Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Financiar Contabil Masterat Contabilitate, Expertiza si Audit 4 sementre

Sistemul de salarizare
- la SC PLUSFOOD CTA SRL -

Coordonator: Con !univ!dr!"ulia #recu

Masterand: $aciu %azvan Anul " Constan&a, '(()

CUPRINS
Capitolul 1
PREZENTAREA GENERALA A SOCIETATII .............................
1.1

......... 3 1.2 Obiectul de activitate ....................................................... 4 1.3 Structura organizatorica .................................................. 5 1.4 Structura manageriala ..................................................... 7 1.5 Structura resurselor umane ............................................ 7 1.6 Structura de personal ...................................................... 8 1.7 Calificarea personalului 8 1.8 Structura salariatilor pe varste ....................................... 8 1.9 Structura salariatilor dupa vechime in munca si se ... !

Scurt istoric ..............................................

Capitolul 2

S"S#$%&' ($ S)')*"+)*$ ........................................................ ,.., Considerente generale /i principiile sistemului de Salarizare ,... 0orme de salarizare .. ,3 ..3 )lte forme de salarizare .. ,!

Capitolul 3
S)')*"+)*$) ') SC 1'&S0OO( CO2S#)2#) S*' ... .3., Salarizare la SC 1'&S0OO( Constanta S*' .... .-

Concluzii finale . 3ibliografie )ne e

.4 .5

CAPITOLUL I Prezentarea generala a S.C. Plusfood Constanta SRL 1.1. Scurt istoric Societatea Plusfood B.V. este o firma de prelucrare a car ii de pasare! ori"i ara di orasul Ooster#olde! Ola da. $ tara oastra fu ctio ea%a o sucursala a firmei i ca di a ul 2&&2! cu sediul i Co sta ta! 'o a Li(era Sud A"i"ea. Pri firma desem am u "rup de perso ae or"a i%ate potri)it ceri telor *uridice! eco omice! te+ olo"ice! care co cept si desfasoara u comple, de procese de mu ca i )ederea o(ti erii u ui profit cat mai mare. Societatea SC Plusfood B.V. este o societate pe actiu i cu capital i te"ral strai . Societatii pe actiu i ii este caracteristica impartirea patrimo iului

i tr-u umar de parti cu o )aloare omi ala umite actiu i. $ flue ta asupra ma a"eme tului firmei se ma ifesta de o(icei i cadrul Adu arii .e erale a Actio arilor! pri umarul si )aloarea actiu ilor deti ute. $storia e titatii Plusfood a i ceput la Plu/o care asta%i este e titatea sora. Cu -& de a i i urma! Plusfood a fu ctio at la Plu/o ca si o sectie care producea produse speciale di car e de pasare co "elata. Plu/o a fost fo dat cu 0& a i i urma ca o e titate prelucratoare de car e de pasare cu propria retea de macelarii si prelucrea%a car e proapata de pui. $ acesta ramura este cea mai mare mare i trepri dere di Ola da. $ urma cu 10 a i! directiu ea Ce(eco! compa ia mama! a luat deci%ia sa decuple%e Plusfood de Plu/o ! deoarece mar/eti "ul! )alorificarea si lo"istica car ii proaspete si a car ii co "elate a i ceput sa arate difere te mari. Produsele di car e proaspata pot fi tra sportate dat fii d atura lor pe o dista ta limitata. Produsele di car e co "elata u cu osc acest o(stacol. Car ea de pui proaspata este comerciali%ata eampac+etata sau e)e tual su( o folie tra spare ta. Produsele co "elate se comerciali%ea%a i am(ala* colorat si atre"ator pri care te tea%a clie tii sa cumpere produsul. $ cei 10 a i de e,iste ta Plusfood s-a de%)oltat di tr-o i trepri dere mica di Ola da i tr-o i trepri dere care *oaca u rol importa t i 2uropa pe piata FPP 3Furder Processed Poultr45. 2a este cu oscuta ca sic ea mai mare i o)ati)a i trepri dere care de%)olta cele mai multe produse oi! si i pri)i ta calitatii are u loc presti"ious i 2uropa. 2 titatea este impartita i trei sectiu i6 - mar/eti " si )a %ari7 - i o)atie si desi" 7 - sectia de productie7 Sectia de mar/eti " si )a %ari este co stituita di pu ctele de comerciali%are di Ola da! A "lia! Fra ta! Spa ia! $talia si U "aria. $ toate celelate tari di 2uropa de Vest se comerciali%ea%a direct di Ola da sau pri i termediul u or e -"ross-isti locali. Scopul urmarit ca i urmatorii a is a se desc+ida si alte pu cte de comerciali%are mai ales i tarile estice ale U iu ii 2urope e. $ tre timp s-a i trat si pe piata roma easca! produsele marca Fri/i fii d pre%e te i toate supermar/eturile di Roma ia. Sectia de i o)atie si desi" se afla i Ola da si este raspu %atoare pe tru de%)oltarea produselor si co ceptelor oi pe tru i trea"a U2. Aceasta sectie este sic ea care ofera spri*i ul et+ ic pu ctelor de comerciali%are di diferite tari. Productia se desfasoara i trei fa(rici proprii respecti) di Ola da! A "lia! Roma ia si la alte doua fa(rici di Bra%ilia si Taila da cu care firma este i relatii de parte eriat. La Plusfood lucrea%a i total 8&& de a "a*ati! productia fii d de 19.&&& to e de produse di car e de pui care su t )a dute su( umele de marca Fri/i. Circulatia de marfuri se ridica la 1&& milioa e dolari. O(iecti)ele Plusfood B.V. pe terme mediu si lu " su t urmatoarele6

:Plusfood )rea sa fie u specialist i o)ator i dome iul prelucarii dura(ile a car ii de pasare si pri tr-u la t "ara tat de ma"a%i e pe tru preparate usor de "atit! sa-si e,ti da po%itia pe piata U2 sis a o(ti a re%ultate fi a ciare sa atoase. Plusfood isi i dreapta acti)itatea primara pe produsele co "elate care su t comerciali%ate i cea mai mare parte su( umele de marca Fri/i. Plusfood co sidera deaseme ea importa ta sa fie u patro (u pe tru a "a*atii lui;. 3Piet Boer < .e eral =a a"er Plusfood BV5 1.2. Obietul de activitate Acti)itatea Plusfood Co sta ta co sta i prelucrarea car ii de pasare aflate i stare co "elata. U itatea are o capacitate de prelucrare de 12-2& to e produs fi it i 28 ore. =aterial prima este ac+i%itio ata e,clusi)e de pe piata e,ter a si soseste la fa(rica folosi du-se tra sportul a)al cu a)e tip co tai er! depo%itata i co tai ere fri"orifice cu capacitatea de 2& to e>u itate. Pe tru prelucrare! fa(rica dispu e de urmatoarele dotari6 - deposit fri"orific pe tru depo%itarea materieie prime7 - spatii de productie cu temperature co trolata 3--&?C>@-&?C5 pe tru deco "elare! sta(ili%are! co "elare7 - li ie automati%ata pe tru cali(rarea materiei prime7 - li ie automati%ata pe tru prelucrarea materiei prime ature7 - li ie automati%ata pe tru o(ti erea produselor de tip fast-food7 - depo%it fri"orific pe tru depo%itarea produsului fi it7 - u%i a fri"orifica! ce trala termica7 - atelier mec+a ic7 - statie de epurare a apelor u%ate re%ultate i urma procesului de productie7 - spalatorie moder a pe tru ec+ipame tul de productie. Spatiul de productie este impartit i doua %o e6 lo# ris/! +i"+ ris/. Acti)itatea se desfasoara i trei sc+im(uri6 - scim(ul 1 si 2 acti)itate de productie7 - sc+im(ul - acti)itate de clea i "7 Pe tru (u a desfasurare a procesului te+ olo"ic de productie! perso alul dispu e de co diti deose(ite6 - tra sport "ratuit la fa(rica7 - )estiare tip filtru7 - ec+ipame t complet de protectie u%itat i i dustria alime tara7 - spatii de lucru lar"i care (e eficia%a de ilumi are mi,ta 3 aturala si artificiala57 - li ii moder e de fa(ricatie7 - te+ olo"ii de ultima ora aplicate i dome iu7 - tra sport meca i%at al materiei prime si al produsului fi it7 - spatiu pe tru ser)irea u ei mese calde asi"urata de a "a*ator7 - spatiu pe tru fumat7 - spatiu pe tru rela,are.

Produsele o(ti ute aflate i stare co "elata3-19?C5 se am(alea%a i pu "i de folie la "rama*e cupri se i tre &.A0& "rame si 1&.&&& "rame! care dupa termosudare se impac+etea%a i di)idual i am(ala*e de carto specifice fiecarui produs i parte. Astfel am(ulate produsele se sti)uiesc pe paleti ce au "reutati diferite 3-&& /" - A-& /"5 care dupa o a umita perioada de dopo%itare! i depo%itul de produse fi ite se li)rea%a la (e eficiar pri i termediul tra sportatorilor auto. Auto)e+iculele folosite su t special desti ate acestui tip de produse. Acti)itatea SC Plusfood Co sta ta SRL se i re"istrea%a la cele mai i alte sta darde de calitate! ea fii d acreditata de sitemele de calitate $SO si BACCP. A)a d i )edere ca6 - u itatea se apro)i%io ea%a cu matere prima di %o e u de u au fost depistate focare de "ripa a)iara 3Bra%ilia57 - produsele su t supuse u ui tratame t et+ ic adec)at 3@A&?C> @190?C57 - procesul de clea i " se face folosi du-se su(sta te de i alta performa ta! acti)itatea firmei u a fost afectata de cara ti a pe tru produsele di car e de pasare i stituita de U2! ca urmare a "ripei a)iare aparute i Roma ia la i ceputul lu ii octom(rie 2&&0. 1. . Structura organizatorica $ or"a i%area structurala a firmelor e,ista o multitudi e de structure! toate fii d mai mult sau mai puti )aria te a u or trei tipuri! si a ume6 - ierar+ica7 - fu ctio ala7 - ierar+ic-fu ctio ala. $ cadrul e titatii S.C.Plusfood Co sta ta SRL! e,ista o structura ierar+ica-li iara. Ca atare la orice i)el ierar+ic! u su(ordo at u primeste dispo%itii decat de la si "urul co ducator! i fata caruia raspu de pe tru actiu ea sa. $ trucat acest tip de structura este simplu de i teles! el este si usor de aplicat i procesul co ducerii. $ totdeau a! i )arful u ei astfel de piramide se afla co ducatorul colecti) si i di)idual! care e,ercita co ducerea operati)e! iar la (a%a de "asesc e,ecuta tii. Acest tip de structura pre%i ta urmatoarele a)a ta*e6 - sisteme de comu icatie a)a d ca ale de le"atura relati)e scurte! su t rapide i se s desce de t cat si asce da t! actio a d cu eficie ta mare7 - pri umarul redus de mem(rii! autoritatea si raspu derile su t (i e defi ite7 - u apare ecesitatea solicitarii specialistilor i sta(ilirea sc+emelor or"a i%atorice! acestea fii d destul de simple7

- posi(ilitatea ela(orarii operati)e a celor mai corespu %atoare deci%ii! culti)a d si promo)a d spiritual de si te%a! acesta co stitui d o (u a scoala de formare a cadrelor de co ducere. $ acest sistem de or"a i%are structurala! fiecare sef este o(li"at pri raspu derile sale sa cu oasca! e)alue%e! optimi%e%e toate acti)itatile cerute de reali%area acestui o(iecti). Structura de co ducere a u ei firme este repre%e tata pri tr-o or"a i"rama! care poate fi6 recta "ulara < )erticala! ori%o tala sau circulara. Or"a i"rama este o repre%e tare"rafica a structurii de co ducere. $ sta(ilirea or"a i"ramei tre(uie ti ut co t de particularitatile e titatii! de o(icti)e! de de%)oltarea i perspecti)e! de acceptarea dele"arii de autoritate. Or"a i"rama co cer ului Ce(eco .roup! a Plusfood .rup si a Plusfood Co sta ta su t pre%e tate i a e,ele de la r1 pa a la r.C. Co form pre)ederilor le"islatiei i )i"oare! Le"ea 10>1DD&! S.C.Plusfood Co sta ta SRL are o structura or"a i%atorica de tip piramidal ce cupri de i)ele ierar+ice si se pre%i ta astfel6 a5 =a a"er "e eral (5 Bordul director6 - director productie si calitate - director eco omic - director te+ ic - director admi istrati)e c5 Sefi sectii si ser)icii d5 Perso al de e,ecutie Aceasta structura este pre%e tata i or"a i"rama 3a e,a r. C5

1.!. Structura "anageriala =a a"eme tul societatii ! i co formitate cu pre).Le"ii r.CC>1DD8! este asi"urat i (a%a co tractului de ma a"eme t i re"istrat la Re"istrul Comertului! de catre o persoa a *uridica. Atri(utiile su t urmatoarele6 - co cepe si aplica strate"ia "e erala de fu ctio are a societatii si politica de de%)oltare a societatii7 - proiectea%a a sam(lul de masuri ecesare reali%arii co tractelor! or"a i%arii productiei si ridicarea parametrilor calitati)i ai i tre"ii acti)itati7 - selectea%a! a "a*ea%a si co cedia%a perso alul salariat7 - e"ocia%a co tractile i di)idualeale salariatilor7 - sta(ileste atri(utiile pe trepte ierar+ice si raspu de de reali%area acestora.

=a a"erul coordo ea%a acti)itatea directorilor e,ecuti)e si i mod i direct urmatoarele compartime te6 - productie < calitate < lo"istica7 - perso al < admi istrati)e7 - te+ ic7 - protectia mu cii. Directorul de productie si calitate coordo ea%a direct acti)itatile de productie si calitate! pla uficarea te+ olo"iei si co sumurilor! apro)i%io are < import! desfacere < e,port! reali%ate pri compartime teleproductie < calitate si lo"istica! clea i ". Directorul eco omic coordo ea%a compartime tele fi a cir! co ta(ilitate! deco tari )alutare. Directorul te+ ic se ocupa de i )estitii! sectorul mec+a ic! ce trala fri"orifica si cea termica si de sectorul de tra sporturi. Directorul de resurse uma e coorde ea%a compartime tul resurse uma e si sectorul admi istrati). Solutia or"a i%atorica adoptata este eficie ta! asi"ura e,iste ta la i)elul societatii a u or pro"rame de de%)oltare a productiei i perspecti)e care sa me ti a societatea i po%itia de lider i productia de procesare a car ii de pasare pe pla atio al. 1.#. Structura resurselor u"ane Di amica fo dului de perso al i perioada 2&&C-2&&9 se pre%i ta astfel6 Reparti%are total perso al A ul 2&&A 1&0

2&&C 12&

2&&9 1&&

Datorita i troducerii de oi te+ olo"ii! moder i%arii li iilor de productie si elimi arii operatiu ilor cu "rad redus de te+ olo"i%are se co stata o reducere perma e ta de perso al i a ii 2&&-2&&9! te di ta care )a co ti ua si dupa a ul 2&&9. 1.$. Structura de %ersonal Structura de perso al se pre%i ta astfel6 Total perso al Di care6 - ma a"er - directori e,ecuti)e - T2SA 1&& persoa a *uridical 8 11

- Co trol calitate - Sef formatie - mu citori 1.&. Calificarea %ersonalului

8 8 AA

Referitor la i)elul de pre"atire al a "a*atilor! situatia i pre%i ta astfel6 - studii superioare E 9F - 9 persoa e - studii medii E A&F - A& persoa e - scoala profesio ala E 22F - 22 persoa e TOTAL 6 1&&F - 1&& persoa e

2&&9 se

1.'. Structura salariatilor %e varste se %rezinta astfel( pa a la -& a i pa a la 8& a i pa a la 0& a i peste 0& a i TOTAL A2 10 9 0 1&& respecti) A2F 10F 9F 0F 1&&F

=a*oritatea se i cadrea%a i "rupa de )arsta de pa a la -& a i! ceea ce arata ca forta de mu ca este i depli a capacitate. Omo"e i%area )arstei asi"ura im(i area maturitatii si a e,perie tei celor i )arsta cu di amismul si spiritual de i itiati)a al celor ti eri.

1.). Structura salariatilor du%a vec*i"ea in "unca si se+ Vec+imea i mu ca repre%i ta de aseme ea o )aria(ila importa ta i a ali%a si e)aluarea pote tialului uma . Vec+imea i mu ca i seam a e,perie ta acumulata! dar u eori si i fle,i(ilitatea i adaptare! co ser)atorism. Solutia o repre%i ta tot omo"e itatea. Structura pe se,e se utili%ea%a acolo u de aceasta difere tiere este ceruta de specificul acti)itatii desfasurate. Vec+ime Pa a la 0 a i F di total perso al 22F Bar(ati 1& Femei 12

$ tre C-1& a i $ tre 11-10 a i $ tre 1C-2& a i Peste 2& a i Total

-9F 1-F 1DF 9F 1&&F

2& 9 12 0 00

19 0 A 80

Peste 20 ani Intre 16-20 8% ani 19%

Pana la 5 ani 22%

Intre 11-15 ani 13%

Intre 6-10 ani 38%

Fi"ura r.1 < Repre%e tarea pe )ec+ime i mu ca


Fem ei 45% Barbati 55%

Fi"ura r.2 < Repre%e tarea pe se,e CAPITOLUL II SIST,-UL ., SALARI/AR,

2.1 Considerente generale 0i %rinci%iile siste"ului de salarizare Recompe sarea a "a*aGilor este u i strume t importa t al ma a"erilor pri care se i flue Gea%H eficie Ga acti)itHGii u ei firme. Trecerea de la eco omia ce trali%atH la eco omia de piaGH ecesitH sc+im(Hri ese Giale Ii J dome iul recompe sHrii resurselor uma e.

1&

K pre%e t J RomL ia are loc o asimilare a eleme telor sistemelor de recompe sare di GHrile cu eco omie de piaGH! pe fo dul e,iste Gei u or raporturi *uridice! a u or metode de lucru Ii a u or me talitHGi di )ec+iul sistem. Fiecare firmH JIi sta(ileIte raporturile cu a "a*aGii pe (a%H de e"ocieri directe! dar co ti uH! cu mici e,cepGii! sH foloseascH Ii )ec+ile "rile de salari%are specific sistemului ce trali%at. =e Gi erea u or mo opluri J sectoare importa te 3mi erit! e er"ie! tra sporturi fero)iare5 crea%H i ec+itHGi J sistemul de salari%are! defa)ori%L d Ii alte sectoare! cum ar fi cel (u"etar. Li(erali%area preGurilor! J co te,tul fu cGio Hrii defectuase a meca ismelor de piaGH! a dus la creIteri salariale ecorelate cu re%ultatul acti)itHGii. Pe de altH parte! i)elul scH%ut al producti)itHGii "e erea%H Ii J treGi e i ec+itHGi J sistemul de salari%are datoritH faptului cH se urmHreIte J primul rL d! asi"urarea su(%iste Gei familiei a "a*atului Ii u recompe sarea performa Gelor. K orice stat democratic !"u)er ul are urmHtoarele atri(uGii referitoare la recompe sarea perso alului6 Sta(ilirea le"islaGiei adec)ate etapei de de%)oltare a societHGii Asi"urarea recompe sHrii perso alului di u itHGile (u"etare Asi"urarea protecGiei sociale pe tru u ele cate"orii specifice de perso al 3Iomeri! pe sio ari! stude Gi!etc5. K RomL ia! .u)er ul sta(ileIte! J comisia mi,tH cu si dicatele Ii cu patro atul! co tractul colecti) de mu cH la i)el aGio al J care su t me Gio ate Ii eleme tele de recompe sare ale a "a*aGilor! ali ierea salariilor la ritmul i flaGiei Ii u ele cate"orii de recompe se i directe. U a di pro(lemele dificile ale e"ocierilor di tre .u)er Ii si dicate este sta(ilrea salariului mi im pe eco omie deoarece acesta determi H i)elul a*utorului de soma*! protecGia socialH Ii J mod i direct i)elul salariilor Ii a raportului di tre salariul mi im Ii celelalte salarii di firmH. Toate acestea ecesitH ela(orarea u ui cadru le"islati) mai adec)at care sH asi"ure o di)ersificare a formelor de recompe sare i directH Ii care sH )i%e%e J deose(i a "a*aGii cu salarii mici! ti erii Ii persoa ele care au a*u s la )Lrsta pe sio arii. Aceste cate"orii sociale se co fru tH cu cele mai mari dificultHGi materiale! iar riscul pierderii locului de mu cH! pe tru cei care u au a*u s la )Lrsta pe sio arii este cel mai ridicat. K cadrul oricHrei firme! deci implicit Ii J cadrul firmei S.C Plusfood Co sta ta S.R.L la ela(orarea sistemului de salari%are tre(uie respectate urmatoarele pri cipii6 1. Formarea salariilor este supusH meca ismelor pieGei Ii politici a"e tului eco omic. Aceasta J seam H cH salariul re%ultH di raportul care se formea%H pe piaGa mu cii J tre cererea Ii oferta de forGH de mu cH. 2. Pri cipiul e"ocierii salariului. Me"ocierea este co sideratH u a di eleme tele ese Giale ale politicii salariale J special Ii a politicii sociale J "e eral. Me"ocierea este procesul de reali%are a u or co )ersaGii! co tracte sau acorduri J tre cei umiGi "e eric !!

11

parte eri sociali;. Pri cipiul fu dame tal al sta(ilirii salariilor este cel al e"ocierii colecti)e sau i di)iduale J tre repre%e ta Gii a"e Gilor eco omici Ii repre%e ta Gii salariaGilor. K decursul e"ocierilor se )or a)ea J )edere posi(ilitHGile fi a ciare reale a u itHGii Ii (i eL teles respectarea pre)edrilor le"ale cu pri)ire la co tractele colecti)e de mu cH. -. Pri cipiul fi,Hrii salariului mi im.. Salariul mi im repre%i tH u eleme t al co strucGiei u ui sistem de salari%are! iar dime siu ea lui este u eleme t modelator al umeroaselor ec+ili(re eco omio-sociale. !! Orice om care mu ceIte are dreptul la o retri(uGie ec+ita(ilH Ii satisfHcHtoare care sH Ji asi"ure atLt lui! cLt Ii familiei sale! o e,iste GH co formH cu dem itatea uma H Ii completatH la e)oie! pri alte mi*loace de protecGie socialH;! art.2-3-5 di DeclaraGia U i)ersalH a Drepturilor Omului. Salariul mi im J RomL ia se sta(ileIte pri BotHrLre de .u)er . Salariul mi im are urmHtoarele fu cGii 6 a. de prote*are a salariaGilor! a celor care su t cu u i)el de remu erare redus Ii cei care su t e,puIi J cea mai mare mHsurH pe piaGa mu cii . (. asi"urarea de salarii !!ec+ita(ile; ce )i%ea%H u ele cate"orii de salariaGi care u aparGi J mod ecesar clasei cu salari%area cea mai scH%utH! dar u de au apHrut discrepa Ge J tre salarii. 8. La mu cH e"alH salarii e"ale. Acest pri cipiu repre%i tH pu ctul de plecare pe tru determi area salariilor! iar idea de (a%H este elimi area discrimi Hrii. Acest pri cipiu este pre)H%ut J DeclaraGia U i)ersalH a Drepturilor Omului adoptatH de Adu area .e erala a O.M.U. J 1D89. 2l este pre)H%ut Ii J Co stituGia RomL iei! art.-9 al. 8 !!e"alitatea salari%Hrii pe tru o mu cH e"alH! di tre (Hr(aGi Ii femei;. Deaseme ea Ii J le"ea salari%Hrii se preci%ea%H cH la sta(ilirea salariului u poate fii fHcute !!discrimi Hri pe criterii de6 se,! politicH! et ie! )LrstH sau de stare materialH;. 0. Pri cipiul salari%Hrii dupH ca titatea mu cii. Remu erarea J fu cGie de ca titatea mu cii are J )edere ca titatea de produse sau lucrHri reali%ate J tr-o perioadH de timp. AceastH ca titate este determi atH de mHrimea ormei de mu cH Ii de ra dame tul i di)idual sau colecti). C. Pri cipiul J fu cGie de calificarea profesio alH.. Calificarea repre%i tH u mi*loc direct pe tru a plHti J plus sau J mi us o cate"orie de calificare. Acest sistem are a)a ta*ul simplitHGii deoarece dH posi(ilitatea de a a)ea o co corda GH J tre calificarea profesio alH Ii lucrHrile reali%ate! J sH pe tru a mHsura ca titatea mu cii tre(uie e)aluatH e,act sarci a de mu cH Ii se impu e fu dame tarea sarci ii de mu cH pri ormarea mu cii. A. Pri cipiul salari%Hrii dupH calitatea mu cii. Aplicarea acestui pri cipiu se reflectH J sistemul de salari%are pri pre)ederea u or premii pe tru productia pe perioade J delu "ate a u or produse de calitate superioarH. 9. Pri cipiul salari%Hrii J fu cGie de co diGiile de mu cH.

12

Co ceperea oricHrui sistem de salari%are tre(uie sH Gi H seama de co diGiile J care se desfHIoarH mu ca! acordL du-se salarii mai mari celor care JIi desfHIoarH acti)itatea J co diGii de mu cH "rele! difere Ga de salari%are repre%e tL d c+eltuieli mai mari strict ecesare refacerii sau reproducerii forGei de mu cH. D Pri cipiul li(erali%Hrii salariilor. Fiecare societate comercialH sau re"ie auto omH are potri)it le"ii salari%Hrii! depli a li(ertate de a-Ii sta(ili propriul sistem de salari%are J raport cu forma de or"a i%are! modul de fi a Gare Ii caracterul societHGii. 1& Caracterul co fide Gial al salariilor. Co form acestui pri cipiu salariile de (a%H! adaosurile Ii sporurile su t co fide Gial. Co fide Gialitatea totalH poate reduce moti)area a "a*aGilor! deIi elimi H te siu ile i terperso ale care pot apHrea J ca%ul u or difere Gieri! scuti d ma a"erii de e,plicaGii. K multe ca%uri su t practicate sisteme com(i ate de !!plHGi desc+ise; Ii !!plHGi co fide Giale;. De e,emplu! J afara salariului plHtit la terme e fi,e! cu oscut ca Ii salariul desc+is! ma a"erul poate efectua la diferite i ter)ale de timp! plHGi co fide Giale! difere Giate pe salariGi! su( formH de stimule te i di)iduale. 11 Pricipiul asi"urHrii corelaGiei di tre creIterea producti)itHGii Ii creIterea salariilor. Aceasta este o corelaGie specificH Ii se e,primH su( formH de i dici! comparaGia fHcL du-se J timp! por i d de la i)elul a ului de (a%H pL H la cel de pla . $# E N1 > N& $s E S1 > S& U de6 $# < i dicele producti)itHGii N1 < producti)itatea J a ul de referi GH N& < producti)itatea J a ul de (a%H $s < i dicele salariului mediu S1 < salar mediu a de referi GH S& < salariu mediu de (a%H CorelaGia de situaGie fa)ora(ilH! cL d $# O $s! J seam H cH firma produce J dea*u s ca di )e iturile o(Gi ute sH asi"ure plata salariilor a "a*aGilor.

2.2 1or"e de salarizare Salari%area i re"ie Forma de salari%are i re"ie este acea salari%are i care ceea ce se salari%ea%a u este timpul lucrat! ca atare! ci i depli irea sarci ilor de mu ca

1-

i credi tate i acel i ter)al de timp. Sarci a de mu ca tre(uie preci%ata i detaliu pri 6 orma de timp! orma de productie! orma de deser)ire! orma de lucratori! sfera de atri(utii. Salariul i re"ie depi de de doua eleme te6 1. salariul tarifar orar de i cadrare 3S(o5 2. timpul efecti) lucrat 3Tef5 Timpul efecti) lucrat poate diferii de cel pla ificat 3Tpl5! i medie el fii d de 1A& +>lu a! dar cu )ariatii de la o lu a cale daristica la alta! i fu ctie de umarul de %ile di tr-o lu a! acesta oscila d i *urul a 21-2- %ile lucratoare! i medie pe lu a. De aseme ea el poate diferi si di alte moti)e cum ar fi6 a(se te moti)ate! emoti)ate. $ co seci ta! salariul i re"ie )a fi6 Sre" E S(o , Tef 3lei> lu a5 2,ista u ele situatii care pot aparea la sfarsitul u ei lu ii de lucru6 Tef P Tpl! salariul acordat este mai mic decat cel de i cadrare Tef E Tpl! se acorda salariul de i cadrare Tef O Tpl! se acorda adaos i Qre"ie;. A)a ta*ele acestei forme de salari%are su t6 operati)itate7 usor de i teles deorece se calculea%a foarte simplu7 scad c+eltuielile admi istrati)e pe tru calculul si co ta(ilitatea salariilor7 i duce u se time t de si"ura ta pri)i d salari%area.

De%a)a ta*ele acestei forme de salari%are su t6 - e,ista te di ta de i ceti ire a ritmului de mu ca i co ditiile u ei supra)e"+erii eeficie te7 - preti de o supra)e"+ere mai ate ta a salariatilor - u stimulea%a mu citorii pe tru cresterea productiei si a producti)itatii mu cii7 - ia "reu i co siderare calitatea mu cii. Pe tru estomparea sau elimi area acestor de%a)a ta*e! salari%area i re"ie ar tre(ui completata cu acordarea u or prime! cum ar fi6 - pe tru eco omii de materiale! de com(usti(il7 - pe tru pre%e ta re"ulata la lucru7 - prime de /ilometra* si de recuperare a i tar%ierilor7 - prime de calitate. Salari%area i re"ie se recoma da i acti)itati cum ar fi6 - procese de aparatura! de supra)e"+ere a i stalatiilor de lucru! e,ecuta tul eputa d i flue ta de(itul de produse7 - la productia i flu, 3pe (a da5! de(itul de produse fii d determi at de ritmul sau cade ta (e %ii de lucru7 - co sidere te de calitate6 decoratiu i! arti%a at!"rafica i dustriala! etc7

18

- acti)itati de mu ca cu caracter erepetati) di mu ca de admi istrartie a firmei7 - situatii ca d ormarea u se poate face cu preci%ie6 lucrari de i treti ere si reparatii! tra sport i ter ! pa%a-curierat! etc7 Salari%area i acord $ ca%ul salari%arii i acord! eleme te se calcul su t6 1. tariful de acord pe (ucata 3lei>(uc57 2. productia efecti) reali%ata de a "a*at i u itati de masura aturale. Tariful de acord pe (ucata Q*;! fii d produsul a ali%at! se determi a i raport cate"oria de comple,itate a lucrarii a ali%ate si salariul afere t acestuia! respecti) orma de lucru acordata 3ca orma de timp MT5 sau orma de productie 3MP5. Deci6 Ta(* E S(o>MT lei>(uc! u de 6 Ta(* E tariful de acord pe (ucata Q*; S(o E salariul de (a%a orar! dupa cate"oria de comple,itate a mu cii Productia reali%ata 3Rr*5i raport cu umarul de %ile de lucru di tr-o lu a! poate fi mai mica! e"ala sau mai mare decat productia pla ificata 3Rpl*56 Rpl* E M%l , Mps E M%l , 3Mp , 95 E M%l , 389&S>MT5! u de6 M%l E umarul de %ile de lucru pla ificate pe o lu a! dupa pro"ramul de lucru al u itatii Mps E orma de productie pe sc+im( Se pot i re"istra urmatoarele situatii6 a. Rpl* P Re* E orma de mu ca u se reali%ea%a pe tru ca6 $M E Re*> Rpl* , 1&& P 1&&F! u de6 $M E i dicele de i depli ire a ormei de mu ca. (. Rpl* E Re* < orma se reali%ea%a i proce t de 1&&F c. Rpl* O Re* < orma de mu ca este depasita! pe tru depasire urma d sa fie acordat adaos de acord. Salari%area i acord are u ele a)a ta*e! cum ar fi6 - se ia i co siderare ra dame tul7 - se lea"a de acti)itatea "e erala 3de prestaia salariatului5. $ sa are si u ele de%a)a ta*e6 - preti de e,iste at u ui sistem de ormare (i e pus la pu ct7 - presupu e o e)ide ta mai ampla7 - "e erea%a u e,ces de prestatie 3se pot i tampla multe accide te5. $ raport cu aceste eleme te de (a%a! salari%area i acord im(raca! potri)it specificului dea cti)itate! mai multe forme6 - acord direct 3simplu57 - acord pro"resi) si )aria tele sale7 - acordul cu Qtarife; difere tiate pe Qcalitati;7 - acord i direct7 - acord colecti). 1. Acord direct 3simplu5

10

Salariul i acord direct 3Sacd5 depi de de ca titatea de produse! su(a sam(lele! reperele! lucrarile reali%ate si tariful de acord simplu pe (ucata! acelasi pe tru toata productia reali%ata. Salariul cu)e it este direct proportio al cu $M 3"radul de i depli ire a ormei de mu ca56 Sacd E TUe* , ta(* Asadar pe tru6 $M E 1&&F se o(ti e salariul de (a%a de i cadrare $M O 1&&F! la salariul de (a%a se acorda u adaos de acord $M P 1&&F! u se o(ti e salariul de (a%a de i cadrare. $ ca%ul depasirii ormei! adaosul de acord se calculea%a astfel6 Aacord E 3Re* - Rpl*5 , ta(* lei adaos acord>(uc. Daca orma se reali%ea%a 1&&F! e,ecuta tul o(ti e salariul de (a%a de i cadrare! daca cate"oria lucrarii 3dupa care se calculea%a tariful de acord pe (ucata5 coi cide cu cate"oria lui de calificare. Forma de salari%are i acord direct este aplica(ila i orice acti)itate 3i dustrie! tra sporturi! co structii! etc.5 u de masurarea mu cii se poate face i di)idual. 2a asi"ura o le"atura directa i tre mu ca si salariu! dar pe pla ul colecti)itatii 3atelierului! sectiei! etc.5 poate co duce la stocuri i terfa%ice 3di lipsa de corelare e,acta i tre locuri de mu ca5! imo(ili%ari de productie etermi ata! etc. 2. Acordul pro"resi) 2ste forma de salari%are i care de la u a umit i)el! Qta(*;-ul se ma*orea%a i a umite proportii. Varia tele de ma*orare su t6 a5 ca titatea produsa peste sarci a pro"ramata se ma*orea%a la salari%are cu u tarif pro"resi) fata de cel i itial! dar acelasi6 S(l E T Rpl* , ta(* Acord E T3Ref* - Rpl*5 , tSa(*! pe tru Re* O Rpl* tSa(* < tariful pe (ucata ma*orat tSa(* O ta(* cu 0-1&F 3pe tru ca titatea produsa peste pla 5 $ co seci ta6 Sac.p E T Rpl* , ta(* @ T 3Re* - Rpl*5 , tSa(* (5 pe tru ca titatea produsa peste sarci a de pla se sta(ilesc doua i)ele sau pra"uri de depasire! tariful u itar fii d pro"resi)! dar co sta t i cadrul u ui i ter)al de depasire a sarci ii pla ificate. $ acest ca%6 Sa(l E T Rpl* , ta(* 3lei5 Aacord1 E V Re*1 , tSa(* 3lei5 Aacord2 E V Re*2 , tSSa(* 3lei5 ! u de6 V Re*1 < productia afere ta primului i ter)al de depasire a sarci ii pla ificate V Re*2 < productia afere ta celui de al doilea i ter)al de depasire 3fara limita superioara5 2)ide t6 V Re*1 @ V Re*2 < VUe 3depasire totala5

1C

tSa(* < tariful ma*orat al primului i ter)al tSSa(* < tariful ma*orat al celui de al doilea i ter)al Relatia i tre tarife este6 ta(* P tSa(* P tSSa(* ! i co seci ta6 Sac.p E T Rpl* @ ta(* @ V Re*1 , tSa(* @ V Re*2 , tSSa(* c5 pe tru situatia ca pla ul se depaseste! i trea"a ca titate o(ti uta se tarifea%a cu tarif pro"resi)! care difera i fu ctie de "radul i depli irii ormei. $ acest ca%! tariful pe (ucata modificat 3tma(*5 se o(ti e i multi d ta(* < ul i itial cu i dicele reali%arii ormei de mu ca 3$M E Re* > Rpl*5! i dice cu o multitudi e de posi(ilitati6 tma(* E ta(* , $M Ca atare6 Sac.p E T Re* , tma(* ! pe tru Re* O Rpl* Potri)it metodei! daca productia pla ificata se depaseste! se recorectea%a tariful de acord pe (ucata! i fu ctie de i dicele i depli irii ormei! corectie cu atat mai mare cu cat depasirea de orma este mai su(sta tiala. Adaosul de acord se sta(ileste pri difere ta di tre suma totala primita 3Sac.p5 si suma corespu %atoare timpului ormal de lucru 3S(l5! deci6 Aacord E Sac.p < S(l E TRe* , tma(* < S(o , 9 , M%l! u de6 S(o < salariul de (a%a orar! al lucrarii 3de i cadrare5 M%l < umarul de %ile lucratoare di lu a Acordul pro"resi) este stimulat i acele acti)itati i care se urmaresc reali%ari ca titati)e! elimitate! cat mai mari! de e,emplu! i i dustria e,tracti)e 3car(i e! mi ereu5! a"ricultura! etc. -. Acordul cu tarife difere tiate pe calitati Aceasta forma de salari%are se (a%ea%a pe difere tierea tarifelor pe (ucata i raport cu i)elul calitati) al produselor o(ti ute. Pe tru productia :sta dard ; sau :etalo ; se aplica tariful o(is uit 3t ea(*5! dar pe tru productia de calitate superioara 3de lu,5 se aplica u tarif ma*orat cu 10F-8&F 3t sa(* E tea(* , Ws 5! u de Ws este coeficie tul de ma*orare! iar pe tru productia de calitate i ferioara! se aplica u tariff dimi uat cu 10F-8&F 3t ia(* E tea(* , Wi5! i care Wi este coeficie tul de dimi uare. Ca atare6 Sac.tdc E Rse* , tsa(* @ Ree* , tea(* @ Rie* , tia(*! u de6 Rse* E productia de calitate superioara Ree* E productia etalo sau sta dard Rie* E productia de calitate i ferioara ta(* E tarifele pe (ucata corespu %atoare Aceasta salari%are se *ustifica acolo u de productia se pla ifica pe calitati si se urmareste stimularea reali%arilor calitati)e 3i dustria usoara! alime tara! etc.5. Daca productia reali%ata este de calitate superioara se poate reali%e casti"ul tarifar de i cadrare c+iar si cu productia efecti)a mai mica decat cea pla ificata si i )ers. Adaosul de accord i acest ca% se sta(ileste i mod similar ca%ului precede t! a)a d i )edere difere ta i tre salariul efecti) sic el de (a%a de i cadrare! corespu %ator timpului de lucru pla ificat! di lu a.

1A

8. Acordul i direct 2ste o forma de salari%are aplica(ila perso alului care deser)este mai multi lucratori salariati i acord! ale caror reali%ari su t i flue tate de modul cum su t deser)iti. De e,emplu6 re"lorii la piese! stru "arii! electricie ii! mu citorii cu i treti erea cure ta a masi ilor! etc. Aplicarea acestei forme de salari%are impu e sta(ilirea cu preci%ie a MD 3 ormei sau %o ei de deser)ire5 afere ta mu citorilor si a SA 3sferei de atri(utii5 corespu %atoare. Salariul primit este i fu ctie de cate"oria de i cadrare! timpul efecti) lucrat si i dicele de i depli ire a ormei de mu ca de catre mu citorii de (a%a deser)iti6 Sac.i E Stoi , Tef , $M 3lei5 Acest salariu coi cide cu cel tarifar de i cadrare! daca timpul efecti) lucrat este e"al cu cel pla ificat! iar mu citorii de (a%a isi i depli esc! i medie! ormele i proportie de 1&&F. Daca salariul efecti) primit este mai mare! difere ta fata de salariul tarifar de i cadrare lu ar este adaos de acord. 0. Acordul colecti) 2l presupu e mu ca i "rup 3ec+ipa sau (ri"ada5 si se poate aplica i 6 lucrari de mo ta* produse comple,e! productie i flu, pe (a da! ser)irea u or a"re"ate! i stalatii comple,e! ca d mu citorii de (a%a se reu esc cu cei au,iliari i (ri"ada de mu ca! i tra sportul i ter ! etc. $ aseme ea ca%uri! (ri"ada de mu ca reali%ea%a i comu o sarci a u itara de mu ca! raspu %a d i comu de re%ultatele o(ti ute. Salariul i di)idual cu)e it u ui mem(ru al (ri"a%ii se sta(ileste i raport cu cate"oria sa de calificare! timpul efecti) lucrat! modul de reali%are a sarci ii i credi tate. Pe tru a ata(ili salariul! i cadrul aplicarii acordului colecti)! se procedea%a astfel6 a5 Se sta(ileIte suma cu)e itH J acord colecti)6 Sac E TRe* , tac* U de6 Re* < producGia efecti) reali%atH tac* - tariful de acord colecti)! pe produs J raport cu formaGia de lucru (5 Se sta(ileIte salariul mediu cu)e it pe tru ora de mu cH a u ui mem(ru di (ri"adH 3Smo5 Smo E Sac.c > T Tef/ U de6 Tef/ < timpul de mu cH efecti) al u ui mem(ru di (ri"adH c5 Se determi H u coeficie t de reparti%are J raport cu salariul sau tarifar de J cadrare 3Stoi5 Ii cel mediu pe (ri"adH 6

19

Wr/ E Stoi> Smto U de6 Smto < salariul mediu orar! al mem(rilor (ri"H%ii d5 Sta(ilirea salariului lu ar pe tru fiecare mem(ru al (ri"H%ii 3/5 J raport cu eleme tele6 timp efecti) lucrat! salariu mediu pe ora! coeficie tul de reparti%are6 Sac/ E Tef/ , Smo , Wr/! U de6 Sac/ < salariul J acord colecti)! pe tru a "a*atul !!/; Tef/ < timpul efecti) lucrat 3 ore > lu H5 Smo < salariul mediu pe orH Wr/ < coeficie tul de reparti%are! i di)idual! al a "a*atului!!/; Salariul primit poate fi mai mare decLt cel de J cadrare! corespu %Htor timpului ormal de lucru di lu H! difere Ga repre%e tL d-o adaosul de acord colecti). DacH e,istH dificultHGi de asi"urare a (a%ei te+ ico-materiale sau alte cau%e! iar mu citorii di acti)itatea de (a%H reali%ea%H salarii J acord mai mici decLt cel de J cadrare! precum Ii cel J acord i direct! )or primi salariul cel mult J aceaIi proporGie J care acesta a fost reali%at- J medie- J acti)itatea de (a%H. K ca%uri deose(ite! di lipsa de come %i! de materiale! salariaGii pot rHmL e la dispo%iGia u itHGii J perioada de J trerupere a acti)itHGii Ii primesc A0F di salariul tarifar. 2i pot rHmL e la domiciliu J perioada de J trerupere a acti)itHGii u itHGii! dar primesc 0&F di salariul tarifar lu ar Ii *umatate di compe saGia la sporuri pe tru ma*orHri de preGuri Ii tarife.

2.

Alte for"e de salarizare

Pe lL "H salari%area J re"ie Ii J acord ! se mai J tL esc Ii alte forme de salari%are! cum ar fi6 15 Salari%area mi,tH Salari%area mi,tH co stH J remu erarea sta(ilH 3fi,H5 pe u itatea de timp 3%i5 ce se acordH J fu cGie de J depli irea u or co diGii te+ ice. Fiecare co diGie presupu e u tarif! dupH importa Ga pe care o are J )olumul Ii calitatea producGiei! deci salari%area este )aria(ilH ca Ii J ca%ul salari%Hrii J acord. Salariul pe o %i ! fi,at de firmH! este de o(icei ridicat Ii poate fi o(Gi ut umai de salariaGii cu aptitudi i deose(ite. Pe tru ma*oritatea di tre ei i)elul acestuia repre%i tH o i citaGie perma e tH la o mu cH suplime tarH. Salariul fiecHruia

1D

)aria%H de re"ulH! J *os de la i)elul ma,im! faGH de salariul J acord! u de el )aria%H J sus. 25 Salari%area J cote proce tuale 2ste asemH Htoare cu salari%area J acord direct Ii se aplicH J acti)itHGi ca6 comerG! turism! "ospodHrie locati)H! prestHri ser)icii. Pe tru calculul salariului se operea%H cu duoH eleme te6 Volumul )aloric J perioada u ei lu i lucrate de cHtre persoa a J cau%H3 )lum )L %Hri! )olum de J casHri! etc5 Cota proce tualH aplicatH la u itatea de )olum.

CAPITOLUL IIi

.1 Salarizarea la SC PLUS1OO. Constanta S.R.L. Formele de salari%are ocupH u loc importa t J sistemul de salari%are Ii J utili%area eficie tH a forGei de mu cH. Acestea fac le"atura J tre salariul Ii re%ultatele mu cii. Criteriul +otHrLtor este eficie Ga eco omicH! co form cHreia

2&

re%ultatele mu cii tre(uie sH fie J totdeau a mai mari decLt costurile de producGie. K cadrul societHGii PLUSFOOD Co sta ta S.R.L.! se aplicH ca formH de salari%are cea J re"ie. K cadru acestei forme de salari%are! ceea ce se salari%ea%H este timpul lucrat! adicH umHrul de ore lucrate. Acti)itatea firmei impu e folosirea u or li ii automati%ate de mare capacitate! care au o a umitH capacitate de producGie Ii u a umit ritm de producGie. Caracterul te+ olo"ic al lucrHrilor impu e deci o salari%are J re"ie. 2)ide Ga orelor lucrate de fiecare mu citor se face pe (a%H de po ta*. Salariul J re"ie depi de de douH eleme te6 1.Salariul tarifar orar de J cadrare 3S(o5 2.Timpul efeciti) lucrat 3Tef5 K co seci GH ! salariul J re"ie )a fi6 S re"ie E S(o , Tef 3lei>lu H5 K cadrul societHGii SC PLUSFOOD Co sta ta S.R.L. salariile de (a%H pe tru perso alul direct producti) se sta(ilesc pri e"ocieri! Gi L du-se seama de co diGiile co crete de mu cH ! forma de salari%are Ii de posi(ilitHGile firmei! J cercL du-se J acest mod sH fie respecte corelaGiile di tre salarii Ii producti)itatea mu cii. Salari%area perso alului sa face pe (a%a u ei "rile de salari%are! J care su t re"Hsite cate"oriile de salariaGi Ii salariul de (a%H . Pe tru oii a "a*aGi firma oferH u salar mai mic! i cadrarea faci duse i tr-o "rupa i ferioara ! pe co sidere tul cH J primele - lu i a "a*atii tre(uie i struiGi Ii J )HGaGi. DacH u a "a*at care a mai lucrat J firmH J trecut este a "a*at di ou! acesta u )a fi co siderat u J cepHtor! deci )a primi salariu de (a%H afere t a "a*aGilor peste - lu i de lucru. Si "urul criteriu de departa*are pe care Jl aplicH firma este acela al e,perie Gei J acti)itatea pe care o )a presta a "a*atul. K ta(elul a e,a r.A este pre%e tatH "rila de salari%are )ala(ilH pe a ul 2&&9 precum Ii cua tumul salariilor de (a%H . Pe tru perso alul T2SA salariul se e"ocia%H i di)idual! J tre salariat Ii ma a"er Ii diferH J fu cGie de 6 2,perie GH Ii pre"Htire profesio alH Acti)itHGile %il ice co form fiIei postului Fu cGia ocupatH =Hrimea Ii comple,itatea lucrHrilor. Respo sa(ilitate pe care o implicH ocuparea acelui post. La S.C. SC PLUSFOOD Co sta ta S.R.L. mu citorii (e eficia%H de urmHtoarele sporuri6 A. Sporuri ore suplime tare! se acordH astfel6 Ore suplime tare i timpul saptami ii 1&&F Ore suplime tare i %ile de sar(atiori le"ale si #ee/-e d 2&&F.

21

Fiecare a "a*at al firmei S.C. Plusfood Co sta ta S.R.L. are dreptul la u co cediu de odi+ H J co formitate cu pre)ederile le"ale Ii cu cele pre)H%ute J co tractul i di)idual de mu cH. Durata co cediului de odi+ H este de 21 %ile lucrHtoare Ii durata efecti)H a co cediului de odi+ H se acordH proporGio al cu acti)itate prestatH J tr-u a cale daristic. K fu cGie de )ec+imea totalH J mu cH! salariaGii )or (e eficia de mai multe %ile de co cediu de odi+ H! aIa cum se poate o(ser)a Ii J ta(elul de mai *os6 Co cediul de odi+ H Vec+ime mu cH 0-1& a i 1&-10 a i 10-2& a i Peste 2& a i J 'ile suplime tare 1 %i 2 %ile 8 %ile C %ile Total %ile co cediu odi+ H 21 %ile 22 %ile 28 %ile 2C %ile

Pe tru perso alul ou a "a*at! primul co cediu de odi+ H se pote acorda dupH prima lu H de mu cH. Drepturile (H eIti pe tru co cediile de odi+ H se plHtesc cu 0 %ile J ai te de co cediu. A "a*aGii acestei firme mai (e eficia%H Ii de co cediu fHrH platH! pe tru re%ol)area pro(lemelor perso ale! care u poate depHsi -& %ile pe a . SalariaGii societHGii care au statutul de stude Gi (e eficia%H de co cediu fara plata pe tru studii! de -& %ile lucrHtoare a ual! J cel mult - perioade! cu o(li"ati)itatea de a face do)ada calitHGii de stude t Ii cH acest co cediu este luat pe tru susGi erea e,ame elor J sesiu e. SalariaGii societHGii mai au dreptul la co cedii pe tru e)e ime te familiare deose(ite cum ar fi6 CHsHtoria salariatului -0 %ile MaIterea u ui copil < 2 %ile Decesul u ei rude pL H la "radul $$$ - - %ile 2,emplific modul de calcul a salariilor de la et la (rut co form "rilei de i cadrare i a e,a r. 93 i a e,a r. A su t pre%e tate salariile ete 5 . Determi area salariilor (rute e"ociate 3tarifare sau de i cadrare5 se efectuia%a de departame tul co ta(ilitate fu ctie de impo%itele si ta,ele suportate de a "a*at si de deducerea de (a%a. Deducerile suplime tare isi produc efectul dupa determi area salariilor tarifare. Pe tru calculul salariului este ecesara parcur"erea urmHtorilor paIi6 15 Salariul de (a%a a a "a*atului 7 25 Salariul de (a%H a a "a*atului plus )aloarea orelor suplime tare lucrate. Pri

22

J sumarea acestor eleme te! adicH salariul de (a%H si orele suplime tare re%ulta salariul reali%at. -5 determi area )e iturilor di i dem i%atii sociale3co cedii medicale suportate di fo durile societatii sau (u"etul asi"urarilor sociale57 85 determi area altor )e ituri6 premii! i locuirea u ui cole" pe tru o perioada mai mare de 0 %ile cale daristice si care are u salariu superior7 05 Di salariul (rut se scad6 C.A.S 3 D.0F di salarul (rut5 C.A.S.S.3 C.0F di salarul (rut5 Co tri(uGia la fo dul de Ioma* 3 &.0F di salarul de J cadrare5 C5 Re%ultatul o(Gi ut este )e itul et. A5 Apoi se determi a )e itul (a%H de calcul pe tru impo%it. Acest )e it (a%H de calcul pe tru impo%it se caluculea%H astfel6 Ve it (a%H de calcul E )e it et < deduceri 3 i co formitate cu pre)ederile Codului fiscal 5 Mota6 salariatii au dreptul la deducerea di )e itul et lu ar di salarii a u ei sume su( forma de deducere perso ala! acordata pe tru fiecare lu a a perioadei impo%a(ile umai pe tru )e iturile di salarii la locul de mu ca u de se afla fu ctia de (a%a. Deducerea perso ala se acorda pe tru persoa ele fi%ice care au u )e it (rut lu ar de pa a la 1.&&& lei3ROM5 i clusi)e! astfel6 X 20& lei pe tru co tri(ua(ilii care u au pers. i i treti ere7 X -0& lei pe tru co tri(ua(ilii care au o pers.i i treti ere7 X 80& lei pe tru co tri(ua(ilii care au 2 pers.i i treti ere7 X 00& lei pe tru co tri(ua(ilii care au - pers.i i treti ere7 X C0& lei pe tru co tri(.. care au 8 sau mai multe pers i i treti ere. Pe tru co tri(ua(ilii cu )e ituri (rute lu are di salarii cupri se i tre 1&&& si -&&& lei! i clusi)e! deducerile perso ale su t de"resi)e fata de de cele pre%e tate si su t sta(ilite pri O=F. Pe tru co tri(ua(ilii cu )e ituri (rute lu are de peste -&&& lei u se acorda deduceri perso ale 95 $mpo%itul se calculea%H pri aplicarea cotei u ice de 1CF asupra )e itului (a%a de calcul7 D5 CLIti"ul salarial et este e"al cu difere Ga di tre salariul (rut! co tri(uGiile de plHtit Ii impo%itul afere t. 1&5 Salariul se Jmparte J douH6 C+e %i a $! care repre%i tH -0-8&F di )aloarea salariului et Ii aceasta se plHteIte J %iua a 2&-a a fiecHrei lu i C+e %i a $$! care repre%i tH de fapt lic+idarea! este J )aloare de 0&F di salariul et cLIti"at daca u su t )e ituri di sporuri. $ a e,a r.D este pre%e tat modelul statului de plata utili%at la Plusfood Cta SRL si u e,tras di po ta*. Statele se i tocmesc automat pri sistemul i formatic. Societatea deti e u pro"ram i formatic! structurat pe module! i te"rate i sistemul co ta(il "e eral. Plata salariilor se efectuia%a (ilu ar pri carduri BRD Co sta ta .Salariatul primeste de la Biroul perso al calculul drepturilor (a esti su( forma u ui

2-

fluturas care co ti e date ca6 umele Ii fu cGia salariatului! umHrul de ore lucrate! reGi erile fHcute Ii suma de primit3rest de plata5. Salariul se J tocmeIte pe tru fiecare salariat J parte! iar toate salariile su t ce trali%ate J tr-o recapitulatie a c+eltuielilor pri)i d salariile 3 a e,a r.1&5 Statul de platH co Gi e toate eleme tele de calcul a salariului ! adicH salariul de J cadrare! )e itul (rut! reGi erile pe care le plHteIte a "a*atul Ii reGi erile pe care le plHteIte firma pe tru aceste salarii! salariul et! Itampila u itHGii Ii sem Htura! iar acest stat de platH este depus la Camera de =u cH. Statul de platH se pHstre%H timp de 0& de a i J ar+i)H societHGii! dupH care se depu la ar+i)ele statului. .

CO2CLU/II

- S.C Plusfood Co sta ta SRL este persoa a *uridica roma a cu capital i te"ral ol de% 7 - O(iecti)ul pri cipal de acti)itate il co tituie prelucrarea !co ser)area si depo%itarea car ii de pasare! cod CA2M 10127

28

- Acti)itatea se desfasoara i re"im de perfectio are acti)a ! re"leme tata de codul )amal 3l+oo 57 - =ateria prima si produsele fi ite rama i patrimo iul societatii ola de%e pe tot parcursul prelucrarii. Societatea roma a reali%ea%a )e ituri di prelucrare 7 - Pro"ramul de productie!(u"etul de )e ituri si c+eltuieli !pro"ramul de i )estitii !structura perso alului si strate"ia salariala su t e"ociate de co ducerea e,ecuti)a cu i )estitorul 3asociatul u ic5.$ 2&&- a ul la sarii acti)itatii! societatea a i re"istrat re%ultate e"ati)e3pirdere5 "e erate de c+eltuielile de reor"a i%are a flu,ului de prelucrare a car ii de pasare si efu ctio arii i stalatiilor la capacitate. $ a ul 2&&8 acti)itatea de productie a fost i trerupta partial i perioade iulie-au"ust ! urmare u ui i ce diu produs i spatiile de productie . - Mumarul de salariati s-a modificat sem ificati) de la a la a ! urmare elimi arii operatiu ilor co sumatoare de ma opera directa si a te+ olo"i%arii procesului de prelucrare a car ii de pasare 7 producti)itatea mu cii a e)oluat fa)ora(il urmare reducerii umarului mediu de perso al direct producti)e7 - .rila de salarii este structurata pe clase si trepte . $ fu ctie de o(iectul mu cii 3post5 salariatul este i cadrat i tr-o a umita treapta. 2)olutia ulterioara este re"leme tata pri strate"ia salariala a a "a*atorului. De re"ula e)aluarea perso alului se face a ual ! ca d su t acordate si ma*orarile salariale. - Salariatii (e eficia%a pe seama a "a*atorului ! de ser)icii sociale ca6 tra sportul de acasa la ser)iciu si retur ! o masa calda !(o uri de masa7 - Pe perioada co cediului de odi+ a i dem i%atia este e"ala cu salariul de (a%a7 - Pre"atirea profesio ala 3perfectio area5 pe tru salariatii cu respo sa(ilitati este asi"urata co form Codului =u cii .Su t or"a i%ate deplasari i Ola da pe tru sc+im(uri de e,perie ta si i struire 7 - Mu su t sporuri e"ociate. Ve iturile suplime tare su t asi"urate di ore suplime tare. Mu (e eficia%a de ore suplime tare decat perso alul di sectorul direct producti) si sre)iciul te+ ic 7 - .ri*a fata de salariat sa ma ifestat pri im(u atatirea co ditiilor de mu ca3ec+ipame t de lucru si protectie! ceai cald! apa mi erala! SDV etc5

BIBLIOGRAFIE

20

Arse e! =. !Bosta $. Vasilia H! $aIi ! 1DD9

< Salariul- teorie Ii practicH eco omicH ! 2ditura

Burloiu! P.

< =a a"eme tul resurselor uma e. Tratare "lo(alH i terdiscipli arH!2ditura Lumi aLe,! BucureIti! 1DDA < =a a"eme tul resurselor ume e ! 2ditura RA$!

=a olescu! A. BucureIti! 1DD9 =atr+i! R. Mica! P.

< =a a"eme tul resurselor uma e! 2ditura 2co omicH!1DDA - =a a"eme t comparat ! 2ditura 2co omica ! Bucuresti !2&&1

Micolescu O

Purdea! D. < =a a"eme tul resurselor uma e! 2ditura Risopri t! Samoc+iI! B. Clu*-Mapoca ! 1DDD Codul =u cii Colectia re)istei Tri(u a 2co omica

2C