CAP.

3 CALCULUL PISTONULUI
3.1 Stabi l i rea di mensi uni l or
Pistonul se dimensioneaza in raport cu solutiile constructiv-functionale alese, pe baza
datelor statistice (fig.4.70.a, fig.4.71, tab4.17). Este necesar ca operatia sa fie efectuata dupa
proiectarea segmentilor si boltului.
Tinand cont de diametrul pistonul se vor determina dimensiunile relative ale pistonului:
D 92 := mm
H
c
0.6D 55.2 = :=
L
m
0.8D 73.6 = :=
0.1D 9.2 = :=
H
1
0.07 D 6.44 = :=
H 1.7 :=
H
2
0.045 D 4.14 = :=
B 0.35D 32.2 = :=
Diametrele in lungul pistonului se determina avand in vedere ca jocul diametral la cald D`
reprezinta diferenta, in aceasta situatie, dintre diametrele cilindrului si pistonului. Pentru
aceasta se considera parametrii
temperatura de functionare a cilindrului T
cil
390 := K; -
temperatura ambianta de montaj T
0
293 := K; -
temperatura la capul pistonului T
cp
523 := K; -
temperatura la mantaua pistonului: T
m
393 := K; -
coeficientul de dilatare termica al materialelor cilindrului:
cil
1210
6
:= (fonta); -
coeficientul de dilatare termica al materialelor pistonului:
p
2010
6
:= (aliaj usor); -
jocul la cald al capului pistonului: '
cp
0.0025D 0.23 = := mm; -
jocul la cald al mantalei: '
m
0.00075 D 0.069 = := mm -
Astfel obtinem:
D
cp
D 1
cil
T
cil
T
0

( )
+

'
cp

1
p
T
cp
T
0

( )
+
91.456 = := mm
D
m
D 1
cil
T
cil
T
0

( )
+

'
m

1
p
T
m
T
0

( )
+
91.854 = := mm
Diametrele rezultate trebuie sa asigure jocurile uzuale de montaj.
La MAS, suprafata interioara a regiunii portsegmenti este de obicei cilindrica.
Grosimea peretelui pentru automobile si tractoare se ia de: