Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga Este basmul cel mai lung al lui Creanga, cel mai realizat

din punct de vedere artistic ( opera este socotita basm, chiar daca in titlu apare ca poveste ) Titlul : Harap sluga neagra Alb sugereaza puritate,noblete alaturati, termenii evidentiaza dubla personalitate a eroului : print in realitate, sluga in aparenta Tema : !" #upta dintre $ine si %au larg raspandita in &olclorul nostru, ca principii morale, umane , purtata de &orte adverse din lumea reala si &antastica si terminata cu victoria $inelui '" (ema Camu&larii, a ascunderii adevaratei identitati : craiul ) urs *& +uminica ) cersetoare *panul ) &iul Craiului }benevol &ata lui %os imparat ) pasare mezin ) Harap-Alb } obligat de Span Structura basmului : Are o structura narativa echilibrata, &iind alcatuita din , parti, separate intre ele printr-o &ormula mediana, repetata de - ori Momentele subiectului : Expozitiunea: .iul cel mai mic al unui crai pleaca la curtea unchiului sau, /erde Imparat, pentru a-i urma acestuia la tron Intriga: 0esocotind s&atul tatalui sau, mezinul accepta tovarasia unui *pan, care, viclean, I se substituie, obligandu-l pe mezin sa-i 1ure credinta pana la moarte, dupa care ii da numele de Harap-Alb Desfasurarea actiunii : .iul de crai, devenit sluga, e silit sa indeplineasca poruncile *panului, pe care le trece cu a1utorul *&" +uminici, al calului nazdravan si al prietenilor pe care si-i &ace in timpulcalatoriei" Punctul culminant : .ata lui %os Imparat, indragostita de Harap-Alb, ii dezvaluie lui /erde Imparat adevarul despre *pan" Crezand ca Harap-Alb si-a incalcat 1uramantul, *panul ii taie capul Deznodamantul : .ata lui %os Imparat il aduce la viata pe mezin, dupa care cei doi se casatoresc, iar *panul este ucis de calul nazdravan Persona1ele : - principale : Harap-alb, *panul secundare : Craiul, Imparatul /erde, *panul pozitive : restul negative : *panul reale : Harap-Alb, &ratii sai, Craiul,*panul &antastice : animalele nazdravane, calul, *& +uminica, &ata Imparatului %os Probele initiatice la care este supus eroul : lupta cu tatal travestit in urs la Verde Imparat : aducerea salatilor din !radina "rsului aducerea capului si pielii cerbului fermecat din Padurea #erbului aducerea fetei lui $os Imparat ca sotie pentru Span la $os Imparat : sa doarma in casa de arama in flacari % !erila il a&uta'

sa manance si sa bea tot ce li se pune pe masa %(lamanzila) Setila' sa separe macul de nisip % a&utat de furnici' sa o pazeasca pe fata lui $os Imparat %Pasari *ati *ungila) +c,ila' sa o recunoasca si sa o aduca inapoi la imparatie pe fata lui $os Imparat % albinele' 2bservatie : #a acestea se adauga proba la care sunt supusi calul lui Harap-Alb si turturica &etei lui %os Imparat : cine aduce mai repede trei smicele de mar dulce, apa vie , apa moarta

Elemente de basm popular tema luptei dintre $ine si %au calatoria supunerea prin viclesug incercarea puterii in impre1urari limita izbanda demascarea pedepsirea casatoria vietuitoarele recunoscatoare tovarasii devotati ci&ra 3 ( .eciori de imparati, &iice de imparati, imparatii, probele la /erde Imparat , aparitiile *panului , smicelele, pazirea &etei lui %os Imparat ) apa vie, apa moarta Elemente de basm cult are autor cunoscut intinderea mare a basmului &abulosul este tratat in mod realist persona1ele sunt vazute prin supradimensionare prezenta unor elemente de mitologie universala : ursul simbolizeaza in mitologia nordica , clasa razboinicilor 4 apa din &antana poate simboliza apa letei, apa uitarii 4 cerbul a carui privire poate ucide, trimite la capul medusei din mitologia greaca perspectiva umoristica asupra lumii eruditia paremiologica ( proverbele ) %eal si &abulos In basmele lui Creanga, &antasticul apare sub &orma &abulosului antropomor&izat ( persona1ele &abuloase dobandesc conotatii umane, prin modul de comportare, vorbe, &apte, reactii su&letesti ) #umea &abuloasa are dimensiuni locale si istorice, persona1ele nazdravane comportandu-se taraneste si vorbind moldoveneste" E5: %os Imparat 6 cauta prin asternut 6 sa vada ce l-a piscat de i-a stricat somnul4 Harap-alb se dovedeste 6slab de inger7, 6mai &ricos decat o &emeie7, cand se duce in padurea cerbului, in casa de arama, cei 8 nazdravani sporovaiesc si se cearta intr-un limba1 taranesc

*uccinta caracterizare a persona1elor Mezinul-.arap /lb 9 persona1 principal, real, pozitiv, corespunde lui .at .rumos din basmele populare 4 este un persona1 surprins in evolutie ) la inceput,naiv, lipsit de e5perienta, este supus treptat initierii in e5perienta vietii catre maturizare si incercarilor sortii 4 asa se e5plica de ce in &inalul basmului el este capabil sa-si asume responsabilitatea si de a conducerii unei imparatii 4 de aceea, opera este considerata bildungsroman ( 6roman al &ormarii7) Pe parcursul calatoriei sale, el invata ca : individul nu poate invinge de unul singur un spri1in ma1or poate primi si de la &iinta cea mai modesta /iteaz,rabdator, cura1os, el este anga1at cu toata convingerea, in lupta impotriva raului4 preluand hainele, armele si calul tatalui sau se va produce un trans&er de investitura eroica de la tata catre &iul care ii va retrai per&ormantele , asa se e5plica de ce tocmai el, cel mai mic dintre &rati este si cel mai cura1os" Este inzestrat cu arta de a-si &ace prieteni, &iind mereu ghidat, s&atuit si a1utat de o multime de simboluri ale $inelui, spre deosebire de *pan, pe care nu-l a1uta nimeni" #ei cinci nazdravani 0 intruchipeaza &orte ale naturii, amintind de persona1ele lui %abelais ( %able) persona1e &antastice prin dimensiune, cei 8 sunt creatii originale ale lui Creanga, &iind individualizati intr-o maniera clasica, printr-o trasatura &izica sau morala dominanta, desi cu in&atisare iesita din comun , nu prezinta repulsie, ci mai degraba simpatie 4 portretele sunt hiperbolizate cu a1utorul : augumentativelor, diminutivelor cu sens contrar &iecaruia I se atribuie o sintagma care-l de&ineste: gerila- 6o dihanie de om7,care se perpelea pe langa &oc, inghetand totul cu 6buzisoarele lui7 (lamanzila - 6o namila de om7, 6&oametea sac &ara &und sau cine mai stie ce pricopseala a &i, de nu-l mai satura nici Pamantul7 Setila : 6o aratare de om 6, care avea un grozav burdahan si 6un nesatios gatle174 6&iul *ecetei,nascut in zodia ratelor si impodobit cu darul suptului7 +c,ila : 6o schimonositura de om7, care 6vede toate si pe toti alt&el decat vede lumea cealalta 4 numai pe sine nu se vede cat e de &umosel74 e comparat cu un ciclop, privind prin ochiul mare cat o sita Pasar *ati *ungila - 6o pocitanie de om7, 6&iul *agetatorului si nepotul arcasului7 Spanul 0 persona1 secundar, real, neagtiv persona1 male&ic, viclean,agresiv, este simbolul raului 4 poate intruchipa individul de conceptie obscura , dornic sa parvina, &oloseste santa1ul ca mi1loc de ascensiune sociala adopta atitudini di&erite in impre1urari di&erite : &ata de Harap-Alb este agresiv, lovindu-l si umilindu-l in &ata curtii 4 &ata de /erde Imparat este viclean 4 cu &etele lui /erde Imparat este supus si curtenitor