Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL MASTER CONSILIERE N ASISTEN SOCIAL

TRAFICUL DE PERSOANE

Student Manda (Bayrakcioglu) Veronica

BUCURETI MAI 2013

TRAFICUL DE PERSOANE

Protocolul de la Palermo din 2000 - Traficul de persoane reprezinta recrutarea, transportul, transferul, adpostirea sau primirea de persoane, prin amenintare de recurgere sau prin recurgere la forta ori la alte forme de constrngere, prin rapire, frauda, inselaciune, abuz de autoritate sau de o situatie de vulnerabilitate ori prin oferta sau acceptarea de platii ori avantaje pentru a obtine consimtamntul unei persoane avnd autoritate asupra alteia n scopul exploatarii. Exploatarea contine, cel putin, exploatarea unei alte persoane prin prostituarea acesteia sau alte forme de exploatare sexuala,munca sau serviciile fortate, sclavia sau practicile analoage sclaviei, folosirea sau prelevarea de organe. Traficul de persoane este un fenomen cu multe dimesiuni: este o incalcare grava a drepturilor omului, un fenomen economic si social cu consecinte pentru intreaga regiune si societate, un aspect al sanatatii publice si nu in ultimul rand un aspect penal, in care traficantii si nu victimele sunt infractorii. Traficul de fiinte umane este o infractiune grava in care victimele sunt tratate ca bunuri si vandute pentru obtinerea de profit. Pentru unii este considerate a fi o afacere, de cele mai multe ori controlata de crima organizata, care incearca sa obtina maximum de profit din ceea ce ei considera a fi bunul lor, dar care afecteaza sanatatea, bunastarea si securitatea persoanelor. Etapele traficului Recrutarea 1) exista trei categorii de recrutori si transportatori: barbati, femei, familii. 2) cine sunt recrutorii: - vecin, sot/concubin, cunostinta/ prieten - presupun relatii cu publicul (vinzatori, barmani, taximetristi etc.)

- angajati ai unor firme false - membrii ai unor retele de trafic. 3) metode de recrutare: - oferte false de locuri de munca in strainatate, in special profesii care nu implica o munca calificata (chelnarita, bucatareasa, dansatoare, baby-sitter, menajera etc.) in tari ca Spania, Italia, Grecia, Cehia, Germania, Franta etc. facute direct victimelor sau prin intermediul cunostintelor, rudelor sau a altor persoane apropiate. - anunturi la mica publicitate de tipul: Tinere fete pentru dansatoare, balerine in tara X. Plecare imediata. - rapire Transportul 1) Traficul de fiinte umane se desfasoara pe anumite rute, din tara de origine, spre tara de destinatie. Vanzarea se poate face si in tarile de tranzit, dar si ulterior recrutarii chiar in tara de origine. 2) Trecerea frontierei spre tara de destinatie (de cele mai multe ori alta decit cea promisa victimei) se face cu autorul recrutorilor sau al calauzelor si poate fi: - legala, sub pretextul unei excursii, in cazul fetelor care au pasaport - ilegala, in cazul persoanelor minore sau fara pasaport, situatie in care calauzele promit trecerea granitei in siguranta in schimbul unei sume de bani sau chiar fara plata. - in cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, mai ales in tara de origine, victimele sint tratate civilizat, li se ofera cazare si masa, pot lua legatura cu familiile etc. Vanzarea Are loc in tarile de destinatie (in cazul vanzarilor repetate, pot fi doar tari de tranzit), fara stirea victimelor care devin proprietatea unor patroni. Aspectul fizic si virsta sunt cele care fixeaza pretul de vanzare (de regula, intre o mie si patru mii de dolari), dar

depinde si de numarul vanzarilor de la momentul recrutarii la cel al destinatiei de exploatare.

Sechestrarea si exploatarea De cele mai multe ori victimele realizeaza ca au fost vandute in momentul in care sint sechestrate si exploatate, etapa caracterizata prin: - sechestrarea in locuri bine izolate, inchise. - lipsa totala a posibilitatilor de comunicare (li se retin actele de identitate, telefoanele mobile etc.) - tratamentului administrat victimelor: de la izolare, viol comis de una sau mai multe persoane, maltratare, amenintare, pana la, in unele cazuri crima, in momentul in care incearca sa evadeze sau ameninta traficantii cu deconspirarea. Revanzarea - victimele intra intr-un ciclu al falselor datorii deoarece cei care le cumpara pretind ca trebuie sa-si recupereze banii din munca lor. - in majoritatea cazurilor, in momentul in care victima a reusit sa-si plateasca datoria, urmeaza o revanzare catre un alt patron care, la rindul sau, vrea sa-si recupereze suma platita. Evadarea - se face in conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienti, al politiei (razii) etc. - victimele se adreseaza ambasadelor sau consulatelor Romaniei din tara respectiva. De ce cele mai multe ori, victimele nu apeleaza la ajutorul acestor institutii. Repatrierea

- se realizeaza cu sprijinul OIM- Misiunile din alte tari, al ambasadelor/ consulatelor Romaniei care se ocupa de formalitatile de repatriere si cu sprijinul organizatiilor neguvernamentale din statul de destinatie. - victimelor li se elibereaza pasaport consular si documente de calatorie. - primirea in tara se face de reprezentantii ANITP (Centrul Regional din aria de competenta), care a fost contactat si informat in prealabil si care va referi victima catre serviciile specializate de asistenta, in functie de optiunea acesteia. In chestiunile legate de repatrierea victimelor romane ale traficului de persoane, ANITP este prima institutie care trebuie informata.

Isoricul cazului: A.I. a cunoscut un tnar roman stabilit n Italia prin intermediul unui chat room. n luna mai 2010 tnarul a venit n Romnia cu treburi si cei doi s-au ntlnit si au nceput o relatie. Dupa ce A.I si-a dat bacalaureatul, tnarul i-a sugerat fetei sa plece cu el ntr-o excursie n Italia. n ciuda insistentelor parintilor A.I a decis sa plece cu prietenul sau. Cei doi au mers cu automobilul unui prieten si nca un baiat pna n Sicilia. La granita cu Ungaria unul dintre baieti a strns pasapoartele pentru a le arata autoritatilor vamale si lea pastrat, pe motiv catrebuie sa le arate si la granita cu Italia. A.I nu i s-a parut nimic suspect. Odata ajunsi la destinatie, fata a fost cazata ntr-un apartament aproape gol si lasata singura mai multe ore, prietenul ei invocnd faptul ca trebuie sa se ntlneasca cu niste persoane. Dupa mai multe ore de asteptare, el s-a ntors cu un anume Giovani, un barbat de aproximativ 40 de ani, care a obligat-o sa se dezbrace pentru a o inspecta, iar apoi a fost violata si agresata fizic de cei doi. Sub amenintarea ca acest tratament se va repeta, A.I a fost obligata sa se prostitueze. n fiecare seara tnarul o lua din apartament si o ducea n zonele marginase ale Siciliei,unde fata era obligata sa acosteze clienti si sa intre in relatii sexual cu acestia pentru anumite sume de bani. Baiatul statea mereu n zona, pentru a se asigura ca fata nu fuge sau pastreaza banii. Timp de 2 luni a fost obligata sa ntretina pna la 6 relatii sexuale pe noapte. Ca sa evite o eventuala evadare a

acesteia, era obligata sa ia niste pastille (care i provocau o stare de bine,uneori cu halucinatii) Tnara spune ca i-a fost confiscate telefonul mobil si a fost obligata sa si dezvaluie parola de la adresa de e-mail. Pentru a nu ridica suspiciuni asupra fetei, tnarul le trimitea parintilor un e-mail din partea fetei odata la 2 zile si sub stricta supraveghere a lui Giovani i suna odata pe saptamanata ca sa nu creeze neliniste n familie. Din banii obtinuti n urma prostitutiei A.I primea exact ct sa si procure mncare pentru ziua respectiva; hainele si produsele de cosmetice i erau aduse de Giovani (proxenetul fetei). Dupa 2 luni fata a fost vnduta unui bisnitar asa cum l numea Giovani marturiseste fata. Acesta era un italian mai tnar, care vorbea foarte putin in romna si plasa prostituate n cluburile obscure de la periferia Siciliei. n a 3-a seara n care a fost adusa n club a avut loc o razie si toate persoanele au fost ridicate de carabinieri si duse la sectia de politie. Cei catre au interogat-o nu vorbeau romna, dar au adus un preot ca intermediar. A.I i-a spus preotului cum a ajus n acea situatie si acesta a fost cel care a ajuta-o sa se ntoarca n tara, dupa acae a luat legatura cu parintii fetei. Dupa procedure legale ce au durat mai bine de o luna, A.I a fost repatriata, dar acuzatiile de prostitutie nu i-au fost ridicate. Tnarul pe care l cunoscuse pe internet era de negasit, la fel ca si Giovani. Fata a refuzat sa urmeze un program de consiliere si momentan locuieste cu familia ei n Predeal, unde ncearca sa treaca peste ntmplare. Parintii si sora acesteia spun ca este schimbata, i este rusine sa vorbeasca despre situatia prin care a trecut si refuza sa se ntlneasca cu prieteniiei de frica sa nu afle ce i s-a ntmplat. Rudele si vecinii au fost informati ca tnara a fost plecatan vacanta, drept rasplata pentru nota de la bacalaureat, pentru a nu ngreuna situatia si procesulde readaptare la viata pe care o avea nainte. Probleme Principala problema este administrarea acelor pastile. Din descrierea fetei par a face parte din categoria halucinogenelor, probabil LSD. Datorita circumstantelor n care a fost practicatactul sexual, A.I ar fi putut contacta o boala cu transmitere sexuala, asadar

trebuie facuta o evaluare medical amanuntita. Relatiile dintre membrii familiei ar putea fi alterate n urma plecarii fetei n strainatate, chiar daca parintii acesteia au insistat ca ea sa nu plece. Confidentialitatea situatiei ar putea fi pusa n pericol daca unul dintre membrii familiei este nemultumit de comportamentul fetei, iar daca acest lucru se va ntmpla, ntreaga familie ar avea de suferit din punct de vedere social. Faptul ca tnara refuza sa socializeze cu fostii colegi poate duce la o izolare sociala, iar deacolo se pot crea mai multe situatii periculoase (depresii, izolare, etc.). Nevoi: Principala nevoie este satisfacerea nevoilor emotional - afective, deoacere A.I a suferit o trauma psihica majora n urma actiunilor pe care a fost obligata sa le execute. Trebuie ntarita comunicarea dintre membrii familiei, pentru a elimina acel sentiment de rusine si retragere. Obiective:1. Pe termen scurt: Primul obiectiv ar fi terapia de familie. Deoarece se pot crea situatii conflictuale n familie, toti membrii familiei ar trebui sa urmeze o serie de sedinte de consiliere. n cadrul acestor sedinte membrii familiei ar trebui sa si exteriorizeze toate sentimentele si frustrarile, pentru a evita declansarea unor conflicte majore n situatii de stres. n al doilea rnd, tnara ar trebui ncurajata sa-si reia viata sociala de dinainte de incident, pentru a se putea dezvolta normal din punct de vedere social. De asemenea ar trebui planificata o ntlnire cu un cabinet specializat pe consumul de stupefiante, pentru a se face o evaluare a starii de sanatate si a se evita o posibila recadere n grupul consumatorilor de droguri. Pe termen lung: Cel mai indicat ar fi ca A.I sa acceseze programul de consiliere al victimelor traficului de persoane, pentru a se asigura ca depaseste traumele la care a fost supusa. Va

trebui monitorizata si din punct de vedere medical, deoarece unele boli cu transmitere sexuala, cum ar fi HIV/SIDA pot aparea la 6 luni de la contactarea virusului. Pentru a o ajuta sa se reintegreze n cercul de prieteni este nevoie de suport din partea familiei si al grupului de prieteni. O eventuala sedintina de terapie de grup ar fi recomandata pentru a facilita reluarea legaturilor dintre adolescenti. Planul de interventie: Autoritatile care s-au ocupat de repatrierea A.I trebuie sa informeze familia cu privire la institutiile care acopera diferite domenii de consiliere, ajutor si suport pentru victimele traficuluide persoane. Apoi familia, mpreuna cu A.I vor lua o decizie cu privire la participarea si implicarea n acest gen de actiuni. Deoarece fata este majora, poate sa ia singura o decizie, dar este indicat sa se consulte si cu membrii familiei. Teoria aplicata O teorie care ar putea sa functioneze n cazul familiei A.I ar fi teoria sistemica. Aceasta are un carcater holistic. Teoria se bazeaza pe sisteme; daca un sistem nu functioneaza, atunci si celelalte sisteme vor fi afectate si nu vor putea functiona eficient. Aceasta teorie are la baza outputuri si inputuri. Inputurile sunt sisteme nchise, care si consuma propria energie, iar outputurile sunt sisteme deschise, receptive la influente din afara. n cazul de fata inputul este A.I, care nu vrea sa vorbeascadespre problemele ei cu familia, astfel consumndu-se din punct de vedere sentimental. Outputul este reprezentat de familie, vechini si prieteni, care recepteaza atitudinea de respingere a A.I si ar putea sa o izoleze,n loc sa o ajute, astfel crenduse o respingere din partea societatii. O astfel de actiune ar avea consecinte nefaste asupra A.I din punct de vedere emotional, iar astfel de traume sunt foarte greu de recuperat. n continuare vom analiza etapele prin care A.I a fost racolata si exploatata, precum si factorii decizionali care au dus la aceste fapte n ciuda faptului ca tnara are o educatie buna si provine dintr-un mediu fara probleme, aceasta a cazut victima a traficului de persoane pentru ca a avut ncredere ntr-

un strain si a ignorant semnele care indicau faptul ca tnara va devein n curnd victima unei retele de traficanti de persoane. Recrutarea: Recrutorul face parte din cateogira barbatilor cu vrste cuprinse ntre 20 si 30 de ani, iar ocupatia sa este activarea ntr-o retea de traficanti. Metoda de recrutare a fost mai elaborata dect cele standard (precum anunturile false de munca sau rapirea). n cazul A.I, recrutorul a dezvoltat o relatie pentru a crea ncredere si a nu ridica suspiciuni cu privire la oferta sa de a face o excursie n Italia n semn de afectiune pentru A.I. Acest tip de recrutari este mai rar ntlnit deoarece perioada de timp alocata fiecarei victime este cuprinsa ntre 1- 6 luni. Transportul: Trecerea frontierei s-a desfasurat pe ruta clasica Romnia- Ungaria - Austria Italia n conditii legale, deoarece tnara poseda pasaport si acte de identitate si era majora. De-alungul transportului recrutorul si calauza s-au purtat civilizat cu A.I, i-au oferit mese si a putut lua legatura cu familia sa, tocmai pentru a nu crea suspiciuni. Pasaportul si actele de identitate i-au fost sutrase prin nselaciune, calauza motivnd ca toate actele trebuie aratate mpreuna granicerilor, iar pentru a nu crea discomfort si agitatie, le va tine recurtorul n siguranta. Fata recunoaste ca nu a realizat ca este o viitoare victima, deoarece persoanele care au nsotit-o s-au purtat exemplar, facnd orpiri n marile orase de pe traseu si vizitnd cteva obiective. Budapesta, Viena, Salzbrg si Firenze fiind orasele n care au oprit pentru cteva ore sau pentru odihna. Vnzarea: Aavut loc n tara de destinatie, recrutorul lundu-si banii dupa ce fata a fost sechestrata n apartamentul mentionat n istoricul cazului. Dupa ce patronul initial (Giovani) a profitat de aceasta, a pus-o spre vnzare unui alt proxenet pentru suma de 3000 de euro.

Sechestrarea si exploatarea: A.I a banuit ca a fost vnduta cnd a ramas singura n apartamentul slab dotat timp de mai multe ore. Banuiala i-a fost confirmata cnd n apartament a revenit recrutorul si proxenetul si a fost violata de cei doi. Pentru a evita o posibila evadare saul uarea legaturii cu membrii familiei din tara, A.I i-au fost confiscate telefonul mobil si laptopul. Revnzarea: A.I nu stie daca a fost vnduta pentru a recupera o datorie sau doar pentru a nnoi grupul de fete care erau obligate sa se prostitueze. Ea a fost vnduta unui patron de club obscur de la periferia Siciliei, unde era obligata sa presteze servicii de animatoare si sa ntre in relatii sexual cu clientii doritori. Evadarea: La 3 zile dupa ce a fost revnduta, n clubul n care A.I era obligata sa se prostitueze a avut loc o razie n urma careia toate persoanele prezente au fost duse la sectie de catre carabinieri. n cadrul sectiei de politie A.I a ntlnit un preot romn care a ajutat-o sa reia legatura cu parintii ei si a ajutat la repatrierea acesteia. Repatrierea: OIM n colaborare cu ambasada Romniei la Catania au eliberat pe numele fetei pasaport consular si documente de calatorie, deoarece membrii retelei care au adus-o n Italia nu au fost gasiti. La revenirea n tara A.I a refuzat sa fie integrata n programele OIM de asistenta pentru victimele traficului de femei si de prevenire a traficului de fiinte umane n Romnia. Din pacate, persoanele implicate n acest caz nu au fost identificate si arestate pna la momentul interviului (martie 2013). Deoarece nu au fost descoperite si arestate persoanele care au participat la traficarea A.I. nu se poate desfasura un proces. Totusi, n cazul n care acele persoane voi fi gasite, acuzatiile care li se vor aduce vor sta n bazal legii nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane.

La data interviului A.I refuza sa ia parte la programele de consiliere specializate pe acesttip de probleme, spunnd ca se simte bine si cu ajutorul familiei va trece peste acest incident.

Bibliografie 1. Chelcea, S. Metodologia cercetarii sociologice: metode cantitative si caltiative, Editura Economica, Bucuresti, 2001; 2. www.antitrafic.ro; 3. www.legislatie.just.ro; 4. 5. www.anitp.mai.gov.ro; www.evz.ro/arhiva