Sunteți pe pagina 1din 8

SUICIDUL

11.1. CONSIDERATII TEORETICE In general, agresivitatea se manifesta ca urmare a interactiunii dintre doua categorii de factori: im ulsurile latente sau manifeste din interiorul nostru si reactiile stimulative din e!terior. Cand forta agresiva acumulata in interior se orientea"a s re ersoana care a rodus#o, aceasta devine autoagresivitate, autoagresiune. !$c%&cn Autoagresiunea cu rinde atitudini, acte, fa te, manifestari de agresivitate si violenta fata de ro ria ersoana. Autoagresiunea cunoaste o gama variata de com ortamente care culminea"a cu sinuciderea. Aceasta reactie com ortamentala e!trema care este suicidul, are la 'a"a de"ec(ili'rul intre forta si semnificatia stimulilor interni, res ectiv e!terni si modalitatea de ras uns a ersoanei. Cercetarile din domeniul si(ologiei si si(iatriei arata ca cel care se sinucide o face din cau"a cuiva sau a ceva, cu care nu a reusit sa comunice si acest fa t i#a 'locat in mod tragic flu!ul e!istential. Cand e! rimarea acestui conflict se face in interior, are loc su rimarea eului, res ectiv sinuciderea. Cau"ele sinuciderii sunt 'io si(osociale si tin atat de structura ersonalitatii, cat si de structura si dinamica societatii. )a*oritatea definitiilor date suicidului scot in evidenta elementul intentional, fa tul ca ersoana in mod constient isi su rima viata. Suicidul este o actiune voita a su'iectului care consta in su rimarea ro riei vieti. Situatiile dificile, tentativele autolitice si suicidul, e! rima o grava ertur'are a starii de constiinta a acelor ersoane ce isi ot ierde ca acitatea de re"istenta si de asire a functionarii, in roiectia lor de afirmare. Aceste constatari cu rind dominantele unor situatii e! resive entru categorii diferite ce a artin unor culturi, traditii, relatii si(o atologice si ale unor situatii din traiectoria unor societati. Situatiile autolitice succed si agravea"a starile cunoscute ca fiind dificile entru o ersoana si conditia sa de e!istenta si afirmare in viata. +reocu arile dominante in situatiile e!istentiale si autoanali"a lor individuala se ot constitui ulterior in acte de suicid, acte de"voltate in rocese de constiinta si conduite olimorfe de auto si (etero#agresivitate ,+iro"-ns.i, Scri caru / 0elescu, 11123. Orice dificultate fireasca din afirmarea vietii oate distinge, in durata unei ersonalitati, o motivatie e!istentiala, in care ot interveni cri"e sau stari critice de e ui"are, cu ne utinta vitala de a e!ista si intretine o comunicare functionala. Autoanularea e!istentei de sine a artine unei conditii su'iective si unor factori victimologici. +rocesele si(ice, dominantele lor si(ologice si atologice detin e! resivitati latente, artial mascate sau a arent ignorate, su rimate sau convertite in reactii arado!ale ce ot reci ita tensiuni su raliminare care declansea"a starea de cri"a a riscului vital. Suicidul si motivatia sa e! rima semnificatia grava a conditiei umane, a ersonalitatii si a unor relatii inter ersonale. +si(ologia fiecarei ersonalitati e! rima caracteristica individuala a unei mentalitati stra'atuta de evenimentele

traite si gradul lor distinct de a actiona si reactiona la frustratii. In structura ersonalitatii sinucigasilor ot fi gasite anumite redis o"itii latente care in conditii situationale adecvate ot fi activate. Trecerea la act este conditionata atat de structura s ecifica a ersonalitatii sinucigasului ,la'ilitate, egocentrism, indiferenta afectiva etc.3, cat si de incitatiile e!terioare, care ot fi c(iar de intensitate minima, dar resimtite acut ca frustrante, nefavora'ile, neconforme cu cerintele si sentimentele intime ale su'iectului. Ei cred ca moartea este singurul mod de re"olvare a ro'lemelor e care le au. Considerata o forma s ecifica de conduita devianta, rin sinucidere nu se urmareste autodesfiintarea, ci mai degra'a moartea, fuga de viata si modul in care aceasta se re"inta sau este erce uta la un moment dat. 11.%. 4A5E6E SIN7CIDERII Sinuciderea resu une arcurgerea a trei fa"e diferite ,Dragomirescu, 11823: 13.Suicidatia # fa"a de incu'atie, de a aritie a ideii de a termina cu totul si de a#si une ca at "ilelor. Cau"ele sunt de natura si(o atologica ,tul'urari si(ice grave, strari de resive severe, etilism cronic etc.3, de natura sociala ,esec scolar, rofesional, familial etc.3 sau de natura si(osomatica ,'oli incura'ile, infirmitati fi"ice, malformatii congenitale etc.3. %3.Suicidactia # fa"a de trecere de la idee la deci"ie, ea inclu"and si cautarea formelor, metodelor si rocedeelor de reali"are a actului ro riu#"is. In aceasta fa"a asistam la o crestere marcata si rogresiva a starii de tensiune intra si(ica, este momentul 9e! lo"iei autodistructive: cand individul ado ta deci"ia infa tuirii suicidului. ;3.Traumati"atia # fa"a de reali"are efectiva, de unere in ractica a modalitatilor autodistructive. Im ortant in aceasta eta a a conduitei suicidare sunt metodele folosite si efectul lor. Traumati"atia oate fi urmata de reusita sau nu, in acest ultim ca" ea ramanand la nivelul de tentativa de suicid. Ale! T(io ,11<<3 diferentia"a trei categorii de suicid si anume: a3.Suicidul# amenintare. +ersoanele care ameninta cu suicidul urmaresc de fa t, atingerea unor sco uri in viata, tendinta acestora fiind mai mult sa traiasca decat sa moara. Atunci cand nu reusesc sa#si atinga sco urile ro use unele dintre aceste ersoane un in a licare amenintarile lor ,santa*ul suicidar3. Com ortamentele resuicidare sunt adesea avertismente sau forme de amenintare e care cei din *ur nu le rece tionea"a ca atare ori nu le acorda im ortanta cuvenita si nu reali"ea"a starea de ericol in care se afla cel ce emite asemenea avertismente. In aceasta situatie se im une a*utorul social sau medical. '3.Suicidul#tentativa. +ersoanele care fac arte din aceasta categorie sunt usor la'ile, ne(otarate, neconvingatoare, am'igue in intentia lor. 4oarte adesea afirma ca 9nu#mi asa daca mor sau traiesc:. Cele mai multe tentative de suicid se etrec in locuri sau con*uncturi in care salvarea este osi'ila, ro'a'ila sau c(iar inevita'ila. E=E)+67: Numitul >.T. in varsta de %$ de ani este un ca" edificator, entru ca in cinci ani a avut 12 tentative de sinucideri. A incercat, cam tot ce intra in arsenalul unui

sinucigas 9 rofesionist:. Si#a taiat venele de la 'rate, a ing(itit cantitati mari de astile, a vrut sa se inece, s#a dat cu ca ul de ereti, s#a aruncat de la eta*ul trei si ultima data si#a taiat meticulos, cu o 'ucata de sticla, tot ie tul, 9incercand ,s unea el3 sa a*unga la inima:. Toate tentativele de sinucidere le#a facut 9teatral:. Nu il interesea"a ca se automutilea"a, el stie una si 'una: 9tot de mana mea o sa mor:. )ama lui a decedat, iar tatal a 9dis arut: in lume. Nu are frati, nici surori, a fost casatorit si a divortat. Consuma 'auturi alcoolice in mod frecvent si motivul incercarilor sale este ca nimeni nu il a*uta. )edicii il com atimesc, dar de inteles nu il intelege nimeni. c3.Suicidul#reusit. Doua treimi din cei care se sinucid sunt cunoscuti a fi avand cel utin o tentativa suicidara in erioada anterioara. Cei mai multi dintre ei au comunicat, direct sau indirect, ideea lor suicidara altor ersoane. Actul suicidar im lica e!istenta ,reala sau imaginara3 a unei ro'leme care a arent nu are solutie si din care suicidantul nu oate iesi decat rin actul tragic al sinuciderii. +ornind de la notele scrise de catre sinucigasii#reusiti si de la relatarile celor care incearca sa se sinucida, se ot discerne mai multe ti uri de sentimente suicidare, cum ar fi: sentimente de scu"a, de remuscare, de vinovatie, de ra"'unare, de genero"itate si uneori sentimente su rarealiste. In ceea ce riveste structura ersonalitatii, toate statisticile demonstrea"a ca frecventa sinuciderii cunoaste o cur'a ascendenta de la varsta de 1&#1$ ani ana la varsta de $? de ani, cu doua cresteri foarte accentuate la adolescenta si la varsta a treia ,+aunescu, 111&3. Adolescenta este erioada cea mai vulnera'ila, in care fortele im ulsionale se confrunta cu e!igentele valorilor morale. 6a varsta a treia, legea vulnera'ilitatii determinata de varsta 'iologica ramane vala'ila. 6egea vulnera'ilitatii este dovedita si rin ra ortul dintre numarul sinuciderilor la adolescenta si la varsta a treia, care este de ;@1. Cercetarile cele mai ertinente arata ca nu e!ista o ereditate suicidara ro riu#"isa, ci numai un rocenta* ridicat de anumite redis o"itii suicidare, sau trasaturi si(o atologice generale. Adolescentul sinucigas se de"volta intr#un mediu si(osocial cu grave ertur'ari structurale si relationale. Totusi, este greu de sta'ilit un ra ort recis intre ertur'arile mediului socio#familial si frecventa suicidului, entru ca e!ista o multitudine de modalitati rin care co ilul sau adolescentul rece tionea"a si integrea"a aceste influente. Societatea actuala creea"a conditiile entru a aritia, de"voltarea si am lificarea sentimentului de insecuritate afectiv#relationala. Tensiunile e!istente in societate sunt re"ente si se am lifica si la nivelul familiei, sinuciderea fiind o solutie referata in fata dificultatilor e!istentei. )otivarea conduitelor autoagresive la tineri ,cu ersonalitati vulnera'ile3 se face e seama dificultatilor de ada tare, a esecului in rocesul de scolari"are, instruire sau de ordin sentimental, inada tarii e fondul imaturitatii afective, volitive si din unct de vedere a constiintei sociale. Se im une identificarea factorilor de ordin redis o"ant, favori"ant si declansant ,'iogeni, neuro si(ogeni, socioculturali etc.3. Adolescentii suicidari au o conduita in limitele largi ale normalitatii, dar sunt re"ente si unele tul'urari de com ortament, reactii de resive, stari reactive, uneori

foarte e!agerate din cau"a (i ersensi'ilitatii si a 9e! lo"iei: de ersonalitate. Sindromul resuicidar la adolescenti se manifesta rin de resie, an!ietate, agitatie, ertur'ari ale somnului, manifestari si(osomatice, sc(im'ari in com ortamentul social, cu afectivitate la'ila, irita'ilitate crescuta si agresivitate manifesta, o ierdere a umorului, a erformantelor scolare, a initiativei si retuirii de sine etc. De istarea adolescentilor care re"inta acest sindrom este deose'it de utila in ractica revenirii sinuciderilor. Actul suicidar oate avea loc ca re"ultat al unui 9scurt circuit:, cu com onente im ulsive, fara ca su'iectul sa oata decide constient asu ra lor, e!ecutand actiunea in tim ul unei o'nu'ilari a constiinteiA alteori este re"ultatul unei remeditari anterioare sau oate fi urmarea unei fantasme, in care actul sinucigas a fost de multe ori e!ecutat imaginar, in functie de consecintele sale asu ra ro riei ersoane ,narcisism, dorinta de a se ra"'una, de a ede si e cineva, entru a fi iu'it, dorinta de a deveni erou etc.3. Incadrata in autoagresivitate, sinuciderea este o forma am'ivalenta de auto ede sire si (etero ede sire, in sensul ca adolescentul, rin acest act isi ede seste arintii, stiind astfel ca ii distruge sufleteste, si in acelasi tim , se ede seste e sine entru fa te # de multe ori imaginare. Adler a emis ideea ca sinuciderea este o forma de (i ercom ensare fata de sentimentul de inferioritate. Adolescentul recurge la sinucidere entru a demonstra lumii im ortanta si valoarea lui si entru a arata antura*ului cat ierde rin dis aritia sa ,+aunescu, 111&3. +rintre mecanismele si(ologice ale sinuciderii la aceasta varsta, sunt si reactiile nesta anite fata de rivarea de dragoste, fie a arintilor, fie a unei ersoane de se! o us. Tendinta adolescentului de a#si intensifica starile sufletesti sau tendintele afective, il conduce uneori la su o"itia ca este nedre tatit, marginali"at, umilit, acestea fiind situatii greu de su ortat. 4rustrarea rovoaca tendinta de agresivitate im otriva celor care au determinat#o si totodata declansea"a un sentiment de cul a'ilitate, care orientea"a agresivitatea catre ro ria ersoana. Tendintele agresive ot fi am lificate si de factorii constitutionali, rin ra ortarea la unele modele agresive arentale sau am'ientale. 7neori agresiunea am'ientala determina la adolescent a aritia im ulsului de sinucidere, rin intoarcerea acesteia catre ro ria ersoana. Cand autoagresivitatea devine foarte uternica, adolescentul nu mai reuseste sa#si utili"e"e mecanismele de com ensare, nu mai oate sa sta'ileasca relatii cu ro riul eu, nu mai gaseste la altii nici incredere, nici dragoste, iar in interiorul sau e!ista numai ura si violenta. Aceasta stare, traita constient sau inconstient, activea"a toata frustratia din co ilarie. In aceasta stare de tensiune adolescentul se simte singur, a'andonat, incarcat de resentimente, entru el e!istenta nu mai are sens, tendinta de sinucidere fiind singura cale de re"olvare a acestei situatii. Statisticile Organi"atiei )ondiale a Sanatatii ,+aunescu, 111&3 sta'ilesc o corelatie intre gru a de varsta si sinucidere. +erioada de involutie ,im'atranire3 cunoaste cel mai ridicat rocent de ersoane care se sinucid. +rocesele 'io si(osociale a artinand im'atranirii, roduc o serie de modificari si(o atologice in ersonalitatea varstnicilor care, de multe ori, declansea"a im ulsul de autoagresivitate su' diferite forme, rintre care si sinuciderea. +e langa starile

atologice, situatia varstnicilor este afectata atat de cau"e economice, cat si de cau"e sociale, relationale. Nevoile materiale, sentimentul a'andonului total, li sa de asistenta si rotectie sociala, singuratatea, traumatismele si(oafective etc., fac sa creasca numarul sinuciderilor la varstnici. In este 1?B din ca"uri, sinuciderea este rimul semn al unei 'oli si(ice, c(iar daca aceasta nu a fost diagnosticata. +entru clarificarea eventualelor cau"e si(ice ale actului de suicid, se face asa#numita 9auto siere si(ologica:. De cele mai multe ori, su'iectul re"inta tul'urari si(ice, cu toate ca entru cei din *ur el area un om erfect normal si cu atat mai mult gestul lui era ine! lica'il. 4recventa sinuciderilor este mai mare la 'ar'ati decat la femei. )aria*ul influentea"a o"itiv rata sinuciderilor atat la 'ar'ati cat si la femei. Astfel, vaduvii se sinucid mult mai frecvent decat celi'atarii, urmea"a divortatii si e ultimul loc sunt cei casatoriti. +e langa maria*, e!istenta co iilor are sa constituie un factor de diminuare a riscului de sinucidere. Cu cat nivelul intelectual si cultural este mai ridicat, cu atat scad tendintele suicidare. +ersoanele cu o regatire su erioara au ca acitatea de a desco eri sistemele de com ensare. Situatia socio#morala intareste motivatia e!istentiala. In ca"ul conduitei suicidare, in general, tre'uie ado tata urmatoarea sc(ema de interventie ,Dragomirescu, 11<?3: a3.+reventia sau re#interventia actionea"a asu ra eta ei clinice a suicidactiei si cu rinde totalitatea masurilor rofilactice indre tate asu ra individului sau comunitatii sociale in sco ul revenirii conduitei suicidare, a cau"elor care o ot genera. In aceasta categorie de masuri se ot distinge doua gru e: masuri si(o rofilactice ,educatie sanitara, si(o edagogica etc.3 si masuri si(osociale ,insertie socio#familiala o"itiva, relatii inter ersonale o"itive etc.3. )asurile si(o rofilactice se o un actiunii cau"elor atologice de ordin individual, ale conduitei suicidare, iar masurile si(osociale # actiunii cau"elor de ordin comunitar, sociale ale conduitei suicidare. '3.Interventia sau eta a tera eutica include totalitatea masurilor cu caracter curativ indre tate asu ra ersoanei sau asu ra circumstantelor sociale, e!traindividuale, in sco ul com'aterii factorilor care o intretin sau o agravea"a. In aceasta categorie de masuri se ot distinge trei gru e: masuri medicale, masuri si(iatrice ,tera ie 'iologica, si(otera ie, tera ie ocu ationala3 si masuri medico#sociale ,socio# edagogice, rotectie sociala, siguranta medico#legala3. )asurile de interventie medicala ,reanimare, tera ie etiologica intensiva de urgenta3 tre'uie actionate in momentul cri"ei autoagresive, cele de interventie si(iatrica se o un circumstantelor de ordin si(o atologic, iar masurile medico#sociale contracarea"a circumstantele socio atice. c3.Recu erarea sau ost#interventia cu rinde totalitatea masurilor de eliminare a urmelor cri"ei suicidare, de anulare a consecintelor conduitei suicidare, indre tate atat asu ra individului cat si asu ra comunitatii sale sociale. In cadrul acestor masuri de recu erare distingem doua gru e: masuri individuale , si(otera ie, asistenta si(iatrica constand in tera ie si su raveg(ere si(iatrica, sociotera ie3 si masuri sociale ,ada tare familiala, rofesionala, sociala3. In general masurile recu eratorii urmaresc inde artarea efectelor traumati"atiei e lan somatic, iar e lan si(ologic, resta'ilirea ec(ili'rului normal al ersonalitatii individului.

11.;. )AS7RI DE +ROTECTIE I)+OTRI>A >ICTI)I5ARII +rotectia im otriva victimi"arii este o strategie care duce la consolidarea sentimentului de securitate al mem'rilor unei societati. Ideal ar fi ca intr#o societate li'era si democratica sa nu e!iste nici un ericol de victimi"are, fiecare ersoana sa se simta in siguranta indiferent de o"itia sa sociala, economica, varsta, se! etc. Sentimentul de securitate, atat la nivelul ersoanei cat si la cel al colectivitatii,este e! resia unui cadru social sta'il si ec(ili'rat. )asurile de rotectie sociala revin in s ecial com artimentelor *udiciare res onsa'ile cu revenirea infractiunilor, desco erirea infractorilor si ede sirea acestora. E!istenta normelor *uridico# enale, a sistemului de *udecata si ede sire a infractorilor diminuea"a in mare masura activitatea infractionala si creste nivelul de securi"are si(ologica a ersoanelor. Actiunea reventiva in domeniul social resu une cateva o'iective ,0ogdan / Santea, 11<<3: C educarea moral#*uridica a cetatenilor e 'a"a cunoasterii legilor si a formarii unor convingeri ferme cu rivire la necesitatea res ectarii constiente a dis o"itiilor legale. O asemenea activitate com le!a se oate reali"a numai rintr#o actiune sistematica, cu caracter ermanent, la care sa contri'uie toti factorii olitici, sociali si culturali#educativi cu ras undere in acest domeniuA C regatirea antiinfractionala a o ulatiei entru a cunoaste normele de convietuire sociala, cerintele com ortamentale generale de evitare a situatiilor sau circumstantelor in care ersoanele ar utea deveni victime ale unor infractiuniA C consilierea si indrumarea individuala a cetatenilor cu rivire la conduita ce se recomanda a fi urmata # in ca"uri concret determinate # entru a im iedica evolutia negativa a unor stari de fa t si a*ungerea lor in o"itie de victimeA C identificarea din tim a unor victime otentiale # indeose'i rin osi'ilitatile de cunoastere s ecifice organelor *udiciare # si romovarea unor masuri de rotectie sau auto rotectie ale acestora. )asurile de auto rotectie sunt cele ce revin in sarcina ersoanelor articulare, masuri care tre'uie sa ai'a un caracter organi"at si de ermanenta entru a evita riscul victimal si al victimi"arii. In ceea ce riveste revenirea si evitarea riscului victimal s#a incercat sa se formule"e o serie de recomandari integrate in diferite strategii, rograme, tactici. Toate aceste incercari com orta un anumit grad de dificultate, deoarece este foarte greu de identificat toate situatiile articulare in care ele ar utea reveni actiunile victimi"ante. In vederea revenirii victimi"arii este necesar sa fie luate atat masurile de rotectie sociala, cat si cele de auto rotectie. Realitatea sociala din tara noastra confirma fa tul ca multe ersoane, unele cu un nivel cultural ridicat si cu o e! erienta 'ogata de viata, nu acorda intotdeauna im ortanta unor reguli de rudenta com ortamentala si a*ung cu usurinta in ostura de victime. +regatirea antiinfractionala a o ulatiei este necesara in conditiile in care rata criminalitatii creste, determinand o intensificare a sentimentului de insecuritate resimtit de catre toate ersoanele, dar mai ales de cei care re"inta un risc victimal

mai mare ,co ii, femei, ersoane in varsta, (andica ati etc.3. )asurile de rotectie im otriva victimi"arii tre'uie sa se adrese"e u'licului larg si sa vi"e"e cat mai multe situatii de osi'il risc victimal, unand accent e urmatoarele as ecte: C evitarea ersoanelor cunoscute ca avand manifestari violente, care oarta asu ra lor cutite ori consuma e!cesiv 'auturi alcoolice si rovoaca scandaluri, trecand c(iar din motive minore la actiuni violenteA C acordarea unei atentii s orite selectiei relatiilor cu ersoanele cunoscute oca"ional si e cat osi'il evitarea acestora, motivat de fa tul ca din artea unor asemenea indivi"i utem avea oricand sur ri"e ne lacute, c(iar suferinte fi"ice si morale. Se vor evita relatiile oca"ionale cu ersoanele care cer ga"duire, care ofera sau solicita s re van"are 'auturi alcoolice, 'unuri, valori sau isi ofera serviciile entru efectuarea diverselor activitati. In aceasta categorie de multe ori sunt im licati infractori recidivisti sau fara ocu atie, cu mod de viata ara"itar, care urmaresc lasarea unor 'unuri, valori furate sau inselarea 'unei credinte a cetatenilorA C evitarea frecventarii locurilor si mediilor unde se aduna elemente du'ioase entru consum de 'auturi alcoolice, racticarea *ocurilor de noroc etc.A evitarea e cat osi'il a "onelor aglomerate ,unde se ot comite furturi din 'u"unare sau osete3 si a "onelor sla' circulate sau iluminate ,unde ot fi victime ale unor infractiuni de tal(arie, viol, vatamare cor orala etc.3, recum recomandarea ca in asemenea locuri si la ore tar"ii, sa nu circule femeile singure, alegand alte trasee de de lasare mai sigure, c(iar daca acestea sunt mai lungiA C indrumarea minorilor ramasi singuri la domiciliu de a nu desc(ide usa si de a nu rimi in locuinta ersoane necunoscute, indiferent de motivul care#l invoca. Instruirea acestora ca, in "onele in care se *oaca sau in vecinatatea scolilor sa nu acce te relatii oca"ionale cu ersoane care se com orta 'inevoitor, le ofera dulciuri, ra*ituri, *ucarii, ii invita la lim'are, in arc sau adure ori se autoinvita la domiciliul co iilor su' diverse rete!te ,sa 'ea un a(ar cu a a, sa dea un telefon etc.3. In multe ca"uri, asemenea elemente fac arte din randul (otilor ,care iau de la co ii 'unurile de valoare sau se informea"a rin acestia des re starea materiala si rogramul arintilor3, adeseori din categoria si(o atilor se!uali ericulosi, care ademenesc si coru co iii ,indeose'i fetitele3A C neacce tarea de catre tineri si mai ales de catre tinere a unor invitatii tentante din artea unor necunoscuti, entru a merge la discoteca, restaurant sau in e!cursie,eventual cu autoturismul3, ori la diverse ceaiuri sau onomastice la domiciliul celor in cau"a, unde ot deveni victime ale unor infractiuni de viol, tal(arie etc.A recomandarea tinerelor fete sa oarte o vestimentatie ne rovocatoare care sa nu incite la acostareA C este recomanda'il ca ersoanele in varsta si care locuiesc singure, daca doresc sa vanda 'unuri de valoare, sa nu a ele"e la mica u'licitate sau la anunturile afisate e imo'ile, deoarece ot fi vi"ate de infractoriA C osesorii de autove(icule sa nu lase in interiorul acestora a aratura, 'unuri sau valori care ot incita infractorii. Este indicat sa se instale"e sisteme antifurt atat la autove(icule cat si la locuinteA C unitatile din domeniul colectarii, trans ortului si astrarii valorilor monetare

tre'uie sa ia masuri ferme de asigurare a acestora rin grile metalice, sisteme de inc(idere eficiente, case de 'ani sigure fi!ate la sol sau in erete, instalarea unor sisteme de alarmare si du a ca", cu a"a inarmataA C cand unele ersoane a*ung victime si sunt in contact direct cu infractorii, tre'uie a'ordat un com ortament care sa vi"e"e manifestari (otarate de atentionare a cetatenilor din im re*urimi sau folosirea unor trucuri, cum ar fi strigarea e nume al unui 'ar'at, ca si cum acesta ar fi in a ro iere etc. Cand acestea nu dau re"ultate, victimele tre'uie sa ia o atitudine rudenta si elastica, de negociere cu cel in cau"a entru a castiga tim si a nu accentua tentativele de violenta ale infractorilor. In situatiile limita, cand atacul este iminent si deose'it de grav, este indicat ca victima sa nu ameninte cu reclamarea fa tei, acce tand de nevoie un 9tratament de com romis9, entru a nu#si une in ericol viata. Cele mai multe im re*urari din viata ot fi tot atatea rile*uri entru declansarea unor com ortamente agresive inter ersonale sau de gru A interventia tre'uie sa contri'uie la scaderea gradului de tensiune intra si(ica, in rimul rand rin inlaturarea cau"elor conflictuali"arii, care ot fi o'tinute rin ado tarea unei atitudini afective o"itive, manifestate rintr#o vor'ire calda, calma, convingatoare si o gestica de 'unavointa. Recomandari utile se ot face referitor la modalitatea in care o ersoana oate interveni entru a lanarea unei stari conflictuale, a unui scandal sau incaierari, in sensul de a nu actiona de una singura si in mod direct, intercalandu#se intre agresori si eventuala victima, deoarece risca sa devina victima. Sigur ca interventia (otarata a unor asemenea ersoane oate fi salvatoare, dar ea tre'uie sa fie 'ine orientata si sa nu fie riscanta. In acest sens cel in cau"a este 'ine sa solicite concursul altor ersoane din a ro iere si numai du a aceea, cu rudenta, sa incerce a lanarea nu rin forta fi"ica ro rie, ci rin dialog, crearea convingerii agresorilor ca ot fi ani(ilati. O activitate reventiva eficienta resu une anali"a temeinica a fiecarui ca" grav de infractiune comisa entru a se des rinde conclu"ii ertinente cu rivire la cau"ele acestora, la conditiile care le#au favori"at, frecventa lor in tim si s atiu, li surile manifestate de diversi factori im licati in activitatea de revenire, recum si la factorii de risc victimal. Acest mod de lucru com letea"a si im'unatateste activitatea s ecifica de revenire, coro'orandu#se datele concrete o'tinute din studiul de ca" cu cele de ordin mai general des rinse din anali"a glo'ala a criminalitatii sau a diferitelor genuri de infractiuni. Stilul de viata al fiecaruia dintre noi, re re"inta c(intesenta masurilor de auto rotectie.