Sunteți pe pagina 1din 10

Elaborarea metodica nr. 1 Tema: Edentatia partiala intinsa. Aspectele clinice ale campului protetic.

Indicatii la terapia cu proteze partiale mobilizabile. Amprentarea. Realizarea modelului.


1. Definitie edentatie partiala intinsa. Etiologia. Edentatia partiala este o stare fiziopatologica a unei sau ambelor arcade dentare, care se caracterizeaza prin absenta de la 1 pana la 13-15 dinti de pe arcada. Tratamentul protetic al edentatiei partiale se efectuiaza prin intermediul protezelor dentare fixe si mobilizabile. Etiologia.Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale ,conditional pot fi repartizati in 2 grupe: a factori congenitali b factori postnatali Edentatia partiala congenitala se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau al distructiei lor in stadiile incipiente de dez!oltare ."aca lipsesc toti dintii a!em o anodontie iar citi!a dinti #ipodontie. Edentatia partiala pro!ocata de factori postnatali ,care se mai numeste edentatie secundara aparee ca urmare a fectiunilor odontale ,paradontale,a proceselor inflamatoare ,in!estigatiilor c#irurgicale,traumatismului. Tabloul clinic. Tabloul clinic in acest caz de edentatie partiala !a fi indi!idual si se !a gasi in dependenta de numarul dintilor lipsa,de localizare a bresei si rolul dintililor pe care l-au indeplinit in arcada dentara ,starea tesuturilor dure si a paradontului dintilor restanti.

2. Clasificarea edentatiei partiale dupa enned! . $lasa %- edentatia bilaterala terminala cu subclase 1-& $lasa %% ' edentatia unilaterala terminala( subcl 1-& $lasa %%% ' edentatia unilaterala intercalate( subcl 1-& $lasa %) ' edentatia intercalate frontala

". Elementele campului protetic edentate partial. Caracteristca. Elementele de structura ale puntilor dentare sint reprezentate de: Elemente de agregare de care este solidarizat corpul de punte la extremitati si care contribuie la fixarea de dintii-stilpi a intregii proteze $orpul de punte care reprezinta un dinte sau un bloc de dinti artificiali si inlocuieste dintii pierduti de pe arcada dentara Elemente de agregare sint prezentate de microproteze prin care puntea se fixeaza pe dintii-stilpi $a elemente de agregare ale puntilor dentare microprotezele sunt supuse unor forte suplimentare . $a elemnete de agregare pot fi folosite toate !arietatile coroanelor de in!elis,de substitutie ,incrustatiile ,inele ,diferite crosete. Elementele cimpului protetic: "ento-paradontal *uco-osos &. %ndicatii catre terapia edentatiei partiale cu proteze partial mobilizabile. Terapia edentatiei partiale cu proteze partial mobilizabile e indicate atunci cand lipsesc de la 1 dinte la 13-15 dinti pe o arcada sau lipsa dintilor pe #emiarcada pentru a reda aspectul morfo-functional. +imptomele edentatiei partiale se impart in exobucale si endobucale. %n dependenta de localizarea breselor in arcadele dentare si numarul dintilor absenti. "e exemplu, la lipsa 1-2 molari sau 1-2 dinti zona frontala,simtomele exobucale !or lipsi ,doarece in asa cazuri inaltimea treimii inferioare a fetei !a fi micsorata ,iar tesuturile moi peribucale isi !or pastra pozitia obisnuita ,deoarece bresele sunt mici.la lipsa dintilor frontali superiori,simptomul facial !a fi exprimat prin prabusirea buzei superioare. #. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor. ,mprentarea-transfera negati! dintii 'stilpi preparati si restul elementelor cimpului protetic din ca!itatea bucala. Te#nica amprentarii depinde de preferintele specialistului si de materialele folosite. "eosebim: ,mprente obtinute in doi timpi-duble ,mprente in ocluzie obtinute de la maxila si mandibula concomitent in ocluzie centrica.

Te#nica obtinerii amprentelor intru-un timp consta in introducerea de o singura data a lingurii standard cu materialul amprentar in ca!itatea bucala. ,mprenta obtinuta cu un singur material amprentar reduce la alegerea lingurii standard ,depunerea materialului amprentar ales in ea,introducerea in ca!itatea bucala si presarea pe arcada dentara . %n cazul amprentei obtinute cu doua materiale amprentare,dintii preparati se acopera cu o pasta fluida din materialul destinat in acest scop si dupa aceasta se introduce in ca!itatea bucala lingura standard cu material silicon !iscos. ,mprentele obtinute in doi timpi sint cele la obtinerea carora diferite materiale amprentare sint introduse in ca!itatea bucala de doua ori. Te#nica acestei amprentari include: .ina la prepararea dintilor,de pe arcada dentara se capata amprenta cu a/utorul unui material termoplastic sau elastic."upa prepararea dintilor pe prima amprenta se aplica al doilea material amprentar si lingura este reintrodusa in ca!itatea bucala. "upa prepararea dintilor materialul amprentar pregatit si despus in lingura este acoperit cu o fisie de tifon si se introduce in ca!itatea bucala."upa intarire amprenta se indeprteaza de pe arcada dentara si se scoate tifonul.in locul lui se aplica al doilea material si lingura este introdusa in ca!itatea bucala "upa prepararea dintilor se obtine prima amprenta ,in timpul amprentarii lingura este miscata inainte si inapoi si se indeparteaza de pe cimpul protetic ,apoi se procedeaza ca si in cazurile precedente.

$. %inguri amprentare. &arietati. Etapele amprentarii anatomice. .ortamprentele reprezinta un suport rigid pe care se aplica materialul de amprentare si cu a/utorul caruia se insera si se dezinsera amprenta de campul protetic. +unt dispoziti!e care ser!esc ca suport pentru materialul amprentar: +unt totale si partiale +unt pentru maxila si mandibula "upa marime,dimensiune si forma +unt metalice si plastice +unt cu perfuratie si fara perfuratie +unt pentru edentatie totala si pentru cazurile cu prezenta dintilor *ai deosebim 2 tipuri de linguri: 0ingura standard 'pot fi cu elemente utenti!e pentru masele amprentale ca lingura de perforati. 0ingura indi!iduala 'confectionata din material termo-plastice. 1r 1-& linguri pentru maturi 0inguri 5-2 'linguri pentru copii.

Etapele amprentarii anatomice: alegerea materialului amprentar alegerea lingurii amprentare pregatirea materialului amprentar aplicarea materialului pe lingura amprentara si in ca!itatea bucala formarea marginilor campului proetic prin proba functionala acti!a si pasi!a priza materialului 2-3 min scoaterea amprentei prelucrarea amprentei si examinrea

in laborator obtinerea modelelor de lucru auxiliare - de diagnostic 3. 'ateriale amprentare. Clasificari. (ominalizari . %. 4igide si semirigide ire!ersibile 5ips - %psos de .aris, +no6 7#ite -8err polimeri acrilici si fotopolimerizabili - "uracril special si "uraclor paste 9:E %%. 4igide re!ersibile -termoplastice compunduri +tents gutaperca cerurile materiale bucoplastice %%%. Elastice re!ersibile -#idrocoloizi agar-agar %). Elastice ire!ersibile #idrocoloizi ire!ersibili ' alginate elastomeri de sinteza ' polisulfuri, siliconi, polieteri

). Te*nica confectionarii modelului. 'ateriale. Etapele confectionarii modelului sunt: - prepararea pastei din gips - depunerea pastei de gips pe amprenta - formarea soclului *ateriale: Clasificare: 1.dup; natura c#imic;: modele din materiale nemetalice: gipsuri: alabastru-tip %% gipsuri dure-tip %%% extradure si sintetice-tip %), ) . cementuri: fosfat oxid de zinc-F:9 silicofosfati. materiale compozite: materiale poliuretanice, rasini epoxidice, rasini epiminice cu umpluturi. modele din materiale metalice: amalgame, alia/e usor fuzibile, alia/e obisnuite. 2.dupa te#nologia de realizare-dupa modul de depunere al modelului in amprenta : prin turnare in amprenta : -gipsuri,

-materiale compozite, -mase ceramice. prin indesare-stupuire -amalgame, - cementuri. +. Cerinte catre modelul realizat pentru confectionarea protezelor partial mobilizabile acrilice. soclul modelului 2-2,5 cm baza modelului sa fie paralela cu campul protetic modelul sa fie fara pori si surplusuri nu trebuie sa fie traumat dintii integri