Sunteți pe pagina 1din 131

Managementul

riscului de credit
Conf. univ. dr. Bogdan Moinescu
Dr. Adrian Codirlasu, CFA
I. Reglementarea
prudentiala a riscului de
credit
Definire i elementele componente (1)
Riscul de credit este definit n linii generale ca
fiind acel risc de pierderi financiare cauzat de
nendeplinirea total sau parial de ctre
contrapartid a obligaiilor care i revin.
Efectul su este msurat prin costul de nlocuire
al fluxurilor financiare care s-ar fi produs n cazul
n care contrapartida i-ar fi ndeplinit obligaiile.
Definire i elementele componente (2)
Riscul de credit se exprima prin:
riscul de intrare n incapacitate de plat a
contrapartidei (default risk) i
riscul de majoare a spread-ului (spread risk).

Definire i elementele componente (3)
Conform Basel II, se consider c un anumit
debitor se afl n stare de nerambursare
atunci cnd are loc oricare sau ambele dintre
evenimentele urmtoare:
instituia de credit consider c, fr a recurge la
msuri precum executarea garaniei, dac aceasta
exist, este improbabil ca debitorul s-i plteasc n
ntregime obligaiile din credite ctre instituia de
credit, societatea-mam sau oricare dintre filialele
acesteia
ntrzierea la plat a debitorului a depit 90 de zile
pentru orice obligaie semnificativ din credite ctre
instituia de credit, societatea-mam sau oricare
dintre filialele acesteia

Definire i elementele componente (4)
Principalele componente ale riscului de credit sunt
urmatoarele
probabilitatea de nerambursare (eng. probability of
default PD) probabilitatea ca o contrapartid s ajung
n stare de nerambursare ntr-un orizont de timp de un an.
pierderea n caz de nerambursare (eng. loss given
default LGD) raportul ntre pierderea aferent unei
expuneri, ca urmare a nerambursrii din partea
contrapartidei, i suma expus la risc la momentul
nerambursrii.
expunerea n caz de nerambursare (eng. exposure at
default EAD) suma rmas de rambursat n cazul
elementelor bilaniere i produsul ntre valoarea
reprezentnd suma angajat ferm dar neutilizat i un
factor de conversie n cazul elementelor extra-bilaniere
(pentru liniile de credit se adaug i valoarea utilizat
nerambursat).

Definire i elementele componente (5)
ISDA (1999):
Faliment
nrutire a rating-ului firmei
Achiziie/fuziune
Restructurarea datoriei
Accelerare a obligaiei
Falimentul unei entiti cu care entitatea de
referin este n relaii strnse
Neplata cuponului/dobnzii la scaden
Repudiere a datoriei
Reglementari prudentiale privind
riscul de credit (1)
Reglementari microprudentiale:
Clasificarea creditelor si constituirea
provizioanelor
Cerintele de capital (CRD)
Reglementari macroprudentiale:
Limitarea expunerilor mari
Rezerva anticiclica de capital
Reglementari microprudentiale
- provizioane (1)-
Gestionarea a posteriori a riscului de credit -analiza
portofoliului de credite i constituirea de provizioane
este o etap fundamentala n gestionarea riscului de
credit care urmeaz procesului de acordare a
creditelor i vizeaz urmarirea modului in care sunt
rambursate creditele, precum si constituirea de
resurse pentru acoperirea pierderilor care apar la
portofoliul de credite.
Nivelul necesar de provizioane:
PROV= PD* LGD*EAD
Reglementari microprudentiale
- provizioane (2)-
Clasificarea creditelor are n vedere trei criterii :
Serviciul datoriei
Performanta financiara
Initierea de proceduri judiciare
Reglementari microprudentiale
- provizioane (3)-
Nr declasari totale = nr. declasari privind
performanta financiara + nr declasari privind
serviciul datoriei
Exemplu:
performanta financiara de categ C (2 declasari)
20 de zile intarziere de plata (categ 2 = 1
declasare)
Rezulta credit clasificat in categoria indoielnic,
respectiv 3 declasari de la categoria standard
Reglementari microprudentiale
- cerinte de capital -
Abordarea standard
Abordarea bazata pe modele interne
de baza (PD)
avansata (PD, LGD, CF)
Cerinte de capital
- abordarea standard (1) -

Categorii de debitori
state, inclusiv bncile centrale;
autoriti locale;
bnci multilaterale de dezvoltare;
institutii;
corporaii
Ponderi de risc
Debitor Cerine de capital
AAA
la AA-
A+ la
A-
BBB+ la
BBB-
BB+ la
B-
Sub B-
fr
rating
State 0% 20% 50% 100% 150% 100%
Banci Opiunea 1 (a) 20% 50% 100% 100% 150% 100%
Opiunea 2 (b), (c)
20%
(20%)
50%
(20%)
50%
(20%)
100%
(50%)
150%
(150%)
50%
(20%)
BB+ la
BB-
Sub
BB-
Corporaii 20% 50% 100% 150% 150% 100%
(a) ponderile sunt bazate pe rating-urile statului unde bncile i au sediul social.
(b) ponderile sunt stabilite pe baza rating-ului bncii.
(c) n parantez sunt prezentate ponderile pentru creditele pe termen scurt (mai mici de trei luni).
Creditele retail
Pondere de risc 75%
Condiii pentru ca expunerea s fie considerat ca retail:
s fie asupra unei persoane fizice sau IMM;
s fie generat de un anumit produs bancar, de exemplu
carduri de credit sau credit de consum;
s nu depeasc mai mult de 0,2 la sut din portofoliul de
retail recunoscut ca atare de ctre autoritatea de
supraveghere;
s nu depeasc 1 milion de euro pentru orice
contrapartid
Credite ipotecare pondere 35% (fa de 50% n Basel I)
Acordul Basel II
Acordul Basel I
Iunie 1988 , Comitetul de Supraveghere
Bancar de la Basel
Capitalul unei bnci trebuie meninut la 8%
din expunerea bncilor
Implementat n UE n anul 1993 prin
Directiva adecvrii capitalului 93/6/EEC
n Romnia, prin Norma BNR nr. 12/2003,
nivelul minim al indicatorului de
solvabilitate 12%
Basel I - deficiene
Ponderi (0%, 10%, 20%, 50% i 100%)
acordate simplist
Capitalul nu variaz funcie de calitatea
companiei creditate (credit garantat ctre
o companie AAA sau credit negarantat
ctre o companie BB => capital necesar
8%) => posibilitate de arbitraj
Basel II
1999 i 2003 publicate proiecte de acord
consultative, iunie 2004 publicat
versiunea final
Recunoate progresele nregistrate n
managementul riscului de credit
permite utilizarea de modele interne de
management al riscului de credit
recunoate garaniile ca instrumente de
reducere a riscului
permite utilizarea instrumentelor derivate
pentru reducerea riscului de credit

Basel II - Abordri
Abordarea standardizat
Abordarea bazat pe rating-uri generate
intern (IRB):
de baz
avansat
Basel II Abordarea standard
Similar cu cea a Basel I
Ponderi mai rafinate (funcie de entitate i
rating)
Recunoate utilizarea garaniilor
Permite utilizarea instrumentelor derivate
pe risc de credit pentru reducerea
cerinelor de capital

Capitalul reglementat - determinare
Calculul activelor ponderate funcie de risc
(RWA)
Raportul dintre capital i RWA (care s-a
meninut la 8 la sut)
% 8 |
.
|

\
|
=

k
RWA Capital
Capital reglementat abordarea de
baz
Diferene fa de Basel I:
Utilizarea rating-urilor externe pentru determinarea
coeficienilor de ponderare a activelor
n cazul creditelor restante, coeficientul de ponderare de
150 la sut, n cazul n care nu au fost constituie
provizioane
Recunoaterea garaniilor i a instrumentelor derivate de
risc de credit ca mijloace de reducere a riscului de credit
Reducerea ponderilor pentru creditele retail i asimilarea
anumitor credite ctre IMM-uri cu cele de retail
Exemplu
Portofoliu 100 companie fr rating, 100
plasamente la BNR, 100 credite ipotecare
Basel I
RWA=100*100%+100*0%+100*50%=150
Capital=150*8%=12
Basel II Abordarea standard
RWA=100*100%+100*50%+100*35%=185
Capital=150*8%=14,8
Basel II Abordarea IRB
Componentele riscului:
probabilitatea de intrare n incapacitate de plat a
debitorului (probability of default, PD);
pierderea nregistrat de banc (calculat ca procent
din valoarea expunerii) n cazul n care debitorul intr n
incapacitate de plat (loss given default, LGD);
expunerea n momentul intrrii n incapacitate de plat
a debitorului (exposure at default, EAD);
maturitatea efectiv a instrumentului de credit (effective
maturity, M)
Basel II Abordarea IRB
De baz
Permite utilizarea propriului sistem de rating
Estimarea intern a probabilitilor de faliment
(PD)
Estimarea pierderilor n cazul producerii
falimentului debitorului (LGD) furnizate de
instituia de supraveghere
Avansat
Toate componentele riscului calculate de
banc
LGD Basel II
Calculat ca procent din expunerea n
momentul intrrii n incapacitate de plat a
debitorului (EAD)
IRB de baz:
45% pentru mprumuturile senior ctre
corporaii, guverne i bnci acordate fr
garanii eligibile
75% pentru mprumuturile subordonate
acordate acelorai entiti
LGD tranzacii colateralizate

LGD
*
pierderea efectiv n cazul intrrii n
incapacitate de plat a debitorului
LGD rata pentru tranzacia
necolateralizat
E
*
expunerea n cazul lurii n
considerare a garaniilor
E expunerea n cazul nelurii n
considerare a garaniilor
E
E
LGD LGD
*
*
=
LGD - estimare
Gradul de prioritate al instrumentului de
credit
Industria n care i desfoar activitatea
debitorul
Poziia n cadrul ciclului economic
Modele econometrice ce folosesc ca
variabile explicative date referitoare la
instrumentul de credit, sector de activitate,
activitatea economic, compania debitoare
(LossCalc dezvoltat de Moodys)
Expunere
Cunoscut cu certitudine credite,
obligaiuni
Incert linii de credit
date referitoare la trageri medii de ctre
fiecare categorie de rating
abordare conservatoare tragere 100 la sut
Dependent de evoluia pieei (contractele
derivate tranzacionate pe piaa OTC)

Expunere Basel II
Clase de active
corporaii
guverne
bnci
retail
valori mobiliare
Expunerea pentru elementele
extrabilaniere este calculat ca i
valoarea angajat, dar netras, ajustat
cu factorul de conversie al creditului
(CCF)
Scadena efectiv a expunerii
Basel II
Abordarea de baz: maturitatea efectiv de 2,5 ani,
cu excepia tranzaciilor de tip repo pentru care este
de 6 luni
Abordarea avansat: maturitatea efectiv este
definit ca maximul dintre un an i maturitatea
efectiv rmas (M), dar nu mai mare de 5 ani



Maturitatea efectiv egal cu timpul maxim rmas (n
ani) pentru ca debitorul s achite integral obligaiile
contractuale (principal, dobnzi i comisioane),
conform contractului de credit


=
t
t
t
t
CF
CF t
M
STUDIU DE CAZ
- Portofoliul de retail si cel ipotecar -
33
33
Segmentarea
activelor
Calcularea RWA
Monitorizarea RWA
1. Segmentarea activelor
Portofoliul de retail
Portofolilul de credite ipotecare
Elemente restante
Alocarea fiecarei expuneri in portofoliul adecvat
Criterii de eligibilitate pentru expunerile din portofoliul de retail:
Tipologia debitorului
(Criteriul privind
destinatarul):
- PF
- IMM
Sursa: Comisia EUropeana
Portofoliul de retail (1)
Portofoliul de retail (2)
Alocarea fiecarei expuneri in portofoliul adecvat
Criterii de eligibilitate pentru expunerile din portofoliul de retail:
Tranzactiile fac parte dintr-un portofoliu omogen (criteriul privind
granularitatea)
- 2006/48/CE Directive: The exposure shall be one of a significant number of
exposures with similar characteristics such that the risks associated with such
lending are substantially reduced
- Basel II Doc.: The retail portfolio is sufficiently diversified to a degree that
reduces the risks in the portfolio (one way of achieving this may be to set a
numerical limit that no aggregate exposure to one counterpart can exceed 0.2%
of the overall retail portfolio)
Portofoliul de retail (3)
Alocarea fiecarei expuneri in portofoliul adecvat
Criterii de eligibilitate pentru expunerile din portofoliul de retail:
Valoarea totala a expunerii, excluzand creditele garantate cu ipoteci
rezidentiale, este mai mica de 1 mil euro
-2006/48/CE Directive: The total amount owed to the credit institution and
parent undertakings and its subsidiaries, including any past due exposure, by
the obligor client or group of connected clients, but excluding claims or
contingent claims secured on residential real estate collateral, shall not, to the
knowledge of the credit institution, exceed EUR 1 million.
- The credit institution shall take reasonable steps to acquire this
knowledge.
-Basel II Doc.: Total exposure is calculated considering also the exposure of the
group of connected clients to the credit institution and parent undertakings and
its subsidiaries (including leasing companies)

Portofoliul de retail (4)
Alocarea fiecarei expuneri in portofoliul adecvat
! Acordul Basel II include un criteriu de eligibilitate suplimentar:
Tipul produsului (criteriul privind tipul facilitatii de credit)
-revolving credits and lines of credit (including credit cards and overdrafts),
personal term loans and leases (e.g. installment loans, auto loans and leases,
student and educational loans, personal finance) and small business facilities
and commitments
- Securities (such as bonds and equities), whether listed or not, are specifically
excluded from this category

Portofoliul de retail (5)
Alocarea facilitatilor de credit in clasa expunerilor de retail este
structurata prin norme interne ale fiecarii institutii
depasirea pragului de 1 mil euro este permisa doar in anumite conditii, in
mod temporar, avand in vedere fluctuatiile:
- cursului de schimb (relevant in cazul creditelor denominate in CHF sau JPY )
- ratei dobanzii, inclusiv penalitatile
institutiile de credit pot fi conservatoare in definirea IMM-urilor, utilizand:
- o cifra de afaceri mairedusa decat cea prevazuta in legislatie.
Portofoliul de retail (6)
Segmentarea trebuie revizuita cel putin o
data pe an.
In cazul in care nu se acorda facilitati
suplimentare, verificarea indeplinirii
criteriilor de eligibilitate trebuie realizata
pentru:
- Creditele nereinnoibile: in raport cu
sumele ramase de rambursat
- Creditele reinnoibile: in raport cu
ultimile limite aprobate
Reclasificarea creditelor retail in
non-retail prezinta persistenta.
- o abordare conservatoare trebuie
aplicata in recalsificarea creditelor
Loan to Mr. X

Outstanding
amount:
CHF 1.25 mil.

~ EUR 1.04 mil
Loan to Mr. X

Outstanding
amount:
CHF 1.2 mil.

~ EUR 0.96 mil
Exposure class:
Non-retail
Exposure class:
Non-retail
EUR:CHF=1.20 EUR:CHF=1.25

Portofoliul de retail
Portofoliul de credite ipotecare
Elemente restante
Portofoliul de credite ipotecare (1)
Clasa de expuneri
Clasa de expuneri ipotecare:
1. Expuneri garantate cu active imobiliare:
Valoarea proprietatii nu depinde semnificativ de bonitatea
debitorului
- Debitorul nu detine o pondere dominanta pe piata
Riscul debitorului nu depinde de performanta proprietatii
imobiliare adiacente
- e.g. chiria < 15% din venitul debitorului
Valoarea proprietatii depaseste intr-o masura semnificativa
valoarea expunerii
- e.g. LTV<75%
Activul imobiliar respecta cerintele privind calitatea ipotecii
Portofoliul de credite ipotecare (2)

Cerintele privind calitatea ipotecilor cu active imobiliare rezidentiale
Certitudine legala: menita sa permita valorificarea intr-o perioada rezonabila
de timp;
Monitorizare: reevaluarea proprietatii trebuie realizata cel putin o data la trei
ani, cu exceptia perioadelor in care volatilitatea pietei este ridicata, iar
reevalurea trebuie realizata mai frecvent;
Documentatie: inregistrarea adecvata a garantiei ipotecare este obligatorie;
Asigurare: activul imobiliar constituit sub forma de garantie ipotecara trebuie
asigurat.
Portofoliul de credite ipotecare (3)

Cerintele privind calitatea ipotecilor cu active imobiliare
rezidentiale
In situatia in care ipoteca nu indeplineste conditiile de eligibilitate
mentionate anterior, nu poate fi luata in considerare in cursul
procesului de segmentare a expunerilor.
In asemenea circumstante, expunerea va fi considerata negarantata si
alocata corespunzator.
Portofoliul de retail
Portofoliul de credite ipotecare
Elemente restante
Elemente restante
Clasa de expuneri
Expuneri restante:
Expuneri care prezinta intarzieri la plata mai mari de 90 de
zile, cu o valoare superioara pragului de semnificatie definit
de reglementarile in vigoare
- problema materialitatii
o valoare absoluta(e.g. EUR 10)
o pondere in suma ramasa de rambursat (e.g. 0.5%)
2. RWA calculation
Sursa: Bogdan Moinescu (2011), Standardised Approach for Credit Risk - Treatment
of the retail and mortgage portfolios, Workshop on the Implementation of Basel II
Standardised Approaches - Practical issues, Skopje, 17-18 October 2011, TAIEX
workshop INT MARKT 41237
Risk Weights
Fundamental steps
Practical examples
Risk Weights (1)
Exposure class and Risk Weight
Different Risk Weights (RW) are applied to each exposure class, therefore, the
importance of correct allocation of each transaction) to exposure class.
Item
no.
Exposure class Detail RW
1. Retail 75%
2.
Mortgage - Residential
Real Estate
The fully secured part
(including the
significant margin)
35%
3.
Mortgage - Residential
Real Estate
The unsecured part
(exceeding the
significant margin)
75%
4.
Mortgage - Commercial
Real Estate
The fully secured part 50%
5.
Mortgage - Commercial
Real Estate
The unsecured part 100%
Risk Weights (2)
Exposure class and Risk Weight
For Past Due Items, provision amount is important, as it indicates that part of the
loss for the respective facility has already been taken covered.
Item
no.
Exposure class Detail RW
6. Past Due Items
Unsecured & provision
ratio >= 20%
100%
7. Past Due Items
Unsecured & provision
ratio < 20%
150%
8. Past Due Items
Secured & provision
ratio >= 20%
50%
9. Past Due Items
Secured & provision
ratio < 20%
100%
Risk Weights (3)
Credit conversion factors
0% for low risk facilities
undrawn credit facilities with an original maturity of up to and including one
year which may be cancelled unconditionally at any time without notice or
that effectively provide for automatic cancellation due to deterioration in a
borrower's creditworthiness
20% for medium/low risk facilities
undrawn credit facilities with an original maturity of up to and including one
year which may not be cancelled unconditionally at any time without notice or
that do not effectively provide for automatic cancellation due to deterioration
in a borrower's creditworthiness
50% for medium risk facilities
undrawn credit facilities with an original maturity of more than one year
100% for full risk facilities
irrevocable standby letters of credit having the character of credit
substitutes, credit derivatives
Risk Weights
Fundamental steps
Practical examples
Fundamental steps (1)
Gross
exposure
amount:
On-balance
Off-balance
Exposure
split
Secured amount
Unsecured
amount
Provision
amount
On-balance
Off-balance
Exposure
amount net
of provision
Fundamental steps (2)
Guarantees (personal guarantees)
Financial collateral
Conversion of net off-balance amount
Application of corresponding RW
Risk Weights
Fundamental steps
Practical examples

Risk Weight Amount calculation (1)
No. Steps Personal Loan Overdraft
facility
Mortgage Loan
1
Gross exposure
amount
On-balance
1000 1000 1000
2
Gross exposure
amount
Off-balance
0 500 0
3
RE Collateral
Value
(SM=33.3%)
-
0 0 500
4
Personal
Guarantee
0 0 0
5
Financial
collateral
0 0 0
6
Secured
amount
-
0 0 375
7
Unsecured
amount
-
1000 1500 625

Risk Weight Amount calculation (2)
No
.
Steps Personal Loan Overdraft
facility
Mortgage
Loan
8
Provision amount On-balance
50 70 30
9
Provision amount Off-balance
0 0 0
10
Net exposure On-balance
950 930 970
11
Net exposure Off-balance
0 500 0
12
Conversion of off-balance
facility
0% 0 0 0
13
Conversion of off-balance
facility
20% 0 500 0
14
Conversion of off-balance
facility
50% 0 0 0
15
Conversion of off-balance
facility
100% 0 0 0
16
Application of
corresponding RW
75% 75% 35%/75%
17 RWA 712.5 772.5 582
Risk Weight Amount calculation (3)
No. Steps Mortgage Loan
fully guaranteed
by State
Mortgage Loan
partially guaranteed
by State
Car loan
1
Gross exposure
amount
On-balance
1000 1000 1000
2
Gross exposure
amount
Off-balance
0 0 0
3
RE Collateral
Value
(SM=33.3%)
-
0 500 0
4
Personal
Guarantee
1000 500 0
5
Financial
collateral
0 0 200
6
Secured
amount (RE)
-
0 375 0
7
Unsecured
amount
-
1000 625 1000
Risk Weight Amount calculation (4)
No
.
Steps Mortgage Loan
fully guaranteed
by State
Mortgage Loan
partially guaranteed
by State
Car Loan
8
Provision amount On-balance
10 10 40
9
Provision amount Off-balance
0 0 0
10
Net exposure On-balance
990 990 960
11
Net exposure Off-balance
0 0 0
12
Conversion of off-
balance facility
0% 0 0 0
13
Conversion of off-
balance facility
20% 0 0 0
14
Conversion of off-
balance facility
50% 0 0 0
15
Conversion of off-
balance facility
100% 0 0 0
16
Application of
corresponding RW
0%* 0%/35%/75% 75%
17 RWA 0 217.75 570
* for personal guarantees, the RW applicable to the Sovereign guarantor is applied and is
reported accordingly by Outflow to corresponding Non-retail report.
Risk Weight Amount calculation (5)
No. Steps Mortgage Loan Mortgage Past Due Personal Loan
Past Due
1
Gross exposure
amount
On-balance
500 1000 1000
2
Gross exposure
amount
Off-balance
500 0 0
3
RE Collateral
Value
(SM=33.3%)
-
2000 (10%
pledged)
500 0
4
Personal
Guarantee
0 0 0
5
Financial
collateral
100 0 0
6
Secured
amount RE
-
150 375 0
7
Unsecured
amount
-
850 625 1000
Risk Weight Amount calculation (6)
No
.
Steps Mortgage
Loan
Mortgage Past
Due
Personal Loan
Past Due
8
Provision amount On-balance
70 840 110
9
Provision amount Off-balance
0 0 0
10
Net exposure On-balance
430 160 890
11
Net exposure Off-balance
500 0 0
12
Conversion of off-
balance facility
0% 0 0 0
13
Conversion of off-
balance facility
20% 0 0 0
14
Conversion of off-
balance facility
50% 500 0 0
15
Conversion of off-
balance facility
100% 0 0 0
16
Application of
corresponding RW
35%/75% 50%/100% 150%
17 RWA 326.7 130 1335
3. RWA monitoring
Sursa: Bogdan Moinescu (2011), Standardised Approach for Credit Risk - Treatment
of the retail and mortgage portfolios, Workshop on the Implementation of Basel II
Standardised Approaches - Practical issues, Skopje, 17-18 October 2011, TAIEX
workshop INT MARKT 41237
65
key risk factors that have an adverse effect on RWA amount
special focus on secured exposure class, since they are subject to more
regulatory requirements
real estate regular monitoring must be ensured, since any collateral
that has not been re-valued during the past year could be subject to
severe depreciation
enhance lending standards (credit risk policies) as to ensure that the
value of the property exceeds the exposures by a substantial margin (e.g
LTV<75%)
ensure the update of client income information, related to the
correlation between rent (of the mortgaged property) and his other types
of income
The risk of the borrower must not materially depend upon the performance of
the underlying property.
RWA monitoring (1)
66
key risk factors that have an adverse effect on RWA amount
special focus on secured exposure class, since they are subject to more
regulatory requirements
real estate property insurance must be valid
o regular processes for identifying expired insurances
o determining the proper solution
C&B analysis for portfolio collateral insurance
inclusion in collection processes (in case of overdue clients)
credit institution pays itself the insurance premium for each new client
special focus on zero CF
review conditions for revolving facilities as to ensure that they are
commitments unconditionally cancellable at any time by the bank without
prior notice
effectively provide for automatic cancellation due to deterioration in a
borrowers creditworthiness
RWA monitoring (2)
Cerinta de capital pentru
riscul de credit in
contextul abordarilor
avansate
Elementele riscului de credit
Probabilitatea de nerambursare
Pierderea in caz de nerambursare
Expunerea in caz de nerambursare
Elemente bilantiere
Elemente extrabilantiere (factorul de
conversie)
Coeficientul de corelatie
Maturitatea

Categorii de expuneri
Administratii publice si banci centrale
Institutii financiare
Societati mari
Retail

Capital reglementat abordarea IRB
Calculul RWA se bazeaz pe patru
componente de risc:
Probabilitatea de faliment (PD): probabilitatea
ca debitorul s intre n faliment n urmtorul
an
Expunerea n momentul intrrii n faliment al
debitorului (EAD)
Pierderea datorat falimentului (LGD):
ponderea din expunere care va fi pierdut n
cazul falimentului debitorului
Scadent instrumentului de credit (M)
Capital reglementat abordarea IRB
Exemplu bazat pe modelul lui Merton
Capitalul minim pe o unitate de expunere


N() reprezint pierderea unui portofoliu
omogen cu o probabilitate de 99,9 la sut
i LGD de 100 la sut, pierdere calculat
pe baza unui model de tip Merton

pierderea neateptat a portofoliului
) , (
1
) 999 . 0 ( ) (
1 1
PD M MF PD
R
N R PD N
N LGD K
(
(

|
|
.
|

\
|

+
=

( ) | | PD N LGD
Formula reglementata pentru calcularea
cerintei de capital
Formula reglementata pentru calcularea
cerintei de capital
Formula reglementata pentru calcularea
cerintei de capital
Formula reglementata pentru calcularea
cerintei de capital
Relatia dintre cerinta de capital si
probabilitatea de nerambursare,
respectiv LGD
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
0
50
100
150
200
250
Probabilitate de nerambursare (PD)
C
e
r
i
n
t
a

d
e

c
a
p
i
t
a
l

(
K
)
LGD=0.45
EAD=1000 RON
M=2.5
0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
LGD
C
e
r
i
n
t
a

d
e

c
a
p
i
t
a
l

(
K
)
Relatia dintre cerinta de capital si
probabilitatea de nerambursare pentru
valori diferite ale LGD
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
0
50
100
150
200
250
300
350
400
Probabilitatea de nerambursare (PD)
LDG=0.45
LGD=0.60
LGD=0.75
Relatia dintre cerinta de capital si
maturitate
2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
Maruritatea (M)
C
e
r
i
n
t
a

d
e

c
a
p
i
t
a
l

(
K
)
Capital reglementat abordarea IRB
Exemplu bazat pe modelul lui Merton
R reprezint coeficientul de corelaie dintre active
(credite) pentru portofoliul respectiv, estimat de ctre
Comitetul de Supraveghere Bancar de la Basel ca



R este o funcie descresctoare a PD, i ia valori ntre 12
i 24 la sut, debitorii cu o situaie financiar superioar
avnd un risc sistemic superior debitorilor de calitate
inferioar
|
|
.
|

\
|

+
|
|
.
|

\
|

50
50
50
50
1
1
1 24 , 0
1
1
12 , 0
e
e
e
e
R
PD PD
Relatia dintre probabilitate de
nerambursare si coeficientul de corelatie
0 0.05 0.1 0.15 0.2
0.08
0.1
0.12
0.14
0.16
0.18
0.2
0.22
0.24
Probabilitatea de nerambursare (PD)
C
o
e
f
i
c
i
e
n
t
u
l

d
e

c
o
r
e
l
a
t
i
e

(
R
)
Capital reglementat abordarea IRB
Exemplu bazat pe modelul lui Merton
MF reprezint funcia de maturitate,
obinut de ctre Comitetul de
Supraveghere Bancar de la Basel prin
calibrare i este calculat ca


reprezint funcia de ajustare a maturitii

) ( 5 , 1 1
) ( ) 5 , 2 ( 1
) , (
PD b
PD b M
PD M MF

+
=
| |
2
) log( 05478 , 0 11852 , 0 ) ( PD PD b =
K EAD RWA = 5 , 12
Reducerea riscului de
credit
Msuri de reducere a riscului de
credit
Acordul Basel II recunoate ca msuri de
reducere a riscului de credit, i implicit a
cerinelor de capital:
Garaniile
Instrumente financiare derivate pe risc de
credit
Utilizarea garaniilor Basel II
Abordarea simplificat, similar cu cea a acordului
Basel I, ponderea de risc a creditului este nlocuit cu
ponderea de risc a colateralului, care nu poate fi mai
mic de 20 la sut.
Abordarea avansat, care se bazeaz pe ajustarea
preului de pia al colateralului prin aplicarea de
ponderi (haircuts), care fie sunt furnizate de
supraveghetor (pe baz de criterii cantitative i/sau
calitative), fie sunt calculate intern. Valoarea ajustat
de pia a colateralului este dedus din valoarea
brut a creditului acordat, obinndu-se astfel
expunerea ajustat care apoi este nmulit cu
ponderea de risc corespunztoare.
Cerine pentru garanii
i contracte derivate
S fie o crean direct asupra vnztorului de
protecie i s se refere explicit la expunerea (sau
grupul de expuneri) specific, astfel nct protecia s fie
clar definit i inatacabil
Contractul trebuie s fie irevocabil; contractul nu
trebuie s aib nici o clauz care s specifice c
vnztorul de protecie poate, unilateral, s renune la
asigurarea proteciei de risc de credit sau s majoreze
costul asigurrii proteciei n cazul n care calitatea
creditului se deterioreaz
Contractul s fie necondiionat
Contractul s nu aib nici o clauz care s i permit
vnztorului de protecie s ntrzie plata despgubirii
n cazul producerii evenimentului de credit.
Expunerea pentru o tranzacie
colateralizat

E* valoarea expunerii dup procedura de
diminuare a riscului
E valoarea curent a expunerii;
He haircut-ul aplicat expunerii respective
C valoarea curent a colateralului primit
Hc haircut-ul aplicat colateralului respectiv
Hfx haircut-ul aplicat pentru reducerea riscului
valutar datorat faptului exprimrii n valute diferite a
expunerii i a colateralului
( ) ( ) | | { } Hfx Hc C He E E + =
-
1 1 , 0 max
Utilizarea derivativelor pe risc
de credit pentru reducerea
riscului de credit
Instrumentele derivate pe risc de
credit
O categorie de instrumente financiare a
cror valoare este derivat din valoarea
de pia datorat riscului de credit a
unei entiti private sau
guvernamentale, altele dect
contrapartidele implicate n tranzacia
cu instrumente derivate pe risc de credit
(Das, 2004)
Instrumentele derivate pe risc de
credit
Caracteristica principal a acestor instrumente
este separarea i izolarea riscului de credit ceea
ce faciliteaz tranzacionarea riscului de credit n
vederea:
Replicrii
Transferului
Hedging-ului
Recunoscute de acordul Basel II
Tranzacionate pe piaa OTC
Riscul de credit
ISDA (1999):
Faliment
nrutire a rating-ului
Achiziie/fuziune
Restructurare a datoriei
Accelerare a obligaiei
Falimentul unei entiti cu care entitatea de
referin este n relaii strnse
Neplata cuponului/dobnzii la scaden
Repudiere a datoriei
Utilizatori
Bnci/instituii financiare pentru:
Hedging,
Asumare risc de credit,
Diversificare (sintetic) a portofoliului,
Managementul portofoliului de credite.
Investitori instituionali pentru:
Adugare de valoare portofoliului prin intermediul
tranzacionrii riscului de credit (fr achiziionarea
activului nsui),
Managementul riscului de credit,
Imposibilitatea de participare pe piaa creditului,
Oportuniti de arbitraj.

Evoluie
Piaa global a derivativelor pe risc de credit
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2006
mld. USD
1997/1998 Survey 1999/2000 Survey
2001/2002 Survey 2003/2004 Survey
Sursa, British Bankers Association, Credit Derivatives Report 2003/2004
Localizare
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2003 2004 2006
Londra Americi Asia/Australia Altele
Sursa, British Bankers Association, Credit Derivatives Report 2003/2004
Clasificate funcie de
Activul (creditul) suport - o singur sau mai
multe entiti
Condiiile de exercitare - un eveniment de
credit (intrare n incapacitate de plat) sau
o majorare a spread-ului
Payoff-ul - fix sau variabil (liniar sau
neliniar)
Instrumente derivate
Swap pe risc de credit (credit default swap, credit swap,
default swap) 50 la sut din tranzacii
Opiuni pe risc de credit (credit default options)
Swaps pe risc de credit pentru entiti multiple (basket
default swap)
Swap pe randament total (total return swap)
Opiuni pe spread (credit spread options)
Contracte forward pe spread (credit spread forwards)
Credit linked notes
Credit default swap
Contract bilateral n care pli fixe periodice (o
singur plat n cazul unei credit default option) sunt
fcute vnztorului de protecie n schimbul plii pe
care o va efectua acesta n cazul apariiei unui
eveniment de credit specificat n contract
Fluxuri payoff:
Pli periodice (premium leg): puncte de baz din
valoarea nominal
Plata n cazul producerii evenimentului de credit
(protection leg): valoarea nominal a obligaiunii
[100 preul obligaiunii dup producerea
evenimentului stipulat n contract]
Credit default swap - structur
Contrapartida A
Cumprtorul
de protecie
Contrapartida B
Vnztorul de protecie
Pli periodice
Plat n cazul
evenimentului de credit
Activul de referin
(obligaiune)
Credit default swap - evoluie
Credit default swap
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
2001S1 2001S2 2002S1 2002S2 2003S1 2003S2 2004S1 2004S2
mld. USD
Sursa, International Swaps and Derivatives Association (ISDA) Market Surveys, 2001 - 2004
Opiuni pe risc de credit
Opiuni (put) pe risc de credit cu plat
predeterminat care pltesc cumprtorului o
sum fix, agreat la iniierea contractului, n
cazul intrrii n faliment (efectiv sau tehnic) a
entitii emitente a activului suport
Opiuni pe rating-ul de credit - pltesc
deintorului n cazul n care rating-ul emisiunii
sau al entitii emitente scade sub un anumit
nivel specificat la ncheierea contractului
Opiuni pe rating-ul de credit
Obligaia poate fi vndut la un pre fix
vnztorului opiunii (opiune put),
Plata opiunii poate fi diferena dintre o anumit
valoare de referin (valoarea nominal) i
valoarea de pia (opiune put),
Opiunea poate plti un numr predeterminat
de puncte de baz peste cuponul obligaiunii
suport n cazul unei nrutiri a rating-ului de
credit a activului suport sau entitii emitente
(opiune call).
Basket default swap
3 5 entiti de referin
Valoarea maxim ce poate fi pltit se
regsete implicit sau explicit n contract
Tipuri de contracte:
Senior basket default swap
Subordinate basket default swap
N-to-default swap
Senior basket default swap
n contract este specificat o plat maxim
pentru fiecare entitate de referin iar
vnztorul contractului ncepe s
plteasc dup ce un anumit nivel (prag)
este atins
Valoarea maxim ce poate fi pltit este
suma plilor maxime pentru fiecare
entitate minus valoarea prag
Subordinate basket default
swap
n contract este specificat o plat maxim
pentru fiecare entitate i este specificat
de asemenea plata maxim agregat
Nu exist valoare prag iar plile ncep de
la primul eveniment de credit
N-to-default swap
Plata despgubirii este declanat de al
N-lea eveniment de credit
Pentru primele N 1 evenimente de credit
nu se fac pli compensatorii
Dup aceast plat contractul este
terminat
De obicei n contract poate fi specificat i
plata maxim care poate fi primit de
cumprtorul de protecie
Total return swap
Contract ntre dou pri prin care acestea
se angajeaz s schimbe ntre ele
randamentul total al unui instrument de
credit (cash flow-ri i modificri ale
preului) contra unor pli periodice
Total return swap - structur
Banca A Banca B
Activ suport
Cash flow
Randament total
(dobnd i apreciere)
Libor + spread
+ depreciere
Opiuni pe spread-ul de credit
Opiuni put pe spread-ul de credit (credit spread
put) - permit cumprtorului acestor opiuni s
vnd instrumentele de credit la o anumit
valoare vnztorului opiunilor n cazul n care
spread-ul de credit al acestora se majoreaz
Opiunile call pe spread-ul de credit (credit
spread call) i confer cumprtorului cupoane
suplimentare. Valoarea lor este determinat de
diferena dintre spread-ul existent pe pia i
spread-ul de referin, iar payoff-ul este o
funcie cresctoare a spread-ului de credit
Credit spread put - payoff



SS RY BY daca
P X
VN OV
t t
t t
t
>

= ) ( ,
100
] 0 ), max[(

OVt payoff-ul opiunii
VN valoarea nominal a instrumentului de credit
(obligaiune)
P
t
preul instrumentului de credit la momentul t
X
t
preul de exerciiu la momentul t, care este preul
obligaiunii la yield-ul (RYt + SS)
RY
t
yield-ul de referin la momentul t, de obicei
LIBOR sau yield-ul la titluri de stat
BY
t
yield-ul obligaiunii de referin la momentul t
SS spread-ul de exercitare a oiunii
Credit spread call - payoff


OV
t
payoff-ul opiunii
NP noionalul principalului
RY
t
yield-ul de referin la momentul t, de obicei
LIBOR sau yield-ul la titluri de stat
BY
t
yield-ul obligaiunii de referin la momentul t
SS spread-ul de exercitare a opiunii
RF modificarea procentual a preului ca datorat unei
modificri de 100 pb a spread-ului factor de ajustare
pentru senzitivitatea fa de rata dobnzii
} 0 ], ) max{[( RF NP SS RY BY OV
t t t
=
Credit forward


Posibilitatea existenei unui payoff negativ
RF NP SS RY BY FV
t t t
= ) (
Credit linked note
Combinaie ntre un instrument cu venit fix i un
instrument derivat pe risc de credit
Permit investitorilor replicarea expunerii fa de
un anumit instrument cu venit fix fr a
ntreprinde o investiie direct n acel instrument
Permit investitorilor adugarea de valoare
portofoliului din evoluia preului obligaiunii, a
spread-ului de credit al acesteia sau a riscului
de intrare n incapacitate de plat al emitentului
Credit linked note
Provider
Credit linked
note
Obligaiune
AAA
+
Derivativ pe
risc de credit
Investitor
Obligaiune
AAA
X pb Par
LIBOR+
X+Y pb
Plat n caz de
eveniment
de credit
Plat n cez de
eveniment
de credit
P
a
r
L
I
B
O
R
+
Y

p
b
Reglementari
macroprudentiale
Reglementari macroprudentiale
- rezerva anticiclica de capital (1) -
Aspecte conceptuale
urmrete prevenirea acumulrii de vulnerabiliti
sistemice asociate creditrii excesive prin reducerea
apetitului de creditare al bncilor datorita introducerii
unor cerine de capital suplimentare (rezerva anticiclica)
mecanismul propus de Comisia European structureaz
pe dou faze:
una de acumulare a rezervelor n perioadele de cretere
economic i
una de eliberare a acestora n perioadele de criz.
Reglementari macroprudentiale
- rezerva anticiclica de capital (2) -
Aspecte conceptuale
Dintre indicatorii macroprudeniali testai pentru
constituirea rezervelor anticiclice la nivelul rilor
reprezentate n cadrul Comitetului de la Basel pentru
Supraveghere Bancar, gap-ul raportului dintre creditele
neguvernamentale i PIB s-a remarcat prin utilitate
Rezerva de capital anticiclic este de 0,25% din RWA
pentru fiecare punct procentual al gapului de credit
superior nivelului de 2 la suta.
Nivelul limita prevazut de CRD IV este de 2,5 la suta,
cu posibilitatea majorarii in anumite conditii
Credit-to-GDP GAP
Credit-to-GDP gap < 2 pp (BCBS, 2010a; Drehmann et al., 2011 )
Pros: reasonable predictive power for build-up phase, according to selected
empirical findings based on banking crisis events
116
The Best Performance of
Indicator Variables for the Build-
Up
The Best Performance of Indicator
Variables for the Release
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Potential caveats of Credit-to-GDP GAP (1)
the impact of the choice of the smoothing parameter on the
size of the credit-to-GDP gap and the resulting buffer is far
from trivial
results are highly sensitive to the choice of different lambdas in the
application of a Hodrick-Prescott filter to compute the trend of the
credit-to-GDP time series
it does not fully take into account of countries different stages
of financial development
higher credit-to-GDP gaps may have been not necessarily a sign of
impending credit crisis (see for instance BG, CZ, RO) but rather a
consequence of catching up with more developed countries (i.e. a
move towards a new long-run equilibrium credit-to-GDP level)
it does not take into account economic fundamentals with
impact on the steady-state of aggregate credit growth

117
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Potential caveats of Credit-to-GDP GAP (2)
Credit-to-GDP GAP
would have provided a
strong signal of the
building up of financial
imbalances in a
number of countries
where a systemic
banking crisis did not
occur (for instance BG,
CZ) FALSE ALARM
118
BG CZ HU LT LV PL RO
2000 13.0 -3.1 2.1 0.7 0.3 -0.1 -0.8
2001 12.3 -3.8 1.4 0.8 1.8 -1.1 0.8
2002 12.5 -4.4 -3.4 2.0 2.7 -1.7 2.2
2003 14.1 0.7 1.2 4.3 3.5 -1.7 3.3
2004 15.9 5.1 5.1 7.5 5.1 -1.6 3.5
2005 17.5 9.0 6.9 9.6 9.5 -2.4 3.9
2006 12.5 12.4 6.6 14.0 14.4 -0.2 6.5
2007 19.2 15.0 5.5 15.8 10.7 3.7 8.9
2008 22.7 16.8 8.2 13.0 -0.3 7.6 15.5
2009 15.7 15.9 14.0 10.3 -1.0 9.2 9.3
Note: Green:2P<GA<5; Orange: 5<GAP<10; Red: 10<GAP; No colour: GAP<2
Sources: MS data and ECB calculations (=400,000)
it should be noted that the choice of a high smoothing parameter
in the Basel proposal is based on the argument that the credit
cycle is substantially (implicitly four times) longer than the
business cycle
STUDIU DE CAZ
Nivelul optim al creditarii
CRD IV recunoaste limitele tehnice ale indicatorului
deviatiei creditului si recomanda evitarea aplicarii
mecanice a acestuia
Sunt necesare informatii complementare, mai ales
pentru identificarea momentului optim de eliberare a
rezervei anticiclice
Masuri ale creditarii excesive pe baza de benchmark justificat
de fundamente economice
Alti indicatori de avertizare timpurie

119
State of the art methods
Value inferred by fundamentals
Level suggested by economic fundamentals -
identification based on a country panel estimation (Kiss
et al., 2006; Egert et al., 2006; Gersl and Seidler, 2011)
Pros: the trend value is suggested by fundamentals identified
for advanced countries draws on convergence process
Potential caveat: using advanced economies as benchmarks
bears the risk of structural differences, including those linked
to the debtors repayment behaviour; one could argue that
even advanced economies didnt experience sound levels of
credit growth in the period leading to major financial turmoil
need for domestic reference

120
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
State of the art methods
Optimal credit growth
We observed that:
Both high credit growth and sluggish or negative net flow of
lending are detrimental to banking stability over years
Values from both tails of credit growth P.D.F are associated
with high credit risk levels, considering a lag of several
quarters

121
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Conceptual model (1)
Problem setting
Possible new approach: perhaps we should look at how
credit growth interacts with credit risk through time, when
we try to derive the optimal credit growth
Pros: allows for integrating both strong positive and negative
deviations from the optimal credit growth in a single measure of
risk for banking stability steaming from lending dynamics
Definition:
we consider the optimal credit growth to be a non-
accelerating credit risk, which implies a steady state for
provisions flow
122
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Conceptual model (2)
Assumptions
Basic idea:
Modelling the provision charge ratio by quadratic
function of credit growth deviation from its optimal level
This approach draws on findings of Altunbas et al. (2010)
pointed to a U-shaped relationship between the deviation of lending
growth from the mean value and bank risk, while investigating the
short-term impact of monetary policy changes on bank books
quality, based on information from an unbalanced panel of more
than 1,100 listed banks, licensed in 16 countries
The larger the squared deviation of credit growth from its
sound level is, the higher credit risk is
The assumption here is that both the credit boom and
deleveraging are equally detrimental in terms of credit risk
costs


123
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Conceptual model (3)
Functional form
The harmful effect of credit
growth deviation from a
sustainable level on provision
charge is considered
symmetrical and expressed by
quadratic function within the
proposed framework
The dynamic of provision charge
ratio (PCR) is assumed as a
function of the squared deviation
of credit growth from its optimal
level (OCG), along with other
banking (B) and macroeconomic
(M) variables.
124
-0.2 -0.15 -0.1 -0.05 0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
x-axis: credit growth
y-axis: change in provisions' flow
OCG
( ) ( ) M B OCG CPS f PCR
t
, , ) ) ( (
2
4
A = A

Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Identification strategy
Reverse engineering
We know that credit growth is a major determinant for the
quality of the banking book
+
We have strong indications that the functional link is U-
shaped


OCG is the parameter that optimises the fitting
performance for the PCR equation
125
( ) ( ) M B CG CPS f OCG
i t
, , ) ) ( ( max arg
2
4
*
A =

Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Empirical results on Romanian data
126
Models for credit to private sector dynamics Models for provision charge ratio dynamics
Empirical results on Romanian data

127
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
0.80
-10%-8% -6% -4% -2% 0% 2% 4% 6% 8% 10%12%14%16%18%20%
M1
M2
M3
A
d
j
u
s
t
e
d

R
2
The econometric performance - sensitivity of provision charge ratio to
credit growth thresholds for all considered models (M1, M2, M3)
Source: Petr Jakubik & Bogdan Moinescu, 2012, Assessing optimal credit growth for an emerging banking system.
Paper given at the 10
th
INFINITI Conference on International Finance, Trinity College and Journal of Banking and
Finance, Dublin, Ireland, June 11-12
Reglementari macroprudentiale
- limitarea expunerilor mari (1) -
O instituie de credit nu poate nregistra o expunere fa de
un singur debitor, a crei valoare depete 25% din
fondurile proprii.
n cazul n care acest un singur debitor are n componena
sa cel puin un membru al grupului instituiei de credit
raportoare, iar membrul respectiv este societatea-mam,
filial a societii-mam sau filial a instituiei de credit
raportoare, procentul prevzut la pct. 1 va fi redus la
20%.
Valoarea cumulat a expunerilor mari ale unei instituii de
credit (care depesc 10% din fondurile proprii ale bncii) nu
poate depi 800% din fondurile ei proprii.
UN SINGUR DEBITOR - orice persoan sau
grup de persoane fizice i/sau juridice fa de
care instituia de credit are o expunere i:
care constituie, dac nu se dovedete altfel, un singur
risc, deoarece una dintre ele deine, direct sau
indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte; sau
ntre care nu exist o relaie de control n sensul
exprimat la prima liniu, dar care trebuie s fie
considerate ca reprezentnd un singur risc, deoarece
ntre ele exist asemenea legturi nct, dac una
dintre ele s-ar confrunta cu probleme financiare,
exist o probabilitate considerabil ca cealalt sau
toate celelalte s se confrunte cu dificulti de
rambursare.
Reglementari macroprudentiale
- limitarea expunerilor mari (2) -
Reglementari macroprudentiale
- limitarea expunerilor mari (3) -
Studiul de caz
Societatea comercial ALFA, care deine
controlul asupra societii BETA a beneficiat de
un credit ipotecar n sum de 200.000 u.m
garantat integral cu ipoteci in favoarea bancii.
Societatea BETA formuleaz o cerere de
creditare bncii sale, aceeai cu cea a societii
mam, n sum de 200.000 u.m. Fondurile
proprii ale bncii sunt de 800.000 u.m. Stabilii
suma maxim ce poate fi angajat n creditarea
societii BETA daca debitul societatii ALFA .
Reglementari macroprudentiale
- limitarea expunerilor mari (4) -