1

Universitatea "Transilvania" BRASOV Facultatea de Design de produs si mediu Departament DPM Specializare: OPTOMETRIE

Portofoliu Chimie: Realizat de: Horia Madalina-Gabriela (grupa 171122) Buruiana Andra-Elena (grupa 171121) Demsa Simona (grupa 171121) Indrumator:
ef lucr. dr. Mihaela DUDI

INTRODUCERE

In prezent, omenirea se bazeaza mult pe carbune si petrol pentru obtinerea caldurii, dar acesti combustibili fosili se vor epuiza. Ce va face omenirea atunci? Pentru desfasurarea multor procese fizice sau chimice este necesara si caldura, rezultata prin arderea combustibililor. De asemenea, pentru functionarea autovehiculelor sunt necesari combustibilii. La inceput s-a folosit drept combustibil lemnul, care prin ardere cedeaza caldura, apoi s-a descoperit carbunele(mai bun decat lemnul) si s-a inventat motorul cu aburi. Mai tarziu s-a descoperit petrolul(si mai eficient decat carbunele) si s-a creat automobilul ce functioneaza pe baza caldurii cedate prin arderea benzinei obtinute din petrol. Haideti sa studiem mai atent combustibilii!

CUPRINS

1.Notiuni generale pag 3-4 2.Combustibili pentru motoare cu ardere interna pag 5-6 2.1 Combustibili pentru M.A.S. benzine pag 6-8 2.2 Combustibili pentru M.A.C. motorine 3.Concluzii pag 11 pag 8-10

COMBUSTIBILI SI LUBRIFIANTI CU APLICATII IN DOMENIU

1.NOTIUNI GENERALE Combustibilii sunt substante sau amestecuri de substante care printr-o reactie de ardere sau printr-o reactie nucleara degaja o mare cantitate de caldura. Combustibilii se pot clasifica in functie de mai multe criterii: -dupa natura reactiei prin care se obtine caldura, in combustibili chimici si in combustibili nucleari; -dupa starea de agregare, combustibilii sunt: solizi, lichizi, gazosi; -dupa provenienta, combustibilii pot fi: naturali, artificiali, sintetici. Naturali Solizi -lemn -carbuni de pamant:antracit, Artificiali si sintetici -mangal -cocs

huila,carbune brun,lignit,turba,sisturi -semicocs bituminoase Lichizi -petrol(titei) -deseuri combustibile: rumegus, talas. -benzine -motorine -petrol lampant -pacura -gaze lichefiate aragaz -alcooli inferiori Gazosi -gaze naturale, -gaze de sonda -gaz de apa -gaz de generator -gaz de cocserie -acetilena(etina), -hidrogen, Tabelul 1.Tipuri de combustibili chimici

Pentru ca o substanta sau un amestec de substante sa fie combustibil trebuie sa indeplineasca o serie de calitati printre care: sa se gaseasca in natura in cantitati mari, sa fie usor exploatabila si usor de transportat, sa arda cu usurinta, sa nu formeze, prin ardere, compusi toxici si/sau corozivi, sa contina putine substante minerale, sa aiba putere calorica mare. Combustibilii uzuali sunt amestecuri de substante organice(care contin atomi de C,H,S,O,N), substante minerale(care prin ardere se transforma in cenusa) si apa(care imprima o anumita umiditate combustibilului).Combustibilii de calitate sunt cei cu un continut ridicat de carbon si de hidrogen, prin a caror ardere se degaja o cantitate mare de caldura. Prezenta sulfului, chiar daca prin ardere se degaja o cantitate mare de caldura, diminueaza calitatea combustibilului intrucat dioxidul de sulf rezultat este coroziv si agent poluant: S+ =S H=-292kJ/mol=-9,125x kJ/kgS.

Azotul, de obicei, prezent in cantitati mici in combustibili-nu depaseste 2%-nu participa la ardere dar preia o parte din caldura degajata in proces, diminuand calitatea combustibilului. Prezenta oxigenului in combustibil determina micsorarea puterii calorice a acestuia deoarece o parte din elementele combustibile(C,H) sunt deja oxidate. Substantele minerale se transforma prin ardere in cenusa care preia o parte din caldura degajata in reactive. Cenusa impiedica admisia aerului la combustibil, infunda instalatiile de ardere si prin topire se transforma in zgura care se inglobeaza in combustibil. Umiditatea defavorizeaza calitatea combustibililor deoarece o parte din caldura degajata la ardere se va utilize pentru vaporizarea apei. Apa poate dizolva unii compusi din gazele de ardere, favorizand actiunea coroziva a acestora. Puterea calorica, Q, a unui combustibil reprezinta cantitatea maxima de caldura care se degaja la arderea completa a unei unitati de combustibil. Puterea calorica se exprima in unitati de caldura raportate la unitatea de combustibil: pentru combustibilii solizi si pentru cei lichizi unitatea de combustibil este kg, iar pentru cei gazosi, unitatea de combustibil se considera N (normal metru cub).

2.COMBUSTIBILI PENTRU MOTOARE CU ARDERE INTERNA Motoarele cu ardere interna numite si motoare termice sunt larg utilizate pentru a pune in miscare diferite mijloace de locomotive (motociclete, autoturisme, camioane, tractoare, autobuze, vapoare, avioane, rachete) sau alte dispozitive si utilaje. Combustibilii utilizati in aceste motoare degaja prin ardere o anumita cantitate de caldura care este transformata in energie mecanica.Sunt larg raspandite doua tipuri de motoare termice: motoarele cu aprindere prin scanteie(m.a.s.) care folosesc drept combustibil benzinele si motoarele cu aprindere prin compresie (m.a.c.)alimentate cu motorina.Acesti combustibili se obtin prin prelucrarea petrolului,fiind de aceea denumiti combustibili petrolieri.

Figura 1.Motor cu aprindere prin scanteie Petrolul este un amestec de hidrocarburi gazoase si hidrocarburi solide dizolvate in hidrocarburi lichide. Alaturi de acestea, petrolul mai contine si alte substante organice cu azot, cu sulf, cu oxigen si cu fosfor precum si substante minerale. In procedeele fizice de exploatare si de

prelucrare se indeparteaza fractiunile usoare care contin hidrocarburi cu 2-4 atomi de carbon in molecula sub forma gazelor de sonda. Printr-o operatie numita dezbenzinare si care consta in lichefierea fractiunilor , se obtine gazolina si fractiunile si care se lichefiaza si se comercializeaza sub forma de aragaz. Dupa indepartarea gazelor petrolul se supune distilarii fractionate. 2.1 COMBUSTIBILI PENTRU M.A.S. BENZINE Motoarele cu aprindere prin scanteie utilizeaza drept combustibili clasici benzinele. Benzinele sunt amestecuri de hidrocarburi care contin 5 pana la 10, uneori 12 atomi de carbon in molecula. Cantitatile cele mai mari de benzina se obtin prin prelucrarea petrolului. Se mai obtin prin piroliza carbunilor, prin extractie cu solvent, prin gazeificarea carbunilor la gaz de sinteza urmata de conversia catalitica la combustibil lichid.

Hidrocarburi saturate

Hidrocarburi aromatice mononucleare(arene)

-cu catena liniare(n-alcani sau n- -benzen, parafine), -toluen,

-cu catena ramificata(izoalcani sau -xileni, izoparafine), -cu catena ciclica(cicloalcani sau naftene), Tabel 2.Componentele benzinei

Hidrocarburi nesaturate cu o singura leg. dubla intre doi atomi de carbon(alchene sau olefine).

Cantitati mici de compusi organic cu S,N,O.

Parafinele, constituent de baza ai benzinelor, sunt inerte din punct de vedere chimic, au actiune redusa de dizolvare a cauciucului si elastomerilor. n-parafinele sunt putin rezistente la detonatie, naftenele au rezistenta medie, iar izoparafinele prezinta rezistenta mai mare la autoaprindere. Hidrocarburile aromatice nu actioneaza asupra pieselor metalice ale motorului, dar pot dizolva elastomerii utilizati in fabricarea diferitelor repere ale sistemului de alimentare.

Olefinele se oxideaza usor,transformandu-se in compusi cu caracter acid care provoaca fenomenul de coroziune. In conditiile de temperatura si presiune din cilindrii motorului, olefinele se pot polimeriza, transformandu-se in gume insolubile in benzina, stranguland sistemul de carburatie. Pentru a putea fi utilizate in practica, benzinele trebuie sa prezinte o serie de proprietati care sunt reflectate de unele caracteristici fizico-chimice: 1.Volatilitatea reprezinta capacitatea de vaporizare a benzinei in conditii date de temperatura si de presiune. Benzina cu volabilitate ridicata prezinta pericolul de a forma dopuri de vapori si tendinta de inghetare a combustibilului, impiedicand alimentarea si provocand oprirea motorului. Se recomanda utilizarea benzinelor cu volabilitate mare in timpul iernii si a celor mai putin volatile pe timp de vara. 2.Cifra octanica(CO)reprezinta continutul procentual de izooctan dintr-un amestec etalon de izooctan si n-heptan, care se comporta la ardere, in conditii identice de incercare, similar cu benzina testata. Cu cat valoarea CO este mai mare, cu atat benzina este mai rezistenta la detonatie. RC 6,5 7-7,5 8-8,5 CO 75 90 98 Denumire benzina normal regular premium

Tabel 3.Definirea benzinelor in functie de CO si RC(raportul de compresie) 3.Stabilitatea la oxidare este determinate de continutul in alchene. 4.Toleranta fata de apa-daca benzina contine o cantitate mare de apa, aceasta se poate separa in faza lichida(sau solida la temp. scazute) impiedicand functionarea motorului. 5.Comportarea la ardere Pentru ameliorarea caracateristicilor naturale si pentru ridicarea performantelor combustibililor se utilizeaza substante numite aditivi. Aditivii protejeaza combustibilii de actiunea agentilor fizico-chimici cu care vin in contact, protejeaza motorul de produsele rezultate

in timpul functionarii, confera proprietati functionale noi combustibilului.Pentru a-si exercita rolul, ei trebuie sa aiba eficacitate mare la concentratii mici, sa fie solubili in combustibili si insolubili in apa, sa prezinte stabilitate termica, sa arda complet, fara reziduuri, sa nu fie toxici si sa nu formeze produsi de ardere toxici, sa fie rentabili, usor de procurat si de depozitat(ex: tetraetilplumbul). 2.2COMBUSTIBILI PENTRU M.A.C. MOTORINE Combustibilii conventionali pentru motoarele cu aprindere prin compresie sunt motorinele sau combustibilii Diesel. Motorinele sunt fractiuni petroliere formate din amestecuri de hidrocarburi cu 12-20atomi de carbon in molecula obtinute prin distilarea primara a petrolului in domeniul de temperature de 220-360. Hidrocarburi saturate Hidrocarburi aromatice Hidrocarburi nesaturate -cu catena liniara(nparafine), -cu catena ramificata(izoparafine), -cu catena ciclica(naftene), -cu un singur nucleu -acestea Compusi organici(in cantitati mici) pot -S,N,O

aromatic(mononucleare) lipsi uneori din -mixte, continand mai compozitia multe nuclee aromatice motorinelor. legate de atomi de

carbon saturati.

Tabel 4.Componentele motorinei

Figura 2.Motor Diesel(MAC)

Pentru a putea fi utilizate drept combustibili, motorinele obtinute din distilarea primara se supun tratamentelor de neutralizare sau hidrofinare. Calitatea unei motorine, determinate de compozitie, se alege in functie de tipul de motor alimentat si se evalueaza pe baza catorva marimi caracteristice: 1.Volatilitate: volatilitatea unei motorine este reflectata de curba ei de distilare si punctual de inflamabilitate. 2.Temperatura punctului de inflamabilitate: temperatura minima la care vaporii unei motorine se aprind in contact cu o flacara. Motorinele cu o prea mica volabilitate creeaza dificultati la pornirea la rece. Daca volatilitatea este prea mare, penetratia jetului de motorina lichida in injector este redusa ceea ce determina un amestec sarac motorina-aer. 3.Vascozitatea:o valoare scazuta a acesteia determina uzura in sistemele de injectie si in circuitele de alimentare. 4.Comportarea la autoaprindere: determinate de compozitia motorinelor si se apreciaza prin temperatura de autoaprindere, cifra cetanica si indicele Diesel. 5.Temperatura de autoaprindere: temp minima la care vaporii de motorina se aprind fara interventia unei flacari.Hidrocarburile aromatice au temperatura de autoaprindere cea mai ridicata, urmand,in ordine descrescatoare, naftenele,izoparafinele si n-parafinele. Temp de aprindere scade cu cresterea presiunii. 6.Cifra cetanica(CC) indica continutul procentual(% de volum) de n-cetan, dintr-un amestec etalon de n-cetan si -metilnaftalina care se comporta la autoaprindere similar cu motorina testate in conditii identice de incercare. Conventional s-a atribuit n-cetanului cifra cetanica 100 si -metilnaftalinei cifra cetanica 0. Aceasta creste cu cresterea continutului de hidrocarburi cu stabilitate termica redusa, in ordinea: arene<naftene<izoalcani<n-alcani.

Figura 3.-metilnaftalina,CC=0

10

7.Cifra de cocs:prin ardere combustibilii Diesel au tendinta de a forma depozite de cocs care ingreuneaza pulverizarea, maresc uzura motorului si emisia de fum negru la ardere. 8.Continutul de sulf si de cenusa conduce la formarea in timpul arderii a S sau a S ,

substante poluante si corozive iar cenusa rezultata din arderea substantelor minerale din combustibil se depune in sistemul de ardere si determina uzura fizico-mecanica a acelor zone. 9.Continutul de apa: trebuie sa fie extrem de redus. Pentru motoarele auto nu trebuie sa depaseasca 0,05% din volumul combustibilului. 10.Puritatea(lipsa suspensiilor solide):daca nu este respectata duce la disfunctionalitati in modul normal de operare a pompei de injectie. Aditivii pentru motorine urmaresc asigurarea performantelor impuse acestora in utilizarea lor specifica. Tabel 5.Aditivi pentru motorine Tip de aditiv Acceleratori ardere Antioxidanti Polifenoli, amine, poliamine Substanta active de Eter etilic, nitrometan, azotat de etil Actiune Favorizeaza procesul de

ardere,maresc valoarea CC Reduc viteza reactiilor de oxidare si formarea

compusilor insolubili Anticorozivi Saruri de amine,amine clorurate,acid Micsoreaza efectul coroziv al linoleic dimerizat, antrachinona Dispersanti,detergenti Alchilamine,polimeri polari,hidroperoxid de cumen, compusi organici cu Ba, Ca,P. Anticongelanti motorinei si al produsilor de ardere Disperseaza depunerile in

particule usor antrenabile in gazele de ardere

Oligomeri sau polimeri inferiori;produsi Determina scaderea punctului de condensare ai naftalineri cu derivati de congelare si impiedica halogenati gelifierea

11

Aditivi fumului

contra Sulfonati de Ba;

Reduc emisia negrului de fum in gazele de esapament

3.CONCLUZII Combustibilii sunt surse de caldura, calitatea lor se apreciaza prin puterea caloric, care este determinate de compozitia combustibilului. Imbunatatirea calitatii lor se realizeaza prin utilizarea aditivilor. Majoritatea combustibililor conventionali lichizi sunt obtinuti din petrol si multi dintre ei, prin ardere, alaturi de caldura genereaza produsi nocivi pentru mediu. Se cunosc si procedee de obtinere a combustibililor lichizi neconventionali care prin ardere sa nu formeze compusi poluanti, dar pentru utilizarea lor sunt necesare modificari esentiale ale arzatoarelor.

Bibliografie : Chimie, Rodica Tica si Dana Perniu, Editura Universitatii Transilvania din Brasov, 2009

12