Sunteți pe pagina 1din 14

Introducere

Piaa romneasc a cerealelor cuprinde o gam larg de produse, asemntoare cu cele ntlnite pe piaa mondial a cerealelor, avnd ns anumite particulariti. Printre cele semnificative particulariti ale pieei cerealelor se nscriu urmtoarele: comparativ cu alte subsisteme de marketing, piaa cerealelor se distinge, n primul rnd, prin raportul dinamic dintre cerere i ofert . Piaa cerealelor constituie un mijloc de echilibrare a pieei, deoarece are ca obiect produse care repre int o sfer economic de larg interes pentru ansamblul populaiei, iar stabilirea unui echilibru ntre cerere !i ofert, ct mai apropiat de cel considerat satisfctor, are efecte economice !i sociale dintre cele mai importante" piaa cerealelor repre int un indicator al pulsului pieei, care poate anticipa schimbri !i direcii de aciune pentru ntreprinderile din sfera sa de influen, dar !i asupra mediului comercial, n general" comportamentul cumprtorului este puin influenat de factori emoionali sau impulsivi, deoarece cumprtorii sunt dispersai, iar consumul este relativ constant, indiferent de mrimea veniturilor sau preurilor, n situaia n care consumul s#a stabilit la nivel raional" filierele de marketing cerealier sunt lungi , intervenind un numr din ce n ce mai mare de intermediari speciali ai pentru care activitatea promoional are o pondere redus, iar comerul internaional este dominat de mari ntreprinderi comerciale speciali ate. Comercializarea cerealelor a repre entat, din cele mai vechi timpuri, o activitate important n $omnia, ele constituind sursa alimentaiei umane !i, ntr#o msur nsemnat, a celei animale. %n ultimii ani ns, a crescut gradul de prelucrare al cerealelor, consumatorii devenind din ce n ce mai e&igeni n legtur cu produsele finale obinute n urma prelucrrii acestora. Un fenomen care a influenat negativ piaa cerealelor , ndeosebi a celor panificabile, a fost '!i este nc( repre entat, n ultimii ani, de creterea stocurilor la productorii agricoli . )cest fenomen este, evident, !i o consecin a preurilor practicate pe pia. * alt problem sensibil cu care se confrunt piaa cerealelor n $omnia este aceea a repartizrii teritoriale a culturilor cerealiere . +ispersia ofertei generea probleme de colectare, de transport, distribuie etc., avnd n vedere faptul c cererea este reparti at uniform pe teritoriul ri.
,

Privire de ansamblu; organizarea si functionarea propriu-zisa a pietei de cereale


-tructura culturilor din $omnia !i, respectiv, a produciei vegetale este dominat de producia de cereale. -uprafeele agricole ocupate de aceste culturi repre int circa ../ din suprafaa cultivat anual. +intre acestea, grul !i porumbul 0 culturi tradiionale pentru agricultorul romn, indiferent de mrimea gospodriei sau a fermelor 0 dein procente semnificative, respectiv 12/ din suprafaa total cultivata !i 31/ din suprafaa cultivata cu cereale. 4a urmare, msura n care agricultura romneasc evoluea de la economia tradiional la economia de pia se poate aprecia prin modul n care producia acestor culturi se valorific, respectiv prin dinamica cantitilor de gru sau porumb care se consum prin cumprare de la productor. 5alorificarea pe pia a cerealelor repre int, de altfel, o cerin a moderni rii economice. %n absena circuitelor comerciale nu se pot majora resursele acumulate pentru investiii !i nici nu se poate ndeplinii de ideratul fiscali rii acestui sector. +e!i msurile ntreprinse de 6uvern pentru e&tinderea mecanismelor de pia !i reducerea eva iunii fiscale au nceput s produc efecte po itive, n absena dinamicii rapide a concentrrii proprietii agricole, progresele n ceea ce prive!te valorificarea produciei de cereale prin vn are#cumprare nu vor fi semnificative. %n acest conte&t, sunt de subliniat dou msuri ce vor avea impact n schimbarea structurii utili rii cerealelor 'vi ibil mai ales pentru anul agricol 78,,978,7(, respectiv Programul :Primul -ilo ; ce facilitea depo itarea cerealelor !i utili area certificatelor de depo it pentru garantarea finanrii, precum !i ta&area invers la <5) pentru cereale !i plante tehnice.

Regulamentul 1234/200

$=6>?)@=A<>? '4=( A$. ,7BC97882 )? 4*A-D?D>?>D din 77 octombrie 7882 de instituire a unei organi ri comune a pieelor agricole i privind dispo iii specifice referitoare la anumite produse agricole ':$egulamentul unic *4P ;( 4*A-D?D>? >AD>ADD =>$*P=A=, avnd n vedere <ratatul de instituire a 4omunitii =uropene, n special articolele B. i B2, avnd n vedere propunerea 4omisiei, avnd n vedere avi ul Parlamentului =uropean ,ntruct: Euncionarea i de voltarea pieei comune a produselor agricole ar trebui nsoite de stabilirea unei politici agricole comune 'denumite n continuare :P)4;( pentru a include, n special, organi area comun a pieelor agricole 'denumit n continuare :*4P;( care poate adopta diverse forme n funcie de produs, n conformitate cu articolul BC din tratat. +e la introducerea P)4, 4onsiliul a nfiinat 7, de *4P pentru diferite produse sau grupuri de produse, fiecare fiind reglementat printr#un regulament de ba specific al 4onsiliului: # $egulamentul '4=( nr. ,23C9788B al 4onsiliului din 7F septembrie 788B privind organi area comun a pieei n sectorul cerealelor.

!omercializarea produselor agricole in tara noastra"


Dn comparatie cu situatia din alte tari, problemele reale cu care se confrunta agricultura din $omania de mai multi ani sunt departe de a fi re olvate. Eiecare guvern a ocolit sistematic aceste probleme si s#a limitat sa acorde o subventie pe hectar 'de e&emplu doua milioane de lei in ultimii ani( si atat. +e aici producatorii agricoli au fost lasati sa se descurce singuri si s# au Gdescurcat;. <oti partenerii cu care ei sunt nevoiti sa colabore e in timpul procesului de productie s#au imbogatit iar producatorii sunt saraci. Eara resurse financiare proprii, ei sunt nevoiti sa contractea e la banci credite cu doban i mari si scadenta la termen. +aca aceste credite nu sunt rambursate la timp, doban ile cresc substantial. Producatorii agricoli din $omania sunt, de asemenea, dependenti de firmele care detin monopolul principalelor materii prime si materiale necesare procesului de productie si pe care le comerciali ea a la preturi foarte mari, cu plata la termen. +aca termenul este depasit, preturile pot creste cu pana la ,1/. Producatorii mai sunt dependenti si de spatiile pentru depo itarea produselor agricole, unde sunt adesea Dnselati la receptionarea, conditionarea si anali ele de laborator ale produselor recoltate. Producatorii mai depind si

de societatile de asigurari, care obtin profituri fabuloase, dar, cand este vorba de calamitati, inventea a tot felul de motive ca sa nu le acorde despagubiri. )tunci cand producatorii trebuie sa#si vanda produsele, apar pe piata tot felul de comercianti, cei mai multi fara identitate, care, actionand in numele unor firme ine&istente, necontrolati de nimeni si neingraditi de nici o lege, ofera producatorilor preturi de van are mici in comparatie cu pretul de cost pe tona de produs. +in veniturile incasate, cei mai multi dintre producatori nu si#au recuperat nici macar cheltuielile de productie, astfel ca de profit, care este, de altfel, ratiunea oricarei activitati economice, nici nu poate fi vorba. +in aceste cau e agricultura romaneasca nu este un mediu de munca menit a oferi prosperitate si bunastare pentru cei care traiesc si muncesc in mediul rural. -i acestia nu sunt deloc putini: ei repre inta aproape C1/ din populatia acestei tari. 4a urmare, o implicare a guvernului in re olvarea problemelor comple&e cu care se confrunta producatorii agricoli, si care franea a ritmul de de voltare a agriculturii, este de stricta si neaparata actualitate. 4u fermieri saraci, care au la indemana doar cea mai inapoiata tehnica si care sunt lasati pe mana a tot felul de speculanti, nu putem avea o agricultura moderna, cu inalta performanta economica.

#rganizarea comuna pe piata pentru cereale


*ragani area comuna pe piata face posibil ca preturile sa fie stabilite prin introducerea unei scheme ajutatoare si renuntand la regulile amanuntite in ceea ce priveste comertul cu tarile care nu fac parte din >niunea =uropeana. *ragani area comuna pe piata cerealelor s#a propus in cadrul $egulamentului 4omisiei la 7F septembrie 788B. $egulamentul face parte din reforma politicii comuna agrare din 788B si contribuie la cercetarea organi arii commune a pietei pentru cereale. *ragni area comuna a pietei pentru cereale furni ea a pentru un sistem in cadrul caruia se afla piata interna si pentru o anumita cantitate cu scopul de a sprijini comertul cu produsele europene pe pitele internationale. Obiectiv Pentru stabili area pietei cerealelor se impune luarea unor masuri pe piata interna care sa cuprinda un regim comun de import # e&port si un regim special de interventie pe piata.
C

*rgani area comuna a pietei cerealelor cuprinde doua forme de actiune: # introducerea unui pret de interventie unic pentru cereale, n vederea achi itionarii de cereale. # stabilirea unui regim de schimburi la frontierele e&terne ale >niunii =uropene ce trebuie sa cuprinda ta&e de import si restitutii pentru stabili area pietei comunitare, avnd la ba a cadrul negocierilor comerciale multilaterale din $unda >ruguaH. -copul masurii este de a valorifica ntreaga cantitate de cereale achi itionate de catre )PD) ')gentia de Plati si Dnterventie pentru )gricultura( n cadrul interventiei: # la e&port obiectivul principal este de a e&porta surplusul de cereale din stocurile de interventie n afara teritoriului comunitar. 4erinta de ba a a vn arii este sa e&iste asigurarea ca cerealele vndute nu vor fi reimportate pe piata comuna. # pe piata comuna obiectivul principal pentru vn area la interventie a cerealelor este de a asigura un nivel adecvat al cantitatilor necesare de cereale pe teritoriul comunitatii prin vn area si libera circulatie a cerealelor ntre statele member. Principiile de ba a ale vn arii cerealelor din stocurile de interventie se refera la punerea n vn are a cerealelor detinute de )PD) n ba a sistemului de adjudecare. 4onsiliul >= a stabilit ca interventia sa se aplice pentru urmatoarele cereale: # gru comun # sorg # gru dur # or # porumb 4omisia =uropeana stabileste criteriile minime de calitate pe care cerealele trebuie sa le ndeplineasca pentru a fi interventionabile. =tapele interventiei la cereale sunt: )( 4umpararea cerealelor I( +epo itarea si monitori area stocurilor 4( 5n area cerealelor 4umpararea de cereale de catre organismul de interventie al statului membru >=, n conformitate cu legislatia europeana creea a premisa activitatii de vn are a stocurilor create cu aceasta oca ie. 5n area din stoc a cerealelor de la interventie se reali ea a prin: # vn are la e&port # vn are pe piata 4omunitara
1

# vn are cu scop9destinatie specifica # ajutor alimentar %n vederea asigurarii controlului volumului schimburilor de cereale cu tarile terte se impune instituirea unui regim de certificate de import#e&port supuse unor garantii menite sa asigure reali area operatiilor pentru care aceste certificate au fost solicitate.

#rganizarea !omun de Pia a culturilor $n arabil urmrete%


stabili area pieei produselor cerealiere, a produselor oleaginoase, dar !i a altor culturi cum ar fi: plantele te&tile, sfecla de ahr, leguminoasele, plantele medicinale, tutunul etc" asigurarea unui venit echitabil agricultorilor, care se afl n prima verig a filierei agroalimentare, !i anume producia" garantarea unor preuri re onabile consumatorilor interni 'dar !i a celor de pe piaa european comunitar( la produsele cerealiere, oleaginoase, legumicole, medicinale, etc.

Producia de cereale $n Rom&nia


-uprafaa cultivat cu gru !i secar n anul 78,, s a diminuat u!or fa de anul precedent, ns producia total a crescut cu circa 77/ pe fondul cre!terii considerabile a randamentului la hectar. Producia de porumb a crescut n anul 78,, reali nduse ,,,2 milioane de tone, cu circa 73/ mai mare dect n anul 78,8. ?a or si or oaic sa nregistrat o scdere de ,./ a suprafeei cultivate in anul 78,, fa de anul 78,8 dar producia total a cunoscut o cre!tere de ,,/ ca urmare a majorrii randamentului la hectar. 7882 -uprafata 'mii ha( Productie medie
,.F21,8 ,.1C,

7883 6rau
7.,,8,B B.C8B

788F
7.,C3,3 7.C7,

78,8
7.,.7,C 7..33

78,,
,.F22, 2 B..B2

'kg9ha( Productie totala 'mii tone( -uprafata 'mii ha( Productie medie 'Jg9ha( Productie totala 'mii tone(
B8CC,1 2.,3,,8 1.787,1 1.3,,,3 2.,F7,7

Porumb si
7.171,3 ,.17. 7.CCF,1 B.7,B

sorg
7.BCC,F B.C8. 7.,83,2 C.7F2 7..,.,, C.C38

B.311,,

2.328,8

2.F32,2

F.8.8,2

,,.278,7

Repartizarea pe culturi a suprafeelor de referin i a produciilor Cultura Suprafaa cultivat n !! "mii #a$ si 7B,8 12F 73F1 7,3 F8. 27 ,,1 B.7 )* +,Suprafaa Randament &roducia de "t%#a$ de referin referin "mii #a$ "mii t$ 7727,3 7,.1 .87B 1.F,1 73C3,, 7,2 3F,,2 28,2 ,,C B11,2 )!* ,. 7,31 B,83, ,,1 ,,B ,,F2 B,1 7,.1 / ,.7B 3.3F,1 C,8 ,,1F,7 ,BF,7 C,F FC,,, *+0+1 &li directe "'URO%t$ .B .B .B .B .B .B .B .B .-

6rau secara *r si or oaica Porumb -org Eloarea soarelui -oia Plante te&tile )lte culturi (otal

Consumul cumulativ mediu anual


Cons
2

2nul =chiv boabe 'kg9loc( 'c#iv faina "kg%loc$

umul !!)
7,F,2

mediu !!+
77,,7

anual !!3
771

!*!
7,1

!**
7,F,3

,.1,3

,..,F

,.F,3

,.7,7

,..,7

Consumul individual
a. 4rau
5estinati e Consum '6port >@ tone tone !!. B..87,3 7 ,7,,3 !!) B..1.,8 C C,.,7F !!+ B.F,7,3 F 738,BF !!3 C.,81,2 F BF,7 !*! C.,.B,7 . 1C,,3 !** C.,32,B1 733,.7

b. &orumb
5estinati e Consum '6port >@ tone tone !!. F83,.. ,.3,.F !!) 3..,.2 CB,33 !!+ ,.8.2,3 , 7,C,3F !!3 ,.827,7 1 ,,2,B2 !*! F.8,.F BC.,,. !** FFB,,3 CC2,1.

c. Orez
+estinatie Consum '6port >@ tone tone !!. ,C,,27 7,,3 !!) ,BF,1. ,,81 !!+ ,C,,F2 8,.C !!3 ,B2,2, 8,73 !*! ,C.,8B 8,7. !** ,BF,72 8,.7

d. Ovaz
5estinatie >@ Consum tone !!. !!) 8,BB
3

!!+ 8,2,

!!3

!*!

!** ,,17

'6port

tone

8,8,

7,2C

e. Secara
5estinatie >@ Consum tone '6port tone !!. ,8,,7 ,,87 !!) ,7,1. 8,17 !!+ ,7,7C 8,7. !!3 ,8,8C 8 !*! ,B,3 8,8, !** F,13 8,8,

'egislatia () in domeniul pietei cerealelor


*rdonana nr.,C978,8 privind msuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate productorilor agricoli, ncepnd cu anul 78,8, aprobat prin ?egea nr.2C978,8" Kotrrea nr.2C3978,8 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se accorda productorilor agricoli pentru anul 78,8 si a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat" Kotrrea nr. C83978,8 privind aprobarea acordrii unui ajutor de stat pentru motorina utili at n agricultur" *rdin nr. ,7.978,8 pentru aprobarea procedurilor specifice de implementare !i control,precum !i formularistica necesar acordrii unui ajutor de stat pentru motorina utili at n agricultur cu modificrile !i completrile ulterioare. *$+DA nr 2B din ,8 aprilie 78,7 pentru modificarea Procedurilor specifice de implementare !i control, precum !i a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utili ata n agricultur , aprobate prin *rdinul ministrului agriculturii !i de voltrii rurale nr. ,7.978,8" Kotrrea nr.21.978,8 privind normele metodologice referitoare la modul de acordare a ajutorului de stat n agricultur pentru plata primelor de asigurare" Kotrrea nr.21F978,8 privind acordarea de ajutoare specific pentru mbuntirea calitii produselor agricole n sectorul de agricultur ecologic " *rdonana de urgent nr.,719788. pentru aprobarea schemelor de pli directe !i pli naionale directe complementare, care se acord n agricultur ncepnd cu anul 7882, si pentru modificarea art.7 din ?egea nr. B.9,FF, privind societile agricole !i alte forme de asociere n agricultur, cu modificrile !i completrile ulterioare.

Regim intern"
Preul cerealelor s#a liberali at, dar rmne sub directa influen a procesatorilor, care sunt mai bine organi ai !i au interesul ca acest pre s fie n avantajul lor, ca urmare, s fie ct mai redus. Productorii agricoli sunt numero!i !i cu o putere economic e&trem de sc ut, fapt care#i face vulnerabili pe pia. -laba organi are a productorilor de gru !i cereale n plan asociativ !i puinele organisme neguvernamentale care#i repre int determin ca interesele acestora s fie insuficient repre entate !i aprate iar propunerile legislative n interesul acestora s fie foarte rare !i inconsistente. Preul cerealelor a crescut n fiecare an, dar de fiecare dat cre!terea a fost sub rata anual a inflaiei, fapt care a fcut ca puterea economic a productorilor de gru s aib un trend descresctor. 4onform celor mai recente date E)*-<)<, n $omnia preurile medii la productor pentru cereal au fost '>-+9ton(
!!3 4rau &orumb Orz !*! !**

718,. B,.,B 721,7

7.7,8 B31,, B,2,.

LL. 778,C ,32,1

Stabilirea preului de vnzare

# la e&port, preul oferit este fi&at de operator, innd cont de calitatea cerealelor # pe Piaa 4omun, oferta reinut trebuie s corespund preului constatat, pentru o calitate echivalent !i pentru o cantitate repre entativ pe piaa locului de stocare sau, n lips, pe piaa cea mai apropiat, innd cont de cheltuielile de transport 'art. 1 din $egulamentul 4= nr. 7,B,9,FFB( *ferta nu poate fi n nici un ca inferioar preului de intervenie valabil n prima i a lunii n care s#a depus oferta. Preul de intervenie sufer majorri lunare n funcie de perioada cnd cerealele ies din stocurile de interventie.

Regim e*tern "


%n ca ul grului 'cod -) ,88,( , e&porturile $omniei au sc ut att din punct de vedere al valorii ',B,F/( ct !i din punct de vedere al cantit ii 'B.,2/(. Dmporturile au nregistrat, la rndul lor cre!tere ca valoare de

,8

,1,2/, dar din punct de vedere cantitativa fost nregistrat o scdere de 77,B/. Pentru porumb 'cod -) ,881( e&porturile $omniei au nregistrat cre!tere valoric important '1B/( !i o majorare din punct de vedere al cantitii ',7,1/(, n timp ce importurile au fost marcate de cre!tere ca valoare 'BB,7/(, nsoit , ns , de o scdere din punct de vedere cantitativ ' ,B,7/(. ?a or 'cod -) ,88B( e&porturile rii noastre au marcat o cre!tere semnificativ ca valoare '.3,7/( n timp ce cantitativ a e&istat o scdere ' ,,,/(. %n ce prive!te importurile acestea au nregistrat cre!teri mai mult dect importante att ca valoare ',1B,1/( ct !i din punct de vedere al cantitii ',81,1/(. %n anul 78,,, $omnia a e&portat gru 'cod -) ,88,( pe urmtoarele piee principale de desfacere: -pania, Dtalia, =gipt, -iria !i *landa, cele 1 ri absorbind apro&imativ ../ din e&porturile romne si la acest produs. Principalii furni ori de gru 'cod -) ,88,( ai $omniei, la nivelul anului 78,,, au Eost Iulgaria, >ngaria, -erbia,ParaguaH !i )ustria, aceste ri acoperind circa F1,1/ din cererea de Dmport a $omniei.

Perspective pe termen scurt si mediu ale pietelor agricole din ()


Pieele agricole din >= sunt puternic afectate de ctre perspectivele macroeconomice. %n ca ul cerealelor, producia din >=, ce poate fi utili at n se onul agricol 78,,978,7, este de a!teptat s rmn, n mare parte, neschimbat n jurul valorii de 721 mil. tone, cu o scdere a suprafeei de ,,,/ compensat de o cre!tere a randamentelor de ,/. %n consecin, pieele de cereale ale >= tind s rmn relativ rigide fiind de a!teptat o reducere suplimentar a stocurilor. Plantele oleaginoase continu s#!i majore e ponderea n utili area terenului arabil din >= dar condiiile de cultur sunt de a!teptat s reduc producia utili abil cu 7,7/, ajungnd la 73 mil. tone. %ntreaga pia a crnii din >= a fost caracteri at, n anul 78,8, de cre!terea produciei '7,C/( !i de recuperarea po iiei deinute de >= n schimburile comerciale nete. Producia continu s creasc !i n anul 78,,, dar este de a!teptat ca n anul 78,7 s scad u!or, cu #8,B/. %n anul 78,7, consumul total de carne din >= este probabil s rmn la nivelul anului 78,8. Culturi arabile

,,

)nul de comerciali are 78,8978,, a condus la o reducere drastic a stocurilor de cereale din >= cu ,2 mil. tone, cau at de producia utili abil mai sc ut, de 721,7 mil. tone, dar !i de e&porturile nete considerabile de ,3,1 mil. tone. <oate acestea combinate cu livrrile mondiale limitate au determinat preuri mai ridicate la cereale. Producia de cereale a >= ce poate fi utili at n se onul agricol 78,,978,7 este de a!teptat s rmn, n mare parte neschimbat, la 72C,3 mil. tone, cu o scdere a suprafeei de ,,,/ compensat de o cre!tere a randamentelor de ,/. %n consecin, pieele de cereale ale >= tind s rmn relativ rigide fiind de a!teptat o reducere suplimentar a stocurilor. Plantele oleaginoase continu s#!i majore e ponderea n utili area terenului arabil din >=, dar condiiile de cultur sunt de a!teptat s reduc producia utili abil cu 7,7/, ajungnd la 73 mil. tone.
Suprafaa cultivat i producia de cereale, plante oleaginoase i proteine vegetale n U'/ ) 788F 4ereale -eminte oleginoase Proteine vegetale <otal 13C81 ,8228 ,888 28,2. 78,8 -uprafata 'ha( 1.78, ,,871 ,7.B .3C3F Producia 'mii tone( 72233C 73.32 732C B8FCC1 78,, 11111 ,,BFF ,,B8 .383C 78,,978,8 78,,97882 5ariatie '/( #,,, #B,7 B,C F,C #,8,. #8,. 5ariaie '/( 722C,. 73817 7372 B837F1 #8,7 #7,7 #,,. #8,2 1,1 .,7 #8,1 1,1 #,,7

4ereale -eminte oleginoase Proteine vegetale <otal

7FC,8, 7FB8. 737, B7.772

Cereale 7 anul de comercializare !*!% !** -uprafaa cultivat cu cereale n se onul agricol 78,8978,, a ajuns la 1.,7 mil. ha, cu o scdere de B,F/ comparativ cu se onul 788F978,8. $andamentele medii de 1 tone9ha au condus la un volum de producie estimat de aproape 722,3 mil. tone.
,7

)vnd n vedere importurile de cereale de ,B,B mil. tone, nivelul disponibilitilor de cereale, innd seama de reportarea stocurilor, ar fi de BCB mil. tone. 4ererea intern s#ar putea ridica la 72,,F mil. tone, furajele pentru animale fiind reduse la ,.2,1 mil. tone iar utili area bioetanolului la F,, mil. tone. =&porturile totale de cereale sunt estimate la B,,3 mil. tone. Pe ba a acestor estimri, stocurile finale totale de cereale vor scdea cu ,2,B mil. tone la B2,, mil. tone iar restul de 8,. mil. tone este destinat programului pentru persoanele cele mai defavori ate. 4ereale 0 progno e pentru anul de comerciali are 78,,978,7 Pentru recolta anului 78,,, condiiile meteorologice au avut ca re ultat reducerea nsmnrilor de toamn n partea de nord comparativ cu anii anteriori. 4ondiiile din regiunea mediteranean au fost n mare parte favorabile, ceea ce a permis meninerea randamentelor medii, n timp ce la @area Ialtic ume eala a afectat condiiile de recoltare !i a avut un impact puternic asupra randamentelor. -uprafaa cultivat cu cereale este prev ut s scad cu nc ,,,/ comparativ cu se onul agricol 78,8978,, pentru a ajunge la 11,. mil. ha. -uprafaa cultivat cu gru moale este prev ut s rmn neschimbat la 7B,, mil. ha, iar cea cultivat cu porumb s creasc cu .,3/ ajungnd la 3,2 mil. ha. )ceast suprafa combinat cu estimrile randamentelor ar putea conduce la o producie de cereale recoltat de apro&imativ 722,C mil. tone, cu 8,7/ mai sc ut fa de cea din anul anterior. =&porturile >= sunt de a!teptat s se reduc considerabil la 7,,3 mil. tone. 4antitile totale utili ate pe piaa intern sunt de a!teptat s se reduc u!or, cu 8,. mil. tone la 72,,B mil. tone, datorit preurilor ridicate, din aceast cantitate ,..,. mil. tone repre entnd furaje iar F,, mil. tone pentru producia de bioetanol. Pe ba a acestor previ iuni, stocurile finale ar putea scdea cu .,1 mil. tone pentru a ajunge la B8,. mil. tone, fr a mai e&ista stocuri de intervenie. &lante oleaginoase -uprafeele cultivate cu plante oleaginoase din >= au atins ,, mil. ha, n se onul agricol 78,8978,,, cu 8,7 mil. ha mai mult dect n se onul anterior 788F978,8. Producia total de semine oleaginoase s#ar putea situa la 73,2 mil. tone, cu 7,,/ mai mic dect recolta record din se onul agricol 788F978,8. Producia de proteine vegetale a crescut cu ,,F/ ajungnd la 7,F mil. tone. -uprafeele cultivate cu plante oleaginoase din >=#72 sunt previ ionate s ajung, n se onul agricol 78,,978,7, la ,,,C mil. ha
,B

'MB,C/(. Producia total de semine oleaginoase ar putea atinge 73,, mil. tone '#7,7/(. Producia de proteine vegetale ar putea nregistra o scdere de ,,./, ajungnd la 7,3 mil. tone.

,C