Sunteți pe pagina 1din 7

Ecouri horatiene in poezia eminesciana

Mihai Eminescu (nscut Mihail Eminovici) (n. 15 ianuarie 1850, Botoani - d. 15 iunie 188 , Bucureti) a !ost un poet, prozator i "urnalist rom#n, socotit de cititorii rom#ni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura rom#n. $eceptiv laromantismele europene de secol %&''' i %'%, i-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa aparin#nd unui romantism literar relativ (nt#rziat. )n momentul (n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiionale ale $omantismului european, *ustul pentru trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un +antheon de voievozi, nostal*ia re*resiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor depresive, (ntoarcerea (n natur etc., poezia european descoperea paradi*ma modernismului, prin ,harles Baudelaire sau -tephane Mallarme, .unoar. +oetul avea o .un educaie !iloso!ic, opera sa poetic !iind in!luenat de marile sisteme !iloso!ice ale epocii sale, de !iloso!ia antic, de la /oratiu la +laton, de marile sisteme de *#ndire ale romantismului, de teoriile lui 0rthur -chopenhauer si 'mmanuel 1ant. 2uintus /oratius 3laccus, (n lim.a rom#n /oraiu, (n. 8 decem.rie 45 (./r., &enosa5 d. 67 noiem.rie 8 (./r., $oma) a !ost unul din cei mai importani poei romani din 8perioada de aur8 a literaturii romane (8-ecolul lui 0u*ustus8) sau 8epoca au*ustan8, cuprins (ntre 9: (./r. (moartea lui ,icero) i 19 d. /r. (moartea (mpratului 0u*ustus). ,reaia lui /oraiu s-a pstrat (n (ntre*ime p#n (n zilele noastre i poate !i (mprit (n trei perioade; Opera timpurie (42 .Hr.-30 .Hr.): -atirae, satire care evolueaz de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzant i (neleapt, prin care rz.ate coninutul didactic, dar i *raie spiritual, umor i ele*an Epodon li.er

Perioada clasic a maturitii (31 .Hr.-20 .Hr.): ,armina '-''', unde este pre!i*urat concepia epicureic echili.rat a poetului i realismul su psiholo*ic Epistulae ', prina care se realizeaz trecerea de la satira personal la !ilozo!ia moral Opere trzii (1 .Hr.-13 .Hr.): ,armen saeculare, imn scris la cererea (mpratului 0u*ust (n cinstea <ianei i a lui 0pollo ,armina '& Epistulae '', cuprinde cele.ra 0rs poetica, (n care sunt !ormulate principiile clasicismului antic reluate ulterior de Boileau i +ope. Satirele: ,ele dou cri cu -atire (-atirae), numite de /oraiu -ermones (8,onvor.iri8), cuprind 18 poezii scrise (n he=ametre dactilice, inspirate din operele satiricului >aius ?ucillius. -u. !orma unui dialo* cu Maecena, sunt tratate teme etice, critic#ndu-se, pe .aza unor e=emple, am.iia nemsurat, prostia, avariia, de!ecte i vicii care (i !ac pe oameni ne!ericii, (ntr-un mod tolerant i cu umor, !r asprimea predecesorului su. @neori se re!er la sl.iciunile propriei sale persoane. <ialo*ul dintre poet i interlocutorul su ia s!#rit prin postularea principiului epicurian, al crui adept a !ost /oraiu, .azat pe preconizarea atara=iei, a echili.rului interior i armoniei; 8Est modus in re.us, sunt certi deniAue !ines, 2uos ultra citraAue neAuit consistere rectum8 8E o msur-n toate; tu, drumul drept (l ine i nu clca hotarul pus (ntre ru i .ine8 (-ermones, ',1) Epodele:,artea Epodelor (Epodon li.er, din lim.a *reac; 8epBdos8 C re!ren), denumit de /oraiu 8'am.i8, dei numai o parte din poezii sunt scrise (n ritm iam.ic, restul (n dactile, cuprinde 17 poeme lirico-satirice cu re!erire la evenimentele i pro.lemele politice ale epocii, dup modelul poetului *rec 0rchilochos din +aros.

Epistole Epistulae (8-crisori8), dou cri (60 i 1: a.,hr.) (n he=ametru dactilic cu pro.lematic !iloso!ic, moral, literar etc. ,a !iloso!, /oraiu pre!er principiul aristotelian al 8cii de mi"loc de aur8 (aurea mediocritas) i (nvturile lui Epicuro, con!orm crora plcerea reprezint .unul unic, iar durerea sin*urul ru e=istent. 0devrata plcere se *sete (n starea de a.solut linite su!leteasc, (n tihn, (ntr-un mod de via .azat pe virtuile ma"ore (mores maiorum); modestia, cura"ul, !idelitatea, statornicia, dreptatea i respectul. 0 doua carte de epistole este consacrat pro.lemelor literaturii. -e remarc printre ele 8Epistula ad +isones8 (8-crisoare ctre +isoni8, ?ucius ,alpurnius +iso, consul (n anul 15 a.,hr., i cei doi !ii ai si, ?ucius i >aius, iu.itori i protectori ai literelor), cunoscut mai t#rziu ca 80rs poetica8 (80rt poetic8). 3r a avea pretenia de a redacta un tratat de poetic dup toate re*ulile, /oraiu (i e=prim clar (n 974 de versuri, su. !orma unei conversaii prieteneti cu +isonii, ideile sale re!eritoare la pro.lemele scrierii operelor literare. 0ceast oper a e=ercitat o deose.it in!luen asupra posteritii, p#n (n timpurile moderne. 0st!elDicolas Boileau-<esprEau=, poet i critic literar !rancez, sintetizeaz (n 80rt poEtiAue8 1479) principiile clasicismului, !ructi!ic#nd izvoarele antice; 0ristotel (poezia este o imitaie a vieii - mimesis) i ideile estetice ale lui /oraiu. Muli cercettori au demonstrat ca (n opera iana sunt predominante elementele de cultura *reco-romana; persona"e, toposuri, loci communes, inte*rate !iresc (n lo*ica poetica. 'dealul sau poetic a !ost /oratius. ?-au atras poeziile cu !ond patriotic, satiric, !iloso!ic, tehnica horatiana de rara per!ectiune a versurilor lirice, lim.a ra!inata a mentorului sau latin. <e alt!el, Eminescu i-a i tradus c#teva poeme. Eminescu se inspir din poezia lui /oraFiu (poet latin ), de la care preia structura stro!ei sa!iceC : versuri sa!ice( C 11 sila.e ) G 1 vers adonic ( 5 sila.e ). +oezia nu are rim . /oratius -apho. Eminescu a tradus cele mai cunoscute ode, epistole Hi satire horaFiene, (ncerc#nd s respecte c#t mai !idel structura ritmic din ori*inal. &ersul sa!ic are urmtoarea structur prozodic; troheu G spondeu G dactil G dipodie trohaic (-@ I- - I -@@ I -@ I -@) &ersul adonic; 5 -'?0BE; 1 dactil G 1 troheu ; -@@ -@ Eminescu nu va

putea respecta aceast succesiune de celule ritmice, (ns va pstra poziFia accentelor din structura ideal a stro!ei sa!ice. Jpera lui /oratius i cea eminesciana au numeroase teme i motive comune, cum ar !i; 1. ,onditia omului de *eniu; 6. 0tara=ia; D'? 0<M'$0$' () s nu te lai impresionat de nimic K /oraiu, LEpistulaeM, ', 4, 1. +strarea senintii i a unei dispoziii su!leteti e*ale (n toate (mpre"urrile este condiia !ericirii. @neori e=presia de!inete i o atitudine de nepsare. +receptul horaFian. Lnil admirariM(s nu te e=taziezi de nimic) (Hi va a!la transpunerea strlucitoare (n N>lossM. <in /oraFiu mai !ace o splendid traducere a NEpistolei ',''M, ,tre Bullatius. L,um Fi se pare, BullaFius, ,hio, !alnicul ?es.os, -amosul cel ele*ant, -ardes, cetatea lui ,roesus, -mOrna ori ,olo!onP Mai mari, mai mici dec#t !aimaP ....Jri de ur(tul mrii Hi-al drumului ?e.edu-l lauziP M?e.edulP Qtii tu ce eM-mi rspunziP Mai pustiu dec#t >a.ii, RQi totuHi, aicea viaFa-mi &oi s-o petrec, uitat de ai mei, uit#ndu-i pre d#nHii <intr-un mal deprtat privind pe Deptun tul.uratul. .... >ri"ile noastre !u* de cuvinte Hi-nFelepciune, Du de un loc ce rsare domnind peste apele mrii. ,erul deasupra schim.i, nu su!letul , marea trec#nd-o.M Mihai Eminescu porneHte de la un ideal romantic,av#nd conHtiinFa superioritFii sale (ntr-o societate incapa.il s-l (nFelea* Hi s-l accepte. ,oncepFia despre poezie Hi menirea poetului nu apare (n studii sistematice, re*sindu-se (n articole Hi poezii din diverse perioade5 +entru *eniu, lumea terestr este un cerc prea str#mt (n raport cu idealurile Hi visurile lui. +esimismul lui Eminescu este o caracteristic prin care acesta se apropie de romantici5

Sudor &ianu vor.ea de o anume N.l#ndeFe a pesimismului eminescianM5 pesimismul decur*e din re!lecFia asupra destinului uman, a ne!ericirii individuale. 3orme de protest; evadarea (n vis, dispretul, ironia (in poezia cu caracter !ilozo!ic), satira. Preocuprile omului de !e"iu: a. cosmo*onia (cu elemente preluate din opera lui 1ant Hi din imnurile vedice);-,$'-J0$E0 '; .tr#nul dascl este *eniul purttor al unui sentiment ele*iac *enerat de incompati.ilitatea cu lumea. DaHterea Hi stin*erea universului, macro- Hi microtimpul sunt vzute din perspectiv titanian5 e=tincFia universal trimite la ne*area ideii de timp(-chopenhauer);M-oarele, ce azi e m#ndru, el (l vede trist Hi roH, I ,um senchide ca o ran printre nori (ntunecoHi, I ,um planeFii toFi (n*heaF Hi s-azv#rl re.eli (n spaF I Ei, din !r#nele luminii Hi ai soarelui scpaFi, I 'ar catapeteasma lumii (n ad#nc s-au (nne*rit, I ,a Hi !runzele de toamn toate stelele-au pierit5 I Simpul mort Hi-ntinde trupul Hi devine veHnicieM. Simpul Hi spaFiul (relativitatea); -T$M0D@? <'JD'-, +0DJ$0M0 <EQE$ST,'@D'?J$, >?J--T5 ideea de prezent etern; M,u m#ne zilele-Fi adao*i, I ,u ieri viaFa ta o scazi I Qi ai cu toate astea-n !aF I <e-a pururi ziua cea de aziM (>?J--T) 'n poezia lui Eminescu atara=ia ca mod de e=istenta apare in >lossa. +oezia are !orma !i=a si a !ost considerata un Ndecalo* al iz.avirii spiritului de ama*irile clipeiM. Se=tul a !ost considerat o sinteza a atitudinilor pesimiste eminesciene, in care in!luenta .udista !iltrata prin !iloso!ia schopenhauerina e mai evidenta decat in orice alta creatie. >lossa este o poezie cu caracter *nomic, un cod al omului superior care intele*e lipsa de sens a e=istentei. N&reme trece, vreme vine, Soate-s vechi si noua toate5 ,e e rau si ce e .ine Su te-ntrea.a si socoate5 Du spera si nu ai teama ,e val ca valul trece5 <e te-ndeamna, de te cheama, Su ramai la toate rece.M

N)mpratul poeziei Hi-al visriiM nu a crescut doar (n N*rdinaM culturii noastre naFionale, cum au !cut ma"oritatea poeFilor noHtri de p#n atunci. Du doar a cunoscut, ci a Hi asimilat cele mai de seam creaFii din literatura universal, accesi.ile prin intermediul lim.ii *ermane, pe care a cunoscut-o (n mod desv#rHit. )n su!letul su (ns, a avut totdeauna o neFrmurit admiraFie !aF de poezia latin, care i-a !ost adesea inspiratoare. 'deea de a !ace o apreciere critic asupra poeFilor din *eneraFiile trecute, puHi (n antitez cu poeFii contemporani, cum !ace Mihai Eminescu (n Epi*onii, s-ar putea s !ie de inspiraFie horaFian sau -credem- mai cur#nd ovidian. /oraFiu, (n Epistola ' din ,artea a -''-a, !ace acelaHi lucru, cu deose.irea c pre!erinFa lui se (ndreapt spre poeFii contemporani, pe c#nd poetul rom#n se (ndreapt simpatetic spre trecut, iar pe contemporani (i e=ecut !r nicio consideraFie. +receptul horaFian. Lnil admirariM(s nu te e=taziezi de nimic) (Hi va a!la transpunerea strlucitoare (n N>lossM. <in /oraFiu mai !ace o splendid traducere a NEpistolei ',''M, ,tre Bullatius, pe care o recitim mereu Hi cu o satis!acFie estetic netocit de vreme. L,um Fi se pare, BullaFius, ,hio, !alnicul ?es.os, -amosul cel ele*ant, -ardes, cetatea lui ,roesus, -mOrna ori ,olo!onP Mai mari, mai mici dec#t !aimaP ....Jri de ur(tul mrii Hi-al drumului ?e.edu-l lauziP M?e.edulP Qtii tu ce eM-mi rspunziP Mai pustiu dec#t >a.ii, RQi totuHi, aicea viaFa-mi &oi s-o petrec, uitat de ai mei, uit#ndu-i pre d#nHii <intr-un mal deprtat privind pe Deptun tul.uratul. .... >ri"ile noastre !u* de cuvinte Hi-nFelepciune, Du de un loc ce rsare domnind peste apele mrii. ,erul deasupra schim.i, nu su!letul , marea trec#nd-o.M -e mai Htie c cele cinci -crisori purtau titlul -atire- model horaFian ca e=primare, scop Hi tematic *eneral. Maiorescu, voind a turna puFin Lap de tranda!iriM (n revolta poetului, le-a schim.at titulatura (n L-crisoarea ','',''','&M, ultima rm#n#nd postum...

,hiar o.iceiul lui Eminescu de a-Hi declama cu voce (nalt poeziile-dup cum (Hi aminteHte 'oan -lavici Keste o in!luenF a poeFilor latini, a caracterului declamator a operelor lor.