Sunteți pe pagina 1din 34

A.

Impozite directe

1. Impozitul pe profit

1. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera


de cuprindere a impozitului.

2. Precizaţi în ce condiţii datorează organizaţiile non - profit impozit pe profit şi cum se


determină acesta.

3. Prezentaţi cum se determină impozitul pe profit în cazul contribuabililor care


realizează pe lângă venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul
unui magazin şi venituri din activitatea unui bar de noapte.

4. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor şi a elementelor


similare cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit. Daţi unele exemple în
urma cărora pot rezulta elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.

5. Daţi 3 exemple de cheltuieli nedeductibile, indiferent de contextul în care se


efectuează.

6. Daţi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată.

7. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi deductibile cheltuielile cu


serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii.

8. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

9. Prezentaţi regimul fiscal al cheltuielilor cu dobânzile.

10. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibilă
amortizarea fiscală.

11. Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijloc fix. În cazul în care se vinde la un preţ
mai mic decât valoarea rămasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la
determinarea impozitului pe profit?

12. Care este regimul fiscal din punctul de vedere al impozitului pe profit al
autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere sau administrare?

13. Prezentaţi regimul deductibilităţii în cazul provizioanelor.

14. Prezentaţi care este regimul pierderilor fiscale în cazul impozitului pe profit.

15. Ce reprezintă din punctul de vedere al impozitului pe profit creditul fiscal extern?
16. Care sunt termenele de plată în cazul impozitului pe profit?

17. Ce declaraţie trebuie depusă anual de contribuabili pentru impozitul pe profit şi care
sunt termenele de depunere?

18. Plătitorii impozitului pe profit trebuie să fie înregistraţi la organele fiscale. În ce


constă înregistrarea?

19. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri:


- venituri din cotizaţiile membrilor 10.000 lei;
- venituri din donaţii 30.000 lei;
- venituri în urma realizării unui spectacol 20.000 lei;
- venituri din activităţi economice 150.000 lei.
Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din
activităţi neeconomice 40.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice 60.000 lei.
Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine impozitul pe profit.

20. O societate comercială obţine venituri din comerţul cu amănunt în sumă de 110.000
lei şi venituri din activitatea unui bar de noapte 90.000 lei. Cheltuielile înregistrate sunt în
cazul comerţului cu amănuntul 60.000 lei, din care 10.000 lei nedeductibile şi în cazul
barului de noapte 30.000 lei, din care 2.000 lei nedeductibile. Separat de aceste cheltuieli
înregistrează şi cheltuieli generale de administrare în valoare de 4.000 lei. Să se
determine impozitul pe profit.

21. O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale


în sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este
de 20.000 lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a
reportat o pierdere de 40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit
conform declaraţiei 101, determinaţi impozitul pe profit de plată.

22. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu


protocolul în sumă de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar
veniturile realizate în sumă de 300.000 lei. Să se determine impozitul pe profit de plată.

23. O societate comercială, înregistrată în scop de TVA a înregistrat în anul 200X


venituri totale în sumă de 900.000 lei, toate impozabile şi cheltuieli totale în sumă de
600.000 lei. În cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezintă impozitul pe profit plătit în
cursul anului şi 9.000 lei reprezintă cheltuielile de protocol. Stabiliţi regimul fiscal al
cheltuielilor de protocol. Apare vreo influenţă a TVA dedusă aferentă cheltuielilor de
protocol asupra cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit.

24. O societate comercială achiziţionează şi pune în funcţiune în luna mai 200X un


mijloc fix în valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de
vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul
fix este amortizat accelerat. Ce influenţă are amortizarea fiscală, precum şi cea contabilă
asupra profitului impozabil în perioada în care este amortizat?
25. O societate comercială a înregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de
afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care
10.000 lei reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului, 30.000 lei reprezintă
cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezintă majorări de întârziere rezultate în urma
unui control fiscal, 5.000 lei reprezintă contravaloarea unor servicii de consultanţă
furnizate de un partener, pentru care nu există contract încheiat şi nu este justificată
necesitatea lor. Să se determine impozitul pe profit de virat statului.

26. O societate comercială a trimis în luna august în delegaţie 5 salariaţi, fiecare câte 5
zile. Diurna acordată a fost de 80 lei/zi/salariat. Cheltuielile cu transportul sunt de 1500
lei, iar cheltuielile reprezentând cazarea sunt de 5.000 lei. Să se precizeze care este
nivelul cheltuielilor deductibile şi care este nivelul cheltuielilor nedeductibile.

27. În luna ianuarie 2005 o societate comercială a livrat un utilaj cu plata în rate în
valoare de 150.000 lei, costul său fiind de 100.000 lei. S-a convenit ca plata să se facă
prin rate lunare de 2.000 lei. Societatea comercială a optat pentru trecerea pe venituri,
respectiv cheltuieli, din punct de vedere fiscal, la scadenţa fiecărei rate. Care este
influenţa acestui contract din punctul de vedere al impozitului pe profit în anul 2009.

28. Un agent economic prezintă în anul 2009, conform datelor din bilanţ, următoarea
situaţie:
- capitaluri proprii la începutul anului 20.000 lei;
- capitaluri proprii la sfârşitul trimestrului I 21.000 lei;
- capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la începutul anului 50.000 lei.
- capital împrumutat cu scadenţa mai mare de 1 an la sfârşitul primului trimestru
100.000 lei.
Pe 1 februarie a contractat un împrumut de la o bancă în valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu
o rată anuală a dobânzii de 25% (dobânda fiind plătibilă lunar, iar împrumutul
rambursabil la scadenţă). Tot pe 1 februarie a contract un împrumut de la un acţionar în
sumă de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anuală a dobânzii fiind de 20% (împrumutul se restituie
integral la scadenţă, iar dobânda se plăteşte lunar). Rata de referinţă a BNR pentru luna
martie este de 10%. Să se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile.

29. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de


560.000 lei din care 1000 lei venituri din anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere. Cheltuielile înregistrate sunt :
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 10000 lei (există contracte încheiate, se justifică
necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 250.000 lei;
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 500 lei;
- cheltuieli cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor : 180 lei pentru 6 zile, ştiind
că limita maximă stabilită pentru acest gen de cheltuieli pentru instituţiile publice este de
13 lei/zi;
- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi
diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;
- cheltuieli sociale reprezentând contravaloarea biletelor de tratament acordate gratuit
salariaţilor 3000 lei;
- cheltuieli de protocol 2400 lei;
- cheltuieli cu publicitatea 1200 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.

30. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de
AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în
exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de
20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile
30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de
fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora?

31. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă
de 175.000 lei (reprezentând în totalitate cifra de afaceri). Cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 35000 lei;
- cheltuieli de personal 10000 lei;
- cheltuieli proprii cu impozitul pe profit datorat 3000 lei;
- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor
15000 lei;
- cheltuieli cu primele de asigurare aferente activelor corporale 1500 lei;
- cheltuieli făcute în favoarea asociaţilor 1200 lei (cu chiria spaţiilor puse la
dispoziţia acestora);
- cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea
fiscală este 23.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei
Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat
statului.

32. La data de 15 octombrie 200X se infiinteaza S.C. BETA S.R.L. La infiintare ea


estimeaza ca va realiza o cifra de afaceri până la sfârşitul anului de 45.000 lei şi opteaza
pentru a fi impusa cu impozitul pe profit şi pentru a aplica regimul special de scutire de
TVA (de a fi neplătitor de TVA). La 31 decembrie 200X societatea constată că a realizat
venituri totale în valoare de 86.000 (din care cifra de afaceri 80.000 lei) lei şi cheltuieli
totale în valoare de 75.000 lei.
Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri şi cheltuieli efectuate:
- în luna noiembrie 200X, societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei,
pe care nu are dreptul să le deducă. În luna octombrie 1000 de lei sunt reluati la venituri.
- în perioada octombrie - decembrie societatea achiziţionează dulciuri şi sucuri,
reprezentand cheltuieli în sumă de 2.300 lei ce vor fi distribuite clienţilor la întâlnirile de
afaceri
- în luna noiembrie 200X societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei
unui student
- în luna decembrie 200X doi salariaţi ai unităţii fac o deplasare de 3 zile în municipiul
Cluj pentru negocierea unui contract cu un furnizor. Cheltuielile aferente deplasării sunt:
diurnă = 620 lei; cheltuieli transport = 1.000 lei; cheltuieli cazare = 800 lei. (limita
cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare la institutii publice este de 13 lei/persoana/zi)
- în cursul anului 200X societatea a înregistrat: 2.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de
Garda Financiară; 500 lei cheltuieli cu penalităţi pentru neplata la termen datorate
furnizorului de servicii de telefonie, conform contractului încheiat cu acesta.
Cerinţe:
a) Identificaţi veniturile impozabile şi veniturile neimpozabile (tip şi sume);
b) Identificaţi cheltuielile deductibile şi cheltuielile nedeductibile (tip şi sume);
c) Determinaţi impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;
d) Determinaţi impozitul pe profit de plată pentru anul 200X.

33. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează în anul 200X venituri în sumă
de 175.000 lei, din care 20.000 lei reprezintă dividende primite de la o persoană juridică
română. Cheltuielile sunt următoarele:
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele 37000 lei;
- cheltuieli de personal 10000 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit datorat în cursul anului 3000 lei;
- cheltuieli cu provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor
15000 lei;
- cheltuieli înregistrate în contabilitate care nu au la bază un document justificativ
20.000 lei;
- cheltuieli cu amortizarea contabilă a mijloacelor fixe 20.000 lei; amortizarea
fiscală este 23.000 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea 2.500 lei
Să se calculeze impozitul pe profit datorat lşa nivelul anului şi diferenţa de virat
statului.

34. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de


560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română.
Cheltuielile înregistrate sunt :
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică
necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă);
- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei;
- cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei;
- cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi
diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii;
- cheltuieli de protocol 2400 lei;
- cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei.
Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an.
35. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit şi TVA a realizat venituri totale
în valoare de 250.000 lei (din care cifra de afaceri 400.000 lei) şi cheltuieli totale în
valoare de 75.000 lei (inclusiv TVA nedeductibil aferent unor cheltuieli nedeductibile).
Se cunosc următoarele elemente referitoare la unele venituri şi cheltuieli efectuate:
- societatea înregistrează cheltuieli cu provizioanele de 3.000 lei, pe care nu are dreptul să
le deducă. Din ele 1000 de lei sunt reluate la venituri.
- societatea plăteşte unor salariaţi cursuri de pregătire profesională în sumă de 1.700 lei.
- societatea înregisttrează o amortizare contabilă de 4.000 lei şi o amortizare fiscală de
6.000 lei.
- achiziţionează dulciuri şi sucuri, reprezentand cheltuieli în sumă de 6.300 lei ce vor fi
distribuite clienţilor la întâlnirile de afaceri
- societatea acordă o sponsorizare în bani în sumă de 2.000 lei unui student
- societatea a înregistrat: 4.000 lei cheltuieli cu amenzi aplicate de Garda Financiară;
1.500 lei cheltuieli cu penalităţi pentru neplata la termen datorate furnizorului de servicii
de telefonie, conform contractului încheiat cu acesta.
- impozitul pe profit plătit în cursul anului este de 5.000 lei.
Cerinţe:
a) Identificaţi veniturile impozabile şi veniturile neimpozabile (tip şi sume);
b) Identificaţi cheltuielile deductibile şi cheltuielile nedeductibile (tip şi sume);
c) Determinaţi impozitul pe profit datorat pentru anul 200X;
d) Determinaţi impozitul pe profit de plată pentru anul 200X.

36. O societate comercială a înregistrat la sfârşitul trimestrului al II-lea al anului 200X,


cumulat de la începutul anului, venituri de 10000 lei, din care 200 lei reprezintă reluări
asupra unor provizioane pentru care în anul 200X-1 nu s-a acordat deducere la constituire
şi 300 lei venituri din dobânzi pentru disponibilităţile păstrate în conturi bancare.
Cheltuielile cumulate efectuate de la începutul anului sunt: cheltuieli materiale 1900 lei,
cheltuieli cu salariile personalului 1000 lei, asigurări sociale plătite de angajator 280,
impozit pe profit aferent trimestrului I 250 lei (virat statului pe 25 aprilie), cheltuieli de
protocol 50 lei, cheltuieli cu sponsorizarea 100 lei. De asemenea, în luna februarie a
anului 200X a fost pus în funcţiune un mijloc fix în valoare de 15000 lei, amortizabil
accelerat într-op perioadă de 8 ani. Determinaţi impozitul pe profit ce trebuie virat
statului de către societate la scadenţa din 25 iulie 200X.

37. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit realizează în primul trimestru al


anului 200X venituri totale în sumă de 13450 lei, din care 2300 lei reprezintă venituri
neimpozabile. În aceeaşi perioadă, societatea comercială înregistrează cheltuieli totale în
sumă de 9700 lei, din care 1570 lei reprezintă cheltuieli nedeductibile. Determinaţi
impozitul pe profit de plată aferent trrimestrului I al anului 200X.

38. O societate comercială plătitoare de impozit pe profit prezintă la sfârşitul trimestrului


I al anului 200X următoarele date:
− venituri din vânzări de produse finite 620.000 lei;
− cheltuieli totale în sumă de 316.000 lei din care cheltuieli privind bursele
private acordate potrivit legii 6.000 lei.
Determinaţi impozitul pe profit ce trebuie virat la buget pentru trimestrul I al anului
200X.
2. Impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice

1. Precizaţi care sunt categoriile de venituri realizate de persoanele fizice ce se supun


impozitului pe venit şi care sunt cotele de impozitare aferente.

2. În ce constă înregistrarea unei persoane fizice la organele fisacle pentru veniturile


realizate. Care sunt categoriile de venituri pentru care persoanele fizice trebuie să se
înregistreze la organele fiscale.

3. Menţionaţi 3 categorii de cheltuieli realizate de persoanele fizice din desfăşurarea unei


activităţi economice cu deductibilitate limitată la determinarea venitului net în sistem
real.

4. În cazul în care o persoană fizică autorizată este impusă pe bază de norme de venit,
cum se determină venitul net anual în cazul în care activitatea nu se desfăşoară tot anul
(persoana fizică prezintă organelor fiscale o foaie de internare în spital pentru un număr
de zile) şi persoana fizică desfăşoară 2 activităţi, fiecare cu norma ei de venit?

5. Prezentaţi care sunt cheltuielile deductibile/forfetare în cazul veniturilor din drepturi de


proprietate intelectuală, în cazul în care venitul net nu se determină în sistem real.

6. Prezentaţi modul de determinarea al avantajului luat în calculul salariului brut în cazul


în care un salariat foloseşte autoturismul angajatorului în interes persoanl.

7. Prezentaţi deducerile personale în cazul impozitului pe salarii.

8. Care este diferenţa între impozitarea salariului la locul principal de muncă comparativ
cu alt loc de muncă.

9. În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, venitul brut se majorează cu


cheltuielile de intră în sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiriaş, fără a-i fi
rambursate de proprietar. Prezentaţi ce cheltuieli se pot încadra în această categorie.

10. Prezentaţi modul de determinare al impozitului pe veniturile din tranzacţionarea


acţiunilor în anul 2009 şi apoi în anul 2010.

11. Cum se determină impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din


înstrăinarea proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal în cazul în care imobilul
este deţinut în coproprietate (60% - 40%) de două persoane fizice.

12. Ce venituri se supun regularizării în anul următor realizării lor?

13. Ce este creditul fiscal extern acordat persoanelor fizice. Prezentaţi exemple.
14. Care este regimul fiscal al pierderilor în cazul veniturilor realizate de persoanele
fizice?

15. Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de


persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor?

16. O persoană fizică desfăşoară o activitate de croitorie pentru care optează să fie
impusă pe bază de normă de venit. Norma anuală de venit este de 60.000 lei. Persoana
fizică începe activitatea pe data de 15 aprilie. În luna august este plecată 10 zile într-un
circuit turistic, justificând organelor fiscale nedesfăşurarea activităţii pe baza biletelor.
Recalculaţi norma de venit.

17. O persoană fizică este arhitect şi îşi înfiinţează în ianuarie 200X un birou de
arhitectură unde îşi desfăşoară activitatea independent şi nu este înregistrat în scop de
TVA. La începutul anului 200X el a estimat un impozit anual pentru veniturile din
activităţi independente în sumă de 1.200 lei, efectuând astfel, în anul 200X plăţi
anticipate în contul impozitului pe venit în sumă de 1.200 lei. La sfârşitul anului 200X el
constată realizarea următoarelor venituri şi cheltuieli:

Indicator Sume (lei)


Venituri din prestarea activităţii de arhitect 95.000
Venituri din sponsorizări 10.000
Venituri din dobânzi la contul curent utilizat pentru 200
activitatea de arhitectură
Cheltuieli:
- cheltuieli cu hârtia, pixuri etc. 20.000
- cheltuieli cu chiria 12.000
- cheltuieli cu personalul angajat 10.000
- cheltuieli cu energia electrică, telefon, apă, gaze 25.000
- cheltuieli cu sponsorizarea 3.000
- cheltuieli cu protocolul 2.500

Separat de valorile înregistrate mai sus se cunosc următoarele:


a) la data de 27 iunie 200X achiziţionează un apartament în Municipiul Bucureşti pentru
care va datora până la sfârşitul anului un impozit de 150 lei. Imobilul se va folosi ca
locuinţă de domiciliu.

b) la data de 31 iulie 200X, contractează un împrumut de la o bancă comercială în valoare


de 30.000 pe termen de 2 ani rambursabil integral la scadenţă. Rata anuală a dobânzii:
10%, rata dobânzii de referinţă a BNR 9%.. Din împrumutul contractat achiziţionează în
luna august un autoturism în valoare de 28.000 lei pe care îl va folosi exclusiv pentru
activitatea de arhitectură (deplasări la clienţi, furnizori etc), iar restul de împrumut este
folosit pentru activitatea curentă. Autoturismul se amortizează liniar în 5 ani.

c) în urma controlului inopinat realizat de autorităţile statului în luna septembrie 200X, i


se aplică o amendă contravenţională de 2.200 lei;
Cerinţe:
a) impozitul pe veniturile din activităţi independente datorat pentru anul 200X;
b) diferenţa de impozit pe veniturile din activităţi independente de plată sau de recuperat
de la buget rezultată în urma definitivării impozitului anual;

18. Un contribuabil persoană fizică care desfăşoară în anul 200X activitate de transport
de bunuri şi persoane în regim de taxi, precum şi o altă activitate independentă, determină
venitul net din activităţi independente pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.
Contribuabilul estimează că va realiza următoarele venituri şi cheltuieli în anul 2008:
- venituri din activităţile desfăşurate: 50.000 lei;
- cheltuieli cu combustibilul: 20.000 lei;
- cheltuieli cu piesele de schimb şi reparaţiile: 5.000 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului angajat: 12.000 lei;
- alte cheltuieli deductibile 3.000 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.000 lei.
Determinaţi venitul net estimat a fi realizat din această activitate, precum şi valoarea
impozitului sub formă de plăţi anticipate în contul impozitului anual şi precizaţi
termenele de plată.

19. O persoană fizică obţine venituri din activităţi comerciale, venituri ce sunt impuse în
sistem real. În anul 200X obţine următoarele venituri:
- venituri din vânzări de mărfuri: 35.000 lei;
- venituri din sponsorizări: 500 lei;
- venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei..
Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt:
- cheltuieli cu mărfurile vândute: 20.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 7.600 lei;
- cheltuieli cu protocol: 700 lei;
- cheltuieli cu penalităţi din contracte comerciale: 500 lei
- cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăţi anticipate 300 lei.
Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regulşarizării.

20. O persoană fizică desfăşoară activităţi de servicii de sonorizare muzicală şi optează


pentru impunerea în sistem real. Ea estimează că în anul 200X va realiza următoarele
venituri din prestarea serviciilor de sonorizare: 190.000 lei;
În aceeaşi perioadă, ea estimează că va realiza următoarele cheltuieli:
- cheltuieli cu achiziţionarea de materiale consumabile şi obiecte de inventar:
30.000 lei;
- cheltuieli cu chiria spaţiului unde îşi are sediul: 12.000 lei;
- cheltuieli de protocol: 1.000 lei;
- cheltuieli cu salariile personalului angajat, inclusiv contribuţiile datorate
22.000 lei;
- cheltuieli cu diurna pentru deplasările efectuate de salariaţi 8.000 lei (pentru
deplasări similare, în cazul unei instituţii publice diurna ar fi fost de 3.000 lei), cheltuieli
cu transportul 2.500 lei şi cheltuieli reprezentând cazarea 5.000 lei.
Persoana fizică estimează că la 01 iunie 200X, contractează un împrumut în sumă de
30.000 lei, rambursabil integral peste 12 luni, de la o altă persoană fizică, la o rată a
dobânzii de 20% pe an. Rata dobânzii de referinţă stabilită de BNR este de 15% pe an.
Determinaţi impozitul plătit sub formă de plăţi anticipate datorat în contul impozitului pe
venit.

21. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor
de autor:
- 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare;
- 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere
monumentale;
- 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere
literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor
percepe un comision de 500 lei.
Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate,
scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a
regularizării din anul următor realizării veniturilor.

22. O persoană fizică este salariat al S.C. X S.A., producător de produse alimentare, cu
contract individual de muncă cu timp normal pe termen nelimitat. Se cunosc următoarele
informaţii aferente lunii ianuarie 2009:
a) salariul de încadrare 1250 lei şi sporul de vechime 20% din salariul de încadrare;
b) în luna ianuarie primeşte o primă pentru realizări deosebite în valoare brută de 400 lei;
c) ca urmare a unei deplasări în interes de serviciu de 4 zile în luna ianuarie, primeşte o
indemnizaţie de deplasare în sumă de 1000 lei;
d) este membru de sindicat şi plăteşte o cotizaţie în sumă de 50 lei lunar;
e) salariatul foloseşte autoturismul societăţii atât în scop de serviciu, cât şi în scop
personal, fiindu-i atribuit un avantaj în valoare de 150 lei;
f) salariatul primeşte 21 de tichete de masă în valoare de 8,41 lei fiecare;
g) pe data de 28 ianuarie primeşte un stimulent sub forma a 10 kg de carne de vită
evaluată la un preţ unitar de vânzare de 15 lei/kg, fără TVA;
h) salariatul are în întreţinere 2 copii minori şi pe mama sa care realizează un venit lunar
din pensii de 1000 lei
Să se determine impozitul pe salarii datorat.

23. O persoană fizică este angajată la SC X SRL cu contract indivdual de muncă, cu timp
normal, având un salariu de bază lunar de 1160 lei, spor de vechime 15%. Separat de
acest contract se mai cunosc următoarele:
a) are un contract individual de muncă cu timp parţial cu S.C. Y S.R.L. unde are un
salariu de bază de 2300 lei lunar;
b) în urma unei cărţi scrise obţine din drepturi de proprietate intelectuală un venit
brut de 2500 lei;
Cerinţe:
a) impozitul pe salariu la SC X S.R.L.;
b) salariul lunar încasat de la S.C. Y S.R.L.;
c) suma încasată din drepturi de autor.

24. O persoană fizică este angajată cu contract individual de muncă la S.C. X S.R.L. având un
salariu de bază lunar de 2.300 lei şi spor de vechime de 20%. La acest loc de muncă este înscrisă
în sindicat unde plăteşte o cotizaţie lunară de 100 de lei. De asemenea ea mai are în anul 200X
următoarele venituri:
a) un contract individual de muncă cu timp parţial cu S.C. Y S.A. unde obţine un salariu de
bază lunar de 1.500 lei;
b) la data de 01.04.200X-1 închiriază un apartament aflat în proprietate personală cu o chirie
lunară de 750 lei, pe o perioadă de 24 luni. La data de 01 octombrie 200X contractul este
reziliat, ocazie cu care se constată că în anul 200X chiriaşul a efectuat cheltuieli ce
cădeau în sarcina proprietarului în valoare de 4.500 lei;
c) vinde o casă proprietate personală cu suma de 450.000 lei. Casa o obţinuse prin
cumpărare în anul 2001 cu suma de 250.000 lei.
d) deschide şi finalizează succesiunea pentru tatăl său, care decedase în anul 2002. Masa
succesorală este formată dintr-u apartament evaluat la suma de 510.000 lei, ea fiind
unicul moştenitor.
Se ştie că persoana fizică are în întreţinere 2 copii minori, dintre care unul are 15 ani şi obţine o
bursă şcolară de 350 lei/lună iar celălalt are 17 ani şi obţine un salariu de bază de 850 lei/lună pe
baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.

Cerinţe:
a) determinaţi impozitul pe veniturile din salarii precum şi salariul încasat lunar la S.C. X
S.R.L. şi la S.C. Y S.A.
b) plăţile anticipate în contul impozitului pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor
efectuate în anul 200X, precum şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat
determinată la sfârşitul anului;
c) impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare pentru operaţiunile efectuate.

25. O persoană fizică obţine din închirierea unui apartament, conform contractului
încheiat, un venit lunar de 1500 lei începând cu luna ianuarie până în luna decembrie,
inclusiv. La sfârşitul anului se constată că persoana fizică a mai beneficiat de efectuarea
de către chiriaşi a unor cheltuieli ce cad în sarcina sa (ce nu vor fi decontate chiriaşilor) în
sumă de 3000 lei. Să se determine diferenţa de impozit pe venit datorat de persoana fizică
cu ocazia regularizării.

26. O persoană fizică obţine în luna mai 200X următoarele categorii de venituri : 3000 lei
din drepturi de autor asupra unor opere monumentale şi 10000 lei din drepturi de autor
aferente unor opere literare. Persoana este salariată cu carte de muncă la o societate
comercială. Determinaţi diferenţa de recuperat ca urmare a definitivării impozitului în
anul 200X+1.

27. O persoană fizică obţine în luna aprilie 2009 o pensie brută în valoare de 3.000 lei. Să
se determine impozitul pe veniturile din pensii.
28. Un salariat obţine în luna ianuarie 2009 un salariu de bază de 1.600 lei şi sporuri în
valoare de 200 lei. Fiind membru al sindicatului plăteşte o cotizaţie de 5 lei. Are în
întreţinere 1 copil minor. Să se determine impozitul pe salariu.

29. Un salariat obţine în luna ianuarie 2009 un salariu de bază de 400 lei şi sporuri în
valoare de 400 lei. Fiind membru al sindicatului plăteşte o cotizaţie de 10 lei. Are în
întreţinere 2 copii minori. Să se determine impozitul pe salariu.

30. O salariată a unei societăţi comerciale obţine la locul de muncă de bază, pe baza unui
contract de muncă cu timp normal, următoarele venituri, în luna martie 2009:
- salariu de bază = 1.700 lei;
- spor de vechime = 20%;
- 20 tichete de masă în valoare de 8,41 lei/tichet.
- un cadou cu ocazia zilei de 8 martie în valoare de 250 lei.
Salariata are în întreţinere un 2 copii minori. Să se determine impozitul pe salarii.
31. O persoană fizică obţine venituri din activităţi comerciale, venituri ce sunt impuse în
sistem real. În anul 200X obţine următoarele venituri:
- venituri din vânzări de mărfuri: 75.000 lei;
- venituri din dobânzi la contul curent la bancă: 200 lei.
Cheltuielile efectuate în anul 200X sunt:
- cheltuieli cu mărfurile vândute: 22.000 lei;
- cheltuieli cu serviciile prestate de terţi: 17.600 lei;
- cheltuieli cu protocol: 700 lei;
- amendă cu ocazia unui control efectuat de Garda Financiară 500 lei;
- cheltuieli cu penalităţi din contracte comerciale: 500 lei;
- cheltuieli cu impozitul pe venit sub formă de plăţi anticipate 1.300 lei.
Să se determine impozitul pe venit de plată sau de recuperat cu ocazia regulşarizării.

32. O persoană fizică a cumpărat pe data de 25 mai 2003 un apartament la un preţ de


50.000 euro. El vinde locuinţa în data de 29 noiembrie 2009 la un preţ de 60.000 euro.
Cursul de schimb de la data achiziţiei a fost de 3,69 lei / euro, iar de la data vânzării este
de 4,31 lei / euro. Să se determine impozitul datorat cu ocazia vânzării apartamentului.

33. O persoană fizică obţine venituri din drepturi de autor privind o operă literară în sumă
de 9.000 lei. De asemenea, obţine şi un venit de 45.000 lei reprezentând venituri din
moştenirea unor drepturi de autor privind o operă literară, comisionul achitat societăţii de
administrare a drepturilor de autor fiind 2000 lei. Persoana fizică, ca urmare şi a altor
venituri realizate, nu datorează contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate pentru
veniturile din drepturi de autor. Să se determine impozitul de plată sau de recuperat cu
ocazia definitivării impunerii.

34. O persoană fizică realizează în luna aprilie 200X venituri din salarii la două locuri de
muncă astfel:
- la locul de muncă de bază un salariu de încadrare în valoare de 1.800 lei şi sporuri
30% din salariul de încadrare;
- la un alt loc de muncă un salariu brut de 900 lei lunar.
Persoana are în întreţinere 3 copii minori. De asemenea, persoana este înscrisă în sindicat
la primul loc de muncă şi plăteşte o cotizaţie de 20 lei lunar. Determinaţi:
a) impozitul pe venitul din salarii lunar datorat la locul de muncă de bază;
b) impozitul pe venitul din salarii lunar datorat la celălalt loc de muncă.

35. O persoană fizică obţine în luna ianuarie 2008 venituri din drepturi de autor aferente
unei opere literare în sumă de 10.000 lei şi în luna iunie venituri din drepturi de autor
aferente unei opere literare în sumă de 2.000 lei. Să se stabilească impozitul plătit sub
formă de plăţi anticipate şi scadenţele de plată.
3. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi


încadrată în categoria microîntreprinderilor?

2. Când şi în ce condiţii poate opta un plătitor de impozit pe profit pentru impozitul pe


veniturile microîntreprinderilor?

3. Care sunt veniturile ce nu se iau în calcul la determinarea impozitului pe veniturile


microîntreprinderilor?

4. Ce se întâmplă dacă pe parcursul anului o veniturile impozabile realizate de o societate


comercială supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor depăşesc cuantumul a
100.000 euro. Ce curs de schimb se ia în calcul?

5. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă următoarea situaţie a


veniturilor (valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la începutul anului):
Tip venit trim. I trim. II trim. III trim. IV
Venituri din vânzarea mărfurilor 2008 100.000
70.000 2008 2008
160.000 2008
230.000
Venituri din diferenţe de curs valutar 900 1.000 1.200 2.100
Venituri din dobânzi 500 1.500 2.600 3.700
De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în funcţiune o casă de
marcat, în luna iunie, în valoare de 700 lei.
Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la fiecare dintre
scadenţele legale.

6. O microîntreprindere realizează următoarele venituri: 2400 lei în TR I, 10500 lei în


TR II, 28000 lei în TR III, 38000 lei în TR IV. În trimestrul ai II-lea achiziţionează o casă
de marcat în valoare de 200 lei. Să se determine care este impozitul datorat pentru
întregul an.

7. Se cunosc următoarele date despre o societate comercială care la începutul anului este
plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor :
Element ianuarie februarie martie aprilie mai Iunie
Venituri din 121.000 210.000 370.000 430.000 570.000 800.000
vânzarea
mărfurilor
(lei, cumulat
de la
începutul
anului)
Cheltuieli, 40.000 78.000 123.000 249.000 320.000 450.000
mai puţin
impozitul pe
venit (lei,
cumulat de la
începutul
anului)
Curs de 4,12 4,21 4,35 4,30 4,28 4,20
schimb
leu/euro la
finele lunii
Să se determine impozitul pe venit/profit aferent fiecărei scadenţe, dacă veniturile
realizate, mai puţin impozitul datorat sunt deductibile dacă ar fi analizate din punctul de
vedere al impozitului pe profit.
B Impozite indirecte

1. Taxa pe valoarea adăugată

1. Ce este livrarea intracomunitară şi ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a fi scutită de


TVA cu drept de deducere.

2. Care este locul livrării de bunuri în cazul vânzărilor la distanţă, din punctul de vedere
al TVA.

3. Ce operaţiuni sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată din punctul de


vedere al TVA.

4. Când intervine exigibilitatea TVA în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri.

5. Care este locul achiziţiei intracomunitare de bunuri.

6. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul
prestărilor de servicii de transport intracomunitar de bunuri.

7. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul
prestărilor de servicii de asupra bunurilor mobile corporale.

8. Precizaţi care este locul prestării de servicii şi persoana obligată la plata TVA în cazul
prestărilor de servicii de consultanţă.

9. Cum şi când se determină pro-rata TVA?

10. Care este diferenţa între o persoană înregistrată în scop de TVA conform art 153 din
Codul fiscal şi o persoană înregistrată în scop de TVA conform art 1531 din Codul fiscal?

11. Daţi un exemplu de ajustare a TVA în cazul unui bun imobil ce este folosit în alte
scopuri decât activităţile cu drept de deducere dacă la achiziţionare s-a dedus TVA.

12. Ce documente, registre, declaraţii se completează în cazul unei livrări intracomunitare


de bunuri?

13. Prezentaţi regimul TVA în cazul închirierilor de clădiri.

14. Cum se analizează din punct de vedere fiscal cheltuielile cu protocolul?

15. Precizaţi în ce constă operaţiunea triunghiulară din punctul de vedere al TVA.

16. Un agent economic importă o cantitate de 12 videorecordere. Acestea au un preţ


extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt
de 150 euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de
schimb este 1 euro = 4 lei. Să se determine taxa pe valoarea adăugată aferentă importului.

17. Societatea comercială A livrează către societatea B produse în valoare de 6000 lei +
TVA 19%, cu plata în 7 zile. Deoarece plata a fost realizată după 10 zile, societatea B
datorează societăţii A dobânzi în valoare de 20 lei. De asemenea, societatea A livrează
produse către sociatatea C în valoare de 1000 lei + TVA 19%. Deoarece societatea C este
un client fidel al societăţii A, va beneficia de o reducere de preţ de 10%, aplicată la preţul
de livrare (1000 lei). Să se determine valoarea taxei pe valoarea adăugată colectată de
către societatea A.

18. Un importator primeşte din străinătate (din afara UE) marfă în valoare de 1000 lei.
Taxele vamale sunt de 25%, iar accizele sunt de 150 lei. Să se calculeze taxa pe valoarea
adăugată în vamă aferentă mărfii (cota TVA = 19%).

19. Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:
- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individual
de muncă cu S.C. ALFA S.A.;
- Ministerul Sănătăţii;
- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării;
- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro;
- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite;
- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro;

20. S.C. Alfa S.R.L, cu sediul în Târgovişte, România, înregistrată în scopuri de TVA în
România conform art 153 livrează către ABC cu sediul în Ungaria, înregistrată în scop de
TVA în Ungaria, ciuperci în valoare de 5.000 euro, fără TVA. Ciupercile sunt
transportate din România în Ungaria de către ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei.
Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Alfa, stabilind şi ce obligaţii are din
punctul de vedere al TVA.

21. S.C. Beta S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scop de TVA în
România, livrează către Fancy, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa,
televizoare în valoare de 2000 lei, fără TVA. Fancy dispune ca televizoarele sa fie
transportate către depozitul său din Braşov. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere
al lui Beta, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

22. S.C. Grup S.R.L, cu sediul în Bucureşti, România, înregistrată în scop de TVA în
România, livrează către societatea Damo, întreprindere mică din Bulgaria, televizoare în
valoare de 5000 lei, fără TVA. Televizoarele sunt transportate din Romania în Bulgaria
de către Damo. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui Grup, stabilind şi ce
obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

23. S.C. X S.R.L., stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România, achiziţionează


de la SC Y SRL, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Marea Britanie, piese de
schimb, ce vor fi comercializate, în valoare de 2000 lire sterline, preţ fără TVA. Acestea
vor fi transportate din Marea Britanie în România. Curs schimb 1 liră sterlină = 4,8 lei.
Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC X SRL, stabilind şi ce obligaţii are
din punctul de vedere al TVA.

24. S.C. Champ S.R.L cu sediul în Piteşti, înregistrată în scop de TVA în România,
importator de ciuperci, achiziţionează de la ELSO, stabilită şi înregistrată în scop de TVA
în Ungaria ciuperci în valoare de 15.000 euro ce vor fi transportate din Ungaria în
România de către Champ. Plecat în Ungaria să negocieze preţul acestora, directorul lui
Champ achiziţionează de la FARTO, librărie în Ungaria, înregistrată în scop de TVA în
Ungaria, etichete în valoare de 200 euro pe care le aduce apoi în România cu maşina
personală. Cursul schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al
lui SC Champ SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

25. S.C. Cosmetica S.R.L., înregistrată în scopuri de TVA în România efectuează vânzări
de cosmetice pe bază de comandă poştală. În anul 2009 primeşte din Franţa, de la o
persoană fizică o comandă de cosmetice în valoare de 56.000 euro, preţ fără TVA,
produsele fiindu-i expediate de către S.C. Cosmetica S.R.L. prin poştă. Presupunem că
plafonul pentru vânzări la distanţă stabilit de Franţa este 40.000 euro. Analizaţi
operaţiunea din punctul de vedere al lui SC Cosmetica SRL, stabilind şi ce obligaţii are
din punctul de vedere al TVA.

26. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B,
înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către
C, înregistrată în scop de TVA în România (art 153). Transportul se face de la sediul lui
A din România la sediul lui C din România. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de
TVA.

27. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B,
înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către
C, înregistrată în scop de TVA în Franţa. Bunurile sunt transportate de B din România în
Franţa. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul
lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA.

28. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B,
înregistrată în scop de TVA în România (art 153), care la rândul său livrează bunuri către
C, înregistrată în scop de TVA în Serbia. Bunurile sunt transportate de B din România în
Serbia. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul
lor, precum şi obligaţiile ce revin celor trei plătitori de TVA.

29. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează bunuri către B,
înregistrată în scop de TVA în Franţa (art 153) (nestabilită şi neînregistrată în scop de
TVA în România), care la rândul său livrează bunuri către C, persoană impozabilă (sau
juridică neimpozabilă) din România. Transportul este realizat de B (sau în contul lui B)
de la sediul lui A din România la sediul lui C din România. Analizaţi speţa din punctul de
vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin celor
trei plătitori de TVA.

30. A, înregistrată în scop de TVA în România (art 153) livrează (cu transport) bunuri
către B, înregistrată în scop de TVA în Germania (furnizează lui A un cod de înregistrare
în scop de TVA din Germania), care la rândul său livrează bunuri către C din Germania.
Transportul este realizat de B (sau în contul lui B) de la sediul lui A din România la
sediul (domiciliul) lui C din Germania. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

31. A, înregistrată în scop de TVA în doar în Franţa (art 153) livrează bunuri către B,
înregistrată în scop de TVA doar în Germania (art 153), care la rândul său livrează
bunurile către C, înregistrată în scop de TVA doar în România. Se mai cunosc
următoarele date:
- B nu este stabilit în România
- B nu este înregistrat în scop de TVA în Franţa
Transportul este realizat pe relaţia A/B de la sediul lui A din Franţa la sediul lui C din
România.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor,
precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

32. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de
TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din
România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele
(sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA
dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

33. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din România (înregistrată în scop de
TVA cu art 153) piese auto. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui B din
România, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are nevoie de ele
(sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA
dacă se aplică măsuri de simplificare.

34. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de
TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din România la
depozitul lui B din Franţa, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are
nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de
vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.
35. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană
impozabilă normală) pune la dispoziţia societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de
TVA cu echivalentul art 153 CF) piese auto. Bunurile sunt trimise din România la
depozitul lui B din Franţa, urmând ca aprovizionarea lui B să intervină pe măsură ce are
nevoie de ele (sunt bunuri puse la dispoziţia clientului). Analizaţi speţa din punctul de
vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

36. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop
de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui
B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le
returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor,
locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează.

37. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop
de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui
B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le
returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor,
locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de
simplificare.

38. Societatea comercială A din Franţa (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din România (înregistrată în scop
de TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din Franţa la depozitul lui
B din România, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le
returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor,
locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de
simplificare.

39. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de
TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui
B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le
returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor,
locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă bunurile se returnează.

40. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană


impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de
TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui
B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le
returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor,
locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de
simplificare.
41. Societatea comercială A din România (înregistrată în scop de TVA ca persoană
impozabilă normală) trimite pentru testare societăţii B din Franţa (înregistrată în scop de
TVA cu art 153) o cantitate de bunuri. Bunurile sunt trimise din România la depozitul lui
B din Franţa, urmând ca dacă B este mulţumit să le reţină, iar în caz contrar să le
returneze. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor,
locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de
simplificare.

42. Furnizorul A din SM1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din SM 2.
Bunurile se expediază din SM1 în SM2. La sosirea bunurilor în SM2, B refuză bunurile
(înainte de recepţie), iar acestea sunt returnate furnizorului. Analizaţi speţa din punctul de
vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

43. Furnizorul A din SM1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din SM 2.
Bunurile se expediază din SM1 în SM2. La sosirea bunurilor în SM2, B refuză bunurile
(înainte de recepţie), iar acestea sunt returnate furnizorului. Analizaţi speţa din punctul de
vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

44. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din
statul membru 2. Bunurile se expediază din statul membru 1. La sosirea bunurilor în
statul membru 2, B le refuză (înainte de recepţie). Bunurile sunt ridicate de A sau în
numele acestuia pentru a fi livrate lui C în statul membru 2. Analizaţi speţa din punctul
de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

45. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunurile către persoana impozabilă B din
statul membru 2. Bunurile se expediază din statul membru 1. La sosirea bunurilor în
statul membru 2, B le refuză (înainte de recepţie). Bunurile sunt ridicate de A sau în
numele acestuia pentru a fi livrate lui C în statul membru 2. Analizaţi speţa din punctul
de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.

46. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri către persoana impozabilă B din statul
membru 2. După livrare, părţile convin să anuleze contractul de vânzare-cumpărare şi să
returneze bunurile furnizorului în statul membru 1. Analizaţi speţa din punctul de vedere
al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de
TVA dacă nu se aplică măsuri de simplificare.

47. Furnizorul A din statul membru 1 vinde bunuri către persoana impozabilă B din statul
membru 2. După livrare, părţile convin să anuleze contractul de vânzare-cumpărare şi să
returneze bunurile furnizorului în statul membru 1. Analizaţi speţa din punctul de vedere
al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de
TVA dacă se aplică măsuri de simplificare.
48. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul
fiscal achiziţionează un imobil, în valoare de 240.000 lei, fără TVA, în anul 2007 în
vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe
valoarea adăugată la data achiziţionării. În anul 2009 închiriază în întregime imobilul în
regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. În ce constă ajustarea TVA în acest
exemplu?

49. O persoana impozabilă cu regim mixt cumpără un utilaj la data de 1 noiembrie 2008
în valoare de 20000 lei, plus 19% TVA. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este
40%, iar taxa dedusă este de 1520 lei (3800 *40%). Pro-rata definitivă calculată la
sfârşitul anului 2008 este de 30 %. În anul 2009 pro-rata definitivă este 20%, în anul
2010 este 50%, în anul 2011 este 34% şi în anul 2012 este 70%. Să se efectueze ajustarea
TVA.

50. Societatea Arhitectul din România, înregistrată în scop de TVA (cu 153) în România,
realizează un proiect de extindere a unei clădiri de birouri situată în Paris, proprietatea
societăţii Parisiene, înregistrată în scop de TVA în Franţa. Preţul proiectului este de 2500
euro fără TVA. Curs de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al
TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de
TVA.

51. S.C. Transportatorul înregistrat în scop de TVA conform art 153 din Codul fiscal în
România, prestează servicii de transport pentru societatea GAMA stabilită în Germania şi
înregistrată în scop de TVA în Germania. Bunurile se transportă din România în
Germania. GAMA îi comunica Transportatorului codul de înregistrare în scop de TVA
din Germania. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor,
precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

52. Compania italiana TRANSIT, prestează servicii de transport pentru societatea


DELTA, stabilită în România şi înregistrată în scop de TVA în România şi în Ungaria.
Bunurile se transportă din Italia în România. DELTA îi comunică lui TRANSIT codul de
înregistrare în scop de TVA din Ungaria. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA.
Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind
tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

53. S.C. ALFA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, transportă cu


camionul bunuri din România în Frankfurt pentru BETA, stabilită şi înregistrată în scop
de TVA în Germania. Preţul transportului este 10.000 euro. În vederea facturării
serviciului de transport BETA îi comunică lui ALFA codul de TVA din Germania. În
Frankfurt societatea GAMA, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania
descarcă camionul şi îi facturează serviciul lui S.C. ALFA care i-a comunicat codul din
România. Preţul serviciului = 1000 euro, fără TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor,
precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.
54. Societatea Consultantul stabilită în România, înregistrată în scop de TVA în România
(art 153), prestează servicii de consultanţă contabilă pentru societatea BETA, stabilită şi
înregistrată în scop de TVA în Franţa. Preţul serviciului este 400 euro fără TVA. Cursul
de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul
operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

55. 54. Societatea Consultantul stabilită în Franţa, înregistrată în scop de TVA în Franţa,
prestează servicii de consultanţă contabilă pentru societatea BETA, stabilită şi
înregistrată în scop de TVA (art 153) în România. Preţul serviciului este 400 euro fără
TVA. Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA
stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

56. Societatea ALFA din România, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România
(art 153), producător de imprimante, primeşte de la societatea BETA, stabilită şi
înregistrată în scop de TVA în Franţa, 2 imprimante în vederea reparării. Imprimantele
sunt trimise din Franţa în România iar după reparare sunt trimise înapoi. BETA îi
comunică lui ALFA codul de înregistrare din Franţa. Preţul serviciului este 500 euro.
Cursul de schimb: 1 euro = 4 lei. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind
tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

57. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009
un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată
în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar
în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată
în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită
opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro.
Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000
euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor,
precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA.

58. O agenţie de turism organizează o excursie cu următorul traseu: turiştii pleacă din
România cu avionul până în Italia, se cazează câteva zile în Italia şi apoi pleacă cu un
autocar în Elveţia, se cazează două zile în Elveţia, revin în Italia (cu acelaşi autocar) şi
apoi sunt transportaţi în România cu avionul. Costul (inclusiv TVA) al prestărilor de
servicii (transport, cazare etc.) facturat agenţiei de turism (de către prestatorii de servicii)
de care beneficiază turiştii pe teritoriul UE este de 20000 lei şi în Elveţia (cu TVA din
Elveţia) este 5000 lei. Agenţia practică un adaos comercial de 60%, adică vinde biletele,
fără TVA, cu 40000 lei. Să se determine TVA colectat de agenţia de turism.

59. Agenţia de turism X din Bucureşti achiziţionează următoarele servicii:


Serviciu achiziţonat Preţ achiz fără TVA TVA Cota Preţ achiziţie cu
TVA
Cazare Hotel AA Iaşi 500 lei 45 lei 9% 545 lei
Masă Restaurant BB 200 lei 38 lei 19% 238 lei
Transport Bucureşti – Iaşi şi 300 lei 57 lei 19% 357 lei
retur
TOTAL 1000 lei 140 1140 lei

Agenţia aplică un adaos de 20% la preţul de achiziţie şi vinde serviciile către SC Y SRL
din România. Se optează pentru impozitare normală. Să se determine TVA deductibil,
TVA colectat şi TVA de plată.

60. Societatea Alfa, înregistrată în scop de TVA în România (art 153), vinde locuinţe de
lemn către persoane fizice din Germania, în valoarea de 250.000 euro. Casele sunt
construite în România pe componente, se transportă în Germania şi, conform
contractului, sunt instalate în locurile indicate de beneficiari. Analizaţi speţa din punctul
de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin
plătitorilor de TVA.

61. Un agent economic cu profil de farmacie şi alte servicii medicale, înregistrat în scop
de TVA în România, plătitor lunar de TVA, realizează în luna aprilie 2009 următoarele
operaţiuni (toate preţurile sunt fără TVA):
- achiziţionează 10 topuri hârtie la 10 lei/buc;
- achiziţionează 2000 cutii algocalmin la preţ de 100 lei/buc;
- primeşte facturi de prestări servicii de la furnizorii de utilităţi în valoare de 5000
lei;
- livrează 800 cutii algocalmin pe piaţa internă la preţ de 110 lei/buc;
- livrează 1100 cutii algocalmin la export la preţ de 120 lei/buc;
- prestează servicii de consultaţii medicale în valoare de 2.300 lei.

Ştiind că agentul economic achiziţionează algocalminul numai în scopul


revânzării, iar hârtia şi utilităţile nu le poate evidenţia separat pe tipuri de activităţi
determinaţi TVA colectat, TVA deductibil, TVA de dedus şi TVA de plată sau de
recuperat la scadenţa legală

62. S.C. GAMA S.R.L. este stabilită şi înregistrată în scop de TVA în România, fiind plătitor
lunar de TVA având ca obiect de activitate farmacie şi stomatologie. În cursul lunii martie 2009
ea realizează următoarele operaţiuni (toate sumele sunt fără TVA):
a) achiziţionează de la Bayer, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Germania, 12.000
folii aspirină în valoare de 4.000 euro;
b) achiziţionează de la S.C. Farmas S.A., stabilită şi înregistrată în scop de TVA în
Romania, 3.500 folii paracetamol în valoare de 2.500 lei;
c) achiziţionează de la S.C. Leasingul S.A. un automobil în leasing financiar pentru care
achită avans de 4.300 lei în luna martie 2009, urmând să achite apoi 36 de rate lunare a
500 lei/rata, începând din luna aprilie 2009;
d) primeşte de la furnizori facturile pentru energie electrică şi apă în sumă de 1.200 lei;
e) livrează către persoane fizice, în farmacia din Bucureşti, 16.000 folii aspirină în valoare
de 20.000 lei;
f) prestează servicii consultaţii stomatologice în sumă de 8.500 lei;
g) livrează către persoane fizice din Franţa, pe bază de comandă poştală, paracetamol în
valoare de 3.000 euro.
h) livrează către Solaris, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, 1.300 folii de
paracetamol în valoare de 4.200 euro;
i) livrează proteze dentare clienţilor, persoane fizice, de la stomatologie în valoare de 5.000
lei;
Se cunoaşte că S.C. GAMA S.R.L. achiziţionează aspirina şi paracetamolul numai în
scopul revânzării, iar celelate achiziţii nu le poate evidenţia separat pe tipuri de activităţi. Curs de
schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul de vânzări la distanţă este 35.000 euro în România şi 40.000 euro
în Franţa.
Cerinţe:
a) TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat şi TVA de plată sau de recuperat pentru
luna martie 2009;
b) precizaţi scadenţa de depunere a decontului de TVA;
c) precizaţi pentru ce operaţiuni trebuie întocmită declaraţie recapitulativă şi care este
termenul de depunere a acesteia.

63. S.C. Prodexp S.R.L., având ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de


încălţăminte este înfiinţată la data de 01 Aprilie 2005. Este înregistrată ca plătitor de
TVA trimestrial. În scopul întocmirii decontului de TVA pentru perioada aprilie-iunie
2009, cunoaşteţi următoarele informaţii:

a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de
plată în sumă de 3.000 lei, neachitat până la data 25 iulie 2009;

b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziţionează materii piele şi cauciuc de la S.C.


Braileanca S.R.L., înregistrată în scop de TVA în România, în valoare de 15.000 lei fără
TVA. Factura este emisă în data de 14 aprilie 2009, cu plata la 30 de zile, conform
contractului. Confruntându-se cu deficit de lichdităţi, S.C. Prodex S.R.L. achită la 14 mai
2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitându-l cu o întârziere de 10 zile,
perioadă pentru care i se percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5%
pe zi din valoarea neachitată a facturii;

c) la data de 15 Mai 2009 achiziţionează mărfuri de la S.C. ConArt S.R.L, înregistrată în


scop de TVA în România, în scopul revânzării către populaţie. Factura emisă de ConArt
prezintă următoarele informaţii: 50 perechi pantofi la preţ unitar fără TVA de 200 lei la
care se acordă un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de pantofi
în luna mai 2009 prin magazinul propriu la preţ de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA,
de 300 lei bucata;

d) pe data de 20 mai 2009 achiziţionează un automobil în leasing financiar de la S.C.


ROMLEASE S.R.L., companie de leasing persoană juridică română, înregistrată în scop
de TVA în România, cu preţ de catalog fără TVA de 70.000 lei. La data achiziţionării
achită avansul de 10% din valoarea maşinii, pentru care primeşte factură de la S.C.
ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat în 63 de rate lunare egale, valoarea
reziduală fiind zero. Rata de dobândă anuală este de 12%. În luna iunie 2009, S.C. Prodex
S.R.L. primeşte factura pentru prima rată aferentă contractului de leasing, factură pe care
o achită pe data de 15 iulie 2009, conform contractului.
e) pe data de 25 mai 2009 achiziţionează de la compania Societe, stabilită şi înregistrată
în scop de TVA în Franţa, cizme de damă în valoare de 3000 euro, care sunt transportate
din Franţa în România (1 euro = 4 lei).

f) în luna aprilie, din producţia realizată, S.C. Prodexp S.R.L. livrează către societatea
Francoise, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa, produse finite în valoare de
25.000 lei

g) în luna iunie achiziţionează materiale auxiliare pentru producţie în valoare de 500 lei
de la o persoană fizică autorizată, neînregistrată în scop de TVA.

h) la data de 27 Iunie 2009 livrează către S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiază
de aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderi mici, produse finite în
valoare de 10.000 lei preţ fără TVA.

i) în perioada aprilie-iunie 2009 primeşte şi achită facturile de energie electrică, gaze şi


telefon în valoare totală de 850 lei, inclusiv T.V.A.

Precizaţi:
a) TVA-ul aferent fiecărei dintre operaţiunile de mai sus
b) valoarea TVA deductibilă şi TVA colectată aferente trimestrului II
c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009
d) Care dintre operaţiunile de mai sus trebuie raportată în declaraţia recapitulativă şi de
ce?
2. Accizele

1. Ce produse se încadrează în categoria produselor supuse accizelor armonizate?

2. Prezentaţi modul de determinare a accizelor în cazul ţigaretelor.

3. Precizaţi care sunt condiţiile pentru antrepozitul fiscal în cazul accizelor.

4. Prezentaţi ce este operatorul înregistrat şi operatorul neînregistrat în cazul accizelor.

5. Prezentaţi momentul exigibilităţii accizelor în cazul produselor supuse accizelor


armonizate.

6. Prezentaţi vânzarea la distanţă în cazul produselor supuse accizelor armonizate.

7. Prezentaţi exigibilitatea accizelor în cazul produselor supuse accizelor nearmonizate.

8. Un agent economic importă o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un preţ extern


unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100
euro. Taxa vamală aferentă acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb
este 1 euro = 4 lei. Să se determine Accizele.

9. Să se determinarea accizei în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în


consum are loc în luna martie, cantitatea 700 sticle a 0,33 litri, numărul de grade Plato 8.
Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.

10. Un agent economic este încadrat la începutul anului în categoria micilor producători
independenţi. Capacitatea sa de producţie la începutul anului era de 190.000 hl. În luna
iulie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie de 30.000 hl. Producţia sa cumulată
pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl în luna iulie şi
50.000 hl în luna august. Berea produsă are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitară şi
cursul de schimb prevăzute în Codul fiscal să se determine acciza datorată în luna iulie şi
acciza datorată în luna august.

11. Să se determine acciza datorată pentru o cantitate de 15.000 sticle de 0,7 litri de vin
cu o concentraţie alcoolică de 13 grade. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele
prevăzute de codul fiscal.

12. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri
fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt
cele prevăzute de codul fiscal.

13. O societate comercială A produce o cantitate de 5.000 sticle de vin spumos a 0,75
l/sticlă la un preţ de producţie de 8 lei/sticlă. Societatea A vinde către societatea B cele
5.000 de sticle. Să se determine valoarea accizei. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt
cele prevăzute de codul fiscal.
C. Impozitele şi taxele locale

1. Precizaţi ce reduceri se acordă în cazul impozitului pe clădiri în funcţie de vechimea


clădirii.

2. Prezentaţi modul de majorare a impozitului pe clădiri în funcţie de numărul de clădiri


deţinute în proprietate.

3. Prezentaţi modul de calcul a impozitului pe clădiri în cazul clădirilor deţinute în


proprietate de persoanele juridice.

4. Care sunt scadenţele de plată în cazul impozitului pe clădiri.

5. Prezentaţi ce persoane sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri.

6. Prezentaţi modul de determinare a valorii impozabile unitare în cazul impozitului pe


clădirile deţinute de persoanele fizice dacă suprafaţa utilă a clădirii este 278 mp.

7. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în


intravilan ce au ca destinaţie teren pentru construcţii.

8. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în


intravilan ce au ca destinaţie teren agricol şi sunt deţinute în proprietate de persoanele
fizice.

9. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în


intravilan ce au ca destinaţie teren agricol şi sunt deţinute în proprietate de persoanele
juridice.

10. Prezentaţi modul de determinare a impozitului pe teren în cazul terenurilor situate în


extravilan.

11. Prezentaţi modul de determinare a impozitului asupra mijloacelor de transport în


cazul autoturismelor.

12. Cum se determină taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate?

13. Cum se determină taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate?

14. Cum se determină impozitul pe spectacole?

15. Cum se determină impozitul pe spectacole în cazul videotecilor şi discotecilor?

16. Cum se determină taxa hotelieră şi când se plăteşte ea?


17. Ce obligaţii are din punct de vedere fiscal o persoană fizică ce achiziţionează un
imobil?

18. În ce condiţii se acordă bonificaţia în cazul impozitului pe clădiri şi ce categorii de


contribuabili beneficiază de ea?

19. Ce reguli se aplică în cazul impozitului pe clădiri care fac obiectul unui leasing
financiar?

20. Prezentaţi elementele de care trebuie ţinut cont când se determină impozitul pe clădiri
în cazul persoanelor fizice.

21. Enumeraţi impozitele şi taxele locale.

22. Prezentaţi cum se determină impozitul pe mijloacele de transport achiziţionate în


cursul anului.

23. Care sunt scadenţele de plată în cazul afişaj în scop de reclamă şi publicitate.

24. Ce persoane sunt scutite de la plata taxei hoteliere?

25. O persoană juridică deţine în patrimoniu din anul 2003 o clădire care a fost
achiziţionată cu un preţ de 78.000 lei. În anul curent o reevaluează în luna mai, rezultând
în urma evaluării o valoare de 90.000 lei. În luna septembrie vinde clădirea. În condiţiile
în care consiliul local practică cotele maxime de impozitare prevăzute în Codul fiscal, să
se determine impozitul pe clădiri datorat.

26. O persoană juridică deţine în patrimoniu o clădire amortizată integral care a fost
achiziţionată cu un preţ de 78.000 lei. În condiţiile în care consiliul local practică cotele
maxime de impozitare prevăzute în Codul fiscal, să se determine impozitul pe clădiri
datorat.

27. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire în cu o suprafaţă construit desfăşurată


de 50 mp, situată într-o localitate de rangul IV, zona B. Clădirea este construită în anul
1948. Valoarea impozabilă unitară este 182 lei/mp. Care valoarea impozitului pe profit şi
ce sumă trebuie să plătească la scadenţe.

28. Să se determine impozitul pe clădiri datorat de o persoană fizică dacă se cunosc


următoarele date despre proprietăţile deţinute:
- o clădire situată în zona B într-o localitate de rangul I, cu o suprafaţă construit
desfăşurată de 240 mp. Valoarea impozabilă a clădirii este 669 lei / mp. Clădirea este
construită în anul 2003 şi este locuinţă de domiciliu;
- cumpără pe data de 20 iunie un apartament situat în aceeaşi localitate, în zona A într-un
bloc cu 6 etaje şi 34 de apartamente. Suprafaţa desfăşurată a apartamentului este de 96
mp. Apartamentul este construit în anul 1972. Valoarea impozabilă unitară a apartamentul
este 669 lei / mp.
29. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul care o vinde cunoscând
următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa utilă este 105 mp, din
care 20 mp sunt aferenţi unui garaj situat la subsol şi 30 mp sunt aferenţi unei mansarde
cu destinaţie de spaţiu de locuit, valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp, anul
construirii clădirii este 1965. Clădirea este vândută pe data de 15 aprilie.

30. Să se determine impozitul pe clădire datorat de un contribuabil cunoscând :


1) clădirea A: suprafaţa totală desfăşurată a locuinţei este 85 mp, din care 20 mp aferenţi
unei mansarde locuite, valoarea impozabilă unitară 669 lei, anul construcţiei 1960, data
cumpărării 18 iunie.
2) clădirea B: suprafaţa utilă a locuinţei este 60 mp, din care 10 mp aferenţi unui beci,
valoarea impozabilă unitară 669 lei, anul construcţiei 1985, locuinţă de domiciliu.

31. O persoană fizică rezidentă în Bucureşti deţine un imobil având o suprafaţă totală
desfăşurată de 124 mp, astfel: 30 mp subsolul, unde are un beci, 54 mp parterul, şi 40 mp
mansarda care are şi destinaţie de cameră de locuit. Imobilul este construit în anul 1948.
valoarea impozabilă unitară este 669 lei. În curte persoana fizică are şi un garaj cu o
suprafaţă utilă de 30 mp, construit în anul 1960. Valoarea impozabilă unitară în cazul
garajului este 112 lei/mp. Persoana fizică vinde imobilul şi garajul pe data de 25
noiembrie. Să se determine impozitul pe clădire aferent imobilului şi garajului datorat de
contribuabil.

32. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:


a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban
(coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă
unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6
apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data
vânzării -10 iulie anul curent.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare
impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30
mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta
devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie
pozitivă a valorii impozabile unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două
proprietăţi imobiliare.

33. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului:


a) un apartament de 115 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban
(coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,4), valoarea impozabilă
unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6
apartamente, construit în 1983. Acest apartament este locuinţă de domiciliu.
b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 140 mp, valoare
impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care mansardă locuibilă de 30
mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna ianuarie, anul curent.
Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1.
Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două
proprietăţi imobiliare.

34. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire în cu o suprafaţă construit desfăşurată


de 250 mp, situată într-o localitate de rangul I, zona B. Clădirea este construită în anul
1967. Valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp. Care valoarea impozitului pe profit şi
ce sumă trebuie să plătească la scadenţe.

35. O persoană fizică deţine în proprietate o clădire în cu o suprafaţă construit desfăşurată


de 270 mp, situată într-o localitate de rangul II, zona B. Clădirea este construită în anul
1995. Valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp. Care valoarea impozitului pe profit şi
ce sumă trebuie să plătească la scadenţe.

36. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul ei, persoană fizică, dacă o
cumpără pe data de 22 septembrie, cunoscând următoarele date: clădirea este situată în
mediu urban, suprafaţa totală desfăşurată este 100 mp, din care 30 mp sunt aferenţi unui
garaj situat la subsol, norma de impozitare unitară este 669 lei/mp, anul construirii
clădirii este 2005.

37. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul ei, persoană fizică, dacă o
vinde pe data de 22 septembrie, cunoscând următoarele date: clădirea este situată în
mediu urban, suprafaţa totală desfăşurată este 105 mp, din care 30 mp sunt aferenţi unui
garaj situat la subsol, norma de impozitare unitară este 669 lei/mp, anul construirii
clădirii este 1965.

38. O clădire este deţinută în coproprietate de 2 persoane, fiecare cu o cotă de participare


de 50%. În cazul primei persoane clădirea este locuinţă de domiciliu, iar în cazul celei de-
a doua persoane este prima locuinţă în afara celei de domiciliu. Presupunem că impozitul
pentru această clădire dacă ar fi fost deţinută de un singur proprietar şi ar fi fost locuinţă
de domiciliu este 100 lei. Să se de determine impozitul datorat de fiecare proprietar.

39. O persoană fizică deţine în proprietate la 1 ianuarie 200X trei clădiri, utilizate ca
locuinţă: clădirea I, achiziţionată în anul 1983 (locuinţă de domiciliu), clădirea II,
achiziţionată în anul 2004 şi clădirea III achiziţionată în anul 1998. În luna mai a anului
200X achiziţionează o nouă clădire, care începând cu luna octombrie devine locuinţă de
domiciliu. Să se stabilească ce majorări se aplică impozitului pentru fiecare clădire şi pe
ce perioade din cursul anului.

40. Să se determine impozitul pe clădire datorat de proprietarul care o vinde cunoscând


următoarele date: clădirea este situată în mediu urban, suprafaţa utilă este 105 mp, din
care 20 mp sunt aferenţi unui garaj situat la subsol şi 30 mp sunt aferenţi unei mansarde
cu destinaţie de spaţiu de locuit, valoarea impozabilă unitară este 669 lei/mp, anul
construirii clădirii este 1965. Impozitul este achitat în întregime pe 20 martie şi se acordă
bonificaţia maximă.
41. O persoană fizică deţine în proprietate un teren în suprafaţă de 500 mp într-o
localitate de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este B. În registrul agricol terenul
este prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de
100 mp. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, consiliul local a hotărât o majorare a
acestuia cu 10% faţă de nivelul de referinţă stabilit de codul fiscal (valoarea stabilită de
codul fiscal este 4.648 lei/ha). Să se determine impozitul pe teren.

42. O persoană fizică cumpără pe 23 mai un teren în suprafaţă de 500 mp într-o localitate
de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este B. În registrul agricol terenul este
prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de 120
mp. În ceea ce priveşte impozitul pe teren, consiliul local a hotărât o majorare a acestuia
cu 10% faţă de nivelul de referinţă stabilit de codul fiscal (valoarea stabilită de codul
fiscal este 4.648 lei/ha). Să se determine impozitul pe teren.

43. O persoană fizică cumpără pe 21 septembrie un teren în suprafaţă de 700 mp într-o


localitate de rangul 1. Zona în care este încadrat terenul este C. În registrul agricol terenul
este prevăzut ca teren cu construcţii. Pe acest teren se află o casă cu o suprafaţă la sol de
120 mp. Impozitul unitar este cel stabilit e Codul fiscal. Să se determine impozitul pe
teren.

44. O persoană fizică deţine în proprietate o suprafaţă de teren de 1.500 mp în


intravilanul unei localităţi de rangul 2. Zona în care se află terenul este C. Terenul are
următoarea încadrare în registrul agricol: 300 mp teren cu construcţii, pe care se află o
casă cu o suprafaţă la sol de 100 mp, 200 mp, teren arabil şi 500 mp livadă pe rod.
Impozitul unitar este cel stabilit de cosul fiscal. Se se determine impozitul pe teren.

45. O persoană fizică deţine în extravilanul unei localităţi de rang 3 (cu o singură zonă –
zona A (I)) un teren arabil ce are o suprafaţă de 3,2 ha. Să se determine impozitul datorat
(impozitul unitar este cel stabilit prin Codul fiscal).

46. O persoană fizică deţine în proprietate un teren, impozitul pe teren în cazul ei fiind
stabilit la 132 lei. Persoana fizică plăteşte impozitul în totalitate pe data de 25 martie.
Consiliul local a aprobat o bonificaţie de 7% în cazul persoanelor care plătesc integral
impozitul pe teren până pe data de 31 martie. Să se determine impozitul pe teren datorat.

47. Să se determine impozitul pe mijloacele de transport în cazul unui autoturism cu o


capacitate cilindrică de 2.340 cmc. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal.

48. Să se determine impozitul pe mijloacele de transport în cazul unui autoturism cu o


capacitate cilindrică de 1.340 cmc ce a fost achiziţionat pe 12 mai. Impozitul unitar este
cel stabilit de Codul fiscal.

49. Stabiliţi impozitul pe spectacole în cazul unei discoteci situată în Bucureşti ce are o
suprafaţă de 400 mp. Impozitul unitar este cel stabilit de Codul fiscal.
50. O persoană fizică deţine în extravilanul unei localităţi de rang 2 (cu o singură zonă –
zona A (I)) un teren arabil ce are o suprafaţă de 5,4 ha. Să se determine impozitul datorat
(impozitul unitar este cel stabilit prin Codul fiscal) în condiţiile în care terenul este
achiziţionat pe 14 mai.