Sunteți pe pagina 1din 10

Tema :Tipuri de Societati pe Actiuni in diferite tari

1.Conceptul si trasaturile Societatii pe Actiuni 2.Tipurile de Societati pe Actiuni 3.Tipuri de Societati pe Actiuni in diferite tari
1.Definia si trasaturile societatii pe actiuni

Societatea pe aciuni este forma cea mai complex i, totodat, cea mai evoluat a societilor comerciale. n aceast form de societate conteaz mai mult aporturile asociailor dect calitile persoanele ale acestora. n general, asociaii contribuie cu aporturile lor la formarea capitalului social, fr s desfoare o activitate n societate. Aceste aporturi prezint interes i pentru teri, deoarece rspunderea asociailor pentru obligaiile sociale se limiteaz la aceste aporturi. Datorit importanei aporturilor la formarea capitalului social i a estomprii calitilor personale ale asociailor, societatea pe aciuni mai este cunoscut i sub denumirea de societate anonim. n dreptul francez, societatea pe aciuni este o noiune generic i are trei forme: societate anonim, societate n comandit pe aciuni i societate pe aciuni simplificat. Definiia . Codul civil al R.M. (art. 156 alin (1)) definete societatea pe aciuni ca fiind acea societate comercial al crei capital social este divizat n aciuni i ale crei obligaii sunt garantate cu patrimoniul societii. Personalitatea juridic i confer societii pe aciuni calitatea de a fi titular de drepturi i obligaii. Ea are o voin proprie care exprim voinele individuale ale asociailor, precum i o capacitate care i permite s dobndeasc drepturi i s-i asume obligaii. Trsturi specifice ale societilor pe aciuni : -societatea pe aciuni este persoan juridic; -societatea pe aciuni este ntotdeauna comercial, precum este i obiectul su; -capitalul social este divizat n aciuni, care sunt titluri negociabile i transmisibile; -rspunderea asociailor pentru obligaiile sociale este limitat, ei rspunznd numai pn la concurena capitalului social subscris. Organele de conducere ale societii snt: a) adunarea general a acionarilor; b) consiliul societii; c) organul executiv; d) comisia de cenzori. Adunarea General organul suprem de conducere al Societii pe Aciuni Adunarea general a acionarilor este depozitarea voinei sociale i, n consecin, organul suprem de conducere al societii. Ea este aceea care numete celelalte organe, stabilete limitele n care ele urmeaz s-i desfoare activitatea i exercit controlul asupra acestora. Atribuiile i importana Consiliului Societii pe Aciuni art.65 alin.2 din Legea nr.1134/1997 privind societile pe aciuni, consiliul societii are urmtoarele atribuii exclusive: decide cu privire la convocarea adunrii generale a acionarilor; aprob valoarea de pia a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacii de proporii; ncheie contracte cu organizaia gestionar a societii; aprob prospectul ofertei publice de valori mobiliare; aprob darea de seam asupra rezultatelor emisiunii i modific n legtur cu aceasta statutul societii; etc.

Organul executiv al Societii pe Aciuni Organul executiv al societii asigur ndeplinirea hotrrilor adunrii generale a acionarilor, deciziilor consiliului societii i este subordonat: a) consiliului societii; b) adunrii generale a acionarilor, dac aceasta este prevzut de statutul societii. Comisia de cenzori a Societii pe Aciuni Cenzorii nu sunt un organ de decizie. Ei verific numai dac cei abilitai s fac acte juridice respect legea. Verificrile lor nu sunt pur contemplative. Ele se finalizeaz n rapoarte prin intermediul crora cenzorii informeaz pe acionari n adunrile generale sau pe membrii consiliului societii cu cele constatate. Potrivit art.71 alin.5 din Legea nr. 1134-XIII privind societile pe aciuni, comisia de cenzori se alege pe un termen de la 2 la 5 ani. Membri ai comisiei de cenzori pot fi att acionarii societii, ct i alte persoane. Nu pot fi alei ca membri ai comisiei de cenzori a societii: membrii consiliului societii; lucrtorii organului executiv sau ai contabilitii societii; gestionarul societii; persoanele necalificate n contabilitate, finane sau economie. 2.Tipurile de Societati pe Actiuni S.A. sunt delimitate de alte tipuri de organizaii in funcie de urmtoarele criterii (potrivit legislaiei R.Moldova): a) are capital social in mrime de cel puin 500 000 lei i un numr de 50 i mai muli acionari, impreun cu acionarii reprezentai de deintorul nominal; b) valorile mobiliare ale societii se coteaz pe piaa bursier; c) este banc comercial, companie de asigurare, fond de investiii, fond nestatal de pensii, societate pe aciuni in proces de privatizare sau societate pe aciuni care a plasat public valori mobiliare in perioada de circulaie a acestora; d) este o societate pe aciuni alta decat cele enumerate i, in conformitate cu legislaia in vigoare, este calificat ca entitate de interes public. O clasificare general divizeaz societile pe aciuni in: - Societi pe aciuni de tip deschis participanii creia pot instrina aciunile sale fr acordul altor acionari; - Societi pe aciuni de tip inchis aciunile societii pe aciuni pot fi repartizate doar intre membriifondatori sau intre alt grup de persoane din timp stabilit. Practica juridic, pentru a face distincie intre aceste dou tipuri de societi pe aciuni, impune anumite restricii: 1. Aspecte juridice ale societilor pe aciuni de tip inchis: - acestea pot repartiza aciunile sale doar intre membrii societii sau la un grup de persoane din timp stabilit, numrul total al crora nu trebuie s depeasc 50; - nu este in drept s organizeze inscrierea deschis la aciunile sale; - acionarii au prioritate la procurarea aciunilor ce se vand de ctre ali acionari; - structura de gestiune a societii este mai simpl fa de societile pe aciuni de tip deschis.

2. Aspecte juridice ale societilor pe aciuni de tip deschis: - numrul acionarilor este nelimitat; - acionarii pot instrina aciunile sale fr acordul celorlali acionari; - SA este in drept s efectueze inscriere atat inchis, cat i deschis la aciunile sale; - SA este obligat s prezinte pieei informaii despre activitatea sa in volumul i termenele stabilite de legislaie sau alte acte normative ale rii date, in general, cel puin anual trebuie publicate informaiile referitoare la activitatea SA in decurs de un an. Particularitile de baz referitoare la aspectele distincte i cele comune ale SA de tip deschis i de tip nchis. In fond S.A. de tip inchis prezint o form intermediar intre S.R.L. i S.A. de tip deschis: - S.A. de tip inchis se consider S.A., deoarece capitalul statutar este divizat in aciuni, dar nu in cote pri ca in cazul SRL; - S.A. de tip inchis poate fi considerat S.R.L. deoarece, fie numrul acionarilor este limitat, fie vanzarea aciunilor nu este posibil fr acordul altor acionari; -Aciunile S.A. de tip deschis circul pe piaa de capital a rii, iar aciunile S.A. de tip inchis nu circul pe piaa de capital, la fel ca i cotele pri ale acionarilor S.R.L., de aceea ele nu au pre de pia, ca pre acceptat public, dei pot primi pre de pia in mrime unic in rezultatul unei singure tranzacii; - S.R.L. i S.A. de tip inchis pot fi transformate in S.A. de tip deschis i invers, ins primei ii este necesar reinregistrarea in calitate de S.A., iar la cea de-a doua modificarea statutului de S.A. Esena S.A. de tip nchis. Capitalul investit in aceasta este sub form de aciuni, care nu au particularitatea de a circula pe piaa de capital. In aa mod aciunea ii pierde uzul in calitate de hartie de valoare, numai S.A. de tip deschis formeaz piaa de capital ca pia de aciuni. Legislaia R. Moldova, i anume modificrile la Legea cu privire la societile pe aciuni stabilete c, incepand cu 1 ianuarie 2009 S.A. nu vor mai fi imprite in societi pe aciuni de tip inchis sau deschis, ci vor fi numite societi pe aciuni. 3.Tipuri de Societati pe Actiuni in diferite tari Elemente moderne in dreptul societatilor comerciale in America Pe masura ce economia se dezvolta si evolueaza, legile ce guverneaza relatiile economice trebuie sa evolueze si ele. In spiritul acestei idei vom prezenta o serie de elemente interesante ce se regasesc in legislatia ce reglementeaza corporatiile (societatile pe actiuni) din Statele Unite. Desi unele prevederi difera de la stat la stat, o mare parte din acestea se regasesc in aproape toate statele, iar tendinta generala este de armonizare a legislatiei statelor americane. Multe din prevederile de mai jos au rolul de a simplifica activitatile administrative ale unei societati comerciale, lasand conducerii mai mult timp pentru a se dedica activitatilor operationale. Asemenea simplificari ar trebui studiate si, eventual, preluate si de legislativul din tara noastra, pentru a incuraja activitatea comerciala, nu a o restrictiona asa cum se intampla in prezent: actionarii unei corporatii se confrunta si in SUA cu una din probleme intalnita si in Romania: dubla impozitare. Corporatia plateste impozit pe profit, iar actionarii platesc impozit pe dividende. Legea americana, insa, permite infiintarea unor societati pe actiuni speciale de tip S (S Corporations), pentru care impozitele sunt colectate direct numai de la actionari, nu si de la societate, eliminandu-se dubla impozitare.

Conditia este ca societatile de acest tip sa aiba maxim 75 de actionari, iar acestia sa fie cu totii de acord pentru transformarea in societate de tip S. codul american al corporatiilor elimina necesitatea unei valori minime a capitalului social pentru o corporatie. Desi initial exista o valoare minima de $1,000, aceasta a fost eliminata intrucat s-a recunoscut faptul ca o asemenea valoare este oricum insuficienta pentru a satisface cererile creditorilor in cazul falimentului societatii, si deci inutila. Sistemul de emitere de noi actiuni este mult simplificat. Astfel, la constituirea societatii actele constitutive prevad un numar de actiuni autorizate. Din acestea societatea emite doar o parte, numite actiuni emise. In timp, daca este necesar, societatea poate emite oricand actiuni noi, in limita numarului total de actiuni autorizate, fara organizarea unei adunari generale a actionarilor, modificarea actelor constitutive sau a altor formalitati complicate. Numai in momentul in care societatea vrea sa emita mai multe actiuni decat numarul autorizat are loc o modificare a actelor constitutive in acest sens. Multe din marile corporatii americane au emise mai multe clase de actiuni diferite, cu drepturi diferite. Astfel, corporatiile emit serii diferite de actiuni preferentiale, care pot fi foarte diferite intre ele: acestea au drepturi de vot diferite, dividende (de regula cu valoare prestabilita) diferite, etc. Actiunile preferentiale pot avea diverse caracteristici precum optiunea societatii de rascumparare a acestora, dreptul actionarilor la distributia prioritara de dividende fata de dividendele actiunilor comune, o valoare de lichidare prestabilita la lichidarea societatii, dreptul la convertibilitatea in alte clase de actiuni, etc. Desigur, corporatiile americane pot emite mult mai multe instrumente decat cele romanesti. De multe ori se considera ca aceste instrumente, daca ar fi introduse si in Romania, ar aduce avantaje doar investitorilor pe piata de capital; in realitate, asemenea instrumente ar aduce multe avantaje si emitentilor. Astfel, corporatiile americane pot emite optiuni de cumparare a actiunilor societatii ce sunt apoi acordate angajatilor si conducerii pentru motivarea acestora; warrant-uri care sunt similare optiunilor si sunt incluse la pachet cu o emisiune de actiuni, formand unitati o asemenea unitate poate include de exemplu o actiune la pretul normal de emisiune (egal cu pretul pietei), si un warrant pentru cumpararea unei actiuni la un pret mai mic, motivand astfel cumparatorii; drepturi transferabile precum dreptul de preemptiune, etc. Un alt concept la care dreptul american modern a renuntat este valoarea nominala a actiunilor. S-a recunoscut faptul ca acest concept este depasit in prezent, in conditiile in care corporatiile americane oricum emiteau actiuni cu valori nominale simbolice de 1 cent sau de 0.01 centi, de exemplu. De altfel, legea americana permitea stabilirea unei valori nominale arbitrare pentru actiuni, fara nici o legatura cu aporturile actionarilor. In prezent, prin codul modern al societatilor comerciale se intentioneaza renuntarea definitiva la valoarea nominala. In final, parametrii actiunilor care sunt importanti pentru firma sunt pretul de vanzare al actiunilor in cadrul ofertelor publice primare (si care exprima de fapt in mod real banii pe care ii incaseaza societatea) si valoarea de piata a actiunilor. Un al treilea concept la care s-a renuntat este obiectul de activitate al corporatiilor. In general o corporatie infiintata sub prevederile codului corporatiilor american poate desfasura orice activitate legala, daca actele constitutive nu restrang in mod voluntar activitatile ce pot fi desfasurate. Acest fenomen reprezinta o recunoastere a faptului ca multe corporatii americane au devenit practic holdinguri ce cuprind entitati cu activitati foarte diverse. Abordarea este diferita de cea din tara noastra, unde aplicarea unei taxe pentru fiecare tip de activitate prezenta in statut are rolul de a limita obiectul de activitate al firmelor.

Pentru a intari rolul si puterea consiliilor de administratie (in special in lumina recentelor scandaluri in care au fost implicate nume sonore ale economiei americane) sunt incurajate diverse masuri precum alegerea unui numar de membri independenti ai CA (care pot fi si persoane care nu detin actiuni ale firmei), sau alegerea unor comitete ale consiliului de administratie, precum comitetul de audit care supravegheaza activitatea cenzorilor independent. In America o corporatie poate avea un singur actionar si, in consecinta, un consiliu de administratie cu un singur membru (ne referim la corporatii, nu la alte tipuri de firme precum societatile cu raspundere limitata). Corporatiile inchise sunt scutite de o mare parte din birocratia asociata in mod uzual cu o societate pe actiuni intalniri regulate ale consiliului de administratie, etc. Astfel, o corporatie inchisa poate renunta chiar si la consiliul de administratie, urmand ca administrarea sa se faca direct de actionari. Multe din marile corporatii americane au un actionariat atat de dispersat, incat de multe ori adunarile generale ale actionarilor nu pot intruni cvorumul necesar pentru a aproba anumite operatiuni absolut necesare pentru existenta si dezvoltarea societatii. Pentru a preintampina acest lucru actionarii societatii imputernicesc conducerea executiva sa ii reprezinte in AGA. Acest lucru duce la un feonomen ciudat si destul de periculos prin care puterea se concentreaza in mainile conducerii executive (director general, etc), care practic se realege singura, desemneaza membrii consiliul de administratie, etc. Un asemenea sistem functioneaza intrucat se considera ca actualii actionari ai unei societati au incredere in conducerea acesteia; daca aceasta incredere dispare, atunci actionarii sunt liberi sa isi vanda actiunile. Desi nu reprezinta un avantaj, o metoda interesanta (si legala) prin care actionarii majoritari pot scapa de actionarii minoritari incomozi intr-o firma mai mica este consolidarea actiunilor. Astfel consolidarea poate fi atat de extrema (spre exemplu 50,000 de actiuni vechi devin o actiune noua) incat actionarii minoritari se aleg cu fractiuni de actiuni in urma acestei operatiuni; legea americana permite emitentilor sa rascumpere automat fractiunile de actiuni, astfel incat actionarii minoritari se trezesc dati afara din firma. Intelegerile intre actionari sunt permise. Acestea pot lua o forma scrisa, iar odata semnate devin obligatorii pentru semnatari. Intelegerile dintre actionari pot fi prelungite automat si pot fi tinute secrete fata de ceilalti actionari. Concentrarea puterii actionarilor se poate face si prin intermediul unui voting trust; actionarii deleaga dreptul de vot acestui trust, pastrandu-si celelalte drepturi dividende, etc. Actionarii societatilor foarte mici si care nu sunt tranzactionate pe o piata organizata pot cere societatii sa le rascumpere actiunile la o valoare corecta in cazul in care nu sunt de acord cu anumite schimbari majore din cadrul societatii (fuziuni, schimbari majore ale actelor constitutive). Actionarii au dreptul sa consulte lista completa a actionariatului societatii. Dividendele sunt de regula platite in numerar (sau sub forma de actiuni noi), insa exista si exceptii: actionarii pot primi si dividende sub forma unor reduceri de pret pentru produsele/serviciile firmei, sau actiuni la o alta firma. Dividendele se pot plati trimestrial. Un actionar semnificativ nu isi poate vinde actiunile unui tert daca stie ca acest tert isi va folosi puterea astfel dobandita pentru a falimenta societatea. Astfel, daca potentialul cumparator este interesat doar de activele societatii ce pot fi lichidate usor si/sau ofera un pret exagerat de mare pentru actiuni care nu poate fi recuperat din activtatea normala a societatii, atunci vanzatorul trebuie sa refuze vanzarea actiunilor. Legea are pevederi foarte stricte cu privire la indatoririle conducerii, actionarilor semnificativi si a altor persoane asociate fata de firma si fata de actionari. Orice actionar poate include o propunere pe ordinea de zi a unei adunari generale a actionarilor daca detine cel putin 1% din capital sau actiuni in valoare de minim $2,000 si daca propunerea respecta anumite conditii

(nu este legata de operatiunile de zi cu zi ale firmei, este legata de o problema ce afecteaza mai mult de 5% din activele societatii, nu este o problema personala in relatia cu firma si nu violeaza legile in vigoare). In fine, vom mentiona o procedura foarte interesanta derulata in relatiile cu Comisia Valorilor Mobiliare (Securities and Exchange Commission - SEC). Astfel, un intermediar, un emitent sau orice alt tip de persoana interesata poate transmite SEC descrierea unei operatiuni pe care intentioneaza sa o deruleze; in cazul in care SEC nu gaseste nici o neregula in aceasta operatiune, se emite un document numit no-action letter. Acest document certifica faptul ca operatiunea vizata este in regula din punct de vedere al SEC, iar aceasta nu are obiectii cu privire la derularea ei. O asemenea procedura ar fi extrem de utila si pentru relatiile CNVM cu entitatile pe care aceasta le reglementeaza, mai ales daca tinem cont de modul in care aceste relatii s-au derulat pana acum.

Razvan Pasol, razvanpasol@yahoo.com Pepperdine University, California, SUA Noiembrie 2003 Societatea pe aciuni (S.A.) in Germania este o societate de capitaluri, asociaii rspund pentru pierderile societii doar n limita aciunilor deinute ( asociaii nu pot pierde mai mult dect au investit). Capitalul social va fi divizat in actiuni .Actiunile sunt titluri negociabile si transmisibile. Comitetul de initiativa va stabili care este valoarea nominala a unei actiuni. Aportul asociatilor se inscrie in actul constitutiv in euro. In ceea ce priveste aportul in natura, acesta se stabileste sau se confirma de experti. Bunurile aduse ca aport devin proprietatea societatii comerciale. Conform legii, orice societate comerciala trebuie sa dispuna de un sediu local principal, unde functioneaza permanent principalele organe de conducere ale societatii. Conducerea societatii se realizeaza de catre Adunarea Generala a Actionarilor. A.G.A.. Dac sunt desemnai mai muli administratori atunci este necesar constituirea unui consiliu de administraie, care poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcie. Preedintele consiliului de administraie este i directorul general al societii i, n aceast calitate, conduce i comitetul de direcie. Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare. Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si 3 supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Acestia sunt alesi de catre adunarea constitutiva pe o perioada de 3 ani si pot fi realesi. Controlul SA Cenzorii trebuie sa isi exercite personal mandatul (nu pot delega pe altcineva in locul lor). Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Constituirea unei societati comerciale In Italia

In Italia pot fi constituite doua tipuri de societati: societate comerciala individuala si societate comerciala colectiva Societatea comerciala individuala Societatea individuala sau familiala este forma juridica cea mai simpla pentru organizarea activitatii economice. Pentru societatea comerciala individuala, asociatul este unicul responsabil (fata de clienti, furnizori, fisc etc), fata de obligatiile ce deriva din activitatea pe care o dezvolta, raspunzand cu tot patrimoniul sau personal. Avantajele societatii individuale sunt flexibilitatea si rapiditatea cu care se pot lua deciziile in ce priveste administrarea si contabilitatea societatii. Dupa constituirea societatii, este suficienta inscrierea la Camera de Comert si la oficiul pentru TVA. Societatea comerciala colectiva Pentru aceasta forma de societate este necesara asocierea a doua sau mai multe persoane pentru a dezvolta o activitate comuna cu caracter economic conform art. 2247 din Codul Civil italian. Acordul partilor este scris intr-un document numit atto constitutivo", integrat in statut", unde este mentionat modul de functionare al firmei si obligatiile asociatiilor. Principalele tipuri de societati comerciale sunt: Societatea simpla (societ semplice) pentru aceasta forma de firma nu este necesar un act constitutiv special pentru inscrierea la Registrul comertului. Nu sunt limite pentru stabilirea capitalului minim, iar asociatii au responsabilitate nelimitata si solidara; Societate in nume colectiv (s.n.c.) pentru acest tip de societate este necesar sa existe un act constitutiv pentru a fi inregistrata in actele publice legale. Poate exercita atat activitati comerciale, cat si activitati economice necomerciale. Nu se impune un capital minim, iar toti asociatii au responsabilitate pentru obligatiile societatii. Societate in comandita simpla (s.a.s.) pentru societatea in comandita simpla, actul constitutiv trebuie sa contina numele tuturor asociatiilor comanditari si comandanti. Responsabilitatea este totala a asociatilor comanditari, iar pentru comandanti este limitata in functie de cota conferita de asociatii comanditari; Societatea pe actiuni (S.p.a.) este constituita exclusiv pentru acte publice si trebuie sa fie inscrisa la registrul firmelor doar dupa ce a fost subscris capitalul social. Actul constitutiv si statutul trebuie sa fie publicate in Buletinul oficial al societatilor pe actiuni, iar responsabilitatea este impartita intre toti actionarii care au subscris la capitalul social. Capitalul minim necesar este 100.000 euro; Societate in comandita pe actiuni (S.A.P.A) este constituita pentru acte publice si trebuie sa fie indicate numele tuturor asociatilor comanditari. Actul constitutiv trebuie sa fie publicat in BUSARL (o publicatie speciala pentru acest gen de societate). Capitalul minim necesar este de 200 milioane Lit. (cca 100.000 euro), impartit pe actiuni; responsabilitatea este nelimitata pentru asociatii comanditari. Societatea cu raspundere limitata (S.R.L) trebuie constituit actul public (actul constitutiv redactat de un notar) si inscriere la registrul firmelor (in 20 zile). Si aceasta trebuie publicata in BUSARL, iar capitalul minim necesar este de 10.000 euro, Responsabilitatea asociatilor este limitata in functie de capitalul subscris.

In statutul companiei trebuie sa se prevada urmatoarele: referintele partenerilor, numele si adresa companiei, domeniul de activitate, capitalul subscris, capitalul varsat, valoarea nominala si numarul actiunilor, valoarea activelor si creditelor acordate, compozitia organica a companiei. Statutul va fi depus la o instanta judecatoreasca care va certifica toate informatiile cuprinse in acesta. Compania pe actiuni are statut legal si se considera infiintata numai dupa ce a fost inregistrata in Registrul Comertului. Infiintarea unei societati comerciale in Olanda Cele mai importante tipuri de societati comerciale care functioneaza in Olanda sunt societatea cu raspundere limitata (BV) si societatea pe actiuni (NV) 2. Societatea pe actiuni (NV) Societatea de tip NV (similara S.A. din Romania ) constituie forma de companie al carei capital se achizitioneaza prin oferta publica. Actiunile sunt liber transferabile, fara restrictii in ceea ce priveste numarul lor. Ministerul Justitiei trebuie sa agreeze continutul actului de constituire, prin emiterea declaratiei de ne-obiectiune. Respectiva procedura poate dura intre 8 si 10 saptamani. In continuare, actul de constituire, elaborat in limba olandeza, este executat in fata unui notar public. Actul trebuie sa contina: elementele asocierii (similar BV); capitalul subscris si varsat; numele directorilor coordonatori. Dupa obtinerea actului de constituire, elementele de asociere se inscriu in Registrul Comertului de pe langa Camera de Comert locala, fiind necesar ca acestea sa includa, intre altele: obiectul de activitate; structura financiara; sediul companiei. Capitalul minim autorizat, subscris si varsat pentru o societate de tip NV este de 45.378 euro. In cazul in care compania opereaza inainte de finalizarea procedurii de constituire, raspunderea apartine - personal si colectiv - persoanelor care incheie acte cu efect juridic asupra companiei. Produc efecte juridice acele acte care sunt fundamentate sau se refera in mod direct la elementele asocierii. In cazul societatii NV inregistrate, raspunderea detinatorilor de actiuni este limitata la volumul capitalului subscris. In unele situatii, directorii coordonatori pot raspunde in nume propriu. Suplimentar consiliului de administrare, elementele asocierii pot prevedea constituirea unui consiliu de supervizare. In cazul companiilor mari (capital peste 11.344.505 euro, plus rezerve si peste 100 de angajati in Olanda), consiliul de supervizare este obligatoriu, prin lege revenindu-i deciziile care pot influenta continuitatea activitatii companiei.

SA este obligata, prin lege, sa puna la dispozitia Registrului Comercial situatia financiara anuala. 3. Filiala Filiala nu constituie o unitate juridica distincta, facand parte din compania-mama, care detine intreaga raspundere pentru actele si activitatile acesteia. Cu toate acestea, ca orice alta forma de afacere, filialele companiilor straine se inregistreaza la Registrul Comertului, in care scop trebuie furnizate informatii precum: documentele de constituire ale filialei; valoarea capitalului; datele de identificare ale directorilor filialei; adresa biroului filialei din Olanda; denumirea comerciala si o descriere a obiectului de activitate. Filialele companiilor straine sunt supuse impozitului pe profit practicat pentru societatile comerciale inregistrate in Olanda. Situatia financiara a acestora nu trebuie facuta publica.

In general, companiile straine recurg la filiale in fazele timpurii ale prezentei lor in Olanda, datorita rapiditatii formalitatilor de inregistrare si a unei relative confidentialitati. De regula, companiile straine opereaza in Olanda prin societati de tip BV sau NV. 4. Parteneriatul Legea olandeza a companiilor face distinctie intre parteneriatul general si cel cu raspundere limitata. Parteneriatul general (VOF) nu formeaza o entitate juridica distincta de partenerii individuali si nu este suspus impozitarii unitare. Fiecare partener poate genera obligatii in cadrul parteneriatului, in limitele autoritatii sale exprimate sau implicite. Partenerii sunt deplin raspunzatori pentru datoriile parteneriatului, inclusiv dupa retragere - pentru angajamentele asumate inainte de respectivul moment. De regula, grupuri profesionale de avocati, medici, contabili, etc. coopereaza in cadrul unei forme speciale de parteneriat general, denumita maatschap. Parteneriatul limitat (CV) este o forma derivata de parteneriat general, in cadrul careia, alaturi de partenerii generali, exista unul sau mai multi parteneri care raspund numai in limitele contributiei lor la capitalul parteneriatului. Partenerii cu raspundere limitata nu au dreptul sa participe la conducerea parteneriatului sau sa-si inscrie numele in denumirea firmei, cu exceptia cazului in care anterior au avut statutul de parteneri generali.

Bibliografia

1.http://ru.scribd.com/doc/41885216/Societatile-pe-actiuni 2.http://conspecte.com/Dreptul-afacerilor/societatea-pe-actiuni.html 3.http://aesm-elearning.vle.ase.md/course/view.php?id=33 4. http://conspecte.com/Managementul Corporativ 5. http://consilierjuridicgermanoroman.com/2012/11/17/societate-pe-actiuni-ingermania/#more-3730: 6. http://www.dreptonline.ro/utile/indrumar_afaceri_italia.php