Geopolitica islamului

Dintre cele trei religii mondiale mari - budismul, crestinismul si islamul, ultima este cea mai tinara si cea mai dinamica (dupa ritmul de crestere a numarului credinciosilor). In prezent, majoritatea celor care se convertesc la una din aceste trei confesiuni o constituie neofitii musulmani. Cauzele sint multiple si se deosebesc in dependenta de situatia concreta si specificul fiecarei regiuni, tari sau continent luate in parte. Africa. Harta confesionala a continentului african ilustreaza faptul ca toata partea lui de nord si litoralul Oceanului Indian se prezinta ca o imensa pata verde care se mareste pe an ce trece. In majoritatea statelor din nordul fricii islamul este deja religie de stat, iar sariatul, de fapt, a substituit sistemele de drept preluate de la europeni (anglo-sa!on si continental). In timpul procesului de decolonizare, care a avut loc dupa cel de-al Doilea "azboi #ondial, majoritatea statelor africane au ales calea socialista de dezvoltare, ca o alternativa capitalismului fostelor metropole. In majoritatea cazurilor adeziunea elitei politice locale la cauza socialismului a purtat mai mult un caracter declarativ, totusi, in multe tari africane s-au facut e!perimente socialiste. cestea au dus la urmari catastrofale c$iar si pentru statele africane bogate in zacaminte minerale si cu o economie si infrastructura relativ dezvoltata si diversificata. %oarte relevant, in aceasta ordine de idei, este e!emplul lgeriei, tara care dispune de uriase rezerve de petrol si gaze naturale. &e timpul stapinirii coloniale franceze ea era unul dintre cei mai mari e!portatori de produse agricole din bazinul mediteranian (vinuri, lemn de pluta, stafide, citrice, conserve de legume, produse animaliere etc.). Dupa un indelungat si singeros razboi anticolonialist, algerienii (ajutati de catre '"(( si Cuba lui %idel Castro) in anul )*+, si-au obtinut independenta. Imediat a urmat deposedarea de pamint si e!pulzarea din tara a doua milioane de colonisti francezi (cei mai buni fermieri, specialisti si muncitori calificati). -erenurile agricole au fost impartite fela$ilor analfabeti. avut loc crearea unor cooperative agricole (.satele socialiste/), nationalizarea industriei petro-c$imice si alte reforme in stil sovietic. Catre anii 0*1 aceste e!perimente socialiste au adus lgeria in pragul colapsului economic, politic si social. Criza totala a societatii algeriene a provocat cresterea popularitatii ideilor fundamentalismului islamic. Cind biruinta in alegeri a islamistilor a devenit inevitabila, autoritatile au recurs la declararea starii de asediu. 2a a fost urmata de un adevarat razboi civil soldat cu sute de mii de jertfe omenesti. 2!perimente socialiste au avut loc in mai multe state africane ( ngola, #ozambic, 3uineea, 2t$iopia, -anzania, etc.), dar cu aceleasi rezultate ca si in lgeria. 2le au facut ca popoarele africane sa capete imunitate impotriva oricaror modele de socialism, fie sovietic, c$inez, african, arab sau de alta natura. #odelul capitalist occidental este tot atit de detestat ca si cel socialist, deoarece el

aminteste de timpurile colonialismului cind pe tot continentul african e!ista doar o singura tara independenta 4 2t$iopia ( frica de (ud era dominion britanic, iar 5iberia 4 marioneta a (' ), iar africanii erau tratati de catre colonizatorii europeni ca niste .untermenc$en/. Iata de ce si misionarismul crestin de sorginte catolico-protestanta nu se bucura de prea mare succes printre africani. Cit priveste credintele auto$tone, ele tin de orinduirea gentilico-tribala si nu pot deveni o ideologie de stat, fiind proprii numai pentru un cerc ingust de oameni. In asemenea conditii misionarii islamului, finantati din belsug de catre emirii din 3olf, se bucura de un succes deosebit. Islamul se raspindeste deosebit de repede in statele aflate la sud de tropicul "acului (asa numita . frica 6eagra/). &entru populatia lor, in majoritate analfabeta, islamul - cu simplitatea sa care nu lasa loc tainelor si minunilor greu de e!plicat - este deosebit de atractiv. Coruptia regimurilor laice (de cele mai dese ori - dictaturi militare), saracia, dezastrul economic si $aosul politic fac ca ideile fundamentalismului islamic (care propun modelul unei societati libere de aceste fenomene negative) sa devina din ce in ce mai populare. America. In statele mericii de 6ord si din bazinul #arii Caraibelor e!ista o numeroasa populatie de culoare care in trecut a fost supusa discriminarii si e!ploatarii de catre albi. part$eidul si segregarea rasiala nu se mai practica demult si sint interzise prin lege. #emoria istorica insa pastreaza ura, obida si neincrederea semanata odata intre majoritatea alba si minoritatea de culoare (in statele din bazinul #arii Caraibelor acest raport este invers-proportional). #arsurile de protest si campaniile de nesupunere civila din anii 0+1 au fost sc$imbate de o noua forma de protest7 populatia afro-americana se converteste in masa la islam. Cel mai mare pericol astazi il prezinta nu rasismul si !enofobia albilor, ci atitudinea afroamericanilor (teoria .negritudinii/). %oarte multi afroamericani s-au convertit la islam numai ca sa nu fie de aceeasi religie cu albii. In (' a luat nastere miscarea .&oporul negru al Islamului/ care numara citeva milioane de adepti. 2a, de rind cu organizatia terorista afroamericana .&anterele negre/, promoveaza un rasism negritud de cea mai joasa speta. Interventia americana in Ira8 si .pingarirea/ locurilor sfinte ale Islamului de catre soldatii nemusulmani ai coalitiei anti-ira8iene (printre care erau si evrei) au dat motiv organizatiilor fundamentaliste sa declare .ji$ad/ (tatelor 'nite. 5a tensionarea situatiei au mai contribuit si declaratiile imprudente ale presedintelui american 3eorge 9. :us$ despre .cruciada antiterorista/ (facute imediat dupa atentatele teroriste de la )) septembrie ,11)). In unele tari din bazinul Marii Caraibelor, precum Surinam, Trinidad-Tobago si Guyana miscarile si partidele islamiste sint foarte active si destabilizeaza in mod periodic situatia din aceste tari, recurgind la violenta ca procedeu al luptei politice. Islamul prinde radacini si in Jamaica, desi, in urma cu citeva decenii, aici nu erau deloc musulmani.

Europa de Vest. In 2uropa occidentala, dupa razboi, in cautarea unei vieti mai bune au patruns milioane de imigranti din tarile musulmane africane si asiatice, precum si refugiati din zonele de conflict in care este atit de bogata lumea islamica. Deosebit de mare este numarul lor in %ranta, 3ermania, (pania, Italia, Olanda si #area :ritanie, tari care (cu e!ceptia 3ermaniei) au avut in trecutul nu prea departat intinse imperii coloniale. (perantele ca imigrantii musulmani se vor integra pasnic in societatea europeana s-au dovedit a fi niste iluzii desarte. cestia refuza sa accepte modul de viata occidental si se aseaza cu traiul in cartiere separate, formind adevarate g$etouri afroasiatice in inima metropolelor europene. (ustinerea de catre Occident a Israelului in lupta acestuia cu lumea araba si interventia americano-engleza in Ira8 si fg$anistan au provocat o vie nemultumire in diaspora musulmana din 2uropa. ceasta nemultumire se manifesta nu numai prin respingerea modului de viata european, dar si prin forme mai violente de genul deturnarilor de avioane ( t$ena, 6icosia s. a.), luarea de ostatici (Olimpiada de la #unc$en, 3ermania), actiunilor teroriste individuale (asasinatele politice din Olanda) si organizate (e!ploziile din metropourile madrilen si londonez). 5iberalismul e!cesiv de care au dat dovada statele 'niunii 2uropene in problema migratiei fortei de munca si acordarii azilului politic disidentilor politici (adeseori fundamentalisti) din tarile musulmane a dus la destabilizarea vietii politice interne in tarile-gazda. 3$etourile muslmane din orasele europene au devenit adevarate focare de violenta, criminalitate, !enofobie rasiala si confesionala. :atrinul continent a devenit arena luptelor interne dintre diferite grupari islamiste si nationaliste. In aceasta ordine de idei se deosebeste "epublica %ederativa 3ermana care in anii .boom/-ului economic din anii 0;1 a primit foarte multi gastarbaiteri (muncitori necalificati) din -urcia si Iugoslavia. In aceste tari au loc singeroase ciocniri interetnice intre turci si 8urzi, sirbi si albanezi, etc. In consecinta, de fiecare data cind in -urcia au loc lupte intre trupele guvernamentale si g$erilele 8urde sau alte evenimente (de pilda arestarea liderului 8urd Ogealan), in orasele germane au loc pogromuri si adevarate lupte de strada declansate de reprezentantii acestor etnii. 5a fel se prezinta si situatia cu imigrantii din fosta Iugoslavie. 5a inceputul anilor 0*1 tarile 6 -O s-au amestecat activ in conflictul balcanic de partea bosniacilor si albanezilor musulmani din <osovo impotriva sirbilor ortodocsi. In 2uropa de =est au patruns sute de mii de bejenari din aceste regiuni care s-au folosit de ocazie si au obtinut statutul de refugiati. cestia, de rind cu transfugii din tarile siei si fricii, creeaza probleme grele bugetului comunitar si pericliteaza pacea sociala si ordinea publica in statele din regiune. 'nul dintre rezultatele miopiei euro-liberalilor este aparitia in mediul acestor .refugiati/ a diferitelor grupari mafiote care se evidentiaza prin cruzime si lipsa totala de scrupule in alegerea mijloacelor pentru atingerea scopurilor lor criminale. 'n loc aparte in aceasta ordine de idei il detin gruparile de provenienta albaneza (mai ales din <osovo). 2le s-au aciuat in #acedonia si Italia. &e peninsula penina ele au eclipsat renumita mafie

siciliana, calabreza (camorra) si napolitana (n0Drag$etta). 3ruparile criminale albaneze domina in asa ramuri ale .busines/-ului criminal, precum pro!enetismul, traficul de stupefiante si .carne vie/ (mai ales, din tarile est-europene) etc. -ot in 2uropa Occidentala se afla centrul financiar-bancar al lumii islamice, din care vin ajutoare banesti pentru organizatiile teroriste de orientare fundamentalist-islamica din intreaga lume. Europa de Sud-Est. In 2uropa au e!istat mai multe regiuni in care musulmanii au constituit pe timpuri o parte considerabila a populatiei. 2ste vorba de peninsula Iberica, #alta, (eptimania, 5anguedo>ue, &rovence, Calabria si (icilia. In perioada medievala timpurie ele au facut parte din Califatul rab sau din statele musulmane care au luat nastere pe ruinele acestuia. Dupa "econc$ista populatia musulmana a fost izgonita sau fortata sa se converteasca la catolicism. 'ltimul bastion al maurilor din 2uropa de =est (emiratul din 3renada) a cazut in anul )?*,. "eflu!ul islamului in pus a coincis cu ofensiva lansata de catre turcii otomani (musulmani si ei) in sud-estul 2uropei. In anul )?@A cade Constantinopolul, si Imperiul Otoman cucereste intreaga peninsula :alcanica. -ributare ale &ortii devin si -arile "omanesti, insa, ele reusesc sa-si pastreze suveranitatea interna si e!terna, pe cind celelalte state ortodo!e din regiune devin simple pasalicuri turcesti. -urcii nu au procedat la convertirea fortata a ortodocsilor la islam, fiindca ei alcatuiau principala masa a contribuabililor. 2!ceptie au facut bogomilii, membrii unei secte satanice care a luat nastere pe teritoriul :osniei actuale si care s-a raspindit si in 2uropa puseana, unde erau cunoscut sub denumirea de catari sau albigensi. :ogomilii s-au convertit in masa la islam. Drept rasplata pentru renegare acesti prozeliti au fost numiti in functii de raspundere in administratia locala, si in timpul stapinirii otomane au alcatuit elita politica si sociala in regiune. #asa principala a bosniecilor si pomacilor (sirbii si bulgarii care s-au convertit la islam, dar si-au pastrat limba) era concentrata in orase si tirguri, unde se afla sediul autoritatilor si trupele de garnizoana turcesti. De aceea, populatia musulmana era prezenta sub forma unor insulite izolate intr-un mediu alcatuit din crestini ortodocsi. -ot la islam s-au convertit si majoritatea albanezilor. In armata turca ei alcatuiau trupele neregulate, iar la curtile domnitorilor fanarioti din -arile "omanesti 4 poterele de arnauti (detasamente de mercenari cu functii politienesti si garzi de corp). In urma &rimului "azboi :alcanic din anul )*),, cind a avut loc retragerea otomana din :alcani, minoritatea musulmana si-a pierdut statutul sau privilegiat si a devenit un factor destabilizator pentru statele noi din zona. In timpul celui de-al Doilea "azboi #ondial musulmanii balcanici au colaborat activ cu puterile !ei, sperind ca acestea le vor restabili fostul statut. Cu toate acestea, in Iugoslavia lui -ito, bosanii si albanezii cosovari si-au obtinut propriile formatiuni statale autonome - "epublica Iugoslava (ocialista 'nionala :osnia si

Hertegovina si -inutul utonom Cosovo-#eto$ia (cu statut real de republica unionala). #ai proasta era situatia pomacilor, albanezilor si turcilor din :ulgaria si 3recia. Cit priveste lbania comunista, aici religia in genere a fost declarata in afara legii. Caderea .cortinei de fier/ si destramarea sistemului mondial al comunismului a insemnat si sfirsitul dictaturilor comuniste din :alcani. (' si acolitii sai, sub prete!tul .apararii drepturilor omului/, s-au folosit de moment pentru a da lovitura de gratie Ortodo!iei, incitind minoritatile etno-confesionale din fosta Iugoslavie, :ulgaria si "omania la actiuni cu caracter separatist. In acelasi timp, Occidentul se face a nu observa ca nu e!ista nici o tara musulmana unde drepturile minoritatilor confesionale si nationale ar fi respectate cit de cit, c$iar si acolo unde ele alcatuiesc un procent insemnat al populatiei si locuiesc compact. 2ste destul sa ne amintim de genocidul crestinilor din (udan si Indonesia sau al armenilor, grecilor si 8urzilor din -urcia. (ustinerea Islamului de catre Occident este cu atit mai stranie, cu cit unii lideri musulmani din :alcani si-au declarat desc$is adeziunea fata de ideologia islamica fundamentalista (de pilda, raposatul presedinte bosniac lija Izetbegovici). 'n stat fundamentalist islamic in centrul :alcanilor ar insemna un focar permanent de destabilizare a relatiilor internationale, interetnice si interconfesionale pentru intreaga 2uropa. .(trategii/ euroatlantici insa nu sint in stare sau nu vor sa sesizeze acest pericol, sperind ca toata energia distructiva a islamismului va fi indreptata spre lumea ortodo!a. ceeasi greseala fatala au facut-o in anul )*AB (cirdasia de la #unc$en) cind au incercat sa canalizeze tendintele agresive ale $itlerismului spre "asarit. "ezultatul a fost total contrar asteptarilor. -otal contrar este si acum. Asia de Sud-Est este una dintre cele mai importante regiuni de pe glob din punct de vedere geopolitic, deoarece este asezata la jonctiunea a doua oceane (Indian si &acific) si in apropiere nemijlocita a doua dintre viitoarele supraputeri 4 C$ina si India. ici sint concentrate rezerve uriase de titei, minereuri de uraniu, cositor, bo!ite, metale nobile si pietre pretioase etc. Conditiile pentru dezvoltarea unei agriculturi intensive sint aproape ideale. (tatele din regiune dispun de brate de munca inalt calificate si relativ ieftine. -oti acesti factori au facut ca (2 6 sa devina un nou centru economic al lumii care face o concurenta destul de serioasa celor traditionale ((' , Caponiei si 2uropei). Componenta etno-confesionala a acestei regiuni este e!traordinar de pestrita. Cele citeva sute de popoare confeseaza islamul, budismul, crestinismul, religiile traditionale c$ineze (taoismul si confucianismul), $induiste ($induismul propriu-zis si derivatele sale 4 si8$ismul si jainismul) si culturile animiste. Cea mai mare comunitate este cea musulmana, care domina in Indonezia, #alaesia, :runei, pe insulele #indanao si (ebu (&$ilipinele) si in -$ailanda de (ud (istmul <ra). Islamul este confesat si de catre unele popoare si triburi din #ianmar (fosta :irmanie), =ietnam, <ambodja si 5aos. &e insulele filipineze #indanao si (ebu musulmanii de acolo (%rontul de eliberare #oro si gruparea terorista . bu (aDaf/) duc timp de vreo patruzeci de ani o lupta de g$erila

impotriva autoritatilor de la #anila pentru crearea in aceste regiuni a unui stat islamic. celasi lucru are loc in sudul -$ailandei si in statele autonome ($an si <acin ale 'niunii #ianmar. O situatie deosebita s-a creat in #alaesia si Indonezia 4 state in care islamul este proclamat religie de stat. In aceste tari, de rind cu musulmanii, e!ista numeroase grupuri etno-confesionale minoritare. In #alaesia circa o treime din locuitori sint c$inezi care confeseaza religiile traditionale c$ineze, budismul si crestinismul. Intre aceste grupuri persista o puternica stare conflictuala care eclateaza periodic in pogromuri, lupte de strada si de g$erila. &rintre altele, in anul )*+@ %ederatia #alaesa a e!clus din rindurile sale (ingaporul pentru a nu se pomeni peste o perioada de timp cu o majoritate c$ineza. In ultimul timp in aceasta tara se activizeaza gruparile islamiste fundamentaliste. In Indonezia problemele etno-confesionale sint si mai acute decit in #alaesia, deoarece minoritati de acest gen sint mai multe. Insulele #olucele #ici si provincia Irian-CaDa sint populate de catre crestini, iar insula :ali 4 de catre $induisti. 5a fel ca si in tara vecina, persista o sinofobie virulenta, alimentata de situatia dominanta a $uaziao. (ituatia din provincia sumatreza ce$ demonstreaza cu lu! de amanunte ca asa-zisa .natiune unica musulmana .'mma/ nu este decit un mit. In aceasta regiune (care in secolul EIE a fost protectorat britanic, spre deosebire de restul Indoneziei), locuita tot de catre musulmani, are loc o puternica miscare secesionista. 5a baza ei se afla lupta pentru controlul asupra rezervelor de petrol care sint concentrate aici. ce$-ul pur si simplu nu vrea sa imparta veniturile cu restul Indoneziei. In acelasi conte!t se inscriu pretentiile teritoriale ale Indoneziei fata de #alaesia in legatura cu statele (araFac si (aba$ (care fac parte din federatia malaesa). ceste pretentii au debusat nu o data in ostilitati de frontiera intre cele doua .tari-surori intru islam/. &rin traditie, in Indonezia islamul a fost mai putin radical decit in restul .Dar al Islam/ (.5umea Islamului/). In ultimul timp insa lucrurile s-au sc$imbat foarte mult. =a$abismul a cistigat teren mai ales dupa caderea dictaturii lui (u$arto, cind a avut loc o liberalizare a vietii politice, si controlul din partea statului a slabit. Dupa interventia americana in Ira8 s-au inceput manifestatii si in Indonezia, combinate cu actiuni teroriste anti-occidentale (e!ploziile din discotecile si $otelurile vizitate de straini). Indonezia trece printr-o grava criza economica si politica, dar in caz de redresare a situatiei ea promite sa devina o mare putere regionala, avind toate atu-urile necesare pentru aceasta. In afara de #alaesia ea mai are probleme teritoriale cu (ingapore (din cauza unor insulite din strimtoarea #alaca) si &apua-6oua-3uinee (care revendica provincia Irian-CaDa, locuita si ea de catre popoarele papuase). 6u demult, Ca8arta a avut de suferit o infringere umilitoare in problema -imorului Oriental, caruia a fost nevoita sa-i acorde independenta dupa un sfert de secol de ocupatie. (uccesul obtinut de catre timorieni este un imbold si pentru alte popoare rebele care isi revendica dreptul la independenta.

(ultanatul :runei este un stat liliputan enclavat de catre #alaesia, dar dispune de rezerve uriase de petrol si gaze naturale, ceea ce ii permite sa joace un rol destul de activ in regiune. 5a fel ca si vecinii si partenerii sai din (2 6 (%ilipinele, =ietnam si #alaesia), :runei pretinde la insulele (pratlD, insa este putin probabil sa-i reuseasca ceva, deoarece in competitie pentru acest ar$ipelag s-a inclus una dintre potentialele supraputeri 4 C$ina. Cele mai multe probleme cu miscarile islamiste le are %ilipinele. In sudul tarii sint situate doua insule mari cu o numeroasa minoritate musulmana7 #indanao si (ebu, unde locuiesc multi musulmani (asa-numitii .#oro/). Desi nu alcatuiesc majoritatea populatiei in nici o provincie, #oro cer crearea pe aceste insule a unui stat islamic independent. &artizanii islamisti mai moderati de pe insula #indanao s-au multumit cu o autonomie locala, pe cind cei de pe (ebu (miscarea terorista . bu-(aDaf/, legata cu 'sama-ben5aden) ramin pe pozitiile initiale si continua razboiul de g$erila, intreprinzind in continuare actiuni teroriste de intimidare a turistilor occidentali, pentru a sili #anila sa capituleze. sia de (ud-2st se afla in pragul unei e!plozii demografice. ceasta se refera, in primul rind, la Indonezia care si asa este cea mai populata tara a lumii musulmane. Din insulele sale (iar Indonezia este o tara insulara) cea mai mare densitate o are Cava. 3uvernul de la Ca8arta a incercat sa canalizeze e!cedentul populatiei javaneze pe alte insule, insa fara rezultate vizibile. -ot mai multi indonezieni aleg calea emigratiei ilegale in ustralia vecina care are un nivel de viata inalt. ustralia se fereste de soarta statelor europene care au o numeroasa diaspora musulmana ce refuza sa se integreze in societatea europeana si a devenit un adevarat focar de instabilitate politica si de criminalitate. &entru a stopa aflu!ul de imigranti ilegali, Canberra ia masuri drastice de securitate care duc la incordarea relatiilor cu Ca8arta. Note: !" Culoarea verde este culoarea traditionala a islamului. #" Saria$ din limba araba % &calea cea buna'. Cod care cuprinde norme si recomandari cu caracter (uridic din Coran si Sunna )traditia musulmana*. +" ,ntermenc-en$ termen din le.iconul nazist care ar insemna &oameni de rasa inferioara. /" Golf$ denumirea uzuala a Golfului 0ersic, regiune in care se afla bogatele emirate arabe care detin cele mai mari rezerve de petrol si gaze naturale din lume. 1ceste state sint principalii &sponsori' ai misionarismului islamic. 2" Teorii rasiste care propaga superioritatea rasei albe si dezvoltarea separata a raselor. 3" Ji-ad sau gazavat$ razboi sfint al musulmanilor impotriva necredinciosilor. 4" In lumea islamica cuvintul &cruciada' trezeste niste asociatii foarte neplacute legate

de epoca medievala cind 5uropa romano-catolica s-a lansat in campaniile de &eliberare' a 0amintului Sfint )0alestinei*. Cavalerii cruciati s-au comportat atunci ca niste vandali. 6" Cauza principala a acestui fenomen este .enofobia confesionala. Musulmanii nu se considera ca ar putea sa aiba careva obligatii de ordin etico-moral fata de cei din &7ar% al-8arb' )&lumea razboiului' - cum ii numesc ei pecei de o alta credinta*. 9" :econc-ista$ din limba spaniola, literalmente, &recucerire' % lupta pentru eliberarea de sarazini )arabi, carora europenii le mai ziceau si mauri* a paminturilor crestinesti cucerite de catre acestia in secolele ;III-I< d. 8r. !=" 0asalic$ unitate teritorial-administrativa din Imperiul >toman, ec-ivalenta cu provinciile in statele europene. !!" ?ogomilii$ o miscare eretica anticrestina care propavaduia ideile mani-eice despre egalitatea binelui si a raului, a lui 7umnezeu si Satan, detestau Sfinta Cruce. In viata intima propagau desfriul, incestul si perversiunile se.uale. !#" &Cortina de fier'$ termen inventat de catre @inston C-urcill si care insemna izolarea impusa de catre Stalin a statelor lagarului socialist de restul lumii. !+" 8uaziao % denumirea c-inezilor din diaspora. 5i, de obicei, detin pozitiile-c-eie in economia si finantele statelor-gazda, ceea ce trezeste la populatia locala dispozitii sinofobe )un fenomen asemanator cu antisemitismul*. !/" Timorul >riental$ stat situat in (umatatea estica a insulei omonime si enclava >cusi. 0ina in anul !94/ a fost colonie portug-eza revendicata de JaAarta. Imediat dupa evacuarea trupelor portug-eze, tara a fost ocupata de armata indoneziana. Timp de mai bine de #2 de ani pe insula s-au dus lupte de g-erila intre trupele de ocupatie si o miscare de eliberare nationala a Timorului de 5st. 7upa caderea dictaturii lui Su-arto, JaAarta a fost nevoita, sub presiunea >B,, sa-i acorde independenta fostei sale provincii.