Sunteți pe pagina 1din 65

1. Notiune de sanatate. Grupele de sanatate si caracteristica lor.

Hipocrate: Sntatea prezint o stare de echilibru ntre corp, minte i mediu. OMS: Sntatea este o stare de prosperitate complet fizic, mintal i social, ci nu doar lipsa bolii sau a infirmitii (Constituia Organizaiei Mondiale a Sntii, adoptat la Conferina Internaional a Sntii, 19 iunie 22 iulie 1946). Mai trziu n aceast definiie a fost inclus i capacitatea de a duce o via productiv social i economic. Noiunea de sntate a copilului a fost aplicat de ctre Voronov caracteriznd-o ca pe un proces de adaptare la mediu nconjurtor n realizarea funciilor biologice i sociale. Dinamica proceselor fizice i psihice ale organismului reprezint baza de formare a sntii pe fondul schimbrilor continue morfologice i funcionale din perioada copilriei. n anul 1994, Velticev Iu.E. a definit sntatea copilului ca stare de activitate vital, ce corespunde cu vrsta lui biologic, uniti armonioase ale caracteristicilor fizice i intelectuale, formarea reaciilor de adaptare i compensare n procesul de cretere. Grupele de sntate, caracteristica lor. Grupele de sanatate a copilului se determina prin evaluarea complexa cu bilantul starii de sanatate a copilului in baza criterii de sanatate. Determinarea grupelor de sanatate ofera o imagine mai ampla a statului fizic al copilului decat un diagnostic si permite diferentierea asistentei medicale pentru copii cu probleme de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate, cu stari premorbide sau fara perturbari de sanatate.

Criteriile de apreciere sunt:prezenta patologiei cronice,starea fiziologica a sistemelor si organelor,rezistenta si reactivitatea organismului,dezvoltarea neuropsihica. I grupa-patologia cronica lipseste,starea fiziologica a sistem. Si organismului,fara abateri.rezistenta si reactivitatea boli acute cu clinica usoara,dezvoltarea fizica si neuropsihica normala,corespunde cu varsta. II grupa-maladii acute cu perioade de reconvalescenta.abateri functionale -apar periodic apatiei,excitari,dereglari de somn,subfebrilitate.Dezv fizica si psihica este normala,hipotrofie gr.I III grupa-sunt prezente - patologii cronice,defecte congenitale.este dereglata functionale a unui sistem,organ,fara implicarea altor sisteme,morbiditatea acutizarii a bolii cronice de baza fara modificarea starii functionale.Dezvoltarea fizica normala hipotrofie gr.I sau gr.II statuta joasa IV grupa-prezenta patologiei somatice,defect congenital,dereglari functionale a organului sau sistem.patologic schimbat,apar acutizari dese a bolii cronice,dereglarea starii functionale generale si perioade de reconvalescenta. Dezvoltarea fizica este normala hipotrofie gr.I sau II,statura mica,dezv.neuropsihica normala sau insuficienta. V grupa-prezenta afectiunii congenitale grave,presenta unui viciu inascut ce determina invaliditatea. Dereglarea functionarii inascute a organelor sistemului si a altor sisteme patologic modificate. Morbiditatea acutizarii dese si grave a bolii cronice de baza imbolnavirii acute si dese.

2. Supravegherea medicala a copiilor conform standartelor in vigoare, dup virsta si nozologie.


Examenul medical profilactic al copilului are ca scop aprecierea strii de sntate a copilului determinarea grupului de sntate a copilului elaborarea regimului zilei: somnul, programul de activiti asigurarea alimentaiei raionale conform vrstei copilului i necesitilor speciale ale acestuia profilaxia i tratamentul rahitismului, anemiei, malnutriiei, strilor alergice, infectrii cu helmini

vaccinarea copilului conform programului naional i indicaiilor individuale educaia familiei despre ngrijirea corect, alimentaiea raional, creterea i dezvoltarea copilului, profilaxia maladiilor, condiiile mediului nconjurtor al copilului Examenul medical al nou-nscutului prevede - vizita medicului de familie la domiciliul copilului n primele 3 zile dup externarea din maternitate - nou-nscuii cu patologie congenital sunt vizitai n 1 zi dup externare Scopurile vizitei medicului identificarea factorilor de risc pentru dezvoltarea unor boli la copil evaluarea componenei, condiiilor materiale, menajere, sanitare i igienice din familia copilului examenul clinic al nou-nscutului aprecierea dezvoltrii fizice i psihomotorii a copilului evidenierea problemelor de sntate ale copilului determinarea grupului de sntate elaborarea programului de ngrijire a nou-nscutului, regimul zilei alimentarea copilului i a mamei Asistena medical a copilului sntos I an vizite profilactice la medicul de familie n fiecare lun II an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 3 luni III an vizite profilactice la medicul de familie la fiecare 6 luni 4-18 ani vizite profilactice la medicul de familie o dat n an Consultaiile profilactice ale specialitilor Pediatrul evaluarea complex a sntii copilului la perioadele int de vrst controlul profilactic se va face la 1 lun, la 3 luni, 12 luni i la vrstele int (3 ani, 7 ani, 11 ani, 14 ani, 18 ani) examenul clinic include - acuzele prinilor - evaluarea greutii, taliei, perimetrului craniului i toracelui, fontanelele, termometria - evaluarea strii pielii i mucoaselor vizibile - determinarea dezvoltrii fizice i psihomotorii - oferirea recomandaiilor n ngrijirea, alimentaia, clirea i vaccinarea copilului - n caz de diagnosticare a unor patologii se vor indica analizele necesare, consultaiile altor specialiti sau se va ndrepta n spital Neurologul pediatru diagnosticul i tratamentul maladiilor sistemului nervos i a dereglrilor funcionale la copii controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int examenul clinic include - aprecierea reaciilor copilului la ceea ce se ntmpl n jur, dezvoltarea vorbirii, micrilor, mersului - ofer recomandaii pentru prevenirea bolilor sistemului nervos Cnd este nevoie de consultat neurologul pentru sugar - copil nelinitit, dereglarea somnului (tresrit n somn, treziri frecvente) - tremorul mnuelor, picioarelor i/sau a brbiei n timpul somnului sau n timpul jocului, alimentaiei - regurgitaii frecvente i voluminoase - n poziia copcel st n degete - convulsii la febr - traume cranio-cerebrale acute sau n trecut pentru copilul mare - tulburri ale somnului, adormire dificil - retard n dezvoltarea motorie i a vorbirii, ticuri

- copilul se plnge de dureri de cap, ameeli, pierderea contiinei - urinarea n timpul somnului - oboseal crescut, copilul nu-i poate concentra atenia la un anumit lucru, joac - sngerri din nas - traume cranio-cerebrale Chirurgul pediatru medic responsabil de diagnosticul, tratamentul bolilor care necesit intervenii chirurgicale controlul profilactic se va face la 3 luni, 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat chirurgul - traume, micri incompete sau dureroase n articulaii - dureri abdominale acute, inapeten, grea, vome - modificri ale pielii - hernii Ortopedul pediatru asigur profilaxia i corecia deformaiilor scheletului osos i muchilor la copii control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni; la vrstele int Cnd este nevoie de consultat ortopedul pentru sugar - lungime diferit a picioarelor n poziie culcat - torticolis copilul ntoarce i nclin capul n aceeai parte, spre acelai umr - n poziia copcel st pe marginea extern sau intern a tlpii - deformarea picioarelor n valgus (n X) i varus (n O) pentru copilul mare - picior plat - deformaii ale coloanei vertebrale i dureri de spate - dereglri de mers - asimetria umerilor, gheb corecia masaj i gimnastic curativ, proceduri acvatice Otorinolaringologul (ORL) diagnosticul, tratamentul i profilaxia patologiei urechii, nasului, nazofaringelui (gtului) control profilactic la 12 luni i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat medicul ORL - copilul nu suge pieptul, din biberon, plnge, este nelinitit - respiraie prin nas dificil, respiraie cu gura deschis - tuse, rguirea vocii - dureri n ureche - nu reacioneaz la sunet, la glasul celor din jur - corpi strini n cavitatea urechii, n nas, faringe - miros neplcut din ureche Oftalmologul pediatru diagnosticul i tratamentul patologiei ochilor control profilactic se va face la 3 luni, 12 luni (fixarea i urmrirea obiectelor cu privirea) i la vrstele int Cnd este nevoie de consultat oftlamologul - eliminri din ochi, lacrimare crescut, nroirea ochilor, urcior - devierea sau ncruciarea privirii - pleoape coborte - nu urmrete obiectul la vrsta de 2 luni (la distana 15-25 cm de la faa copilului) - copilul ntoarce capul, dar nu urmrete obiectul cu privirea - traume ale ochilor, corpi strini (necesit ajutor urgent) Stomatologul control profilactic la 12 luni i la vrstele int

Cardiologul pediatru control profilactic, diagnosticul i tratamentul patologiei sistemului cardio-vascular (inima, i vasele sanguine) va fi consultat la indicaii medicale determinate de ctre medicul de familie i de pediatru Cnd este nevoie de consultat cardiologul - nvineirea mnuelor, picioarelor, oboseal rapid n timpul alimentaiei, apatie, adaos n greutate insuficient - copilul mai mare prezint dureri n regiunea cordului, oboseal crescut - dureri n regiunea articulaiilor, mrirea n dimensiuni i nroirea pielii n regiunea articulaiilor - dup unele boli infecioase (scarlatin, angin)

3. Perioadele copilriei: particularitile caracteristice copiilor n diferite perioade.


Prima copilrie este cuprins ntre natere i vrsta de 3 ani, cnd se ncheie erupia dentiiei temporare. Aceast perioad este cea mai important n ceea ce privete dezvoltarea, nutriia i patologia copilului. Existena unor caracteristici morfo-funcionale au determinat mprirea primei copilrii n urmtoarele perioade: nou-nscut; sugar;copil mic (anteprecolar). a) perioada de nou-nscut corespunde primele 28 zile de via i are cteva particulariti: - cretere rapid staturo-ponderal; - existena unor fenomene caracteristice: scderea fiziologic n greutate, icterul fiziologic, criza genital, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologic, meconiul; - slaba dezvoltare a scoarei cerebrale i deci i a funciilor de relaie cu predominana centrilor subcorticali; - importana imunitii transmis transplacentar; - deficiena funciilor de barier a pielii i mucoaselor; - tendina infeciilor de a mbrca aspect septicemic; - patologia dominat de malformaii congenitale i afeciuni legate de actul naterii (traumatisme, infecii); - nevoile de ocrotire i de asisten medical n aceast perioad sunt mari, ceea ce impune o supraveghere atent a nou-nscutului de ctre medic i asistenta medical imediat ce acesta ajunge la domiciliu de la maternitate. b) perioada de sugar (28 zile 1 an) cu urmtoarele particulariti: - creterea staturo-ponderal continu n ritm rapid; - dezvoltarea treptat a funciilor de relaie; - dezvoltarea funciei locomotorii care lrgete sfera de cunoatere a copilului; - apariia primului sistem de semnalizare; - apariia dentiiei i dezvoltarea funciei digestive care permit diversificarea alimentaiei; - dezvoltarea imunitii active proprii cu reducerea rolului imunitii transplacentare; - patologia dominat de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii; - n aceast perioad familia are un rol deosebit de important n stimularea dezvoltrii motricitii , limbajului i a afectivitii; - se va continua o atent supraveghere a copilului de ctre personalul medico-sanitar, consultaiile de puericultur fiind deosebit de necesare. c) perioada de copil mic (anteprecolar) 1-3 ani se caracterizeaz prin: - ncetinirea ritmului de cretere; - modificarea proporiilor dintre cap, trunchi i membre; - completarea primei dentiii; - alimentaia va fi variat asemntoare cu cea a adultului; - desvrirea funciei motorii; - formarea reflexelor condiionate cuvntul capt valoarea unui nou sistem de semnalizare; - imunitatea prezint o dezvoltare progresiv susinut prin vaccinri; - patologia este alctuit de boli infecto-contagioase, intoxicaii accidentale, traumatisme; - climatul psiho-afectiv al familiei este deosebit de important n dezvoltarea copilului.

Copilria a-II-a reprezint din punct de vedere cronologic perioada ntre vrsta de 3 i 7 ani, de aceea mai este denumit perioada precolar. Ea este limitat ntre ncheierea apariiei dentiiei de lapte i nceperea apariiei primilor dini definitivi. Aceast perioad se caracterizeaz prin: - dezvoltarea complex a S.N.C. i implicit a gndirii, vorbirii, locomoiei, ceea ce duce la creterea independenei copilului; - ritm de cretere mai lent; - alimentaia este apropiat de cea a adultului; - patologia dominat de boli contagioase, apar unele boli noi ca eumatismul articular acut, cardiopatiile ctigate, tuberculoza osteoarticular. Copilria a-III-a dureaz de la vrsta de 6-7 ani pn la sfritul pubertii. Existena unor particulariti morfo-funcionale a determinat mprirea acestei perioade n dou subdiviziuni: colarul mic i colarul mare. a) perioada de colar mic ncepe de la vrsta de 6-7 ani i dureaz pn la pubertate (pn la vrsta de 10-11 ani la fete i 12-13 ani la biei). Aceast perioad prezint urmtoarele caracteristici: - maturizarea zonelor corticale ale creierului; - ncetinirea creterii n prima parte a perioadei urmat de o accelerare n perioada prepuber; - au loc modificri ale ritmului de cretere a segmentelor corpului, procesul fiind mai accelerat la torace i membrele superioare; - dentiia definitiv nlocuiete progresiv dentiia de lapte; - alimentaia este similar cu cea a adultului; - patologia este redus reprezentat prin apariia de infecii acute de ci respiratorii superioare, afeciuni cutanate, hepatita viral, tuberculoz, hemopatii maligne, bolile contagioase sunt rare datorit imunizrii spontane (mbolnvire) sau provocate (vaccinri). b) perioada de colar mare (pubertatea) are o durat variabil n raport cu sexul. Ea corespunde apariiei menarhei la fete i este cuprins ntre 11 i 14 ani i dezvoltrii funciei sexuale la biei ntre 13 i 16 ani. n aceast perioad au loc transformri de maturare fizic, cognitiv, psiho-social. Caracteristicile acestei perioade sunt: - se ncetinete ritmul creterii staturale; - se accelereaz creterea n greutate; - se modific dimensiunile unor segmente nfiarea este armonioas apropiat de cea a adultului; - dezvoltarea intelectual este intens, dar prezint o mare labilitate psihic i vegetativ; - aprarea imunitar sufer o deprimare tranzitorie ce are ca rezultat o sensibilitate i rezisten mic la infeciile curente; - patologia acestei perioade cuprinde tulburrile strii de nutriie de la subnutriie la obezitate, deformri osoase aprute datorit creterii rapide i poziiilor vicioase, tulburri de comportament, boli maligne. Trecerea de la pubertate la adolescen se fcea clasic pe aprecierea maturaiei osoase, a creterii n greutate i lungime, a modificrilor de dentiie. Toi aceti parametri s-au dovedit a fi destul de imprecii i s-a propus pentru evaluare ca fiind un criteriu mai precis aprecierea maturizrii sexuale care are o corelaie mai bun cu dezvoltarea taliei i greutii. Maturizarea sexual este apreciat pe cronologia apariiei caracterelor sexuale secundare i anume aprecierea dezvoltrii organelor genitale externe, apariia pilozitii pubiene, axilare, faciale pentru biei iar pentru fete dezvoltarea snilor i pilozitatea pubian (stadiile Tanner). Insidios apar modificri comportamentale care vor defini temperamentul tnrului. Este perioada din dezvoltare cnd efortul educaional trebuie s fie maxim.

4. Perioadele critice ale copilriei.


Etapa prenatala 1. I trimestru de gravitate: are loc diferentierea intensiva a tesuturilor si formarea organelor Actiunea factorilor teratogeni: fizici, chimici, biologici: contribuie la form viciilor congenitale de dezvoltare VCD. Forma clinica a viciilor depinde numai de perioada critica de actiunea factorului teratogen si nu de caracterul acestuia. Este risc inalt de aberatii cromozomiale si a genelor

2. Ultimul trimestru: are loc cresterea masei a fatului, trecerea maximala transplacentara Ig de la mama la copil, sinteza maximala a surfactantului, gestozele si insuficienta placentara Anemiile de la mama au ca consecinta: Nasterea copiilor cu greutate joasa Nasterea copiilor cu semne de imaturitate Nasterea copiilor cu infectii intrauterine Sensibilizarea mamei si a fatului, in special dupa Rh Imunodeficiente congenitale Patologia SNC Etapa postnatala 1. Per nounascutului: adaptarea generala fata de mediu extrauterin divizarea intensiva a neuronilor form intensiva a sinapselor(leg interneuronale) activitatea nervoasa prevalenta in conducere a structuriloe subcorticale, prin reflexe inascute neconditionate reactie generalizata a SNC datorita imaturitatii lui prevalenta imaturitatii pasive starea imunitatii proprii are functie supresiva insuficienta imunitara fiziologica Manifestari prin semne de: afectiuni perinatale a SNC VCD, malformatii congenitale Clinice de patologie ereditara Tulburari de alaptare Generalizare a infectiilor Sindrom de destresa respiratorie Pneumopatii Clinice de infectii IU 2. Per 3-6 luni Mielinizarea intensiva a neuronilor Form reflexelor conditionate Dezvoltarea vederii binoculare Dezvoltarii continua a memoriei Imunodeficienta fiziologica Ca consecinta, copilul este predispus pt tulb procesului de formare relatiei mama-copil; semne clinice de insuf a imunitatii locale si sistemice. Astfel creste frecventa bolilor respiratorii, afect sistemului digestiv, manifest de alergie alimentara, manifestari de rahitism, anemii prin carenta de Fe, semne de diateza limfatica, hipotrofii. 3. Per 2-4 ani Are loc desavarsirea mielinizarii neuronale si a cailor de conducere nervoase Se intensifica formarea reflexelor conditionate Are loc socializarea copiilor, se sparge stereotipul existent Se mentine deficienta fiziologica a IgA, IgG Predispusi la: Aparitia retardului in vorbire Manifestarea semnelor disfunctiilor minime cerebrale Cresterea frecventei IRA, infectiilor infantile Formarea bolilor alergice Instalarea tonzilitei cronice Intensificarea traumatismului menajer, a intoxicatiilor, cresterea patologiei generale 4. Per 5-6 ani Are loc cresterea puterii si mobilitatii neurologice

Se formeaza activitatea nervoasa superioara Are loc sinteza maximala a IgE Se intensifica cresterea Predispusi la: Manifestari, reactii nevrotice Cresterea nr de infectii infantile Imbolnaviri prin helmintoze Manifestarile reactiilor alergice Instalarea multor maladii cronice 5. Per de pubertate are loc finisarea proceselor de mielinizare a cailor de conducere nervoase cu exceptia formatiunii reticulare formarea gandirii abstracte sensibilitatea tesutului , fata de hormoni, in special sexuali se formeaza personalitatea se manifesta tendinta spre independenta are loc micsorarea timusului si a masei limfatice este posibila formarea dependentei eventuala a nicotinei, droguri, alcool. Risc de neuroze, reactii psihotice, instalarea maladiilor psihosomatice, aparitia endocrinopatiilor, traumatisme, cresterea de TBC, maladii limfoproliferative, aparitia bolilor ginecologice, dermatologice, gravitate precoce.

5. Particularitile de colectare a anamnezei la copii.


ANAMNEZA LA NOU-NSCUT Rspunde la urmtoarele ntrebri: - vrsta gestaional, lungimea, perimetrul cranian (percentile) - primele manifestri vitale - dac a plns imediat, dac a trebuit s fie resuscitat - respiraia, sistemul circulator n conditii clinice de funcionare bun - culoarea pielii - rozalie, palid, cianotic- albastr-galben, hemoragii cutanate de diferite tipuri - adinamie, convulsii, paralizii - malformaii congenitale majore sau minore sau suspiciunea acestora - incompatibilitate de RH sau de grup - probleme de alimentaie - dac nghite normal, dispoziia copilului pentru supt, timpul la care a fost pus la sn, ritmul alimentaiei, somnolena n timpul alimentaiei, prezena vrsturilor - diureza, scaune cantitativ i calitativ - debutul sindromului icteric, intensitatea, durata, eventual caracterul cianozei - scdere ponderal fiziologic - prezena febrei de deshidratare - modul alimentaiei - dac nu este alimentat natural, denumirea preparatului de lapte, raia, distribuia pe 24 de ore prezena eventualei regurgitaii sau a vrsturilor - dac a fost vaccinat BCG

ANAMNEZA LA SUGAR 1. PRIMELE NTREBRI - dezvoltare static i psihomotorie - cnd s-a ntors spre zgomot i lumin, cnd a apucat sau a vrut s apuce obiecte - cnd i-a ridicat capul, sau a ocupat poziia sprijinit - ntoarcere lateral sau pe abdomen, sau poziia eznd - statul n picioare, umblatul sau trul

- perceperea primelor cuvinte, imitarea unor micri sau mimica persoanelor din mediu - cretere n lungime, creterea n greautate, perimetrul cranian i toracic exprimat numeric i n timp - dinamica dentiiei - dac dezvoltarea copilului nu a fost perturbat de anumite afeciuni ca otita, infecia urinar, rahitismul 2. ALIMENTAIA SUGARULUI N MOMENTUL EXAMINRII - natural, mixt, artificial - alimentaia natural pn la ce vrst n mod exact - cnd i care a fost motivul nrcrii - cnd a primit primul aliment artificial - la ce intervale i ct a mncat sugarul nainte de a se mbolnvi - cantitatea de ceai, cantitatea de lichide pe 24 de ore - cnd au introdus alimente noi i cum au fost primite de sugar - apetitul sugarului n momentul de fa - regurgiteaz sau vars n momentul de fa - numrul scaunelor, cantitatea, calitatea lor - existena i caracterul diurezei - caracterul somnului diurn i nocturn, ritm, durat

ANAMNEZA LA COPILUL COLAR - date detailate despre perioada de nou-nscut i sugar - n aceast perioad sunt mult mai importante:

condiii familiale i de mediu obiceiurile copilului randamentul psihic i fizic a copilului evaluarea manifestrilor sensitive i sensoriale a copilului caracterul copilului: o vesel, echilibrat, prietenos, supus, ngduitor, retras, introvertit o optimist cu spirit de prezen, hotrt o emotiv, impulsiv, desechilibrat, nervos, agresiv tolerana copilului la eforturi psihice susinute iubete prinii, fraii, prietenii, educatorii i colectivitatea n general n care triete timpul afectat pentru preocupri de pregtire scolar timpul liber pentru alte preocupri distractive modul de desfurare a obligaiilor ndeplinite ct de frecvent este bolnav - dac este predispus la afeciuni respiratorii superioare, angine, amigdalite, faringite, pneumonii, stare de nutriie, alergie la medicamente, acuze gastro-intestinale repetate, rinit alergic, bronite obstructive, astm infantil dac prezint stare de ru, colici, dureri abdominale sau cefalee apetitul copilului - n momentul de fat i n general dac s-a scimbat caracterul copilului de cnd este bolnav boli infecioase n antecedente, sau dac este contact cu bolnav cu boal infecioas internri n spital, intervenii chirurgicale, abuz de medicamente N UNELE CAZURI ANAMNEZA SE POATE LUA FR PREZENA APARINTORILOR, DAR N TOTDEAUNA CU SUSCEPTIBILITATE

6.Particularitatile examinarii obiective in pediatrie 7.Organizarea asistentei medicale primare pediatrice. Rolul mediculu stomatology in profilaxia afectiunilor pediatrice Lucrul profilactic,profilaxia rahitismului hipertrofiei,organizarea alimentatiei rationale:masuri profilactice pentru protejarea fatului si nou-nascutului,lucrul antiepidemic si de vaccinatie,observarea dinamica dupa copii de gr.1-4 de sanatate,pregatirea copiilor pentru gradinita si scoala,organizarea dispensarizarii copiilor,lucrul cu personalul medical. 2,Lucrul curativ:acordarea ajutorului medical copiilor cu afectiuni acute,observarea dispensarica dupa copii din gr.3-4 de sanatate. 3.Lucrul organizatoric:analiza si planificarea documentatiei,lucrul cu documentatia de evidenta operativa,incadrarea formelor de lucru neavansate calificatiei,lucrul cu sora medicala la sector,concentrarea informatiei,despre copii,control asupra dispensarizarii de catre indicii speciali. 8.Imuno profilaxia copiilor in RM. Calendar National de vaccinari. Vaccinurile Vaccinurile / imunizarile reprezinta un capitol foarte important in ingrijirea copilului dumneavoastra. Ele protejeaza copilulde o serie de boli infectioase potential grave. In prezent difteria si poliomielita sunt aproape eradicate, iar rujeola si tuseaconvulsiva apar rareori. Totusi atat timp cat exista pericolul de imbolnavire, copiii trebuie vaccinati la timp. In Moldovavaccinarea copiilor este gratuita, insa parintii trebuie sa stie ca ei sunt cei care dau sau nu acordul. Cum actioneaza vaccinurile? Vaccinurile sunt facute din bacterii sau virusi care determina bolile respective, dar cu actiune diminuata sau chiar morti.Atunci cand acesti virusi sau aceste bacterii modificate sunt injectate in corpul copilului, sistemul imunitar actioneaza insensul stimularii organismului in a produce anticorpi. Odata produsi, acesti anticorpi ramani activi in corpul copilului tau sisunt gata de actiune daca apare pericolul unei boli reale.De exemplu, daca in zona apare .virusul tusei convulsive (cineva il aduce din alta tara), copilul tau nu se va imbolnavisau va face o forma mult mai usoara a bolii comparativ cu un copil nevaccinat. Problemele legate de vaccinarile copiilor: Majoritatea vaccinurilor se administreaza prin injectare. In plus pentru a obtine protectia dorita aproape toate vaccinurileinjectate trebuiesc administrate repetat. Cei mai multi copii nu au nici o problema dupa

ce sunt vaccinati. Inainte deadministrarea vaccinului medicul va verifica starea de sanatate a copilului si tot istoricul imunizarilor anterioare. Atentie: COPILUL TREBUIE SA FIE PERFECT SANATOS! Daca copilul este bolnav, vaccinarea trebuie amanata. Uneori, dupa administrarea unui vaccin copiii sunt mai agitati,sau somnolenti, au putina febra sau o rosata a pielii in jurullocului unde s-a injectat vaccinul. Nu aveti nici un motiv de ingrijorare atat timp cat copilul nu pare bolnav.In primele 24 de ore dupa administrarea vaccinului DTP este bine sa dati copilului cate o doza pediatrica deparacetamol la fiecare 6 ore, mai ales dupa prima administrare a acestui vaccin. Dupa fiecare administrare de vaccinpuneti intrebarile necesare medicului de familie pentru a nu va face griji inutile in cazul reactiilor normale dupa vaccin dar si pentru a sti cum sa actionati in orice situatie deosebita. Calendarul vaccinarilor in republica Moldova Virsta HVB BCG VPO DTP DT/Td ROR Vaccinari 24 ore HVB1 3-5 zile BCG1 1 luna HVB2 2 luni VPO1 DTP1 4 luni VPO2 DTP2 6 luni HVB3 VPO3 DTP3 12 luni ROR1 22-24 luni VPO4 DTP4 6-7 ani BCG2 VPO5 DT ROR2 14-15 ani Td adulti:20. Td 25,30,35,40,50,60ani bolile severe ce pot aparea daca nu se respecta calendarul imunizarilor: Difteria: Difteria este o boala infectioasa severa, in care se poate forma o membrana in portiunea posterioara a nasului si gatului,impiedicand astfel respiratia,la intirzierea primului ajutor copilul poate deceda prin sufocare. Se poate preveni prinvaccinarea DTP. Rujeola: Rujeola este o boala potential severa. Ea poate determina febra mare si complicatii de tipul infectiei la nivelul ochiului,surditate, crup, complicatii la nivelul creierului. Se poate preveni prin vaccinare ROR. Tusea convulsiva:

Este o infectie bacteriana periculoasa, mai ales la sugari. Tusea are un aspect particular – copilul are crize de tuse “latratoare” care se termina printr-un “latrat”. Acest “latrat” inspirator duce la stop al respiratiei. Complicatiile include convulsii, pneumonie, infectie otica, hernii si uneori complicatii cerebrale. Sepoate preveni prin vaccinare DTP. Tetanosul: Tetanosul este o infectie care poate duce la deces. Ea apare atunci cand o rana (chiar superficiala) este contaminata cupamant continand spori de tetanos. Afecteaza sistemul nervos central (creierul si maduva spinarii). Este foarte importantsa preveniti boala prin vaccinare si revaccinare periodica. Se poate preveni prin vaccinare DTP. Poliomielita: Este o boala virala care afecteaza sistemul nervos central. Poate determina paralizii ale membrelor, si uneori paralizii extensive, cuprinzand muschii respiratori, meningita si chiar moartea.Protectia impotriva acestei boli este esentiala.Se previne prin vaccinarea repetata cu VPO

9.Dezvolatarea fizica a copilului. Factorii ce influientiaza cresterea si dezvoltarea copiilor Cresterea si dezvoltarea copilului este un proces foarte importanti,caracteristici perioadei copilariei,fiind un proces dinamic include toate sistemele organele si tesuturile in mod diferit tinand cont de particularitatile de crestere si dezv.a fiecaruia in parte,astfel interesam cresterea in ansamblu.Adica fiecare sistem are ritmul sau de crestere.Este necesar de a cunoaste particularitatile de crestere ale perioadei capilariei p-u a deosebi particular de varsta. Cresterea si dezv.cat si maturizarea pe tot parcursul copilariei este influentata de factorii de influenta externi si interni.Factorii de influenta ai cresterii si dezvoltarii copilului sunt: -f.genetici ereditari -f.endocrini,f.interni ai patologiei,f.exogeni,f.de mediu. F.genetici ereditari-responsabili de diferentierile constitutionale individuale,imprimate in procesul de conceptie precum si fenotipului insasi ai cresterii si dinamicii sale pana la maturitate,dupa genotipul dominat cat si tipul morfologic familial. Adica ceea ce mostinim noi de la parinti. F.endocrini-in perioada de sarcina indirect se atesta influenta acestor factori desi obiectiv nu este

demonstr.acest lucru,dar tulburarile de crestere intalnite la indivizi. Dupa nastere rolul gl.endocrine este mai demonstrativa,activit.lor este coordonata de sist.hipotalamo-hipofizar,adevarat centru coordonator al cresterii. Hipofiza este responsabila de crestere armonioasa. Hormonul somatotrop actioneaza asupra cartilaj.de crestere prin intermed.somato-medinei. El are un rol fundament.in procesele de condrogeneza. Alaturi de hipofiza,tiroida si epifiza actioneaza asupra cresterii in toate perioadele copilariei, F. interni ai patologiei-starile patologice fac ca cresterea copilului sa sufere incetinind-o sau diminuind cresterea:dificitul statual se intalneste in mai toate anomaliile cromosomiale si in sindr.malformative. Afectiuni viscerale cronice sau cu actiune prelungita,diferite afectiuni cronice digestive,afectiuni metabolice si tulburari metabolice,patologie endocrina(hipotiroidism,hipercorticism)tumorile. F.exogeni-este factorul alimentar.e necesar ca sa fie corespunzator cerintelor de varsta p-u ca ele sunt in raport cu particul anatomice si fiziologice a sist.digestiv la varsta cu tare. Carentele alimentare un factor extrem de important p-u copil p-u ca organ in crestere in prezenta carentelor alimentare sufera ponderea anemiilor carentiale,eficienta de Iod. Pana la 3 ani nu se sareaza mancarea la copii. Carenta vit.D ajuta la mineralizarea si cresterea scheletului. Vitaminele se administreaza sistematic,vit.D pana la 2 ani in 700mg zilnic. Carentele de proteine vor provoca malnutritiile. F .mediu-soarele,apa.aerul+cond.geografic,ses.campie,de presiune.odata cu cresterea altitudinei deasupra marii scade cresterea copiilor. F .geografic-cu cat mai aproape de ecuator sunt mai dezv.tare la poli este mai mica cresterea. 10.Particularitatile dezvoltarii neuro-psihice a copilului in primul an de viata. Luna 1-in decubit ventral ridica p-u cateva secunde capul,degetele stranse in pumn. Zambeste,prezinta miscari ale gl.oculari tresare la zgomote puternice,brusc. Luna 2-in decubit ventral ridica capul p-u 1-2 minute,degetele usor flectate. Intoarce capul in directia zgomot.auzit,urmareste un obiect din fata ochilor,gangureste. Luna 3- periada de la 3-6 luni este perioada care se caracterizeaza prin elaborarea miscarilor coordonate,apucare,intoarcere,tiriere. In aceasta luna sta in decubit ventral tine capul pe cateva minute,extensia degetelor,isi recunoaste mama,isi priveste mainele se joaca cu ele manifesta bucurie la auzul vocilor cunoscute intoarce capul spre sursa sunetului. Luna 4-sta in pozitie sezanda prin tractiune de antebrate isi ridica umerii si capul.,se intoarce de pe

cap pe abdomen,intinde mana dupa o jucarie,cauta syrsa sonora,gangureste,rade spontan la stimulat emite multe vocale izolate. Luna 5-sustinut se sprijina pe plante scurt timp sade sprijinit apuca obiecte si le aduce spre gura,emite grupe de sunete in ritm rapid isi manifesta nemultamirea daca contactul social ii este necunoscut. Luna 6- sta in sezut se intoarce de pe abdomen pe spate incepe sa se tarasca apuca obiectele cu o singura mana isi priveste imaginea in oglinda,articuleaza silabe izolatte. Perioada de la 6-12 luni este caracterizata prin perfectionarea motilitatii formarea mersului si a limbajului. Luna 7- se ridica pe sezut din decubit dorsal apuca obiectele intre palma si degetele 2-3 manifesta interes p-u jucarii cauta o jucarica crescuta,pronunta pe silabe. Luna 8-sustinut de axile paseste,apuca obiectele cu 3 degete,manifesta interes crescut fata de jucarii,incepe sa se formeze intelegerea limbajului,priveste si se bucura de vederea imaginii in oglinda pronunta clar silabele izolate sau repetate. Luna 9- sta in picioare sprijinit mai mult timp,merge sustinut de ambele maini,se ridica singur in picioare motricitatea fina,se joaca emitand pe adult pronunta spontan sau imitativ silabe repetate fara semnificatie. Luna 10-se aseaza si se ridica cu mai multa usurinta,se catara si merge lateral,merge in 4 labe.percepe interzicerea pronunta clar cuvinte formate din silabe Luna 11-merge sustinut de o singura mana sta singur in picioare,ofera obiectele care i se cer,,pronunta 1-2 cuvinte clare si cu sens,intinde piciorul mana p-u imbracat. Luna 12- face pasi fara sprijin dar cu baza larga de tinere,cu trunchiul aplicat inainte stand in picioare se apleaca si ridica jucaria,arata parti ale corpului,pronunta 3-4 cuvinte cu sens. 11.Factorii favorabili si nefavorabili ce influienteaza dezvolatrea neuro-psihica a copiilor in perioada post natala. 2 ani-urca si coboara scara,alearga cu usurinta prinde o minge,se joaca cu alti copii isi inchee nasturii,formeaza propozitii din 3-4 cuvinte isi spune numele. 2 ani si 6 luni-sare pe loc pe ambele piciioare se opreste la comanda din alergare,deseneaza tinind corect creionul,isi spune numele intreg varsta si adresa se autoserveste hraneste inchee,imbraca se spala foloseste in cuvinte trecutul. 3 ani-miscarile sunt mult mai sigure,poate sta intrun picior,arunca si prinde mingea inchee si decide nasturii se imbraca si desbraca,recita o poezie,raspunde la intrebarile puse,povesteste mici evenimente,vocabularul format din 300-500 cuvinte 12.Notiune de retart neuropsihic la copii.
Aprecierea dezv.neuropsihice cuprinde: dezv.motorie,intelectuala,afectiva si psihica. Cea motorie

cuprinde:pozitia copilului,miscarea,ton.muscular,reflexele. Pozitia-nou-nascutului isi pastreaza in norma pe o perioada scurta de timp,pozitia in decurs sarcinii,apoi in flexie cu memb.superioara si inferioareflexate la 2 luni pozitia devine din flexie in semiflexie,pozitia in extensie apare la 3 ani. Motilitatea initial este reflexa involuntara,miscarile nou-nascutului fiind dominate de catre tonusul activ si automatism sale primare ale caror influenta se prelungesc si in lunele urmatoare. Miscarile nounascutului au un caracter viu si limitat de scurta durata,spontane globale,de aspect vernicular. Concomitent ce dezv.rapida a sistem.nervos miscarile copilul devine constiente apare motilitatea voluntara care se dezv.in mod diferential in raport cu segm.corpului. dezv.progresiva a miscarilor memb.superioare produce de la radacina spre extremitati in 3-4 luni el foloseste umerii putin mai tarziu apar misc.de pronatie,supinatie. De la 4 luni el poate apuca cu mana. Dupa 8 luni prinde si cu varful degetelor,catre 2 ani pot apuca cu ambele maini,apoi ei devin dreptaci majoritatea si stangaci dupa 4 ani,la 5-6 ani este capabil sa deferentieze mana dreapta de cea stanga. Tonusul muscular-care vb despre dezv si evolutia SNC,cu o hipertonie fiziologica evidenta. Dezvoltarea motorie in functie de varsta: Zambet-la 3-5-8 saptamini Ganguritul-7-11 sapt. Tine capul-1,5-3 luni Miscarea coordonata a manii-3-4 luni Rostogolirea-3-6 luni Sede-5-8 luni Tarare-5-9 luni Apucare spontana-5-10 luni Se scoala-6-11 luni Pas cu sustinere-7-12 luni Sta desinestatator-8-13 luni Mers de sinestatator-9-14 luni. Testul Denver-publicat p-u prima data in 1967. test de evaluare a dezv.include 125 de probe destinate p-u explorarea comportamentului motor,socio-afectiv,a motricitatii fine,a limbajului,auzului,intelegerii. Se folosesc urmatoarele materiale:sfoara rosie,stafide,sticla mica transparenta. Formularul contine numele si prenumele,data nasterii si varsta,data testarii. In urma evaluarii testului poate fi: NORMAL-nu exzista intarziere si exzista un avertisment. Copului va fi retestat la urmatoarea vizita in cadrul exzamenului de rutina al copilului sanatos.SUSPECT-exzista 2 sau mai multe avertismente si una sau mai multe intarzieri. Copilul va fi retestat peste 1-2 sapt.p-u a elimena influenta altor factori ca boala,frica,oboseala. NETESTABIL-copilil refuza indeplinirea mai multor probe. Va fi retestat peste 1-2 saptamini. RETESTAREA-in cazul unui test suspect sau netestabil. RETARDUL MENTAL-este o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii,care se produce pana la varsta de 3 ani cu afacerea intelegentei.Sunt catea tipuri de retard mental: USOR-IQ 50-69 varsta mintala este similara cu a unui copil de 9-12 ani,insuseste cunostimntele cursului scolar primar,poate invata o meserie simpla,poate sa-si ntemieze o familie. MODERAT-IQ-35-49,varsta mintala ca a unui copil de 6-9 ani,limbajul verbal prezent,dar nu poate scrie,citi,se autoservesc la nivel elimentar,pot efectua munca sub supraveghere sunt semidependenti. SEVER-IQ-20-39,varsta mintala ca a unui copil de 3-6 ani,limbajul este foarte sarac,ei se autodeservesc cu dificultate sunt dependenti sociali. PROFUND-IQ sub 20.varsta mintala ca a unui copil sub 3 ani,lipseste limbajul,nu poate comunica nu se poate ingriji este total dependent social.

13.Principii de evaluare a dezvoltarii fizice la copii Criteriile de baz pentru aprecierea dezvoltrii fizice: 1. masa 2. talia 3. perimetru cranian 4. perimetru cutiei toracice

5. raportul masa/talie Metodele pentru aprecierea dezvoltrii fizice: 1. Metoda orientativ (dup formule) 2. Metoda centilei 3. Dup devierea sigmalei 4. Dup indicii antropometrici (indicii ponderal, nutriional, statural) 5. Somatograme, normograme 6. Tabele regionale 7. Metoda antropometric (fiziometric) 8. Metoda somatoscopic 9. Metoda funcional 10.Metoda estimrii complexe Metoda orientativ: MASA La ft la 30 sptmni cu talia 40cm masa = 1300g la fiecare 1cm n minus, scade 100g la fiecare 1cm n plus, adaug 200g Copilul nscut la termen masa = 2700g - 4500g (media 3200g-3500g) Copilul nscut la termen cu masa < 3000g masa mic la natere Copilul nscut la termen cu masa 4000g 4500g ftul mare (grupa de risc pentru traumatism la natere) Masa >4500g gigant (problem endocrine) Masa < 2500g prematur (!!! Daca talia normal, iar masa mic nu-i prematur, dar e reinerea dezvoltrii intrauterine) !!! n primele zile dup natere este o pierdere fiziologic n greutate cereprezint 5-8% din masa iniial. n ziua a 5-a se oprete pierderea, ziua 7-a revine la greutatea iniial. 4-6 luni dublarea greutii de la natere 1 an triplarea greutii de la natere I lun adaug 600g (copil la termen 30g/zi) II-III lun 800g/lunar IV lun 750g/lun Urmtoarele luni minus 50g din luna precedent Masa ideal se calculeaz dup formula: Primele 6 luni: M+800 x N (M-masa la natere; N-luna de via) 6 luni-1an: M + 800 x 6 + 400 x (N-6) (M-masa la natere; N-luna de via) n anul 2: adaug 250g lunar Dup 2 ani 11ani: 10,5+2 x (N-1) (N-vrsta n ani) 12-15 ani 5N-20 (N-vrsta n ani) Eu-/normotrofie: 10% masa ideal Malnutriie (dificit de mas): o gr.1: deficit 10-20% o gr.2: -20-30% o gr.3: ->30% Paratrofie (mas n plus n primul an de via) o gr.1: adaos 10-20% o gr.2: +20-30% o gr.3: +>30%

Obezitate (mas n plus dupa I an) TALIA La ft Primele 5 luni (luna de sarcina)2 Dup 5 luni luna de sarcin x 5 (luna de sarcin = 28zile; sarcina = 10luni) La nou-nscut Naterea la termen: 48-56cm La prematuri: <47cm I an de via copilul adaug: I trimestru: 3cm/lun II trimestru: 2,5cm/lun III trimestru: 1,5-2cm/lun IV trimestru: 1cm/lun (I trimestru = 3luni; total n primul an talia = 25,5cm) II an copilul crete 1cm/lun Dup II an: talia se calculeaz dup formula: 4 ani = 100cm o an n minus = scadem 8cm pentru fiecare an din 100cm o an n plus = adunm 6cm la 100 o ex. Copilul are 3 ani, deci din 100cm scadem 8cm, talia = 92cm Copilul are 6 ani, deci adugam la 100cm cite 6 cm pentru fiecare an, talia = 112cm 8 ani = 130cm o an n minus = scadem 7cm pentru fiecare an o an n plus = adunm 5cm Perioade critice de alungire: - I 6-8 ani II 8-11,5 ani - I - 4-5,5 ani II 13,5-14,5 ani PERIMETRUL CRANIAN La ft 34 sptmni 32cm o Fiecare sptmn n minus = scadem 1cm o Fiecare sptmn n plus = adunm 0,5cm La nou-nscut Naterea la termen: 34-36cm La prematuri: <33cm Pn la 1 an de via se calculeaz dup formula: 6 luni 43cm o Fiecare lun n minus = scadem 1,5cm o Fiecare lun n plus = adunm 0,5cm Ideal la 1 an 46cm La 2 ani - +1cm Dup 2 ani: 5 ani 50cm o Fiecare an n minus = scadem 1cm

o Fiecare an n plus = adunm 0,5cm

PERIMETRUL CUTIEI TORACICE La ft N-7 (N-sptmna de gestaie) La nou-nscut Naterea la termen: 32-34cm La prematuri: <31cm !!! La 4 luni perimetrul cran. = perim. cutiei toracice Pn la 1 an de via se calculeaz dup formula: 6 luni 45cm o Fiecare lun n minus = scadem 2 cm o Fiecare lun n plus = adunm 0,5cm La 2 ani - +1,5cm Dup 2 ani: 10 ani 63cm o Fiecare an n minus = scadem 1,5cm o Fiecare an n plus = adunm 3cm RAPORTUL DINTRE MASA I TALIE I an de via : 65cm corespund 8kg o Fiecare n minus = scadem 300g o Fiecare n plus = adunm 250g Dup 3 ani: 125cm corespund 25kg o Fiecare 5cm n minus = scadem 2kg o Fiecare 5cm n plus = adunm 3kg 14.Tulburari cronice de nutritive.Etiologie,Clasificari,Profilaxie TULBURRILE STRILOR DE NUTRIIE sunt o afeciune cronic caracterizat prin ntrzierea sau oprirea creterii ponderale, staturale sau mixte pentru o perioad mai mare de o lun cu o diferen mai mare de 10% fa de valorile medii ale vrstei. TREI FORME DE DISTROFII: Hipotrofia ncetinirea, stagnarea creterii ponderale; Hipostatura stagnarea neuniform ponderal i statural; Paratrofia masa excesiv CLASIFICAREA HIPOTROFIILOR (dup OMS) DUP PROVENIEN I. Hipotrofie congenital prenatal (intrauterin); II. Hipotrofie postnatal (dobndit); III. Hipotrofie mixt (prenatal-postnatal). I. HIPOTROFIA CONGENITAL 1. Forma neuropatic;

2. Forma neurodistrofic; 3. Forma neuroendocrin; 4. Forma encefalopatic. II. HIPOTROFIA DOBNDIT DUP GRADUL DE SEVERITATE A. Malnutriie uoar gradul I (10%-20%); B. Malnutriie medie gradul 2 (20%-30%); C. Malnutriie sever gradul 3 (mai mult de 30%). FORME CLINICE: A. Malnutriie proteinocaloric sever (marasmul); B. Malnutriie proteic sever (Kwarshiorkor). MODALITILE DE PRODUCERE A. Deficit de proteine; B. Deficit caloric global; C. Deficit mixt de proteine i calorii. ETIOLOGIE HIPOTROFIA CONGENITAL este consecina diferitor factori: - Afeciunile i noxele profesionale n timpul graviditii; - Gestozele gravidelor; - Anomaliile placentei; - Alimentaie deficitar; - Factori ereditari mutaii cromozomiale; - Maladii genetice determinate: mucoviscidoz, celiachie, galactozemie etc. HIPOTROFIA DOBNDIT I.FACTORI EXOGENI: -ALIMENTRI CANTITATIVI: 1. Hipogalactie matern; 2. Diluii necorespunztoare de lapte; 3. Aport insuficient cantitativ, dominat de vomitri cronice; 4. Copii anorexici; 5. Tulburri neuropsihice de glutiie, de supt. ALIMENTRI CALITATIVI: 1. Aport insuficient de proteine; 2. Exces de finoase; 3. Aport insuficient de grsimi etc. - INFECIOI I TOXICI 1. Infecii respiratorii recidivante, pneumonii, infecii urinare; 2. Tulburri gastrointestinale cronice, boli diareice; 3. Administrarea excesiv i de lung durat a antibioticelor. - NEGLIJARE DE REGIM, INGRIJIRE I EDUCAIE: 1. Neglijarea regimului fiziologic de alimentaie; 2. Trecerea precoce la o alimentaie necorespunztoare vrstei. II. FACTORI ENDOGENI - Anomalii de dezvoltare ale organelor i sistemelor - Afeciuni metabolice ereditare - Stri imunodeficitare congenitale - Sindrom de malabsorbie - Boli endocrine

PROFILAXIA MALNUTRIIEI 1. Supravegherea medical obligatorie 2. Meninerea ct mai mult timp a unei alimentaii cu lapte matern 3. Alimentaie corect n caz de: alimentaie mixt, artificial, diluii corespunztoare vrstei. 4. Diversificare adecvat vrstei 5. Educarea prinilor 6. Vaccinri conform vrstei 7. Tratamentul precoce al infeciilor 8. Supravegherea atent a copiilor cu risc

15.Virsta biologica a copiilor Creterea i dezvoltarea reprezint un proces biologic complex, specific a tot ce este via, caracteristic fiecrei rase i particular fiecrui individ. Dezvoltarea fizic n concepia clinicii pediatrice se subnelege ca un proces dinamic de cretere (majorarea taliei, masei corpului, dezvoltarea fiecrui segment aparte a corpului etc.) i maturizarea biologic a copilului n anumite perioade ale copilriei. De regul, tot aici se refer unii parametri fiziometrici, iar la copiii de vrst fraged n special pn la un an - formarea funciei statice, motorii ce determin n general capacitatea de munc sau rezerva potenialului fizic. Dei creterea i dezvoltarea intereseaz n mod continuu ntregul organism pe ntreaga copilrie ritmul i intensitatea creterii n diferite perioade este difer. Dezvoltarea organismului uman intereseaz, din punct de vedere funcional, toate procesele, mecanismele 4 de adaptare i perfecionare la care este supus continuu, n limitele unor parametri biologici impui de mediu i activitile umane (fizice, psihice, intelectuale). Dezvoltarea corespunde, astfel, acelor fenomene prin care se maturizeaz organele, sistemele, precum funciile i activitile lor. Ritmul, intensitatea i succesiunea fenomenelor creterii i dezvoltrii se difereniaz de la o perioad la alta de via variind de la sistem, aparat i organ. Aceste schimbri sunt determinate onto- i filogenetic i impuse de factorii de influen ai creterii i ai proceselor de adaptare.

16.Eruptia dentara la copii.semnele clinice in dentitia deficilis.

Copilul se naste cu primordiile dintilor de lapte si celor permanenti care erup la diferite termene. De regula dintii erup in grupuri la anumite intervale de timp. Factori genetici: determinani majori ai dimeniunilor i morfologiei dentare. Ali factori: - boli de nutriie - rahitism - endocrinopatii - medicamente: tetraciclina Momentul erupiei: limite largi (5-15 luni) Ordinea medie a erupiei a dentitiei temporare: - 6-8 luni = incisivi centrali inferiori - 8-10 luni = incisivi centrali superiori - 10-12 luni = incisivi laterali - 1 an 1 ani = primii molari - 1 ani -2 ani = cei 4 canini - 2 2 (3 ani) = molarii II

Prin urmare la 1 an copilul are de obicei 8 dinti. La 2 ani si inceputul celui de -al treilea se termina eruptia celor 20 de dinti de lapte. La virsta de 5-6 ani se incepe inlocuirea dintilor de lapte prin dinti permanenti. Inlocuirea dintilor de lapte cu cei permanenti are loc in aceeasi consecutivitate in care are loc eruptia si se incheie la 11-12 ani. La virsta de 12-14 ani erup molarii 2, iar cind se termina perioada pubertatii apar
majoritatea cazurilor ultimii dinti molarii 3 (molari de minte).

Dentitia permanenta are loc in urmatoarea succesivitate: -la 6-7 ani erup incisivii centrali inferiori -la 7-8 ani incisivii centrali superiori si incisivii laterali inferiori; - la 8-9 ani incisivii laterali superiori;

-la9-11 ani caninii inferiori; la 11-12 ani caninii superiori;


la 10-11 ani premolarul 1 superior; la 10-12 ani premolarul 1 inferior si premolarul 2superior; la 11-13 ani premolarul 2 inferior; la 5,5-7 ani molarii 1 inferiori si superiori; la 12-13 ani molarii 2 inferiori; la 12-14 ani molarii 2 superiori; la 17-30 ani molarii 3 inferiori si superiori.

De obicei eruptia dintilor de lapte si a celor permanenti este fara durere.Insa la unii copii (cu rahitism, anemie, neurastenie) eruptia dintilor este insotita de edem, ingrosiea gingiilor si sensibilitatea lor la durere, de hipersalivatie, excitabilitate, somn nelinistit, anorexie. Nu toate bolile sunt insotite de acest act. Unii copii in timpul eruptiei dintilor aduc obiectele ce le nimeresc in mina la gura pentru a le roade.

17.Importanta vitaminelor pt cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor.

Avem vitamine : liposolubile (A,D,K,E) si hidrosolubile (B1,B2,B3,B6,B12,C,P). -Vitamina A itirzie activitatea gl.teroide si homonului tireotrop din hipofiza si mareste activitatea horm. Gonadotrop. Aceaste vitamine este numeste antiinfectioasa, in lipsa ei se micsoreaza imunitatea organismului, duce la micsorarea cresterii in lungime a scheletului, in SNC apare schimbari de denevrare, actioneaza asupra vederii, aceasta vitamina este foarte raspindita in alimente alimaniere si vegetariene (morcov,in fructe si legume de culoare verzi inchisi). -Vitamina D sunt citeva tiputi (D1D2D3D4D5),cel mai important este D3,apsorbtia lui are loc in duoden sau in portiunea proximala a intestinului subtire,dupa absorbtie patrunde in vena porta apoi in ficat unde sufera un complex de modificari sub actiunea fementilor. In caz de boli ale ficatului insuficienta vit. D pot duce la rahitism ,osteoporoza. -Vitaminsunita K are 3 tipuri dintre care 1, 2 sunt liposolubile dar K3 este hidrosolubila. Insuficienta de vitamina duce la deateza hemoragica, are loc dereglarea hemostazei, apar hemoragii. -Vit. E are o functie antioxidanta care preintimpina distrugerea membranei celulare,mai ales in diferite boli si stresuri. O cantitate mare de vit.E copilul primeste drept depozit in ultimele 2 luni de sarcina. Bogate in vit.E sunt: carnea, ficat, galbenus de ou si ulei.

-Vit. B1 teamina,intra in componenta unor enzime,ia parte la excitarea si transmiterea senzatiei nervoase spre organul efector. Necesitatile in vitamina B1 creste odata cu cresterea organismului si in caz de folosirea unor cantitati mari de energie. Insuficienta vit. B1 duce la scaderea poftei de mincare , voma, dispepsie, slabiciuni generale, astenie, somnolenta. -Vit. B2- periboflavin , are rolul de transportarea hidrogenului de la substrat la receptor,schimbul de vit.B2 depinde de cantitatea de proteine in alimentatie. In caz de insuficienta apare: stomatita angulara, glosita, uscaciunea gurei, fisuri ale buzelor, conjunctivita,colaps. -Vit. B3(PP)- intra in componenta NATPH sau NAT,o mare cantitate se gaseste in ciuperci,lapte ,ficat,peste,in caz de insuficienta apare dearee, glusita, astenie. -Vit. B6- joaca un rol important in schmbul de lipide,intra in componenta unor enzime, se absoarbe mucoasa intestinului, in caz de insuficienta duce la stoparea cresterii copilului. Copilul este exitat,anemie. -Vit . B12 prticipa la maturizarea eritrocitelor, in caz de insuficienta duce la anemie B12 dificitar. - Vit. C acidul ascorbic, are functii de activarea fermentilor,care duc la schimbarea de lipide,glucide,participa la absorbtia glucozei din intestin, sporeste activitatea ficatului. Insuficienta de vit. C este foarte rar intilnit,doarec ea este aproape in toate produsele alimentare si apare numai in caz de o foame indelungata. Vitaminele joaca un rol important in metabolismul proteic, lipidic, glucidic, ele activeaza actiunea unor enzime intestinale, participa la absorbtia mai buna a mucoasei intestinale. 18.Rahitism.clasificare.manifestarile clinice a rahitismului.

Rahitismul este o boal metabolic general aprut n perioada de cretere, provocat de hipovitaminoza D i caracterizat prin dereglarea metabolismului calciului i fosforului cu tulburarea funciilor organismului, mineralizrii osoase.

CLASIFICARE E55 Carena n vitamine E55.0 Rahitism evolutiv Osteomalacia - infantil - juvenil Cu excepia: Rahitism - celiac (K 90.0) - Crohn (K 50) - neevolutiv - renal (N 25.0) - rezistent la vitamina D (E 83.3)

E 55.9 Carena n vitamina D fr precizare Avitaminoza D MANIFESTARI CLINICE

1. Perioada de debut (de la 1 lun pn la 3-4 luni) Sindrom de afectare a sistemului nervos central excitabilitate hipertranspiraii Simptome posibile crize convulsive, convulsii hipocalciemice laringospasm hipotonie muscular paloare tegumentar alopecie occipital

2. Perioada de stare Craniotabes rahitic (osteomalacie) al oaselor craniene parieto-occipitale Flexibilitatea bordurilor fontanelei mari Deformri craniene, aplatizare occipital Asimetria i proeminena boselor frontale, parietale, frunte "olimpian", plagiocefalie Torace rahitic: mtnii costale, deformaia cutiei toracice, an subpectoral Harrison, cifoz Plmn rahitic: modificrile anatomice i funcionale produse de rahitism (deformaia toracic, hipotonia muscular, bronhomalacia rahitic) agraveaz simptomele infeciilor respiratorii, favorizeaz evoluia recidivant "Brri rahitice" la membrele superioare n regiunea distal a radiusului (formarea esutului osteoid) Deformarea picioarelor n curbur "O" sau "X" ntrzierea erupiei dinilor ntrziere staturo-ponderal Rezisten redus la infeciile virale, bacteriene (reducerea fagocitozei

3. Perioada de reconvalescen Starea general se amelioreaz Se normalizeaz somnul Dispare sindromul sudoripar Se normalizeaz tonusul muscular Persist deformarea oaselor

4. Sechele postrahitismale

gradul I -Deformarea oaselor capului sub form de bose frontale parietale uor exprimate gradul II -Deformarea oaselor capului cu bose frontale parietale mai accentuate i mtnii costale gradul III -Deformarea structurilor sistemului nervos, caput quadratum, an subpectoral, brri, genu valgum, varum

19.Importanta rahitismului in patologia pediatrica.profilaxia ante- si postnatala a rahitismului.


Carena vitaminei D produce reducerea absorbiei calciului din intestin; Hipocalciemie seric; Hiperparatiroidism compensator (parathormonul intensific reabsorbia calciului pn la calciurie nul, produce hipofosfatemie prin excreii urinare crescute); Stimularea activitii osteoclatilor (extrag Ca din esutul osos) i osteoblatilor (majorarea concentraiei serice a fosfatazei alcaline, osteocalcininei); Osteoporoza - mineralizare insuficient a structurilor cartilaginoase ale oaselor; - hiperplazia esutului osteoid (nu se mineralizeaz n hipovitaminoz D); - deformaii osoase, rigiditate osoas sczut, fragilitate osoas, fracturi

Favorizeaza aparitia: -spasmofiliei; -Dereglri respiratorii -Dereglri cardiace -Complicaii din partea sistemului osos Deformarea craniului (craniu olimpian, oligo-hidrocefal, caput quadratum) Deformarea cutiei toracice (an subpectoral, torace n caren) Deformarea membrelor inferioare (picioare n form de X", O") Deformarea bazinului Fracturi osoase

PROFILAXIA Profilaxia antenatal 1. Msuri nespecifice pentru toate femeile nsrcinate: mod de via activ, alimentaie raional

2. Vitamina D - 500 UI pe zi n ultimul trimestru de sarcin n timpul nsorit i 1000 UI n situaii speciale (condiii de trai nefavorabile, alimentaie defectuoas, disgravidie), este indicat femeilor din grupul de risc cu: gestoze patologie SNC, care necesit terapie anticonvulsivant patologie cardio-vascular: malformaii cardiace, hipertensiune arterial, disfuncii vegetative patologia aparatului gastro-intestinal, insuficien renal maladii ce necesit antibioticoterapie maladii endocrine condiii sociale nefavorabile

Profilaxia postnatal 1) Msuri nespecifice regim corect al copilului: maxim plimbri la aer curat, efort asupra sistemului osos, masaj, igien perfect alimentaie la sn, la necesitate produse lactate adaptate, diversificare corect a raiei alimentare 2) Profilaxia specific vitamina D - 500-700 UI pe zi, de la a 7-a-10-a zi de via a copilului, pe o durat de 18 luni vitamina D - 800-1000 UI pe zi pentru copii din grupul de risc: prematuritate dismaturitate malnutriie congenital traum intranatal, asfixie n natere, hipoxie cronic intrauterin convulsii de orice origine septicemie icter neonatal prelungit malformaii congenitale gastro-intestinale, bronho-pulmonare diaree de etiologie diferit copii cu condiii sociale precare, din instituii rezideniale sugarii alimentai mixt sau artificial vitamina D - 1000-1200 UI pe zi, pe parcursul a 18 luni, la copilului nscut prematur vitamina D prin metoda stoss - 200 000 UI per os la 2-4, 6, 9, 12-18 luni (n cazuri excepionale, cnd nu este posibil administrarea zilnic oral a vitaminei D)

20.Particularitatile anatomo fiziologice ale sistemului osos la copil.


Dezvoltarea sistemului osteomuscular incepe la a 6-7 a saptamina de dezvoltare intrauterina din tesutul mezodermal al embrionului. Osul are o structura trabecular -lamelara cu canale de osteon Havers. Sructura osoasa la copii se desfasoara dupa nastere si va coincide cu mersul vertical stabil. Sporul total al sistemului

osos inregistrat pe parcusul vietii este de 27 ori. Biodinamica tesutului constituie 100 -200% , la virsta de 2 ani 50-60%, la 3-7 ani 10%, dupa 8 ani peste 1% ( in perioada pubertatii are loc o crestere a indicilor ). Aceasta caracteristica de reinoire se refera la oasele corticale dar pentru tesutul osos trabecular se evidentiaza indicii de 3-10 ori mai mari. In procesul de ontogeneza se pot evidentia 3 stadii: 1.reprezinta un proces anabolic pe parcursul caruia are loc formarea temeliei proteice a tesutului osos (matrice); 2.are loc formarea centrelor de cristalizare a hidroxiapatitei cu mineralizarea ulteroara a osteoidului. In aceasta stadie o importanta majora o are aprovizionarea organismului cu asa substante ca Ca, cupru, fosfor, microelemente, vitamina D. 3.reprezinta un proces de remodelare si reinoire a tesutului osos si care este supus unui control din partea glandelor paratiroide si se afla in legatura cu cantitatea de vitamina D. Ca particularitate vasta este predominarea statusului cartilaginos din care evolueaza procesul de formare a tesutului osos.

22. Alimentaia natural. Avantajele alimentatiei naturale.


Alimentaia este componenta de baz,recunoscut de toi a dreptului copilului la sntate, stipulat n Convenia Drepturilor Copilului. Copiii au dreptul la alimentaie adecvat si la accesul ctre produse nutritive si inofensive, ambele influiennd direct realizarea dreptului la un nivel de sntate ct mai nalt Studiul alimentaiei umane a intrat trziu n domeniul preocuprilor tiinifice, dei nc din cele mai vechi timpuri s-au fcut diverse legturi ntre alimentaie i patologie Hipocrate stabilete cu 500 de ani .e.n. c alimentaia are un rol deosebit n prevenirea i tratamentul bolilor, combtnd vechile doctrine c hrana este sursa tuturor relelor Dac reuim - spunea Hipocrate - s gsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaie i exerciiile fizice, astfel nct s nu fie nici mai mult nici mai puin, am reuit s descoperim mijlocul de ntreinere a sntii Importana alimentaiei naturale Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitile nutritive ale lor n primele 6 luni (26 sptmni) de via i i este necesar copilului pn n al 2 -lea an de via. Laptele matern este mai mult dect o simpl colecie de nutrieni i o protecie unic mpotriva infeciilor i alergiei, alptarea la sn asigur nite efecte considerabile de protecie asntii mamei. Necesitile nutriionale i energetice crescute ale femeii ce alpteaz pot fi uor acoperite prin respectarea recomandrilor privind alimentaia sntoas. Totodat un regim alimentar adecvat al mamei este mai puin costisitor dect amestecurile lactate pentru copii. Alptarea la sn are efecte de lung durat, avnd n vedere creterea i dezvoltarea. Efectele alptrii sunt mult mai mari dac ea este nceput ct mai devreme., adic chiar in primele 1-2 ore dup natere, copilul va fi hrnit la cerere i exclusiv natural n primele 6 luni de via. E preferabil continuarea alimentaiei la sn i n al doilea an de via, mai cu seam la categoriile de populaie cu risc crescut de boli infecioase. ntr-un secol de degradare ecologic progresiv devine deosebit de important totul ce este vital, pur i natural; toate aceste proprieti pot fi n cea mai mare msur atribuite laptelui matern. Avantalele alimentaiei naturale pentru copil i pentru mama care alpteaz Pentru copil: Reduce frecvena i durata patologiilor dispeptice.; se micoreaz rspndirea i durata afeciunilor diareice copilul e protejat contra infeciilor respiratorii scade frecvena otitelor medii i recidivarea lor

protejeaz contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infeciilor urinare este posibil micorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colit nespecific ulceroas etc.) micoreaz riscul morii subite a sugarului. Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fa de laptele de vaci; E posibil reducerea riscului de dezvoltare a obezitii ulterior; mbuntete acuitatea vizual i nivelul dezvoltrii neuropsihice; Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muctur datrit stimulrii dezvoltrii adecvate a mandibulei. Pentru mam: Stabilirea precoce a lactaiei dup natere reface mai devreme puterile mamei; Grbete involuia uterului i micoreaz riscul patologiilor post-partum, micornd mortalitatea matern;Micorn hemoragiile contribuie la meninerea pierderilor de hemoglobin ( scznd pierderile), mbuntind, astfel, nivelul fierului; Prelungete perioada de amenoree, protejnd de apariia unei sarcini; Accelereaz perderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii, femeea revenind mai repede la greutatea corporal de nainte de sarcin; Reduce riscul dezvoltrii cancerului mamar preclimateric Reduce riscul dezvoltrii cancerului ovarian.

Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurnd toate necesitile nutritive ale lor n primele 6 luni (26 sptmni) de via i i este necesar copilului pn n al 2 -lea an de via. Laptele matern este mai mult dect o simpl colecie de nutrieni i o protecie unic mpotriva infeciilor i alergiei, alptarea la sn asigur nite efecte considerabile de protecie asntii mamei. Necesitile nutriionale i energetice crescute ale femeii ce alpteaz pot fi uor acoperite prin respectarea recomandrilor privind alimentaia sntoas. Totodat un regim alimentar adecvat al mamei este mai puin costisitor dect amestecurile lactate pentru copii. Alptarea la sn are efecte de lung durat, avnd n vedere creterea i dezvoltarea. Efectele alptrii sunt mult mai mari dac ea este nceput ct mai devreme., adic chiar in primele 1-2 ore dup natere, copilul va fi hrnit la cerere i exclusiv natural n primele 6 luni de via. E preferabil continuarea alimentaiei la sn i n al doilea an de via, mai cu seam la categoriile de populaie cu risc crescut de boli infecioase. ntr-un secol de degradare ecologic progresiv devine deosebit de important totul ce este vital, pur i natural; toate aceste proprieti pot fi n cea mai mare msur atribuite laptelui matern.

23.Compozitia laptelui matern.Deosebirea lui de laptele altor mamifere

1.Factorul alimentar reprezint coninutul i calitatea componenilor nutritivi ai laptelui matern i este destul de bine studiat. n funcie de gradul de adaptare formulele de lapte artificiale imit mai mult sau mai puin coninutul factorilor nutritivi ai laptelui uman care difer de laptele de vaci sau laptele altor mamifere, folosit uneori pentru alimentaia sugarilor. Este demonstrat, c laptele matern dup coninut este net superior fa de toi nlocuitorii, chiar i de cele mai avansate formule adaptate. Coninutul laptelui matern nu este constant, schimbndu-se pe parcursul celor 24h i a unui ciclu de lactaie. Volumul total de

producie a laptelui i de consumare a lui este foarte variabil (100-300-850ml-1L) depinznd n cea mai mare parte de frecvena i eficacitatea suptului. Coninutul comparativ al laptelui matern, amestecului lactat industrial (adaptat i a celui preparat n condiii casnice neadaptat ) este reprezentat n tabelul de mai jos (la 100ml). Proteinele laptelui uman difer nu numai dup cantitate raportat la ml sau litru, dar i dup caliatatea lor.Astfel, laptele matern conine proteine specifice umane, majoritar fiind proteine din zer i mai puin cazein, iar spectrul de aminoacizi difer foarte mult de cel al laptelui de vaci, n special fiind bogat n cistein i taurin, responsabile de prosele de maturizare a celulelor nervoase. Datorit celor enumerate proteina laptelui matern este mai or i practic n totalitate digerat de ctre sugar, nu provoac alergie ( spre deosebire de proteina laptelui de vaci, care, inducnd o gastroenteropatie alergic poate provoca chiar i microhemoragii intestinale) asigur necesitile sugarului n primele 6 luni de via i contribie la dezvoltarea lui adecvat: Coninutul de proteine n laptele matern corespunde necesitilor copiilor sugari 5 Laptele matern conine preponderent proteine seric, comparativ cu laptele de vaci, n care proteina majoritar este cazeina i doar 20% reprezint fracia seric O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de lactalbumin, lactoferin, care reprezint sursa tutror aminoacizilor eseniali pentru organismul copilului sugar n laptele de vaci, respectiv i n formulele preparate n baza acestuia,spre deosebire laptele matern, proteina majoritar este -lacto-globulina, care lipsete n laptele matern i poate induce reacii alergice la copii Cazeina laptelui matern posed proprieti chimice deosebite de cazeina laptelui de vaci, fapt care-i uureaz digestia Cazeina laptelui matern este reprezentat i prin factorii imuni de origine proteic imunoglobulina A, lactoferina, lizozima i alte macromolecule, implicate in aprarea specific i nespecific a organismului copilului Lipidele laptelui matur constitue circa 4 4,5 g/100 ml. Dei concentraia de acod linoleic i ali acizi grai polinesaturai depinde de regimul alimentar matern i de rezerva esuturilor la mam, laptele matern este bogat n acizi grai polinesaturai policatenari care sunt indispensabili pentru dezvoltarea i mielinizarea creierului. Lipidele laptelui matern sunt secretate sub form de picturi fine , fiind practic n totalitate (circa 98%) constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide n laptele matern poate varia pe parcursul zilei: concentraii maxime sunt constatate de obicei ntre orele 10 i 12 ziua. Concentraia de lipide este ntotdeauna mai crescut n poria final de lapte de la sfritul alptrii. Cantitatea de acizi grai saturai n laptele matern este de 42%, iar de cei nesaturai 57%. Concentraia de acid linoleic i arahidonic este de 0,4gr/100 ml de lapte i exist de asemenea o concentraie considerabil de prostaglandine i lipaz, menit pentru digestia lipidelor consumate .Spre deosebire de laptele matern n laptele de vacipredomin acizii grai saturai, practic lipsind cei nesatura, nu este prezent nici acidul linoleic, cantitatea de colesterin, comparativ cu laptele matern este redus. Lipidele laptelui matern acoper aproximativ 50% din totalul de calorii Laptele anterior, care se scurge la nceputul alimentrii la sn, este mai apos, conine mai mult lactoz i mai puine lipide, acestea fiind mai multe n laptele posterior, astfel cel mai bogat energetic lapte se scurge la

sfritul alimentrii Laptele posterior n acest fel joac un rol important n asimilarea de energie i, dei se dobndete mai greu, este esenial ca s nu se ntrerup alimentarea cnd fluxul de lapte a sczut sau copilul suge mai puin activ Glucidele laptelui matern n mare parte sunt reprezentate prin lactoz ( ca i n laptele de vaci, de altfel). Din punct de vedere cantitativ n laptele matern sunt mai multe glucide dect n laptele de vaci i cel adaptat, difer i calitatea glucidelor n tipurile de lapte enumerate.Laptele matern n afar de lactoz, care este preponderent de tip beta ( care favorizeaz activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale) mai conine o cantitate mic de galactoz, fructoz i oligozaharide. Laptele de vaci este mai srac n glucide, iar lactoza este majoritar de tip alfa. Glucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoz, care acoper 40 % din caloriile furnizate i care se digereaz/asimileaz uor (>90%) n intestinul subire 6 Lactoza neasimilat a laptelui matern ajunge n intestinul gros, unde sub aciunea bacteriilor se fermenteaz i se transform n acizi grai cu lanuri scurte i acid lactic, - compui, care, la rndul lor se asimileaz, contribuind la acumularea de energie O alt aciune benefic este micorarea valorii PH-ului intestinal i mbuntirea absorbia Ca Lactoza laptelui matern favorizeaz creterea lactobacilelor i celorlali reprezentani ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apr pe sugar de gastroenterit n timpul infeciei intestinale la copiii, alimentai cu lapte-praf, uneori se dezvolt intolerana de lactoz, ca rezultat al afectrii epiteliului i scderii activitii lactazei, ceea ce impune necesitatea administrrii formulelor speciale, fr lactoz Copii, alimentai natural, i menin tolerana fa de coninutul sporit de lactoz din laptele matern, de aceea trebuie s fie alimentai n continuare natural Laptele matern conine cantiti semnificative de oligozaharide Acestea dein un rol important n asigurarea proteciei de virusuri, bacterii i toxinele acestora, contribuind totodat la meninerea echilibrului microbiocenozei intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului gros, inclusiv a tulpinelor cu proprieti probiotice (n special bacteriile Bifidum) Mineralele dup coninut difer mult, dac e s comparm laptele matern cu alte tipuri de lapte, n special laptele de vaci . Mai cuseam asta se refer la cantitatea comparativ exagerat de natriu , caliu, calciu i fosfor n laptele de vaci. Acest fapt determinn o suprasolicitare osmotic renal a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind nc suficient de matur pentru un aa efort. Alte substane minerale, chiar dac sunt n cantiti acceptabile n laptele de vaci nu au o biodisponibilitate suficient de bun, precum aceleai elemente din laptele matern. Aceasta se refer n primul rnd la fier i zinc. Vitaminele laptelui matern , de regul, corespund necesitilor copilului, dar depind i de regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este ntotdeauna adecvat dup coninutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care, dup prelucrarea termic, este practic lipsit i de puinul ce-l coninea. Dei femeile cu un statut nutriional sczut pot s produc lapte n cantiti

suficiente i de o calitate satisfctoare pentru dezvoltarea copilului sugar, coninutul optim al micro-nutrienilor n lapte i, respectiv coninutul optim al acestora n organismul copilului este ntr-o oarecare msur dependent nutriia mamei Pentru a identifica riscul de caren a microelementelor nutritive la copil / mam, precum i influena adaosurilor nutritive asupra componenei laptelui matern i interveniilor necesare, este util de a diviza microelementelor nutritive din laptele matern n dou grupe: -microelemente nutritive , care depind de starea sntii mamei -microelemente nutritive , care nu depind de starea sntii mamei Tiamina, Riboflavina, Vitamina B6, Vitamina 12, Vitamina D, Vitamina , Iodul , Se Zn. Fe, acif folic, Ca Consumul insuficient i statutul mamei influeneaz (scade) coninutul acestor componente n laptele matern, iar coninutul sczut al acestora n lapte poate influena dezvoltarea copilului Consumul acestor microelemente de ctre mam (inclusiv prin adaosuri) precum i insuficiena lor relativ puin influeneaz coninutul acestora n laptele matern Rezervele majoritii acestor microelemente n organismul copilului sunt mizere i foarte rapid se istovesc, deaceea dependena copilului de aportul constant al acestora cu laptele matern cau complementul este evident Deoarece concentraia acestora n lapte rmne constant, atunci cnd mama are caren, ea nu este ferit de epuizarea rezervelor acestor elemente n timpul lactaiei Concentraia acestor microelemente n laptele matern poate fi rapid restabilit prin consumul corespunztor de ctre mam Administrarea de adaosuri mamei va fi mai degrab util mamei, dect copilului Coninutul sczut al acestor microelemente sau rezervele lor la mam nu vor influena consumul de ctre copil i necesitile de complement n afar de rolul su imunoprotector activ(protecie mpotriva infeciei i alergiei)laptele matern de asemenea stimuleaz i dezvolt propriul sistem imun al copilului. Rolul imunobiologic al laptelui matern este mai evident n perioada imediat dup natere(colostrul) i n primele luni de via ale copilului; efectele protectoare depind de durata perioadei de alptare, fiind destul de importante mai cu seam copiilor prematuri.

Rolul imunoprotector al laptelui matern se realizeaz astfel n mai multe direcii: - se micoreaz rspndirea i durata afeciunilor diareice - copilul e protejat contra infeciilor respiratorii - scade frecvena otitelor medii i recidivarea lor - protejeaz contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei,meningitei, botulizmului,infeciilor urinare - este posibil micorarea riscului de maladii autoimune (diabet zaharat tip I, colit nespecific ulceroas etc.) - micoreaz riscul morii subite a sugarului.

23. Compozitia laptelui matern. Deosebirea lui de laptele altor mamifere.


Cioninutul de ingrediente n laptele matur i alte tipuri de lapte Valorile Amestec Lapte de vaci Amestec Componentul medii (formul)de preparat n condiii casnice pentru lapte laptele matern Energie(KG) (KKal) Proteine (g) Glucide (g) Lipide (g) Fer (mg) Calciu (mg) Natriu (mg) Clor (mg) 280 67 1,3 7 4,2 76 35 15 43 250-315 60-75
,2

276 66 3,2 4,6 3,9 60 120 55 97 5 o, -

221 63 2,1 8,0 2,5 39 75 36 63

4,6-9,1 2,1-4,2 325-975 59 13-39 32,5-81

Proteinele laptelui uman difer nu numai dup cantitate raportat la ml sau litru, dar i dup caliatatea lor.Astfel, laptele matern conine proteine specifice umane, majoritar fiind proteine din zer i mai puin cazein, iar spectrul de aminoacizi difer foarte mult de cel al laptelui de vaci, n special fiind bogat n cistein i taurin, responsabile de prosele de maturizare a celulelor nervoase. Datorit celor enumerate proteina laptelui matern este mai or i practic n totalitate digerat de ctre sugar, nu provoac alergie ( spre deosebire de proteina laptelui de vaci, care, inducnd o gastroenteropatie alergic poate provoca chiar i microhemoragii intestinale) asigur necesitile sugarului n primele 6 luni de via i contribie la dezvoltarea lui adecvat: Coninutul de proteine n laptele matern corespunde necesitilor copiilor sugari Laptele matern conine preponderent proteine seric, comparativ cu laptele de vaci, n care proteina majoritar este cazeina i doar 20% reprezint fracia seric O parte din proteinele serice ale laptelui matern sunt reprezentate de a- lactalbumin, lactoferin, care reprezint sursa tutror aminoacizilor eseniali pentru organismul copilului sugar

n laptele de vaci, respectiv i n formulele preparate n baza acestuia,spre deosebire laptele matern, proteina majoritar este fi-lacto-globulina, care lipsete n laptele matern i poate induce reacii alergice la copii Cazeina laptelui matern posed proprieti chimice deosebite de cazeina laptelui de vaci, fapt care-i uureaz digestia Cazeina laptelui matern este reprezentat si prin factorii imuni de origine proteic - imunoglobulina A, lactoferina, lizozima si alte macromolecule, implicate in aprarea specific si nespecific a organismului copilului Lipidele laptelui matur constitue circa 4 - 4,5 g/100 ml. Dei concentraia de acod linoleic i ali acizi grai polinesaturai depinde de regimul alimentar matern i de rezerva esuturilor la mam, laptele matern este bogat n acizi grai polinesaturai policatenari care sunt indispensabili pentru dezvoltarea i mielinizarea creierului. Lipidele laptelui matern sunt secretate sub form de picturi fine , fiind practic n totalitate (circa 98%) constituite de trigliceride. Cantitatea de lipide n laptele matern poate varia pe parcursul zilei: concentraii maxime sunt constatate de obicei ntre orele 10 i 12 ziua. Concentraia de lipide este ntotdeauna mai crescut n poria final de lapte de la sfritul alptrii. Cantitatea de acizi grai saturai n laptele matern este de 42%, iar de cei nesaturai - 57%. Concentraia de acid linoleic i arahidonic este de 0,4gr/100 ml de lapte i exist de asemenea o concentraie considerabil de prostaglandine i lipaz, menit pentru digestia lipidelor consumate .Spre deosebire de laptele matern n laptele de vacipredomin acizii grai saturai, practic lipsind cei nesatura, nu este prezent nici acidul linoleic, cantitatea de colesterin, comparativ cu laptele matern este redus. Lipidele laptelui matern acoper aproximativ 50% din totalul de calorii Laptele anterior, care se scurge la nceputul alimentrii la sn, este mai apos, conine mai mult lactoz i mai puine lipide, acestea fiind mai multe n laptele posterior, astfel cel mai bogat energetic lapte se scurge la sfritul alimentrii Laptele posterior n acest fel joac un rol important n asimilarea de energie i, dei se dobndete mai greu, este esenial ca s nu se ntrerup alimentarea cnd fluxul de lapte a sczut sau copilul suge mai puin activ Glucidele laptelui matern n mare parte sunt reprezentate prin lactoz ( ca i n laptele de vaci, de altfel). Din punct de vedere cantitativ n laptele matern sunt mai multe glucide dect n laptele de vaci i cel adaptat, difer i calitatea glucidelor n tipurile de lapte enumerate. Laptele matern n afar de lactoz, care este preponderent de tip beta ( care favorizeaz activitatea florei bacteriene fiziologice intestinale) mai conine o cantitate mic de galactoz, fructoz i oligozaharide. Laptele de vaci este mai srac n glucide, iar lactoza este majoritar de tip alfa. Glucidele laptelui matern sunt reprezentate de lactoz, care acoper 40 % din caloriile furnizate i care se digereaz/asimileaz uor (>90%) n intestinul subire 32 Lactoza neasimilat a laptelui matern ajunge n intestinul gros, unde sub aciunea bacteriilor se fermenteaz si se transform n acizi grasi cu lanuri scurte si acid lactic, - compui, care, la rndul lor se asimileaz, contribuind la acumularea de energie O alt aciune benefic este micorarea valorii PH-ului intestinal i mbuntirea absorbia Ca Lactoza laptelui matern favorizeaz creterea lactobacilelor i celorlali reprezentani ai microbiocenozei normale a intestinului, care-l apr pe sugar de gastroenterit n timpul infeciei intestinale la copiii, alimentai cu lapte-praf, uneori se dezvolt intolerana de lactoz, ca rezultat al afectrii epiteliului i scderii activitii lactazei, ceea ce impune necesitatea administrrii formulelor speciale, fr lactoz Copii, alimentai natural, i menin tolerana fa de coninutul sporit de lactoz din laptele matern, de aceea trebuie s fie alimentai n continuare natural Laptele matern conine cantiti semnificative de oligozaharide Acestea dein un rol important n asigurarea proteciei de virusuri, bacterii i toxinele acestora, contribuind totodat la meninerea echilibrului micro- biocenozei intestinale, prin favorizarea microflorei intestinului gros, inclusiv a tulpinelor cu proprieti probiotice (n special bacteriile Bifidum) Mineralele dup coninut difer mult, dac e s comparm laptele matern cu alte tipuri de lapte, n special laptele de vaci . Mai cuseam asta se refer la cantitatea comparativ exagerat de natriu , caliu, calciu i fosfor

n laptele de vaci. Acest fapt determinn o suprasolicitare osmotic renal a sugarului, sistemul lui reno-urinar nefiind nc suficient de matur pentru un aa efort. Alte substane minerale, chiar dac sunt n cantiti acceptabile n laptele de vaci nu au o biodisponibilitate suficient de bun, precum aceleai elemente din laptele matern. Aceasta se refer n primul rnd la fier i zinc. Vitaminele laptelui matern , de regul, corespund necesitilor copilului, dar depind i de regimul alimentar al mamei. Oricum laptele matern este ntotdeauna adecvat dup coninutul de vitamine, spre deosebire de laptele de vaci, care, dup prelucrarea termic, este practic lipsit i de puinul ce-l coninea. Dei femeile cu un statut nutriional sczut pot s produc lapte n cantiti suficiente si de o calitate satisfctoare pentru dezvoltarea copilului sugar, coninutul optim al micro-nutrienlor n lapte i, respectiv coninutul optim al acestora n organismul copilului este ntr-o oarecare msur dependent nutriia mamei Pentru a identifica riscul de caren a microelementelor nutritive la copil / mam, precum i influena adaosurilor nutritive asupra componenei laptelui matern i interveniilor necesare, este util de a diviza microelementelor nutritive din laptele matern n dou grupe: microelemente nutritive , care depind de microelemente nutritive , care nu depind de starea starea sntii mamei sntii mamei Tiamina, Riboflavina, Vitamina B6, Vitamina B12, Vitamina D, Vitamina A, Iodul , Se Consumul insuficient si statutul mamei influeneaz (scade) coninutul acestor componente n laptele matern, iar coninutul sczut al acestora n lapte poate influena dezvoltarea copilului Zn. Fe, acif folic, Ca

Consumul acestor microelemente de ctre mam (inclusiv prin adaosuri) precum si insuficiena lor relativ puin influeneaz coninutul acestora n laptele matern

Rezervele majoritii acestor microelemente n Deoarece concentraia acestora n lapte rmne constant, organismul copilului sunt mizere si foarte rapid se atunci cnd mama are caren, ea nu este ferit de epuizarea istovesc, deaceea dependena copilului de aportul rezervelor acestor elemente n timpul lactaiei constant al acestora cu laptele matern cau complementul este evident Concentraia acestor microelemente n laptele matern poate fi rapid restabilit prin consumul corespunztor de ctre mam Administrarea de adaosuri mamei va fi mai degrab util mamei, dect copilului

Coninutul sczut al acestor microelemente sau rezervele lor la mam nu vor influena consumul de ctre copil si necesitile de complement

Factorii de protecie i imunomodulatori ai laptelui uman Imunoglobiline A-secretoare (SIgA) active anti-E. coli, C. tetani, K. pneumoniae, Salmonela, Shigela, Streptococcus, S. pneumoniae, C. tetani, H.Influenzae, V.Holerae, Campilobacteria, Candida albicans. Anticorpii antivirus: rota-, RS-, polio-, entero-, citomegalovirus, HIV, rubeola-, herpes. SIgA anti-G. Lamlia, E. Histolytica, S.mansoni. Immunoglobuline G,A,M,D. Lizozimul (enzim antibacterian ce duce la liza peretelui celular) Lactoferina (concureaz cu bacteriile pentru fier) Interleukina-6 Limfocite T-,B Interferonii ( agrni antivirali) Macrofagi (fagociteaz bacterii)

Complement C3, C4 Factori nespecifici antistafilococici( lipide ce posed aciune antistafilococi) Factorul Bifidum (stimuleaz bacteriile bifidum, acido-lactice din intestin) Factori biochimici (lipide, glucide) Ribonucleaza ( agent antiviral) Inhibitorii proteazelor Proteinele ce leag vitamina B 12 i folaii Factorul antilambliozic(lipide ce posedaciune antilambliozic) Oligozaharide (inhibitori de alipire a bacteriilor de epiteliu).

n afar de rolul su imunoprotector activ(protecie mpotriva infeciei i alergiei)laptele matern de asemenea stimuleaz i dezvolt propriul sistem imun al copilului. Rolul imunobiologic al laptelui matern este mai evident n perioada imediat dup natere(colostrul) i n primele luni de via ale copilului; efectele protectoare depind de durata perioadei de alptare, fiind destul de importante mai cu seam copiilor prematuri. Enzime i ali componeni ai laptelui matern cu funcii specifice la nou-nscut i sugar Componenii Funciile Amilaza Digerarea polizaharidelor Lipaza(dependent de starea fierii) Digerarea lipidelor(trigliceridelor) Proteaza Proteoliza Xantinoxidaza Particip n metabolizmul fierului, purttori de milibden Glutationperoxidaza Purttori de Seleniu(cu activitate antioxidant) Peroxidaza Funcie antiseptic Sulfhidriloxidaza Meninerea structurii i funciilor proteinelor laptelui, mucus G Lizozima Funcie bactericid Polisaharide Inhib aderarea bacteriilor la epiteliul mucoaselor Acizi grai polinesaturai cu lan lung Asigurdezvoltarea creierului, fiind parte component a membranelor celulare, inclusiv a sistemului nervos Carnitina Taurina Esenial pentru oxidarea acizilor grai n mitocondrii Utilizarea lipidelor necesare activitii nervoase i dezvoltrii creierului Este entagonist a opiaceelor

P-casamorfina Hormonii din laptele matern: steroizi adrenali calcitonina eritropoietina insulina oxitocina prolactina somatostatina

triiodtironina tiroxina TRH TSH Neurotenzina (vazopresina)steroizii ovarieni. Factorii de creteredin laptele matern: factorii de cretere epidermali (FCE) factorii de cretere ai nervilor (FCN) factorii de stimulare a coloanei factorii de cretere Bifidum. Toate componentele enumerate sunt specifice speciei umane i regeaz, respectiv, unele funii specifice omului n cretere.

24. Contraindicatiile pentru alimentatia naturala


Din partea mamei: a) absolut infecia cu HIV b)temporare: - patologie infecioas grav perioada acut ( tuberculoz, alte infecii deosebit de periculoase); - Decompensarea maladiilor somatice ale mamei; - Cancer la mam i mama primete citostatice - Diabet zaharat tratat cu antidiabetice orale - Boli psihice la mam n acutizarecandidiza mamelonului i a areolei. 2. Din partea copilului: a)absolute erori de metabolizm (fenilcetonuria, galactozemia); b)temporare- afeciuni grave ale nou-nscutului i sugarului ce necesit respiraie asistat i alimentare parenteral.

25.Diversificarea alimentatiei naturale.Termeni si modalitatea de introducere a complimentului


ntroducerea complementului reprezint alimentarea copilului sugar cu alimente i lichide noi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementar poate fi divizat n felul urmtor: 1. Hrana perioadei de tranziie acestea sunt produsele (alimentele) complementare , destinate satisfacerii necesitilor alimentare i fiziologice, specifice organizmului copilului sugar; 2. Hrana din masa familiei acestea sunt produsele complementare , care se dau copilului de vrst fraged i care sunt de fapt produse, consumate de ntreaga familie . n perioada de trecere de la alimentaia exclusiv natural la ntreruperea alimenttrii naturale copiii sugari se deprind treptat s mnnce alte alimente din masa familiei, pn cnd acestea din urm nu nlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregtii s consume alimente din masa familiei ctre vrsta de 1 an, termen dup care nu mai este necesar ca aceste alimente s fie ntr-un fel sau altul modificate i adaptate necesitilor copilului. Termenii, la care ncepe s fie ntrodus n alimentaie hrana perioadei tranzitorii, reprezint o perioad destul de vulnerabil pentru dezvoltarea copilului. Raia alimentar a copilului sufer schimbri radicale, cea mai important fiind trecerea de la unicul produs ( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grsimile, la o ntreag

diversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitilor alimentare. Aceast perioad este important nu numai prin creterea continu i modificarea necesitilor n ingrediente alimentare, dar i prin ritmul intens de cretere , dezvoltare i maturizare fiziologic. Alimentaia proast, principiile i metodele incorecte de alimentare n acest perioad pot spori riscul de tulburare de nutriie, retard n cretere i dezvolatre, caren de diferite substane nutritive, n deosebi a fierului, avnd urmri serioase pentru sntatea copiluli i dezvoltarea lui mintal. Deaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale, care pot influena i mbunti considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari i de vrst fraged. ntroducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri i anume: 18 - Hrana complementar , nlocuind o parte din laptele matern, va duce la scderea produciei de lapte i, respectiv, la posibilitatea micorriii consumului de energie i substane nutritive de ctre copil; - Copii sugari sunt supui aciunii microbilor patogeni, pezeni n produsele alimentare i lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor dispeptice, respectiv a tulburrii de nutriie; - Riscul bolilor diareice i a alergiei alimentare este amplificat de ctre imaturitatea intestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutriie; - Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scderea consumului de lapte matern reduce perioada de suprimare a ovulaiei. i ntroducerea prea tardiv a hranei complementare nu este lipsit de probleme, deoarece: - Aportul insuficient de energie i substame nutritive pe contul exclusiv al laptelui maern poate duce la retard n cretere i nutriie sczut; - Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumit vrst nevoile copilului poate duce la carene diferite de micronutrieni, mai cu seam de fier i zinc; - Nu va fi asigurat dezvoltarea optimal a abilitilor motorii corespunztoare, ca de exemplu mestecatul, precum i recepia adecvat de ctre copil a noului gust i structur a hranei. - Reeind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor ntroduce n raia sugartului la timp.
Administrarea la timp a alimentelor complementare, adecvat selectate, are o mare importan: fortific starea sntii, starea de nutriie, dezvoltarea fizic a copiilor sugari i de vrst fraged n perioada de cretere intens, deaceea necesit o atenie deosebit din partea sistemului de ocrotire a sntii. E indiscutabil faptul, c ctre vrsta de 6 luni copilul are nevoie i de alte alimente dect laptele (matern sau formula) Aceasta este legat de faptul, c laptele matern sau formula nu mai acoper nevoile crescnde de ingrediente alimentare Ctre vrsta de 6 luni "se maturizeaz fermenii de baz, implicai n digestia proteinelor, lipididelor i glucidelor scade permeabilitatea mucoasei intestinale, ce puterea motorie a tractului digestiv, factori, care argumenteaz introducerea noilor alimente anume la acest vrst Este necesar de menionat, c introducerea neargumentat a complementului la o vrst mai mic sporete incidena reaciilor alergice i tulburrilor din partea tractului digestiv Pe parcursul ntregii perioade de ntroducere a complimentului, laptele matern trebuie s rmn principalul tip de lapte, consumat de ctre copil.

Alimentele complementare se recomand a fi ntroduse ctre vrsta de 6 luni. Nu este recomandabil administrarea laptelui de vaci nemodificat pna la mplinirea vrstei de 12-24 luni ca butur, dar, poate fi folosit, n cantiti mici la prepararea hranei 37 complementare ncepnd cu vrsta 12 luni. La modul ideal laptele de vaci se recomand a fi ntrebuinat n alimentaia copilului numai dup mplinirea vrstei de 12 luni. Alimentele complementare cu densitate energetic mic pot scdea consumul de energie, deaceea se recomand un nivel mediu al densitii energetice a hranei, corespunztor cifrei de 1 kkal/g. Densitatea energetic a hranei depinde de frecvena alimentrii (la o frecven mare densitatea e mai mic). Tot din acecte considerente nu-i recomandabil administrarea laptelui de vaci degresat copilului pn la vrsta de minimum 2 ani. Introducerea complementului trebuie s reprezinte un proces de ntroducere a unor produse alimentare noi, diverse dup consisten, gust, miros i aspect exterior, concomitent continund alimentarea la sn. Nu este recomandat s se dea copilului n acest perioad produce srate i nici nu se sreaz suplimentar bucatele, administrate micuului. Introducerea complementului (diversificarea alimentaiei) ntroducerea complementului reprezint alimentarea copilului sugar cu alimente i lichide noi suplimentar la laptele matern. Hrana comlementar poate fi divizat n felul urmtor: Hrana perioadei de tranziie - acestea sunt produsele (alimentele) complementare , destinate satisfacerii necesitilor alimentare i fiziologice, specifice organizmului copilului sugar; Hrana din masa familiei - acestea sunt produsele complementare , care se dau copilului de vrst fraged i care sunt de fapt produse, consumate de ntreaga familie . n perioada de trecere de la alimentaia exclusiv natural la ntreruperea alimenttrii naturale copiii sugari se deprind treptat s mnnce alte alimente din masa familiei, pn cnd acestea din urm nu nlocuesc complet laptele matern. Copiii sunt fizic pregtii s consume alimente din masa familiei ctre vrsta de 1 an, termen dup care nu mai este necesar ca aceste alimente s fie ntr-un fel sau altul modificate i adaptate necesitilor copilului. Termenii, la care ncepe s fie ntrodus n alimentaie hrana perioadei tranzitorii, reprezint o perioad destul de vulnerabil pentru dezvoltarea copilului. Raia alimentar a copilului sufer schimbri radicale, cea mai important fiind trecerea de la unicul produs ( laptele matern), unde izvorul principal de energie erau grsimile, la o ntreag diversitate de produse, necesare pentru suplinirea necesitilor alimentare. Aceast perioad este important nu numai prin creterea continu i modificarea necesitilor n ingrediente alimentare, dar i prin ritmul intens de cretere , dezvoltare i maturizare fiziologic. Alimentaia proast, principiile i metodele incorecte de alimentare n acest perioad pot spori riscul de tulburare de nutriie, retard n cretere i dezvolatre, caren de diferite substane nutritive, n deosebi a fierului, avnd urmri serioase pentru sntatea copiluli i dezvoltarea lui mintal. Deaceea este deosebit de important rolul cadrelor medicale, care pot influena i mbunti considerabil practicile alimentare a le copiilor sugari i de vrst fraged. ntroducerea prea precoce a alimentelor complementare impune unele riscuri i anume:

Hrana complementar , nlocuind o parte din laptele matern, va duce la scderea produciei de lapte i, respectiv, la posibilitatea micorriii consumului de energie i substane nutritive de ctre copil; Copii sugari sunt supui aciunii microbilor patogeni, pezeni n produsele alimentare i lichide, care pot fi contaminate, astfel sporind riscul fenomenelor dispeptice, respectiv a tulburrii de nutriie; Riscul bolilor diareice i a alergiei alimentare este amplificat de ctre imaturitatea intestinului sugarului, fapt, care la fel poate induce o tulburare de nutriie; Mamele devin mai devreme fertile, deoarece scderea consumului de lapte matern reduce perioada de suprimare a ovulaiei. i ntroducerea prea tardiv a hranei complementare nu este lipsit de probleme, deoarece: Aportul insuficient de energie i substame nutritive pe contul exclusiv al laptelui maern poate duce la retard n cretere i nutriie sczut; Incapacitatea laptelui matern de a asigura, de la o anumit vrst nevoile copilului poate duce la carene diferite de micronutrieni, mai cu seam de fier i zinc;

Nu va fi asigurat dezvoltarea optimal a abilitilor motorii corespunztoare, ca de exemplu mestecatul, precum i recepia adecvat de ctre copil a noului gust i structur a hranei. Reeind din toate cele expuse, alimentele complementare se vor ntroduce n raia sugartului la timp. Pn la momentul actual exist multe opinii privint termenul de ntroducere a complementului, dar, care la majoritatea specialitilor se ncadreaz ntre 4 i 6 luni. Cu toate acestea, ultimele recomandri, promovate de ctre Academia american de Pediatrie i Biroul regional European OMS n cadrul Programului CIMC indic vrsta de 6 luni ca vrst optimal pentru ntroducerea complimentului.
Recomandri practice pentru ntroducerea complementului Mai jos sunt expuse principalele etape de tranziie de la alimentarea copilului cu lapte matern la alimentarea lui cu hran din masa familiei. Aceste etape constituie un proces nentrerupt, iar trecerea de la unul la altul se face treptat, dar relativ repede . Este raional ca de fiecare dat s se ia n consideraie particulritile individuale ale copilului n ceea ce privete dezvoltarea i pregtirea lui ctre alimentaia complementar, deci nu se neglijeaz posibilitatea alctuirii unor scheme individuale de ntroducere a hranei complementare. Principiile generale ale diversificrii alimentaiei sugarului Diversificarea va ncepe numai dac sugarul este sntos. Se va ntroduce numai cte un singur aliment nou, la un singur prnz, n cantitate mic (20-30 gr ) , care se va mri treptat n zilele urmtoare la acelai prnz, reducnd proporional laptele, astfel nct in 7-8 zile s se nlocuiasc complet prnzul de lapte cu noul aliment. 38 Nu se ntroduc simultan 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale de minimum 5 zile. Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs i pentru monitorizarea toleranei lui fa de acesta. La cele mai mici semne de intoleran (vrsturi sau diaree) se exclude alimentul nou ntrodus pe un timp de 1-2 sptmni, pn la refacerea digestiv, dup care se va ncerca rentroducerea lui cu mai mult pruden (n cantiti mai mici). Alimentul nou complementar va administra de preferin cu linguria i nici ntr- un caz prin biberon. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe deoparte, iar pe de alt parte - vei avea sigurana c copilul a primit o hran consistent din punct de vedere nutritiv i caloric. Consistena alimentelor complementare se va schimba treptat de la o mas bine omogenizat la pireu, toctur,apoi bucele mici. Nu este raional de a administra dou prnzuri de acelai fel pe zi. De obicei primul complement n zi se administreaz la a doua priz alimentar, prima fiind cu lapte. Alimentul nou complementar se administreaz naintea laptelui pe care l nlocuiete, dac copilul este alimentat artificial i dup aplicarea la sn , dac este alimentat natural. Alegerea primului aliment nou se face n funcie de starea de nutriie a sugarului: pentru sugarul eutrofic - pireu de legume, iar pentru cel de nutriie sczut - terci finos fr gluten , preferabil pregtit pe un amestec adaptat, iar n lipsa lui - pe lapte de vaci diluat, apoi integral. Toate prnzurile de diversificare trebuie s aib o valoare caloric mai mare dect prnzurile de lapte, care se scot din alimentaie. Dac copilul beneficiaz de alimentaie la sn, conform recomandaiilor OMS, produsul complementar se administreaz dup aplicarea la sn. Dac sugarul refuz sistematic alimentul nou ntrodus, se renun temporar la administrarea lui, deoarece exist riscul apariiei anorexiei psihogene la sugar. Pe msura creterii copilului oferii-i psibilitatea de a se alimenta singur, s ia alimente cu mnua de exemplu, dar continuai s-l alimentai activ i s-l ncurajai s mnnce. Diversificarea urmrete scoaterea treptat a prnzurilor de lapte n scopul obinuirii sugarului cu alimente asemntoare alimentaiei adultului. Pe parcursul diversificrii se efectuiaz un continuu monitoring al strii sntii copilului.

26. Alimentatia mixta. Formulele lactate folosite ca supliment.


n caz de insufucien de lapte matern, lipsa lui sau contraindicaii pentru alimentaia la sn apare necesitataea de a alimenta copilul cu alt tip de lapte, adic de a trece la alimentaia mixt sau artificial

Alimentaia mixt este tipul de alimentaie, cnd copilul , pe lng laptele matern mai primete pe parcursul zilei i un alt tip de lapte amestec lactat adaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit. Dac copilul primete lapte matern mai puin de 1/5 din raia zilnic, restul revenind amestecurilor lactate, se consider c el este alimentat artificial. Dac copilul a primit deja o formul de lapte,a tolerat-o bine i se dezvolt corespunztor vrstei, concretizai despre ce formul este vorba i recomandai administrarea ei n continuare ; Se va lua neaprat n consideraie vrsta copilului; 23 Se vor prefera formulele cu grad nalt de adaptare, mai cu seam n primele 6 luni de via; Se vor studia minunios datele, expuse pe etichet / coninutul cantitativ i calitativ al ingredientelor, termenul de valabilitate ); Formula de lapte trebuie s conin taurin un aminoacid, care particip la formarea esuturilor sistemului nervos, retinei ochiului, are un rol anume in stabilirea unor funcii de aprare etc.; E de dorit ca amestecul ales s conin i carnitin o substan biologic activ, important pentru buna desfurare a metabolizmului proteic, lipidic i energetic n celul; Formula de lapte trebuie s conin i acizi grai nesaturai, care sunt indispensabili pentru dezvoltarea adecvat a creierului i retinei oculare; Formula de lapte e bine s conin preponderent proteine din zer i mai puin cazein, pentru a apropia coninutul de aminoacizi de cel al laptelui matern i pentru o mai bun digestie a proteinelor; Se va aprecia tolerana individual fa de amestecul selectat, iar la apariia semnelor de intoleran ( erupii alergice, meteorizm, regurgitri mai frecvente, dureri abdominale , scaune modificate ) se va face o evaluare a strii sntii copilului i, dac nu exist alte explicaii a semnelor indicate, se va selecta o nou formul. Trebuie de inut cont de faptul c nu e bine de trecut de la o formul la alta fiecare 1 2 zile. Adaptarea fa de un produs nou durez n mediu nu mai puin de 3 5 zile. Dac exist indicaii speciale, se va selecta un amestec dietetic
Metodele de alimentare mixt Metoda complementar este practicat n caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplic nti la sn, apoi se administreaz suplimentul prin formul artificial. Aceast metod este cea mai recomandabil, fiind fiziologic i contribuind la meninerea i stimularea n continuare a lactaiei. Metoda alternativ este utilizat atunci, cnd mama nu poate aplica destul de frecvent la sn copilul,lipsind o perioad de timp de acas - fie c este a serviciu, fie c e la studii. n acest caz se insist asupra alimentrii maxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formul lactat, nlocuind una sau mai multe aplicri la sn cu supliment. Acest metod este mai puin recomandat, deoarece intervalale mari ntre aplicarea la sn influieneaz negativ lactaia, reducnd progresiv cantitatea de lapte produc de ctre mam. Regimul alimentaiei cu lapte-praf (n caz de alimentaie mixta/artificial) Pn la 3 luini -6 -7 ori /24 ore; 7 ori - pentru copii nscui cu masa corpului mai mic de 3200g 6 ori - pentru copii nscui cu masa corpului mai mare de 3200g 3 -6 luni - 6 ori fiecare 3,5 ore 6 -12 luni - 5 ori fiecare 4 ore cu pauz de noapte ( 6-00, 10-00, 14-00,

18-00, 22-00 ). Respectarea unui regim la alimentaia mixt i artificial este argumentat prin particularitile de digestie a laptelui praf i reinerea acestuia n stomac o perioad mai mare dect laptele matern O alimentaie sntoas si adecvat necesitilor organismului este cheia asigurrii unei creteri si dezvoltri armonioase somatice, dar si psihice, emoionale i afective.

27. Hipogalactia. Etiologia. Clasificarea. Profilaxia hipogalactiei secundare.


Hipogalactia - capacitatea de secreie diminuat a glandelor mamare n perioada de lactaie . Poate fi primar sau secundar. Cauzele ce provoac hipogalactia secundar, cea mai frecvent ntlnit: Aplicarea tardiv la sn a copilului acopilului dup natere; Plasarea rar a copilului la sn; Poziionarea i ataarea incorect la sn; Factorii psihoemoionali negativi, stresul; Factori socioeconomici nefavorabili; Patologiile extragenitale, infecii virotice, boli renale grave, hepatice, anemiile, maladii cardiovascularela mam; Medicaia cu preparate ce suprim lactaia: Adrenalina, Noradrenalina, Gastrocepina, Cimmetidina, Ranitidina, Famotidina, Atropina, Metchin Parlofen, Linestrol, Levodopa, Progesteron, anticoncepionale orale, Ergotamina, preparate laxative saluretice, Phenobarbital, diuretice etc. Cauzele hipogalatiei primare: Diverse perturbri neuroendocrine primare: Hipoplazia glandei mamare Utilizarea ne argumentat i abuziv a preparatelor hormonale Administrarea anticopcepionalelor orale.

28. Alimentatia mamei care alapteaza.


Rolul alimentaiei mamei care alpteaz Toate mamele, chiar i acele de o nutriie sczut sunt n stare s produc suficient lapte i de o calitate ce poate asigura copilului sugar o dezvoltare fizic corespunztoare.Cu toate acestea, rezervele de substane nutritive se vor epuiza, iar acesta se va rsfrnge negativ asupra laptelui, dac intervalul dintre nateri este scurt i nu a fost timp destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult dect att, exist date, care indic, c rezervele insuficiente de grsimi la mam va scdea coninutul lor n lapte. Reeind din cele expuse, pentru a asigura un coninut optim 40 i o calitate adecvat a laptelui matern, fr a supune riscului sntatea mamei, este important de a ine cont de unele recomandri de alimentaie, care sunt n egal msur necesare i n perioada de sarcin i in cea de lactaie: Coninutul de calorii n 24 ore se va majora cu 700 - 1 000 i va constitui0 3 500 KKal; Coninutul de proteine se va majora cu 30 - 40g i va constitui nu mai puin de 110 - 120 g/ 24 ore (din care 60 - 70 % vor fi cele de origine animal); Se va magora i cantitatea de lipide consumate n 24 ore (100 - 120 n 24 ore ), din care 30 -35 % vor fi vegetale,iar glucidele vor constitui 450 - 500g/24 ore) ; Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ; Lichidele suplimentare n 24 ore vor constitui 1-2 litri, ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei, deoarece lichidele suplimentare nu mresc lactaia; Regimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului. Mama trebue s mnnce de 5-6 ori n 24 ore nainte de alimentarea copilului ; Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut (ceap, usturoi, oet, ardei iui etc.));

Este indispensabil i un regim sntos al zilei, din care nu vor lipsi plimbrile la aer liber, somnul suficient (nu mai puin de 8 ore n cele 24). Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare, corpului (este suficient un du dimineaa i seara, iar minile necesit o splare ct mai frecvent). Pe ntreag perioada de sarcin i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea efect negativ asupra lactaiei. nrcatul, conform recomandrilor actuale ale OMS se face nu mai devreme de 2 ani, alimentaia natural fiind posibil i mai mult. nrcatul se face treptat, la copilul sntos i preferabil nu n peroada de ari pentru a reduce riscul de fenomene dispeptice. Nu se recomand nrcarea brusc, asociat cu o traum psihologic (schimbarea locuinei, absena mamei de acas). Dac nrcatul copilului s-a fcut treptat, nu va fi greu de nlocuit ultima porie de lapte matern cu un alt tip de lapte, iar mama nu va ave incomoditi cu snii.

Toate mamele, chiar i acele de o nutriie sczut sunt n stare s produc suficient lapte i de o calitate ce poate asigura copilului sugar o dezvoltare fizic corespunztoare.Cu toate acestea, rezervele de substane nutritive se vor epuiza, iar acesta se va rsfrnge negativ asupra laptelui, dac intervalul dintre nateri este scurt i nu a fost timp destul pentru refacerea rezervelor. Mai mult dect att, exist date, care indic, c rezervele insuficiente de grsimi la mam va scdea coninutul lor n lapte. Reeind din cele expuse, pentru a asigura un coninut optim 12 i o calitate adecvat a laptelui matern, fr a supune riscului sntatea mamei, este important de a ine cont de unele recomandri de alimentaie, care sunt n egal msur necesare i n perioada de sarcin i in cea de lactaie: 1. Coninutul de calorii n 24 ore se va majora cu 700 1 000 i va constitui0 3 500 l ; 2. Coninutul de proteine se va majora cu 30 40g i va constitui nu mai puin de 110 120 g/ 24 ore ( din care 60 70 % vor fi cele de origine animal ) ; 3. Se va magora i cantitatea de lipide consumate n 24 ore ( 100 120 n 24 ore ), din care 30 35 % vor fi vegetale,iar glucidele vor constitui 450 500g/24 ore) ; 4. Se vor consuma zilnic cantiti suficiente de legume i fructe ; 5. Lichidele suplimentare n 24 ore vor constitui 1-2 litri, ns nu este necesar de a consuma contrar dorinei, deoarece lichidele suplimentare nu mresc lactaia ; 6. Regimul de alimentare al mamei trebue s fie concordat cu regimul de alimentaie a copilului. Mama trebue s mnnce de 5-6 ori n 24 ore nainte de alimentarea copilului ; 7. Se vor ocoli produsele alimentare, care pot atribui laptelui gust sau miros neplcut (ceap, usturoi, oet, ardei iui etc.)) ; Este indispensabil i un regim sntos al zilei, din care nu vor lipsi plimbrile la aer liber, somnul suficient (nu mai puin de 8 ore n cele 24). Efortul fizic va fi dozat.Se va respecta igiena minilor, glandelor mamare, corpului ( este suficient un du dimineaa i seara, iar minile necesit o splare ct mai frecvent). Pe ntreag perioada de sarcin i de lactaie nu este recomandat aconsumul de alcool, fumatul, care pot avea efect negativ asupra lactaiei.

29. Alimentatia artificiala. Principii de baza in intocmirea ratiei alimentare a sugarului alimentat artificial.
Necesiti n energie pentru copii n vrst de pn la 1 an (kkal/kg) ( OMS) Vrsta, luni cesitatea, kkal/kg Vrsta, luni cesitatea, kkal/kg

0,5 1 -2 2 -3 3 -4 4 -5 5 -6

124 116 109 103 99 96,5

6 -7 7 -8 8 -9 9 -10 10 -11 11 - 12

95 94,5 95 99 100 104,5

n mediu necesitile n energie pentru copii primului an de via pot fi reprezentate astfel: pn la 4 luni :120 - 125 KKal/kg; 4 -9 luni: 115 - 125 KKal/kg; 9 -12 luni: 105 - 120 KKal/kg. Necesiti n energie pentru copii mai mari de 1 an (kkal/24 ore ( OMS ) Vrsta, ani Necesitatea, kkal 1 -3 4 -6 biei 1230 1715 fete 1165 1545

42 Consumul sczut de calorii. Dac consumul de calorii e mai jos de necesitile organismului n energie, scade activitatea fizic i/sau ritmul dezvoltrii fizice. Dac deficiena va persista, se va dezvolta malnutriia protein-caloric. Consumul insuficient de calorii poate deasemeni induce metabolizarea proteinelor (transformarea lor n energie) i, bineneles, la deficien proteic. Consumul nalt de calorii. Consumul exagerat de calorii poate spori depunerea grsimilor i duce la mas corporal excesiv. Densitatea energetic. La copiii sugari i de vrst fraged densitatea energetic a produselor consumate are o deosebit importan, deoarece necesitile n calorii la aceast vrst depesc de 2 - 3 ori necesitile adulilor. Factorii care influeneaz densitatea energetic a produselor alimentare. Grsimi Zahr Lapte Frecvena (+) (+) matern alimentrii l (+ (j> Densitatea energetic a alimentelor complementar (-) t Viscozitatea Apa I alimentelor complementare Dup cum e indicat n chenar, se mrete densitatea energetic prin coninutul de grsimi, zahr, lapte matern, alimentare frecvent i se scade prin volumul mrit de ap sau viscozitate sporit (mult amidon) a alimentelor. La asimilarea energetic influeneaz i voluumul funcional (fiziologic) al stomacului, care reprezint acel volum de alimente, care poate fi n mod normal ngerat de copil. Volumul funcional depinde nu numai de volumul anatomic al stomacului, dar i de viteza de evacuare din stomac al coninutului de alimente. Dac densitatea energetic a alimentelor e joas pentru satisfacerea nevoilor energetice, copilul necesit un volum alimentar mai mare, care poate depi volumul funcional al stomacului. Volumul funcional al stomacului este estimat la aproximativ 30 ml/kg de mas corporal pentru copii sugari. Diverse alimente au o densitate energetic diferit: o densitate energetic mare o are carnea i petele gras. ns, de regul, hrana folosit ca complement se bazeaz pe un produs principal bogat n carbohidrai (glucide), i care are un volum mare i viscozitate i, respectiv, o densitate energetic joas. Ca exemplu poate servi terciuri de crupe, care au o densitate foarte joas (0,5 kkal/kg), dac sunt preparate fr lapte i grsime.

Adugarea apei n scopul micorrii viscozitii i mbuntirii digerrii lor nc mai mult le scade densitatea energetic. Necesiti proteine: Consumul de energie -t 43 1-3 luni: 2,5 -2,25g/kg/zi 4-12 luni: 2,0 -1,5 g/kg/zi 1 -5 ani: 1,2 -1,1 g/kg/zi Sugarul necesit 43% din proteine sub form de aminoacizi eseniali, copiii mai mari - 36% Necesiti lipide Pentru sugar: 3,5-6g/kg/zi 1-3 ani: 4,5g/kg/zi 4 ani si mai mult - 2g/kg/zi. Se recomand ca minimum 30%, optimal 40-50% din necesiti energetice ale sugarului si copilului mic s fie satisfcute pe contul lipidelor, iar dup 2 ani nivelul optim s fie 30% din care mai mult de 10% pe contul lipidelor nesaturate sau polinesaturate. Necesiti glucide Pentru sugar: 12g/kg/zi Celelate vrste: 10g/kg/zi Dup vrsta de 2 ani 60% din necesitile energetice trebuie satisfcute pe contul glucidelor, din care 10% s fie carbohidrate simple. Cetoza rezult n cazul cnd densitatea energetic a glucidelor este sub 10% Componea alimentelor complementare Anterior au fost expuse componentele nutritive principale ale hranei de orice fel ( proteine, glucide, grsimi, energie), precum i influena pe care o exercit asupra frecvenei alimentrii cantitatea de lapte matern consumat sau densitatea energetic a alimentelor complementare. Pentru a forma o raie alimentar adecvat necesitilor i psibilitilor digestive ale copilului sugar este nevoie de inut cont: de densitatea energetic a hranei complementare i frecvena alimentrii depinde faptul, n ce msur copilul i va acoperi nevoile sale de energie i substane nutritive; de bodiponibilitatea produsului sau a substanei, care determin ce cantitate de substan va fi asimilat de facto. Hrana complementar e necesar s ntruneasc urmtoarele caracteruistici: s fie bogat n energie, proteine, micronutrieni i s aib o consisten, care i va permite copilului s o consume mai uor. Densitatea energetic a hranei complementare poate fi mbogit prin adugare de ulei vegetal, unt sau margarin, dar acestea, la rndul lor, vor micora densitatea proteinelor i micronutrienilor. Din acest cauz este recomandabil n acest scop de a aduga n complement( mai cu seam cel bogat n amidon) a laptelui( lapte matern, amestec lactat adaptat sau puin lapte de vaci sau amestec acidofil), care mbuntesc calitatea proteinelor i de nsitatea ingredientelor nutritive eseniale. Biodisponibilitatea i densitatea substanelor nutritive la unitatea de energie este diferit n funcie de produs. Astfel, produsele de origine animal la o unitate de energie conin aa substane ca vitamina A,D ,E , B 2, B 12, Ca, Zn n cantitate mai mare . 43 Coninutul de fier n unele produse ( ficat, carne, pete) este nalt, iar n altele (laptele i produsele lactate) - jos. Totodat vitaminele B 1, B 6, C, acidul folic se conin n cantiti mai mari n produsele vegetale, iar unele din ele, ca boboasele i porumbul, sunt bogate i n fier. n general biodisponibilitatea mineralelor din produsele vegetale este mai joas ca n cele de origine animal. Raia alimentar cu biodisponibilitate mare conine produse variate , coninnd cantiti importante de boboase , produse bogate n vitamina C i puin carne sau pete. Raia alimentar cu biodisponibilitate sczut a substanelor nutritive este compus de obicei din cereale, boboase, legume-rdcini (morcov, sfecl etc.), cu cantiti foarte mici de carne, pete sau produse bogate n vitamina C. Cronologia orientativ i cantitatea alimentelor complementare

Produsele( n gr.) / vrsta n luni Suc de fructe Pireu de fructe Brnz()cacaval Glbenu Pirei de legume Unt Ulei vegetal Terci de crupe Carne tocat Ficat Pine Pesmei Biscuii

6 50 50 40 60-80 2 1-1,5 10-60

7 50 50 40 1/2 130 3 2 150 5-20 5-20

8 50 50 40 1/2 150 4 2,5 160 20 20 3-5 3-5 3-5

9 50 50 40 1/2 160 5 2,5 180 20 20 5 5 5

10-12 50 50 50 1 A 160 5 3 180 30 30 10 10 10

30. Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala.


Clasificarea formulelor de lapte Exist mai multe clasificri ale formulelor de lapte n funcie de principiul, dup care snt repartizate: Dup gradul de adaptare: 1. Ne adaptate ("Clasice) 2. Parial adaptate 3. Adaptate ("umanizate, maternizate) 44 Preparate speciale (terapeutice, dietetice) Dup vrsta, la care snt indicate: 4. De start (complete) pentru prematuri pentru nou-nscui la termen 5. De continuare (de diversificare) a) Dup particularitatea tehnologic de pregtire: 1. Dulci 2. Acidulate (fermentate) Dup sursa proteinelor: 1. Din lapte de vac 2. Din soia ("lapte vegetal) 3. Din carne (rareori folosit n acest scop) Dup particularitatea compoziional: 1. 2. 3. 4. Fr lactoz sau cu cantitatea redus de lactoz Semicremate sau degrsate Cu coninut sporit de lipide Cu coninut sporit de proteine

5. Cu coninut sporit de oligoelemente, vitamine etc. 6. Fr gluten 7. Fr fenilalanin Avantajele formulelor de lapte adaptate 1) Sunt preparate superioare celor clasice; nlocuesc cu succes laptele uman n primele luni de via . 2) Concentraiile de lipide, glucide, proteine i minerale din formulele adaptate snt apropiate de cele din laptele uman 3) Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoz 4) Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcin osmotic i H+ apropiat de laptele uman 5) Prin folosirea lor se evit nfometarea prin restricie de lipide, nsetarea prin exces de glucide, suprasolicitarea metabolic hepatorenal 6) Nivelul sczut de cazein din formulele adaptate duce la corectarea raportului proteine din zer/cazein , apropiindu-l de laptele uman . 7) Formulele adaptate au coninutul de aminoacizi eseniali apropiat de cel din laptele uman (prin adaos de zer demineralizat) 8) Raportul acizi grai saturai/acizi grai nesaturai din formulele adaptate este apropiat de cel din laptele uman (45/55), realizat prin adaos de grsimi vegetale. 9) Formulele adaptate snt suplimentate cu vitamine i fier, conform raiilor dietetice recomandate. De menionat, ns, c orict de sofisticate nu ar fi noile tehnologiii de adaptare, nici odat aceste formule nu vor putea fi ideale i nu vor putea nlocui cu adevrat laptele matern din simpla cauz, c ingredientele, din care se prepar, aparin altor specii, diferite de cea uman, iar posibilitile maxime de adaptare in, practic, n exclusivitate de factorii alimentari. Factorii imunitari i ceilali, specifici speciei umane, sunt imposibil de fabricat artificial.

30.Clasificarea amestecurilor lactate folosite in alimentatia mixta si artificiala Exist mai multe clasificri ale formulelor de lapte n funcie de principiul, dup care snt repartizate: A. Dup gradul de adaptare: 1. Ne adaptate (Clasice) 2. Parial adaptate 3. Adaptate (umanizate, maternizate) 4. Preparate speciale (terapeutice, dietetice) B. Dup vrsta, la care snt indicate: 1. De start (complete) a) pentru prematuri b) pentru nou-nscui la termen 2. De continuare (de diversificare) C. Dup particularitatea tehnologic de pregtire: 1. Dulci 2. Acidulate (fermentate) D. Dup sursa proteinelor: 1. Din lapte de vac 2. Din soia (lapte vegetal) 3. Din carne (rareori folosit n acest scop) E. Dup particularitatea compoziional: 1. Fr lactoz sau cu cantitatea redus de lactoz 2. Semicremate sau degrsate 3. Cu coninut sporit de lipide 4. Cu coninut sporit de proteine

5. Cu coninut sporit de oligoelemente, vitamine etc. 6. Fr gluten 7. Fr fenilalanin


31Alimentatia copilului mai mare de un an. Notiune despre dieta prudenta. n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat, iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului. Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul. Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de cunoatere i interaciune reciproc. Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi. Nevoia de: - proteine 2,5-3 g/kg/zi; - lipide 4-5 g/kg/zi; - glucide 10-12 g/kg/zi. Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi. Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi. Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare. Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri: Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnz telemea, ou, unc slab. Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri: - felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate; - felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad, cu sos sau garnitur de legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se contraindic carnea de berbec sau miel care se diger mult mai greu. - felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas. La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap. Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet, papanai) i un al doilea fel care va conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii. Cele dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi. Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu copii hiperprotejai. Alimentele interzise la aceast vrst sunt: - alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de porumb, cartofi prjii, elin crud, pete cu oase,bomboane; - dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de fructe; - alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri prjite/grase, condimente; - mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani; - alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola. 34.Diagnosticul si principiile de tratament al bronsitei acute la copii: Se bazeaza pe datele anamnestice,tabloul clinic specific,modificari paraclinice. Explorarile virusologice precizeaza etiologia bronsitei acute. Diagnosticul diferenciat se face cu: a.pneumonia b.mucoviscidoza c.corpi straini Tratamentul: 1.Repaus la pat in perioada febrei 2-3 zile,dupa normalizarea temperaturii corporale.

2.Dieta cu produse lactate si vegetale, si excluderea ingridientelor extractive si alergice. 3.Interferon leucocitar.In primele 2 zile 0.25 ml in ductul nazal la fiecare 1.5-2 ore. In caz de infectii adenovirotice se administreaza dezoxiribonucleaza in fiecare narina 3-4 picaturi. 4.In caz de hipertermie- antipiritice conform virstei. 5.Mucolitice in caz de tusa uscata, la ameliorarea tusei se indica expectorante. 6.Terapia de sustragere sinapisme pe cutia toracica, frectie cu unguent de calendula, etc. 7. Vitaminoterapia (C, B1,B2) per os in doze majore de 2-3 ori 8.Antihistaminice la pacienti alergici. 9.Terapia cu antibiotic nu este indicate. 35. Pneumonia acuta necomplicata la copii.Etiologia , tabloul clinic
Agenii etiologici ai Pneumoniei la copii conform vrstei 1 lun 6 luni S.aureus E.coli i alt flora intestinal gram negativ RS-virus, virus paragripal, adenovirus Chlamydia trachomatis, M.pneumoniae St.pneumoniae i H.influenzae (rar, aproximativ 10%) 6 luni 7 ani St.pneumoniae H.influenzae M.pneumoniae, C.pneumoniae (<10%) 7 15 ani St.pneumoniae

Tabloul clinic Tusea, persistent, atit ziua cit si noaptea,poate depasi 7-10 zile Dispneea de tip expirator, Starea toxica (refuzul hranei, paliditate facies toxic cu okii incercanati, cefalee, astenie, diaree, varsaturi episodice, febra) Sindromul febril(38-39, p/e depasi 2-3 zile Durerea toracica( dur. Intense sub forma de junghi) Tahipneea(la sugar mic: 60 resp/min;la sugar 2luni-12l:50 resp./min; la copil 1-5ani:40 resp/min) Tirajul cutiei toracice Cianoza Manifestari CVasculare sunt determinate de reducerea schimbului de gaze in plamini: tahicardie, TA scazuta, edeme, cianoza Auscultativ: respiratie aspra cu expir prelungit

36. Diagnosticul si principiile de tratament a pneumoniei acute.


Diagnosticul Anamneza Istoricul bolii Examenul obiectiv Investigaii obligatorii Examenul explorative: hemograma (n infeciile bacteriene leucocitoz >10x109/l, cu neutrofiloz, devierea formulei leucocitare n stnga, majorarea VSH >20mm/or. n infeciile atipice leucocitele n limitele normei, se atest VSH accelerat ) sumarul urinei; bacteriologia sputei; radiografia cutiei toracice; pulsoximetria se efectueaz la orice copil cu tahipnee sau semne de hipoxie; investigaii recomandabile; spirograma examenul serologic specific Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis, Chlamydia pneumoniae Diagnosticul diferenial Pneumonia nozocomial; Bronita acut obstructiv; Bronita acut; Tuberculoza pulmonar

Principii de trat.
Majoritatea sugarilor i copiilor mici cu pneumonie necesit internare n spital pentru perioada de instalare a efectului curativ cu transferarea ulterioar l aun regim al staionarului de domiciliu, unde copilul este protejat de suprainfecie i infecii no zocomiale. Poziionarea copilului: n pat cu trunchiul mai ridicat i schimbarea poziiei fiecare 1-2 ore, aezndu-l n decubit lateral drept i stng, pentru a evita staza pulmonar.

Regim hidric: optimizat la gradul de deshidratare produs de febr, tahipnee, transpiraie prioritate la lichide orale. Tratament simptomatic: restabilirea permiabilitii cilor aeriene, fluidificarea secreiilor, jugularea sindromului febril. Terapia antibacterian. Tratamentul etiotrop este decisiv pentru evoluia clinic a pneumoniei bacteriene la copil i programarea t acticii de administrare a antibioticelor necesit o ajustare ideal la: - calitile factorului etiologic - particularitile clinice ale bolii - vrsta copilului - asocierea complicaiilor morbide - caracteristicele preparatului antibacterian (farmacocinetica, farmacodinamica), afectele adverse ale preparatului farmacologic - tratamentul precedent (pn 3 luni) cu preparate antibacteriene (poate fi cauza antibiorezistenei a agentului patogen) - calea oral de administrare a remediilor antibacteriene este eficient i singura la majoritatea copiilor cu pneumonii comunitare cu evoluie uoar/medie - dac copilul necesit administrarea i/m a medicaiei antibacteriene, atunci el necesit i spitalizare

37. Profilaxia afectiunilor respiratorii la copii


Metode de profilaxie a infeciilor respiratorii: nespecifice
regimul raional al zilei: plimbri zilnice la aer curat, somnul de zi, gimnastic, evitarea oboselii: reducerea vizionrii t elevizorului, jocurilor la computer prevenirea strilor de stres la copil: pedeapsa fizic sau excesul n pedepse poate fi cauza micorrii rezitenei organismului copilului fa de infecii regimul de masc pentru familie cu pacient bolnav de infecii respiratorii i utilizarea local Ung.Oxolini 0,25% nazal bogat n vitamine (fructe i legume proaspete care conin vitamina C i A: mr, agri, ctina alb, coacaz neagr i roie, zmeur, capun, portocal (n cazul lipsei alergiei la copil), merior, morcov, ptrunjel, dovleac, varz, i altele, polivitamine: vitamina A, C, E, grupa B) tratamentul maladiilor de fon: anemia, rahitismul, dermatita alergic profilaxia helmintiazelor fortificarea organismului prin msuri de clire: clirea cu aer, bi de soare, procedure acvatice (cu ap)

profilaxia specific
Vaccin antigripal este recomandat pentru: copii frecvent bolnavi de infecii virale acute copii cu boli cronice somatice copii colari copii instituionalizai Vaccin antipneumococic este aplicat n urmtoarele grupe: copii cu asplenie congenital sau la copii care au suportat splenectomia copii cu neutropenie, limfogranulematoz copii cu deficit de complement are (boala broniectatic, bronita cronic) insuficiena renal cronic diabet zaharat malformaiile congenitale de cord, dobndite

44.PARTICULARITILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI HEMATOPOIETIC Sistemul hematopoictic const din partea central (organele hematopoietice) i partea periferic (sngele). Sngele mpreun cu limfaeste partea lichid a organismului, care contacteaz cu toate organele i esuturile din organism, asigurndu-le cu oxigen si alte substane nutritive i eliberndu-le de deeuri metabolice. Volumul total de snge n diferite perioade ale vrstei: Nou-nscui costituie 14% din greutatea corpului (140 ml/kg); /3 ani constituie 8% din greutate (80ml/kg); 5-12 ani constituie 79% din greutate (70ml/kg);

La aduli sngele constituie 7% din greutatea corpului, ceea ce este echivalent cu 5 litri. SNGELE const din partea lichid (plasma) i clementele figurate: eritrocitele, leuco-cilele, trombocitelc, reticulocitele etc. Fiecare din aceste elemente celulare posed funcii speciale, schimbndui structura n acest sens. n componena plasmei intr: ap, proteine, lipide, glucide, microsi imcroelemente, fermeni, hormoni, vitamine, etc. Funciile principale ale sngelui: Asigur organismul cu oxigen i alte produse nutritive; Asigur meninerea homeostazei; Asigur imunitatea pasiv i activ a organismului prin tagocitoz i alte reacii imune; Asigur organele i esuturile cu hormoni, termenii, vitamine etc; Elibereaz organismul de diferite deeuri metabolice. Hematopoieza intrauterin Hemalopoicza prezint un proces de formare i maturaie a celulelor sangvine in organele hematopoietice. Eritropoicza este procesul de formare a globulelor roii. Hematopoieza la embrionul uman ncepe foarte timpuriu din a 3-a sptmn de dezvoltare. Primele celule sangvine sunt megaloblastele, ce conin Hb embrionar, sintetizate de insuliele sangvine ale sacului vitelin. De la a 56-a sptmn de dezvoltare hematopoieza se produce n ficat i continu pn la a 57-a lun de dezvoltare intrauterin. Din a 8-a sptmn de dezvoltare hematopoieza ncepe in splin, timus, foliculii solitari, mduva roie a oaselor, ganglionii limfatici. Hematopoieza visceral ncepe s regreseze n lunile a 67. Din a 10-a sptmn de via intrauterin hematopoieza ncepe n mduva osoas i rmne sediul de baz al producerii elementelor figurate din luna a 6-a a dezvoltrii intrauterine, din moment ce ficatul i pierde aceast funcie. n prima perioad a dezvoltrii intrauterine n sngele periferic predomin elementele tinere ale sngelui: eritroblaste, rnieloblaste, promielocite, normoblaste etc. In a 2-a jumtate a dezvoltrii intrauterine predomin elementele sangvine mature. Hematopoieza postnatal (extrauterin) Organele hematpoietice postnatale sunt: Mduva osoas; Timusul; Splina; Ganglion limfatici; Aglomerrile limfoide intestinale. Mduva osojs este principalul rezervor de formare a elementelor figurate sangvine: hematii, trombodte i 70% de leucocite, restul 30% se formeaz n esutul limfoid i sistemul reticuloendotelial. La nou-nscui hematopoieza are loc n mduva roie a tuturor oaselor. Dup vrsta de 6 luni mduva roie ncepe s se transforme n mduv galbena si dup 12 ani hematopoieza are loc doar in oasele plate, unde s-a pstrat mduva roie: coaste, stern, vertebre, pelvisul, epifizele proximale ale oaselor tubulare). Limfopoieza are loc n sistemul limfatic: ganglionii limtatici, splin, foliculii solitari, nodulii Peyer. Mono-citele se produc n aparatul reticuloendotelial (endoteliul vaselor sangvine, vasele limfatice, splin, suprarenale etc.). Dac la copil apar focare de eritropoiez n ficat, splin, rinichi, se suspecteaz o patologie foarte sever a sngelui. Compoziia sngelui periferic Compoziia sngelui n diterite perioade ale copilriei difer atit cantitativ ct i calitativ. La nounscui este mrit cantitatea de hemoglobina i eritrocite, fiind generate de hipoxia fiziologic intrauterin (Hb atinge 180240g/l, Eritrocitele 6 x 10'-). Ca urmare n organism apare starea de hiperoxie, care influeneaz la micorarea eritropoetinelor i respectiv a eritropoiezei. Peste 57 zile

hemoglobina scade i atinge 125135g/l iar eritrocitele 45 xiO''/l. Ca rezultat al hipoxiei intrauterine in sngele periferic sunt eliberate forme tinere de eritrocite: Anizocitt eritrocite de diterite forme; Policromatofile coloraia de diferit intensitate a eritrocitelor; Macrocite, microcite eritrocite cu diametru mare sau mic; Normobluste, eritroblaste eritrocite cu nucleu; Reticidodte eritrocite nedifereniate. Deoarece durata vieii unui eritrocit la nou-nscut este de 1012 zile (la adult 120 zile), ndat dup natere are loc distrugerea intens a lor cu eliberarea de bilirubin, care poate genera la unii copii icterul fiziologic. La vrsta copilului de o lun elementele tinere de eritrocite dispar n afar de reticulocite, care se pstreaz n limitele de 56 %. Eritrocilele (ransport oxigenul de la nivelul alveolelor pulmonare la toate celulele organismului, asigurind metabolismul acestora, concomitent evacueaz bioxidul de carbon o funcie eseniali pentru meninerea vieii. Eritrocitul se maturizeaz n mduva osoas pn la reticulocit, care, nimerind n patul vascular n decurs de l2 zile, devine eritrocit matur. In componena eritrocitelor intr proteine, glucide, vitamine, diferite metale i aproximativ 100 de fermeni. Cantitatea de trombodte la nou-nscut constituie 150400 x IOVI, ulterior se stabilesc la limitele 160360 x lO'/l. Ele particip mpreun cu factorii coagulrii la prevenirea hemoragiilor. Numrul lor sporete n metastazele maligne, n amiloidoze sau n hemoragii. Sunt unele particulariti i n formula leucocitar. Leucodtele sunt elementele de baz implicate n mecanismele de aprare ale organismului mpotriva agresiunilor biologice (microbi, virui, fungi). La nou-nscut leucocitele constituie 1825,0 x 109/1, apoi se micoreaz pn la 612 x 109/1. ndat dup natere difer i calitatea leucocitelor, ce explic formarea imunitii copilului. La nou-nscut n formula leucocitar predomin neutrofilele (6070%), limfocitele fiind 3040%. Neutrofilele sunt celule care asigur fagocitoza (de ex. Cur plgile de puroi). Limfocitele au funcia de a fixa toxinele i a forma anticorpi. Cu ct copilul este mai frecvent bolnav cu att mai multe limfocite sunt n singele periferic, numrul lor se mrete i n snpraalimentaia cu proteine, mezeluri. De asemenea in caz de anomalii de constituie numrul de limfocite predomin cantitatea de neutrofile. Incepnd cu ziua a 2 de via neutrofilele se micoreaz iar limfocitele cresc i la a 5 zi numrul lor se egaleaz (prima ncruciare). Dup vrsta de un an neutrofilele cresc, respectiv se micoreaz numrul limfocitelor i la virsta de 5 ani iari are loc egalarea lor (a 2-a ncruciare). Eozinofilelc se consider celule deretictoare creterea histaminei n organism stimuleaz aciunea acestora. Sistemul limfatic este compus din ganglionii limfatici, toliculii Hmfoizi. Ganglionii liinfatici (in numr de 500700) la nou-nscut sunt de dimensiuni diferite (au diametrul de 36 mm), sunt de form rotund sau oval, ns au funcia imperfect. Dezvoltarea lor continu pin la vrsta de 1012 ani, apoi regresea/. Ganglionii limfatici sunt organe unde se produc liinjocite i celule plasmaticc, care secret imunoglobuline. Ei au funcia de neutralizare a toxinelor sunt organe hematopoietice produc anticorpi. La nou-nscui ganglionii limfatici nu se palpeaz, n norm la un copil mai mare se palpeaz 45 grupe de ganglioni limfatici (occipitali, cervicali, submandibulari, axilari, inghinali) de mrimea unui bob de mei, moi la palpare, indolori, mobili, nu ader ntre ei i nici cu esuturile adiacente. La copilul sntos nu se palpeaz urmtoarele grupe de ganglioni limfatici: supra- i subclaviculari, toracali, cubitali.

Inspectarea copilului. Pentru afeciunile sistemului hematopoietic sunt importante urmtoarele: Coloarea tegumetelor, mucoaselor; Prezena erupiilor posibile (echimoze, peteii); Mrirea ganglionilor limfatici periferici; Hcpatosplcnomegalia. Palpaia. Prin aceast metod de examinare se pot identifica durerile.din partea sistemului osos (leucemii) sau defecte ale oaselor plate, etc. Splina n condiii normale nu se palpeaz. Pentru a deveni palpabil dimensiunile ei trebuie s se dubleze.
46.Particularitatile anatomo fiziologice a sistemului imun la copii.

Primordiile sistemului imun sunt apreciate la embrion in a 7 saptamina de dezvoltare intrauterine la care se detecteaz limfocitele-T. La embrionul de 12 saptamini de sarcina e deja prezent timusul si incepind de la aceasta virsta gestationala pot aprea reaciile de respingere a transplantului (avort spontan). La 13 saptamini in organismul ftului deja se determina limfocite -B, iar la 20 saptamini ftul are capacitatea de a sintetiza toate Ig. dar cel mai efectiv sintetizeaz IgM. La nou-nascuti mecanismele de protecie mpotriva infeciei include factorii nespecifici ca fagocitoza si reacia cu interferoni. Interaciunea factorului lizozima, properdina si complementul. Imunitatea celulara la nou-nascuti e imatura , sczuta dar IgM se sintetizeaz uor si spre virsta de 2 ani atinge nivelul adulilor. La nou-nascuti este insuficienta producia de IgG, sinteza crora se intensifica ctre sfirsitul 1 an de viata. Concentraia IgG atinge nivelul maturilor lavirsta de 5 ani. Nou-nascutii sintetizeaz insuficienta IgA, sintenteza acestora se activeaz dupa 2-3 ani si atinge adult la 14 -15 ani. IgE la nou-nascuti sintetizata sufficient, maximum de sinteza a acestor Ig revine la virsta de 6-7 ani, apoi scade treptat, cel mai mult ctre virsta pubertara.

47.Perioadele critice de dezvoltare a imunoreactivitatii la copii

La aciunea antigenelor in acesata perioada duce la o reacie paradoxala sau neadecvata. Perioadele critice sunt: I perioada este cea a nou-nasctitului II perioada este de la 4-6 luni III perioada este de al 1-2 ani IV perioada de 4-6 ani V perioada la 12-15 ani

Perioada nou-nascutului- in acesta perioada copilul prezint o rezistenta sczuta la floracondiionat patogena purulenta(Gram negative). E characteristic predispoziia la generalizarea procesului inlamator. strii septice e

sporita sensibilitatea la infecii virale, contra crora nu e protejat de anticorpii materni. Perioada de la 4-6 luni - scade imunitatea pasiva ca rezultat al catabolismuiui anticorpilor malerini, creste activitatea limfocitelor T helper. se produce IgM, care nu poate pstra memoria pe iun timp mai ndelungat, se produce o cantitate insuficienta de IgG. scade IgA. Predispoziia lainfecie respiratorie virala acuta, pneumonii, etc. Perioada 1-2 ani - creste contactul cu mediul ambiant. Se pstreaz rspunsul imun primar (IgM). insuficienta de IgG. IgA. Se determina nefrite, vasculite, infecii respiratorii virale acute. O RV. reacii alergice. Perioada de la 4-6 ani - se produce a doua incrucisare in formula alba a singelui. Coninutul limfocitelor scade. Concentractia IgG si IgM corespunde adultului, este mea insuficienta IgA. creste IgF. Sistemul imun local este imatur. Predispunerea la boli alergice , boli prin compleze imune, manifestri dc strai imunodeficitare tardive. Se determina multe boli comice de origine poligemca. Perioada 12-15 ani - puseul pubertar este insotit de scderea masei organelor limfatice. Stimularea secreiei androgenilor duce al inhibarea imunitii celulare si la stimularea celei umorale. Coninutul Ig E in singe scade. Creste influenta factorilor nocivi (fumatul, xenobioticele) asupra sistemului imun. Creste sensibilizarea la micobacterii. Se constata o noua cretere a frecventei bolilor comice inflamatorii, boli autoimmune si limfoproliferative.

54.Afectiuni cornice digestive la copii: gastroduodenita cronica si boala ulceroasa. Etiologie, manifestari clinice, principii de diagnostic.

Etiologia
Nerespectarea regimului alimentar. Strile psihoemoionale. Majorarea incidenei maladiilor alergice i infecioase. Deprinderile vicioase ale adolescenilor (tabagismul, alcoolul, toxicomania, etc.). Infecioi (bacteriile, viruii, fungii etc.). Chimici (corozivele, bila i sucul pancreatic etc.). Traumatici. Dereglri imune.

Manifestari clinice:
Dureri abdominale ce pot fi cu caracter de puseu dureros n timpul/dup mas, uneori cu caracter de crampe epigastrice. la copiii mici se localizeaz n regiunea periombilical,la copii mari se localizeaz in epigastru. Greuri postprandiale (n gastritele cronice nu este obligator asocierea lor cu vrsturile, care sunt specifice gastritelor acute). Vrsturi ce apar mai frecvent dup mese, evacuarea coninutului stomacal amelioreaz durerile. Senzaie de plenitudine. Senzaie de saietate. Manifestrile extradigestive sunt comune gastritei autoimune sau atrofice i formelor speciale de gastrit cronic: gastrita Menetrier edeme i ascit; gastrita alergic diaree, manifestri alergice (urticarie, bronit spastic, astm), edem angioneuro tic; gastrita flegmonoas - stare toxic, cu abdomen acut, febr, frisoane, vrsturi ce conin mase purulente; gastrita chimic sialoree i ulceraii buco-faringiene. la copiii mari n epigastru.

Principii de diagnostic:
Analiza general a sngelui Analiza general a urinei Examenul materialelor fecale prin coproscopie Examenul coproparazitologic Examenul materialelor fecale la snge occult Examenul endoscopic Examenul ecografic al organelor interne Teste de evaluare a infectrii cu H.pylori

55. Principiile de tratament si profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive la copii
Tratamentul nemedicamentos prevede respectarea regimului igienodietetic. Regimul igienodietetic: Mese fracionate n 4-5 prize/zi, cu efect de pansament, prevenind inclusiv refluxul duodenogastral. Odat cu introducerea antisecretoriilor, regimurile antiulceroase de cruare mecanic i chimic sunt indicate doar n acutizri, i doar pentru 2-3 zile, dup ce raia alimentar se suplimenteaz cu pesmei din pine alb, supe din crupe i legume, terciuri pasate, pireuri, carne fin de pasre, pete (totul fiert); fructe coapte sau fierte, sucuri din fructe, lapte, omlete, budinci etc. Excluderea produselor i preparatelor ce stimuleaz secreia gastric. Asigurarea unui aport alimentar echilibrat, n special cantiti optime de proteine pentru acoperirea necesitilor organismului n material plastic i ameliorarea proceselor regeneratorii.

Profilaxia afectiunilor cornice ale tractului digestive


Profilaxia primara a bolilor digestive prevede evitarea factorilor ce conditioneaza aparitia sau intretinerea acestora si ea este posibila in cazul factorilor infectiosi si bolilor generale care afecteaza aparatul digestiv, asociatiilor variabile ale factorilor de mediu, alimentari si comportamentali. In cadrul profilaxiei prmare se includ:regim de alimentatie normal resind din varsta si profesie, alimentatie bogata in microelemente lipide, glucide, proteine, fructe legume, calitatea alimentelor, modul de preparare a alimentelor trebuie sa corespunda normelor, produse alimentare naturale, respecatrea igienei personale, evitarea stresului, respectarea unui mod sanatos de viata psiholigic, si nu in ultimul rind examenul medical profilactic care se realizeaza la cel putin jumatate de an, pentru a verifica starea generala a organismui, precum si a organelor in parte, pentru a preveni maladiile in stadiile cit mai precoce. Profilaxia secundara pune accentul pe depistarea bolilor in stadiile cat mai precoce in scopul prevenirii aparitiei complicatiilor. Prin cunoasterea precoce a bolilor, bolnavilor si a grupurilor expuse la factori de risc identificati, realizeaza reducerea gravitatii, a recedivelor si consecintelor acestora. Un rol important in cadrul acestui nivel reprezinta cunoasterea simptomelor bolii, adica clinica acestora, care este majora in cadrul depistarii. Un alt lucru important este efecuarea screeningurilor la gravide, precum si la persoane care au avut in familie cazuri de boala, in pofida aparitiei complicatiilor. Profilaxia tertiara: Profilaxia tertiara, prin stabilirea restantului functional-dispensarizarea, prin obtinerea unui comportament de protectie si prin tratamente (dieta, ape minerale) asigura evitarea agravarilor, complicatiilor

56. Particularitalile anatomo-fiziologice ale sistemului reno-urinar la copii. PARTICULARITILE ANATOMO-FIZIOLOGICE ALE SISTEMULUI EXCRETOR Sistemul organelor excretorii includ rinichii, care excret urina, precum i organele ce servesc la acumularea i eliminarea urinei calicele, bazinetele renale, ureterele, vezica urinar i uretra. Rinichii ndeplinesc mai multe funcii, cea principal reglarea si pstrarea mediului acido-bazic constant(homeostazei) al organismului. Cele mai importante funcii renale n pstrarea homeostazei sunt: Pstrarea coninutului normal de lichide n organism; Pstrarea coninutului normal de electrolii i presiunii osmotice; Eliminarea substanelor de deeu (ureea, creatinina, substane minerale i organice); Reglarea coninutului normal de H+. !n afar de aceasta rinichii ndeplinesc funcia de gland endocrin: Ei produc rcnina cu rol important in reglarea tensiunii arteriale; Produce eritropoictina factor stimulator al eritropoiezei; Elaboreaz chinine (urochinaze), prostaglandine; Sintetizeaz calcitriolii (forma cea mai activ a vitaminei D). Procesele de excreie i ncep funcia la embrion din a 9-a sptmin de dezvoltare intrauterin, cu toate c principalul organ excretor la embrion i ft este placenta. I.a momentul naterii, organele excretoare ale copilului sunt deja formate i funcioneaz bine, dar posed unele particulariti:

Rinichii. Masa unui rinichi la nou-nscut e de 1012 g. i constituie 1/100 parte din greutatea corpului (la adult 1/200). La virsta de 56 luni masa rinichilor se dubleaz, la sfritul l an de via se tripleaz i la vrsta de 15 ani masa rinichilor se mrete de 10 ori. Rinichii cresc pn la vrsta de 20 ani. La nou-nscut rinichii snt situai cu o vertebr mai jos ca la aduli. Capsula lipidic a rinichilor este slab dezvoltat, de aceea ei sunt mobili i se palpeaz mai uor dect la copiii mai mari. Au form rotund i nu de bob ca la adult. esutul rinichiului este foarte fin, stratul cortical este slab dezvoltat, subire spre deosebire de cel medular bine dezvoltat. Unitatea morfo-funcional a rinichiului este nefronul. Se estimeaz c fiecare rinichi are circa l mln. de nefroni. Nefronul este alctuit din glomeruli (tuburile renale i sistema de vase sangvine). La nou-nascui glomerulii sunt dispui foarte compact unul faa de altul (50 la Icm') dect la adult (78 la Icm3), de aceea suprafaa de filtrare este mic, ceea ce explic filtrarea dificil n rinichi. De aceea la copiii alimentai artificial n deosebi cu lapte de vaci, bogat n cazein, filtrarea renal devine dificil cu reinerea srurilor de natriu, apei i formarea edemelor. Amestecurile fermentate utilizate n alimentaia sugarului genereaz dezvoltarea acidozei n organism. Consecinele filtraiei dificile n rinichi Reinerea natriului i a apei in organism; Acumularea apei in spaiile intercelulare i apariia edemelor; Dezvoltarea acidozei; Eliminarea lent a produselor toxice, a medicamentelor. Lund n considerare aceste particulariti, prinilor se recomand: S nu ofere ap de but sugarilor sub 6 luni; S alimenteze copiii cu amestecuri lactate adapdate la laptele matern; 56 S utilizeze in alimentaia sugarului produsele fermentate pe un termen scurt sau in combinaie cu cele dulci. Abia dup vrsta de un an filtrarea urinei se apropie de cea a adultului. Glomerulii renali cresc mai intens pn la vrsta de 3 ani, apoi la 56 ani, la 910 ani, la 1619 ani. La adult prin rinichi n decurs de 24 ore se filtreaz 1000 litri de singe i se formeaz 180 litri de urin, ins 98% se reabsoarbe napoi. In nefron are loc reabsorbia total (100%) a glucozei, aminoacizilor, srurilor de calciu, clor, natriu. Cile renale la nou-nscut nu snt dezvoltate definitiv. Calicele renale la nou-nscut snt considerabil mai scurte, lumenul lor e de 2 ori mai ngust dect la adult. Bazinetele renale snt dezvoltate relativ bine, ns esuturile muscular i elastic sunt dezvoltate slab, ceea ce explic hipotonia lor. Aceasta contribuie la stagnarea urinei i facilitarea dezvoltrii procesului inflamator (pielonefritelor). Ureterele sint relativ largi (0,30,4cm), au multe curburi, esuturile muscular i elastic sunt slab dezvoltate. Aceste particulariti favorizeaz staza urinei i dezvoltarea procesului inflamator. Lungimea ureterelor la nou-nscui este de 67 cm, la l an 10 cm, la 10 ani 15 cm, la aduli 2030 cm. Vezica urinar la sugar e situat mai sus dect la aduli, parial in cavitatea abdominal. Peretele anterior al vezicii urinare ader la peretele abdominal, de aceea cind este plin, ea este situat aproape total n cavitatea abdominal i uor se palpeaz la nivelul ombilicului ori mai sus. Cu vrsta vezica urinar se coboar n cavitatea bazinului. Volumul vezicii urinare n corespundere cu vrsta copilului: Nou-nscut 50 ml La 3 luni 100 ml La l an 200 ml La 910 ani 600900 ml

Uretra la biei are o curb mai pronunat ca la aduli. Limitele uretrei n corespundere cu vrsta i sexul copilului: Biei Fete La nou-nscut 56 cm La nou-nscut O,S1,0 cm La pubertate 1012 cm La l an 2,2 cm La adult 1618 cm La 16 ani 3,3 cm Diametrul uretrei la fete e mai mare dect la biei Aceasta are importan practic n cateterizare i cistoscopie. Uretra scurt i larg la fetie, apropierea ei de orificiul anal favorizeaz ptrunderea mai uoar a infeciei din intestin n cile urinare. De aceea tehnica toaletei intime la fete este diferit dect la biei. Mucoasa cilor urinare la copii e uor lezabil, epiteliul lor uor se descuameaz. n primele zile de via copilul elimin foarte puin urin: cte 10-20 ml de 4-6 ori n 24 ore. Cu vrsta cantitatea de urin eliminat crete: Nou-nscut 40120ml Sugar 300SOOml l an 600 ml , 5 an] 1000 ml ; 10 ani 1500 ml 15 ani2000 ml Urina la copiii primelor zile de via e mai concentrat, are o culoare mai intens, conine multe proteine (albuminiirie fiziologic), cauzat de permiabilitatea nalt a capilarelor renale, in urina nounscuilor se depisteaz cantiti considerabile de azot, eliminate sub forma de uree i acid uric. De aceea la 75% din nou-nscui se observ starea fiziologic injarclitl uric, care se caracterizeaz prin apariia pe scutecele nou-nsculului n locul miciilor a unor halouri brune-roietice. 57. Infectia cailor urinare la copii: etiologie, tablou clinic, principii de diagnostic. Etiologie: ITU in copilarie sunt in mod obisnuit cauzate de catre bacteriile de pe pielea din apropierea uretrei care patrund in uretra si ajung astfel la nivelul tractul urinar. Bacteriile care traiesc in intestinul gros (in fecale) reprezinta cea mai comuna cauza a infectei. Ocazional, ITU mai sunt cauzate si de catre bacteriile care patrund din sange sau sistemul limfatic in tractul urinar. (Pielonefrita- e.coli, klebsiella; glometulonefrita- streptococi,stafilococi, enterococi, pneumococi etc.) Tablou clinic: La sugar i copilul mic manifestrile clinice ale ITU sunt: febr, iritabilitate, agitaie (specific dac apare n timpul miciunii), letargie, vrsturi, diaree, inapeten, enurezis, disurie, polakiurie, dureri abdominale, lombalgii, urin urt mirositoare, hematurie, icter i falimentul creterii. ITU diagnosticate la nivelul asistenei primare se manifest n special prin polakiurie i disurie. n spital cele mai frecvente manifestri ale ITU sunt febra, iritabilitatea, indispoziia i manifestrile gastrointestinale. Disuria, polakiuria, urina urt mirositoare, disfuncia micional se ntlnesc mai rar. Principii de diagnostic: Exam clinic; exam paraclinic: analiza urinei, ecografia urinar, uretrocistografia micional, scintigrafia renal
58. Profilaxia afectiunilor reno-urinare la copii. Albuminuria ortostatica: evitarea ortostatismului prelungit, gimnastica medicala pentru corectarea lordozei; odihna n pat n cursul diminetii si dupa amiaza Albuminuria ocazionala: evitarea eforturilor sportive exagerate, a emotiilor puternice. Infeciile urinare pot fi prevenite prin: - important este tratarea maladiilor care pot duce la apariia infeciilor tractului reno-urinar, tratarean afectiunilor ce pot servi drept focar()amigdalite,otite,absces dentar,piodermite ; - igiena corecta, educarea culturii de igiena a copilului

- consumul crescut de lichide poate preveni infeciile de tract urinar; - dup miciune, tergerea se face din fa n spate, pentru a se evita rspndirea bacteriilor din jurul anusului; - trebuie s urineze atunci cnd au senzaia de urinat i nu trebuie s se abin mult timp; - copiii trebuie nvai s se relaxeze atunci cnd urineaz pentru a goli complet vezica urinar; - atunci cnd copilul are scaun (defecaie), l ajut s elimine bacteriile care pot cauza infecii de tract urinar. Dac este nevoie, n caz de constipaii, se recomand laxativele uoare, - fetiele trebuie s evite folosirea frecvent a spunurilor sau a spumelor de baie cu ph-ul puternic acid;

59. Conduita terapeutica a sindromului hipertermic la copii. Depistarea urgentelor prin examenul clinic si examenele complemetare paraclinice nu trebuie sa impiedice aplicarea unei antibioticoterapii si cit si masurile de sustinere a hemodinamicii(oxigenare, ventilatie artificiala, perfuzie). Sunt 2 urgente: 1. pacientii prezinta purpura extinsa(administrarea de urgenta a cefalosporinei generatia 3-a i.v asociata cu ampicilina. + transferul in sectia de terapie intensiva pediatrica) 2. sugari cu virsta sub 6 saptamiini(internarea in unitate pediatrica pu supraveghere si instituire a terapiei) In cazul in care febra e unicul simptom se recurge la realizarea prelevarilor si depistarea unui semn de infectie bacteriana severa(tulburari de vigilenta sau de tonus, tulburari de comportament, anomalii hemodinamice, iritabilitate sau necooperare, semne de deshidratare), iar in lipsa unui semn de infectie bacteriana severa se fac examene complementare(nr leucocite, proteina C-reactiva, hemocultura, examen bacteriologic urinar). Pentru reglarea termica Metode fizice: dezbracarea copilului si pozitionarea corpului fara imbracaminte, aerisirea incaperii, administrarea de lichide, frectii cu spirt, eter, otet, apa a corpului si rece la cap si pe vasele magistrale. Terapia medicamentoasa: Paracetamol,aspirina,antiinflamatoare nesteroidiene(ibuprofen incepind cu luna 3-a, ketoprofen incepind cu luna a 6-a)

60.PRIMUL AJUTOR N caz de CONVULSII LA COPIL DEFINIIE: Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului; ele pot afecta intreaga musculatura - convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice bruste si anormale, excesive si sincrone datorate depolarizarii neuronilor din sistemul nervos central (SNC).

Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii:
- convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor pusee febrile(hiperventilatie in caz de febra mare) - tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encefalopatia hepatica sau uremica - traumatisme cerebrale, tumori cerebrale - intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool, droguri, otrvire etc. - soc termic,soc electric

Convulsiile reprezint descarcarea electrica

Desi convulsiile au un aspect dramatic, ele provoaca rareori probleme prin ele insele. Acestea sunt rezultatul loviturilor din cadere sau prin lovire de obiectele din jur. TABLOU CLINIC:
Faza tonic: - se instaleaz brusc, - cu pierderea contienei nainte sau concomitent cu apariia contracturii tonice, - faciesul devine palid, ochii plafoneaz, - copilul devine rigid, muschii devin rigizi, dupa care apar miscari spastice si neregulate, - cu capul n hiperextensie maxilarele sunt ncletate, - membrele sunt nepenite, antebraele flectate, pumnii strni, copsele i gambele n extensie, - toracele este imobilizat, - apar apneea i cianoza, - dac este surprins n ortostatism bolnavul cade, - ochii se dau peste cap - pot aparea pierderi necontrolate de urina sau scaun - dupa ce convulsiile iau sfarsit, bolnavul devine somnoros si confuz. Faza clonic: - capul se mic ritmic, lateral sau n extensie, - musculatura feei se contract ritmic, - globii oculari execut micri n toate direciile, pleopele palpit, exit midriaz, - apar spume la gur care devin sanguinolente cnd limba este rnit - membrele execut micri brute de flexie i extensie, - respiraia este sacadat, neregulat, zgomotoas, - pulsul accelerat i slab, facies vuluos (fa cianozat), - uneori emisiune involuntar de urin i fecale

Faza de rezoluie:
- contracturile nceteaz, - respiraia devine normal, - faciesul se recoloreaz.

CONDUITA DE URGEN:
- mpiedicarea autotraumatizrii. Daca bolnavul este gata sa cada, incercati sa-l prindeti si sa-l aezai usor ntins, pe jos. (poziie culcat, deprtare de surse de foc, de obiecte tari sau tioase, de sticle etc,; va fi supravegheat s nu cad din pat) Atenie! se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi. - Meninerea permeabilitii cilor respiratorii: - copilul va fi aezat n poziie de siguran (decubit lateral, semipronaie, astfel se evit cderea limbii n hipofaringe, i pentru a preveni necarea cu secreii, sange sau lichide de vom. - pipa Guedel, - aspirarea secreiilor, - Verificarea funciilor vitale i vegetative, - Daca respiraia se opreste si nu se reia imediat dupa convulsii, mentinem calea aeriana deschis. Efectum respiratie artificiala dupa criza,

- Abord venos i instituirea unei perfuzii cu Glucoz 10 %, adminsitrarea medicaiei aticonvulsivante la indicaia medicului, - Verificm daca nu sunt si alte leziuni, ca sngerri, fracturi si lum masurile necesare pentru a le trata, - Supravegherea pacientului i a FV.

61. Ajutorul de urgent n oc anafilactic la copii.


Copilul este definit ca pacientul cu vrsta cuprins ntre 1 i 8 ani. De cele mai multe ori, paii pe care trebuie s-i urmai ntr-o situaie critic nu difer foarte tare de cei pentru aduli, ns difer fora cu care realizai manevrele. Primul pas in salvarea celui care a intrat in soc anafilactic este anuntarea serviciilor de urgenta. Pana la ajungerea acestora, victima trebuie sa fie eliberata de orice o constrange: gulerul de la camasa, cureaua, pantalonii etc. Este important ca cel afectat sa fie mentinut in pozitie verticala pe cat posibil, pentru a facilita respiratia intrerupta sau chiar blocata de inflamatia mucoaselor cailor respiratorii. In cazul in care apar stari de voma, victima trebuie asezata orizontal si intoarsa spre lateral. Sub nici o forma nu dati persoanei care se afla in soc anafilactic sa bea nici un fel de lichid;Daca pacientul este intins pe spate, se poate ineca. In cazul in care simptomele indica deficiente circulatorii, persoana trebuie asezata pe spate, cu picioarele ridicate. In conditiile in care apare stopul respirator, sunt indicate manevrele de resuscitare cardio-pulmonara. Epinefrina este un hormon care ajuta la deschiderea cailor respiratorii si imbunatateste respiratia si presiunea sangelui, reducand reactia alergica din organism. Oricand ii este administrata epinefrina, copilul trebuie dus la sectia de urgenta a celui mai apropiat spital. In timp ce asteptati sosirea medicului sau a ambulantei, ar trebui sa cereti ajutorul altor persoane in cazul in care este necesara resuscitarea. Desfaceti toate hainele care l-ar putea strange si incercati sa calmati copilul, care este foarte probabil sa fie speriat si sa nu inteleaga ce i se intampla. Tineti copilul in pozitie verticala sau pe cat posibil verticala, pentru a-l ajuta sa respire. In cazul in care vomita, asezati-l pe o parte. In cazul in care pare apatic sau da semne de blocaj circulator, ca de exemplu daca este palid, rece si umed, ar trebui sa-l asezati jos si sa-i ridicati picioarele. Daca isi pierde cunostinta, supravegheati-l cu atentie in cazul in care inceteaza sa respire sau i se opreste circulatia. In cazul in care copilul nu respira, incepeti resuscitarea gura la gura. Si in cazul in care nu puteti sa detectati semne ale circulatiei sangvine, trebuie sa exercitati presiune asupra toracelui. ATITUDINEA N SOCUL ANAFILACTIC LA COPII DIN GRUPA DE VRSTA 7 18 ANI Diagnosticul trebuie pus n maximum 20 de secunde 1. Evaluarea semnelor vitale sunt caile respiratorii libere ? pacientul respira ? inima pulseaza ? 2. Evaluarea cardio-circulatorie

3. 4.

volumul pulsului (palpare) presiunea venoasa jugulara (palpare) temperatura si culoarea pielii reumplerea capilara Evaluarea neurologica - este bolnavul constient ?

Socul este un diagnostic clinic: - tensiunea arteriala sistolica 90 mmHg nsotita de o evidenta perfuzie tisulara insuficienta a pielii (rece, cianotica, lipicioasa) si a creierului (agitatie, confuzie, coma) si a rinichiului (debit urinar 20 ml/h). Terapia de urgenta la nivelul cabinetului medical (Epinefrina???) 1. Se aseaza copilul n clinostatism cu membrele inferioare ridicate mai sus dect planul orizontal. 2. De preferat este prinderea de urgenta a unei vene. Daca nu, se foloseste cale de administrare subcutanata. 3. Primul medicament adrenalina fiole a 1 ml solutie apoasa injectabila 1 ml = 1 mg Doza: 0,5 1 ml s.c. sau 1 fiola + 10 ml ser fiziologic se administreaza 2,5 ml i.v. 4. Al doilea medicament hemisuccinat de hidrocortizon fiole a 25 mg : 8 mg/kg corp i.v sau Metilprednisolon fiole a 50 mg 2 mg/kg corp i.v. sau i.m. 5. Pentru bronhospasm Miofilin Teofilina 5 mg/kg corp i.v. 5 ml din fiola (fiola are 10 ml/240 mg) administrate i.v. n dilutie obigatorie 5 ml Miofilin + 25 ml ser fiziologic sau: Salbutamol spray 2 pufuri 6. Antihistaminic Romergan fiole a 2 ml cte 30 mg Doza: 1 mg/kg corp i.m. 7. Ideal: - Oxigen - Perfuzie venoasa cu Dextran sau ser fiziologic - Aspiratie + pipa Guedel

62. Ajutorul de urgent a n sindrom hemoragic la copii.


Profilaxia bolii se face la nastere prin administrarea tuturor bebelusilor de Fitomenadion injectabil. Tratamentul curative se face cu Fitomenadion injectabil in doza de 1-2mg. In formele mai grave se foloseste plasma proaspata care asigura factorii de coagulare. Tratament In profilaxie se recomanda doze de 50 100 mcg de vitamina K1, care se considera ca sunt suficiente si se administreaza in special la cei cu deficiente alimentare sau tulburari de absorbtie ale vitaminei K. Comitetul de nutritie al Academiei Americane de Pediatrie recomanda pentru profilaxie o singura doza de 0,5 1 mg vitamina K1 pe cale parenterala, sau 1 2 mg pe cale orala.

Terapia bolii hemoragice primare a NN consta in administrarea lenta i.v. de 0,5 1 mg vitamina K1, care normalizeaza in 24 ore nivelul vitaminei K si al factorilor protrombinodependenti. Administrarea i.v. se practica pentru a nu provoca formarea hematoamelor, in special cand nu s-a exclus total din diagnostic eventuala existenta a unei hemofilii sau CID in cazuri grave se administreaza 3 doze de vitamina K la 4 8 ore interval. Trebuie cunoscut ca doze mai mari de 5 mg vitamina K, administrate zilnic, sau de 10 mg vitamina K doza totala pot produce hiperbilirubinemii la NN. A doua masura terapeutica consta in administrarea de sange integral sau plasma in cantitate de 10 15 ml/kgc/zi, in formele grave ajungandu-se la 30 50 ml/kgc/zi de sange izogrup Rh negativ. Daca hemoragiile nu s-au oprit, administrarea de sange sau plasma se va repeta dupa 2 zile, timp in care se consuma factorii de coagulare cu exceptia F IX. Administrarea concentratelor de factori dependenti de vitamina K da rezultate bune, dar exista riscul aparitiei trombozelor si a CID, in special la prematuri, datorita imaturitatii functiei de clearance al ficatului si a deficientei fiziologice de AT III. Exanguinotransfuzia se indica in cazuri grave, la care se asociaza si o trombocitopenie. Profilaxia obstetricala consta in supravegherea atenta a gravidei, in vederea evitarii prelungirii travaliului si a altor cauze de anoxie la nastere.

63. Ajutorul de urgenta n caz de lesin la copii.


Trebuie sa stim ca lesinul poate sa apara fara vreo semnificatie anume, dar si ca el poate sa fie cauzat de o anumita problema grava de sanatate. Conduita: 1. Pozitioneaza victima pe spate si ridica-i picioarele pana la nivelul inimii, daca este posibil; 2.Verifica caile aeriene pentru a elimina posibilitatea unei obturatii si fii atent/a daca victima vomita; 3. Verifica respiratia si orice miscare; 4. Compresele cu apa rece aplicate pe frunte; 5. Daca victima respira, restabileste fluxul sanguin ridicandu-i picioarele desupra capului. De asemenea, indeparteaza cureaua sau articolele de imbracaminte foarte stramte; 6. Daca victima nu-si revine intr-un minut si ramane in continuare inconstienta, suna la urgente; 7. Daca victima a lesinat in urma unor lovituri, ingrijeste-te si de aceste vanatai sau rani. Controleaza sangerarea prin presarea ranii. Ce sa nu facem? Palmele pe care in disperare de cauza le dam ca sa facem ceva sunt cea mai intalnita greseala. Nu ajuta cu nimic, din contra, pot face rau. La fel si a incerca sa turnam persoanei deja lesinate o bautura dulce pe gat. Evident, ea nu mai poate inghiti corect in acel moment, plus ca organismul nu foloseste digestia pentru a-si reveni la starea constienta. In mod practic o persoana care observa un asemenea moment trebuie sa respecte cateva etape: 1. Eliberarea cailor aeriene si semnele vitale: un asemenea pacient trebuie asezat in decubit lateral (pe o parte) de preferat pe stanga, cu capul extins spre spate membrul superior de pe sol fiind flectat si sustinand capul in pozitia extinsa. Aceasta manevra va elibera calea aeriana de baza limbii permitand o respiratie normala. Eventual se exploreaza cavitatea bucala pentru a nu exista corpi straini. Concomitent se observa miscarile de respiratie normala ale toracelui. 2. Activitatea cardiaca normala se poate determina rapid prin palparea pulsului central adica la arterele carotide. Acesta trebuie sa fie regulat si sa aiba o frecventa intre 60 si 100 batai/minut. Orice deviatie de la acesti parametrii indica o cauza cardiaca a crizei de pierdere de cunostinta si examinare medicala de urgenta. 3. Un caz special il reprezinta lipsa miscarilor respiratorii spontane si/sau lipsa pulsului carotidian situatie care indica ori iminenta unui stop cardio-respirator ori chiar un stop cardio-respirator. Se vor executa de urgenta manevre de resuscitare cardio-pulmonara (masaj cardiac extern si respiratie gura la gura) pana la sosirea unei echipe medicale specializate in asemenea situatii.

Ce nu trebuie sa faceti! 1. Mobilizarea sub orice forma a pacientului (poate compromite calea aeriana sau poate agrava o eventuala leziune traumatica aparuta in urma caderii). 2. Administarea de orice fel de substante/medicamente pe cale digestiva (pe langa faptul ca nu se stie exact cauza crizei, deci nu se poate da un tratament tintit, riscam sa determinam aspirarea acestuia si/sau de lichide in calea aeriana lucru care provoaca complicatii pulmonare grave). 3. Neprezentarea la medic pentru consult specializat sau nechemarea unui medic/echipe de urgenta care sa evalueze corect pacientul. 4. Intarzierea manevrelor de resuscitare cardio-pulmonara in cazul instalarii stopului cardio-respirator (functia cerebrala este compromisa ireversibil dupa 3-5 minute de lipsa a circulatiei eficiente cerebrale).

64. Ajutorul de urgent n caz de ingestie a unei subst. toxice de ctre copii, inclusiv n intoxicatie cu medicamente.
Variante de raspuns: 1. Ca masura de prim ajutor, poti da copilului sa bea rapid apa sau lapte, pentru a dilua substanta toxica si a preveni reactiile adverse imediate. 2. Tratament - Daca pare verosimila ipoteza intoxicatiei accidentale, trebuie sa se ia urgent legatura cu serviciul de specialitate sau cu serviciul de urgente al spitalului de pediatrie cel mai apropiat. In asteptarea ajutorului, este total contraindicat sa se determine copilul sa manance sau sa bea. Contrar unei opinii larg raspandite, nu trebuie in nici un caz sa i se dea lapte copilului. Nici nu trebuie incercat sa i se produca voma. Orice intoxicatie potentiala necesita o spitalizare in cursul careia vor putea fi efectuate tentativele de evacuare a continutului stomacului multumita administrarii de medicamente sau prin spalatura stomacala. Absorbtiile de apa de Javel (solutie de hipoclorit de sodiu) diluata, cele mai frecvente, nu sunt in general periculoase. In schimb, daca este vorba de inghitirea de apa de Javel concentrata sau de caustice (produse pentru spalatul veselei, detartrante, pentru desfundarea canalului, de exemplu), copilul trebuie spitalizat de urgenta intrun serviciu de otorinolaringologie si trebuie cautate eventualele leziuni ale stomacului sau ale esofagului. Inhalatiile de derivati ai petrolului sunt deosebit de periculoase deoarece acestia pot provoca o atingere pulmonara. O supraveghere in mediu spitalicesc care dispune de un serviciu de reanimare este un lucru care se impune. 3. Test: A. l faci s bea lapte sau ap. B. Nu-i dai nimic. Corect B: Tot ce trebuie s faci e s -i clteti gura cu ap i s -l faci s elimine tot ce a nghiit. Este nerecomandat s -i dai s bea ceva nainte de a primi sfatul unui specialist. Chiar dac sunt muli care nc mai cred c laptele e un antidot, afl c, dimpotriv, grsimea din lapte poate accelera trecerea substanelor toxice n snge.

4. Primul ajutor in intoxicatii Intoxicatiile acute reprezinta o urgenta medicala, deoarece in unele cazuri ele pot fi letale. Studiile epidemiologice au aratat ca exista diferente evidente in functie de varsta, atat in ceea ce priveste frecventa si caracterul intoxicatiei cat si in privinta substantelor implicate. Astfel: - la copii predomina intoxicatiile accidentale, fata de adult unde majoritatea sunt voluntare, in scop suicid - majoritatea intoxicatiilor la copii se produc sub varsta de 5 ani - sub varsta de 1 an, predomina intoxicatiile cu medicamente, prin supradozaj sau utilizarea necorezpunzatoare a acestora - intre 1-5 ani predomina intoxicatiile accidentale cu diverse substante casnice: detergenti, sampon, sapun, diversi solventi casnici, dezinfectanti, etc. Limitarea absorbtiei toxicului Primele masuri care se iau in cazul unei intoxicatii sunt masuri de prevenire a absorbtiei toxicului, prin idepartarea toxicului care nu a fost inca absorbit in organism, masuri care se pot incepe la domiciliu: - in cazul intoxicatiilor produse prin ingestie (inghitire): evacuarea continutului tubului digestiv fie prin provocarea de varsaturi (prin stimularea fundului gatului cu degetul sau cu o lungurita dupa ce s-a baut un pahar cu apa calda sau lapte) fie prin administrarea unor purgative - in intoxicatiile prin inhalare de substante gazoase, primul gest va fi scoaterea victimei din mediu - in cazul toxicelor care patrund prin tegumente, se va spala tegumentul cu sapun si apa in cantati mari (dus) - prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se face prin aplicarea unei pungi cu gheata pe locul injectarii si a unui garou, proximal de locul injectarii. Provocarea varsaturilor este contraindicata la: - victime inconstiente - in caz de convulsii - ingestie de substante caustice, volatile sau antiemetice. Intoxicatiile acute cu medicamente Primul ajutor: - evaluarea starii de constienta si a functiilor vitale (ABC), si resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in care victima este in stop cardio-respirator - apelarea serviciului de urgenta 112 - daca este inconstienta sau varsa, se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte) - daca victima este constienta se poate incerca provocarea de varsaturi - se cauta ambalajele medicamentelor posibil a fi raspunzatoare de intoxicatie - pana la sosirea echpei medicale se poate apela serviciul TOXAPEL pentru a solicita informatii cu privire la acordarea primului ajutor. Intoxicatiile cu monoxid de carbon - CO Primul ajutor: - scoaterea victimei din mediu

- transportul cat mai repede la spital - daca e la indemana, administrarea de oxigen - care este considerat si antidotul intoxicatiei cu CO. Intoxicatia cu fum Primul ajutor: - scoaterea victimei din mediul cu fum, avand in vedere si propria siguranta - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale, cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratoare daca este necesar - solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital - daca este disponibil, administrarea de oxigen. Intoxicatia cu naftalina Primul ajutor: - in cazul intoxicatiei prin inhalare: parasirea incaperii, indepartarea naftalinei si aerisirea incaperii - in cazul ingestiei: se administreaza apa si se provoaca varsaturile - se transporta victima la spital. De retinut! NU se administreaza: ulei vegetal sau lapte, deoarece naftalina este solubila in grasimi si prin acestea ar creste absorbtia toxicului. Intoxicatia cu substante corozive Primul ajutor: - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar: in timpul respiratiei gura la gura nu se va intra in contact direct cu gura victimei decat prin intermediul unui tifon (deoarece exista ricul de contaminare) - solicitarea ajutorului medical si transportul victimei la spital in cel mai scurt timp - spalarea cu multa apa (jet) timp de 20 minute, in cazul leziunilor cutanate sau oculare. De retinut! Sunt contraindicate provocarea varsaturilor, spalatura gastrica si administrarea purgativelor, deoarece exista riscul perforatiei. Nu se va incerca neutralizarea sau diluarea toxicului! Intoxicatia cu ciuperci necomestibile Primul ajutor: - prezentarea la spital in cel mai scurt timp - se poate incerca provocarea varsaturilor, in cazul intoxicatiilor cu durata scurta de incubatie. Intoxicatia cu pesticide Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si cutanata. De aceea in cazul suspiciunii unei intoxicatii cu pesticide, primul ajutor consta in: - evaluarea nivelului de constienta si a functiilor vitale (ABC), cu inceperea manevrelor de resuscitare cardiorespiratorie daca este necesar, cu atentie la propria siguranta a salvatorului - apelarea serviciului de urgenta 112 - decontaminare externa: inlaturarea imbracamintei si incaltamintei contaminate si spalarea tegumentelor sub jet

de apa - provocarea varsaturii - transportul victimei la spital pentru administrarea antidotului specific.

65. Insuficiena respiratorie la copii: cauyele principale, conduit clinica.


Care sunt cauzele insuficientei respiratorii la copii? Orice afectiune a sistemului respirator sau diminuare a functiei pulmonare poate sta la baza insuficientei respiratorii la copii. Ea nu este o boala in sine, ci mai degraba un simptom al unei afectiuni pulmonare. Insuficienta respiratorie acuta este mai frecventa printre bebelusi si copii mici decat printre adulti in principal din cauza diferentelor anatomice si gradului de dezvoltare fizica. Caile respiratorii la copii cuprind zona care se extinde de la nas la faringe, orofaringe, laringe si trahee, iar problemele pot aparea din mai multe cauze.

nou-nascutii si sugarii sunt obligati sa respire nazal pana la 2-6 luni, din cauza apropierii epiglotitei de nazofaringe;

Afla cum poate contribui o dieta echilibrata la dezvoltarea copilului tau.

congestia nazala poate conduce la insuficienta respiratorie la aceasta varsta.

Dimensiunile mici ale cailor respiratorii la copii pot sta la baza obstructiei nazale si aparitiei problemei. La copiii mai mari, tesutul adenoidal si limfoid amigdalian este proeminent si contribuie la obstructia cailor nazale. Asadar, pe langa obstructia cailor respiratorii si leziunile tesuturilor pulmonare sau slabirea musculaturii care ajuta la patrunderea aerului in organism pot determina aparitia insuficientei respiratorii. Alte cauze frecvente care pot sta la baza insuficientei pediatrice respiratorii sunt:

leziuni dobandite (infectii, traumatisme, amigdale hipertrofice sau adenoide); leziuni sau afectiuni congenitale (anomalii craniofaciale, stenoza subglotica etc.); sindromul de detresa respiratorie; astmul; pneumonia; edemul pulmonar;

embolia pulmonara; botulismul infantil; apneea de somn; infarctul etc. Cum se trateaza insuficienta respratorie la copii? Insuficienta respiratorie este o urgenta medicala si necesita ventilatie artificiala asistata rapida. Copilul este internat si beneficiaza de gimnastica respiratorie pentru a-i fi drenate si aspirate fluidele secretate in exces. Medicul trece apoi la tratarea simptomelor prezente. Daca apare febra, medicul va folosi antitermice pentru a o regla si echilibra. De asemenea, se asigura hidratarea copilului prin administrare perfuzabila pentru a echilibra nivelul de electroliti.

Daca cel mic este internat cu alte afectiuni medicale asociate sau independente ori cauzate de afectiunea sistemului respirator ca anemie, malnutritie sau rahitism se apeleaza la tratament cu suport imunologic. Intre timp medicul incearca sa depisteze care este cauza care a stat la baza aparitiei simptomului pentru a putea stabili schema terapuetica adecvata si a indeparta cauza. Tratarea simptomului nu ajuta la vindecarea afectiunii declansatoare. Decompensare respiratorie idiopatica

Afectiune a nou-nascutului, mai ales a prematurului, cauzata de existenta membranelor fibrinoase in alveolele pulmonare si responsabila de o insuficienta respiratorie acuta. Boala membranelor hialine, legata de un efect de maturitate a plamanilor, survine, in principal la prematuri (copii nascuti inainte de 35 de saptamani de sarcina). Simptome Decompensarea respiratorie apare de cele mai multe ori in cursul primelor ore ale vietii, uneori chiar din primele minute. Ea se manifesta printr-o crestere a frecventei respiratorii, prin semne de lupta a copilului pentru a respira (zbaterea aripilor narilor, gemete, scobirea toracelui in cursul inspiratiei). Tratament Tratamentul consta in punerea sub oxigen a copilului in cazurile moderate, (incinta inchisa, care acopera capul copilului, legata cu o conducta de aductie a aerului); In cazurile mai severe, prin ventilatie artificiala care permite, la sfarsitul expiratiei, sa se mentina deschise alveolele pulmonare ale copilului. Punerea la punct a surfactantilor artificiali, administrati pe cale traheala prematurilor de varsta mica, a contribuit la eficacitatea tratamentului.