Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacienilor cu cancer de col uterin

Scurt istoric al cancerului de col uterin Cap.I Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin I.1 ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ Aparatul genital feminine este format dintr-o parte externa vulva- i un grup de organe interne localizate in pelvis :vaginul , uterul , trompele Faloppe i ovarele. Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare. UL A reprezinta deschiderea in afara organelor genitale . Este constituita din: - muntele lui Venus - labiile mari - labiile mici - clitorisul - himenul - glandele ertholin - glandele !"ene - bulbii vestibulari - glandele anexe regionale - perineul #a nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei $meatul urinar% cu glandele !"ene. &rganele genitale externe : - vaginul - uterul - corp - istm - col $cervixul% - trompe - portiunea interstitionala - portiunea istmica - portiune ampulara - ovarele Or!anele !enitale interne : Vaginul: Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in copulatie $depunerea

spermatozoizilor% siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in timpul nasterii. 'atorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, cand peretii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. #a femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in (os si dinapoi, inainte avand o lungime aproximativ de )* cm si diametrul de * cm. +n drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de (os a trunchiului. ,uschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna parte a tuturor organelor bazinului. -e fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de celule suprapuse. !uprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in vagin. ,ucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in special cu secretia de estrogeni. Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de (os se deschide in vulva. +n partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra. UTERUL Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si reprezinta raporturi anatomice: anterior cu vezica urinara posterior cu rectul inferior se continua cu vaginul superior cu organele intestinale si colonul - lateral cu ligamentele largi .terul este un organ cavitar, care masoara la nulipare /,0 cm lungime, iar la multipare 1,2 cm lungime, are un diametru transvers de 0 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de *,0 3 cm. Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.

4orpul uterin are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua margini. - Fata anterioara usor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin. - Fata posterioara mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand fundul de sac vagino-rectal $'ouglas%. Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. ,arginile laterale sunt rotun(ite si in raport cu ligamentele largi. -e marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului 5olff cum este canalul ,alpighi 6artner. - ,arginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotun(ita, concava sau rectilinie la fetite si net convexa la multipare. -rin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale si colonul pelvian. .nghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare. ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia. COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotun(ite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala. - -ortiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele posteroinferior al vezicii prin intermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara, acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac 'ouglas. ,arginile laterale sunt in raport cu baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior. - -ortiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o inaltime de 7,0 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior, iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara. - -ortiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotun(it si centrat de orificiul extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se lungeste pana la - ),0 cm. uza anterioara mai proeminenta si rotun(ita, cea posterioara mai lunga creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. 4olul este separat de peretii vaginului prin cele patru funduri de sac. ,i(loace de fixare si sustinere.

,i(oacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin: - ligamente largi - ligamente rotunde - ligamente utero-sacrate #igamentele largi se prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale uterului la peretii excavatiei pelviene. Fata anterioara este ridicata de ligamentul rotund, cordon rotun(it de )0 cm, care de la corpul uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului larg, apoise anga(eaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari. Fata posterioara a ligamentului este ridicata in( portiunea mi(locie de catre ovar si ligamentele utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara . ,arginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta, fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. aza ligamentului larg cu o grosime de *.0 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului. 8esutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele. #igamente utero-sacrate !unt doua fascicole con(unctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primei gauri sacrate. !unt alcatuite din fibre musculare netede $muschiul recto-uterin%, tesut con(unctiv condensat si fibre con(unctive elastice proprii. 'ar adevarata sustinere a uterului o realizeaza perineul prin intermediul peretilor vaginali. I.".FI#IOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ ,enstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine. +n realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin $endometrial%, ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital. Ciclul endo$etrial%

,odificari ciclice ale endometrului. ,ucoasa uterina este divizata in doua straturi cu caracteristici anatomice si evolutive diferite: startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului. !tratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul ciclului menstrual. 4iclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala. Fa&a proli'erati(a !pre a )7-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. +n celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. !pre ziua )3 )9, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei F.!.:.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei. Faza secretorie $progesteronica sau pregravidica% +n cea de-a )0 )1-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a *0-a. +n acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiaza in zilele *0 *1, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului. 'eterminismul fazei secretorie este: #.:. progesteron faza secretorie. Fa&a $enstruala 'ureaza in medie 9 zile. !tratul superficial masoara 2 )7 cm in grosime si se elimina. ,enstruatia apare ca un cliva(hemoragic al mucoasei uterine, realizat prin (ocul modificarilor vasculare. Ciclul (a!inului +n mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de celule care se modifica in cursul ciclului menstrual. ) &ona super'iciala - zona intermediara - zona parabazala - zona bazala +n timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare inainte de evolutie. 4elulele zonei parabazale devin cilindrice, Acestea sunt%

de asemenea si cele din zona intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea celulelor si proliferarea lor. 4ontinutul celular in glicogen creste in aceasta faza. !pre sfarsitul fazei estrogenice $avansata%, straturile zonei superficiala se multiplica $conificare%. &vulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea dezvoltarii epiteliului vaginal. 4elulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. -e masura ce faz estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua. Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si aindicelui picnotic. Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se elimina in cantitate foarte mare. Ciclul mamar +n cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari morfofiziologice sub actiunea celor * hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului con(unctiv si a canalelor galacto-fore. +n faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobuloalveolar. +n timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase. #a examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. ,amelonul si areola se pigmenteaza mai intens. 'e asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua :aller. 'upa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 9-a datorita inceperii secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale neuroflexa. Cap.II Cancer col uterin II.1. *e'initie cancer col uterin 4ancerul de col uterin este o boal; cronic; grav;, de mare importan<; medico-social;, cu evolu<ie foarte sever; atunci c=nd estedepistat; >n stadii avansate. oala canceroas;, reprezint; una dintrecele mai complexe ?i dificile probleme ale patologiei umane II.". Etiolo!ie -rintre factorii de risc se afla infectiile genitale, mai ales cele cu virus herpetic si cu papilloma virus, care sunt boli cu transmisie sexuala@ multiplicitatea partenerilor sexuali@ precocitatea vietii sexuale@ faptul de a fi avut mai mult de un copil.

II.+.Si$pto$atolo!ie 4ancerul d ecol este precedat de leziuni preneoplazice$displazii%, leziuni ce pot fi tratate.Evolutia bolii este silentioasa, iar simptomele apar cand boala este dA(B intr-un stadiu avansat: - sangerare sau scurgeri anaormale - dureri pelvine - alte simptome in formele avansate functie de extensia locala sau generala II.,. Trata$ent 8ratamentul cancerului de col uterin: C -rofilactic. CDadiologic. C4hirurgical. C4itostatic. !e vizeaz;: C4ombaterea bolii. C4ombaterea complica<iilor.

Trata$ent radiolo!ic
Aplicat sub forma rEentgenterapie, telecobaltoterapie ,ac<ioneaz; fie direct prin castrare care ca ?i menopauza duce la oprireahemoragiilor ?i diminuarea >n volum a tumorii, fie direct endocavitar.Are ca obiectiv sterilizarea tumorii primare ?i a extinderilor eiregionale: *e&a(anta-e% C,etod; de tratament mutilant. CEste periculoas; >n caz de erori de diagnostic. CEste greu de suportat de pacient;. Contraindica.ii % CV=rsta sub 90 ani. C:emoragie abundent;. C'iagnostic incert.Fn aceste condi<ii, indica<iile sunt foarte limitate:4a terapie ad(uvant; de hemostaz; temporar; pentru refacerea pacientei ?i preg;tirea pentru opera<ie.

Trata$entul c/irur!ical
4=nd starea general; a pacientei nu permite o interven<ie chirurgical;. Fn stadiul 7 tratamenul este exclusiv chirurgical. Fn stadiul + ?i ++ tratamentul este at=t chirurgical, c=t ?iradiologic.

+nterven<ia chirurgical; se va face c=t mia precoce >nminim 9 s;pt;m=ni dup a radioterapie. -ostoperator se recomand;cobaltoterapie. Folosirea laparotomiei de control la /-)* luni postoperator a crescut procentul vindec;rilor )),9G.!tadiile +++ ?i +V beneficiaz; doar de tratament radiologic. Fnstadiul +++ unele cancere tratate cu radium pot deveni operabile. Fnstadiul +V se recomand; curieterapie intracavitar;, precum ?ichimioterapie ?i imunoterapie.Fn tratamentul neoplasmului de col uterin se execut; toat; gamade histerectomii totale, mai mult sau mai pu<in largi.,etoda de tratament va fi aleas; >n func<ie de: HAspectul ?i localizarea tumorii, volumul ?i complica<iileexistente. HV=rsta femeii ?i rela<iile cu perioada de fertilitate, activitatesexual; men<inut; ?i menopauza

Trata$ent cu citostatice 0i c/i$ioterapice

Fn ultimele dou; decenii ai p;truns din ce >n ce mai mult >nterapeutic; citostaticele ca ad(uvant al terapeuticii chirurgicale sau casingur tratament al cazurilor care nu pot beneficia de terapeuticachirurgical;. Fn <ara noastr; se utilizeaz; 4itosulfan, 6irostan, +.&.I., #evofalan, ,ethotrecat, !arcolJsine .Fn cazuri avansate, incurabile, sau cele care recidiveaz; oridezvolt; metastaze ?i >n care terapeutica nu poate face deci nimic,asistenta poate (uca starea >n care este. Fn aceste cazuri apar deseori ?idureri extrem de violente. .tilizarea sedativelor, uneori ?i a morfineise impune@ administrarea lor trebuie f;cut; >n dozele necesare ?i ori dec=te ori este nevoie.4himioterapia singur; nu poate duce la vindecare. Ea poate m;ri procentul vindec;rii atunci c=nd urmeaz; actul chirurgical radical.Fn cura repetat; constituie un tratament paleativ >n formeleavansate de cancer. H'intre achilante, par a fi mai eficiente 4iclofosfamida, 8hio8epa, #evofalan, +& -2*. H'intre antimetaboli<i amintim ,etothrexat, 0 Fluorourocil. H'intre antimitotice amintim Vincristina, Vinblastina.'e obicei se va face polichimioterapia care d; rezultate cu multmai bune dec=t monochimioterapia

Cap.III Rolul asistentei $edicale in in!ri-irea pacientilor cu cancer de col uterin III.1.Rolul dele!ate%

1administrare mdicamente :refen, dexametazona, azotol, etamsilat, adrenostazin, novocalmin, diazepam, fitomenadion, paracetamol, III.". Rolul propriu -asiguram temperatura camerei, mediul ambient, cutatenia din salon -efectuam toaleta pacientului, monotorizam pacientul, la nevoie pune comprese pacientului. III.+. *escrierea unei te/nici Punctia (enoasa !cop: recoltarea sangelui pentru examen de laborator-biochimie, hematologice, serologice,si bacteriologice. Materiale necesare% -de protectie,perna elastica, pentru spri(inul bratului, musama,aleza -pentru dezinfectia tegumentului -instrumentar si materiale sterile, ace de *0-37mm, diametrul /K)7, 1K)7, )7K)7mm in functie de scop, seringi de capacitate -pense, manusi chirurgicale, tampoane -alte materiale: garou sau banda Esmarch, epubete uscate si etichetate, cilindru gradat. Pacientul% -pregatirea psihica-se informeaza asupra scopului punctiei -pregatirea fizic;-pentru punctia la venele bratului , antebratului: -se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru persoana care executa punctia $decubit dorsal% -se examineaza calitatea si starea venelor avand gri(a ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la nivelul bratului. -se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima. -se dezinfecteaza tegumentele

-se aplica garoul la o distanta de 1-2 cm deasupra locului punctiei, strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. -se recomanda pacientului sa stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente. E2ecutia punctiei )asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza vis-a-vis de bolnav. -se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 9-0cm sub locul punctiei, exercitand o usoara compresiune si tranctiune in (os asupra tesuturilo vecine -se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul cu bizoul in sus, in mana dreapta, intre police si restul degetelor -se patrunde cu acul traversand , in ordine , tegumentul-in directia oblica $unghi de 37 grade% , apoi peretele venos-invingandu-se o rezistenta elastica , pana cand acul inainteaza in gol -se schimba directia acului )-*cm in lumenul venei -se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratia cu seringa -se continua tehnica de recoltare a sangelui -in caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub de polietilena care se introduce in vasul colector , garoul ramane legat de brat -se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnici prin desfacerea garoului si a pumnului -se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectata la locul de patrundere a acului si s eretrage brusc acul -se comprima locul punctiei )-3minute, bratul fiind in pozitie verticala. In!ri-irea ulterioara a pacientului - se face toaleta locala a tegumentului - se schimba len(eria daca este murdara - se asigura o pozitie comoda in pat - se supravegheaza pacientul !e face pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator. Accidente Inter(entiile asistentei

:ematom !trapungerea venei Ameteli, paloare, lipotimie

)se retrage acul si se comprima locul punctiei )-3minute )se retrage acul in lumenul venei -se intrerupe punctia, pacientul se aseaza in decubit dorsal fara perna , se anunta medicul

I . Studiu de ca& I .1 Cule!erea de date

LIumele ?i prenumele:6eorgeta . LV=rsta: 02 ani. L!tarea civil;: c;s;torit;. L Ium;r copii: 3. LIa<ionalitate: rom=n;. L#imba vorvit;: rom=na. LDeligia: ortodox;. L-rofesia: nespecificat L'omiciliul: com. Ferestrau-&ituz , acau. L'ata intern;rii: *3.7*.*7)*. L'iagnosticul: Ieoplasm de col uterin. L,otivele intern;rii: Astenie, adinamie, dureri hipogastrice ?i lombare, tahicardie.!=ngerare la contact sexual.!edinte D86. L+storic: --acienta declar; prezentarea la medicul specialist pentru dureri >n eta(ul inferior abdominal ?i s=ngerare la contact sexual.

)-acienta cu diagnosticul mentinonat mai sus se interneaza pe sectia Dadioterapie in vederea efectuarii sedintelor de telecobaltoterapie. :-: 4arcinom epidermoid ne"erotinizat de col uterin
Co$portarea 'a.3 de $ediu: orientat; temporo-spa<ial. &bi?nuin<e de via<;:

LAlcool consum ocazional. L4afea )-* cafele pe zi. L8utun fumeaz; 0 <ig;ri pe zi. L'rog neag; consumul. L'iet; K regim alimentar diet; obi?nuit;, f;r; restric<ii, s;rac; >nlichide. 3-9 mese pe zi. LAlergii cunoscute nu se cunosc. Examen clinic general: L6reutatea: /3 "g. LFn;l<imea:)/7cm. L8egumente ?i mucoase: normal colorate. LMesut subcutanat: normal inserat. L!istem limfo-ganglionar: ganglioni limfatici nepalpabili. L!istem osteoarticular: aparent integru. L!istem musculat: normomotor, normo"inetic. LAparat respirator: murmur vezicular fiziologic. LAparat cardio-vascular: ?oc apexian spa<iul V intercostal stg.8A )37K17 mm:g, puls 2/ b;t;i pe minut LAparat digestiv: tranzit intestinal fiziologic. LAparat renal: lo(e renale libere, mic<iuni fiziologice. E2plor3ri% L6rup sanguin A ++, Dh pozitiv. L8A ))7K17 mm:g. L-uls )77 b;t;i pe minut. L6A 9077 K mmc. L6D ).*77.777 K mmc. LV!: 97 mm K)h.90 L:ematocrit 93G. L:emoglobin; )9,0 gG. L8! 3 minute. L84 0 minute. L!umar de urin; frecvente leucocite ?i rare epitelii plate E2ternarea% L olnava se externeaz; cu o evolu<ie bun; tinz=nd spre ovindecare complet;. LDecomand;ri: evitarea eforturilor fizice mari, a frigului ?i aumezelii, evitarea alcoolului ?i a tutunului, repaus sexual 97 de zile.

Cele 14 nevoi fundamentale dupa V.Henderson

Ievoia fundamental a ).Ievoia de arespira ?ide a aveao bun;circula< ie ,anifest;ri de independen<; ,anifest;ri !ursa de dedependen dificultate <;
'ureri difuze abdominale

Frecven<;respiratorie de )/rKminutDespira<ie ritmic;8orace .?oar; polipn normalconformat!onoritate pulmo ee nar; prezent;,urmur vezicular fiziologic,ucoasarespira torie umed;8A )37K27 mm:g-ulsul /2KminutNgomote cardiacerimice *.Ievoia de -apetit pastrat -inapetenta a bea si de a -alimentatie echilibrata manca -hidratarea suficienta cca.* l pe zi 3. Ievoia -culoarea urinei este galne inchis , de a elimina cu aspect normal -mictiuni fiziologice nedureroase -scaun ) pe zi, de aspect normal -diureza )077mlK*9 ore 9. Ievoia -mobilizare activa de a se misca si a avea o buna postura 0.Ievoia de -somn fiziologic /-1 ore zi a dormi si a odihnitor se odihni -vise agreabile -metroragie

-anxietate -stare depresiva -cancer col uterin

-dificultate in miscare

-dureri -slabiciuni -oboseala

-trezirea -durere frecventa -neliniste -somn de /1 ore

/.Ievoia de -nevoia poate fi satisfacuta fara a se imbraca dificultate si dezbraca

-necesita vestminte adaptate starii fiziologice prezente

spitalizare a

1.Ievoia de a mentine temperatura corpului in limite normale 2.Ievoia de a fi curat, ingri(it, de a-si prote(a tegumentele si mucoasele O.Ievoia de a evita pericole

-temperatura corpului este de 3/,2C

-tegumentele calde , catifelate

-nevoia poate fi satisfacuta fara dificultate -tegumentele si mucoasele sunt bine ingri(ite

-necesitatea unei toalete hemoragia genitale genitala frecvente

-pacienta se poate orienta fara dificultate si fara risc de accidente

-stare de agitatie -stare de anxietate

-starea actuala -indicatia chirurgica la -durerea abdominal a indicatia chirugical a -starea actuala spitalizare a actuala

)7.Ievoia de a comunica

)).Ievoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori si de a practica religia )*.Ievoia -bolnava este realizata profesional de a fi -se poate autoevalua si poate lua

-organe de simt integre -bolnava este interesata de boala sa comunicare -comunica cu cei din (ur a este perturbata de durere -bolnava este ortodoxa -nu poate -nu prezinta sentimente de participa la culpabilitate sau fustrare manifestari religioase

-in prezent nu o

-cancerul de col

preocupat in singura decizii vederea realizarii )3.Ievoia -participa la actiuni recreative in de a se perioade de acalmie recrea

)9.Ievoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea

-este interesara sa invete tot ce-i poate fi de folos in ingri(irea nou nascutului

preocupa decat starea de sanatate -pacienta se afla intr-o stare de incordare datorita durerii -pacienta nu are experienta necesara adaptata starii si situatiei actuale

uterin -anxietate - stres psihic

-nivel mediu de cunostinte

Plan de ingrijire

Epicriza
Pacient in varsta de 58 de ani se interneaza in sectia noastra pt dureri epigastrice abdomen destins de volum meteorizat greturi inapententa subfebrilitate scadere ponderala. Examenul clinic endoscopic pune in evidenta diagnosticul de mai sus. In data de !."#. "# sub anestezie generala se decide si se practica colectomie segmentara cu coloctanastomoza $-$. Evolutie postoperatorie favorabila. %e externeaza cu recomandarile de rigoare.

Blibliografie
). alt; 6eorgeta 8ehnici generale de >ngri(ire a bolnavului , Editura 'idactic; ?i -edagogic;, )O22, * . ' o r o b a n < u + Educa<ie pentru s;n;tate, Editura ,edical;,bucure?ti, )O20,. 3., o z e s 4 . 8ehnica >ngri(irii bolnavului , Editura ,edical;, ucure?ti, )OO1 , 9 . I e g r u 8 . , . 6 . P e r b a n Fiziopatologie, manual pentru ?coli sanitare postliceale, Ed. '. -., ucure?ti, )OO9. 0.4arte Q8ehnici de evaluare si ingri(ire acordate de asistentii medicaliR, Editura V+A8A ,E'+4A#A D&,AIEA!4A , Dedacia #ucreia 8itirc;.