Sunteți pe pagina 1din 38

BALNEOFIZIOTERAPIA (B.F.T) BFT-este ramura a medicini generale care foloseste in scop terapeutic agenti fizici naturali sau artificiali.

Scop terapeutic / scop curativ = scop tratament Marea varietate si modul lor diferit de aplicare a facut ca de-a-lungul timpului sa se desprinda o serie de ramuri care in diverse perioade au avut o dezvoltare istorica diferita. Astazi BFT cuprinde: Hidrotermoterapia Electroterapia Masajul si mecanoterapia Chinetoterapia si gimnastica medicala (c inessis-miscare! Balneoterapia Helioterapia ( elios-soare! Talazoterapia (talaz-valuri! Climatoterapia Pneumatoterapia Inhalatiile. Alta clasificare a B.F.T care se imparte in ": a) Fizioterapia-care foloseste agenti fizici artificiali . b) Balneoclimatoterapia-care foloseste agenti fizici naturali. Starea de sanatate-este ec ili#rul fizic$psi ic si intelectual adica omeostazia. Boala este dereglarea omeostaziei organismului adica dereglarea organismului intre organism si mediu. Bolile sunt de cauza cunoscuta cand e%ista posi#ilitatea de a face tratament causal si de cauza necunoscuta la care se face tratamente simptomatice. B.F.T-reprezinta o terapie simptomatica$ nu o terapie cauzala. Fata de agresiunea mediului e%tern organismul reactioneaza prin & categori de reactii: Reacti de aparare Reactii de adaptare Reactii de compensare Reactii de regenerare functionala si structurala. 'A()* +* (,F)-*,TA.* Calea nervoasa-arcul refle% (stimul-rasruns! Calea neuroendocrina-sistemul nervos vegetative si glandele cu secretie interna. 'alea umorala-prin folosirea meta#olitilor tisulari vitamine$ su#stante #iologice active si produs de descompunere. /rin B.F.T se foloseste capacitatea de stimulare si reglare a mecanismelor sus mentionate. )a #aza mecanismului de actiune al factorilor naturali (namol$ ape minerale$ clima! stau reactiile refle%e. Actiunea factorilor #alneari asupra organismului are un caracter fazic: Faza refle a comple a Faza neurochimica Faza de post!actiune *%citantul poate avea asupra pacientului un effect puternic legat de starea organismului sau.

(n interpretarea mecanismului de actiune a factorilor #alneari tinem seama de " elemente: Mecanisme fiziologice "ctiunea specifica e citantului Terapia prin agenti fizici si artificiali nu este o terapie cauzala ci ea actioneaza asupra mecanismelor fiziopatologice este o terapie patogenica. Aceasta terapie actioneaza asupra #oli si in faza de predispozitie adica are un caracter preventiv nu mumai curativ. Terapia prin mi0loace #alneo este o terapie antisimptomatica$ #oala avand de regula un caracter general. B.F.T-ul aplica cu precadere tratament general si mai putin local.

.*A'T(1(TAT*A
Reacti itatea-este capacitatea organismului de a raspunde in mod sintetic la actiunea e%citantilor din mediu$ capacitatea care se realizeaza prin functia integrativa a sistemului nervos central. Balneoterapia-actioneaza ca o terapie de e%citare care duce la sc im#area felului de reactie a organismului modifican intr-un anumit grad procesele meta#olice legate de constitutie. Balneoterapia-este o refle%oterapie modificand reactivitatea organismului. .eactia #alneara-(criza #alneara! este o reactie a organismului care se produce aproape constant dupa 2-3aplicati fizico-termice sau tratamente #alneare mai intense. Simptomele generale ale reactiei #alneare pot fi cele ale unei #oli acte sau su#acute: o#oseala$ insomnie$ inapetenta$ accensiuni termice insotite de e%acer#area unor fenomene algice sau inflamatori. E acer#are-accentuare Fenomen algic!fenomen dureros $evralgic!durere pentru nerv. Se pot ivi tumefieri articulare la reumatici sau crize repatice sau renale cu eliminari massive de saruri uratice sau calcare. .eactia #alneara arata ca su#stanta influenta procedurilor aplicate zilnic sa produs in organism o sc im#are importanta$ o modificare reactionala datorita normalizari sistemului neurovegetativ. Hipoergie!este caracteristica afectiunilor cornice. Hiperergie-este caracteristica fazei acute sau su#acute a #oli respective. (ndicatia curativa principala a terapiei cu agenti fizici o constituie afectiunile cronice. 'u a0utorul mi0loacelor BFT sta#ilim la #olnavii cronici un nou nivel de relatii cu mediu$ un nou sterotip dinamic apropiat de cel fiziologic.

!I"ROTERAPIA
Hidroterapia-este aplicarea in scop profilactic si curativ al unui numar variat de proceduri care au la #aza apa la diferite temperaturi si su# diverse stari de agregare ca si unele te nici strans legate de acestea. %copul profilactic-este un scop de prevenire %copul purativ-scop de tratament Apa poate fi simpla sau cu ingrediente (dio%id de car#on$ idrogen sulfat$e%tracte de seminte$ su#stante c imice!Factorul cel mai activ asociat este factorul termic. Acesti factori influenteaza terminatiile nervoase din piele si se trasmit catre maduva care ela#oreaza refle%e cu caracter de raspuns. 4idroterapia este o terapie nespecifica.

)uand drep criteriu temperatura putem clasifica idroterapia astfel: Crioterapia!apa la 5 grade Hidroterapia!apa la 5-&" grade Termoterapia-apa peste &" grade #aracterele $nei in%lamati &$nt' Tumor Ru#or &roseata' (olor &durere' Calor &caldura' BAZELE FIZI#E (I FIZIOLO)I#E ALE !I"ROTERAPIEI Propietatile fizice ale apei: ). "pa are capacitate termica mare* o calorie mare sau o 6ilocalorie este cantitatea de caldura necesara pentru a creste temperatura unui 7g de apa cu 8 grad '. +atorita acestor proprietatii cu cantitati mici de apa se pot transporta cantitati mari de caldura . +. "pa are termoconducti#ilitate mare-are capacitatea de a transmite energie calorica. (n unitatea de timp$ apa primeste sau cedeaza o cantitate mare de caldura. ,. "pa are temperatura de indiferenta mare de (9&-9: grade! si corpul scufundat in apa nu are senzatia nici de cald nici de rece. Temperatura de indiferenta este conditionata de starea de nutritie a organismului si de irita#ilitatea tegumentului. ;rice temperatura superioara sau inferioara$ temperatura de indiferenta reprezinta un e%citant fata de care organismul reactioneaza intr-un anumit fel. F-,'T(()* T*<-M*,T-)-( Pielea-este primul organ influentat de idroterapie./ielea tre#uie sa fie curata indemna de leziuni si erurti si fara plagi. Contraindicatia majora a tratamentului BFT =o reprezinta #olile de piele. PROPIETATILE PIELI a). /ielea receptioneaza cu a0utorul uni aparat neuroreceptor tegumentar e%citatiile termice care transmise su# forma de stimul nervos pe caile aferente a0ung la creier si de acolo pe caile eferente se introduc la organele efectuare determinand fenomene vazomotorii$ reflectorii si trofice. b). /ielea influenteaza sc im#urile de caldura (35 de grade din cantitatea de caldura este pierduta prin piele!. c). /ielea influenteaza termoreglarea prin glandele sudoripare care elimina sudoarea si caldura. *). /ielea influenteaza sc im#urile minerale prin sudoare se pierd si electroliti. e). /ielea participa la procesele de imunitate datorita #ogatiei in tesut reticuloendotelial care naste anticorpi. /ielea influenteaza repartitia sangelui %). /ielea prin #ogata retea capilara poate inmagazina pana la o treime din cantitatea de sange a organismului conform circulatiei preferentiale.

-rmarirea reactiei cutanate este un factor de mare importanta in activitatea idroterapeutica. ;rganismul este in permanenta in contact cu mediul e%tern cu care sc im#a informati in du#lu sens. (nformatia din mediul e%tern sunt receptionate de catre organism prin intermediul unor receptori situati la nivelul pieli. Receptor-este o structura celulara cu inalta specificitate pentru receptia unui anumit stimul. Acest receptor este segmental periferic al unui analizator. Analizator-este format din receptorul periferic$ din segmental intermediar sau de conducere cu fi#re aferente si segment central reprezentat de o zona corticala receptoare. Rolul functional al receptorului- este de transformare a anumitor forme de energie purtate de e%citatie in energie nervoasa. ANALIZATOR+L ,E#ANO#+TANAT Segmental periferic-se gaseste in stratul dermic si ipodermic al pieli su# urmatoarele forme: Corpusculi Meissner (iscuri Mer-el Corpusculi Paccini Terminati nervoase li#ere *i receptioneaza stimuli mecanici care sunt capa#ili sa formeze pielea. Segmentul de conducere-este reprezentat de dendritele neuronilor din ganglionul spinal iar a%onul face sinapsa in neuroni coarnelor posterioare. Segmentul central-este circunvolutiunea parietala ascendenta. A,A)(>AT;.-) T*.M;'-TA,AT *l furnizeaza corte%ul cere#ral$ informati despre starea termica a o#iectelor realitati incon0uratoare. *%citantul natural nu este temperatura reala a o#iectului ci starea termica-raportul intre temperatura reala si temperatura zonei tegumentare din momentul considerat. /entru ca un o#iect sa creeze senzatia de cald temperatura lui tre#uie sa o depaseasca pe cea a tegumentului cu minimu de 5$" grade ' iar pentru cea rece tre#uie sa fie mai co#orata cu cel putin 5$& grade '. %egmentul periferic pentru cald!cilindrii .uffini %egmentul periferic pentru rece-corpusculul 7rause %egmentul de conducere si segmentul central-sunt aceiasi cu analizatorul mecanocutanat. /ielea poseda un numar de terminatii nervoase gratie carora se pot o#tine cele mai variate reactii atat locale cat si la distanta. /ielea are deasemeni o retea vasculara #ogata in care incape 95? din cantitatea totala a sangelui. (n conditii normale temperatura medie a pieli este de 9&-9@ grade ' iar apa la aceasta temperatura nu provoaca nici o senzatie de caldura sau de raceala. Aceiasi temperatura a apei provoaca senzatii deose#ite in caz de fe#ra. Mediul cald sau rece da senzati cu atat mai accentuate cu cat atinge suprafetele mai mari ale pieli. .aceala este perceputa mai repede in unitatea de timp decat caldura. (n idroterapie prin procedurile termice si mecanice ca o parte a reactiei generale a organismului se produce asa numita reactie vasculara cutanata sau dermica-care este o vazodilatatie cu rol si importantta deose#ita pentru toate efectele pe care contam in tratamentul ipodermic servind ca indicator pentru individualizarea tratamentului.

Fenomenele rectiei dermo-vasculare sunt produse in parte datorita su#stantelor c imice provenite din degradarea celulelor precum si datorita interventiei nervilor vegetativi cu efecte vazodilatatori asemanatoare celor produse de istamina si acetilcolina. Aceste su#stante vazodilatatoare dispar repede de la locul de aplicare a proceduri insa e%citatiile consecutive le produc mereu. Astfel$ se e%plica actiunile si reactiile proceselor #iologice care stau la #aza BFTului. .eactia dermo-vasculara-se refera numai la comportamentul vaselor sancvine din tegument dupa diferite aplicatii idrotermice. Reactia *ermo- a&c$lara *epin*e *e: 8. .ntensitatea e citatiei termice. +. Rapiditatea cu care se aplica agentul termic ,. .ntinderea suprafetei tegumentului pe care se aplica agentul termic (cu cat intinderea este mai mare cu atat reactia este mai puternica!. /. Repetarea e citatiei termice de aceiasi intensitate aparitiei reactiei dermo! vasculara intarzie deoarece organismul sa o#isnuit cu gradul de e citatie. /entru a o#tine de fiecare data aceiasi reactie vasculara tre#uie intensificata e%citatia in cursul curei idrice. 0. "gentii mecanici si chimici com#inati cu cei termici usureaza aparitia reactiei dermo-vasculara. 1. Miscarile musculare in cursul procedurilor hidrice mai ales dupa proceduri favorizeaza aparitia reactiei dermo-vasculare. 2. .ncalzirea musculara preala#ila intensa si de lunga durata a corpului intreg intarzie aparitia reactiei dermo-vasculare. 3. .n zona nervilor afectati (nevralgii$ nevrite$ pareze$ paralizii$ reactia de o#icei intarzie sau este incompleta. $evralgie 4 durere pe traectul unui nerv. $evrita = inflamatia unui nerv. Polinevrita 4 inflamatia mai multor nervi. Pareza =amorteala Paralizie = intreruperea activitati. A. 5a persoanele cu dezechili#ru neurovegetativ si endocrin reactia dermo-vasculara se produce incomplet sau c iar invers (reactia parado%ala!. 85. .n tul#urarii circulatorii organice cum ar fi: #oli de inima sau #oli arteriale reactia dermo-vasculara apare mai incet sau incomplet. ,ETO"A (I,PLA PENTR+ APRE#IEREA REA#TIEI -A(#+LARA +almadB = metoda Metoda prin comprimarea tegumentului regiunii de e%aminat cu un deget se constanta aparitia unei zone palide. ; reactie #una apare dupa "-: secunde. ; reactie proasta apare dupa 85 secunde. Se constata ca e%citatiile intense si des repetate in cursul unei cure idroterapice indelungate produc adeseori tul#urari datorita carora efectele asteptate nu mai apar atat de prompt. 4idroterapeuti mai vec i intre#uintau in asemenea cazuri e%presia C#olnavii sunt saturati de cura cu apaD #olnavi se simteau rau isi pierdeau apetitul$ somnul deveneau agitati.

Asemenea fenomene impun o modificare a curei cu fenomene mai #lande sau c iar intreruperea curei. (n caz ca se cintinua aceleasi proceduri e%citante apareau asa numitele fenomene de provocare cu acutizarea unor procese inflamatorii latente cu reaparitia durerilor reumatice si a altor fenomene. A#TI+NEA PRO#E"+RILOR !I"ROTER,OTERAPI#E A(+PRA APARAT+L+I #AR"IO--A(#+LAR Procedurile reci si fier#inti cu contraste mari de temperatura produc contractia vaselor sancvine. Procedurile reci produc contractii de durata scurta. Aceste contractii dau paliditate pieli su# forma Cpielea de gainaD provocata de contractia musc iului erector al porilor. Efectul principal si de lunga durata a procedurilor este vazodilatatia accentuata care dureaza. Raceala de scurta durata!produce vazoconstrictie activa cu roseata pieli si marirea vitezei de circulatie a sangelui. Raceala de lunga durata-produce la locul de aplicare o staza circulatorie cu cianoza (capilare dilatate contractate!. 5a temperaturi joase si de lunga durata-se produce gangrena. Prin caldura-se dilata atat arterele cat si venele de la suprafata si din profunzime iar circulatia se produce in conditii mai avanta0oase. Aceasta este comportarea vaselor normale iar vasele #olnave isi pierd elasticitatea si proprietatea de a se putea dilata manifestand o tendinta de contractare foarte pronuntata la e%citatia produsa de raceala dar si e%citatia produsa de caldura poate provoca un spasm de lunga durata. *%ista un antagonism intre vasele circulatiei periferice$ tegumente$ si mucoase si cele ale organelor interne. *%istenta metamerelor ca unitate functionala arata ca prin e%citatia unui dermatomer vasele din organele interne corespunzatoare aceluias metamer reactioneaza consensual (in acelas sens!. Activitatea musculara 0oaca un rol important in distri#uirea sangelui. *a poate antrena temporar mari cantititi de sange din depozitele organismului si din organele in stare de congestie cu a0utorul circulatiei preferentiale. Sangele fiind purtatorul si transportorul elementelor de aparare ale organismului (antito%ine$ anticorpi!. 4iperemia mareste puterea de aparare$ actionand indirect #actericit si antiinflamator. A'T(-,*A /.;'*+-.();. 4(+.;T*.M;T*.A/('* AS-/.A (,(M( S( T*,S(-,( A.T*.(A)* Frecventa cardiaca normala este intre @5-A5 #atai pe minut. (n repaus su# @5 se numeste #radicardie$ peste A5 de #atai pe minut se numeste ta icardie. Tensiunea arteriala ma ima este de 8"5-8&5mm/coloana de mercur-arata munca inimi. Tensiunea arteriala minima =0umatate din tensiunea ma%ima plus sau minus 85mm/coloana de mercur.

Raceala aplicata asupra inimi -da #radicardie iar caldura aplicata asupra inimi influenteaza putin frecventa cardiaca. +aca prin #ai creste temperatura corpului cu 8 grad ' frecventa cardiaca creste cu 83-"5 #atai/minut. Raceala aplicati pe regiunea precordiala! calmeaza in general #olnavul$ daca nu este suportata provocand neliniste este aproape sigur ca miocardul este afectat. -ARIATIA TEN(I+NII ARTERIALE Aplicatiile locale calde sau reci modifica tensiunea arteriala in mica masura. Aplicatiile generale cum ar fi: #aile calde peste 9A de grade creste tensiunea ma%ima si scade tensiunea minima si se mareste diferentiala. Tensiunea minima este data de elasticitatea vaselor. (n cazul #ailor ascendente de la 9@-&" de grade ' partiale sau generale scade atat tensiunea ma%ima cat si cea minima daca cresterea temperaturi se face incet. (n #ai reci creste atat tensiunea ma%ima cat si tensiunea minima. Baile hipoterme scad munca inimi iar #aile iperterme cresc munca inimi cele peste &5 de grade c iar foarte mult. A#TI+NEA PRO#E"+RILOR !I"ROTER,OTERAPI#E A(+PRA (AN)EL+I +upa proceduri reci cresc leucocitele $cresc ematiile si cantitatea de emoglo#ina$ efecte care dureaza apro%imativ " ore. 'oncentratia sangelui scade in #aile calde si creste in #aile reci. )a unele persoane o racire intensa duce la distrugerea masiva de emati cu emoglo#inurie (eliminarea de emoglo#ina in urina!. (n acest caz este contraindicat tratamentul #alnear cu proceduri reci. A#TI+NEA A(+PRA RE(PIRATIEI Raceala e%cesiva produce o modificare a volumului respirator cu cresterea inspiratiei urmata de respiratia sacadata si cu revenirea la normal. Caldura peste &: de grade ' produce efecte analoage. A#TI+NEA PRO#E"+RILOR !I"ROTER,OTERAPI#E A(+PRA ,+(#+LAT+RI Musculaturii striate. *%citatiile reci si fier#inti intense de scurta durata ridica tonusul si randamentul muscular. /rocedurile caldute 9@-92 de grade ' diminueaza tonusul muscular si inlatura spasmele. 'aldura com#inata cu e%citatiile mecanice intense poate influenta contracti#ilitatea si tonusul muscular cu durata mai lunga. .aceala de lunga durata sau intensa si repetata duce la cresterea tonusului la aparitia de mici frisoane contri#uind la termoreglarea organismului. Musculatura neteda. 'aldura aplicata pe epigastrul sanatos (stomac! mareste tonusul si peristaltis mulmuscular stomacului favorizand eliminarea. )a stomacul #olnav caldura actioneaza antispastic normalizand peristaltismul. Spasmele arteriale sunt calmate prin caldura. Miscari peristaltice si peristolice-sunt miscari de avansare si amestecare a #olului alimentar. miscare peristaltica = de inaintare

miscare peristolica = de amestec. A'T(-,*A /.;'*+-.();. 4(+.;T*.M;T*.A/('* AS-/.A F-,'T(();. S*'.*T;.( Aparatul renal-circulatia renala se comporta consensual cu cea a tegumentului. /rin aplicatii e%terne calde locale asupra regiuni renale precum si prin proceduri generale calde se produce o circulatie mai vie la nivelul rinic iului si o functie renala mai #una cu diureza a#undenta. Reactia urinei este influentata prin proceduri idrice intense dar numai trecatoare se o#serva o adiciziere a urinei dupa proceduri reci. *%ista un antagonism clar intre diureza si transpiratie. (n general apa se elimina prin urina si prin tegument mecanisme invers proportionale. Caldura aplicata pe a#domen si procedurile generale calde scad secretia gastrica si pe cea clor idrica. .aceala creste secretia gastrica daca actioneaza in timp scurt. Secretia biliara. 'reste prin aplicatii reci de scurta durata sau prin proceduri alternante. /erspiratio-insensi#ilism-transpiratie neaparenta. *ste eliminarea nesesiza#ila de apa$ su#stante solu#ile si gaze prin piele. /oate a0unge la 8l pe "& cuprinzand to%ine produsi de cata#olism si produsi de sudoare. Sudoare sau transpiratie: Sudoarea cantitatea lic idului transpiral variaza cu clima$ ocupatia$ constitutia$ miscarea si alimentarea. Transpiratia poate sa creasca in anumite conditi considera#il pana la 8:55 l. /rinter procedurile care duc la cea mai a#undenta transpiratie sunt: #aile de namol$ #aile de aer cald$ de lumina si a#uri fier#inti. Transpiratii fortate si repetate in interval scurt de timp pot produce des idratarea tesuturilor. +in punct de vedere practic transpiratia inceputa in decursul unei proceduri termoterapice poate fi: crescuta prin ingerarea unui pa ar cu apa rece (metoda vec e a lui /riessnitz! . Sudoarea este to%ica ca si urina si to%icitatea ei creste cu concentratia. A'T(-,*A /.;'*+-.();. 4(+.;T*.M;T*.A/('* AS-/.A S(ST*M-)-( ,*.1;S $ervii periferici reactioneaza la raceala printr-o diminuare a e%cita#ilitatii si conducti#ilitatii. 'aldura si mai ales fier#inteala de scurta durata cresc sensi#ilitatea iar caldura de lunga durata scade sensi#ilitatea. *ste cunoscuta actiunea sedativa a calduri constante in nevralgii. /rocedurile reci si fier#inti e%cita sistemul nervos central. +upa ce apare reactia dermo-vasculara urmeaza de o#icei o serie de liniste. +upa proceduri e%citante puternice se o#serva o stare de neliniste. /rocedurile la temperatura de indiferenta la 8-" grade mai sus au de o#icei efecte calmante immediate si de lunga durata. (n orice cura idrica nu tre#uie negli0ata starea psi ica$ stare ce influenteaza intreg mers al curei. Se recomanda precautie la dozarea curei. Tre#uie evitate la inceput toate senzatiile neplacute pe care le-ar putea da unele proceduri (dus scotian! fiind necesar sa procedam

de la inceput cu o reactie dermovasculara profunda corecta care este insotita intodeauna de o senzatie generala placuta. A#TI+NEA PRO#E"+RILOR !I"ROTER,OTERAPI#E A(+PRA ,ETABOLI(,+L+I ,etaboli&m = sc im#ul de su#stante intre organism si mediu cu cele " componente : ana#olism = asimilatie cata#olism = dezasimilatie "na#olismul-este in raport direct cu corpul deoarece toate procedurile care actioneaza asupra proceselor o%idative produc o modificare a meta#olismului. +upa proceduri reci scurte creste volumul respirator cu :5?. /rocedurile calde de-lungul duratei insotite de cresterea temperaturi corpului maresc volumul respirator cu 8:5?. +upa proceduri reci si calde de scurta durata revenirea la normal este foarte rapida. +upa procedurile calde prelungite meta#olismul marit persista pana la 2: minute. /rocedurile termice com#inate cu manipulatii mecanice (#aia calda c ineto! creste meta#olismul gazos intr-o masura foarte mare. *liminarea su#stantelor minerale cresc intodeauna dupa aplicatii termice si mecanice mai ales daca procedurile sunt repetate timp de mai multe zile. A#TI+NEA FA#TORILOR TER,I#I A(+PRA TE(+T+RILOR Raceala sau caldura aplicate asupra tegumentului timp mai indelungat modifica temperatura tesuturilor atat la suprafata cat si la o anumita profunzime. "ctiunea raceli este mai intensa pe cand caldura prin iperemia pe care o provoaca patrunde mai dificil in tesuturile su#iacente. +iferite tesuturi si organe se comporta variat fata de racire(foarte usor poate raci peretele toracic!. A#TI+NEA PRO#E"+RILOR !I"ROTER,OTERAPI#E A(+PRA TER,ORE)LARI ;rganismul uman isi mentine temperatura interna constanta la 92 de grade cu variatia de 5$8 grade ' in decursul unei zile. Acest ec ili#ru se poate realiza cu a0utorul sistemului nervos central prin centrii su#corticali. Mentinerea echili#rului termic se face prin: cresterea sau diminuarea produceri de caldura cresterea sau diminuarea pierderi de caldura Producerea de caldura!se face prin activitate musculara si este termoreglarea c imica. Pierderea de caldura!se face prin transpiratie si este termoreglarea fizica. +aca se aplica o #aie calda se o#serva o vazodilatatie a vaselor periferice cu sange perspiratia insensi#ila se mareste iar cand aceasta devine insuficienta se transforma in transpiratie. 5a raceala pe langa o vazoconstrictie periferica se produce si o actiune musculara refle%a (frison! cu mult inainte de a avea loc o racire efectiva a organismului. 5a caldura intensa pe langa o vasodilatatie puternica se produce transpiratia inainte de a se urca temperatura corpului. Atat timp cat pierderea de caldura este posi#ila la periferie temperatura corpului nu creste. Temperatura corpului incepe sa creasca in momentul in care termore-glarea fizica este depasita de temperatura mediului incon0urator.

(n cazurile de deficienta congenitala a glandelor sudoripare se numeste an idoza sau ic itoza transpiratia este foarte redusa. /ersoanele care sufera de astfel de asemenea defecte nu pot transpira si a0ungand in medii calde se sufoca foarte repede si temperatura corpului lor screscand cu mult mai repede decat la persoanele cu transpiratie normala. /e de alta parte se gasesc persoane cu glande sudoripare dezvoltate normal dar care functioneaza insuficient motiv pentru care transpira foarte usor (nervosi$isterici!la cestia temperatura corpului creste deasemenea mai repede in inpre0urari similare.

#O,PRE(E
Sunt aplcati asupra diverselor regiuni ale corpului cu a0utorul unei #ucati de panza de forme si dimensiuni variate si inmuiate in apa de diferite temperaturi. 'alitatea unei comprese #une: aplicarea pe tegument a compresei care nu tre#uie sa permita intrarea aeruluiE umezeala compresei tre#uie sa fie corespunzatoare ( comprese calde sau reci!E compresa uscata de acoperire tre#uie sa depaseasca cu 8-" laturi de deget pe cea umedaE daca compresele stimulante nu se incalzesc dupa 85-8: minute sau pacientul are frisoane compresa tre#uie intrerupta. #la&i%icarea compre&elor' (upa temperatura: reci$ calde$ alternante si cu a#uri. (upa regiune6 la cap$ ceafa$ gat$ torace$ precordiale$ a#domen$ trunc i si gam#e. Compresa stimulata de Prissnitz: *ste o compresa rece acoperita./anza inmuiata se stoarce #ine si se aseaza pe zona respectiva. /este compresa umeda astfel realizata se aplica o #ucata de panza uscata ceva mai mare decat cea umeda si de aceiasi grosime. Mod de actiune6 (n timpul aplicatiei reci apare vasoconstrictia urmata de iperemia activa cu evaporare care scade temperatura ducand din nou la vasoconstrictie si ciclul se reia. *fectul se #azeaza pe aceasta evaporare discontinua ritmica. 'ompresa /rissnitz se mentine " - @ ore pana ce se usuca. Actiunea ei este de stimulare influentand sistemul nervos$ cordul$ activarea circulatiei si a meta#olismului local. Compresa cu abur: /e regiunea interesata se plaseaza o flanela uscata peste care se aplica altele inmuiate in apa fier#inte la @5-25 grade ' si #ine stoarsa peste care se aplica o a 9 a flanela uscata si eventual o panza impermea#ila (& straturi!. *a are o importanta actiune vasodilatatoare si rezor#tiva pe langa efectul analgezic si antispasmotic.

#ATAPLA(,E.
Sunt proceduri care constau din aplicarea in scop terapeutic a diverselor su#stante de natura organica sau anorganica$ la temperaturi variate asupra diverselor regiuni ale corpului. #atapla&mele- se impart in " categorii: umede uscate (n ceea ce priveste temperatura pot fi: calde* reci. I. #atapla&mele $me*e: Materiale necesare6 su#stante organice variate sau diverse plante medicinale$ care capata prin preparare un aspect pastos (cele mai folosite sunt: paine$ taratele$ faina integrala$ faina de grau$orz$ ovaz sau porum#$ seminte de in$ musetel$ florile de fan$ malva$ alt ea$ menta$ mustarul$ reanul namol$ lut$ etc.!$ " #ucati de panza sau un saculet$ o sursa de caldura = resou. Cataplasmele cu paine:

Mod de preparare!se ia o anumita cantitate de miez de paine in raport cu marimea regiunii$ se faraniteaza$ se inmoaie cu apa si se incalzeste continutul pe foc$ amestecanduse pana se o#tine o pasta. Aceasta se introduce intre " #ucati de panza sau intr-un saculet. Se uniformizeaza intr-un strat de apro%imativ "-& cm grosime. Se elimina prin presiune lic idul in e%ces si se aplica apoi pe regiunea interesata. /entru a se impiedica racirea$ se aplica peste aceasta o #ucata de panza$ flanela sau lana. 'ataplasma se mentine pana incepe sa se raceasca. Cataplasme cu tarate: Mod de preparare 7 se iau F sau 8 7g tarate de grau$ secara$ porum#$ in raport cu marimea regiuni pe care dorim sa aplica cataplasma$ se fier#e pana se o#tine o pasta si se aplica cu aceiasi te nica. Cataplasme cu seminte sau faina de in: Mod de preparare 7 se ia G sau H seminte de in$ I sau J apa si se fier#e #ine pana se face o pasta consistenta. Se aplica la fel ca si celelalte cataplasme. 'ataplasmele cu seminte de in sunt preferate altor cataplasme$ deoarece au o termope%ie mare. Cataplasme cu faina integrala: Mod de preparare 7 se prepara cu faina de grau$ orz$ ovaz$ secara$ porum# la fel ca cele descrise anterior. Cataplasme cu musetel: Mod de preparare 7 se ia o cantitate potrivita de musetel$ se fier#e in apa$ apoi se introduce in saculet. Acesta se leaga la gura$ se stoarce prin presare intre " capace si se aplica pe regiunea indicata. Se poate fier#e musetelul direct in saculet. Cataplasme cu flori de fan: Mod de preparare 7 este identic cu a cataplasmelor de musetel. Cataplasme cu malva: Mod de preparare 7 se folosesc frunzele de Malva silvestri si Malva rotudifolia care se prepara identic cu cele e%puse inainte. Cataplasme cu menta: Mod de preparare 7 se folosec frunzele de Menta piperita (izma #una! sau Menta crispa (izma creata!$ se oparesc sau se umezesc numai cu apa calda pentru a nu lasa sa se volatizeze uleiurile eterice. Te nica de aplicare este identica cu a celor cataplasme cu plante medicinale. Cataplasme cu althaea: Mod de preparare 7 se folosec frunzele de "lthaea officinalis (nal#a mare$ nal#a al#a sau nal#a de lunca!. Se se prepara si se aplica la fel ca si cataplasmele cu plante medicinale. Cataplasmele cu mustar: Mod de preparare 7 se foloseste faina de mustar &%inapis nigra sau %inapis al#a'* se amesteca cu apa la temperatura camerei pana se realizeaza o pasta$ se adauga inainte de aplicare putina apa calda pentru a nu provoca #olnavului o senzatie neplacuta$ se introduce intre doua #ucati de panza sau un saculet si se aplica pe regiunea indicata. +urata procedurii este in functie de aparitia senzatiei de arsura. Se inlatura inainte de a se forma #ule pe locul de aplicare. Cataplasme cu hrean: Mod de preparare 7 se ia o anumita cantitate de radacina de rean$ se rade$ se amesteca cu apa si o cantitate oarecare de faina integralaE se introduce intr-un saculet care se leaga la gura si se aplica pe regiunea interesata.

Cataplasme cu namol si lut: Mod de preparare 7 este identic cu impac etarile cu aceleasi su#stante (vezi impac etarile cu namol!. II. #atapla&me $&cate' Sunt proceduri care se realizeaza cu a0utorul unor su#stante cum sunt: taratele de grau$ de secara$ de porum#$ sare$ nisip. Modul de preparare 7 materialele enuntate se incalzesc intr-un vas$ la o temperatura suporta#ila$ se introduc intre " #ucati de panza sau in saculete si se aplica pe regiunea interesata. *le sunt impropiu numite cataplasme$ deoarece nu sunt aplicatii su# forma de pasta. Modul de actiune 7 actiunea cataplasmelor se #azeaza pe factorul termicE efectul lor este mai mult local. Efectele cele mai importante ale lor sunt: iperemizant si resor#tiv$ antispastic si analgezic. )a cataplasmle cu plante medicinale$ pe langa factorul termic$ se adauga si cel c imic$ reprezentat de diferitele uleiuri eterice pe care le contin. .ndicatiile6 cele mai frecvente sunt: mialgii$ nevralgii cu diverse localizari$ artralgii in cadrul afectiunilor reumtismale su#acute si cronice$ perivisceritele ad#ominale$ etc. 'ataplasmele cu mustar si rean se indica pentru efectul lor derivativ important$ mai des in afectiunile cu caracter inflamator acut si cronic ale organelor a#dominale si toracice$ in nevralgii$ spasme si contracturi musculare etc.

!I"ROFOARE
Sunt dispozitive speciale formate din metal sau cauciuc prin care curge apa si care se aplica peste compresele reci sau calde carora dorim sa le mentinem temperatura la nivelul dorit evitand astfel sc im#area prea deasa a compreselor. FRI#TI+NILE Sunt proceduri de idroterapie cu acKiune tonifianta$ al caror efecte se #azeaza pe factorul termic si factorul mecanic. #la&i%icare' "$pa temperat$ra' reci alternante. "$pa re.i$nea corp$l$i' Partiale* cand intereseaza separat sau impreuna mem#rele superioare si inferioare Complete* cand intereseaza intreaga suprafata a corpului. Acestea din urma$ in functie de te nica de aplicare$ se impart in frictiuni partial complete$ care realizeaza functionarea intregului corp prin frictionarea separata a diferitelor segmente si frictiuni complete propriu-zise. FRI#TI+NI PARTIALE RE#I Materiale necesare 7 un pat sau o canapea$ o patura$ un cearceafa$ un prosop sau o #ucata de panza de 855/25 cm$ o galeata cu apa$ un termometru de #aie. Se aseaza pe pat sau pe canapea patura si cearsaful. Bolnavul$ complet dez#racat$ este invitat sa se culce cu fata in sus si este invelit. Se lasa descoperit numai mem#rul asupra caruia vrem sa actionam. Se imoaie prosopul in apa rece$ se stoarce si se acopera segmentul interesat. Bolnavul sau o alta persoana fi%eaza #ine prosopul la radacina mem#rului$ spri0inind in acelasi timp e%tremitatea frictionata de pieptul celui care efectueaza procedura. Se frictioneaza cu amandoua mainile peste prosop$ cu miscarii lungi$ cuprinzand intreaga regiune cu palmele$ pana ce simtim ca prosopul s-a incalzit. Se acopera apoi segmentul cu un cearceaf uscat in care a fost invelit peste care se e%ecuta aceiasi manevra. Apoi segmental se acopera si cu patura$ trecandu-se la descoperirea unui alt mem#ru a carui frictionare se e%ecuta conform aceleasi te nici. FRI#TI+NI PARTIALE ALTERNANTE Se efectueaza conform aceleasi te nici$ incepand cu frictionarea peste un prosop muiat cu apa calda (93-&55! si terminand cu apa rece (8@-835!. +upa ce prosopul rece s-a incalzit$ se indeparteaza$ iar e%tremitatea respectiva se acopera ca mai sus$ cu cearsaful uscat peste care se e%ecuta cateva frictiuni. Se continua frictionarea in acelasi fel si a celorlalte e%tremitati indicate. FRI#TI+NILE PARTIAL #O,PLETE. Materiale necesare 7 sunt aceleasi ca si pentru frictiunile partiale. Tehnica de aplicare 7 se e%ecuta conform te nici$ e%puse la frictiunile partiale$ respectand o anumita ordine. Te nicianul sta in partea dreapta a #olnavului si incepe frictionarea mem#rului inferioar din partea opusa$ apoi mm#rul infrior de aceiasi parte$ spatele$ pieptul$ cu partilelaterale ale trunc iului. A#domenul$ se frictioneaza in sensul evacuarii intestinale. )a urma se frictioneaza mem#rul superior de partea opusa a te nicianului$ apoi cel de aceiasi parte.

Fiecare regiune$ dupa ce a fost frictionata$ se acopera cu cearsaful si patura. +upa terminarea procedurii$ #olnavul este 6lasat in repaus timp de 8:-"5 minute. FRI#TI+NILE #O,PLETE Materiale necesare 7 un cearsaf 8$:%"$:-9 m$ o compresa pentru frunte$ o galeata cu apa la temperatura de 83-"55. Tehnica de aplicare 7 inainte de a incepe procedura$ i se recomanda #olnavului sa se spele pe fata cu apa rece si i se aplica pe frunte sau la ceafa o compresa rece (pentru a evita congestia cere#rala!. Te nicianul ia cearsaful$ il moaie in apa la temperatura camereii il stoarce$ il scutura #ine ca sa nu ai#a cute$ apoi tine cu o mana un colt al cearsafului$ iar cu cealalta face cute pana a0unge la capatul opus. Se aseaza in fata #olnavului si se procedeaza astfel: #olnavul$ stand in picioare$ este invitat sa ridice #ratele in sus si i se aplica un colt al cearsafului in a%ila dreapta$ se trece apoi cearsaful peste piept$ in a%ila stanga. Bolnavul co#oara mainile. Te nicianul trece cearsaful pe spate$ peste umarul drept$ il aduce din nou pe partea anterioara a toracelui trecand apoi peste umarul stang$ iar marginea superioara a cearsafului se aplica #ine i#n 0urul gatului. +upa aceasta se face frictionarea din partea dreapta sa din cea stanga a #olnavului$ e%ecutand frictiuni repezi si lungi$ cu o mana pe fata anterioara intr-un sens$ cu cealalta pe fata posterioara in sens opus$ de la ceafa si gat pana la pcioare$ pana simtim ca cearsaful s-a incalzit. Trecem apoi in fata #olnavului si e%ecutam aceleasi frictiuni pe partile laterale ale corpului$ de sus pana 0os. Se trece apoi in fata #olnavului$ e%ecutandu-se frictiuni pe partile laterale ale corpului. Se insista la gam#e$ si la#a$ deoarece se incalzesc mai greu. /rocedura fiind greu de e%ecutat$ este #ine sa se e%ecute de " persoane. +upa terminarea procedurii se sterge repede #olnavul cu un cearsaf uscat si este lasat sa se odi neasca invelit sau i se recomanda o plim#are de F ora. )a persoanele cu picioare reci sau circulatie defectuoasa$ dupa aplicarea cearsafului umed$ invelim picioarele intr-un prosop muiat in apa fier#inte sau asezam #olnavul de la inceput cu picioarele intr-un lig ian mare cu apa calda. .eusita acestei proceduri depinde de aplicarea unei te nici corecte. Bolnavul cu reactie #una$ nu are de loc senzatie de frig$ simtindu-se reconfortant. 'and dorim o reactie mai puternica$ frictiunea completa poate sa fie completa prin #aia de cearsaf$ #aia de curent de aer sau am#ele. BAIA "E #EAR#EAF Fara a scoate cearsaful dupa terminarea frictiunii$ se toarna concomitent$ pe fata posterioara si anterioara a #olnavului$ de 0os in sus$ de la o distanta de 8-"-9 m cate o galeata cu apa rece. +upa aceea se e%ecuta lovituri cu palmele pe intreaga suprafata a corpului de 0os in sus si de sus in 0os$ pana ce simtim ca pielea #olnavului s-a incalzit din nou. Se sterge apoi cu un cearceaf uscat$ apoi #olnavul sta in repaus F ora sau face o plim#are. BAIA PRIN #+RENT "E AER

)a terminara frictiunii$ urmata sau nu de #aia de cearsaf$ se lasa #olnavul nesters. ( se aplica pe ceafa un cearsaf uscat$ cu colturi peste umeri$ care se dau #olnavului sa le tina cu am#ele maini sau unui a0utor$ in caz cand acesta nu poate. Te nicianul apuca cele " colturi opuse ale cearsafului si$ prin ridicari si co#orari perezi$ e%ecutate cu mainile concomitent$ cu flectari si ridicari ritmice de genunc i$ face o vanturare intai pe fata posteroara apoi pe fata anterioara si partile laterale$ pana ce pielea se inroseste. +upa #aia prin curent de aer a determinat o reactie sla#a$ ea poate sa fie complectata astfel: se ia un cearsaf si se aseaza de-a latul pe spatele #olnavului$ prinzandu-se in fata cele " colturi ale lui. Se intinde #ine si apoise e%ecua miscari ritmice de vanturare$ apropiind si indepartand mainile. Te nicianul se roteste in 0urul #olnavului$ e%ecutandu-se mereu aceste miscari pana ce pielea acestuia s-a uscat complet. Modul de actiune al frictiunilor 7 factorii pe care isi #azeaza actiunea frictiunile sunt factorul termic si factorul mecanic. *%citantul rece (sau alternand cald si rece! provoaca o e%citatie a sistemului nervos$ cresterea numarului miscarilor respiratorii si profunzimea lor. Are loc de asemenea o crestere usoara a ctivitatii cardiace$ intensificarea circulatiei cu tendinta la pierdere de caldura$ usoara stimulare a meta-#olismului. Frictiunile partiale si partial complete sunt considerate proceduri de tonifiere a aparatului neuromuscularE in afara de aceasta$ ele au o actiune sedativa generala$ regleaza somnul. .ndicatiile frictiunilor6 astenie nervoasa$ surmena0$ starile fe#rile nediagnosticate (favorizand aparitia e%antemului!$ covalescenta dupa #oli fe#rile. /entru favorizarea circulatiei periferice sunt indicate in #olile de inima compensate si tul#urarile circulatiei periferice$ mai ales acrocianoze. Frictiunile alternante 7 sunt indicate in atrofii musculare de diferite etiologii$ redori articulare$ pareze si paralizii. Frictiunile complete 7 reactiile organismului sunt asemanatoare cu acelea determinate de frictiunile partiale si partial complete$ dar mult mai intense. .n prima faza 7 su# influenta e%citantului rece$ pe o suprafata intinsa$ apare o vasoconstrictie tegumentara intensa$ care are drept consetinta ingreunarea activitatii inimii si accelerarea ritmului. .n faza a doua 7 vasoconstrictia este urmata de o vasodilatatie$ care usureaza activiatea inimii$ favorizeaza pierderile de caldura si stimuleaza meta#olismul. Frictiunea completa cere o rezistenta mai mare din partea organismului. Spre deose#ire de frictiunea partiala$ aceasta este considerata o procedura puternic e%citanta. .ndicatiile ei sunt 7 o#ezitate$ diateza urica$ ipertiroidism$ neurastenia depresiva$ #ronsitele cronice$ enfizem pulmonar. Contraindicatiile frictiunilor. Frictiunile atat partiale$ cat si complete sunt contraindicate in: emoragii$ afectiuni dermatologice$ nevralgice si nevrite acute si cronica$ arterioscleroza generalizata$ #oala ipertonica$ afectiuni ale inimii decompensate.

#LA(IFI#AREA BAILOR
efinitie: sunt procedurii de idroterapie care se practica cu apa simpla la diferite temperaturi sau cu apa la care se adauga diferite ingrediente. #la&i%icare' +upa caracterul lor: #ai simple si #ai medicinale. "$pa temperat$ra'

Bai reci su# +8 de grade C Bai racoroase +)!,, de grade C Bai la temperaturi de indiferente ,/!,0 de grade C Bai calde ,1!/8 de grade C Bai fier#inti /8!/0 de grade C "$pa *$rata' Bai de scurta durata!pana la 0 min. Bai de durata medie!intre )8!+8 min. Bai de durata lunga!peste +8 min "$pa &$pra%ata corp$l$i intere&ata' Partiale 9enerale. Bai .enerale- pot fi: la temperatura de indiferenta 9&-9: de grade '$ =proceduri sla#e. Bai generale su# temperatura de indiferenta peste 9@ grade '=proceduri puternice. Baile &$b temperat$ra *e in*i%erenta' Bai reci complete! in cada sau piscina. Baile de imersiune reci (corpul este scufundat in totalitate in apa!. Baile cu valuri. Baile de jumatate ( al##ad! Baile cu peria. Baile pe&te temperat$ra *e in*i%erenta' Baile cal*e cuprind: #aia simpa calda* #aia -inetoterapica #aie cu masaj. Baile %ierbinti pot fi: #ai simple fie#inti #ai ascendente Bai partiale' Clasificare in functie de temperatura: Bai reci* Bai calde* Bai alternante* Bai ascendente. !n functie de regiunea corpului: Bai de maini* Bai de picioare* Bai de sezut +8!,8 min. Baile me*icinale' Cu ingrediente chimice6 iod$ su#limat$ sapun$ sare. Cu plante medicinale si su#stante organice inrudite. Flori de musetel sau menta* Faina de mustar* Cu malt* tarate de grau si amidon* Cu coaja de stejar sau castan Cu diferite gaze6 dio id de car#on

Bai cu dio id de car#on uscate numite mofete Bai cu #ule de o igen si #ule de aer. Bai sulfuroase. Bai cu spuma. Bai radioactive. RE)+LI )ENERALE "E APLI#ARE A BAILOR 8. Baile sunt proceduri generale ma0ore solicitante care intereseaza intregul organism. Bolnavul va fi e%aminat amanuntit inaintea prescrierii oricarei proceduri. ". Baile fiind proceduri ma0ore se aplica cu precadere in prima parte a zilei la cel putin 95 min. dupa micul de0un. 9. +upa o #aie generala se poate administra o procedura partiala la cel putin 95 min.8 . &. (ntre " proceduri ma0ore tre#uie sa fie un interval li#er de cel putin " ore. :. *ste contraindicata aplicarea unei proceduri ma0ore dupa eforturi fizice mari. @. (n timpul procedurii se foloseste o compresa rece pentru frunte si/sau o compresa pe regiunea precordiala pentru evitarea congestiei. 2. Baile tre#uie sa fie dimensionate pe masura pacientilor. 3. +upa o procedura pacientul face dusul de curatenie$ se im#raca si se odi neste in camera special amena0ata cel putin 8:-95 min. A. *ste necesara respectarea stricta a indicatiilor din prescriptie. 85. +upa proceduri calde si fier#inti si de sudatie este o#ligatorie aplicarea unei scurte proceduri de racire pentru com#aterea rela%ari si atoniei vasculare periferice determinata de caldura. 88. /acientul tre#uie supraveg eat in permanenta in timpul proceduri de catre asistent. +upa #aie cada este evacuata$ si pregatita pentru un nou pacient.

SA)A +* 4(+.;T*.A/(* S( +;TA.*A *(


(n lini mari o sala de idroterapie tre#uie sa cuprinda: Ca#ine de dez#racat* :estiar de depozitare a hainelor; Camere pentru diverse proceduri generale si partiale hidrice si termice* 9rup sanitar femei < #ar#ati; %uprafata necesara pentru o #aie este de 3m patrati. Cazile! cu " dimensiuni de 35/82:cm si cazi mari de 855/8A5cm in functie de felul proceduri e%ecutate. %ala de dusuri!tre#uie sa asigure o distanta de 9-9$: m patrati intre dus si #olnav. /entru fiecare dus este nevoie de 9-& m patrati. )a camerele pentru impac etarii se calculeaza cate 9$:-&m patrati pentru fiecare pat de 5$3m patrati. .naltimea incaperilor-tre#uie sa fie de 9.:5m cu peretii captusiti cu faianta pana la "m de culoare al#a. (usumeaua- tre#uie sa fie din mozaic de culoare desc isa cu panta de scurgere si gratar de lemn. .luminatul!tre#uie sa fie sufficient$ de preferinta fluorescent. Temperatura camerei de dez#racat!sa fie de "5 grade '$ temperatura camerei de #aie ""-"9 grade ' masurata cu termometru de camera afisat la loc vizi#il. :entilatia-sa fie suficienta cu umiditate de ma%imu 2:? . Sunt necesare ceasuri semnalizatoare pentru aprecierea timpului de procedura. "sistentul #alnear- tre#uie sa ai#a o tinuta corespunzatoare : alat al#$ #oneta$ sort de cauciuc$ pantaloni al#i$ papuci. Asistentul tre#uie sa ai#a o atitudine deferenta$ politicoasa fata de pacientti. Asistentul tre#uie sa faca o planificare corecta a pacientilor pe care sa o respecte pentru a nu povoca aglomeratia. BAILE LA TE,PERAT+RA "E IN"IFERENTA Materiale necesare!cada de faianta cu capacitate de ":5 l$ termometru de #aie$ perna de cauciuc pentru cap$ ceas semnalizator$ ceasceaf si compresa pentru cap. Tehnica de aplicare-se desc id ro#inetele si se pregateste apa la tempera-tura de 9&9: de grade ' #olnavul este invitat sa se aseze in #aie$durata #ai este de 85-8: min. pana la 9:-@5 min. in functie de indicatie. Mod de actiune! presiunea idrostatica$ greutatea coloanei de apa si factorul care este minor$ se realizeaza cresterea usoara a frecventei cardiace si cresterea numarului de respiratii pe minut de scurta durata cu revenire la normal sau c iar stare de sedare. BAILE LA TE,P. "E IN"IFERNTA (#+RTE 'u actiune de inviorare si tonifiere$ iar cele mai lungi sunt calmante. .ndicatii! nevroze$ nevrite$ nevralgii$ afectiuni dermatologice cu prurit si #oala ipertona in faza neurogena. ,evroza-afectiune de granita din punct de vedere psi ic. ,evrite-inflamatii ale nervilor ,evralgi-dureri pe traectul unui nerv 4ipertona in faza neurogena-4.T.A in faza de instalare. BAILE (+B TE,PERAT+RA "E IN"IFERENTA Materiale necesare6 &vezi mai sus!

Tehnica *e aplicare-difera de la o procedura la alta. Modul general de actiune!#aile su# temperatura de indiferenta adica su# 9& de grade isi #azeaza actiunea pe factorul termic mai mult sau mai putin accentuat. )a intrarea pacientului in apa apare in contactcu apa rece un spasm cutanat cu cresterea tensiunii arteriala$ a frecventei cardiace si cu e%citarea sistemului nervos. +upa acest spasm cutanat apare faza de iperemie activa cu pierdere de caldura care apare cu atat mai repede cu cat temperatura este mai scazuta iar iperemia este proportionala cu spasmul cutanat. /ierderile de caldura stimuleaza meta#olismul intensificand producerea de caldura. 1azodilatatia se asociaza cu scaderea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace. 'a sa gra#im aparitia iperemiei in faza reactiva putem asocia o manevra mecanica respectiv frictiunea. BAILE RE#I #O,PLETE IN #A"A/ PI(#INA (A+ BAZIN Temperatura apei este de 8: grade. (nainte de aplicare$ pacientul isi spala fata si #ratele cu apa rece pentru a evita congestia cere#rala. /rocedura dureaza 85-95 secunde$ ma%im 8 min. si se aplica in general dupa o procedura termica (sauna!. Se recomanda pacientului sa e%ecute miscarii repezi sau frictiuni puternice in timpul #ai iar la sfarsit sa se stearga rapid cu un cearceaf uscat si sa se frictioneze viguros. Modul de actiune-factorul termic puternic e%citat. .ndicatii6 o#ezitate$ ipotiroidism$ dia#et$ adipozitate si ca procedura reconfortanta in stare de o#oseala fizica. Contraindicatii!arteroscleroza si nevroza cu e%citatie. BAIA "E I,ER(IE RE#E 'and corpul este #agat total in apa. /rocedura se efectueaza intr-o cada o#isnuita cu apa la temperatura de 8:-83 grde '. Se umple cada cu apa$ #olnavul este asezat pe un cearceaf in decu#it dorsal$ & persoane apuca capetele cearceafului ridicand #olnavul si-l introduc in apa timp de 9-85 secunde apoi il tin deasupra apei 85secunde repetand aceasta operatie de 9 pana la : ori. )a sfarsitul procedurii #olnavul este repede sters si lasat sa se odi neasca invelit in cearceaf si patura. Modul de actiune! asemanator cu cel al #ailor reci complete. .ndicatii6 #oli infectioase cu fe#ra mare$ astenie nervoasa$ dupa proceduri de termoterapie sau ca procedura de recomfortare in stari de astenie fizica. BAIA #+ -AL+RI Tehnica de aplicare!se practica intr-o cada o#isnuita care are adaptat un sistem de valuri. Se umple cada cu apa la temperatura de "3-9" grade ' pe 0umatate sau trei sferturi. Bolnavul sta culcat in #aie cu picioarele departate si indoite din genunc i. )a nivelul picioarelor #olnavului dispozitivul se scufunda si se ridica ritmic producand valuri care pornesc de la picioare spre umeri in directia circulatiei venoase. (n lipsa acestui dispozitiv valurile pot fi provocate de catre te nician prin miscarea apei cu palmele de la picioare la piept. +urata procedurii este de 9-& min. Modul de actiune-factorul termic si factorul mecanic. .ndicatii!convalescenta$ de#ilitate fizica$ astenie nervoasa. BAIA "E 0+,ATATE (A+ !ALBBA"

Tehnica de aplicare-aceasta #aie se efectueaza intr-o cada mai mare decat cele o#isnuite cu apa la temperatura de 9" grade '. Se umple cada pana la inaltimea de "3-95cm$ apa tre#uie sa acopere 0umatatea inferioara a #olnavului pana la om#ilic. Bolnavul se aseaza in asa fel in #aie incat in spatele lui sa ramana un spatiu suficient pentru manipulatiile te nicianului. Bolnavul este invitat sa-si spele fata si sa se frictioneze usor pe maini$ torace si a#domen. Te nicianul se aseaza la stanga si putin in spatele #olnavului ia in mana dreapta un vas special cu capacitate de 8$:l si face 85-8: turnarii rapide asupra spatelui si umerilor #olnavului$ realzate prin lovirea si proiectarea in acelasi timp a apei din cada asupra corpului pacientului. +upa aceea e%ecuta frictiuni rapide cu apa pe spate si partile laterale ale toracelui in directie verticala de sus in 0os si invers. Te nicianul se muta apoi si e%ecuta aceleasi turnarii si frictiuni si pe fata anterioara a corpului. 4al##adul poate fi completat cu o turnare energica e%ecutata de la 8-8$:m asupra toracelui si a#domenului in scopul stimularii respiratiei$ circulatiei si cresterii tonicitatii musc ilor din regiunea interesata. (urata #aii este de 9-: minute. Modul de actiune- factorul termic si mecanic. Actiunea este e%citanta $ tonifianta$ sedativa si antitermica. .ndicatii!sec ele dupa emiplegii (paralizie pe 0umatate de corp!$ astenie nervoasa$ stres$ atonie gastrica si intestinala (lipsa tonusului musculaturi netede digestive cu stagnarea #olului alimentar rezulta constipatia!$ enterite$ emoroizi$ #oli infectioase fe#rile si ca procedura de racire dupa procedura termoterapica. Contarindicatii!stari de de#ilitate fizica accentuata reacti dermovasculare patologice si frisoane. BAIA #+ PERIA Tehnica de aplicare-aceasta procedura se e%ecuta intr-o cada umpluta cu apa 9/& la temperatura de 99-9& grade '. (nvitam #olnavul sa se aseze si cu a0utorul unei peri mari si aspre se incepe periatul spatelui cu miscari lungi muind de fiecare data peria in apa cand co#oram. +upa ce se o#tine o iperemie invitam #olnavul sa se culce pe spate si trecem la perierea toracelui pe fata anterioara si partile laterale cu miscari verticale$iar a#domenul cu miscari circulare de la dreapta la stanga #olnavului in sensul evacuari intestinale. Se continua apoi peria0ul su# apa al mem#relor superioare apoi a mem#relor inferioare si la sfarsit regiunea fesiera$ dupa ce l-am invitat pe pacient sa se ridice putin. Se repeta aceste manevre inca odata. +urata totala a procedurii 9-: minute. Modul de actiune6 factorul mecanic si termic. Baia cu peria are cea mai puternica actiune dintre #aile reci. .ndicatii-tul#urari circulatori$ #oala ipertona in faza neurogena si nevroze. BAILE PE(TE TE,PERAT+RA "E IN"IFERENTA Materiale necesare: vezi mai sus. Tehnica de aplicare: are particularitati in functie de procedura. Modul general de actiune: Baile peste temperatura de indiferenta calde si fier#inti provoaca reactii dermo-vasculare foarte importante: vazodilatatia periferica cu accentuarea si accelerarea curentului sancvin.

Baile cu temperatura peste &5 de grade ' au actiune net e%citanta asupra sistemului nervos$ aparatului cardio-vascular si asupra meta#olismului. Baile cal*e pot fi: simple* -ineto cu masaj. BAIA #AL"A (I,PLA Tehnica de aplicare-se e%ecuta tntr-o #aie o#isnuita cu apa la temperatura de 9@-92 grade ' si cu durata totala de 8:-95 sau @5 min. Modul de actiune-factorul termic si presiunea idrostatica a apei. "ctiunea -antispastica si sedativa generala. .ndicatii6 prurit$ nevralgii$ astenie nervoasa$ insomnie. BAIA 1INETO-TERAPE+TI#A *ste o #aie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile #olnavului. Miscarea in apa reprezinta un important mi0loc de recuperare care se #azeaza pe principiul legi lui Ar imede C Asupra unui corp scufundat intr-un lic id actioneaza o forta de 0os tn sus egale cu greutatea volumului deslocuit C. -n corp in apa este mai usor scazand greutatea lui de apro%imativ 2 ori$ adica un corp de 25 6g scufundat intr-un lic id cantareste apro%imativ 856g. Tehnica de aplicare!#aia 6ineto se efectueaza intr-o cada mai mare care se umple 9/& cu apa la temperatura de 9@-92-93 de grade '. Bolnavul este invitat sa se aseze in cada si timp de : min. este lasat linistit sa se o#isnuiasca cu am#ianta. +upa aceea te nicianul e%ecuta su# apa la toate articulatiile pacientului in mod pasiv toate miscarile posi#ile in timp de : min. dupa aceea pacientul este lasat putin in repaus dupa care este invitat sa repete singur miscarile aratate de te nician. (urata #ai este de "5-95 min. dupa care #olnavul este sters si lasat sa se odi neasca. Modul de actiune-factorul termic si mecanic. Mo#ilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza rela%arii musculare care se produce su# influenta apei calde si pierderi greutatii corpului conform legi lui Ar imede. (mportanta miscarii pasive este esentiala in recuperarea mai ales in stres psi ic pentru ca pacientul intelege ca articulatia este functionala si recuperarea este posi#ila. .ndicatii!redoarea articulara cu tendinta la anc iloza$ poliartroza$ spondilita anc ilopoetica$ paralizii$ pareze. BAIA #+ ,A(A0 Tehnica de aplicare-intr-o cada cu apa 9/& la temperatura de 9@-9A grade ' se e%ecuta masa0ul asupra regiuni indicate prin te nica cunoscuta. (urata variaza in functie de regiunea pe care se face masa0ul. Modul de actiune si indicatii: ( vezi la #aia 6ineto!. Baile %ierbinti sunt de " feluri: Bai ascendente complete. Bai simple fier#inti. BAILE A(#EN"ENTE #O,PLETE (A+ BAI PIRETOTERAPI#E Tehnica de aplicare-antipiretic impotriva calduri. Se umple cada cu apa la temperatura de 9: grade ' #olnavul se aseaza in #aie in asa fel incat apa sa ii acopere umeri. +upa " min. temperatura #ai se creste prin adaugare de apa fier#inte din minut in minut se creste temeratura cu 8 grad '.

Se poate a0unge astfel ca temperatura corpului #olnavului sa fie de 9A-&5 grade '$ iar temperatura apei sa a0unga la &8-&9 grade '. (urata #ai poate fi de pana la 8 . Modul de actiune-#aia iperterma provoaca o vasodilatatie tegumentara importatta care duce la supraancalzirea organismului cu transpiratia care are loc numai la nivelul suprafetelor neacoperite de apa (fata$ capul! eventual partea superioara a pieptului. Supraancalzirea duce la cresterea meta#olismului. .ndicatii!#oli reumatismale cronice$ nevralgii$ nevrite$ o#ezitate$ into%icatii cronice si astm #ronsic. BAI (I,PLE FIERBINTI Se folosesc mai ales in Laponia si ' ina cu durata de : pana la 85 min. cu efecte e%citante puternice. Baile scurte de 8-" min. au efect calmant. Baile partiale- se impart: !n functie de temperatura: #ai reci #ai calde !n functie de regiunea corpului: #ai de maini #ai de picioare #ai de sezut BAILE "E ,AINI Materiale necesare6 cazi de forma ovala sau un lig ean adanc . Tehnica de aplicare-#olnavul sta pe un scaun si este invitat sa-si introduca am#ele maini in vana in asa fel ca apa sa acopere mainile si ante#ratele pana peste cot. BAILE RE#I "E ,AINI Se fac cu apa su# 8: grde '. Mod de actiune-cele de durata scurta 8-" min. au o actiune desconges-tionata asupra organelor toracelui si creierului. 'ele de durata mai lunga de :-85 min. au actiune antiinflamatorie si antisudorala (organizarea metamerica a centurB scapulare si pelviene urmare a dezvoltari em#rionilor! BAILE #AL"E "E ,AINI Se efectueaza cu apa la temperatura de 93-&5 grade ' iar cele fier#inti la &5-&: grade ' cu o durata de 85-"5 min. Modul de actiune-aceste #ai provoaca o vazodilatatie periferica si influenteaza refle% circulatia coronariana inlaturand spasmul vascular. *le determina de asemenea tot pe cale refle%a o rela%are a musculaturii netede a #ron iilor usurand criza de astm. .ndicatii!angina de piept$ astm #ronsic$ #oli reumatismale su#cutanate si cronice cu localizarea pe articulatia mem#relor superioare. Baile reci si calde de maini isi datoreaza efectele organismului metameric em#rionar care face ca vasele mem#relor superioare sa lucreze sinergic (in acelasi fel! cu organele din cutia toracica mai ales inima. BAILE ALTERNANTE "E ,AINI Se e%ecuta in " cazi potrivite$ una cu apa calda la &5 de grade alta cu apa rece 8:-83 grade '. Tehnica de aplicare-se introduc la inceput mainile in apa calda "-9 minute pana la aparitia reactiei dermo-vasculare apoi in apa rece "5-95 secunde. Manevra se repeta de 9-: ori terminand o#ligatoriu cu apa rece.

Mod de actiune!efectul se #azeaza pe alternanta factorului termic cald si rece care activeaza circulatia periferica si descongestioneaza organele toracice. .ndicatii-tul#urari vasomotorii locale$ acrocianoze (manute si la#ute reci! transpirati$ atrofi musculare$ pareze$ paralizii.$ tonifierea musculaturii. Baile alternante fac de fapt gimnastica vasculara. BAILE A(#EN"ENTE "E ,AINI Se foloseste cada pentru maini in care se pune apa la 9: de grade '. )a interval de 8" minute se creste temperatura cu 8 grad ' treptat prin adaugare de apa fier#inte$ in :-@ min. se a0unge la temperatura apei de &5-&& de grade ' si se sta aici 8:-95 minute. Mod de actiune -factorul termic cu iperemie lenta care alterneaza vasodilatatia atat a vaselor superficiale cat si a celor profunde$ atat a vaselor cu elasticitate #una cat si a vaselor cu elasticitate proasta. .ndicatii-arterioscleroza$ scleroza miocardului$ astmul #ronsic. BAILE "E PI#IOARE Materiale necesare6 cazi speciale sau galeti o#isnuite. Bolnavul aszat pe un scaun isi introduce picioarele in apa in asa fel incat apa sa urce la 8 lat de palma su# genunc i. "aile reci de picioare se prescriu cu apa su# 8: grade ' si dureaza 8-" minute. "aile calde de picioare se prescriu cu apa la 9:-&5 grade ' si dureaza 85-"5 minute. "aile alternante de picioare se practica cu a0utorul a " vase: unul cu apa calda la 93&" grade '$ celalalt cu apa rece la 83-"5 grade '. 'onform #ailor alternante se incepe cu cald si se termina cu rece. "aile ascendente de picioare se e%ecuta identic cu cele de maini. /lim#atul prin roua sau rau se recomanda #olnavului timp de :-85 minute sa se plim#e cu picioarele goale dimineata prin iar#a umeda de roua sau intr-un rau cu apa curgatoare cu o adancime de 85-"5 cm. 'alcatul prin apa se e%ecuta intr-o cada mai mare cu apa rece su# 8: grade ' pana la inaltimea de 85-8: cm. Bolnavul este invitat ca timp de 8-: min. sa calce apa cu picioarele goale. .ndicatiile: tul#urari de circulatie periferica$ cefalee$ migrene si piciorul plat. BAILE "E (EZ+T Materiale necesare6 #aie de forma speciala o patura un cearceaf comprese pentru frunte. Tehnica de aplicare-#aile sunt: reci calde alternante ascendente "aile reci de sezut- se pune apa intr-un vas special pana la o inaltime de 8:-"5 cm apa avand temperatura de 83 grade '. /acientul este invitat sa se aseze in #aie in asa fel incat apa sa a0unga la nivelul om#ilicului. /icioarele se spri0ina pe un scaun mic situat in fata #ai. /acientul este acoperit cu un cearceaf apoi invelit cu o patura iar pe frunte se aplica o compresa rece. +urata #ai este de 8-: minute. *ste #ine ca #olnavul sa-si frictioneze a#domenul si coapsele in timpul #ai. Mod de actiune-factorul termic. Su# influenta temperaturi reci se produce o vazoconstrictie importanta a vaselor din cavitatea a#dominala care se poate traduce clinic prin senzatie de greutate si caldura in cap si ameteli. 'oncomitent creste temperatura a%ilara. +upa o #aie scurta de 8-: min. apare vazodilatatia cu iperemie activa.

+upa o #aie rece de durata lunga 85-": min. aparitia vazodilatatiei are loc dupa cateva ore. .ndicatii6 constipatie$ amenoree (lipsa menstruatiei!$ impotenta$ incontinenta urinara$ stari congestive ale creierului$ insomni. Baile de durata mai lunga se indica in enterocolite acute (diaree acuta! inflamatii su#acute ale organelor genitale$ emoroizi. Contraindicatii6 cistite (inflamati ale vezici urinare cu usturimi! si colici uterine. BAILE "E (EZ+T RA#OROA(E 'u apa intre "@-9" de grade ' $ cu o durata de 8: min. .ndicatii6 in inflamatiile cronice ale orgenelor genitale. BAILE "E (EZ+T #AL"E Se fac la temperatura apei de 9@-&5 grde ' cu o durata de 85-"5 min. Mod de actiune6 factorul termic care scade e%cita#ilitatea marita$ accelereaza procesele de rezor#tie$ micsoreaza tonusul muscular. .ndicatii6 dismenoree (menstruatie dureroasa!$ colici uterine$ colici vezicale$ colici intestinale$ insuficienta ovariana$ prostatite cronice$ artrite sacro-iliace. BAILE ALTERNANTE (I A(#EN"ENTE "E (EZ+T (n " cazi cu apa la temperatura de 93-&5 grade ' si 83-"5 grade ' conform te nici #ailor de maini. Mod de actiune6 sunt stimulente si tonifiante ale organelor genitale. .ndicatii6 atonii uterine plus o#oseala musc iului uterin$ prolaps uterin= c inga musculara$ insuficienta ovariana. BAILE #+ (ARE (ntre @-85 6g sare pentru o #aie generala calda. Mod de actiune6 provoaca vazodilatatie tegumentara$ influenteaza procesele meta#olice generale si eliminarea acidului uric. Au actiune antiinflamatorie si rezor#tiva. .ndicatii6 afectiuni cronice ale aparatului locomotor$ #oli cronice utero-ane%iene$ afectiuni endocrine$ ovariene si tiroidiene. "ctiunea importanta a mantalei de sare care ramane pe tegument dupa procedura si nu tre#uie indepartata. (oni din cristalele de sare patrund prin tegument in urmatoarele ore dupa procedura. BAI #+ PLANTE ,E"I#INALE (I (+B(TANTE OR)ANI#E INR+"ITE BAILE #+ FLORI "E ,+(ETEL (A+ ,ENTA Se folosesc 86g flori uscate care se prepara prin infuzie un alt fel prin decoct (fier#erea plantelor!. Mod de actiune: efect sedativ asupra sistemului nervos. .ndicatii6 afectiuni reumatismale$ nevralgii$ nevrite$ asteni nervoase cu agitatie. *fect sedativ. BAILE #+ ,+(TAR 855gr de #oa#e de mustar pisate amestecate cu apa calduta puse intr-un saclet de panza pentru impiedicarea imprastieri uleiurilor volatile si se pun in apa de #aie. Mod de actiune6 actiune revulsiva (inrosire! si efecte e%citante asupra tegument-ului. .ndicatii6 #ronsite$ pneumoni$ enterocolite (diaree!$ mialgi$ nevralgii$ nevrite poliartrite. BAILE "E ,ALT/ TARATE "E )RA+ (A+ A,I"ON (n cantitate de 8-9 6g malt de orez$ 8-8$: 6g tarate$ 8-" 6g amidon toate se pun intrun saculet$ se fier# in :l de apa clocotita si se toarna totul in cada.

Tehnica de aplicare!datorita sla#ei termoconducti#ilitati aceste su#stante mentin timp mai indelungat temperatura crescuta a apei de #aie si au aceste actiune emolienta de inmuiere asupra pieli. .ndicatii6 afectiuni reumatismale$ nevralgi$ afectiuni dermatologice cum ar fi: eczeme cronice$ urticarie intertrigo. +easemenea se folosesc ca #ai de curatire dupa aparat gipsat. BAI #+ #OA0A "E (TE0ARI (I #A(TAN Se poate folosi coa0a de copac sau 855g acid tanic. Efectul acestor #ai: efect astringent asupra tegumentului. .ndicatii6 afectiuni dermatologice cum ar fi eczeme cronice$ urticarie$ eruptii alergice. BAILE #+ B+LE "E "IFERITE )AZE Baile cu #ule de diferite gaze se practica in cazi o#isnuite care au adaptat un sistem de legatura la tu#uri de gaze si alta legatura la generatorul de #ule plasat pe fundul cazi. Baile se prescriu la 95-9: de grade ' cu o durata de :-"5 min. *le se aseamana cu #aile car#ogazoase naturale. .ndicatii: prin masa0ul fin tegumentar produs prin spargerea #ulelor sunt e%citate terminatiunilor nervoase periferice avand rol calmant in afectiuni ale sistemului nervos central la cei cu astenie nervoasa$ insomnie ipertensiune arteriala si in acrocianoza. Efectul mecanic (senzatia de intepatura si caldura! datorat #ulelor care fac micromasa0 tegumentar. Efectul chimic-prin rezor#tia gazelor prin tegument si iperemia activa. /rin vazodilatatia periferica scade tensiunea arteriala. Contraindicatii6 insuficienta cardiaca$ arterioscleroza avansata$ angina pectorala$ TB'. BAIA #+ B+LE "E O2I)EN (I AER Se pregatesc ca si cele cu gaze. .ndicatii6 prin masa0ul fin tegumentar produs prin spargerea #ulelor e%cita terminatiile nervoase periferice si cu rol calmant in activitatea sistemului nervos central. BAIA #+ (P+,A +ecoct din radacina plantei sapunului cu a0utorul generatorului de spuma se formeaza o spuma deasa care mentine caldura apei. *ste o procedura piretoterapica care incalzeste corpul si duce la temp. lui. Se recomenda la o#ezitate nevralgii$ dia#et. BAILE RA"IOA#TI-E Baile Feli%. Aceste #ai se recomanda in afectiuni cronice. Sunt proceduri generale sau partiale al caror efect se #azeaza pe prezenta in apa a unor izotopi radioactivi. 'el mai frecvent se foloseste radiul cu produsul rezultat din dezintegrarea lui$ radomul. Materiale necesare 6 o cada de dimensiuni o#isnute$ dispozitiv pentru pregatirea solutiilor de radom necesate pentru #aie$ sticla speciala cu sifon pentru introducerea radomului in #aie. Mod de pregatire : se pregateste intr -un la#orator special$ solutia de concentratia mare de radom$ rezultat din dezintegrarea radiului. +in aceasta solutie$ o data pe saptamana se pregateste o concentratie mai mica necesara #ailor din care se ia zilnic o anumita cantitate. Aceasta cantitate este introdusa cu a0utorul unui dispozitiv special su# apa din #aie.

Baia se pregateste la temperatura de 9: - 9@ grade durata variind intre 85 - 95 minute. 'oncentratia radomului din #aie poate fi cuprinsa intre :5 - &55 de unitati Mac e. BAILE ,E"I#INALE Modul de actiune: factorul termic$ c imic si mecanic. "ai cu ingrediente chimice-temperatura apei 9:-92 de grade '$ durata 85"5 minute. "aia cu iod- ( su#stanta activa este iodura de potesiu sau sare de Bazna!. Baile cu iod se fac in cazi de lemn acoperite cu capac sau cu o patura in asa fel ca numai capul #olnavului sa ramana afara. /entru a evita actiunea nociva a vaporilor de iod. Mod de actiue6 iodul micsoreaza vascozitatea sangelui provocand vasodilatatie si scazand tensiunea arteriala$ mareste puterea de aparare a organismului determinand reacti locale la nivelul tesuturilor si organelor contri#uind la reducerea fenomenelor inflamatorii. .ndicatii6 artrite cronice$ afectiuni inflamatorii cronice genitale la femei si #ar#ati$ ateroscleroza cu ipertensiune$ nevralgi$ pitiriasis verzicolor. BAILE #+ (+BLI,AT IN (OL+TIE "E 3435,II (A 3465,II Se efectueaza in cada de lemn. Acestea sunt #ai dezinfectante. .ndicatii6 furunculoze$ plagi infectate$ impetigo = #u#a dulce$ dupa #oli infectioase acute si cronice. BAILE #+ (AP+N 855-"55 grame de sapun de casa ras amestecat cu :5 grame sapun de potasiu ras. Mod de actiune6 rol dezinfectant si descuamant asupra pieli. .ndicatii6 dupa #oli infectioase$ in #oli micotice ( ciuperci! ale tegumentului in intertrigo (leziuni la nivelul degeterlor de la picioare!$ eczeme. (ntertrigo-piele peste piele. (A+NA Aceasta procedura termica$ de mult cunoscuta$ se efectueaza intr-un spatiu inc is. Aplicatia clasica si originara utilizeaza o ca#ana din lemn de pin$ in care sursa de caldura este reprezentata de pietre incinse peste care se toarna apa. Mai pot fi utilizate si in incaperi o#isnuite$ din pereti ziditi$ in care sursa de incalzire este electrica$ dar unde se cauta a fi respectate caracteristicile sale fizice. Astfel$ in incinta ei se realizeaza o temperatura de 8555 '$ cu o umiditate foarte mica (8-:?! care ii confera caracter de aer cald$ uscat$ cu un gradient de temperatura spre organism foarte mare$ de @55 ' (de la 8555 '$ temperatura aerului$ la &55 '$ temperatura tegumentului incalzit!. (n aceste conditii$ flu%ul termic nu este prea mare (:-85cal/min/m "!$ temperatura =nucleului> crescand doar 85' in interval de 85-8" min. Fiind o procedura cu transfer moderat de caldura$ atat cantitativ$ cat si in timp (lent!$ nu este solicitata$ fiind teoreticsuportata si de indivizi cardiaci compensati. Aplicatia se mai complecteaza prin turnarea de apa (cate 5$: l! peste pietrele incinse$ producandu-se astfel a#urii care se evapora instantaneu. +upa inceierea ei se practica o imersiune in #azin mic$ de circa "m adancime$ cu apa rece (83 5 ' = "55 ' si c iar su# 835 '!. /rincipalele scopuri si indicatii ale saunei sunt: calirea organismului$ corectarea termoreglarii deficitareE preancalzirea inainte de aplicarea procedurilor de 6inetoterapie recuperatorie.

"+(+RILE
+usurile sunt proceduri idroterapice reprezentate prin coloane de apa$ a#uri sau de aer cald de diferite temperaturi si presiuni proiectata de la o anumita distanta pe anumite suprafete ale corpului sau pe tot corpul. Aici actioneaza factorul mecanic si factorul termic. Materiale necesare-catedra de dusuri fi%e sau mo#ile$ gratar de lemn si cearceaf. #la&i%icarea *$&$rilor' !n functie de dispozitivul de la care pleaca coloana de apa: (us rozeta (us sul (us eventai. upa temperatura: Reci Calde "lternante cu a#uri Cu aer cald upa directia coloanei de apa: :erticale "scendente si descendente ?rizontale usuri speciale: (usi masaj (us su#acval. "$&$ri rozeta reci. 'u efect e%citant pentru tonifiere. "$&$ri rozeta cal*e 93 de grde si fie#inti la &5 grade ' se folosesc cu actiune calmanta asupra sistemului nervos. "$&$ri rozeta alternant 83-"5 de grade ' si 93-&5 grade ' se aplica cu efect e%citant asupra sistemului nervos$ tonifica a musculatura creste tonusul vascular. Se incepe o#ligatoriu cu dusul cald &5 de secunde apoidus rece 85-8: secunde si se termina cu dusul rece dupa care urmeaza iperemia activa. "+(+RILE (+L +atorita formei si presiuni coloanei de apa au actiune mecanica cea mai puternica. +usurile sul se aplica reci$ calde sau alternante numit si dusul scotian. "$&$l &cotian- se practica cu a0utorul a doua tu#uri de cauciuc mo#ile si orizontale prevazute cu capete metalice de ingustare a coloanei de apa. Temperatura apei este de 83-"5 de grade ' si 93-&5 de grade '. Bolnavul este asezat in fata dusului la distanta de "-&m in raport cu presiunea coloanei de apa care este de 8$:-" atmosfere. Se aplica pe regiunea prescrisa$ la inceput coloana de apa calda 85-8: secunde apoi coloana de apa rece :-85 secunde$ alternativ de "-& ori. +usul scotian are o actiune e%citanta asupra sistemului nervos tonifica$ sistemul neuro-muscular si activeaza foarte intens circulatia. .ndicatii!acrocianoza$ parestezi$ pareze$ amorteli si furnicaturi sciatica cronica$ constipatia atona si meteorism (gaze in intestin!. Miscari peristaltice-miscari de avansare a #olului alimentar

Miscari peristolice-miscari de amestec. "+(+L E-ANTAI' denumit din cauza formei se aplica cald $rece sau alternant. 'el mai frecvent folosit este cel alternant cu efecte de tonifiere. "+(+RI (PE#IALE "+(+L ,A(A0 .eprezinta aplicarea mai multor dusuri rozeta cu apa la temperatura de 93-&5 de grade ' asociat cu masa0. Mai frecvent se aplica partial mai rar general. +urata masa0ului este de 3-8: min. +usul masa0 produce o iperemie importanta cu un insemnat efect resor#tiv si de tonifiere prin actiunea com#inata a masa0ului si a factorului termic. .ndicatii! in artritele cronice$ spondilite si spondiloze$ nevrite$ nevralgii$ mialgi si tendinite cronice$ sec ele dupa entorse$ lu%ati sau fracturi. "+(+L (+BA#-AL 'onsta in aplicarea su# apa a unui dus sul de mare presiune 9-@ atmosfere cu temperaturi diferite a apei de #aie. *l se poate efectua intr-o cada cu apa la 9:-93 de grade ' cu a0utorul unui dus sul mo#il cu presiune mare. +usul cu temperatura de 8-" grade ' mai mare decat apa din cada se introduce in apa pe segment su# controlul uneia dintre mainile asistentului pana la :-85cm de regiunea de aplicat. +urata proceduri este de :-85min. "ctiunea intensa a dusului su#acval se datoreaza temperaturi diferite #ai plus dus precum si masa0ului puternic al coloanei de apa care comprima puternic tesuturile. Efectul este asemanator dusului masa0 dar este suportat mai #ine datorita #ai calde. .ndicatii6 nevrite$ nevralgii$ mialgi$ pareze$ parestezi$ inflamatii cronice a#dominale. "+(+L #+ AB+RI *ste proiectarea vaporilor supraancalziti asupra unor regiuni limitate. (urata este de 9-@ min. /oate fi o procedura de sine statatoare$ poate sa preceada o #aie generala sau se poate asocia cu masa0. )a sfarsit se aplica o procedura de racire$ spalare$ sau un dus la temp. de 83-"5 de grde '. Mod de actiune6 actiune puternica asupra circulatiei cu iperemie si rezor#tie locala. .ndicatii!nevrite$ nevralgi$ mialgi$ tendinite$ entorse$ lu%ati$ spondiloze. "+(+L #+ AER #AL" /roiectarea aerului cald furnizat de un generator pe o anumita portiune a corpului se asociaza cu masa0. +usul cu aer cald are aceleasi indicatii ca si dusul cu a#ur la pacienti cu sensi#ilitate accentuata a pieli. "$&$ri *$pa *irectie' :erticale "scendente (escendente ?rizontale. Sunt prevazute cu #aterii de amestec care creaza posi#ilitatea aplicari si sc im#arii rapide de temperatura: reci$ calde sau alternante. (ntre dusurile verticale mentionam: dusul de sezut care se poate aplica rece$ cald sau alernant. (usurile reci de sezut au indicatii asemanatoare cu #aile reci de sezut. Baile caldute cu durata mai lunga au efect calmant. "$&$rile *e &ez$t %ierbinti Sunt indicate in prurit vulvar.

"+(+RI ALTERNANTE Sunt indicate in amenoree (lipsa ciclului! si in infectii cronice ale organelor genitale. Contraindicatii6 +e#ilitate fizica avansata$ nevroze si psi oze cu agitatie . Se evita aplicatii de dusuri reci si alternante la cei cu fragilitatea vasculara sau ipersensi#ilitate cutanata. Se cere precautie in aplicarea dusurilor reci la copii si gravide.

I,PA#!ETARILE
(efinitie6 Sunt proceduri de idroterapie care constau din invelirea unei parti sau in intregime a corpului conformunei anumite te nici. Impachetarile in functie de te nica de aplicare se impart in: .mpachetari uscate .mpachetari umede .mpachetari cu parafina .mpachetari cu namol .mpachetari cu nisip. I,PA#!ETARILE +,E"E 'onstau in invelirea unei parti intinse sau a corpului in intregime$ intr-un cearceaf muiat in apa la temperatura de 83-"55 '$ #ine stors$ peste care se aplica o patura. (n functie de regiunea pe care se aplica$ impac etarile sunt de mai multe feluri: .mpachetari umede complete .mpachetari umede trei sferturi .mpachetari umede inferioare .mpachetari umede superioare .mpachetari umede la trunchi. I,PA#!ETAREA +,E"A #O,PLETA Materiale necesare ! un pat sau o canapea$ o patura mare de lana ""5/":5 cm sau " paturi o#isnuite$ un cearsaf de aceleasi dimensiuni$ un cearsaf o#isnuit$ o galeata cu apa rece$ o compresa pentru cap$ un termometru de #aie si un ceas semnalizator. Tehnica de aplicare 7 se asterne partura de lana pe pat$ la picioarele #olnavului$ se intinde #ine patura tragand de ea$ apoi se rasfrange su# calcaie sau peste la#e$ cum s-a procedat si cu cearsaful. +aca nu e%ista o patura de dimensiuni mari$ folosim doua paturi o#isnuite pe care le asezam astfel: una din paturi se aseaza cu lungimea pe latimea patului. A doua se indoaie si se aseaza in continuare$ su# patura mare. (mpac etarea se face la fel ca si inainte. Se aplica un cearsaf uscat$ indoit$ su# #ar#ie$ pentru a evita frecarea cu patura si apoi o compresa rece pe frunte. Se lasa #olnavul impac etat dupa durata prescrisa$ care sa atinga @5-35 minute$ dupa care se aplica o scurta procedura de racire (spalare$ dus$ #aie$ etc! ca dupa orice aplicatie ipertermica. /entru ca procedura sa-si atinga scopul$ ea tre#uie sa se e%ecute intr-un timp foarte scurt si aplicand te nica corecta. ,ici cearsaful si nici patura nu tre#uie sa faca cute. (n cazul cand dorim sa o#tinem o incalzire mai rapida si mai importanta$ impac etarea poate sa fi asociata cu aplicatii de termofoare$ idrofoare sau sticle cu apa calda$ asezate intre cele " portiuni ale paturii$ la gam#e si talpi. +aca in timpul curei apar fenomene de intoleranta$ #olnavul va fi despac etat $ i se aplica o procedura de racire si va fi lasat in repaus.

I,PA#!ETAREA +,E"A TREI (FERT+RI Se intinde de la a%ila in 0os$ cuprinzand trunc iul si mem#rele inferioare si lasand li#ere mem#rele superioare. Te nica este aceiasi ca si pentru impac etarea umeda completa. )a terminarea procedurii se aplica pe fata anterioara a #olnavului un cearsaf uscat. (nvitam #olnavul sasi incruciseze mainile pe piept si rasfrangem cearsaful peste umeri si #rate$ trecand capetele lui la spate. +urata procedurii este cea prescrisa. I,PA#!ETAREA +,E"A INFERIOARA *ste identica cu precedenta$ dar se intinde numai de la om#ilic in 0os. Si aici #ratele sunt invelite intr-un cearsaf uscat. I,PA#!ETAREA +,E"A ,O"IFI#ATA 'onsta dintr-o impac etare de 0umatate com#inata cu o impac etarea umeda inferioara Mcompresa in cruce la torace. Bratele se invelesc in cearsaf uscat. I,PA#!ETAREA +,E"A (+PERIOARA 'uprinde #ratele si partea superioara a corpului pana la nivelul in care degetele ating coapsele. (n rest$ #olnavul este invelit in cearsaf si patura. I,PA#!ETAREA +,E"A LA TR+N#!I 'uprinde numai portiunea dintre a%ila si pu#is. Te nica este identica cu a celorlalte impac etari$ mem#rele inferioare si superioare ramanand neampac etate. Modul de actiune a impachetarilor umede 7 sunt proceduri care au o actiune generala importanta asupra organismului. Factorul pe care se #azeaza actiunea lor este cel termic. Sc ematic actiunea impac etarilor se poate diferentia in 9 faze$ care depind de durata procedurii si de reactivitatea #olnavului. #. $aza initiala numita si faza de e%citatie - apare datorita contactului dintre tegument si cearsaful rece$ contact care determina o e%citatie a sistemului nervos. )a nivelul vaselor cutanate se produce vasoconstrictia$ contractiile inimii devin mai puternice$ respiratia devine mai profunda si mai accelerata$ temperatura creste usor. Bolnavul are senzatia de frig. +upa apro%imativ 8-9 minute$ vasoconstrictia este inlocuita de vasodilatatie periferica activa$ viteza de circulatie a sangelui creste. Senzatia de frig este inlocuita de o senzatie de caldura placuta. 'orpul cedeaza treptat caldura cearsafului. Aceasta face ca la #olnavii afe#rili$ prin actiunea de termoreglare$ arderile sa fie stimulate$ iar la cei fe#rili$ temperatura sa scada cu 8-" 5$ daca sc im#am impac etarea de cateva ori. Aceste modificari au loc pana ce temperatura corpului si cearsafului se egaleaza. +aca in timpul impac etarii apare frisonul$ procedura tre#uie intrerupta. Aceasta prima faza dureaza 8:-"5 min. si are un efect toifiant asupra organismului. &. $aza de calmare-se produce daca #olnavul continua sa ramana impac etat. 'earsaful se incalzeste mai departe. 'aldura umeda moderata determina o dilatatie a vaselor cutanate$ care are ca rezultat scoaterea sangelui din organele interne si trimiterea lui la periferie$ scaderea temperaturii$ rarirea pulsului si a respiratiei. Bolnavul are o senzatie de caldura placuta$ tendinta la somn. Faza aceasta are caracterul de faza sedativa. *a apare dupa apro%imativ 8: minute si se mentine un interval de apro%imativ :5 minute. '. $aza hiperterma-se produce daca #olnavul ramane mai departe impac etat.

'earsaful continuie sa se incalzeasca$ caldura se acumuleaza din cauza paturii$ iar procedura devine iperterma. Bolnavul transpira a#undent. /rocedura devine e%citanta pentru sistemului nervos. Accelerarea pulsului si a respiratiei. Aceasta faza dureaza :5A5 minute. !ndicatiile impachetarilor umede' in functie de durata lor si deci de faza$ au indicatii diferite. Cele de scurta durata-(pana la 85-8: minute!sunt indicate in cursul #olile infectocontagioase$ la #olnavii fe#rili$ pentru actiunea lor antitermica. *le se repeta in cazurile acestea de 8-" ori. Se indica$ de asemenea$ ca procedura de tonifiere la #olnavii cu tul#urari functionale ale sistemului nervos central$ stari depresive$ astenie generala si in cadrul comple%elor terapeutice de stimularea a meta#olismului. Cele de durata medie- (intre "5 si :5 minute! se indica pentru efectul lor calmant$ #olnavilor o#ositi$ in caz de insomnii$ in caz de nevroze motorii (constipatii spastice$ #oala ulceroasa$ prurit$ coree$ ticuri etc.!. Cele de lunga durata- (:5-A5 minute! se recomanda #olnavilor cu tul#urari meta#olice$ o#ezitate$ guta$celor into%icati cu metale grele$ in unele polinevrite$ neuromiozite. Contraindicatiile impachetarilor umede-#oli de inima decompensate$ #oala ipertonica in faza inaintata$ tu#erculoza pulmonara si #oli de piele cu caracter inflamator. I,PA#!ETARILE +(#ATE 'onstau in invelirea unei parti intinse sau a corpului in intregime intr-o patrura de lana$ aplicata direct pe corp. *le pot sa fie partiale sau complete. 'ele mai folosite sunt cele complete. Impachetarea $&cata completa. Materiale necesare 7 o canapea$ o patura de lana de ""5/":5 cm sau " paturi o#isnuite$ idrofoare sticle cu apa calda$ un cearsaf$ o compresa pentru cap. Tehnica de aplicare 7 se efectueaza numai cu patura care se aplica direct pe corp$ fara cearsaf$ in acelasi mod ca si la impac etarea umeda. (urata acestor impac etarii este de N A5 min. +eoarece impac etarea uscata este o procedura de sudatie$ putem sa marim retentia de caldura determinata prin impac etare$ prin adaugarea pe partile laterale ale corpului$ peste patura$ de termofoare sau sticle cu apa calda. +aca vrem sa stimulam si mai mult sudatia$ dam #olnavului in timpul impac etarii un pa ar cua apa rece. (mpac etarea se termina totdeauna cu o procedura de racire (spalare$ dus$ sau #aie rece de scurta durata!. (mpac etarea uscata este o procedura energica si de aceea #olnavul tre#uie sa fie supraveg eat in permanenta. (n caz de aparitie a fenomenelor de ameteala$ cefalee$ palpitatii$ neliniste despac etam repede #olnavul si ii administram o procedura de racireE spalare$ frictiune$ compresa precordiala. (mpac etarile uscate pot sa fie si partiale si se e%ecuta conform aceleasi te nici. Modul de actiune 7 impac etarile uscate sunt proceduri cu actiune generala. *fectul lor terapeutic se datoreste elementului termic important realizat prin actiunea mecanica a paturii aplicata direct pe tegument$ ca si prin retentia de caldura realizata de acesta. Aceste proceduri de sudatie cresc meta#olismul$ maresc arderileE su# influenta lor$ pulsul si respiratia se accelereaza.

.ndicatii6 ipotiroidism$ o#ezitate$ diateza cronica$ into%icatii cronice$ reumatism cronic. Contraindicatii6 toate #olile casectizante acute sau cronice$ tu#erculoza$ sindroame miocardice. I,PA#!ETARILE #+ PARAFINA 'onsta in aplicarea$ conform unei anumite te nici pe o regiune limitata de corp$ a parafinei topite. Materiale necesare 7 canapea sau scaun$ parafina al#a de pac et$ un vas pentru topit$ tavi de ta#la$ pensule late de 3 cm$ #ucati de flanela$ o patura$ mansoane pentru articulatiile mari$ #aie de apa$ resou$ o galeata cu apa la temperatura camerei si un prosop. Tehnica de aplicare6 se ia o cantitate de parafina (N 8:5-"55g! si se topeste intr-un vas la temperatura de @:-255$ in asa fel incat sa mai ramana cateva #ucati netopite$ in scopul evitarii supraancalzirii. +aca regiunea pe care dorim sa aplicam parafina este paroasa$ se rade sau se unge cu ulei inainte de aplicarea parafinei. 'u a0utorul unei pensule late (3 cm! se pensuleaza repede regiunea interesata. /entru a avea o temperatura constanta$ vasul cu parafina se introduce intr-un vas mai mare cu apa fier#inte. 'a sa evitam senzatia neplacuta data de primul strat de parafina care este putin cam fier#inte$ se sufla asupra regiunii$ gra#indu-se astfel solidificarea. -lterior se poate continua pensularea$ fara ca #olnavul sa mai acuze vreo senzatie neplacuta. <rosimea stratului de parafina este de 5$:-8. /este stratul de parfina se aplica #ucati de vata sau flanela si apoi se acopera regiunea cu patura. (urata este de "5-@5 min. (nlaturarea parafinei se face cu usurinta din cauza transpiratiei care are loc su# stratul de parafina. /rocedura se termina cu o spalare la "5""5. 5a nivelul articulatiilor ! (genunc i$ cot! se pot folosi mansoane potrivite regiunii$ legate deasupra si dedesuptul articulatiei$ prevazute cu un orificiu prin care se toarna$ cu a0utorul unei palnii$ parafina topita. *le sunt confectionate din panza cauciucata si permit realizarea unui strat mai gros de parafina. /este mansoane se aplica o flanela si apoi o patura. Pentru maini si picioare se folosesc #aile de parafina. /acientul introduce e%tremitatea pentru scurta vreme in parafina lic ida$ in care mai inoata #ucati netopite. Se scoate apoi si se asteapta pana ce parafina s-a solidificat pe tegument. Se repeta manevra de "-9 ori$ introducandu-se de fiecare data pana la un nivel inferior precedentului. 'and temperatura devine suporta#ila$ e%tremitatea se lasa in parafina topita timpul indicat. Pe articulatiile mici se pot aplica fasi parafinate. +in cauza termo-conducti#ilitati relativ mici parafina poate fi folosita la temperaturi ridicate fara a produce arsuri. ; te nica mult mai simpla pentru aplicarea parafinei$ care se foloseste pe scara larga astazi$ este te nica sovietica. /arafina topita se toarna intr-o tava de ta#la cu dimensiunile @5/": cm si inaltimea de : cm$ intr-un strat de N 8$: cm. Ta#la se lasa putin deoparte$ pana cand stratul superficial se solidifica. 'u a0utorul unui cutit se desprinde de pe pereti si se aplica pe regiunea interesata. /arafina se poate folosi de mai multe ori cu conditia sa se sterilizeze in preala#il la 885-8"55$ timp de 85 minute.

(nainte de sterilizare$ parafina spalata #ine si uscata$ evitandu-se urmele de apa din parafina$ care ar provoca arsuri in timpul aplicarii pe tegument. +eoarece parafina isi pierde din plasticitate dupa ce a fost incalzita de "-9 ori$ tre#uie sa adaugamca "5-":? parafina proaspata la cea intre#uintata. Modul de actiune!impac etarea cu parafina are o actiune locala$ care se datoreste pe de o parte factorului termic$ pe de alta parte compresiunii vaselor superficiale. *a provoaca o incalzire profunda si uniforma a tesuturilor$ (n timpul procedurii$ suprafata pielii se incalzeste pana la 93-&55'. )a locul de aplicare se produce o iperemie puternica si o transpiratie locala a#undenta. .ndicatii6 Bolile aparatului locomotor: osteomielite cronice$ contuzii$ artrite su#acute si cronice$ artrite infectioase si deformate. Boli ale aparatului digestiv si glandelor ane%e: epatite cronice$ periviscerite$ #oala ulceroasa$ gastrite. Boli ale sistemului nervos periferic: nevralgii$ nevrite in stadiu su#acut si cronic. Afectiuni ginecologice: ane%ite cronice. Contraindicatii6 piodermite$ eczeme$ tu#erculoza$neoformatii maligne$ tendinta la emoragii. I,PA#!ETAREA #+ NA,OL 'onstau in aplicarea pe o regiune limitata sau pe intreg corpul a namolului$ incalzit la o anumita temperatura. Materiale necesare6 un pat sau o canapea$ o patrura$ o panza impermea#ila$ un cearsaf$ o compresa$ un dus$ un termometru si un ceas semnalizator. Tehnica de aplicare 7 se aseaza patura pe pat$ peste aceasta panza impermea#ila$ iar apoi deasupra cearsaful. ,amolul pregatit la temperatura prescrisa (prin incalzire electrica cu a#uri sau amestec cu apa fier#inte! se pune pe cearsaf intr-un strat de "-9 cm. Bolnavul este invitat sa se aseze cu regiunea pe care vrem sa o impac etam peste acest strat. Se aplica repede namolul pe partile laterale si anterioare ale regiunii. Se inveleste cu cearsaful$ apoi cu materialul impermea#il si la urma cu patura. /entru evitarea congestiei cere#rale se pune o compresa rece pe frunte. Temperatura la care se poate aplica namolul oscileaza intre 93-&&5. +urata impac etarii este de "5 si &5 min. +upa terminarea procedurii$ #olnavului i se aplica un dus cald. Modul de actiune 7 potrivit parerii lui Ale6sandrov$ mecanismul de actiune a namolurilor se datoreste mai multor factori$ si anume: *%citarii nervilor cutanati de catre factorul termic$ .eactiilor reflectorii Formarii in piele de su#stanta de tip (( ( istamina!$ 'resterii permea#ilitatii cutanate Actiunii specifice a su#stantelor resor#ite in organism. .ndicatiile6cele mai importante le constituieafectiunile aparatului locomotor si afectiunile ginecologice. +intre afectiunile aparatului locomotor #eneficiaza: reumatismul secundar$ reumatismul degenerativcelulitele$ #ursitele$ mialgiile$ sec elele ra itice$ poliomielitice. +intre #olile aparatului genital #eneficiaza afectiunile cronice inflamatoare uteroane%iale si sterilitatea. Contraindicatii6 formele reumatismale cu evolutie fe#rila$ ipertensiune si ipotensiunea arteriala$ astmul #ronsic$ afectiunile renale. BAILE "E NA,OL Sunt aplcatii generale de namol care se realizeaza in cazi.

Materiale necesare 7 " cazi din lemn$ faianta sau #eton cu capacitate de ":5 de litri$ instalatie de dus$ termometru$ compresa pentru cap$ ceas semnalizator$ perna de cauciuc sau termofor cu apa rece. Tehnica de aplicare 7 se pregateste in una din cazi$ prin amestec cu apa$ namol intr-o concentratie care creste progresiv$ de la 85 la ":? incalzit la temperatura de 9@-&& 5$ in functie de indicatie. Bolnavul este invitat sa se aseze in #aie. +urata procedurii este de 8:-95-&5 de minute. 'antitatea de namol din #aie creste progresiv$ in sensul ca #olnavul incepe cu o cu o #aie de 0umatate$ apoi de trei sferturi si mai tarziu i se indica #aia completa$ regiunea precordiala ramanand descoperita. 'apul se spri0ina pe o perna de cauciuc sau un termofor. (n tot timpul procedurii$ #olnavul are o compresa rece pe frunte. +upa terminarea #aii$ #olnavul face o #aie de curatnie$ dupa ce in preala#il s-a indepartat namolul$ sau un dus cal de 92-935. +upa procedura i se indica timp de @5 de minute odi na pe o canapea sau pat$ intr-o camera special amena0ata. Modul de actiune 7 este asemanator cu al impac etarilor cu namol$ la care se mai adauga actiunea prtesiunii idrostatice. Baile de namol sunt proceduri foarte solicitante si de aceea tre#uie indicate cu prudenta si urmarite cu atentie. .ndicatiile si contraindicatiile 7 sunt identice cu ale impac etarilor de namol. Se mai adauga la contraindicatii: varsta inaintata$ starile de denutritie$ covalescenta dupa anumite #oli. +N)ERILE #+ NA,OL Aceste proceduri sunt mult mai practicate pe litoralul nostru$ pe langa lacurile sarate din Transilvania si 'ampia +unarii. Tehnica de aplicare 7 #olnavul complet dez#racat sta cateva minute la soare pana i se incalzeste pielea$ apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. Se e%pune din nou la soare timp de "5-@5 minute$ pana cand namolul incepe sa se usuce. (n acest interval de timp va purta o compresa rece pe frunte iar capul ii va fi aparat de soare cu o palarie sau um#rela. +upa aceasta se va face o scurta #ai in lac sau in mare$ se va sterge$ se va im#raca si se va odi ni la um#ra sau intr-o camera$ apro%imativ o ora. Modul de actiune 7 ungerile cu namol isi #azeaza actiunea pe elementul termic alternant$ rece la inceput$ apoi cald$ datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece$ datorita #ai din lac si reactiei vasculare la aceastaE al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a su#stantelor resor#ite in organiasm. Sunt proceduri de calire$ destul de solicitante si$ ca atare$ tre#uie indicate cu precautie. .ndicatii 7 atrofii musculare dupa aparate gipsate$ artroze neactivate$ o#ezitate$ ipotiroidism$ psoriazis etc. Contraindicatii 7 varsta inaintata$ ateroscleroza$ ipertensiune arteriala$ afectiuni renale$ afectiuni reumatismale in faza activa etc. I,PA#!ETARILE #+ NI(IP Sau #aia cu nisip este o procedura de iroterapie care consta in invelirea corpului cu nisip la o anumita temperatura. Materiale necesare 7 o cada$ instalatii speciale pentru incalzit nisipul$ compresa pentru cap$ o galeata cu apa rece si prosop. Tehnica de aplicare 7 #olnavul asezat intr-o cada este acoperit partial sau total cu nisip incalzit la temperatura de &:-:55. la cap i se aplica o compresa rece. /rocedura dureaza "5-&5 minute si se termina cu o spalare la "5-""5 sau dus.

Modul de actiune ! factorii pe care se #azeaza actiunea aceastei proceduri sunt: factorul termic si cel mecanic$ realizat de iritatia pe care o provoaca firicelele de nisip pe tegument. /rocedura se incadreaza in categoria procedurilor termoterapice. (nfluenta asupra organismului este generala si asemanatoare cu a procedurilor iperterme. .ndicatiile si contraindicatiile 7 sunt identice cu ale acestora. ,isipul a#soar#e transpiratia care are loc. /entru a putea fi reutilizat$ se spala cu a0utorul unor instalatii speciale. (n lipsa acestora se arunca. (mpac etarile cu nisip se pot realiza$ in locurile calduroase$ pe malul marii sau a unui rau$ cu nisip incalzit la soare dupa procedura se poate face o #aie in mare sau in rau.

TER,OTERAPIE
Termoterapia este partea idroterapiei care foloseste temperaturi ridicate de o#icei intre &5-35 grade ' in scop terapeutic. /entru aplicarea e%citantului termic se intre#uinteaza un element cu conducti#ilitate mai redusa decat a apei cum sunt vaporii de apa$ aerul incalzit si nisipul. #ele mai %olo&ite proce*$ri termo-terapice &$nt' #aile de a#uri #aile cu aer calde #aile de lumina #aile de soare #aile de nisip BAILE "E AB+R Se foloseste caldura umeda su# forma de vapori$ ele aduc un aport mare de caldura ridicand intr-un timp relativ scurt temperatura corpului. /entru ca #aile de a#ur sa fie mai usor suportate se pleaca de la o temperatura initiala de 93-&" de grade '. si se urca treptat la :5-:: grade '. (urata lor variaza in raport cu #oala si rezistenta organismului de la :-95 min. iar daca dorim sa marim transpiratia dam #olnavului ":5-:555ml ceai sau apa. (n timpul procedurii se pune o compresa la cap$ ceafa$ inima. Baia de a#ur se termina cu o procedura de racire$ #aie sau dus rece. Baile de a#ur fiind proceduri puternice nu se pot aplica la un pacient mai mult de "-9 ori pe saptamana. Baia *e ab$r poate %i' completa partiala. BAIA "E AB+R #O,PLETA /ot fi e%ecutate in camere speciale intr-o atmostefa supraancarcata de vapori la temperaturi de &5-:5 grde '. *le mai pot fi practicate in dulapuri speciale orizontale sau verticale. !ndicatiile generale ale bailor de aburi: (e scurta durata 9-: min. cu caracter e%citant se pot recomanda la ma0oritatea pacientilor cu caracter de deto%ifiere. (e durata medie 85-8: min. sunt indicate in ipotiroidism$ in unele afectiuni dermatologice cum ar fi: eczeme cronice$ psoriasis. (ar cele mai lungi de 8: min. pot fi indicate in o#ezitate$ sifilis$ tertiar$ into%icatii cronice$ reumatism cronic$ nevrite si nevralgii. Contraindicatii6 stari fe#rile$ #oli organice ale sistemului nervos$ parliziile$ in ateroscleroza$ anemii grave de#ilitate fizica generala si in emoragii. BAILE "E AB+R PARTIALE

Se practica la cap trunc i si mem#re in instalatii speciale sau improvizatii. .ndicatii6 artrite si artroze localizate in afectiuni genitale cronice$ tul#urari articulare periferice la e%tremitati. BAILE "E AER #AL" Se fac in acelasi mod ca si #aile de a#ur cald dar ele folosesc caldura uscata cu temperaturi intre @5-8"5 grade '$ caldura uscata provine de la radiatoare supraancalzite in atmosfera inc isa. Baile de aer cald sunt mai usor suportate ca cele de a#ur cald. Transpiratia se instaleaza mai incet dar cantitativ mai a#undenta decat la #aile de a#ur. .ndicatii6 asempanatoare cu cele de la #aile de a#ur. BAILE "E L+,INA "in p$nct *e e*ere al corp$l$i baile *e l$mina &$nt' complete partiale. "$pa &$r&a *e l$mina pot %i' cu #ecuri electrice lampi cu arc voltaic reflectoare #ecuri de diferite culori. BAIA "E L+,INA #+ BE#+RI ELE#TRI#E -tilizeaza razele infrarosi in spatii inc ise si sunt si proceduri de sudatie = de traspiratie. 'elelalte #ai se utilizeaza mai ales in cadrul activoterapice adica terapia de #ronzare. Baia de lumina cu #ecuri se efectueaza: complete in dulapuri de lemn cu #ecuri$ iar partial in dispozitive adaptate. (urata este de :-"5 min. iar dupa terminarea lor se face o procedura de racire. 'aldura radianta produsa de #aile de lumina este mai penetranta decat cea produsa prin #aile de a#ur sau aer cald iar transpiratia incepe mai devreme. Baile de lumina scad tensiunea arteriala prin vazodilatatia produsa treptat. .ndicatii6 ipotiroidism$ o#ezitate$ dia#et$ into%icatii cronice cu diferite metale$ reumatism cronic$ nevralgii$ nevrite cronice. )ocal: #aile de lumina se pot folosi in astm #ronsic si in afectiuni cronice ale organelor genitale. BAILE "E (OARE /rin #aia de soare se intelege e%punerea totala sau partiala a corpului la actiunea razelor solare directe si a aerului. Materialele necesare : un spatiu special amena0at$ acoperit cu nisip$ o um#rela de protectie sau dispozitive speciale pentru acest scop$ palarie de panza sau de paie$ galeata cu apa$ prosop$ compresa pentru frunte. Tehnica de aplicare : e%punerea corpului la soare se face luand in considerare varsta #olnavului$ starea fiziologica$ afectiunea si stadiul ei. *ste #ine ca inainte de a indica #aia de soare sa cunoastem sensi#ilitatea #olnavului la ultraviolete. (n functie de aceasta vom indica timpul de e%punere. Acesta variaza in functie de anotimp si de ceilalti factori meteorologici. *%punerea se face atat ca suprafata e%pusa cat si ca durata. ;rientativ se incepe cu e%puneri la trei sau cinci minute$ intercalata de pauze la 8: minute la um#ra. +urata creste progresiv cu " -9 minute pana in ziua a treia. (n zilele

urmatoare se creste cu cateva minute nedepasindu - se in total 8"5 minute pe zi. Timpul cel mai indicat penru e%puneri este intre 2 si 85 dimineata. /ozitia in timpul #ailor de soare este #ine sa fie in decu#it. (radierile se fac uniform$ pe toata suprafata corpului. Bolnavul va purta o palarie de protectie pentru a se evita insolatia si in timpul e%punerilor prelungite$ o compresa rece la frunte. Baia de soare se inc eie cu o procedura de racire$ care in functie de starea #olnavului va putea fi o #aie de mare sau lac$ un dus sau o spalare cu apa incalzita la soare. .ndicatii6 reumatism cronic$ nevrite$ nevralgii$ anemii secundare. )a copii se folosesc pentru vindecarea reumatismului sau ca ad0uvant (in asociere! la terapia Morgului /ott$ TB'-ul coloanei verte#rale$ in aplicatii locale$ se folosesc in dermatoze. +upa #aile locale de soare se aplica o procedura de racire.