Nuvela Budulea Taichii Caractersticile textului Tema

Nuvela "Budulea Taichii" de Ioan Slavici prezinta momente semnificative din viata lui Huu, fiul lui Budulea cel btrn, de la primii ani de scoala, din sat, continuand cu studiile la oras si n strainatate, pana la revenirea sa n sat, cand devine protopop, se casatoreste cu !ili si are un baiat"

Titlul
Titlul nuvelei reprezint porecla pe care cole#ii de scoala i$o dau lui Huu, dup ce aud acest apelativ afectuos cu care Budulea i se adreseaz fiului sau" %orma este populara si e&prim dra#ostea parinteasca si mandria pe care le simte in adancul sufletului Budulea cel batran, cimpoierul din 'ocorasti" (ceeasi simpatie o nutreste si autorul cand afirma ca "Budulea nu era numai al Taichii, ci si al nostru al tuturora"""

Universul operei
Intamplarile pe care persona)ul povestitor le relateaza se ntind pe o perioad indelun#ata de timp" *ncepand cu copilaria, de care se lea#a amintirile emotionante ale prieteniei dintre Huu si povestitor" +e altfel, naraiunea se desfasoara la persoana ntai, ceea ce confera un plus de autenticitate si de caldura sufleteasca" Naratorul si aminteste cu duiosie si tristete de tinereea sa, se bucura amintindu$si de Budulea Taichii, nteleptul sau prieten din copilarie" Huu era baiatul lui Budulea, cimpoierul din 'ocorasti, si si nsotea tatal la toate petrecerile din sat, cantand alaturi de el" ,a ndemnul dascalului 'li, Budulea si d fiul la scoala din sat, ne ncrezator ca si baiatui lui poate nvata carte" In scurt timp, acesta a devenit un "cenzor" e&i#ent, starnind uimirea scolarilor mai mici" Impresionat de #estui micului scolarde a$i oferi cu toata simpatia o par, Hufu devine ocrotitorul si modelul copilului" Invaatorul 'li l sfatuieste pe cimpoier sa$si dea copilul la scoala de la oras, pentru ca Hufu sa a)un#a dascal in sat" 'ei doi prieteni se ntalnesc la aceeasi -coala n ora-, fiindc Huu fusese respins la "preparandie" pe motiv ca nu are patru clase primare" Huu primise de la nvatator niste haine vechi si era foarte emotionat la #andul ca le va purta si #ri)uliu sa nu le strice" .rofesorul /ondrace0, dupa un scurt e&amen, l primeste la scoala si baietii se instaleaz la aceeasi #azda, la precupeata ,enca ,iuchici" Huu o a)uta pe #azda n #ospodarie si plateste numai pe )umatate" Budulea cel batran venea n fiecare sambata la oras, spre bucuria copiilor, carora le aducea cate ceva de acasa si le povestea multe" Intr$o zi, dascalul nsoit de Budulea si de Buduleasa sosesc la scoala" Intalnirea dintre mama si fiu, dupa o despartire de zece ani, emoioneaza pe toata lumea"

,a sfarsitul anului, Budulea Taichii ramne la profesorul /ondrace0, iar dascalul 'li este suprat fiindc auzise c fostul su elev urma sa plece la scolile latinesti pentru a a)un#e preot sau avocat, n loc s se fac dascl" Huu -i continu studiile si dupa zece ani, ntors n sat, se preoteste, se casatoreste cu !ili si are un baiat, primul nepot al lui Budulea"

Personajele
Huu, fiul lui !ihail Budulea si al Saftei, este persona)ul principal al nuvelei, flind urmarit n evoluie din copilarie pana la realizarea sa profesional si familiala" BaiatuI a avut o copilarie nefericita, fiind parasit de mama sa la varsta de cinci ani" 'rescut de tatal sau, care l purta pretutindeni la petrecerile din sat, la care participa ca cimpoier, Huu se maturizeaza repede si nvata mestesu#ul cantatului din fluier nca din copilarie" Ima#inea baiatului "asezat, retras si ntotdeauna nelept", cuviincios si cuminte, a atras simpatia celorlaiti copii si sateni, care 1$au primit ca pe cineva apropiat "pentru ca Budulea nu era numai al Taichii, ci si al nostru al tuturora"" 2ra un copil series, care pazea cu strasnicie cimpoaiele tatalui sau, era prietenos si nu se supara pe ceilalti copii" +at la scoala la ndemnurile nvatatorului, el casti#a prin inteli#enta si harnicia sa inima dascalului 3"dascalul nu inea la nimeni mai mult ca la dansul"4 -i devine cel mai e&i#ent dintre monitori 3"atat de strasnic ca el nu mai era nici unul"4" 'u rabdare si nele#ere i a)uta pe scolarii mai mid s descopere tainele alfabetului" S$a mprietenit cu naratorul, desi era mai mic decat el -i i$a devenit ocrotitor si model n seriozitate si ntelepciune5 "din copil neastamparat ce eram, ma facui baiat asezat si ntelept ca dansul"" Huu reprezenta un model, un refu#iu si un spri)in de nade)de pentru prietenul su mai mic5 "!er#eam dar totdeauna cu el, de el ascultam totdeauna si la dansul cautam scapare cand eram napastuit"" .rin ntrea#a sa purtare si seriozitate l$a convins pe dascalul 'li s insiste pe lan#a Budulea ca sa$1 trimita la scoala la oras" .entru c nu se putea duce n straie taranesti, nvatatorul i$a dat niste haine vechi si peticite" Neobisnuit cu aceste haine, baiatui mer#ea cu mainile departate de trup, ca nu cumva sa$si uzeze manecile si pantalonii" 2ra impresionat si emotional de faptui c purta hainele nvaatorului6 "si$1 treceau fiorii cand se #andea ca acum el nsusi le poarta si se strica"" 7tiind ca dispune de mi)ioace modeste, el si accepta cu demnitate saracia, aratandu$se harnic si ascultator, a)utandu$si #azda, pe ,enca ,iuchici pentru a reduce din cheltuieli" 'hiar daca se culca pe )os, pe o saltea de paie adusa de tatal sau de acasa, el nu s$a plans niciodata" (preciind eforturile parintelui sau, care facea toate sacrificiile ca el sa urmeze o scoala la oras, Huu s$a aratat acelasi copil harnic si serios, calm si calculat, straduindu$ se sa$i faca pe ceilali sa fie multumiti de el" Toate treburile pe care le facea n #ospodaria ,enci si la piata nu$l mpiedicau sa fie un elev bun la nvatatura si sa$1 a)ute astfel pe tatal sau sa plateasca mai puin #azdei" 2l s$a dovedit a fi un copil cuviincios si revazandu$si mama, dupa zece ani, s$a dus sa$i sarute mana, fara sa$i reproseze nimic" Stran#and n sufletul sau sensibil dra#ostea si bucuria revederii, a nceput sa plan#a mpreuna cu mama sa" care l finea in brae si l saruta" 8areori si$a tradat emotia, aratand celorlalti ca are o fire calma si interiorizata, fiind totdeauna stapan pe sine5 "numai Huu venea asezat si cu pasii masurai n urma noastra, ca si cand n$ar sti de ce e vorba""6 "Huu nsa nici nu mer#ea iute 9""": precum

a asteptat zece ani ca sa o vada, mai putea astepta nca cinci minute"" .lin de sar#uina si perseverent, Huu a studiat mult, aratandu$si dra#ostea de carte si $ prin reusita sa n viata $ a mplinit visul parinilor de a avea "un fecior la scolile cele mari", dar si speranta dascalului 'li de a reveni n satul natal si de a contribui la propasirea oamenilor" 'hiar daca nu a a)uns dascal asa cum spera inimosul sau nvatator 3"oamenii cei mari alesi trebuie sa fie dascali"4, el a devenit n satul sau un preot iubit si respectat de toata lumea, muncind cu daruire si pasiune n folosul oamenilor" %ora sa morala, bunatatea si modestia lui au atras ntotdeauna admiratia, respectul si simpatia tuturor, inclusiv a naratorului, care si aminteste de el cu prietenie sincera ca despre Budulea "al nostru al tuturora"" +ra#ostea si respectul fata de parinti, faa de dascalul 'li care i purtase de #ri)a de cand era scolar fac din Huu un model demn de urrnat" Budulea ecel btrn, cimpoiesul din 'ocorasti, era un om deschis si sociabil, zambind mereu cand i se vorbea" 2ra un om scund, "#ros, rotund la fa", cu un picior mai scurt decat celalalt, nzestrat cu talent muzical si cu o fire placuta si sincera" 2l era chemat la toate petrecerile din sat deoarece "canta mai bine decat toi si din vioara, si din cimpoi, si din fluier"" .urta totdeauna un fluier n serpar de care nu se despartea niciodata" .rezenta lui la petreceri parea ca aduce noroc, fiindca venea ;cu muli ani, cu spor n casa si cu belsu# la masa"" +ra#ostea si #ri)a faa de fiul sau - determina pe Budulea sa$1 creasca sin#ur cand soia sa l paraseste" !ai mult, neavand cu cine$1 lasa, l purta cu el la petreceri, nvaandu$1 totodata de mic mestesu#ul cantatului la fluier si obisnuindu$1 de copil cu responsabilitatile5 Huu i pazea cu strasnicie cimpoaiele ntr$un col al casei" Indemnat de dascalul 'laita, el si d copilul la scoala, nevenindu$i parc sa creada ca si fiul sau poate nvata carte" !andru de sar#uina baiatului sau, de dorinta acestuia de a nvata, face efortul de a$1 da la scoala la oras" 'opilul se bucur ca nu a tost primit la "preparandie", #andindu$se c va mer#e la aceeasi scoala cu prietenul sau" %ire deschisa si comunicativa, Budulea simte nevoia s mpartaseasca si celorlaiti bucuria si mandria de a avea un fiu elev la scolile cele mari5 "!a duc si eu la oras, fiindca am un fecior la scolile cele mari" (re s ias dascal"" <ri)a faa de fiul sau crescuse din dra#ostea nemar#inita pe care i$o purta" In fiecare saptaman facea drumul pe )os pana la oras, desi mer#ea #reu datorita piciorului infirm, si "niciodata nu venea cu mana #oala"" 7tia sa povesteasca frumos, era vesel si vorbaret" .entru baiat, cand 1$a instalat la #azda, adusese de acasa "o saltea cu paie, doua perini, o velinta, trei randuri de albituri, dou pini mari, un sacule de fasole, altui cu faina de mamali# si o bucata de slanina" ca sa$i a)un#a pentru dou saptamani" +in modestul sau casti# platea #azda lui Huu, numai )umatate din suma, adica "saizeci de creiari" pe luna" Sufletul sau bun si #eneros se ntrista la #andul ca mama lui Huu nu putea sa se bucure alaturi de el pentru reusita fiului6 "cand se #andea cum s$ar bucura Safta dac$ar afla ca feciorul ei are sa fie dascal, ochii i se umpleau de lacrami si credea ca moarta sa fie, ar scoate$o din pamant"" +ra#ostea fata de familie 1$a facut sa o ierte pe Safta cu toata sinceritatea, s uite c 1$a parasit, si astfel s se bucure ca familia s$a re ntre#it" 2l si mpartasea bucuria

drumetilor5 "!er#em cand eu, cand nevasta$mea la oras fiindca avem un fecior la scolile cele mari"" Ne ntele#and n#ri)orarea dascalului 'laita le#ata de scolile "latinesti", Budulea se bucura ca fiul sau are sa invee multe limbi straine si are sa devina "dascal mare"5 "(m un fecior la nvatatura" (re sa ias dascal mare" =orbeste sarbeste si un#ureste, iar acum nvata latineste, #receste si nemteste5 nu$i mai lipseste nici o limba ca s fie cele sase depline"" Imbinand descrierea cu dialo#ul si naratiunea, scriitorul reuseste sa contureze acest portret memorabil, un faran vesel din fire, bun si sincer, care ntele#e rosturile invaaturii si spri)ina prin mi)ioacele sale modeste reusita fiului sau" (utorul surprinde #esturile si vorbete caracteristice ale persona)ului5 "Budulea cel batran schiopata sprinten si pe marunite cu noi, fiindca nu$si mai #asea rostui si ar fi voit sa afle vreun om ca sa$i spuna cele petrecute"" Tonul sau #lume, vofba simpla, taraneasca, ascund mult afectiune5 "!ai Budulea taichii>" Dascalul Cli emotioneaza cititorul prin ntrea#a sa conduita" Invatator la ara, el se bucura de respectui satenilor datorita firii sale sincere, neobosite si #eneroase, pusa n slu)ba comunitatii" (vand o familie numeroasa, el stie ce nseamna #reutatile si sare totdeauna in spri)inul celor aflati n dificultate" Impresionat de situaia lui Budulea si a fiului sau, l sfatuieste pe cimpoie- sa$si dea baiatul la scoala, dorind ca toti copiii din sat sa nvee carte5 "!ai Buduleo, nu mai purta si copilul cu tine6 pune$i o bucata de pine n traista si trimite$1 la scoala, ca sa$mi bat si eu capul cu dansul"" 8ecunoaste si apreciaz calitaile intelectuale ale copilului, pe care 1 numeste monitor si apoi 1 spri)ina sa$si croiasca drumul n viata" Insista ca baiatul sa mear#a la oras la scoala normala, la "preparandie", il a)uta oferindu$i niste straie mai vechi cu care sa se prezinte n faa noilor sai profesori si cole#i" <eneros si hotarat, dascalul 'laita ar vrea ca acest baiat de la tara, nzestrat cu numeroase calitati, sa a)un#a dascal si sa$i urmeze la scoala din sat" 'hiar daca e ntristat ca Huu nu este primit la scoala normala, pentru binele acestuia accepta sa fie dat la scoala profesorului /ondrace0" (flarea vestii ca Huu va urma "scolile latinesti", renuntand la ideea de a deveni dascal ca si el" *l ntristeaz si l revolta5 "2ra o curata hoie sa ia baiatul pe care 1$a crescut el n scoala lui si sa$1 nenoroceasca, departandu$1 de la dascalie, pentru ca sa$1 scoata, te pomenesti ce, popa, ba poate chiar advocat"" !area sa dorin era ca Huu sa se ntoarca n sat si sa a)ute la ridicarea culturala a satenilor, a copiilor, a tuturor celor care aveau nevoie de nvatatura pentru a aspira la o via mai bun" (ceasta sperant s$a realizat prin revenirea lui Huu n sat ca preot si ca #inere, spre multumirea inimosului dascal" Profesorul Wondracek se arata corect nca de la nceput, supunandu$1 pe Hutu unei e&aminari sumare nainte de a$1 primi la scoala" 7tie sa aprecieze efortui facut de baiat si i spune deschis care este conditia promovarii sale5 "daca va fi silitor, are sa treaca e&amenul"" Tactul sau peda#o#ic l ndeamna sa$i atra#a atentia si sa$i starneasca ambitia noului sau elev5 "2 destul de mare, adau#a el asezat, pentru ca sa nelea#a ca$i sade rau ntre copii daca nu nvata bine, pentru ca atunci e ca ma#arul ntre oi"" 2ste un profesor respectat, e&i#ent, caruia i place ordinea si disciplina n scoala" 2levii trebuie sa nvee, iar orele trebuie s se desfasoare dupa un orar bine stabilit" 'and Budulea a deschis usa n timpul orei chemandu$1 pe fiul sau, profesorul "a sarit

mnios", dar afland motivul pentru care baiatul urma s plece 3"ca s vad pe maica$sa"4, a acceptat si 1$a nvoit" 'onvin#andu$se de calitaile baiatului, l ia la casa lui, apoi l trimite la "scolile latinesti", spri)inind drumul lui Huu n viaa, realizarea lui profesionala" (flai pe trepte ierarhice scolare diferite si reprezentand dou lumi, cea rural si cea urbana, dascalul 'li si profesorul /ondrace0 se completeaza n desavarsirea profilului intelectual si moral al tanarului Budulea, n reusita acestuia n viaa"

Realizarea artistica
In acesta opera epica scriitorul si e&prima #andurile si sentimentele prin intermediul persona)elor si al aciunii" (utorul mbina maiestrit naratiunea cu dialo#ul si descrierea, stilul direct cu stilul indirect ntr$o opera emotionanta prin profilurile umane pe care le realizeaza" ,imba populara cu accente re#ionale si usor arhaice ?praznic, -erpar, dire#torie, cenzor, Bu0iaz$ba, preparandie, surtuc, creiari etc"4 red e&presiv lumea satului ardelenesc, n secolul al nousprezecelea" ",imba scriitorului are de asemenea un caracter popular" Specificul ei const n aspectul #eneral romanesc al acestei trasaturi" 'uvintele si e&presiile re#ionale sunt putine n nuvelele lui, cu toate ca mediul si locul n care se petrec, apoi metoda realist a scriitorului, le$ar cere" Slavici le evit ns tot mai mult din principiu, pentru ca e convins, nca de pe bncile universitatii, de necesitatea unitaii limbii noastre literare"" 3I" Breazu4 !i)ioacele artistice realizeaza un stil echilibrat" Epitetele subliniaza trasaturi caracteristice5 "om scurt, #ros, rotund la faa", "cuminte", "dascalul era un om neobosit", "adanca dezama#ire"" "cel mai stra-nic dintre cenzori", "vremile erau minunate", "#las tainic" etc" Comparatia evidentiaz e&presiv situaii si trasaturi5 "e ca ma#arul ntre oi@", "acum nu$1 mai cheama Huu, ci !ihail Budulea, ca pe taica$su", "privind ca la o minune"" 2numeraia accentueaza trasaturi si actiuni su#estive5 "cnta 3"""4 si din vioara, si din cimpoi, si din fluier", "are s ne vie Budulea cu multi ani, cu spor n casa si cu belsu# la masa", "Hutu are s nvete latine-te, #receste, ba chiar neme-te", "facea foc, matura in casa, spla vasele, cara apa si aducea iar cosurile acas" etc" Repetiiile scot n evidenta #esturi, cuvinte si situaii caracteristice pentru persona)e5 "!er#em la oras fiindca avem un fecior la scoala cea mare"" 3"""4 "!er#em cand eu, cand nevasta$mea la oras fiindca avem un fecior la scolile cele mariA "Huu a iesit afara si a nceput sa plan#a, iara maica$sa a iesit dupa el, ca sa plan#a si ea, am nceput sa plan# si eu"", "2 rau, foarte rau 9"""B cel mai mare lucru e dascalul, si asa oamenii cei mari alesi trebuie s fie dascali"" Antite a este o modalitate de a pune fat n fat situaii contrastante5 "+up aceea Huu a iesit afara si a nceput sa plan#a, iar maica$sa a iesit dupa el, ca s plan# si ea6 am nceput sa plan# si eu, fiindca nu mai vazusem pe Huu niciodat plan#and" +ar Budulea rdea acum si se uita la noi"""""

+espre el nsusi, Ioan Slavici spune5 "Sunt om de saizeci si doi de ani, dintre care patruzeci au fost petrecui n lucrarea pentru ridicarea nivelului moral si intelectual al neamului romanesc 9""": prin lucrarea ce am desavarsit n timp atat de ndelun#at, ca scrietor, ca dascal, ca ziarist si ca luptator politic"""" 3I" Slavici, afirmafie din 1C114