Sunteți pe pagina 1din 45

Cuprins:

Introducere .................................................................................................
1. Argumentarea alegerii sortimentului de produse conform
tendinelor modei. Caracteristica aspectului exterior al
produselor................................................................................................
1.1. Analiza tendinelor actuale ale modei i a direciilor de dezvoltare a
acesteea................................................................................................
1.2. Elaborarea coleciei de modele............................................................
1.3. Caracteristica aspectului exterior al produselor...................................
2. Determinarea funciilor de baz a materialelor n conformitate cu
destinaia acestora....................................................................................
2.1. Elaborarea fragmentului de sarcin tehnic pentru produsul
proiectat................................................................................................
2.2. Structura ierarhic a indicilor de calitate a materialelor pentru
produsul de baz...................................................................................
3. Alegerea indicilor de calitate a materialelor i stabilirea
semnificaiilor normative ........................................................................
3.1. Elaborarea topografiei de uzur a produsului.......................................
3.2. Analiza tipurilor de aciuni asupra produsului......................................
3.3. Elaborarea nomenclaturii indicilor de calitate cu indicarea
semnificaiei lor normative....................................................................
4. Evaluarea indicilor de calitate principali de ctre experi.....................
5. Selectarea argumentat a pachetului de materiale pentru
modelul de baz.........................................................................................
5.1. Selectarea esturii de baz. Caracteristica acesteea.............................
5.2. Selectarea materialului pentru cptueal i dublur. Caracteristica
acestora.................................................................................................
5.3. Selectarea materialelor de asamblare. Caracteristica acestora.............
5.4. Selectarea furniturii ia materialelor auxiliare.....................................
5.5. Reprezentarea pachetului de materiale ...............................................
5.6. Elaborarea fiei de selectare a materialului pentru modelul
de baz..................................................................................................
6. Determinarea valorilor reale a indicilor de calitate pentru
materialul de baz.....................................................................................
6.1. Efectuarea calculelor pentru determinarea valorilor reale...................
6.2. Efectuarea ncercrilor..........................................................................
7. Evaluarea complex a nivelului de calitate a materialului de baz......
8. Recomandri de ntreinere i prelucrare tehnologic
a produselor ...............................................................................................
Concluzii..........................................................................................................
Bibliografie......................................................................................................
Anexa 1............................................................................................................
Anexa 2...........................................................................................................



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121.

INTRODUCERE
Industria uoar ocup un rol important n viaa oamenilor.
Ea cuprinde ramuri ca: industria textil industria de tricot, industria
nclmintei, industria obiectelor de faian, industria de confecii .a. Calitatea
confeciei, efectul economic al produciei i consumului ei e condiionat de
proiectarea modelului, estura folosit, utilajul modern.
Principala sarcin a industriei uoare const n asigurarea populaiei cu
producie calitativ i universal, producie ce ar mri nivelul material i cultural al
vieii oamenilor.
Un loc aparte n industria uoar l ocup industria de confecii cea mai
important ramur a industrie date.
Rolul principal n dezvoltarea industrie de confecii realizarea rezultatului
final i sporirea eficienei muncii aparine reutilri tehnice, aplicrii n practic a
ultimelor realizri n domeniul tehnologiei, mecanizrii i automatizrii.
Creterea situaiei material i culturale are ca rezultat creterea necesitii unor
vestimente frumoase, elegante, comode i la mod.
mbrcmintea joac un rol important de asemenea n comunicare i n relaiile
dintre oameni.
Prin mbrcminte omul se autocaracterizeaz, ea refectndu-i gusturile i
nivelul de cultur general.
Formarea unei economii de pia reale cu o structur renovat i funcionabil
eficient este un proces complex i multilateral de reorganizare radical a vieii
social-economice a societii. n procesul desfurrii acestor transformri, se
rezolv n mod consecvent i problemele privind reformarea macroeconomic n
ansamblu, relansarea sectorului real al economiei. O importan deosebit trebuie
s se acorde reorganizarea lor deoarece anume de determinat, n cele din urm,
eficacitatea reformei economiei naionale i dinamica dezvoltrii ei.



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala


Elaborat
iomirtan G.

Controlat
.Siro N.

Aprobat


Introducere
Litera Coli

UTM FIU

Reflectnd tendinele generale ale dezvoltrii economiei , vom menine c
industria uoar dispune de posibiliti reale care permit realizarea cu succes a unor
reforme de structur, de perfecionare mecanismelor economicen acest sens o
atenie deosebit merit s i se acorde industriei uoare una din ramurile de baz
ale economiei naionale, cruia i revine o treime din volumul total al industriei.
Aceast ramur n multe cazuri determin starea pieei interne a mrfurilor de
consumReflectnd tendinele generale ale dezvoltrii economiei , vom menine c
industria uoar dispune de posibiliti reale care permit realizarea cu succes a unor
reforme de structur, de perfecionare mecanismelor economice. Industria uoar ,
ca i ntreaga economie naional, pe parcursul ultimelor zece ani, se afl n stare
de criz. n perioada anilor de reforme, producia acestei ramuri continua s scad,
volumul ei constituind n prezent abea jumtate din volumul produs n anul 1900.
Crizele principale ale acestei situaii sunt: ruperea relaiilor economice cu
partenerii tradiionali i creterea brusc a preurilor la materialele prime i
resursele energetice ceea ce a fcut imposibil folosirea pe deplin a capacitilor de
producie de import necontrolat care a complicat n mod serios activitatea
productorilor locali necorespunderea nivelului tehnologic de producere i a
calitii produciei autohtone cerinelor contemporane; administrarea economic
ineficient n condiiile economiei de pia a activitilor de marketing pe pieele
de peste hotare.
Programul elaborat de Ministerul Economiei Reformelor al Republicii
Moldova privind dezvoltarea industriei pentru viitorul apropiat nu e deajuns i
reflecta numai modificarea bazei legislative, atragerea mai activ a investiiilor
strine, protecie productorilor autohtoni. n acelai timp, astfel de probleme
actuale ca asanarea financiar a ntreprinderilor de ramur, modernizarea i
retehnologizarea lor.
Trebuie s fie luat n cosiderenii i faptul c procesele de privatizare i
decentralizare, liberalizarea economiei au dat natere la noi probleme privind
formarea unui sistem eficient de secionarea corporativ , adaptarea colectivelor
ntreprinderilor la depirea mentalitii vechi i asigurarea unor motivaii n
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

activitatea de munc , dar totodat nu trebuie de idealizat fenomenul de autoreglare
a pieei, ct i a liberalismului nelimitat n economie. Toate acestea, luate n
ansamblu vorbesc despre actualitatea i necesitatea elaborrii unor probleme de
teorie i practic privind reformarea i modificarea structural la nivel de ramur i
unitate economic a industriei uoare.
Reformele care au loc n fostele ri socialiste n realitate sunt nite procese
voluminoase i multilaterale , sensul i scopul strategiei al crora se reduce la
transformarea economiei contemporan la piaa, la modificarea fundamental a
ansamblului relaiilor economice.
n timpul efecturii reorganizaiilor sistematice trebuie s ne bazm pe
practica mondial. rile dezvoltate au ajuns treptat la relaiile de pia civilizate,
prin evoluie, pe cnd fostele rii socialiste sunt orientate spre transformri radiale,
care prevd schimbarea rapid i afectiv a formelor i metodelor administrative
de comand. ara noastr trebuie s se adapteze la condiiile pieelor strine i
integrarea n sistemul economic mondial.
n totalitatea eforturilor de renatere a economiei naionale n baza
principiilor relaiilor de pia o importan deosebit are reformarea sectorului real
i, n primul rnd , a produciei industriale.
Economia naional depinde n mare msur de furnizorii de materie-prim i
resurse energetice, i pe pieele strine de realizare a produciei sale.
Formarea industriei uoare de constituire a structurii complexului economic al
R.M. s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvoltrii ramura l-a
atins la hotarele anilor 80 90.
ntreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac i diferite esturi de
la cele de mtase i pn la cele decorative de mobil i tehnice , peste 100 de
denumiri de confecii , articole de tricotaj, ciorapi i confecii din blnuri, covoare,
diferit nclminte, alte ramuri de larg consum.



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121.


Perspectiva industriei uoare n calitate de catalizator specific al renaterii
economice a Republicii este recunoscut i de experii strini, n particular, de
reprezentanii organizaiilor financiare internaionale. Ca prioritate snt acceptate
practic toate domeniile de baz ale activitii : textile, mbrcminte, nclminte,
covoare avnd ns o clar orientare spre cerinele peii.
Exportul Moldovenesc n rile Uniuni Europene n ultimii ani s-a mrit
aproximativ de 2 ori, iar 1/3 din ele alctuiete producia textil.
Din rile U.E. se disting Italia i Germania ca cei mai solizi parteneri. Cea
mai mare parte a volumului total de export al industriei uoare spre rile
occidentale revine serviciilor: n ramura de croitorie ponderea acestor ajunse la
70/75%, de tricotaj 20-25%.
n R.M. exist ntreprinderi mari i de o calitate nalt. Ionel, Covoare -
Ungheni , Pielar, Bleanca, SA Terotex, ntreprinderi mai mici Piele,
Mioara, Artima, Floarea-Carpet , Tipar-Color .a.
Unele dintre ntreprinderile industriale din primele au fost societatea pe aciuni
Ionel, Zorile, Piele.









Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121
Dezvoltarea Industriei Usoare din Moldova pn n 2015
Potrivit Programului de dezvoltare a industriei uoare pn n 2015, aprobat,
4 martie de Guvern, dezvoltarea industriei uoare va costa 97 mil. 478 mii lei,
cheltuieli ce vor trebui suportate n proporie de 95,7 % de agenii economici
autohtoni i donatorii internaionali. Contribuia statului va fi de doar 4,3%.
n documentul se arat c, potrivit Strategiei de dezvoltare a industriei pe
perioada pn n anul 2015, industria uoar este una dintre ramurile prioritare ale
sectorului industrial i va beneficia de susinerea statului n procesul de dezvoltare.
Obiectivul Programului este asigurarea dezvoltrii durabile a industriei
uoare, astfel nct aceasta s devin ctre anul 2015 una din ramurile-cheie ale
economiei naionale, att n termeni de cot n PIB, exporturi, producie
industrial, numr de angajai, ct i n termeni de inovare a produciei, de
integrare economic internaional i de poziionare pe piaa de consum local i
mondial.
Pentru atingerea acestui obiectiv Programul stabilete mecanismele de
susinere a dezvoltrii industriei uoare. Printre aciunile prioritare sunt
menionate: asigurarea industriei cu for de munc, atragerea n ramur a
lucrtorilor migrani moldoveni care vor reveni n ar, reutilarea ntreprinderilor,
utilizarea pe larg a sistemelor informaionale, creterea valorii adugate, atragerea
investiiilor i extinderea cooperrii cu proprietarii brednurilor cunoscute (Zara,
H&M, Benetton, C&A, Marks&Spencer, Next, Maxmara, Pik&Kloppenburg,
Kaufhoff, Mango, Esprit, Nike etc), suportul n promovarea pe pia a produselor
proprii, acordarea suportului pentru crearea Centrului de Competen i
Marketing, stimularea produciei proprii i substituirea importurilor etc.
Programul va fi implementat n dou etape: anii 2009-2010 i anii 2011-
2015. Perioada 2009-2010 este una pe termen scurt i prevede implementarea
aciunilor care nu implic resurse financiare sau necesit surse minime. Activitatea
se va axa pe ameliorarea situaiei privind conlucrarea cu organele centrale de
specialitate ale administraiei publice i cu autoritile administraiei publice locale.

Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121
n a doua etap vor fi ntreprin de aciuni mai importante din punct de vedere
financiar, legate de reutilarea instituiilor de nvmnt colar, profesional i
universitar.n rezultatul implementrii Programului se preconizeaz obinerea
creterii volumului produciei cu 11-12% anual, a exportului produciei cu 11
13%, a productivitii muncii - cu10 11%, a volumului investiiilor capitale cu
10 12%, a numrului de angajai - cu 0,8 1%.
De notat c n ianuarie 2009, volumul produciei industriale n Moldova a
sczut cu 25%. n special, fabricarea articolelor de mbrcminte sa redus cu
16,9%, a nclmintei cu 40,2%, a textilelor cu 9,7%.


Analiza tendinelor actuale ale modei i a direciilor de dezvoltare a acesteea.

Moda numim dominatia de un timp neindelungat a anumitor gusturi intr-o
oarecare sfera a vietii ori culturii. In imbracaminte moda reflecta pasiunea generala
fata de anumite proportii, linii, materiale, culori, accesorii in limitele unui stil.
De-a lungul istoriei moda s-a schimbat, s-a dezvoltat, a socat si a revenit
prezentului schimbata sau identica. Au aparut tendinte care s-au stins repede sau
au ramas imprimate in istorie.

Moda pentru barbati a spart demult tiparele monotone ale stilurilor vestimentare
clasice si s-a "emancipat", adoptand modele si stiluri extrem de versatile si iesite
din comun. Insa din dorinta de a fi autentici si nonconformisti, unii barbati
exagereaza si ajung sa faca greseli vestimentare care ii fac sa cada in ridicol .
La capitolul culori, negru, maro, gri, vernil, bleumarin, rosu-burgund, mustariu
si mov-pruna raman culorile IT ale toamnei. Daca dorim sa scoatem in evidenta o
culoare, ei bine, aceasta este gri. Desi nu este niciodata usor sa porti gri, foloseste-
te de texturi si imprimeuri pentru a suprapune elemente in aceasta culoare. .






Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121
Elaborat
Ciomirtan G.

Controlat
Siro N.

Aprobat

Argumentarea alegerii
sortimentului de produse conform
tendinelor modei. Caracteristica
aspectului exterior al produselor

Litera Coli

UTM FIU

Interesant in acest sezon, este faptul ca ai cale libera pentru a asorta obiecte
vestimentare de aceeasi culoare, asadar, daca esti innebunit dupa o anumita nuanta
o porti purta din cap pana in picioare daca indraznesti. Tot pentru cei care stiu deja
regulile modei, in acest sezon continua tendinta materialului boem, catifeaua.

Sacoul este o pies elegant i versatil. l poi mixa att la pantaloni cu
croi impecabil, dar i la pantaloni scuri sau blugi. Pentru club sau o
petrecere sofisticat, poi combina o pereche de pantaloni scuri de piele
sau dintr-un material preios precum satinul sau mtasea cu un top fluid,
macasini i neaprat un sacou chic .


Un sacou colorat, din bumbac, merge combinat de minune la o inut
casual, de zi, alturi de blugi imprimai, un tricou simplu i mocasini .



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121


Elaborarea coleciei de modele










Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Caracteristica aspectului exterior al produsului
Tabelul 1.3.1- Caracteristica aspectului exterior al produselor

Denumirea reperului Caracteristica reperului
1 2
Modelul 1



Spatele

- Croit din trei repere;
- Fara cusatura la linia de simetrie;
- Linii de relief din rascroiala minecii..




Faa

- Croit din trei repere;
- Fara cusatura la linia de simetrie;
- Linii de relief din rascroiala minecii.
Sistemul de nchidere Central la un rnd de nasturi
Buzunare Aplicat
Gulerul Tip- aplatizat

Mneca

Mneca clasic aplicat cu dou custuri, terminaia mnecii este
prelucrat cu manet.




Elemente de garnisire

- Nasturi aplatizai - 7;
- Pliuri bilaterale pe reperul fa.
Custurile decorative aplicate la 0,3 cm pe:
- Guler;
- Pe marginea buzunarului;
- Sistemul de nchidere;
- Manet;
- Tivul produsului.




Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121


1 2
Modelul 2



Spatele

- Din 5 repere;
- Platc;
- Linia de simetrie a spatelui;
- Relief, din linia pltcii.



Faa

- Din 6 repere;
- Platc;
- Reliefe, din linia pltcii;

Sistemul de nchidere Central la dou rnduri de nasturi
Buzunare Taiat
Gulerul Tip- tei


Mneca

Mneca clasic aplicat cu o custur, din dou repere transversale,
al doilea reper este de la cot i este tip burduf, i terminaia mnecii
este prelucrat cu manet.





Elemente de garnisire

Nasturi aplatizai - 14;
- Cordon.
Custurile decorative aplicate la 0,3 cm pe:
- Guler;
- Sistemul de nchidere;
- Manet;
- Liniile de relief;
- Liniile pltcii;.



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Modelul 3




Spatele


- Din 4 repere;
- Divizare la nivelul liniei taliei;
- Reliefe pe reperul superior, din linia umeral;
- Pliuri bilaterale pe reperul inferior.




Faa

- Din 6 repere;
- Divizare la nivelul liniei taliei ;
- Reliefe pe reperul superior, din linia umeral;
- Pliuri bilaterale pe reperul inferior.

Sistemul de nchidere Central la un rnd de nasturi
Buzunare Aplicate
Gulerul Tip- cma


Mneca

Mneca clasic aplicat cu dou custuri, terminaia mnecii este
prelucrat cu manet.





Elemente de garnisire

- Nasturi aplatizai - 4;
- Pliuri bilaterale pe reperul fa i spate.
Custurile decorative aplicate la 0,3 cm pe:
- Guler;
- Sistemul de nchidere;
- Manet;
- Tivul produsului.







Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

2.1 Elaborarea fragmentului de sarcina tehnica pentru produsele
proiectate


1. Denumirea produsului: sacou pentru barbati
1.1. Tipul produsului: imbracaminte exterioara.
1.2. Destinatia: uzuala.
1.3. Functia de baza: utilitara.
1.4. Sezonul: toamna-primavara.
1.5. Grupa de sex si virsta: pentru adolescenti 20-29 ani.
1.6. Grupa de conformatie: I grupa.
2. Conditiile de exploatare.
2.1. Zona climaterica: B- clima temperata, Moldova.
2.2. Temperatura medie a aerului: 18 C.
2.3. Exploatarea unica: 6-8 ore.
2.4. Frecventa utilizarii: in fiecare zi.
3. Cerintele tehnico-economice.
3.1. Componenta compleului: doua piese.
3.2. Masurile recomandate: 164-96-104.
3.3. Durata de timp la exploatarea produsului:
- 5 an- uzura fizica;
- 3 an- uzura morala.
4. I ndicii ergonomici.
4.1. Componenta fibroasa:
- tesatura de baza- lina in amestec cu lavsan
- tesatura de captuseala- viscoza 100%.
5. Cerintele estetice.
5.1. Silueta: semiajustata.
5.2. Aspectul geometric: clepsidra.
5.3. Realizarea artistic coloristica a materialului: tesatura unicolora.










Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Elaborat
Ciomirtan G.

Controlat
Siro N.

Aprobat


Determinarea funciilor de baz a
materialelor n conformitate cu
destinaia acestora
Litera Coli

UTM FIU


2.2 Structura ierarhica a indicilor de calitate a materialului pentru
produsul de baza

Procesul de selectare si reglementarea semnificatiei normative s-a realizat
conform listei indicilor de calitate principali, astfel analizind structura ierarhica a
indicilor de calitate a materialelor in conformitate cu tipul produsului vestimentar
selectat se intocmeste (tabelul 2.2.1).

Tabelul 2.2.1- Structura ierarhica a indicilor de calitate a materialelor

Grupa de cerine Indicii de calitate a materialelor
1 2 3




1. Destinatie


1.1 Destinaie
social
Insemnatatea ociala la utilizarea materialelor pe
piata de materie prima fabricate in Republica
Moldova:
Sex-femenin;
Virsta: 18-29 ani;
Starea sociala- mediu.

1.2 Functionale
Permeabilitatea la apa;
Permeabilitatea la praf;
Permeabilitatea la aer.
2. Ergonomice
2.1 Igienice



Umiditatea;
Higroscopicitatea;
Electrizarea-medie.

2.2 Confortul
la exploatarea
i ntreinerea
produsului:
Rigiditatea la incovoiere;
Viteza de uscare-maxima;
Gradul de elasticitate-mediu











Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Continuarea tabelului 2.2.1


3. Estetice



Aspectul exterior
Prezentarea coloristica- culoarea albastra
deschisa;
Factura suprafetei-neteda;
Desenul legaturii-legatura diagonal;
Tuseul-semiaspra.

4. Fiabilitate


4.1 Stabilitatea
formei
Contractia dupa prelucrarea TUT;
Sifonabilitatea scazuta.
4.2 Rezistena la
uzur - intreinerea
aspectuiui exterior
Resistenta la tractiune;
Gradul de murdarire- scazut;
Sifonabilitatea scazuta.

Ddurabilitatea,
Trinicia
Rezistenta la frecare pe suprafata;
Rezistenta la indoituri in repetate rinduri;
Rezistenta la factorii mediului ambiant;
Rezistenta la actiunea moliilor;
Rezistenta la transpiratie.

Rezistena
Sarcina la rupere-82 N;
Rezistenta la distantarea firelor;
Rezistenta la destramare

5. Constructiv-
tehnologice

5.1. Constructive
Grosimea-0,30;
Rigiditatea la incovoiere;
Drapajul.

5.2. Tehnologice
Distantarea firelor;
Destramarea firelor.

6. Economice
Cheltuieli la
confectionarea
produsului de
mbrcminte
latimea rationala;
lungimea minima a bucatei;
competitivitatea si capacitatea de realizare
a produselor
La selectarea materialelor s-au tinut cont nu in ultimul rind de cerintele
consumatorului si anume: cele estetice au fost puse pe primul plan, ca factura
suprafetei sa fie neteda, tuseul fin, iar culorile prezente sa fie albastru si cafeniu.
Cerintele de confort pentru o maxima satisfactie si placere la purtarea produsului s-
a atras atentia la costul materialului, dar nu in ultimul rind la indicii tehnologici si
constructive si anume la indicii de calitate ca: distantarea firelor in tesatura si
destramarea acestuia. Acestea au fost alesi pentru a oferi produsului un aspect
estetic la realizarea cusaturilor. Materialele trebuie sa dispuna si de o rezistenta
termica buna, deoarece v-a fi supus prelucrarii tratamentului mido-termic.


Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-.121

3.1 Elaborarea topografiei de uzura a produsului


Trainicia produselor de imbracaminte are un loc aparte in cadrul cerintelor
consumatorilor. Durata de exploatare a imbracamintei depinde de durata fizica si
morala a uzurii.
Uzura produsului apare in rezultatul urmatoarelor actiuni:
1. Frecarea la indoituri;
2. Frecarea pe suprafata;
3. Fractiuni repetate;
4. Indoituri in repetate rinduri;
5. Sifonarea;
6. Ruperea;
7. Distantarea firelor in cusaturi;
8. Actiunea mediului ambiant;
9. Actiunea transpiratiei;
10. Gradul de murdarire.
Numarul de actiuni poate sa creasca sau sa se micsoreze independenta de
destinatia produsului si conditiile lui de exploatare.


















Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-.121

3.2 Analiza tipurilor de actiuni asupra produsului

Pentru determinarea refuzurilor posibile pe model e necesar de analizat
tipurile actiunilor asupra produsului in timpul exploatarii, pastrarii si ingrijirea
acestuia. Diverse tipuri de actiuni se stabilesc independenta de mediu: om-produs;
om-produs-alte obiecte; om-produs-mediu ambiant, la fel si modul de pastrare si
intretinere. Analiza tipurilor de actiuni asupra produsului sacou pentru barbati.

Tabelul 3.2.1- Analiza tipurilor de aciuni asupra produsului
Mediul Tipul aciunii Tipul
refuzului Mecanic Fizic chimic biologic combinat
1 2 3 4 5 6 7
estura de baz






I.Om -
produs
U
z
u
r
a

l
a

n
d
o
i
r
e

a

g
u
l
e
r
u
l
u
i
,

t
e
r
m
i
n
a

i
e
i

p
r
o
d
u
s
u
l
u
i
,

m

n
e
c
i
i
;

n
t
i
n
d
e
r
e
a

f
r
e
g
v
e
n
t

n

r
e
g
i
u
n
e
a

c
o
t
u
l
u
i
,

s
p
a
t
e
l
u
i
.

n
d
o
i
r
e
a

f
r
e
g
v
e
n
t


a

p

i
i

d
i
n

f
a

,

a

c
o
t
u
l
u
i
,

r
u
p
e
r
e
a

b
u
z
u
n
a
r
e
l
o
r
.







-






-
M
u
r
d

r
i
r
e
a

s
u
b

a
c

i
u
n
e
a

t
r
a
n
s
p
i
r
a

i
e
i

n

z
o
n
e
l
e

s
u
d
o
r
i
p
a
r
e
;

m
u
r
d

r
i
r
e
a

g
u
l
e
r
u
l
u
i
,

t
e
r
m
i
n
a

i
e
i

m

n
e
c
i
i
.







-
R
e
d
u
c
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n

e
i

d
i
n

c
a
u
z
a

f
r
e
c

r
i
i

l
a

n
d
o
i
t
u
r
i

i

a

n
t
i
n
d
e
r
i
i
;

p
i
e
r
d
e
r
e
a

a
s
p
e
c
t
u
l
u
i

e
x
t
e
r
i
o
r

d
i
n

c
a
u
z
a

g
r
a
d
u
l
u
i

d
e

m
u
r
d

r
i
r
e

i

a

t
r
a
n
s
p
i
r
a

i
e
i
.



II.Om -
produs -
alte
obiecte
R
u
p
e
r
e
a

p
e

t
o
a
t


s
u
p
r
a
f
a

a
;

i
f
o
n
a
r
e
a

n

r
e
g
i
u
n
e
a

s
p
a
t
e
l
u
i
.


M
u
r
d

r
i
r
e

l
a

a
t
i
n
g
e
r
e




-



-



-
R
e
d
u
c
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n
-

e
i

l
a

u
z
u
r


p
e

s
u
p
r
a
f
a

,

r
e
d
u
c
e
r
e
a

a
s
p
e
c
t
u
l
u
i

e
s
t
e
t
i
c
.




III.Om
produs
mediu
ambiant
M
u
r
d

r
i
r
e

(
n
o
r
o
i
,

p
r
a
f
)

a
c

i
u
n
e
a

u
m
e
d
i
t

i
i

a
t
m
o
s
f
e
r
i
c
e
,

a
c

i
u
n
e
a

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
i

j
o
a
s
e
.









A
c

i
u
n
e
a

u
m
e
d
i
t

i
i
,

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
i

s
c

z
u
t
e
;

m
u
r
d

r
i
r
e
a

l
a

p
r
a
f
.











-




-

A
c

i
u
n
e
a

m
e
d
i
u
l
u
i

a
m
b
i
a
n
t
.






P
i
e
r
d
e
r
e
a

a
s
p
e
c
t
u
l
u
i

e
s
t
e
t
i
c

i

r
e
z
i
s
t
e
n

a

l
a

m
e
d
i
u
l

a
m
b
i
a
n
t
.














Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-.121



Continuarea tabelului 3.2.1
1 2 3 4 5 6 7





III.Modul
de pstrare
i
ntreinere

M
o
d
i
f
i
c
a
r
e
a

f
o
r
m
e
i
,

i
f
o
n
a
r
e
a
.


A
c

i
u
n
e
a

s
u
b
s
t
a
n

e
l
o
r

c
h
i
m
i
c
e
.


A
c

i
u
n
e
a

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
i

n
a
l
t
e

i

a

u
m
i
d
i
t

i
i

l
a

c

l
c
a
r
e


A
c

i
u
n
e
a

m
i
c
r
o
o
r
g
a
-

n
i
s
m
e
l
o
r
.


P
r
o
c
e
s
u
l

d
e

s
p

l
a
r
e

-

u
s
c
a
r
e

R
e
d
u
c
e
r
e
a

a
s
p
e
c
t
u
l
u
i

e
s
t
e
t
i
c
,

d
i
m
e
n
s
i
u
n
e
l
o
r

l
i
n
i
a
r
e

i

a

r
e
z
i
s
t
e
n

e
i

l
a

c

l
c
a
r
e
,

s
p

l
a
r
e
,

a
c

i
u
n
e
a

m
i
c
r
o
o
r
g
a
-

n
i
s
m
e
l
o
r
,

c
u
r

a
r
e

c
h
i
m
i
c

.

estura de cptueal






I.Om -
produs

n
t
i
n
d
e
r
e
a

f
r
e
g
v
e
n
t

n

r
e
g
i
u
n
e
a

c
o
t
u
l
u
i
,

s
p
a
t
e
l
u
i
.

n
d
o
i
r
e
a

f
r
e
g
v
e
n
t


a

p

i
i

d
i
n

f
a

,

a

c
o
t
u
l
u
i
;

i
f
o
n
a
r
e
a







-

A
c

i
u
n
e
a

s
u
b
s
t
a
n

e
l
o
r

c
h
i
m
i
c
e

M
u
r
d

r
i
r
e
a

s
u
b

a
c

i
u
n
e
a

t
r
a
n
s
p
i
r
a

i
e
i

n

z
o
n
e
l
e

s
u
d
o
r
i
p
a
r
e
;

m
u
r
d

r
i
r
e
a

g
u
l
e
r
u
l
u
i
,

t
e
r
m
i
n
a

i
e
i

m

n
e
c
i
i
.








-
R
e
d
u
c
e
r
e
a

r
e
z
i
s
t
e
n

e
i

d
i
n

c
a
u
z
a

f
r
e
c

r
i
i

l
a

n
d
o
i
t
u
r
i

i

a

n
t
i
n
d
e
r
i
i
;

p
i
e
r
d
e
r
e
a

a
s
p
e
c
t
u
l
u
i

e
x
t
e
r
i
o
r

d
i
n

c
a
u
z
a

g
r
a
d
u
l
u
i

d
e

m
u
r
d

r
i
r
e

i

a

t
r
a
n
s
p
i
r
a

i
e
i
.

D
i
s
t
a
n

a
r
e
a

f
i
r
e
l
o
r

n

c
u
s

t
u
r

.


II.Om -
produs -
alte
obiecte F
r
e
c
a
r
e

l
a

n
d
o
i
t
u
r
i

i

p
e

s
u
p
r
a
f
a

.

M
u
r
d

r
i
r
e

a

(
g
u
-
l
e
r
u
l
u
i
;

t
e
r
m
i
n
a
-

i
e
i

m

n
e
c
i
i
)




-



-



-
F
r
e
c
a
r
e

p
e

s
u
p
r
a
f
a

,

g
r
a
d
u
l

d
e

m
u
r
d

r
i
r
e
.

Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-.121





III.Modul
de pstrare
i
ntreinere

M
o
d
i
f
i
c
a
r
e
a

f
o
r
m
e
i

s
u
b

a
c

i
u
n
e
a

m
a
s
e
i
,

i
f
o
n
a
r
e
a
.


A
c

i
u
n
e
a

t
e
m
p
e
r
a
t
u
r
i
i

n
a
l
t
e

i

a

u
m
i
d
i
t

i
i

l
a

c

l
c
a
r
e


A
c

i
u
n
e
a

s
u
b
s
t
a
n

e
l
o
r

l
a

c
u
r

a
r
e
.








-

P
r
o
c
e
s
u
l

d
e

s
p

l
a
r
e

-

u
s
c
a
r
e

R
e
d
u
c
e
r
e
a

a
s
p
e
c
t
u
l
u
i

e
s
t
e
t
i
c
,

d
i
m
e
n
s
i
u
n
e
l
o
r

l
i
n
i
a
r
e

i

a

r
e
z
i
s
t
e
n

e
i

l
a

c

l
c
a
r
e
,

s
p

l
a
r
e
,

a
c

i
u
n
e
a

l
c
u
r

i
r
i
i

c
h
i
m
i
c
e
.


Pe baza refuzurilor posibile ale produsului se determin indicii de calitate ale
materialelor, care asigur trinicia produsului (tabelul 3.2.2). Ctre indicii de
trinicie a materialului se mai refer i indicii fizico-igienici de calitate a
materialelor i estetici n corespundere cu destinaia produsului.
Tabelul 3.2.2 Elaborarea nomenclaturii indicilor de calitate

Mediul

Tipul refuzului
Proprietile
alternative a
materialului
Indicii de calitate,
unitatea de msur
Valoarea
indicelui
1 2 3 4 5
estura de baz

I.Om -
produs

Uzura n urma
factorilor mediului
subvestimentar
Rezistena la
frecare pe ndoituri;
Traciuni repetate;
Rezistena la
ifonare
Rezistena la frecare pe
ndoituri, ciclii;
Sarcina la rupere, N;
Alungirea la rupere, %;
Neifonabilitatea, %.

5,6
430

74
II.Om-
produs-
alte
obiecte
Uzura la frecari
multiple
ifonare
Uzur pe plan
Murdrire
Rezistena la
frecare pe suprafa
Rezistena la
murdrire
Rezistena la frecare pe
suprafa, ciclii;
Permeabilitatea la aer,
dm
2
/(m
2
s)


10

199
III.Om
produs
mediu
ambiant
Pierderea aspectului
estetic sub aciunea
mediului ambiant
Rezistena la
aciunea factorilor
climaterici

Rezistena termic
sumar, m
2
K/W

0,025

IV.Modul
de
pstrare i
ntreinere
ifonare
Contracie la splare
Aciunea
temperaturii nalte i
a umiditii

Rezistena la
splare
Stabilitatea formei
i a suprafeei de
contact
Rezistena culorii la
nmuiere, puncte;
Desimea, nr. de fire pe
10 cm;
Fenomenul pilling, cm
2

3


1,0
estura de cptueal

I.Om -
produs
Rezistena la frecare
pe ndoituri;
Traciuni repetate;
ifonare;
Rupere
Rezistena la
frecare pe ndoituri;
Traciuni repetate;
Rezistena la
ifonare
Rezistena la frecare pe
ndoituri, ciclii;
Sarcina la rupere, N;
Alungirea la rupere, %;
Neifonabilitatea, %.
690

180
24
17,5
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

II.Om-
produs-
alte
obiecte

Frecara pe suprafa
Gradul de
murdrire
Rezistena la
frecare pe suprafa
Rezistena la
murdrire
Rezistena la frecare pe
suprafa, ciclii;
Permeabilitatea la aer,
dm
3
/(m
2
s)

690

199

IV.Modul
de
pstrare i
ntreinere

Reducerea aspectului
estetic n urma
splrii, clcrii,
curirii chimice

Rezistena la
splare
Stabilitatea formei
i a suprafeei de
contact
Rezistena culorii la
nmuiere, puncte;
Densitatea de suprafa,
g/m
2

Desimea, nr. de fire pe
10 cm;
Fenomenul pilling, cm
-2

3
100

u-340
b-240
-0,1

4. Evaluarea indicilor de calitate principali de ctre experi
Determinarea indicilor de calitate ale materialelor se realizeaz cu scopul
selectrii unui numr limitat a indicililor de calitate, necesar pentru modelul dat.
Metodele evalurii cu experii se folosesc n cazul, cnd este imposibil
utilizarea unor metode mai obiective la soluionarea unor situaii. La evaluarea
calitii produsului metodele de evaluare cu experii cel mai fregvent se folosesc la
determinarea semnificaiei.
Evaluarea cu ajutorul experilor include urmtoarele etape principale:
- Crearea grupului de specialiti-experi;
- Pregtirea experilor pentru sondaj;
- Sondajul experilor;
- Prelucrarea evalurii cu ajutorul experilor.
Ctre cerinele principale, care se nainteaz specialitilor implicai n calitate
de experi se refer calificarea nalt profesional, dispunerea de informaie,
cointeresarea n rezultatele expertizei, activitatea i obiectivitatea.
Prelucrarea evalurii cu ajutorul experilor const n evaluarea gradului de
coinciden a prerilor experilor la calcularea caracteristicilor n cadrul sondajului
grupului de experi.





Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121



Experilor li se propune de apreciat fiecare indice dup semnificaia acestuia.
Necesitatea acestei evaluri apare pentru unele tipuri de produse, cnd ntr-un
numr considerabil de indici este necesar de ales pe cei mai principali pentru
determinarea pe baza lor a unor indici normativi necesari. n tabelul 4.1.1 se
prezint evaluarea de rang ai zece indici de calitate a esturii de baz, care au fost
apreciai de 7 experi.
Pentru fiecare expert suma rangurilor pe orizontal trebuie s fie constant i egal
cu: (1)

Unde n-numrul indicilor;
n exemplul dat:

Pentru a aprecia acordul ntre experi se determin coeficientul de concordan W:













Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Tabelul 4.1- Ponderea indicilor de calitate

Unde - suma rangurilor pentru fiecare indice n parte;

media sumelor rangurilor a tuturor indicilor;
m=7 numrul experilor;
n=10 numrul indicilor;
n cazul dat S=0,57(10+1)=38,5;
Cu ct coeficientul de concordan W este mai aproape de 1 cu att mai mult
coincid prerile experilor, n cazul de fa W=0,85, deci prerile experilor sunt
apropiate.
Coeficientul de pondere j
i
a fiecrui indice se determin dup relaia:
( )
0, 5 1
i
i
mn S
J
mn n

;
N
r
.

c
r
t
.

E
x
p
e
r
t
i

Indicii de calitate
S
u
m
a

S
a
r
c
i
n
a

l
a

r
u
p
e
r
e
,

N

A
l
u
n
g
i
r
e
a

l
a

r
u
p
e
r
e
,

%

R
i
g
i
d
i
t
a
t
e
a

l
a

n
c
o
v
o
i
e
r
e
,

N
c
m
2

N
e

i
f
o
n
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a
,

%

R
e
z
i
s
t
e
n

a

l
a

f
r
e
c
a
r
e
a

p
e

s
u
p
r
a
f
a

a
,

m
i
i

c
i
c
l
i
i

P
e
r
m
e
a
b
i
l
i
t
a
t
e
a

l
a

a
e
r
,


d
m
3
/
(
m
2

s
)

R
e
z
i
s
t
e
n

a

l
a

f
r
e
c
a
r
e
a

p
e

i
n
d
o
i
t
u
r
i
,

c
i
c
l
i
i

E
f
e
c
t
u
l

p
i
l
l
i
n
g
,

c
m
-
2

V
a
r
i
a

i
a

d
i
m
e
n
s
i
u
n
i
l
o
r

l
i
n
i
a
r
e
,
%

R
e
z
i
s
t
e
n

a

t
e
r
m
i
c
a

s
u
m
a
r
a
,

m
2

K
/
W

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 1 4 2 7 3 8 5 6 10 9 55
2 2 3 1 8 4 7 6 5 9 10 55
3 1 4 3 8 2 7 5 6 10 9 55
4 2 5 1 8 3 6 4 7 10 9 55
5 1 3 2 9 4 7 6 5 10 8 55
6 2 3 1 8 4 7 6 5 9 10 55
7 1 4 2 7 3 8 5 6 10 9 55
S
i
10 26 12 55 23 50 37 40 68 64 385
S
i
-
-28,5 -12,5 -26,5 16,5 -15,5 11,5 -1,5 1,5 29,5 25,5 -

821,25 156,25 702,25 272,25 240,25
132,
25
2,25 2,25 870,25 650,25 3840,5
mn-S
i
60 44 58 15 47 20 33 30 2 6 315
J
i
0,19 0,14 0,18 0,05 0,15 0,07 0,104 0,095 0,003 0,02 1,00

0,25 0,19 0,23 - 0,20 - 0.13 - - - 1,00
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121


Indicii, cei mai importani, se consider coeficienii de pondere care
ndeplinesc condiia j
i
>1/n.
Din tabelul 4.1 se observ c indicii, ce ndeplinesc condiia, sunt:
rezistena la frecare pe suprafa (j
i0
=0,23);
neifonabilitatea (j
i0
=0,22);
rezistena termic sumar (j
i0
=0,21).
rezistena la frecare pe ndoituri (j
i0
=0,12);
variaia dimensiunilor liniare (j
i0
=0,12);
permeabilitatea la aer (j
i0
=0,1);
Aceti coeficieni de pondere se vor folosi la evaluare aglobal al nivelului de
calitate a materialului.

Exemplu de calcul pentru alungirea la rupere, %:
( )
7 10 26
0,14
0, 5 7 10 10 1
i
J

= =



0
0,14
0,19
0, 76
i
i
i
J
J
J
= = =



( )
( ) ( )
1
2 3
3840, 5
0, 95
1 1
49 1000 10 7
12 12
n
i
i
S S
W
m n n m
=

= = =


Cu cit coeficientul de concordanta ( W ) este mai aproape de 1 cu atit mai
mult vor coincide parerile expertilor, in cazul dat W=0,95, iar in rezultat parerile
expertilor sunt apropiate.










Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

5.1 Selectarea tesaturii de baza si caracteristica acesteia


Tehnica prelucrarii fibrelor a progresat foarte mult, facind posibila largirea
considerabila a sortimentului de tesaturi si imbunatatirea calitatii.
Sortimentul tesaturilor este foarte divers. Aceasta diversitate se poate forma in
mare masura datorita compozitiei chimice a fibrelor, coloritul, caracterul suprafetei
si legaturii tesaturii.
La confectionarea unui produs de imbracaminte, se folosesc mai multe
materiale:
- Material de baza;
- Captuseala;
- Materiale auxiliare (furnitura, dublura, fermoarul).
Aceste tipuri de materiale au roluri diferite si se adopta in functie de specificul
produsului in care se aplica si de destinatia acestuia in procesul exploatarii.
La confectionarea uniformei insotitoarei de bord aerian, materialul de baza
indeplineste rolul principal, care se alege in functie de tendintele modei si de
preferintele purtatorului.
Tesaturile sunt materiale obtinute prin incrucisarea firelor textile: urzeala in
lungimea tesaturii si batatura in sensul latimii. La alegerea unei tesaturi se
recomanda sa se pipaie tesatura, pentru ai cunoaste tuseul si apoi sa i se stabileasca
greutatea. Componenta fibroasa a tesaturii are o importanta primordiala, deoarece
se ia in consideratie in procesul de construire, modelare, croire si coasere. De
componenta fibroasa mai depinde aspectul exterior, rezistenta la taiere,
extensibilitatea, capacitatea de a se calca si a se contracta, varietatea regimului de
calcare-aburire.
Etapele procesului de confectionare a uniformei insotitoarei de bord aerian
poate fi influentat de: grosimea, latimea, lungimea, cit si de densitatea de suprafata
a tesaturii.
In procesul de exploatare, uzarea imbracamintei e rezultatul actiunii repetate a
unei sarcini de intindere, a contractarii, rasucirii s.a. De aceea pentru mentinerea
aspectului exterior si a formei imbracamintei si in scopul maririi termenului de
purtare a ei, un rol important ii revine capacitatii de a se opune diverselor actiuni
mecanice.
Tesatura de baza utilizata la confectionarea uniformei insotitoarei de bord
aerian, are in componenta fibre de lavsan 100%, materialul este unicolor, cu
legatura diagonal. Sarcina relativa de rupere e de 40 55 cN/tex.

Lavsanul este elastic, moale, stabil la ger, la molii si la putrefactie.
Higroscopicitatea lavsanului e extraordinar de mica 0,4 % . Lavsanul are mai
multe avantaje, precum: este un fir puternic, flexibil, are excelente caracteristici de
manipulare.
O caracteristica mai ampla a tesaturii este redata in tabelul 5.1.


Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Tabelul 5.1.1- Caracteristica esturii de baz
Mostra
de
tesatura
Grosimea,
mm
Desimea
nr.de
fire pe
10 cm
Densitatea
liniara a
firelor
Densitatea de
suprafata,g/
m
Tipul
legaturii

Compone
nta
fibroasa.
%


U B
U B
1 2 3 4 5 6 7 8 9

0
,
3
0

4
1
3

2
8
6

2
1
x
2

2
0
x
2

3
0
8

d
i
a
g
o
n
a
l

L
a
v
s
a
n

1
0
0
%



5.2 Selectarea materialelor pentru captuseala si dublura.
Caracteristica acestora.


Pentru finisarea interioara produsului de imbracaminte se utilizeaza tesatura
de captuseala, cu scop tehnologic si contribuie la imbracarea si dezbracarea fara
efort a confectiei.
Tesatura de captuseala indeplineste citeva cerinte, si anume:
a) Suprafata neteda;
b) Rezistenta culorii la frecare uscata si umeda;
c) Contractia admisibila pe urzeala si batatura;
d) Masa si grosimea specifica mica;
e) Rezistenta inalta la actiunea transpiratiei si la curatare.
Tesatura de captuseala, se caracterizeaza prin urmatorii indici de calitate:
alungirea la rupere, rigiditatea la incovoiere, rezistenta la frecare, nesifonabilitatea,
distantarea si destramarea firelor.
1. Din sortimentul tesaturilor de captuseala fac parte urmatoarele
tesaturi cu diversa componenta fibroasa: matase;
2. matase in amestec;
3. naturala;
4. artificiala;
5. sintetica;
6. tricoturi subtiri;
7. blana naturala sau artificiala.
Captuseala utilizata pentru confectionarea uniformei insotitoarei de bord
aerian, are in componenta fibre naturale de viscoza, care asigura o igiena inalta;
este rezistenta la frecare in functie de densitatea de suprafata a tesaturii.
Densitatea liniara a firelor de viscoza utilizate pentru tesatura de captuseala
sunt de 11 tex pe urzeala si 13,3 tex in batatura. Tesaturile pentru captuseala se
produc cu legatura diagonal, satina, atlas si jacard.
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Astfel pentru imbunatatirea caracteristicii acesteia se produc tesaturi de
captuseala cu finisari speciale, sunt vopsite unicolor, multicolor si cu desene de
diverse tipuri. Materialele pentru captuseala trebuie sa fie lucioase, pentru ca
produsul sa alunece cu usurinta pe corpul purtatorului. Caracteristica tesaturii de
captuseala selectata in cadrul pachetului de materiale este prezentata in tabelul
5.2.1.
Tabelul 5.2.1- Caracteristica materialului pentru captuseala

Denumirea
articolului
Densitatea
de
suprafata
g/m
Latimea,mm Desimea
nr.de fire pe
10 cm
Tipul
legaturii
Componenta
fibroasa,%



U B
1 2 3 4 5 6 7
32290 104 140 507 305 pinza Viscoza 100%


Continuarea tabelului 5.2.1

Rezistenta
La frecare pe
indoituri, cicli
Rezistenta la
destramare, N
Sarcina la
rupere, N
Alungire la
rupere,
%
Rezistenta
la
distantarea
firelor, N
U B U B U B
8 9 10 11 12 13 14 15
1,079 52 47 307 239 10 15 15

I ntariturile ca materiale secundare in produsele de imbracaminte dubleaza
unele detalii. Se utilizeaza pentru mentinerea, crearea volumului si formei
produsului. Difera intre ele in functie de destinatia produselor, de locul si detaliul
pe care se aplica.
Materialele adezive se utilizeaza sub forma de pulberi, pelicule, paste, tricot,
tesaturi si netesute. Intariturile tesaturi sunt de patru feluri: canafas, vatir, volvatir,
roshar.
Calitatea adezivilor se realizeaza prin diverse procedee specifice tehnologice
de asamblare si depind in primul rind de calitatea substantelor componente, iar in
al doilea rind de tehnologia de fabricatie. Datorita acestui fapt aprecierea calitatii
se efectuiaza prin determinarea caracteristicilor specifice utilizindu-se normative
existente.
Materialele adezive trebuie sa posede masa mica, sa posede higroscopicitate,
permeabilitate la aer, rezistenta la actiunea mecanica si la spalari chimice.
La prelucrarea uniformei insotitoarei de bord aerian, s-a utilizat ca material
adeziv intaritura sub forma de tricot, deoarece este o tesatura subtire, bine apretata,
poseda masa mica, pret redus, este nesifonabila, poseda stabilitate dimensionala.
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Tabelul 5.2.2 Caracteristica materialului de dublura

Grosi
mea,
mm
Densitate
a de
suprafata
g/m
Rigidiratea
la
incovoiere,
Ncm
Contractia
dupa
spalare, %
Tipul
material
ului
Component
a fibroasa,
%

Contactia
dupa TUT,
%

U B U B
1 2 3 4 5 6 7 8 9

0,40

95

400

800

2,5

2,5

tricot



Poliamidice
(PA)


1,5

5.3 Selectarea materialelor de asamblare. Caracteristica acestora

Sortimentul atelor de cusut folosite la confectionarea vestimentelor este variat.
Ata de cusut reprezinta elementul principal de care depinde asamblarea
corespunzatoare a diverselor detalii. Ea se intrebuinteaza nu numai pentru cusut: ca
element de imbinare, cit si ca element decorativ, in cadrul unui produs.
La alegerea atei de cusut vor fi respectate urmatoarele conditii tehnice:
ata folosita pentru confectionare trebuie sa-i corespunda materialul ales
pentru confectionarea produsului;
finetea firului de ata trebuie sa corespunda cu finetea materialului;
culoarea atei de cusut se stabileste in functie de culoarea materialului
cusut, avindu-se in vedere ca ata utilizata sa aiba o nuanta mai deschisa
decit materialele cusute.
Alegerea atei de cusut mai depinde si de proprietatile fizico-mecanice ale
materialului, deoarece finisarea acestuia, curatirea, spalarea, calcarea, poate avea
efecte negative asupra imbinarii.
Ata ca element de imbinare a detaliilor de confectii, trebuie sa posede
urmatoarele caracteristici:
- sa aiba rezistenta mare la tractiune;
- sa fie flexibila;
- sa fie echilibrata din punct de vedere torsional;
- sa aiba capacitate de alunecare corespunzatoare;
- sa posede o buna rezistenta la abraziune;
- sa aiba o buna rezistenta a vopsirii;
- sa aiba rezistenta mare la actiunea solventilor.
In dependenta de grosime, atele de cusut sunt dotate cu numere comerciale.
Acesta e un numar conventional, care caracterizeaza grosimea atelor.
In procesul confectionarii tehnologice a produsului, pentru executarea
tighelurilor de unire,cit si decorative s-a utilizat ata de cusut cu numarul comercial
44 (bumbac in amestec cu poliester).
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Calitatea atelor de cusut depinde de urmatoarele caracteristici: rezistenta,
alungire, elasticitate, rezistenta vopsirii, stabilitatea termica si rezistenta defectelor
exterioare. Rezistenta la alungire a atelor de cusut este indicele principal al calitatii
si depinde de grosimea acestora, tipul finisarii (albirea, vopsirea), destinatie si
fibrele din care sunt confectionate. Pe cind alungirea la rupere a firelor depinde de
numarul, torsiunea si finisarea lor. Caracteristica atei de cusut propusa pentru
coaserea uniformei este prezentata in tabelul 5.3.1.
Tabelul 5.3.1-Caracteristica atei de cusut

Tipul
atei
Codul Structura
firelor
aspre
Umiditate
a
relativa,
%
Densit
atea
liniara,
tex
Abaterea
relative a
densitati liniare
conditionata de
cea rezultata
Sarcina la
rupere a
firului
Alungire
a la
rupere
Coeficientul
de variatie a
firului la
rupere


U B
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
4
4

L
B

8
1
4
1
9
2

2
1
,
5

t
e
x

x

2

3
,
0

4
5
,
0

5

1
6
2
0

1
6
5
1

2
2

8
,
0




5.4 Selectarea furniturii si a materialelor auxiliare

In industria de confectii alegerea furniturii serveste pentru incheiere, fixare si
comoditatea in exploatare a produselor. Din acestea fac parte: nasturii,
fermoarele, cirligele etc.
Nasturii prezinta elemente care au rol atit functional, cit si decorativ.
Nasturii sint extrem de variati in ceea ce priveste:
- materialul- lemn, masa plastica, sticla, piele,os;
- forma- rotunzi, patrati, ovali, sferici, semisferici, triunghi etc;
- suprafata- netezi,in relief,combinate;
- numarul de orificii- 2, 3, 4, 6;
- culoarea- alba, neagra, precum si diverse culori.
Din punct de vedere al destinatiei se impart in nasturi pentru: bluze, fuste,
rochii, pantaloni, jachete, paltoane, grupa de lenjerie, chiar si pentru incaltaminte.
La selectarea nasturilor pentru un produs de imbracaminte se tine cont de
tendintele modei, de sotimentul produsului, culoarea tesaturii, precum si grosimea
acesteia.
Cerintele care sint impuse fata de nasturi sint urmatoarele:
stabilitatea culorii la actiunea apei;
rezistenta la actiunea uscata si la vapori.
In cazul in care se utilizeaza nasturi de culori contrasante, trebuie de tinut cont de:
culorile nasturilor sa nu degradeze produsele la operatiile de calcare sau
intretinere.
Nasturii care sau utilizat la confectionarea uniformei sint confectionati din
masa plastica, avind forma rotunda, aplatizati, fara piciorus.
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Tabelul 5.4.1-Caracteristica nasturilor

Destinatia Diametrul
nasturelui,
mm
Caracterist
ica
suprafetei
Materia
prima
Culoarea Nr.de
orificii
Dimensiune
a orificiului
Distanta
dintre
orificii
1 2 3 4 5 6 7 8
Pentru
jacheta
20 netezi Masa
plastic
a
Albastra
deschisa
2 2 4
Pentru
fusta
15 netezi Masa
plastic
a
Albastra
deschisa
2 1,8 3,5

Fermoarul este un mijloc de imbinare format dintr-un ansamblu de dinti
numiti glisiera, pe care se deplaseaza un cursor.
Fermoarele se fixeaza prin coasere si pot fi : cu dinti de metal sau material
plastic care sunt fixati pe suport textil din tricot sau tesatura; detasabila pentru
inchidere plasate pe toata lungimea produsului sau nedetasabile prin inchideri
limitate, de lungime determinate cu limitator si cheite integrate sau metraj cu
limitatori si cheita livrate.
Cerintele inaintate fermoarelor depinde in primul rind de calitatea
confectionarii lor, astfel:
- benzile textile a fermoarului, trebuie sa fie foarte stabile dimensional, sa nu
se alungeasca, pentru a asigura o soliditate a zimtilor fixate pe ea;
- benzile vopsite trebuie sa asigure o mare rezistenta a culorii pentru a nu
pata produsele in timpul operatiilor de curatare ori spalare;
- benzile trebuie sa asigure o mare rezistenta la lumina, la transpiratie,
pentru a nu degrada produsul pe care a fost montat etc.
La confectionarea produsului s-a ales fermoar cu dinti din plastic, suport textil
si de aceeasi culoare cu materialul de baza. O caracteristica mai esentiala a
fermoarului este prezentata in tabelul 5.4.2.
Tabelul 5.4.2- Caracteristica fermoarului

Destinatia Tipul


Latimea
glisierei,
mm
Sarcina la
rupere a
glesierei
dN/cm
Sarcina de
distrugere
a lacatului
dN
Sarcina de
fixare a
lacatului
dN
Sarcina de
deplasare
a lacatului
dN
1 2 3 4 5 6 7
Pentru fusta 0 4,0 7,8 5,8 4,9 0,39



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

5.6 Elaborarea fisei de selectare a materialelor pentru modelul de
baza

Tabelul 5.6.1- Fisa de selectare a materialelor pentru modelul de baza

Mostra Componenta fibroasa
1 2
I . Materialul de baza
1.1. Modelul 1 Lavsan 100%






1.2. Modelul 2 Lavsan 100%






1.3. Modelul 3 Lavsan 100%






I I . Captuseala
Codul 32290
Viscoza 100%




I I I . Materialul adeziv








Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Continuarea tabelului 5.6.1
1 2
I V. Ata de cusut
Codul 814192



V. Furnitura
o Nasturi Masa plastica
Modelul 1 Diametrul nasturelui, mm:
Jacheta- 20 ; Fusta- 15




Modelul 2 Diametrul nasturelui, mm:
Jacheta- 20 ; Fusta- 15




Modelul 3 Diametrul nasturelui, mm:
Jacheta- 20 ; Fusta- 15




o Fermoar
Pentru fusta:
- Tipul- 0;
- Glisiera poliesterica, cu
latimea de 0,3 cm.












Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

6.1 Efectuarea calculelor pentru determinarea valorilor reale

Pentru determinarea indicilor nelimitati se foloseste metoda analitica care
consta in:

Pentru fiecare trei valori de baza y
i
se pune in corespundere un indice
normative x
i
, in unitati naturale.

Pentru scara uniforma liniara a indicelui normativ, cind:

y
i
=a
0
+a
1
x
i
( 1)

Se folosesc numai punctele de baza extreme: satisfacatoare si foarte inalte.

Atunci pentru determinarea coeficientului a
0
si a
1
se alcatuieste sistema:
0=a
0
+a
1
x
sat

1,530= a
0
+a
1
x
f.nalt (2)

Unde: a
0
si a
1
coeficientii dependentii liniare intre parametrii nelimitati y
1
si
valorile limitate x
i
, a indicelui de calitate naturali.

X
sat
- marimea valorii normative a indicelui de calitate limitat care corespunde
calitatii satisfacatoare;

X
f.nalt
-marimea valorii normative a indicelui de calitate limitat care corespunde
calitatii foarte inalte.

Nivelul normativ pentru gradatia calitatii inalte se determina ca mijlocul
intervalului ( )
,
sat fin
x x
.
In rezultatul rezolvarii sistemului de ecuatii se obtin coeficientii a
0
si a
1
pentru
calcularea
i
y .
Indicele dorit
i
d se calculeaza cu ajutorul indicilor auxiliari nelimitati
i
y dupa
formula care urmeaza:
( )
1
1
exp exp
i i
x
d y
e
e
= = (

(3)





Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Tabelul 6.1- Limitele valorilor indicelui dorit d si indicelui nelimitat y

Gradarea calitatii d y
Foarte inalta 0,80 1,53
Inalta 0,63 0,77
Satisfacatoare 0,37 0,00
Joasa < 0,37 <0

Tabelul 6.2-Nivelurile indicelor de calitate limitati a materialului pentru
uniforme

Indicile Gradatia indicilor de calitate
Joasa Satisfacatoare Inalta Foarte inalta
1. Sarcina la rupere,
N
803 si mai mic
803-813 812-821 820 si mai mare
2. Alungirea la
rupere, %
403 si mai mic
403-413 412-421 420 si mai mare
3. Rigiditatea la
incovoiere, Ncm
2

30 si mai mare
30-21 20-11 10 si mai mic
4. Rezistenta la
frecare pe suprafata,
mii cicli
4 si mai mic
4,0-9,9 10,0-15,9 16 si mai mare
5.Permeabilitatea
la aer, dm
3
/(m
2
s)
20 si mai mic
20-49 50-79 130 si mai mare



1. Sarcina la rupere, Prup, N

0 1 0 1 0
0 1 1 1 1
0 803 803 72, 27
1, 53 820 803 820 1, 53 0, 09
a a a a a
a a a a a
= + = =

=> =>

= + + = =



1 0 1 1
72, 27 0, 09 816, 5 1, 21 y a a x = + = + =


( )
0,29
1 1 1 1
1 1
exp exp ; 0, 75
y
i
e e
d y d
e e
= = = = (








Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

2.Alungirea la rupere, lrup,%


0 1 0 1 0
0 1 1 1 1
0 403 403 36, 27
1, 53 420 403 420 0, 09
a a a a a
a a a a a
= + = =

=> =>

= + + =


2 0 1 2
36, 27 0, 09 416, 5 1, 21 y a a x = + = + =


( )
0,29
2 2 1 1
1 1
exp exp ; 0, 75
y
i
e e
d y d
e e
= = = = (


3. Rigiditatea la incovoiere, EI, Ncm
2


0 1 0 1 0
0 1 1 1 1
0 30 30 2, 28
1, 53 10 30 10 1, 53 0, 076
a a a a a
a a a a a
= + = =

=> =>

= + + = =



( )
3 0 1 3
2, 28 0, 076 15, 5 1,102 y a a x = + = + =


( )
0,33
3 3 1 1
1 1
exp exp ; 0, 71
y
i
e e
d y d
e e
= = = = (

4. Rezistenta la frecare pe suprafata, Rfs, mii cicli

0 1 0 1 0
0 1 1 1 1
0 4 4 0, 48
1, 53 16 4 16 1, 53 0,12
a a a a a
a a a a a
= + = =

=> =>

= + + = =



( )
4 0 1 4
0, 48 0,12 12, 95 1, 07 y a a x = + = + =


( )
0,34
4 4 1 1
1 1
exp exp ; 0, 71
y
i
e e
d y d
e e
= = = = (

5. Permeabilitatea la aer, dm
3
/(m
2
s)

0 1 0 1 0
0 1 1 1 1
0 20 20 0, 26
1, 53 130 20 130 0, 013
a a a a a
a a a a a
= + = =

=> =>

= + + =



( )
5 0 1 5
0, 26 0, 013 64, 5 1, 09 y a a x = + = + =




Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121


( )
5 5 1 1
0,33
1 1
exp exp ; 0, 71
y
i
e
d y d
e e
= = = = (



Tabelul 6.3- Limitele valorilor indicelui dorit d si al indicelui nelimitat y

Denumirea indicilor de calitate Y d
1 2 3
1.Sarcina la rupere,N 1,21 0,75
2.Alungirea la rupere ,% 1,21 0,75
3.Rigiditatea la ncovoiere,Ncm
2
1,102 0,71
4.Rezistenta la frecare pe suprafat,mii ciclii 1,07 0,71
5.Permeabilitatea la aer, dm
3
/(m
2
s) 1,09 0,71

Metoda grafic de determinare a incicelui nelimitat consta in:
Nomogramele se construiesc astfel:
Se traseaza doua linii drepte concomitent perpendicular, Od si Oy. Pe axa Od se
depun valorile indicilor doriti de la 0 la 1 cu intervalul de la 0,1 iar pe axa Oy-
valorile nelimitate care variaza de la -2 pina la +5 cu intervalul 1.Functia curbei
dorite de timpul d=exp(-exp-y) se construieste dupa datele din tab.5.4 n prima
jumatate a partii de sus a nomogramei.
Pe nomograma se deosebesc 4 zone de gradatie dupa valorile limitate a
indicilor d si y din tab.5.1.Axa de coordonate verificatoare al indicilor naturali x
este o prelungire in jos a axei indicilor Od si formeaza cu axa Oy jumatatea a doua
a nomogramei.Scara pe axele Od si Oy ramine neschimbata, iar scara pe axa Ox se
schimba de fiecare data an corespundere cu datele precedente a fiecrui indice
limitat.

Tabelul 6.4-Tabelul valorilor functiei d=exp(-exp-y)

Y -2 -1,5 -1,0 -0,5 0,00 0,5 0,77
d 0,00 0,01 0,07 0,19 0,37 0,54 0,63
Y 1,00 1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0
d 0,69 0,80 0,87 0,92 0,95 0,98 0,99

Pentru transformarea oricarui indice limitat x in indice nelimitat dorit d
marimea indicelui x se depune pe axa corespunzatoare. Prin acest punct se trece
dreapta paralela Oy, pina la intersectie cu linia dreapta y=f(x).Din punct de
intersectie se traseaza linia paralela axei xd, pina la intersectie cu curba d=f(x). Din
punct se duc paralele pe axa de pe care se determina valorile indicilor doriti d cu
precizia de 0,01. In acest mod se determina indicii doriti pentru toate valorile date
ale indicilor de calitate limitati, inclusi in nomenclatura criteriului complex
(global).



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

6.2 Efectuarea incercarilor de laborator

1. Determinarea sarcinii la rupere si a alungirii la rupere a tesaturii de baza
pentru uniforma insotitoarei de bord aeriene.

In timpul confectionarii si purtarii produsele de imbracaminte sunt supuse
diverselor solicitari, astfel in practica se determina rezistenta la tractiune si
alungire la rupere.
Rezistenta la tractiune a materialelor textile, N reprezinta valoarea solicitarii
maxime axiale suportate de epruveta inainte de rupere.
Alungirea la rupere, % - este raportul dintre alungirea la rupere, catre
lungimea initiala a epruvetei.
Incercarea tesaturii pentru determinarea caracteristicilor de tractiune
alungire se realizeaza pe doua directii: pe directia firelor de urzeala si batatura.
Dimensiunile epruvetelor supuse incercarilor sunt de 150 x 50 mm.
Pentru determinarea caracteristicilor de rupere la tractiune uniaxiala, se
folosesc masini de incercat la tractiune de diverse constructii: cu viteza constanta
de coborire a clemei de jos; cu viteza constanta de deformare; cu viteza constanta
de crestere a efortului. Cea mai raspindita este masina de incercat la tractiune PT-
250M-2, cu viteza constanta de coborire a clemei de jos. ( Figura 6.2.1. )





















Figura 6.2.1 Schema masinii de incercat la tractiune PT-250M-2



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Epruveta 20 fixata in clemele 17 clema fixa si 21 clema activa, se deformeaza
la coborirea constanta a clemei 21, care cu ajutorul tijelor 24 si 25 unite cu surubul
26, primesc miscarea de coborire de la electromotorul 1 prin intermediul
mansonului 27 si reductorul 28.
Viteza de coborire a clemei active se regleaza in limitele 25-250 mm/min.
Epruveta, deformindu-se, misca in jos clema 17 care roteste minerul 12, ce
provoaca schimbarea, pozitiei pendulului 4 cu greutatea 3. Astfel, pendulul misca
cremaliera 6 si roteste roata dintata 7. Pe axa rotii dintate 7 sunt prinsi indicatorul
principal 9 si indicatorul de control 10, cu ajutorul carora pe scara 8 se fixeaza
sarcina care actioneaza asupra epruvetei. La ruperea epruvetei pendulul se intoarce
in pozitia initiala, iar indicatorul principal 9, sub actiunea greutatii 5, ramine la
diviziunea valorii rezistentei la tractiune. Masina e prevazuta cu un mecanism de
oprire automata la ruperea epruvetei. Pentru intoarcerea pendulului in pozitia
initiala, masina este prevazuta cu amortizor pe ulei 11, tija caruia este unita cu
minerul 12.
Dupa citirea valorii rezistentei la tractiune de pe scara masinii 8, aceasta
valoare se inmulteste cu 9,81 pentru a transforma kgF in N, dupa Standard
International.
Alungirea la rupere a epruvetei se preiau de pe scara 18, cu gradatia in
milimetri.
Datele preluate in urma experimentului, sunt incluse in tabelul 6.2.

Tabelul 6.2.1 Indicii caracteristicilor de rupere a materialului textil

Numarul epruvetei Sarcina la rupere,N Alungirea la rupere,%
1 2 3
Pe directia urzelii
1 80 42
2 82 42
Total 81 42
Pe directia bataturii
1 125,5 43
2 120,5 46
Total 123 44,5

In urma efectuarii acestui experiment s-a obtinut o sarcina de rupere, medie,
atit pe urzeala cit si pe batatura, acesta se datoreste firelor de lavsan ce fac parte
din structura tesaturii, care ii confera o rezistenta mai buna.
2. Determinarea rigiditatii la incovoiere a tesaturii de baza pentru uniforma
insotitoarei de bord aeriene.

Tuseul materialului textile poate fi apreciat prin valorile componentei:
rigiditatea la incovoiere.
Rigiditatea la incovoiere este proprietatea materialului de a se opune
schimbarii formei sale sub actiunea unor forte exterioare.
Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Pentru determinarea rigiditatii la incovoiere a tesaturii de baza este utilizat
aparatul PT 2 ( Figura 6.2.2. )













Figura 6.2.2 Schema aparatului tip PT-2

Epruveta 7 se aseaza pe suprafata de sprijin 6 cu fata in sus, simetric fata de
scara 9 si marginile suprafetei de sprijin. Pe centrul epruvetei se fixeaza cu ajutorul
greutatii 8 cu masa de 800 g si latimea de 2 cm. Mijlocul suprafetei de sprijin 6
este fix, iar partile laterale pot cobori lin si uniform cu ajutorul mecanismului 2,
introdus in actiune de butonul 1. La coborirea partilor laterale a suprafetei de
sprijin, marginile epruvetei incep sa coboare sub greutatea proprie. La un moment
dat se v-a observa o detasare a epruvetei de suprafata de sprijin. Peste un minut
dupa detasare se masoara incovoierea finala f, pe scara 5 cu ajutorul indicatorilor
incovoierii 4, deplasati de catre surubul 3, pina la atingerea marginilor epruvetei.
Valoarea incovoierii f, cm, se preia cu o eroare admisibila de 0,1 cm. Rezultatul
final se considera media aritmetica a 10 determinari, cu o eroare admisibila 0,01
cm.
Pentru determinarea rigiditatii la incovoiere se pregatesc cite 5 epruvete pe
directia firelor de urzeala si batatura, de forma dreptunghiulara, cu dimensiunile de
160x30 mm fiecare. Epruvetele se conditioneaza timp de 24 ore in directii
standard. Toate epruvetele croite pe o directie se cintaresc, cu o eroare de 0,01 g.









Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

La etapa actuala de dezvoltare a economiei o raspindire larga a obtinut
imbunatatirea calitatii productiei.
Calitatea produsului depinde de complexul de proprietati caracteristice pentru
el si de corespundere a produsului, cerintelor functionale, estetice, ergonomice si
alte cerinte ce sint legate de posibilitatea de a satisface anumite cerinte a
consumatorului.
Cu cit e mai mare nivelul cerintelor, cu atit mai inalta este calitatea
materialului.
Evaluarea globala a materialelor se poate efectua utilizind una din metode:
media aritmetica;
media geometrica;
media armonica;
media logaritmica.
1. Evaluarea globala dupa media aritmetica:

0
1
0
n
i i
i
A n
io
i
d J
K
J
=
=
=

(1)
0, 71
0, 71
1
A
K = =


Deoarece
0
1
1
n
i
i
J
=
=

relatia v-a avea urmatoarea forma:



0
1
n
A i i
i
K d J
=
=

(2)


0, 75 0, 25 0, 75 0,19 0, 71 0, 23 0, 71 0, 20 0, 71 0,13 0, 71
A
K = + + + + =


1
1
n
A i
i
K d
n
=
=

(3)








Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Unde n-numarul indicilor semnificativi.


( )
1
0, 75 0, 75 0, 71 0, 71 0, 71 0, 73
5
A
K = + + + + =


2. Evaluarea globala dupa media geometrica:
1
n
Jio
G i
i
K d
=
=
[
(4)

0,25 0,19 0,23 0,20 0,13
0, 75 0, 75 0, 71 0, 71 0, 71 0, 71
G
K = =


3. Evaluarea globala dupa media armonica:

0
1
0
1
n
i
i
H n
i
i
i
J
K
J
d
=
=
=

(5)
Deoarece
0
1
1
n
i
i
J
=
=

relatia v-a avea urmatoarea forma:


0
1
1
H
n
i
i
i
K
J
d
=
=

(6)

1 1 1
0, 73
0, 25 0,19 0, 23 0, 20 0,13
0, 33 0, 25 0, 32 0, 28 0.18 1, 36
0, 75 0, 75 0, 71 0, 71 0, 71
H
K = = = =
+ + + +
+ + + +


4. Evaluarea globala dupa metoda logaritmica:

Se calculeaza pe baza relatiilor logaritmice:
1
lg lg
n
io i
i
K J d R
=
= =

(7)

lg=0,25 lg 0,75+0,19 lg 0,75+0,23 lg 0,71+0,20 lg 0,71+0,13 lg 0,71= -0,03-
0,02- 0,03- 0,02- 0,01= -0,11



Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Atunci indicele de calitate se determina ca un antilogaritm zecimal:

10
R
K =
(8)

0,11
10 0, 77 K

= =

Tabelul 7.1- Calculul indicelui complex K


Insemnarea
marimii
Nomeclatura proprietatilor de
consum
1
lg lg
n
i i
i
R K y d
=
= =

10
R
K =

Prup lrup K Rfs
J
0 i

0,25 0,19 0,23 0,20 0,13

x
i

816,5 416,5 15,5 12,95 64,5

d
i

0,75 0,75 0,71 0,71 0,71

lg d
i

-0,12 -0,12 -0,14 -0,14 -0,14

y
i
lg d
i

-
0
,
0
3

-
0
,
0
2

-
0
,
0
3

-
0
,
0
2

-
0
,
0
1

-0,11 0,77



In urma calculelor efectuate a indicelor de calitate global dupa metodele:
aritmetica, geometrica, armonica si logaritmica; s-a ajuns la concluzia ca indicele
de calitate obtinut conform calculelor e de 0,77, care se incadreaza in limitele 0,85-
0,76- calitate inalta, aceasta contribuie la determinarea calitatii materialului de
baza pentru uniforma insotitoarei de bord aeriene.














Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Hainele isi mentin culoarea, rezistenta in functie de cat de mult respectam noi
recomandarile de pe eticheta acestora. Nu toate hainele se pot spala la aceeasi
temperatura sau cu acelasi detergent, inalbitor, etc.
Eticheta produselor textile treduie sa contina pe linga denumirea, marca de
fabricatie, sediul producatorului sau al importatorului, denumirea de vinzare a
produselor textile. Etichetarea care specifica modul de intretinere al produsului
textile este realizata dintr-un material textile rezistent in care, prin intermediul unor
simboluri grafice simple si sugestive, standardizate, se prezinta recomandari
privind intretinerea produselor respective. Indicarea modului de intretinere se face
prin utilizarea simbolurilor prevazute in SR EN ISO 23758- 2005. Acest standard
contine elemente grafice si descrierea acestora referitoare la spalarea, stoarcerea,
inalbirea, uscarea si curatarea chimica a produselor textile.
Eticheta completa de intretinere trebuie sa cuprinda cinci imagini
semnificative, care reprezinta simbolul celor cinci operatii principale in tratamentl
unui produs textile pentru intretinerea lui in timpul etilizarii.
Recomandari pentru intretinerea produselor:
- Sa nu asteptati ca articolele sa se murdareasca excesiv pentru a le spala;
- Articolele patate intens tratati-le cu o solutie/pasta pentru indepartarea
petelor (dupa caz) inainte de a le spala;
- Nu folositi inalbitor la hainele colorate. Nu vor iesi doar petele, ci si
culorile.
- Pastrati articolele murdare intr-un loc cit mai aerisit si uscat, avind grija sa
nu treaca prea mult timp pina la spalare.
- Inainte de spalare sortati articolele dupa gradul de sensibilitate ( marcate pe
eticheta de intretinere ) si culorii.
- Articolele noi colorate spalati-le separat prima oara.
- La articolele colorate se recomanda separarea pe doua categorii, cele cu
tonuri mai inchise si cele cu tonuri mai deschise.
Caracteristica materiilor prime care intra in compozitia unui articol textile pot
influenta, pozitiv sau negative, comportarea acestuia in timpul procesului de
intretinere. Cunoasterea unor insusiri specifice unui anumit tip de materie prima
poate sa orienteze in stabilirea unui process de intretinere adecvat.
Recomandarea etichetei de intretinere si prelucrare tehnologica a produsului-
uniformei insotitoarei de bord aeriene este prezentata in tabelul 8.1.








Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121


Tabelul 8.1- Recomandari de intretinere si prelucrare tehnologica a
produsului uniforma insotitoarei de bord aeriene.

Simbolul Semnificatia lui
1 2





Spalare cu masina la o temperatura mica
(aprox. 40
o
C), actiune mecanica
normala, clatire la temperatura
descrescind progresiv, stoarcere
normala.





Albire interzisa.






Temperatura maxima de calcare: 110
o
C





Interzisa uscarea mecanica





Curatare in mediu uscat cu
percloretilena, esente minerale, benzina
superioara, alcool pur, prin procedee
normale de curatare. Exclusiv
tricloretilena.






Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121

Concluzie
In aceasta lucrare de an s-a avut drept scop selectarea materialelor textile
conform studiul tendintelor modei pentru anul 2010. In baza careia s-a elaborat o
colectie de trei modele de uniforme pentru insotitoare de bord aerian. Pentru aceste
modele s-a selectat pachetul de materiale necesar pentru confectionare, si anume:
materialul de baza, captuseala, materialul adeziv ( intaritura ), materiale de
asamblare si furnitura ( nasturi, fermoarul ).
Pentru alegerea pachetului de material s-a studiat cerintele care se impun
materialului ales, modul de solutionare cromatica si corespunderea tesaturii cu
sortimentul selectat si nu in ultimul rind si cu preferintele purtatorului. S-a analizat
indicii de calitate a materialelor in conformitate cu tipul produsului vestimentar
selectat, precum si topografia de uzura a produsului ce poate sa apara in urma a
mai multor actiuni mecanice, fizice, chimice, biologice si combinate. Iar pentru
determinarea refuzurilor posibile pe model s-a analizat tipurile de actiuni asupra
produsului in timpul exploatarii, pastrarii si intretinerii acestuia. Astfel in baza
refuzurilor posibile ale produsului s-a determinat indicii de calitate ai materialelor,
care asigura trainicia produsului, precum si cu ajutorul celor sapte experti, s-a
apreciat fiecare indice dupa semnificatia acestora. Indicii de calitate propusi de
catre experti sunt: sarcina de rupere, alungirea la rupere, rigiditatea la incovoiere,
rezistenta la frecare pe suprafata, permeabilitatea la aer. Dar pentru a aprecia
acordul intre experti se determina coeficientul de concordanta: W=0,95, din care
rezulta ca parerile expertilor sunt apropiate. Efectuarea incercarilor de laborator au
fost facute pentru determinarea: sarcinii la rupere, alungirii la rupere si rigiditatii la
incovoiere.
In urma calculelor efectuate a indicelor de calitate global dupa metodele:
aritmetica, geometrica, armonica si logaritmica: pentru materialul de baza, indicele
de calitate obtinut conform calculelor e de 0,77, care se incadreaza in limitele
calitatii inalte 0,85-0,76. In final s-a recomandat eticheta de intretinere si
prelucrare tehnologica a produselor propuse in colectia de modele, prin utilizarea
simbolurilor prevazute in SR EN ISO 23758- 2005. Respectarea acestor
recomandari prezinta o mare importanta deosebita pentru mentinerea nivelului de
calitate al produselor textile in timpul utilizarii acestora.











Mod Coala Nr. document Semnat Data
Coala

542.1.IPTP.ZI.MTC-121