limba romana - 9r. Urec#e, M. 5ostin, I. Neculce % 3 inceputul pro,ei narative @ te1te istorice si literare + [S<5 V8III @ latinitatea b argument de a$irmare a identitatii nationale % Scoala 7rdeleana+ [ S<5 VIV @ limba romana literara - se trece la al$abetul latin, care generea,a dispute ortogra$ice % peste &JJ ani + intre adeptii3 pr. ?onetic 3pr. <timologi,ant % etinom latin +

%*$% L$(!"%"\(\

$a inceputul secolului al XIX lea cultura romaneasca , in speta literatura , se caracteri"a printr-un nesatisfacator hiatus valoric intre :uropa culturala si tarile romanesti divi"ate politic si retro'rade valoric literar. Deceniul al treilea al acestui secol inre'istrea"a o miscare semnificativa in sensul recuperarii decala!ului amintit , scrisul romanesc tin"and sa depaseasca repede comple&ul provincial , profesionali"anduse . In acest conte&t de reorientare culturala apare la Iasi , pe CD ianuarie 18HD , sub conducerea lui Mihail Wo'alniceanu , revista 8acia <iterara care are meritul de a polari"a fortele creatoare de pe parcursul spatiului cultural romanesc. Initiatorul revistei ,M.Wo'alniceanu , semnea"a si articolul pro'ram al revistei , Introductie , care il iposta"ia"a in deschi"ator de drumuri privind teoria esteticii si criticii literare. In prima parte a articolului , redactorul Mraspun"ator M conturea"a o brevilocventa istorie a presei romanesti , mentionand Mcele mai bune foi ce le avem asta"i M si initiatorii lor 1:lbina romaneasca si romaneasca , sub conducerea lui ;.+sachi -Moldova/, Curierul romanesc si Curierul de ambe se5e , M'estionateA de I.P.,adulescu-Muntenia/ si 0oaie entru minte & inima si literatura , sub directia lui ;.?ari4ui-0ransilvania/. )e de alta parte , insa, M.Wo'alniceanu remarca trist Mcolora localaA a acestei publicatii , ancorate prea mult si in politica. In consecinta , pornind de la premisa unei Mlimbi comuneA pentru toti scriitorii , M.Wo'alniceanu 'aseste fireasca si necesara aparitia unei reviste literare nationale care M sa faca abstractie de loc M 1 M o foaie care , parasind politica , s-ar indeletnici numai cu literaruta nationala -N/ s-ar indeletnici numai cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei -../ foaia noastra va fi un repertoriu 'eneral al literaturii romanesti in care , ca intr-o o'linda , se vor vedea scriitorii moldoveni , munteni ,
\(P

ardeleni , banateni , bucovieneniNA . Indirect , numele revistei face alu"ie la idea unitatii nationale , de"iderat milenar al poporului roman , acum savarsit literar. +spiratia catre M o limba si o literatura comuna pentru totiA este completata de idealul unei literaturi valoroase si ori'inale .Dorinta de a avea o literatura nationala impune o conditionare severa 1 tiparirea Mproductiilor M se va reali"a Mnumai sa fie bune M.)rin urmare , se identifica astfel o prima preocupare pentru autonomia principiului estetic , al acelui M arta pt artaA , proclamat mai tar"iu de 0itu Maiorescu. Semnatarul pro'ramului militea"a pentru o literatura ori'inala ,insistand asupra obli'atiei scriitorilor de a concepe 1 Mcompuneri ori'inale M, Mscrieri ori'inaleA , iar acesta-ori'inalitatea / va fi unicul criteriu ca lucrarea sa ia drumul tiparului. +titudinea lui M.Wo'alniceanu este cu atat mai virulenta cu cat spatial literar romanesc era populat de o sumedenie de impostori artistici , pla'iatori sau traduceri mediocre ori traduceri ale unor te&te mediocre - in acest sens ,Wo'alniceanu acu"a romanele de aventuri care pervertesc 'ustul cititorului , fiind Mo manie uci'atoareA /.De asemena ,semnaland traducerile rebele , lipsite de valoare sau din opere anodine-oarecare/ , Wo'alniceanu averti"ea"a ca Mdarul imitatiei -N/omoara duhul nationalA. )e de alta parte ,M.Wo'alniceanu ofera si solutia iesirii din acest impas 1 orientarea catre realitatile autohtone , care ar inlatura pericolul mediocritatii si imitatiei 5in acest sens , redactorul identifica si su'erea"a teme pertinente pentru literatura ,subiectele propuse -istoria, natura, valorificarea folclorului/ transformand articolul Introductie intr-un veritabil manifest al romantismului autohton1 AIstoria noastra are destule fapte eroice ,frumoasele noastre tari sunt destul de mari , obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice , pentru ca sa putem 'asi si la noi
\(D

Msu!etori de scrisA 0ot M.Wo'alniceanu este cel care , in pofida faptului ca nu era momentul pentru un bilant artistic ,aduce in discutie necesitatea actului critic ,obli'atoriu obiectiv 1 Mcritica noastra va fi nepartinitoare , vom critica cartea , iar nu persoana.A In acelasi prim numar al revistei, ca o confirmare a directiilor preva"ute de M.Wo'alniceanu, este publicata nuvela istorica :le5andru <a usneanu de >ostache #e'ru""i. De altminteri , revista 8acia <iIterara caracteri"ea"a climatul revolutionar al epocii pasoptiste ca nucleu al miscarii si ca modalitate de a milita pt idealurile romanilor de secole.>a atare , istoria, eroismul trecutului, fi'urile celebre ale inaintasilor sunt marile descoperiri ale pasoptistilor , care au activat la 8acia <iterara si ulterior suspendarii revistei.Spre e&emplu, D. ?olintineanu publica <egende istorice , *. +lecsandri impune poemul eroic, prin valorificarea filormului folcloric-8an &ca itan de lai>8umbrava !osie/.+celasi *.+lecsandri si, mai tar"iu,?.).Pasdeu consacra drama de inspiratie istorica -8es ot ;oda & !azvan si ;idra / ce vor deveni repere pentru repertoriul dramatic national. De asemena , imboldul lui Wo'alniceanu catre satiri"area moravurilor societatii contemporane se concreti"ea"a in comediile lui *.+lecsandri -ciclul >hiritelor/, astfel deschi"andu-se drumul spre cultivarea a noi specii literare 5 de plida , scriitorii nu vor fi straini de fi"iolo'ia literara -*.+lecsandri,M.Wo'alniceanu,>.#e'ru""i/ , de !urnalul de calatori -;,.+le&andrescu,D.?olintineanu,*.+lecsandi/ sau de fabule-;r.+le&andrescu/ 3olclorul va functiona atat ca sursa de inspiratie cat si ca model, fiind valorificat in creatii ori'inale de scriitori.Doinele si baladele lui *.+lecsandri, te&tele lui ;r.+le&andrescu sau D.?olintineanu , ca si cele
\((

ale tuturor pasoptistilor, reidentifica valoarea spirituala a poe"iei populare. In epoca instabila politic si literar a inceputului de secol al XIX lea , revista 8acia <Iterara , prin intemeietorul acesteia , M.Wo'alniceanu, definste cele doua directii fundamentale ale viitorului cultural1 ori'inalitate si unitate artistica , precum si promovarea realitatilor autohtone romanesti , astfel incat revista a creionat un veritabil curent national-popular.

\()

(itu Maiorescu
+flata intr-un decala! evident fata de cultura europeana, incepand cu secolul al XIX-lea, cultura romaneasca incearca sa recupere"e ,,distantaA instaurata, iar momente sau perioade literare, precum epoca pasoptista si revista ,,Dacia literaraA sau perioada marilor clasici, societatea 2unimea si mentorul acesteia, 0itu Maiorescu, reusesc sa alinie"e ,,litereleA romanesti celor occidentale. Daca, prin revista ,,Dacia literaraA, Mihail Wo'alniceanu inlaturase provincialismul din spatial literar romanesc si inau'urase principiul obiectivitatii in critica literara -,,critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoanaA/, lui 0itu Maiorescu ii revine meritul de a fi acordat literaturii romane dreptul spre universalitate, date fiind numele celor care au activat la cenaclul condus de acest veritabil Mecena autohton1 Mihai :minescu, Ion >rean'a, Ioan Slavici, I.$.>ara'iale. Societatea care a influentat evolutia culturii romanesti la !umatatea secolului al XIXlea, 2unimea, in fiinta in 186C la Iasi, din initiativa unor tineri intorsi de la studii din strainatate, dornici sa de"volte cultura romaneasca 1 0itu Maiorescu, 0heodor ,osetti, *asile )o'or, Iacob #e'ru""i, )etre ).>arp.Miscarea !unimista evoluea"a in trei etape 1 prima etapa - 186C 6 187H / are caracter polemic si teoretic5 in a doua perioada - 187H 6 188I / se observa caracterul practic, consolidandu-se ,,directia nouaA in literatura5 in a treia etapa -dupa 188I/ are profil academic, revista mutandu-se la ?ucuresti. Jbiectivele !unimistilor se concreti"ea"a in raspandirea spiritului critic si in incura!area literaturii nationale5 in acest sens se remarca doua directii 1 pe de o parte, este vorba despre educarea publicului in vederea receptarii literaturii, prin celebrele sedinte de ,,prelectiuni populareA5 pe de alta parte, literatura valoroasa este promovata prin intermediul cenaclului ,,2unimeaA, care, de la 1 martie 1867, are si propria revista - ,,>onvorbiri literareA.0udor *ianu va fi acela care, comentand contributia !unimistilor la evolutia culturii romanesti, observa e&istenta unui autentic ,,spirit !unimistA in epoca, ale carui aspecte esentiale sunt compuse din spiritul filosofic, spiritul oratoric, 'ustul clasic si academic, ironia si spiritul critic.+cu"ati adesea de criticism, de ironie e&a'erata -este vestit dictonul cenaclului 1 ,,Intra cine vrea, ramane cine poateA/, !unimistii servesc idealul unei culturi valoroase, respin'and compromisurile artistice. 0itu Maiorescu este reperul total al 'ruparii si personalitatea datorita careia critica literara apare ca disciplina stiintifica in perimetrul cultural romanesc.Demersurile sale vi"ea"a mai multe directii culturale.Spre e&emplu, in domeniul limbii& 0itu Maiorescu pledea"a pentru inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin, fiind adept al principiului orto'rafiei fonetice si combatandu-i pe sustinatorii etimolo'ismului in studii precum ,,Despre scrierea limbii romane -1866/5 in lucrari ca ,,?etia de cuvinteA -187C/ sau
\(*

,,Jratori, retori si limbutiA -1ED</, Maiorescu acu"a inflatia verbala, a'ramatismele, e&primarile bombastice si dema'o'ice5 totodata, intr-un studiu cu titlul ,,#eolo'ismeleA -1881/ se declara de acord cu imprumutarea unor cuvinte atunci cand acopera realitati noi in limba, aparand cuvintele slavone de latinistii radicali, aratand ca apartin limbii romane in mod diacronic. J alta "ona de ,,investi'areA culturala a fost repre"entata de estetica literara, iar contributia sa este coplesitoare, cu toate ca 0itu Maiorescu nu poate fi absolvit aici de spiritul speculatiei teoretice. :steticianul redactea"a doua studii memorabile, menite sa emancipe"e ,,'ustulA publicului -amator sau avi"at/ pentru actul literar. $ucrarea ,,J cercetare critica asupra poe"iei noastre de la 1867A are ca punct de plecare dorinta lui 0itu Maiorescu de a concepe o antolo'ie de poe"ie romaneasca valoroasa. >a atare, descopera ca trebuie identificate criteriile potrivit carora o opera de arta poate fi catalo'ata astfel1 fi&andu-si ca reper principiile lui Pe'el, conform carora, intre stiinta si arta e&ista deosebiri, Maiorescu reali"ea"a distinctia 1 stiinta e&prima adevarul, arta 6 frumosul5 daca adevarul este e&primat prin idei, frumosul cuprinde ,,idei manifestate in materie sensibilaA. )rin urmare, pentru a stabili care sunt factorii ce distin' o creatie mediocra de una valoroasa, 0itu Maiorescu isi imparte studiul in doua parti 1 conditiunea materiala -,,mehanicaA/ a poe"iei, adica forma, si conditiunea ideala a poe"iei, anume fondul -ideile poetice/. ,eferitor la ,,conditiunea materialaA, esteticianul sustine ca poe"ia , ca sa intruneasca acest criteriu, trebuie sa aiba capacitatea ,,sa destepte prin cuvintele ei ima'ini sensibile in fanta"ia auditoriuluiA5 astfel, in poe"ie limba u"uala, 'ratie mi!loacelor artistice specifice, devine limba! poetic, iar Maiorescu pre"inta aceste modalitati 1 ,,ale'erea cuvantului celui mai putin abstractA, ,,epitetele ornanteA, utili"area tropilor, in 'eneral -personificarea, metafora, comparatia/. In privinta ,,conditiunii idealeA, ideea de ba"a a esteticii maioresciene o repre"inta faptul ca ,,obiectul e&primat prin poe"ie este totdeauna un simtamant sau o pasiune si niciodata o cu'etare e&clusiv intelectualaA5 in consecinta, recomanda ca subiecte ,,iubirea, ura, bucuria, disperarea, maniaA si inter"ice ,,invatatura, preceptele morale, politicaA. Maiorescu vede poe"ia ca ,,repaos al inteli'entei M si, preluand idei de!a e&primate, conchide ,,poe"ia este un produs de lu& al vietii intelectuale, RRune noble inutiliteSS cum a "is asa de bine Madame de StaelA. >a sa limpe"easca vi"iunea sa, 0itu Maiorescu propune cele trei calitati ideale ale poe"iei 1 evitarea monotoniei -,,poe"ia sa nu se intoarca in !urul aceleiasi ideiA/, hiperboli"area -,,orice simtamant produce o incordare e&traordinara a intele'erii momentane -N/ al carei re"ultat este marirea obiectelorA/ si 'radatia -,,o de"voltare 'rabnica si crescanda spre o culminare finalaA/. (n alt studiu estetic se intitulea"a ,,>omediile d-lui I.$.>ara'ialeA -188I/, in care 0itu Maiorescu ridica doua probleme esentiale 1 raportul arta 6 realitate si moralitatea in arta. )ledoaria lui Maiorescu aminteste de discursul lui >icero - ,,)ro +rchia poetaA, pentru ca esteticianul ia apararea lui >ara'iale, ai carui detractori considerau comedia ,,D-ale carnavaluluiA o ,,stupiditate murdara, culeasa din locurile unde se arunca 'unoiulA. *alorificand conceptia lui +ristotel - ,,)oeticaA/ referitoare la functiile artei -,,mimesisA si ,,FatharsisA/, Maiorescu sublinia"a faptul ca , de pilda, in comedii artistul se inspira din realitatea timpului, dar o re-creea"a, el imortali"and trasaturi etern valabile
\(I

ale omului 1 preluand si vi"iunea lui Want, potrivit careia ,,arta este o finalitate fara scop practicA, Maiorescu discuta moralitatea in arta , evidentiind ideea ca ,,arta este morala prin valoarea ei, nu prin ideile continuteA5 considerand ca functia artei este interioara, emotionala, declara ca receptorul unei opere artistice ,,se uita pe sine ca persoana-N/ inaltandu-se in lumea fictiunii idealeA. In acest conte&t, 0itu Maiorescu de"volta doctrina lui Schopenhauer, conform careia omul se eliberea"a de e'oism numai prin arta, prin contemplatie estetica. +cea ,,vointa de a traiA, tradusa de Schopenhauer ca ,,sambure al rauluiA, ca e'oism, poate fi anulata in procesul creatiei sau al receptarii acesteia, pentru ca atunci omul se abstra'e contin'entului, deci e'oismului. (n domeniu vast asupra caruia s-a indreptat atentia lui Maiorescu il constituie cultura& iar e&ponential este studiul ,,In contra directiei de asta"i in cultura romanaA-1868/ in care ar'umentea"a teoria ,,formelor fara fondA.Intele'and prin ,,fondA specificul autohton -traditii, literatura populara etc./,Maiorescu acu"a ,,formeleA occidentale imprumutate pe care le aprecia"a drept ,,stricacioaseNnimicind un mi!loc puternic de culturaA. >re"and ca importul de forme straine deriva din vanitatea ,,descendentilor lui 0raianA de a-si afirma o asa-"isa valoare, Maiorescu vede aceste imprumuturi doar superficiale, societatea capatand ,,lustru, dar numai pe dinafaraA. >a atare, se de"ice de acestea, combatand mediocritatea lor si afirmandu-si increderea in valorile spirituale ale poporului roman. 0oate campurile de activitate mentionate anterior sunt, fara indoiala, inrudite cu preocuparea constanta a lui Maiorescu de a indrepta literatura romana pe calea valorii artistice. )rin urmare, studiile dedicate poe"iei, pro"ei si dramatur'iei au drept de"iderate evidentierea fondului pretios al literaturii populare -,,+supra poe"iei noastre populareA 6 1868/, condamnarea superficialitatii si sustinerea noilor talente -,,J cercetare critica asupra poe"iei noastre de la 1867A , ,,Directia noua in poe"ia si pro"a romanaA 6 187<, ,,)oeti si criticiA 6 1886, ,,:minescu si poe"iile luiA 6 188I s.a./. 3ara sa fi scris studii e&clusive de anali"a a operei scriitorilor, pa'ini intre'i din aceste lucrari sunt re"ervate comentarii fenomenului literar, criticul facand !uste aprecieri despre poe"ia lui I.*acarescu, +.Muresanu , ;r.+le&andrescu sau *.+lecsandri. De pilda, pe *.+lecsandri il numeste ,,cap al poe"iei noastre in 'eneratia trecutaA in studiul ,,Directia noua in poe"ia romanaA, considerand ,,)astelurileA lui o ,,podoaba a literaturii romaneA. In aceeasi lucrare intueste e&traordinar valoarea lui :minescu, remarcandu-i inca stan'aciile de e&primare, dar numindu-l ,,om al timpului modern-N/poet, poet in toata puterea cuvantuluiA. (lterior, in studiul ,,)oeti si criticiA , ia apararea lui *.+lecsandri, care era inlaturat dintre poetii valorosi de +.*lahuta si ?.St.Delavrancea, subliniind ca M.:minescu, admirat de contestatarii lui *.+lecsandri, nu putea aparea decat pe un ,,terenA poetic pre'atit anterior. 3inalmente, in lucrarea inchinata poe"iei lui M.:minescu, dupa moartea acestuia -,,:minescu si poe"iile luiA/, reali"ea"a un comple& portret bio'rafic si artistic, in care evidentia"a ,,covarsitoarea inteli'entaA, ,,memoria careia nimic din cele ce-si intiparise vreodata nu-i mai scapaA5 totodata, 0itu Maiorescu va fi acela care intemeia"a mitul eminescian ce va caracteri"a literatura romana secolele urmatoare 1 ,,$iteratura poetica romana va incepe sec.XX sub auspiciile 'eniului lui si forma limbii nationale, care si-a 'asit in poetul :minescu cea mai frumoasa infaptuire
\('

pana asta"i, va fi punctul de plecare pentru toata de"voltarea viitoare a vestmantului cu'etarii romanestiA #umita de :u'en Simion un ,,vis al inteli'entei libereA, societatea 2unimea a marcat fundamental cultura romana la !umatatea veacului al XIX-lea, prin activitatea de mecenat artistic a lui 0itu Maiorescu si prin operele literare redactate de cei deveniti clasicii literaturii romane5 cele doua aspecte coroborate, teoretic si practic, au impus ceea ce 0itu Maiorescu numea ,,directia nouaA, valoroasa, a culturii romane.h

P#$) I)TE0P0ET$0E TE5T )EOMO!E0)IST


\)J

'( 'ntroducere- &. comentarea neomodernismului ca doctrina literara mani$estata in per. &'(J @ &'IJ \. pre,entarea lui N.S. drept voce e1ponentiala a generatiei neomoderniste P. evidentierea trasaturilor care particulari,. poe,ia lui N.S. cultivarea ludicului e1primarea printr3un limba! socant, abstract si ermetic cautarea Hnecuvantului4 @ cuvantul pur, sacru si liber limba!ul metalimba!. poe,ia metapoe,ie coment. rel. eros @ logos in poe,ia lui N. S. %e$ectul comun @ :at#arsisul+ D. pre,entarea poe,iei HLeoaica tanara, iubirea4 ca e1presie a relatiei eros @ logos ''( "uprins. 4( trasaturile neomoderniste 2 lirica erotica a+ identi$icarea adolescentei ca Hvarsta de aur a $iintei4 %motivul @ dragostea+ b+ vi,iunea lucida asupra dragostei %autor al unui eros nemelancoli,at+ c+ te#nica novatoare a corporali&arii abstractiunilor %sentim iubirii surprins meta$i,ic prin $igura $elinei+. paralela literara intre HL;, I4 @ HAda ...4 5( structura compo&itionala %P secvente lirice gre$ate pe cele P stro$e asimetrice+ a+ I secventa @ comentarea timpului vb %per$ comp in corelatie cu timpul vb din stro$ele urmatoare per$ect simplu, pre,ent+ @ comentarea atributelor iubirii deduse prin trans$erul $elina @ sentim. b+ a II3a secventa @ coment. metamor$o,ei naturii @ eul liric b centrum mundi %propensiune spre celest, elevatie spirituala+ @ coment. geometriei circulare %arcul Hde3a dura4 Hca o strangere de ape4 @ coment. simbolului curcubeuluin @ recompunerea eului liric ca $iinta imateriala, ca homo anima in spatiul transcendent %adv. Hsus4 @ meta$ora pt absolut. privirea si au,ul simboluri ale devenirii eului liric ca $iinta sineste,ica, sen,oriala. e1acerbare a simturilor c+ a III3a secventa @ constatarea propriei metamor$o,e @ comentarea $alsei simetrii a te1tului %rap. incipit @ $inal+ reluarea imaginii leoaicei %acum eul liric se a$la in iposta,a vanatorului, iar iubirea @ leoaica apare in postura vanatului+ ID dragostea b !oc viclean, dar seducator '''( 'nc#eiere- [ comentarea pre,entei perec#ii leoaica %iubirea+ @ leu %logos, cuvant+ [ poe,ia si iubirea metamor$o,ea,a $iinta, iar miscarea acesteia devine ,bor [ neomodernism la nivelul limba!ului pro,odic f stro$e asimetrice %se1tina @ octet @ decima+ f te#nica ingambamentului f rima variabila %imperec#ere, incrucisare, vers liber+ f combinatii ritmice %dactil P stro$e, peon ( silabe, an#ibran P silabe+

\)&

P#$) !EMO)ST0$TIE TE5T #I0IC P$SOPTIST '( 'ntroducere. 3 determinarea perioadei pasoptiste %&IPJ @ &I)J+ 3 sublinierea rolului !ucat de articolul program HIntroductie4, mani$est estetic al romantismului romnesc 3 preocuparea scriitorilor pasoptisti pentru tema istorica 3 pre,entarea volumului HSuvenire si impresii4 %&IDI+ in care se integrea,a poe,ia 3 incadrarea in specie a poe,iei %meditatie istorica inclu,and trasaturi de oda+ ''( "uprins- &. evidentierea temei proprii poe,iei @ istoria ca e1emplu pentru pre,ent \. sublinierea inclinatiei poetului pentru teatralitatea meditatiilor P. coment. str. compo,.- a+ 4 secventa @ medit. romantica debutand in atm. tragic3$abuloasa b+ secventa 0oda inc#inata domnitorului c+ final simetric inceputului conotatii mesianice D. comentarea incipitului- a+ interpretarea titlului didascalie b+ coment. motivelor care sublinia,a atm. romantic @ $antasticaturnul. valurile. umbra. noaptea c+ coment.pro,odiei in acord cu mu,icalit. int. a poe,iei d+ evident. procedeelor romantice $ol.- bL te#nica gradatiei bL suspansul bL personi$icarea, #iperbola bL punctuatia crearea unui tablou #alucinant pregatit sa primeasca $antoma sepulcrala a lui Mircea e+ coment. invocatiei Altului ca martor revelator al trecutului (. coment( celei de-a ''-a secvente 2 oda- a+ omagierea $aptelor glorioase ale voievodului b+ coment. semni$. termenilor Ha se mira4W4mirare4 c+ sublinierea succesiunii de epitete proslavind meritele lui Mircea cel =atran d+ coment. antite,ei romantice- trecut gorios @ pre,ent decadent e+ pre,ent. conceptiei asupra ra,b. ca distrugator letal ). coment( finalului. a+ simetria incipit @ $inal b+ evidentierea atitudinii mesinice '''( 'nc#eiere

\)\

P#$) !EMO)ST0$TIE COME!IE


'( 'ntroducere. 3 incadrarea operei scriitorului in curentul literar %R-AL'/M,L) 3 pre,entarea comediogra$iei caragialiene %tematica+ 3 pre,entarea te1tului HA scrisoare pierduta4 3 tema operei ''( "uprins. 4( ar%um( text dramatic- a+ str. compo,. speci$ica- J acte subdivi,ate in scene b+ retragerea dramaturgului in spatele scenei %cu e1ceptia didascaliilor+ O6S-7 4n (enul dramatic nu e$ista voci auctoriale precum eul liric>narator. atat die(eza. cat si atitudinea dramatur(ului desprinzandu*se din evolutia psj8 c+ modul $undam. de e1prim.- dialo%ul, completat de monolo% 5( ar%um( specie comedie. a+ con$lictul deri,oriu intre \ tabere menit sa genere,e rasul cititorului b+ con$runt se $inali, cu impacarea opo,antilor, insa nici unul dintre ps!. nu este capabil sa cori!e,e vreunul dintre de$ecte pt. ca nici nu si le constienti,ea,a. sensul morali,. urmarit de dramaturg vi,ea,a e1clusiv cititorul c+ utili,area diverselor tipuri de comicmcomic de intentie vi,iunea parodic @ grotesca asupra unei societati s$asiate de $orme $ara $ond, degradate moral in mod iremed 3 vi,iunea pesimista a lui 5aragiale 3 dimensiunea cari,aturi,ata a $iintei umane 3 melangolia dramaturgului mcomic de moravuri re,ulta din atacarea obiceiurilor neavenite ale indivi,ilor care populea,a societ., obiectiv urmarit inca din comed. antica- cititorul constata ca stupiditatea, incult., snobismul, parvenitismul, ipocri,ia sunt asiduu conserv. de catre oameni lipsiti de idealuri in ori,ont. spirit.. coment. dictonul latin rivendo casti(at mores mcomic de caractere comedia antica constr unui ps! care sa devina o masca alegorica pt o vasta categ morala. el este re,ult unui proces de abstracti,are, devenind e1ponentul unor moravori identi$icabile in masa societ.. ompiliu 5onstantiniu clasele tipologice pe care le simboli, eroii caragialesti- E. ;ra#.3 incornoratul simpatic St. ;ipatescu @ !unele prin intr3adevar, don !uan al ma#alalei cet. turment. @ electorul con$u, mcomic de situatie ba,at pe sc#eme ale lit. univ., ma!orit. $iind $ormule antice[ triung#iul con!ugal Ea#aria @ Eoe @ ;ipatescu [ cultiv. repetitiei si a coincid. %ca ob de santa! apare scrisoarea, pt 5atavencu, dar si pt 0andanac#e [ apelul la te#nica status Cuo*ului laitmotiv al comed lui I.L.5. %nici E. ;, nici St. ;, nici Eoe nu doresc perturb colab erotico3pol+ [ acumul. progres de $apte %procedeu epic 'oule de nei&e+ are o \)P

practica indelungata in comedie, evenim luand o turnura spectac. si in comed lui I.L.5., pana cand isteria colectiva este re,olv neasteptat prin tipica modalit teatrala deu e$ machina %cet. turment. o$era calea impac. prin return scrisorii+ mcomic de limbaj $igurile emblematice ale lb ps!3elor oximoronul %culminand cu acel Hcurat murdar4 al lui ristanda+, deform( neolo%( %scro$ulos, remuneratie+, etimol( %resite %capitalist pt locuitor din capitala+, truismele, nonsensurile dem. ignoranta, snobismul si parvenitismul ps!3elor de care I.L.5. alege sa se apropie prin intermediul sarcasmului sau ucigator ticurile vb marturie a inc#istarii caract, a limit in gandire. absenta acestora %Eoe, 5atavencu+ flexibilitate %in sensul versatilit ipocrite+ mcomic onomastic magistral conceput de dramaturg. spre e1 un sg nume poate primi mai multe acceptii in interpretare %Eoe, coana Boitica, ;ra#anac#e, Ea#aria etc.+ 6( pre&ent /( comed (coment conflictului pe mom( /() expo&it( in preambului piesei %lista de Hpersoane4 micro3$ise de caract morala+ reperele sp3temp cvasigenerale actualit subiectului intri%a titlul _ prima scena pct( culminant numirea lui 0andanac#e _ isteria Eoei de&nodamantul impacarea taberelor J( caracteri&area Aoei (in rel cu alte ps7() 3 statutul soc si psi#ologic 3 scopul Eoei %imagine sociala, pasiune politica+ 3 interpretarea numelui a+ rel. Eoe @ ;ra#anac#e b+ rel. Eoe @ ;ipatescu c+ rel. Eoe @ 5atavencu f modalit de caract- [ didascalii [ caract dir opiniile ps! [ caract ind- 3numele 3 rel. cu ps! 3 comportamentul 3 dialog prin lb. '''( 'nc#eiere- 3 opinia despre...Wconclu,ii sau revenire la premisa [[[ )ipuri de subiect- &. ;ema si vi,iune despre lume intr3o comedieW op. dramatica la I.L.5. \. ;rasaturi ale speciei %comedie+ P. 5omicul de situatie D. 5omicul de moravuri si de caractere \)D

(. articularitati de constructie ale unui persona! %Eoe+ ). Relatia intre doua persona!e *. Subiectul unei comedii I. <lemente de compo,itie si de limba! intr3o comedie %text ar%umentativ+ '. ;e1te argumentative %o P+

\)(

P#$) !E I)TE0P0ET$0E 8!O9$ POEZII $P$0TI)$)! MO!E0)ISM9#9I8 E9 )9 ST0I1ESC CO0O#$ !E MI)9)I $ #9MII $9TOPO0T0ET

'( 'ntroducere- 3 pre,entarea poetului Lucian =laga din perspectiva ade,iunii la e1presionismul literar si a repre,entativitatii scriitorului pentru modernismul romanesc 3 pre,entarea celor doua poe,ii ca arte poetice ilustrative pentru doua perioade de creatie delimitand tineretea artistica si maturitatea lirica ''( "uprins- 4. comentarea conceptului de arta poetica 5. e1plicarea statutului de arta poetica pentru $iecare dintre te1tele selectate 6. comentarea lirismului subiectiv pre,ent in $iecare dintre te1tep#u nu strivesc corola888 e1plicit, em$atic, orgolios p %utoportret arti$iciu poetic, $ormula novatoare pt. pre,enta implicita a eului liric %titlu, numele scriitorului, verbe, pronume si ad!. pron. la pers. a III3a marci pentru eul liric+ J. comentarea structurii compo,itionale a $iecarei poe,iio #u nu strivesc corola888 nedelimitare stro$ica, P secvente poetice o %utoportret \ stro$e- septima _ catren cultivarea versului alb si a te#nicii ingambamentului necesare con$esiunii lirice continue impuse de conditia ars poetica K. comentarea doctrinei cunoasterii pre,ente prin meta$ora luminii in #u nu strivesc corola888 si a cuvintelor @ c#eie Ha cautaWcautare4 in %utoportret L.comentarea pe scurt a mesa!ului artistic al $iecarei poe,ii '''( 'nc#eiere- o Lucian =laga @ adeptul transcendentului si al conservarii misterului sacru

P#$) $0(9ME)T$0E TE5T #I0IC 0OM$)TIC \))

'( 'ntroducere. o $i1area statutului de poet romantic al lui M. <minescu o pre,entarea vi,iunii asupra erosului in lirica eminesciana o pre,entarea poe,iei Sara pe deal %etapele publicarii+ o $i1area speciei ilustrate- idila @ pastel cu $inal elegiat ''( "uprins. 4( str( compo&itionala- 3 doua secvente lirice asimetrice[pastel %cadrul in care urmea,a a se reuni cuplul de indragostiti+ atmos$era patriar#ala cultivarea motivului locus amoenus [idila @ elegie este in$atisata intalnirea imaginara a cuplului 5( comentarea semnif titlului reiterat in incipit %coment. motivului serii ca timp al inceputului. coment. motivului dealului+ 6( coment( secventei pastel prin evident. motivelor romantice si a procedeelor artistice utili,. f motivul buciumului si al apelor %sugestia auditiva traducand tristele, dar si dorinta trairii visului de iubire+ f motivul tentatiei ascensionalului %vb. Ha urca4, motivul dealului, salcamului+ sugestie a aspiratiei pt. o dragoste absoluta f coment. dispozitiei pe verticala a spatiului< satul @ dealul si salcamul @ spatiu astral %$orta propensiunii spre celest asigurata de iubire+ f coment. motivelor romantice< luna %personi$. in astru protector+, stelele, oc#ii %astrii sunt personi$., preluand emotia tinerei+ f coment. ipostazei eului licic din perspectiva pendularii intre dionisiac %Hpieptul de dor4+ si apolinic %H$runtea de ganduri4+ f coment. celor doua catrene care descriu satul ca univers ancestral, g#idandu3se dupa rituri eterne f coment. comparatiei Asufletul meu arde*n iubire ca para5 prin prisma liantului pe care3l reali,ea,a intre cele doua secvente J( coment( secventei idila. interpretarea dublei repetitii Ha#F in curand4, evidentierea paralelismului sintactic si a raportului antitetic la nivel semantic intre versurile & si \ %amuteste si (rabeste+ evidentierea sensului utili,at pt pluralul pers I re$acerea cuplului in plan oniric comentarea regimului temporal al verbelor viitorul comentarea repetitiei epitetului Aintre(5 %abolirea timpului+ comentarea motivului somnului comportand conotatii tanatice comentarea epitetelor antepuse Ainaltul. vechiul salcam5 comentarea 5<EURII %granita intre vis si realitate+ comentarea interogatiei retorice $inale %evidentierea epitetului Anoapte bo(ata5 si a conditionalului optativ+ K( evidentierea elementelor de pro&odie ) catrene, combinatia ritmica $iind alcatuita din coriamb _ \ dactili _ & tro#eu '''( 'nc#eiere P#$) $0(9ME)T$0E TE5T #I0IC MO!E0)IST \)*

80I($ C0:PTO SI #$PO)$ E)I(E#8 '( 'ntroducere- M incadrarea lui I.=. in conte1tul literaturii moderniste %opera sa raspunde de,ideratelor lovinesciene+ M evidentierea originalitatii poe,iei barbiene- impunerea ermetismului ca stil literar M comentarea elementelor care codi$ica mesa!ul poe,iei %suspendarea din comunicare a secventelor ce pot $i reconstruite de catre lector, apelul la simboluri din s$era matematicii si a $i,icii, utili,area inventiei le1icale, a perturbarii ordinii sintactice etc+ M comentarea similitudinii poe,ie @ matematica M coment. ermetismului ca modalit. de gandire artistica in simb. %e1empli$. @ balada Ri(a CrDpto si Lapona #ni(el+ M integrarea te1tului in etapa baladic @ orientala M coment. temei poe,iei prin raportare la cele doua tipuri de cunoastere %dionisiaca si apolinica+, simboli,ate de ps!. alegorice 5rXpto si <nigel ''( "uprins- 4( evidentierea speciei illustrate de poe,ie prin subtitlu si a str.compo,. %balada. te#nica povestirii in rama+- [ comentarea nuntii ca simbol pentru cunoastere 5( comentarea titlului si a incipitului baladei f sublinierea sensului adversativ al con!unctiei Hsi4, sugerand incompatibilitatea intre regnuri si, meta$oric, intre aspiratiile persona!elor f coment. motivului nuntii dilematice si al laitmotivului trubadurului medieval 6( comentarea portretelor reali,ate celor doua ps!. N evidentierea statutului de ps!. Hales4 pentru $iecare dintre protagonisti N comentarea semni$icatiilor conotative ale numelor f comentarea ideilor poetice derivate din meta$ore si epitete pre,ente in portret %"r<pto @ Hinima ascunsa4. -ni%el @ Hurgisita4 si Hlapona mica, linistita4+ J( sublinierea dorintei de evolutie spirituala ce caracteri,ea,a ambele persona!e"r<po @ prin eros Lapona -ni%el @ prin ratiune N comentarea motivului visului ca modalit. de mani$est. a subconstientului in ca,ul laponei %iubirea 3 ostacol in drumul initiatic+ N pt( -ni%el @ iubirea b pla$onare bL esec N pt( "r<pto @ iubirea b evolutie spirituala in realit @ trans$erul in alt regn b moarte %sanctiune pt. incostienta+ K( comentarea dialogului dintre 5rXpto si <nigel prin prisma rugamintilor lui 5rXpto si a raspunsurilor caustice ale laponei N comentarea paralelismului cu poemul Luceafarul N comentarea simbolului solar %perspectiva antitetica a celor doua persona!e N comentarea interventiei menestrelului L( coment. $inalului baladei- M evident. opo,itiei dintre meta$orele H$aptura $irava4 %constiinta Invol., nee1periment.+ si H$iara batrana4 %constiinta superioara+ M evident. manierei ludic @ populare in care este pre,entata sancionarea lui Riga 5rXpto %nebunia si ramanerea in regnul sau prin nuntirea cu o buruiana+ '''( 'nc#eiere- pre,entarea tipurilor de cunoastere in vi,iunea lui Ion =arbu %cunoasterea per$ecta prin poe,ie+ \)I

\)'

S-ar putea să vă placă și