UNIVERSITATEA BUCURETI Facultatea de sociologie i asisten social

Perspectiva criminalistica asupra in ractiunii de viol

Coordonator tiini ic! Con # $r# Nicolae Adrian $an Asist# $rd# T%eodora Ene

A"solvent! Sasu Andrei

Bucureti Iunie &'((

CUPRINS:
Cuprins Capitolul I: Introducere Istoricul violului )n Rom*nia $e inirea termenilor Coninut constitutiv! latura o"iectiv i latura su"iectiv Capitolul II: Forme ale in raciunii de viol i circumstane agravante Aspecte preliminarii E+isten,a actului se+ual E+isten,a constr*ngerii ori a imposi"ilit,ii victimei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a V*rsta persoanei vtmate .i raporturile care au e+istat )ntre aceasta .i ptuitor Capitolul III: Fptuitorii/ calitatea .i contri"u,ia acestora la sv*r.irea in rac,iunii Ascultarea persoanei vtmate Procedee de anali0 Vtmarea integrit,ii corporale sau snt,ii $epresia 1oartea sau sinuciderea victimei Capitolul IV: Persoanele care cunosc despre sv*r.irea violului .i )mpre2urrile )n care au luat cuno.tin, despre aceasta E+isten,a concursului de in rac,iuni Condi,iile .i )mpre2urrile care au determinat/ )nlesnit sau avori0at sv*r.irea in rac,iunii 1odaliti de pre0entare pentru recunoa.tere utili0ate )n cercetare in rac,iunilor de viol Pre0entarea pentru recunoa.tere a persoanelor Pre0entarea pentru recunoa.tere a o"iectelor

&

Pre0entarea pentru recunoa.tere a cadavrelor

Capitolul V Bibliografie Anexe Studiu cu pro esioniti implicai )n solu,ionarea ca0urilor de viol

Capitolul I: 1.1. Introducere Violul repre0int una dintre cele mai grave atingeri/ at*t )n plan i0ic/ )n plan psi%ologic dar .i )n plan moral/ pe care o poate su eri o persoan indi erent de se+ sau v*rst# Fapta este mult mai grav atunci c*nd victim acestui a"u0 )i cade un copil sau un adolescent/ rever"era,iile incidentului alter*nd de initoriu procesul de ormare a personalit,ii acestuia# Acest lucru nu conduce la ideea c violul ar i mai pu,in traumati0ant pentru o persoan matur )ns aceasta de,ine anumite p*rg%ii care treptat )i pot permite s dep.easc acest moment dureros din e+isten,a sa# Violul repre0int pe de o parte o grav )nclcare a integrit,ii i0ice a persoanei agresate/ iar pe de alt parte o )nclcare a li"ert,ii acesteia de a dispune de ea )ns.i/ de propriul corp/ o intru0iune violent )n via,a intim a acesteia/ o )nclcare nepermis a li"ert,ii se+uale a individului 4li"ertatea de a alege cu cine s )ntre,in rela,ii intime/ dar .i li"ertatea sta"ilirii naturii .i caracterului acestor rela,ii5# Pre0enta lucrare urmre.te s trate0e modul )n care a evoluat no,iunea de viol/ elul )n care a ost privit aceast realitate .i/ pornind de aici/ s eviden,ie0e cuno.tin,ele care sunt necesare unui anc%etator pentru a solu,iona cu succes cercetarea unei ast el de in rac,iuni# 6n acest sens vor i pre0entate reperele teoretice de drept penal care tre"uie s ie cunoscute )n vederea )ncadrrii corecte a unei apte ca viol# Aceste no,iuni sunt necesare pentru a se evita eventuale gre.eli care ar putea duna cercetrii precum .i pentru a pre)nt*mpina erorile 2udiciare# Cunosc*nd temeinic "a0a legal/ anc%etatorul poate s sta"ileasc ce pro"leme sunt necesare a i lmurite )n vederea reali0rii pro"a,iunii )n cau0a respectiv# 7dat sta"ilite aspectele care necesit a i elucidate cu oca0ia cercetrii/ anc%etatorul tre"uie s cunoasc ce p*rg%ii )i pune la dispo0i,ie legea pentru a larea adevrului# Ast el vor i pre0entate .i anali0ate atent/ )n cadrul acestei lucrri/ activit,ile care pot i des .urate pe parcursul urmririi penal )n vederea reali0rii scopului procesului penal# Se va insista asupra particularit,ilor pe care le pre0int aceste activit,i )n ca0ul in rac,iunii de viol .i vor i consemnate repere tactice menite s asigure reu.ita investiga,iei criminalistice# 6n inal vor i pre0entate tendin,ele de evolu,ie a acestui gen de in rac,iuni )n istoria recent a Rom*niei precum .i un ca0 care va i anali0at pentru a se puncta )nc o dat rolul .i importan,a practic a aplicrii cu responsa"ilitate .i )n mod corect a no,iunilor teoretice e+puse )n lucrare#

6n Rom*nia/ prima dat se vor"ete despre viol )n secolul al 9VII-lea# Prin Codul Penal de la (:3;/ violul prime.te urmtoarea de inire ! < apt penal sv*rit de un "r"at sau de o emeie prin violen,/ amenin,are/ .anta2/ constr*ngere pro it*nd de starea de incon.tien, a victimei/ de neputin,a de a se apra sau de a-.i e+prima voina= 4Ivnoiu/ &'':/ &;>5/ tot atunci introduc*ndu-se anumite circumstane agravante precum graviditatea victimei/ contaminarea veneric a acesteia sau v*rsta su" (8 ani a victimei# Atitudinea/ opinia pu"lic c*t .i pedeapsa sta"ilit )n ca0ul sv*ririi in rac,iunii de viol au depins in timp/ in unc,ie de di eritele etape ale civili0a,iei# 6n Antic%itate/ seducerea pedeapsa cu moartea in ca0ul violatorilor# Ast0i violul este )ncadrat )n Codul Penal al Rom*niei la capitolul Infraciuni privitoare la viaa sexuala. Este considerat unul dintre cele mai grave in rac,iuni contra persoanei si presupune e+isten,a unui act se+ual de orice natur/ )nc%eiat sau rmas la stadiul de tentativa# Poli,istul care va anc%eta ca0ul/ va o"serva declara,iile si va preleva pro"e de la locul sv*ririi in rac,iunii are datoria de a decide daca mani esta,ia se+uala se )ncadrea0 sau nu ca un act sexual de orice natur. n urma constrngerii fizice sau psihice victima va fi nevoit sa cedeze si sa accepte actul sexual# ?ravitatea constr*ngerii i0ice va i sta"ilit prin e+perti0 medico-legal/ cercetarea de la"orator va veni in a2utorul acesteia prin determinarea modului de ac,iune al autorului/ riposta victimei si a locului unde s-a petrecut in rac,iunea# Conclu0ia organului de cercetare si a e+perti0ei medico-legale vor determina daca apta comisa )ndeplinete condi,iile in rac,iunii de viol sau este doar o pl*ngere mincinoas a victimei# Se va determina si starea in care s-a a lat victima in timpul violului/ cum a ost provocat i de ctre cine# In rac,iunea de viol devine mai grav i se pedepsete pe msur dac! apta a ost sv*rit de mai muli indivi0i )mpreun/ dac victima se a la in )ngri2irea ptaului/ dac este rud cu acesta/ )n urma atacului s-a produs o vtmare grav i0ic sau psi%ic victimei/ dac aceasta nu a )mplinit v*rsta de (> ani sau dac )n urma violului victima a decedat sau s-a sinucis ulterior# Faptul ca victima nu a )mplinit v*rsta de (> ani constituie o circumstan agravant i este de datoria organului de cercetare sa sta"ileasc dac ptaul avea cunotin despre acest aspect# 6n cercetarea criminalistic a in rac,iunii de viol/ o particularitate o repre0int activitatea des urat de ctre organul de urmrire penal in administrarea pro"elor/ cercetarea la locul aptei si veri icarea pl*ngerii victimei# emeii era considerat mai periculoas si ast el mai grav pedepsit dec*t actul de viol in sine# 6n Roma Antica era olosit

>

1. . Istoricul !iolului "n Ro#$nia Cu privire la perioada de ormare a statului/ atunci c*nd are loc .i cristali0area cutumelor de drept penal menite s sanc,ione0e pe cei care au nesocotit structura noii societ,i/ e+ist oarte pu,ine in orma,ii/ iar pe "a0a datelor e+istente care nu sunt altceva dec*t re eriri ale scriitorilor vremii cu privire la persisten,a unor elemente de 2usti,ie privat )n societatea geto-dac sau cu privire la severitatea pedepsei so,iei adultere/ nu se pot ace comentarii pertinente# 6n cuprinsul celor dou pravile ale secolului al 9VII-lea/ Cartea Rom*neasc de 6nv,tur 4(;8;/ Ia.i5 .i 6ndreptarea @egii 4(;>&-T*rgovi.te5/ violul este tratat su" titlurile <$espre siluire= .i <Siluirea=# <Rpitura= const )n transportarea persoanei rpite dintr-un loc )n altul .i necinstirea ei prin violen,/ pedeapsa urm*nd a i sta"ilit de ctre 2udector )n unc,ie de consim,m*ntul dat de emeia rpit/ dar .i de metoda aplicat de rpitor )n sensul violen,ei sau ademenirii# Clau0a de nepedepsire era prev0ut )n dou modaliti! una reparatorie/ prin )n0estrarea etei violate/ .i una prin cstoria dintre victim .i autor# $e.i )n Arile Rom*ne ca0urile de sodomie au ost oarte rare/ acestea erau sanc,ionate at*t de "iseric/ c*t .i de stat/ sodomia inclu0*nd .i actele de 0oo ilie# 6n Transilvania/ din anali0a $ecretelor regale din secolele al I9-lea B al 9IV-lea/ re0ult )n legi erare o serie de in rac,iuni care pot i grupate/ asemntor celor din Aara Rom*neasc .i 1oldova/ )n trei grupe 4contra persoanelor particulare/ contra moralei .i amilie/ contra ,rii .i a domniei5/ la care se mai adaug cele contra "isericii sau in rac,iunile canonice# Reglementrile 2uridice vala"ile pentru sa.ii din Transilvania/ av*nd la origine dreptul german .i cel roman/ precum .i cel rom*nesc codi icat )n Statutele Arii Fgra.ului/ men,ionau despre <adulter=/ <preacurvie= / violul iind de init ca o",inerea prin violen, a unor rela,ii e+tracon2ugale din partea unei emei# Perioada de destrmare a eudalismului este caracteri0at prin men,inerea unor dispo0i,ii speci ic eudale .i apari,ia unor norme noi/ )n contradic,ie cu acestea/ speci ice a0ei de tran0i,ie a eudalismului spre capitalism# 6n 1oldova .i Aara Rom*neasc/ per ec,ionarea .i moderni0area legisla,iei este materiali0at prin apari,ia unor coduri sau condici criminalice.ti de inspira,ie austriac .i rance0# Condica Criminaliceasc .i Procedura ei sau Codul ?%ica-Ctir"ei 4(D>(5 .i Condica Penal .i de Procedur Criminal a lui Ale+andru Ioan Cu0a 4(D;85 pstrea0 pentru in rac,iunea de viol apelativul de <siluire=/ termenul de

<silnicie= iind )nlocuit cu cel de <violen,=/ at*t )n privin,a aptei consumate/ c*t .i a tentativei# Codul penal de la (:3; repre0int un salt calitativ )n de inirea in rac,iunii de viol prin noua divi0iune a in rac,iunilor contra pudoarei .i a "unelor moravuri din reglementrile anterioare .i strine/ dup criteriul o"iectului 2uridic .i al caracterului in rac,iunii# Ast el se di eren,ia0 atentatul cu violen, la pudoarea unei persoane determinate cu sau r consim,m*ntul acesteia sau contra unei persoane minore de atentatul care/ r s le0e0e direct persoana determinat/ este un act de ultra2 pu"lic sau de des r*u se+ual ori de inversiune se+ual/ care provoac scandal pu"lic/ acte de e+citare la imoralitate ori de antrenare la prostitu,ie sau la acte de tra ic de emei .i de copii# Primele dintre acestea in rac,iuni contra li"ert,ii se+uale - se comit prin violen,/ prin raud/ prin )n.elare cu promisiuni de cstorie sau prin a"u0 de putere/ )nclc*nd li"ertatea se+ual/ adic li"era dispo0i,ie a persoanei asupra corpului su )n raporturile se+uale/ )n limitele i+ate de drept .i de moravurile sociale sau de moralitatea se+ual# Violul este de init )ntr-o nou orm/ ca un apt penal sv*r.it de un "r"at prin violen,/ amenin,are/ .anta2/ constr*ngere/ pro it*nd de starea de incon.tien, sau neputin, de a se apra sau de a-.i e+prima voin,a/ iar ca orme agravante sunt introduse mai multe articole privind graviditatea victimei sau contaminarea veneric urmare a in rac,iunii/ precum .i sv*r.irea aptei asupra unei victime mai mici de (8 ani# Sunt preluate din codul penal de la (D;8 ormele cali icate ale su"iectului activ4ascendent sau descendent/ tutore/ curator/ )nv,tor/ educator/ supraveg%etor sau )ngri2itor/ medic curant/ du%ovnic5/ precum .i violul comis de ctre mai multe persoane asupra aceleia.i victime sau cu a2utorul uneia sau mai multor persoane/ precum .i violul care a avut ca urmare moartea victimei# Codul penal prevede .i cau0a de )nlturare a rspunderii penale )n ca0ul cstoriei intervenite )ntre autor .i victim/ )nainte ca %otr*rea penal s i rmas de initiv/ cu argumentarea c pentru pr,i .i societate este mai mare interes )mpcarea prin cstorie dec*t reprimarea/ pedepsirea# 6n scopul mena2rii intereselor victimei .i a amiliei sale/ )ntruc*t s-ar aduce )n pu"licitate c%estiuni prea intime care ar compromite "una reputa,ie .i interesele victimei/ autorii Codului au prev0ut pentru prima oar institu,ia pl*ngerii preala"ile/ dovedind )nc o dat preocuparea a, de victim .i consecin,ele aptei asupra vie,ii/ integrit,ii .i demnit,ii acesteia# Perioada urmtoare poate i caracteri0at/ )n raport cu de inirea no,iunii in rac,iunii de viol ca iind un regres )n unele privin,e/ prin neacceptarea )n te+tul incriminator a unor

realit,i ale vie,ii se+uale ca urmare a noului cadru moral al societ,ii/ apt care a impus modi icarea acesteia printr-o succesiune de acte normative# Ast el prin 7#U#?# nr# D:F&''( 417# nr# 33D din &; iunie &''(5 pentru modi icarea .i completarea unor dispo0i,ii ale Codului penal re eritoare la in rac,iuni privind via,a/ apro"at cu modi icri .i completri prin @egea nr# ;(F&''& 417# nr# ;> din 3' ianuarie &''&5/ s era o"iectului 2uridic special al in rac,iunii a ost lrgit/ )n sensul cuprinderii rela,iilor sociale privitoare la li"ertatea .i individualitatea se+ual a oricrei persoane/ indi erent de se+ul su/ nu numai acelei de se+ eminin# Cali icarea su"iectului activ .i pasiv dispare/ orice persoan put*nd do"*ndi calitatea de su"iect activ/ dar numai )n raport cu o alt persoan de se+ opus ca su"iect pasiv# Ci elementul material al laturii o"iective a ost lrgit de la raport se+ual la act se+ual de orice natur/ cuprin0*nd actele se+uale ire.ti/ precum .i cele ne ire.ti/ ultimele intr*nd )n con,inutul in rac,iunii de viol numai atunci c*nd au ost sv*r.ite prin constr*ngere sau pro it*nd de imposi"ilitatea victimei de a se apra sau de a-.i e+prima voin,a# Aceast )mpre2urare a determinat pe unii autori s remarce e+isten,a unui concurs de te+te care reglementau aceea.i pro"lematic# 7 alt modi icare adus prin 7#U#?# nr# D:F&''( este cea a introducerii unei noi circumstane agravante/ cea a violului sv*r.it asupra unui mem"ru de amilie/ dac acesta locuie.te .i gospodre.te )mpreun cu ptuitorul/ prevedere care a avut drept consecin, incriminare .i sanc,ionarea violului )ntre so,i# Prin @egea nr# (:EF&''' pentru modi icarea .i completarea unor dispo0i,ii din Codul penal 417# nr# >;D din (> noiem"rie &'''5 este a"rogat cau0a de nepedepsire a ptuitorului )n situa,ia interven,iei cstoriei victimei cu autorul sau cu unul dintre participan,i/ )nainte de rm*nerea de initiv a %otr*rii de condamnare prev0ut de alin# 4>5 al art# (:E Codul penal anterior# $e asemenea/ legisla,ia noastr s-a aliniat reglementrilor europene/ )n sensul a"rogrii incriminrii rela,iilor se+uale )ntre persoane de acela.i se+/ apt ce s-a materiali0at prin emiterea 7#U#?# nr# D:F&''( pentru modi icare .i completare unor dispo0i,ii din Codul penal re eritoare la in rac,iunilor privind via,a se+ual# A"rogarea e+pres a art# &'' din Codul penal a avut consecin,e asupra con,inutului in rac,iunii de viol din punct de vedere al su"iec,ilor in rac,iunii 4cel pasiv .i cel activ5 care pot i oricare dintre persoane/ indi erent de se+ sau c%iar dac sunt de acela.i se+# Elementul material al laturii o"iective include )n con,inut .i actele de se+ualitate masculin .i eminin/ re ormularea incriminrii cuprinse )n ostul art# (:E din Codul penal

atrg*nd .tergerea din punct de vedere penal al di eren,elor dintre se+e )n tratarea rela,iilor intime# Prin 7#U#?# nr# (83F&''& pentru modi icarea .i completarea unor dispo0i,ii din Codul penal .i unele legi speciale/ )n vederea ocrotirii minorilor )mpotriva a"u0urilor se+uale 417# nr# D'8 din > noiem"rie &''&5 a ost )nsprit regimul sancionator )n ca0ul sv*r.irii aptei )n condi,iile uneia dintre ormele agravante prev0ute de alin# 4&5 al art# (:E/ precum .i v*rsta la sv*r.irea aptei asupra unui minor de la (8 la (> ani# Actele normative de modi icare sau completare ale Codului penal aprute ulterior celor men,ionate nu au mai modi icat reglementarea violului# 1.%. &efinirea ter#enilor Violen,a repre0int <o serie de mani estri individuale sau colective/ orientate ctre o",inerea unor "ene icii/ avanta2e/ "unuri prin utili0area or,ei= 4Ivnoiu/ &'':/ &;85 6n categoria in rac,iunilor comise cu violen,a se )ncadrea0 violul# Acesta este de init ca <actul se+ual de orice natur/ cu o persoan de se+ di erit sau de acela.i se+/ prin constr*ngerea acesteia sau pro it*nd de imposi"ilitatea ei de a se apra sau de a-.i e+prima voin,a/ .i se pedepse.te cu )nc%isoare de la 3 la (' ani .i inter0icerea unor drepturi= 4Ivnoiu/ &'':/ &;>5 <Persoana vtmat repre0int orice persoan i0ic sau 2uridic care a su erit prin apta penal o vtmare i0ic/ moral sau material si nu particip ca parte in procesul penal#=4 %ttp!FFGGG#euroavocatura#roFdictionarF(E((FPersoanaHvatamata accesat la data de 3'#'3#&'((5 Persoana vtmat nu repre0int un sinonim pentru victim# Victima repre0int //persoana care su er c%inuri i0ice sau morale din partea oamenilor/ a societii/ din partea propriilor greeli/ etc#= 4Academia Repu"licii Socialiste Rom*nia/ (:E>5 Pentru a putea e+ercita o ac,iune asupra unei alte persoane/ de orice el/ este necesar consimm*ntul acesteia# Iar consimm*ntul repre0int <mani estarea de voin a unei persoane in vederea )nc%eierii unui act#= 4 Ianga .i Calciu/ &''E/ pag ;85 7rice el de in rac,iune poate i comis de o persoan/ dou sau mai multe# E+ist .i posi"ilitatea )n care un individ sa comit in rac,iunea a2utat de unul sau mai multe persona2e/ ace.tia din urm devenind complici la in rac,iune# Complicitatea este //participarea secundar la sv*rirea unei in raciuni/ tolerarea sau ascunderea unei apte ne)ngduite sv*rite de altul#= 4Ianga .i Calciu/ &''E/ pag ;85 <Complice este persoana care/ cu inten,ie/ )nlesne.te sau a2ut )n orice mod la sv*r.irea unei apte prev0ute de legea penal# Este de asemenea complice persoana care promite/ )nainte sau )n timpul sv*r.irii aptei/ c va tinui "unurile

provenite din aceasta sau c va avori0a pe ptuitor/ c%iar dac dup sv*r.irea aptei promisiunea nu este )ndeplinit#=4 C7$U@ PENA@ A@ R71JNIEI/ &''D/ pag D5 6n!inuitul/ potrivit art#&&: din Codul de procedur penal este persoana a de care se e ectuea0 urmarirea penal/ c*t timp nu a ost pus )n micare actiunea penal )mpotriva sa# Inculpatul/ potrivit art#&3 din Codul de procedur penal/ este persoana )mpotriva careia s-a pus )n micare actiunea penal i este parte )n procesul penal#Inculpatul este parte )n proces pentru c este su"iectul pasiv al aciunii penale/ eventual i su"iect pasiv al aciunii civile#Inculpatul poate i e+clusiv o persoan i0ic/contra persoanelor 2uridice nu se poate e+ercita actiunea penal/ )mpotriva lor neputandu-se pronunta nici o pedeaps# Con orm articolului &' din codul penal al Rom*niei/ <Tentativa const )n punerea )n e+ecutare a %otr*rii de a sv*r.i in rac,iunea/ e+ecutare care a ost )ns )ntrerupt sau nu .i-a produs e ectul#K pag E5 Adulterul repre0int <in raciunea ce const )n )nclcarea idelitii con2ugale de ctre unul dintre so,i= 4Ianga .i Calciu/ &''E/ pag (;5 Agresiunea este <un atac )mpotriva unui stat sau al unei persoane#= 4Ianga .i Calciu/ &''E/ pag (E5 Ameninarea este acea <in raciune care const )n alarmarea unei persoane prin mani estarea inten,iei de a comite )mpotriva ei sau a unei rude apropiate o in raciune sau o daun= 4IAN?A .i CA@CIU/ &''E/ (:5 1.'. Coninut constituti! A. Latura obiectiv 1. lementul material al in rac,iunii const )ntr-o ac,iune su" orma de act se+ual de orice natur cu o persoan de se+ di erit sau de acela.i se+# @egea are )n vedere aici at*t raportul se+ual normal )ntre dou persoane de se+ opus/ c*t .i orice alt ac,iune de satis acere a nevoilor se+uale cu o alt persoan/ indi erent de se+ul acesteia# Prin raport se+ual suscepti"il s constituie element material al in rac,iunii de viol/ legea )n,elege acea con2unc,ie a se+elor )n care organul "r"tesc/ care reali0ea0 procrea,ia/ ptrunde )n organul corespun0tor al emeii/ c%iar dac actul nu a continuat p*n la inali0area condi,iilor care pot reali0a procrea,ia# Pentru e+isten,a violului nu are nici o relevan, dac persoana de se+ eminin/ indi erent de calitatea sa/ a ost sau nu de lorat/ ori dac persoana de se+ masculin a e2aculat/ iind su icient introducerea organului se+ul masculin )n cavitatea vaginal a emeii# Prin alte ac,iuni de satis acere a nevoilor se+uale )n reglementarea actual/ se )n,eleg orice alte modalit,i/ e+clu0*nd perversiunile se+uale/ prin care su"iectul activ ).i satis ace impulsurile se+uale#

('

$e la )nceput/ e+presia introdus pentru prima oar )n )n @egea nr# (:EF&''& pu"licat )n 1onitorul 7 icial/ Partea I numarul >;D din# (>F((F&'''/ <act se+ual de orice natur= a produs numeroase controverse# Aceast sintagm a ost interpretat di erit de instan,ele de 2udecat apt ce a dus la pronun,area unor sentin,e contradictorii )n cau0e asemntoare# Aceast situa,ie a ost remediat prin interven,ia 6naltei Cur,i de Casa,ie .i Lusti,ie care prin $eci0ia nr# III din &3 mai &''> sta"ile.te )n,elesul care tre"uie atri"uit actelor la care se re er art# (:E alin# ( .i art# (:D/ precum .i art# &'( din Codul penal# Ast el/ )n aplicarea dispo0i,iilor art# (:E alin# (/ cu re erire la art# (:D .i &'( din Codul penal sta"ile.te urmtoarele! (# prin act se+ual de orice natur/ suscepti"il a i )ncadrat )n in rac,iune de viol prev0ut de art# (:E din Codul penal/ se )n,elege orice modalitate de o",inere a unei satis ac,ii se+uale prin olosirea se+ului sau ac,ion*nd asupra se+ului/ )ntre persoane de se+ di erit sau de acela.i se+/ prin constr*ngere sau pro it*nd de imposi"ilitate persoanei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,aM &# prin acte de perversiune se+ual/ )n accep,iunea prevederilor art# &(' din Codul penal/ se )n,elege orice alte modalit,i de o",inere a unei satis ac,ii se+uale dec*t cele artate la pct# (# 41#7# nr# D;E din &E septem"rie &''>5 Nu e+ist viol dac nu a avut loc un act se+ual/ ci numai un simplu contact al organelor se+ualeM )n acest ca0/ apta-dac su"iectul pasiv este o minor - constituie in rac,iunea de corup,ie se+ual# 4Tri"# Bucure.ti(/ &''8/ p# (&#5 In rac,iunea de viol presupune un act se+ual r a e+ista consim,m*ntul persoanei cu care se dore.te a avea rela,ia se+ual# Aceast nesocotire a voin,ei victimei se poate )n ,i.a su" dou modalit,i! constr*ngere i0ic ori moral 4amenin,are5 sau pro itarea de neputin,a victimei de a-.i e+prima voin,a ori de a se apra# Constr*ngerea tre"uie s ie e ectiv/ iar nu aparent/ .i suscepti"il s parali0e0e/ total sau par,ial re0isten,a# Nu interesea0 dac victima a opus sau nu re0isten,/ iind su icient s e+iste re u0ul energic al acesteia de a )ntre,ine un act se+ual# Constr*ngerea tre"uie e+ercitat pentru a determina victima la o rela,ie se+ual/ iar nu pentru a-i provoca alte su erin,e i0ice sau morale# Violen,a sau amenin,area tre"uie s precead sau s ie concomitente cu actul se+ual# Nu interesea0 dac aceea.i persoan care a e+ercitat constr*ngerea a participat .i la actul se+ual/ deci poate e+ista viol .i atunci c*nd o persoan )ntre,ine un act se+ual/ victima iind constr*ns de o alt persoan# 4Curtea de Apel/ Bucure.ti/ (::;&/ pag# (&:5

( &

Tri"# Bucure.ti/ sec,ia a II-a penal/ deci0ia nr#&;DF&''3/ $reptul nr# >F&''8 Curtea de Apel/ Bucure.ti/ sec,ia a II-a penal/ deci0ia nr# &''F(::;/ R#A# 1onitorul 7 icial

((

Elementul material al violului se mai poate reali0a pro it*nd de imposi"ilitatea victimei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a# 6n literatura 2uridic/ aceast )mpre2urare este caracteri0at ca iind o constr*ngere implicit# Nu interesea0 dac starea de mai sus a ost provocat c%iar de autor/ de un complice sau victima se a la )n aceast stare din alte cau0e# @egea cere ca autorul s pro ite de starea )n care se a l su"iectul pasiv/ ceea ce )nseamn c acesta .i-a dat seama de situa,ia victimei .i a olosit prile2ul pentru a sv*r.i actul se+ual# Imposi"ilitatea victimei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a poate i permanent sau temporar# !.Ca urmare imediat a olosirii mi2loacelor de mai sus tre"uie s se produc o )nclcare a li"ert,ii .i inviola"ilit,ii se+uale a persoanei# ". Latura subiectiv# In rac,iunea de viol se comite cu intenie direct# Autorul violului are repre0entarea c prin ac,iunea sa va avea loc un act se+ual/ prin constr*ngere/ cu victima sau pro it*nd de neputin,a acesteia de a se apra .i urmre.te acest re0ultat# 6n ca0ul violului comis asupra unei victime )n imposi"ilitatea de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a/ autorul tre"uie s cunoasc starea victimei# Eroarea asupra acestei )mpre2urri )nltur inciden,a legii penale#

Capitolul II: (or#e ale infraciunii de !iol i circu#stane agra!ante A. #orme# $e.i pot i concepute toate ormele imper ecte ale in rac,iunii/ numai unele sunt pedepsite# Ast el/ )n ca0ul in care actul de viol este premeditat/ aciunile de pregatire ale

(&

inculpatului nu pot i pedepsite# Tentativa in rac,iunii de viol se pedepse.teM e+ist tentativ c*nd ptuitorul a )nceput e+ecutarea actelor de constr*ngere/ dar/ datorit unei )mpre2urri independente de voin,a sa/ actul se+ual nu a avut loc 4Tri"# Bucure.ti/ (:::3/ pag# ;E5# $e asemenea/ e+ist tentativ c*nd ptuitorul/ urmrind reali0area actului se+ual/ pune victima )n situaia de a nu se putea apra ori de a-.i e+prima voin,a sau c*nd victima a l*ndu-se )ntr-o asemenea stare/ sv*r.e.te asupra ei acte de natur s conduc la reali0area actului se+ual# 4Tri"# Bucure.ti/ (::&8/ pag# :35 In rac,iunea de viol se consum )n momentul )n care/ ca urmare a ac,iunii de constr*ngere e+ercitat de ptuitor sau datorit a lrii victimei )n imposi"ilitatea de a se apra sau a-.i e+prima voin,a/ s-a produs actul se+ual# 6n ca0ul repetrii actului se+ual cu aceea.i oca0ie/ r a se e+ercita alte acte de constr*ngere asupra victimei/ ptuitorul va rspunde pentru in rac,iunea simpl de viol-unitate natural - iar dac e+ercit acte repetate de constr*ngere vor i aplica"ile dispo0i,iile privind in rac,iunea continuat# Aceea.i solu,ie se impune .i atunci c*nd actul se+ual ini,ial s-a reali0at prin constr*ngere i0ic/ iar actele se+uale su"secvente s-au )n ptuit prin constr*ngere moral 4@og%in/ (::&/ p#(;(5 ". $odaliti# In rac,iunea de viol )n orm simpl se comite prin cele dou modalit,i normative descrise de lege! constr*ngerea/ pro itarea de starea )n care s-a a lat victima# In rac,iunea de viol se comite .i )n condi,ii agravante/ .i anume/ )n )mpre2urrile prev0ute de art# (:E alin# 4&5 lit# a5-c5 Codul penal .i art# (:E alin# 435 Codul penal# %vr&irea faptei de dou sau mai multe persoane 'mpreun# Este necesar ca la locul sv*r.irii in rac,iunii s ie de a, dou sau mai multe persoane/ indi erent de participarea iecruia# E+ist viol agravat/ c%iar dac iecare inculpat s-a a lat/ )n timpul actului se+ual/ )n )ncperi di erite/ dac au ac,ionat )mpreun pentru intimidarea victimei .i )n r*ngerea voin,ei acesteia# Pentru a e+ista aceast circumstan agravant se cere o cooperare simultan la comiterea apteiM aceast cerin, nu este )ndeplinit dac complicele a a2utat numai la sv*r.irea unor ac,iuni anterioare# 4C#S#L#/ &''3>/ pag# E&5 (ictima se afla 'n 'ngri)irea* ocrotirea* educarea* paza sau tratamentul fptuitorului # Violul )n acest ca0 constituie o apt mai grav/ deoarece este sv*r.it de o persoan care se a l )ntr-o situa,ie special )n raport cu victima/ .i anume/ are o calitate care )i o er posi"ilitatea s prese0e psi%ologic asupra victimei spre a o determina la un act se+ual#

3 8

Tri"# Bucure.ti/ sec,ia a II-a penal/ deci0ia nr# (&EF(::D/ $reptul nr# &F(::: Tri"# Bucure.ti/ sec,ia I penal/ deci0ia nr# 8DEF(:D:/ $reptul nr# >F(::& > C#S#L#/ sec,ia penal/ deci0ia nr#3&;F&''&/ $reptul nr# :F&''3

(3

(ictima este membru de familie# Victima este so,ul sau o rud apropiat/ dac aceasta din urm locuie.te .i gospodre.te )mpreun cu ptuitorul# 6n privin,a acestei agravante au e+istat numeroase discu,ii )n literatura de specialitate dar .i discrepan,e )ntre solu,iile date de instan,e/ din acest motiv 6nalta Curte de Casa,ie .i Lusti,ie )n Sec,ii Unite a decis c raportul se+ual cu o persoan de se+ di erit/ care este rud )n linie dreapt sau rate ori sor/ prin constr*ngere acestuia sau pro it*nd de imposi"ilitatea ei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a/ constituie at*t in rac,iunea de viol prev0ut de art# (:E alin#4(5 Codul penal .i alin#4&5 lit# " (5 din acela.i articol 4dac victima locuie.te .i gospodre.te )mpreun cu ptuitorul5/ c*t .i in rac,iunea de incest prev0ut de art# &'3 Codul penal/ )n concurs ideal# 4I#C#C#L#/ S#U#/ deci0ia nr#&3F&''>/ recurs )n interesul legii417# nr# D;E din &E septem"rie &''>5 %+a cauzat victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii. $ac autorul comite vtmarea corporal grav cu inten,ie/ el va rspunde pentru un concurs de in rac,iuni - viol .i in rac,iunea prev0ut de art# (D& alin#4&5# E+ist/ de pild/ aceast agravant dac victima/ spre a se salva/ dup ce a ost violat/ a escaladat un "alcon voind s co"oare la un eta2 in erior/ s-a de0ec%ili"rat .i a c0ut/ su erind le0iuni ce au necesitat mai mult de ;' de 0ile de )ngri2iri medicale# (ictima nu a 'mplinit vrsta de 1, ani# Ra,iunea agravrii const )n aceea c/ datorit v*rstei ragede a victimei/ apta poate avea consecin,e grave )n ceea ce prive.te de0voltarea i0ic .i moral a acestuia# Autorul tre"uie s-.i i dat seama c victima nu a )mplinit (> ani sau s i putut prevedea o asemenea posi"ilitate# Cunoa.terea nesigur/ )ndoiala asupra acestei )mpre2urri nu )nltur rspunderea penal/ su"iectul ac,ion*nd mai departe/ )nseamn c a acceptat .i aceast eventualitateM dac a avut convingerea c victima avea o v*rst mai mare de (> ani/ iind )n eroare de apt/ ptuitorul va i sanc,ionat cu pedeapsa prev0ut de lege pentru varianta simpl a in rac,iunii# #apta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei 4art#(:E alin#435 Codul penal5# Re0ultatul mai grav/ preterintenionat/ se va re,ine )n sarcina autorului numai dac acesta/ de.i nu l-a prev0ut/ putea .i tre"uia s-l prevad sau dac prev0*ndu-l/ autorul a sperat/ r temei/ c el nu se va produce# $ac moartea a ost provocat cu inten,ie/ va e+ista concurs )ntre viol .i in rac,iunea de omor cali icat/ prev0ut de art# (E> lit# %5 Codul penal# 4Antoniu/ &''D/ pag# :&5 Aspecte preli#inarii

(8

Cercetarea acestui gen de in rac,iuni se dovede.te a i o )ntreprindere di icil/ care solicit din plin calit,ile pro esionale .i personale ale organului de urmrire penal )n olosirea adecvat a posi"ilit,ilor pro"atorii con erite de lege )n reali0area scopului procesului penal/ cel al a lrii adevrului# Fr a acredita ideea c cercetarea penal a unor in rac,iuni este mai di icil )n compara,ie cu a altora/ deoarece )n cadrul aceleia.i in rac,iuni urmrirea penal poate pre0enta di erite grade de comple+itate/ di icultatea cercetrii in rac,iunii de viol este dat de )ns.i modalit,ile concrete de comitere ale acesteia .i de posi"ilit,ile de pro"are a sv*r.irii ei# Po0i,ia contrar pe care se a l cele dou persoane implicate/ care pre0int de cele mai multe ori aceea.i apt )n mod di erit/ )n raport cu modul personal )n care au perceput-o/ cu interesul iecreia )n procesul penal/ raportat la posi"ilit,ile concrete a late la dispo0i,ia organului de urmrire penal de a sta"ili realitatea celor )nt*mplate/ constituie un %andicap pe care cercetarea criminalistic este nevoit s )l dep.easc# Sta"ilirea adevrului )n cercetarea criminalistic a violului/ )n urma activit,ilor care au ost )ntreprinse )n cau0a concret/ repre0int o",inerea unor rspunsuri c*t mai concrete .i complete la urmtoarele pro"leme 4Aioni,oaie/ Berc%e.an/ $umitra.cu/ Pletea/ Sandu/ (::8/ pag# (8;5! a5 e+isten,a actului se+ualM "5 e+isten,a constr*ngerii ori a imposi"ilit,ii victimei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,aM c5 v*rsta persoanei vtmate .i raporturile care au e+istat )ntre aceasta .i ptuitorM d5 ptuitorii/ calitatea .i contri"u,ia acestora la sv*r.irea in rac,iuniiM e5 consecin,ele in rac,iuniiM 5 persoanele care cunosc despre sv*r.irea violului .i )mpre2urrile )n care au luat cuno.tin, despre aceastaM g5 e+isten,a concursului de in rac,iuniM %5 condi,iile .i )mpre2urrile care au determinat/ )nlesnit sau avori0at sv*r.irea in rac,iunii# Pro"lemele mai sus menionate constituie cadrul general al cercetrii criminalistice a in rac,iunii de viol/ )ns pe parcursul urmririi penale a unei cau0e concrete se pot aduga altele/ dar )n niciun ca0 nu se poate negli2a lmurirea vreuneia dintre cele men,ionate#

(>

)xisten*a actului sexual Violul/ considerat ca una dintre cele mai grave in rac,iuni contra persoanei/ constituind cea mai "rutal atingere adus li"ert,ii sale se+uale/ presupune e+isten,a unui act se+ual de orice natur/ consumat sau rmas )n stare de tentativ# Codul penal anterior olosea )n te+tul incriminator al violului e+presia de <raport se+ual= cu preci0area din doctrin c acesta tre"uia s ie normal# Prin aceast preci0are/ raportul se+ual )n ca0ul in rac,iunii de viol se departa2a prin con,inut de rela,iile se+uale )ntre persoanele de acela.i se+/ precum .i de cele de perversiune se+ual/ care intrau )n categoria rela,iilor se+uale ne ire.ti# 6n ultimele decenii s-a mani estat o transparen, social/ dar .i o permisivitate mai mare )n privin,a modalit,ii de mani estare a instinctului se+ual/ renun,*ndu-se tot mai mult la olosirea unui lim"a2 duplicitar )n materie se+ual# Inversiunile se+uale au constitui o practic rsp*ndit )n antic%itate/ iind sever reprimate la ini,iativa "isericii )n Evul 1ediu# Ast0i relaiile dintre persoanele de acela.i se+ sunt de0incriminate )n ma2oritatea statelor civili0ate/ unele dintre acestea acord*nd dreptul la cstorie a persoanelor a late )n aceast situa,ie# Perversiunile se+uale privite ca anomalii ale conduitei se+uale cu "a0 recvent psi%ologic 4incapacitatea psi%ic a unei rela,ii %eterose+uale5 sau cu origini )n disocierea su"stratului "iologic de cel social 4cultural a ectiv5 al se+ualit,ii 4Beli./ (::;/ pag# 8E;5 constituie una dintre pro"lemele vie,ii moderne a lat )ntr-o permanent ampli icare# Pe ondul modi icrii te+tului de incriminare a in rac,iunii de viol/ toate aceste departa2ri ale ormelor de mani estare a instinctului se+ual uman ).i pstrea0 doar valoarea teoretic .i e+empli icativ# Prin utili0area sintagmei de <act se+ual de orice natur= legiuitorul a inten,ionat s acopere )ntr-un singur sens larg toate ormele de mani estare ale se+ualit,ii cunoscute/ precum .i cele a cror e+primare nu a putut i nici mcar clasi icat 4Beli./ (::;/ pag# 8E;5# Pentru a sta"ili dac o anumit orm de mani estare comis )n condi,iile cerute de te+tul de incriminare a in rac,iunii de viol constituie sau nu act se+ual de orice natur/ organul de urmrire penal va putea cere a2utorul speciali.tilor 4se+olog/ psi%olog/ psi%iatru sau medic legist5# )xisten*a constr$ngerii ori a i#posibilit+*ii !icti#ei de a se ap+ra ori de a,-i expri#a !oin*a Pentru ca actul se+ual s )ntregeasc con,inutul in rac,iunii de viol este necesar ca el s ai" loc r consim,m*ntul victimei .i anume s ie sv*r.it prin constr*ngere sau

(;

pro it*ndu-se de imposi"ilitatea ei de a-.i e+prima voin,a sau de a se apra 4Berc%e.an/ &'''/ pag# &85 Constr*ngerea poate i i0ic sau moral# 7rganului de cercetare penal )i revine sarcina de a sta"ili dac )n cau0a dat spre instrumentare ptuitorul a olosit or,a i0ic asupra victimei .i pentru a ace ast el posi"il actul se+ual# 6n acest sens va tre"ui s sta"ileasc metodele .i mi2loacele olosite )n acest scop .i )n ce s-au concreti0at acestea lovirea victimei/ imo"ili0area "ra,elor sau a )ntregului corp/ legarea acesteia/ locul .i momentul c*nd au ost e+ercitate asemenea violen,e i0ice# Pe parcursul investigrii criminalistice tre"uie s se constate c or,a i0ic e+ercitat asupra victimei a ost su icient de intens pentru a o constr*nge la actul se+ual# Intensitatea acesteia tre"uie apreciat at*t prin ea )ns.i / c*t .i prin prisma duratei care/ datorit ac,iunii prelungite/ a putut )n r*nge puterea de re0isten, a victimei# @a aprecierea situa,iei concrete urmea0 s se ,in cont at*t de condi,iile )n care s-a e+ercitat or, i0ic/ c*t .i de puterea e ectiv de re0isten, a victimei# Este important s se sta"ileasc modul )n care a reac,ionat victima/ dac a opus re0isten, ori dac a solicitat a2utor/ intensitatea strigtelor .i posi"ilitatea ca acestea s i ost au0ite de vreo persoan# Aprecierea intensit,ii constr*ngerii i0ice )n raport cu re0isten,a victimei are ca punct de plecare e+aminarea medico-legal a victimei .i autorului/ precum .i conclu0iile ormulate )n urma acestora# @murirea modului )n care s-a e+ercitat constr*ngerea i0ic )n ca0ul concret cercetat va i de natur a o eri organului de urmrire penal posi"ilitatea de a aprecia dac actul se+ual a ost sv*r.it )n condi,iile in rac,iunii de viol sau se a l )n a,a unei pl*ngeri ne)ntemeiate/ depus )n vederea reali0rii unui interes# @a r*ndul ei/ constr*ngerea moral tre"uie )neleas )n sensul unei amenin,ri adresate persoanei cu un pericol grav pentru ea ori pentru o alt persoan/ e ectuat )ntr-o asemenea manier )nc*t s-i inspire teama c pericolul respectiv nu va putea i )nlturat dec*t prin acceptarea actului se+ual# Pentru a su"0ista in rac,iunea de viol tre"uie s se sta"ileasc )n ce a constat pericolul grav cu care a ost amenin,at victima/ temerea provocat iind apreciat )n raport cu puterea de re0isten, moral a acesteia .i gravitatea amenin,rii# Ca .i )n ca0ul constr*ngerii i0ice/ .i )n ca0ul constr*ngerii morale victima amenin,at nu este o"ligat s opun re0isten, dac B raportat la condi,iile concrete 4inclusiv cele de loc .i de timp5 B .i-a dat seama c se e+pune la un pericol serios .i iminent ori c e+pune pe al,ii la un ast el de pericol 4so, sau o rud apropiat5# $in anali0a tuturor )mpre2urrilor )n care s-a sv*r.it apta/ organul de urmrire penal tre"uie s sta"ileasc re u0ul categoric al victimei de a )ntre,ine un act se+ual cu autorul 4Berc%e.an/ &'''/ pag# &;5 (E

Cea de a doua modalitate de sv*r.ire a in rac,iunii de viol iese din s era constr*ngerii/ regsindu-se )n cea )n care se pro it de o stare )n care victima este )n imposi"ilitatea de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a# 6ntr-o atare situa,ie/ autorul nu e+ercit constr*ngere i0ic sau moral asupra victimei/ ci se olose.te de )mpre2urarea c aceasta nu poate s se opun actului se+ual# Pentru e+isten,a in rac,iunii nu pre0int niciun el de relevan, dac starea victimei a ost provocat de ptuitor ori de o alt persoan ori acesta a gsit victima )ntr-o asemenea stare din alte cau0e/ cum ar i! .ocul psi%ic/ into+ica,ia alcoolic/ starea provocat de consumul de su"stan,e to+ice ori stupe iante/ starea de le.in/ somnul %ipnotic/ etc# 4$ongoro0/ (:E(/ pag# 3>85 6n ond/ imposi"ilitatea persoanei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a )nseamn/ )n apt/ incapacitatea victimei de a opune re0isten,/ starea )n care se a l rpindu-i posi"ilitatea de a-.i da seama de ceea ce se petrece .i de a-.i mani esta voin,a# $e aceea/ pe l*ng aptul c organul de urmrire penal tre"uie s lmureasc starea )n care se gsea victima B natura/ cau0a/ persoana care a provocat-o B acestuia )i revine o"liga,ia de a sta"ili c ptuitorul a profitat de aceast stare# Cu alte cuvinte/ c ptuitorul a olosit )n mod con.tient starea )n care se a la victima pentru a consuma cu aceasta actul se+ual/ aceast olosire iind/ )n esen,/ o constr*ngere mi2locit# V$rsta persoanei !+t+#ate -i raporturile care au existat "ntre aceasta -i f+ptuitor Cum am preci0at )n capitolul anterior su"iect pasiv al acestei in rac,iuni poate i orice persoan/ indi erent de se+ sau de v*rst/ pro il moral# Totu.i/ dac )ntre ptuitor .i victim e+ist anumite raporturi 4so,/ rud apropiat/ tutel/ .#a#5/ ori dac victima are v*rsta mai mic de (> ani ne vom a la )n pre0en,a unei dintre modalit,ile agravante ale aptei# V*rsta victimei ca circumstan, agravant a in rac,iunii de viol este prev0ut )n alin# 435 al art# (:E Codul penal .i a ost sta"ilit la (> ani 4de la (8 ani )n legisla,ia anterioar5/ legiuitorul av*nd )n vedere pericolul pe care )l poate repre0enta sv*r.irea in rac,iunii pentru de0voltarea i0ic .i moral minorului/ dar .i pericolul social pe care )l pre0int ptuitorul/ )n raport cu ceilal,i autori ai aceluia.i gen de in rac,iuni 4Aioni,oaie/ Berc%e.an/ $umitra.cu/ Pletea/ Sandu/ (::8/ pag# (8E5# Pentru e+isten,a agravantei singura condi,ie cerut este ca persoana vtmat s ai" su" (> ani .i autorul s i cunoscut acest apt# Ast el tre"uie sta"ilit dac ptuitorul a avut posi"ilitatea de a cunoa.te anterior sv*r.irii in rac,iunii ce v*rst are persoana vtmat sau prin )mpre2urrile concrete de sv*r.ire a in rac,iunii nu a putut s o cunoasc .i nici s o aprecie0e/ situa,ie )n care circumstan,a agravant nu va mai putea i aplicat# 6n special )n ca0ul violului comis spontan/ prin pro itarea de ctre ptuitor de o con2unctur avora"il .i

(D

c*nd victima nu a ost vi0at sau cunoscut anterior/ )mpre2urarea cunoa.terii v*rstei victimei de ctre ptuitor va i un element di icil de sta"ilit )n cadrul urmririi penale/ )ntruc*t este dependent de aprecierea su"iectiv a )nsu.i ptuitorului# C*nd )n urma cercetrilor e ectuate re0ult c ptuitorul nu a cunoscut )nainte de sv*r.irea in rac,iunii v*rsta persoanei vtmate/ cercetarea criminalistic tre"uie s sta"ileasc dac acesta a avut posi"ilitatea de a o aprecia corect# Pentru acesta/ )n unc,ie de e+perien,a de via, .i nivelul de de0voltare intelectual a ptuitorului/ raportat la evaluarea medico-legal a persoanei vtmate/ se va putea sta"ili dac acesta ).i putea da seama de v*rsta mai mic de (> ani a victimei/ .i )n raport de aceast conclu0ie s se ac aplicarea circumstan,ei agravante sau nu# Eroarea de apt cu privire la v*rsta victimei/ posi"il )n anumite ca0uri speciale .i )n )mpre2urri concrete speci ice )n care ptuitorul .i-a putut eventual orma convingerea c victima ar dep.i v*rsta de (> ani/ atunci c*nd este temeinic dovedit/ duce la inaplica"ilitatea agravantei men,ionate 4$ongoro0/ Na%ane/ 7ancea/ Fodor/ Iliescu/ Ro.ca/ St"oiu/ (:E(/ pag# 3>&5# 6ndoielile ptuitorului cu privire la v*rsta victimei/ urmate de sv*r.irea aptei/ nu )nltur inciden,a agravantei/ inten,ia indirect ca orm de vinov,ie iind su icient pentru e+isten,a circumstan,ei agravante# 4$ongoro0/ Na%ane/ 7ancea/ Fodor/ Iliescu/ Ro.ca/ St"oiu/ (:E(/ pag# 3>&5 Raporturile dintre ptuitor .i victim pre0int importan, at*t pentru a putea aprecia pericolul social concret al aptei/ dar .i pentru )ncadrarea 2uridic# Violul este sv*r.it )n condi,ii care agravea0 apta .i dac este comis asupra unui mem"ru al amiliei sau dac victima se a la )n )ngri2irea/ ocrotirea/ educarea/ pa0a sau tratamentul ptuitorului# Prin membru de familie se )n,elege/ potrivit art# (8:( Codul penal so,ul sau ruda apropiat dac aceasta locuie.te .i gospodre.te )mpreun cu ptuitorul# Sunt soi persoanele care au do"*ndit aceast calitate prin cstorie de la data )nc%eierii acesteia p*n la des iin,area sau des acerea ei prin anulare sau divor, pronun,ate printr-o %otr*re 2udectoreasc rmas de initiv .i irevoca"il sau prin deces# Separarea )n apt a celor doi so,i nu )nltur aceast calitate .i/ pe cale de consecin,/ nici e+isten,a in rac,iunii de viol )n modalitatea agravat prev0ut de art# (:E# alin# 4&5 lit# " (5 Codul penal# -udele apropiate/ potrivit art# (8: Codul penal/ sunt ascenden,ii .i descenden,ii/ ra,ii .i surorile/ copii acestora/ precum .i persoanele devenite prin adop,ie/ potrivit legii/ ast el de rude# Pe l*ng calitatea de rud apropiat .i gradul de rudenie )n care se a l persoana vtmat )n raport cu ptuitorul/ urmrirea penal tre"uie s sta"ileasc .i dac acesta locuie.te .i gospodre.te )mpreun cu ptuitorul/ ca o condi,ie cumulativ necesar aplicrii circumstan,ei agravante# A locui )mpreun )nseamn a olosi aceea.i locuin,/ par,ial sau integral/ permanent sau o perioad de (:

timp semni icativ .i su icient ca s impun sta"ilirea/ crearea unor anumite raporturi/ altele dec*t cele derivate din legturile de rudenie )ntre persoanele care/ av*nd aceast calitate se a l )ntr-o asemenea situa,ie# A gospodri )mpreun )nseamn a ace/ a organi0a/ a conduce )n comun tre"urile unei amilii/ traiul )n comun al mem"rilor# Un al doilea tip de raporturi care pot e+ista intre persoana vtmat .i ptuitor este cel )n care acesta se a l )n )ngri2irea/ ocrotirea/ educarea/ pa0a sau tratamentul ptuitorului/ rela,ii care se "a0ea0 pe e+ercitarea unor atri"u,ii de serviciu de ctre ptuitor/ )n avoarea victimei sau pe rela,ii care implic cola"orarea/ dar )n reali0area crora ptuitorul are o po0i,ie de autoritate sau superioar# $in punct de vedere al urmririi penale/ )n ca0ul apari,iei raporturilor prev0ute )n alin# 4&5 lit# "5 a art# (:E Codul penal/ tre"uie s ie lmurite urmtoarele aspecte! - atunci c*nd victima se a l )n )ngri2irea ptuitorului se va sta"ili cau0a sau temeiul 2uridic sau de apt al acestei )ngri2iri/ durata .i modalitatea concret )n care s-a des .urat respectiva )ngri2ireM - ocrotirea de ctre ptuitor a persoanei vtmate se re er )n special la )ndeplinirea o"liga,iilor ce incum" persoanelor care .i-au asumat )n apt sarcina de a ocroti )n calitate de tutore sau curatorM - )n educarea ptuitorului se a l persoana vtmat atunci c*nd primul are raporturi sau o"liga,ii de aceast natur )n virtutea pro esiei sau ocupa,iei/ )ntr-un cadru o icial sau particular# Ci )n aceast situa,ie urmrirea penal tre"uie s sta"ileasc modul concret )n care s-au des .urat respectivele raporturi/ recven,a .i con,inutul lorM - )n situa,ia )n care victima se a l su" pa0a sau tratamentul ptuitorului se va sta"ili situa,ia care a determinat pa0a )n ca0ul persoanei de,inute/ ori tratamentul medical/ condi,iile concrete )n care s-a des .urat pa0a sau tratamentul/ precum .i modalitatea )n care s-a reali0at in rac,iunea# 6n toate situa,iile de agravare a pericolului social al aptei prev0ute de art# (:E alin# 4&5 Codul penal/ legiuitorul a avut )n vedere/ pe l*ng ascendentul psi%ic al ptuitorului )n raport cu victima datorat rolului .i statutului pe care )l 2oac .i respectiv )l ocup/ .i e+isten,a unor condi,ii de sv*r.ire a in rac,iunii )nlesnite de locul de consumare a respectivelor raporturi/ dar .i de posi"ilitatea crerii sau a.teptrii oca0iei potrivite# Tre"uie men,ionat c rela,iile anterioare dintre ptuitor .i victim creea0 pentru organele de urmrire penal serioase di icult,i )n aprecierea corect a situaiei de apt# $e pild/ practica 2udiciar a )nregistrat numeroase situa,ii c*nd/ anterior sesi0rii organelor de urmrire penal/ victima .i ptuitorul au convie,uit .i gospodrit )mpreun/ uneori din aceste &'

rela,ii de concu"ina2 re0ult*nd unul sau mai mul,i copii# $in acest motiv/ sta"ilirea )mpre2urrilor concrete )n care a avut loc actul se+ual capt importan, e+cep,ional/ orice element B oric*t de lipsit de valoare ar prea la prima vedere B tre"uie luat )n considerare pentru dovedirea constr*ngerii# Nu de pu,ine ori sta"ilirea acestor elemente insigni iante 4coro"orate cu celelalte pro"e .i mi2loace de pro" administrate5 au cut posi"il dovedirea )nscenrii violului .i a motivelor pentru care victima a procedat )n acest mod! o"ligarea ptuitorului la )nc%eierea unei cstorii 4atunci c*nd aceast cau0 de nepedepsire era prev0ut de Codul penal5/ recunoa.terea unui copil conceput )n a ara cstoriei/ r0"unare pentru )ntreruperea rela,iilor de concu"ina2 4Berc%e.an/ &'''/ pag# &D5 )!oluia infraciunilor de !iol "n Ro#$nia Cunosc*nd mediul din care provin violatorii/ activitatea .i e orturile organelor de poli,ie pot i concentrate )n 0onele cu poten,ial risc criminogen )n vederea pre)nt*mpinrii producerii unor ast el de evenimente#
TOTAL GENERAL Inculpai trimii n judecat

Inculpai trimii n judecat pentru VIOL, din care: cu moartea ictimei

Sursa! GGG#mpu"lic#ro/ accesat la 3 mai &'((#

&(

$in gra icele pre0entate re0ult c un v*r in rac,ional a ost atins )n anul (::( dup care a urmat o scdere a numrului de in rac,iuni de viol/ o u.oar cre.tere remarc*ndu-se )n &''( .i &''&# Anali0*nd cele dou gra ice putem o"serva c ponderea violatorilor )n r*ndul totalului general al persoanelor trimise )n 2udecat varia0 ast el! Anul (:D: (::' (::( (::& (::3 (::8 (::> (::; (::E (::D (::: &''' &''( &''& &''3 &''8 &''> .otal .otal inculpa*i ;&(:3 >&E(> D&((& :(3E> ('&8:: ('ED>E ((E&:; ((>:8D ((:&&& :::&' E>E83 ;D8D3 D(:8D E&&E& ;D((' ;8:;E >:8'E (888EDE Violatori /01 (/>E 3/'3 &/&; (/;' (/&D (/(; (/'& '/:; '/D; '/E& (/' (/(& (/': (/3' (/' '/:> (/'; (/&(

6n realitate/ aceste ci re sunt mult mai mari deoarece multe violuri rm*n nedenun,ate .i )n consecin, nu sunt pre0ente )n nici o statistic# Cau0ele care determin nepre0entarea victimei )n a,a organului 2udiciar sunt numeroase/ multe dintre acestea au cut o"iectul unei anali0e )ntr-un capitol anterior# Con orm unor studii e ectuate privind <ci ra neagr= a criminalit,ii )n ca0ul in rac,iunii de viol/ pentru iecare viol denun,at e+ist cel pu,in alte patru care nu a2ung la cuno.tin,a organelor 2udiciare# Caracteristici personale ale agresorilor tri#i-i "n 2udecat+ pentru infrac*iunea de !iol Se+ul B cum este de a.teptat ma2oritatea cov*r.itoare a persoanelor trimise )n 2udecat pentru in rac,iunea de viol sunt de se+ masculin4::/DO5/ ponderea emeilor iind aproape nesemni icativ4'/&O5 ele particip*nd/ )n general/ ca instigator sau complice# 6n ceea ce privete v*rsta/ ponderea cea mai mare o de,in persoanele cu v*rsta cuprins )ntre &(-38 de ani/ urmate de cele )ntre (D-&' de ani/ deci persoanele tinere#

&&

S ub 18 ani 18-20 ani 21-34 ani 35-48 ani Peste

# @egat de mediul de re0iden,/ cea mai mare parte a violatorilor provin din mediul rural 4>>O5/ ponderea celor care provin din mediul ur"an iind sensi"il mai mic48>O5# 6n privina ocupa,ia/ ma2oritatea violatorilor sunt persoane r ocupa,ie4>;O5/ iar apro+imativ 88O sunt persoane din categorii socio-pro esionale mai sc0ute4muncitori/ agricultori5#

Fara ocupatie Muncitori Agricultori Alte categorii

@u*nd )n considerare nivelul de instruc,ie/ se o"serv c din totalul celor trimi.i )n 2udecat pentru in rac,iunea de viol/ ((/3O nu au niciun el de studii/ E>/8O au numai studii minime 4la nivelul .colii generale sau gimna0iale5/ (&/;O au a"solvit liceul/ iar restul/ o propor,ie minim de '/EO/ au studii superioare#

studii superioare Absolventi de liceu S tudii ini e Fara studii

0 20 40 60 80

&3

Capitolul III: (+ptuitorii3 calitatea -i contribu*ia acestora la s+!$r-irea infrac*iunii 1odi icarea alin# 4(5 al art# (:E Codul penal/ prin olosirea sintagmei de act sexual de orice natur/ a avut consecin,e asupra su"iectului activ al in rac,iunii de viol/ )n sensul c autor al acesteia poate i orice persoan care are capacitatea de a rspunde penal indi erent de se+# $ac )n ca0ul in rac,iunii de viol care are ca su"iect activ o persoan de se+ eminin )n doctrin nu s-au ridicat pro"leme datorit recven,ei reduse )n practic a unor ast el de apte/ de.i )n perspectiva utili0rii unor stupe iante sau a unor stimulente se+uale de tip Viagra mult discutata opo0i,ie a "r"atului este )ntr-o perspectiv cel pu,in precar/ nu )n acelai el a ost a"ordat pro"lema ptuitorului "r"at# Noua reglementare prin introducerea sintagmei de act sexual de orice natur nu necesit capacitatea i0iologic a "r"atului de a )ntre,ine un raport se+ual# $ac penetrarea )n orice cavitate presupune o aptitudine i0iologic a "r"atului/ alte mani estri ale instinctului se+ual/ unele destul de practicate/ cel pu,in )n aparen,/ nu o cer/

&8

iar un ast el de act )n ptuit prin constr*ngerea victimei este normal s ie incriminat ca in rac,iune de viol/ modalitatea de reali0are constituind de apt doar o op,iune a autorului# Aceast atitudine poate i )m"r,i.at .i pus )n e+ecutare at*t )n ca0ul unui "r"at apt din punct de vedere i0iologic pentru un raport se+ual/ c*t .i de unul care nu este apt din acest punct de vedere# Se o"serv c modi icarea legisla,iei a lrgit )n mod considera"il s era persoanelor care pot sv*r.i aceast in rac,iune ca autor nemi2locit# 6n ca0ul raporturilor .i a rela,iilor se+uale/ precum .i )n ca0ul unora dintre actele se+uale care necesit o penetrare/ e+isten,a capacit,ii se+uale a su"iectului activ "r"at ,ine de esen,a raportului/ r e+isten,a acesteia actul se+ual iind de neconceput# Totu.i/ )n ca0ul unora dintre perversiuni/ satis acerea instinctului se+ual nu necesit capacitate se+ual/ satis ac,ia iind reali0at la nivelul psi%icului su"iectului/ care )n ptuie.te actul de constr*ngere/ urmrind ca su"iectul pasiv s des .oare sau s se supun necesit,ilor de stimulare a su"iectului activ# Ci )n aceste ca0uri/ pentru a ace o )ncadrare 2uridic corect a aptei ca viol/ organul de urmrire penal tre"uie s ac apel la a2utorul speciali.tilor men,iona,i .i ,in cont de conclu0iile acestora# C%iar dac )n practica rom*neasc violul este comis )n ma2oritatea ca0urilor de ctre "r"a,i prin introducerea mem"rului viril )ntr-una din cavit,ile persoanei vtmate/ au e+istat .i acte se+uale comise prin constr*ngere de ctre emei/ .i )n mod cert le vom mai putea )nt*lni .i )n viitor#41inovici/ (:3'/ pag# &E'5 Coautoratul. 7 alt pro"lem pe care tre"uie s o clari ice urmrirea penal este cea a activit,ii des .urate de ctre iecare ptuitor )n ca0ul violului colectiv sau sv*r.it )n grup# Ideea coautoratului )n ca0ul in rac,iunii de viol a ost acreditat de mult timp/ cu speci icarea c aceast calitate o puteau avea numai ptuitorii de se+ masculin capa"ili s sus,in un raport se+ual# Ideea de coautorat presupune participarea mai multor persoane )mpreun la sv*r.irea unei in rac,iuni/ ele sv*r.ind activit,i deose"ite sau similare )n reali0area scopului propus# Actul de constr*ngere a victimei )n ca0ul violului cu mai mul,i participan,i poate s lipseasc/ numrul acestora put*nd i un element de convingere r e+ecutarea altor activit,i de constr*ngere/ atingerea scopului de a comite in rac,iunea iind mult mai acil )n ca0ul grupului/ )n compara,ie cu autorul unic# $e asemenea/ nu este o"ligatoriu ca iecare participant s e+ecute personal constr*ngerea ca element al laturii o"iective a in rac,iunii/ aceasta put*nd i e+ecutat ini,ial de ctre unul dintre participan,i/ ceilal,i pro it*nd ulterior de )mpre2urarea c victima nu se poate apra sa nu-.i poate e+prima voin,a#

&>

6n privin,a actului se+ual/ s-a su"liniat )n mod corect c acesta include )n con,inut .i raportul se+ual care )ns repre0int ast0i doar una dintre modalit,ile de reali0are a in rac,iunii de viol/ .i nu una e+clusiv# 6n aceast ipote0 consider c este corect opinia c nu se mai poate sus,ine c "r"atul ar i su"iect activ unic al in rac,iunii/ plec*nd de la constatarea c nu ar i posi"il sv*r.irea simultan )mpreun de ctre doi sau mai mul,i "r"a,i )n orma coautoratului a raportului se+ual asupra aceleia.i emei/ din moment ce legiuitorul ace re erire e+pres la acte se+uale de orice natur/ deci at*t cele ire.ti/ c*t .i cele ne ire.ti/ care pot i reali0ate simultan de ctre mai mul,i ptuitori# $eci participa,ia penal este posi"il at*t su" orma instigrii sau complicit,ii/ c*t .i su" orma coautoratului/ iar participan,ii pot i at*t "r"a,i/ c*t .i emei# Ascultarea persoanei !+t+#ate @egea sta"ile.te )n sarcina organului 2udiciar o"liga,ia de a c%ema pentru a i ascultate persoanele care au su erit o vtmare i0ic/ moral sau material prin in rac,iunea comis ; su" sanc,iunea nulit,ii prev0ut de art# (:E Codul de procedur penal# $eci/ c%iar )n ipote0a )n care in orma,ia pe care ar putea-o con,ine respectiva declara,ie este nul su" aspectul contri"u,iei la a larea adevrului )n cau0a care se cercetea0/ ascultarea pr,ii vtmate este important .i prin o"ligativitatea legal a des .urrii ei# 6n ma2oritatea ca0urilor partea vtmat percepe .i ).i aminte.te mai "ine dec*t alte persoane )mpre2urrile in rac,iunii )ndreptate )mpotriva sa/ de la aceasta put*ndu-se o",ine cele mai veridice declara,ii asupra unei serii de amnunte ale unei asemenea in rac,iunii# Totu.i e+ist .i posi"ilitatea ca partea vtmat/ )n unele ca0uri/ s nu ).i mai aminteasc nimic/ s e+agere0e involuntar pericolul la care a ost supus ori pre2udiciul cau0at# Pr,ile participante )n proces se a l pe po0i,ii contrare urmrind iecare satis acerea propriilor interese prin solu,ionarea )ntr-un anumit mod a procesului# Ast el/ prin sus,inerea )nvinuirii/ partea vtmat urmre.te condamnarea mai aspr a ptuitorului/ )n vreme ce/ prin e+ercitarea ac,iunii civile aceasta urmre.te o",inerea unor despgu"iri c*t mai mari# Procesul formrii declaraiilor persoanei Pentru a-.i putea e+plica ceea ce poate i considerat corect sau als/ precis sau eronat/ unde se desparte ceea ce )n mod real s-a produs .i perceput de eroare/ ine+actitate sau minciun atunci c*nd evenimentul este redat/ criminalistica a apelat la cuno.tin,ele din psi%ologie/ mai precis a ramurii acesteia/ psi%ologia 2udiciar#
;

Codul de procedur penal al Rom*niei/ art# E;#

&;

Ast el/ procesul ormrii declara,iilor s-a canali0at )n special pe cele ale martorilor/ d*ndu-se ast el alsa impresie c acest proces este speci ic doar mrturiei .i c nu poate e+plica .i ormarea declara,iilor )nvinuitului/ inculpatului .i pr,ii vtmate 4civile5# 6n alt a"ordare procesul de ormare al declara,iilor a ost descris separat pentru iecare categorie de participan,i la procesul penal .i pentru martori/ )ncerc*ndu-se o personali0are a acesteia )n unc,ie de calitatea procesual a persoanei# Consider c procesul de ormare a declara,iilor este unic pentru toate persoanele .i pr,ile participante la procesul penal/ percep,ia/ memorarea .i reproducerea supun*ndu-se acelora.i legi pentru to,i/ r un anumit speci ic legat de calitatea pe care o are persoana respectiv )n cadrul procesului Recepia faptelor i a mprejurrilor Sen0a,ia este cea mai simpl orm de re lectare sen0orial a )nsu.irilor i0olate ale o"iectelor sau persoanelor prin intermediul unuia dintre organele de sim,# Percep,ia este consecin,a unei re lectri comple+e care conduce la con.tienti0are/ la identi icarea o"iectelor .i enomenelor# Percep,ia este de init drept un act de organi0are a sen0a,iilor/ a in orma,iilor pe care o persoan le-a receptat )n unc,ie de di eri,i actori! interes/ e+perien,/ necesitate# Apari,ia sen0a,iilor .i ulterior a percep,iei este determinat de intensitatea stimulilor care ac,ionea0 asupra anali0atorilor B sistemul sau aparatul organismului uman alctuit din organele de sim,/ cile nervoase de transmitere .i centrii nervo.i corespun0tori B ace.ti stimuli tre"uind s ai" o mrime minim pentru a crea sen0a,ia# E+ist .i un prag ma+im dincolo de care nu se mai produc sen0a,ii# Pragurile sen0oriale minime .i ma+ime varia0 de la o persoan la alta# Faptele/ o"iectele sau persoanele sunt percepute di eren,iat/ unele iind percepute imediat/ spre deose"ire de altele care trec pe un loc secundar datorit unor cau0e variate 4cum ar i cunoa.terea acelor persoane/ o"iecte/ enomene/ interesul mani estat a, de acestea/ modul )n care o"iectul perceput se distinge de ond/ culoare/ po0i,ie5# 7 persoan poate e+perimenta urmtoarele categorii de sen0a,ii! auditive/ vi0uale/ cutanate/ ol active# 6n legtur cu recepia auditiv este de men,ionat c omul poate percepe/ )ntr-o in initate de nuan,e/ o multitudine de enomene sonore ce )nso,esc anumite ac,iuni sau evenimente# 6n ca0ul acestor sen0a,ii pre0int interes determinarea urmtoarelor )mpre2urri! - distan,a dintre sursa sonor .i organul receptor# Posi"ilitatea determinrii relative a acestei distan,e e+ist atunci c*nd enomenele percepute sunt amiliare persoanei/ )n ca0 contrar determinarea distan,ei este e+clusM

&E

- direc,ia de propagare a enomenelor sonore care are caracter de certitudine c*nd este )ntemeiat nu doar pe sen0a,ii auditive/ ci .i vi0uale# - natura enomenelor acustice sau c%iar identi icarea lor datorat e+perien,ei omului care determin nu doar ascultarea sunetelor ci .i )n,elegerea lor# -ecepia vizual# Undele electromagnetice care ac,ionea0 asupra anali0atorului optic pot provoca sen0a,ii vi0uale doar daca au lungimea de und cuprins )ntre 3:; .i E;' milimicroni/ respectiv )ntre viole .i ro.u# 7c%iul e+pus la )ntuneric .i apoi luminii puternice are nevoie de o perioad de c*teva minute pentru a se adapta noilor condi,ii# $ac e+ist dis unc,ionalit,i )n modul de concentrare a receptorilor vi0uali 4)n special conuri .i mai pu,in "astona.e5/ )n di erite 0one ale retinei/ apar pro"leme )n distingerea culorilor! acromatopsie total sau discromatopii 4daltonismul5# Pe l*ng aceste de ecte mai pot aprea pro"leme ca! imaginile consecutive/ const*nd )n persistarea acestora dup ce stimulul )ncepe s ac,ione0e/ )n culori normale sau inversate 4negative5M contrastul simultan/ )n care un o"iect cenu.iu pare mai al" pe un ond negru dec*t pe un ond al"/ iar pe ond cromatic tinde s ia nuan,a culorii complementare ondului 4pe gal"en devine al"strui5# @uarea )n calcul de ctre anc%etator a acestor legit,i ce guvernea0 mecanismele anatomo i0iologice ale vederii .i propriet,ile culorilor/ )ngduie ela"orarea procedeelor tactice# Ast el )n ca0ul trecerii "ru.te )n medii cu vi0i"ilit,i vdit dispropor,ionate/ c*nd apta s-a produs )n intervalul de timp necesar acomodrii/ ori )n ca0ul aprecierii de ctre persoana vtmat a culorii ma.inii agresorului/ etc# 6n legtur cu recepia cutanat s-au identi icat 3 categorii de sen0a,ii cu mecanisme sen0oriale cutanate di erite! senzaii tactile 4de atingere/ de presiune5/ provocate de de ormarea local a pielii/ vite0a acestei de ormri 4propor,ional cu vite0a de ac,iune a stimulului5 determin intensitatea sen0a,iei tactileM senzaii termice de cald .i rece/ care se mani est su" ac,iunea unui stimul cu o temperatur mai mare/ respectiv mai mic dec*t temperatura pielii 43&-33oC care repre0int 0ero i0iologic5M senzaiile de durere sunt provocate de orice stimul mai intens 4mecanic/ termic/ electric/ c%imic5 care duce la vtmarea ,esutului/ a termina,iilor nervoase din piele# Sen0a,ia de durere nu indic dec*t durere pur/ put*nd cel mult i asociat cu

&D

o locali0are relativ a 0onei le0ate sau a intensit,ii 4vie/ surd/ strpungtoare5 .i cu durata sen0a,iei# 1ai pu,in poate percepe victima cau0a care provoac durerea# Acest tip de sen0a,ii pot i percepute )n general de ctre persoana vtmat/ asupra creia se ac,ionea0 direct .i nu de martor care poate percepe sen0a,ii vi0uale/ auditive .i oarte rar ol active# 6n legtur cu recepia olfactiv/ acesta este re0ultatul stimulrii receptorilor ol activi de ctre anumite su"stan,e care se gsesc )n stare ga0oas sau su" orm de vapori/ receptori situa,i )n mem"rana mucoas a cavit,ii na0ale# $ac persoana vtmat indic .i direc,ia din care provin mirosurile/ tre"uie neaprat s se ,in seama de condi,iile atmos erice/ de direc,ia curen,ilor de aer ce au purtat mirosul respectiv# $e asemenea/ ondul a ectiv caracteri0at prin team .i emo,ie este propice apari,iei ilu0iilor ol active/ sugestiei 4a irma,ia de ctre o persoan c a perceput un anumit miros se transmite )ntr-o anumit msur .i celor de a,5 .i autosugestiei 4o"servarea unor aspecte )nso,ite )n mod o"i.nuit de un miros caracteristic care nu e+ist )n acel moment )n realitate .i este totu.i perceput de persoan5# Consecin*ele infrac*iunii 6n a"ordarea acestui su"iect vom avea )n vedere c in rac,iunea de viol se comite cel mai recvent prin utili0area violen,ei i0ice .i aproape )ntotdeauna produce o vtmare de natur i0ic# Consecin,ele )n plan psi%ologic ale unei apte de acest gen e+ist cu certitudine )ns sunt oarte greu de evaluat pentru iecare victim )n parte/ acesta iind poate unul dintre motivele pentru care sunt mai pu,in studiate# V+t+#area integrit+*ii corporale sau s+n+t+*ii. $ac violen,a i0ic sau psi%ic olosit de ptuitor a ost acceptat de ctre legiuitor )ntruc*t aceasta ace parte din con,inutul in rac,iunii/ iind o condi,ie a reali0rii laturii o"iective/ dep.irea limitei necesare pentru reali0area actului se+ual a ost incriminat corespun0tor su" orma agravat a in rac,iunii# Ast el/ prin art# (:E alin# 4&5 lit# c5 Codul penal/ este prev0ut )mpre2urarea )n care/ )n urma sv*r.irii in rac,iunii/ s-a cau0at victimei o vtmare grav a integrit,ii corporale sau snt,ii# Prin aceast ormulare legiuitorul a delimitat violen,a tolera"il/ dar sanc,ionat/ prin orma simpl a in rac,iunii/ de violen,a care e+cede celei strict necesare sv*r.irii in rac,iunii de viol/ c*nd trimitere la in raciunea de vtmare corporal grav a integrit,ii corporale sau snt,ii prev0ute de art# (D& Codul penal#

&:

Independent de numrul de 0ile de )ngri2iri medicale necesare pentru vindecare 4peste ;' de 0ile5 persoana vtmat mai poate su eri una sau mai multe dintre celelalte consecin,e prev0ute de art# (D& alin# 4&5 Codul penal/ .i anume! pierderea unui sim, sau organ/ )ncetarea unc,ionrii unui sim, sau organ/ o in irmitate permanent i0ic sau de natur psi%ic/ slu,irea/ avortul ori i s-a pus via,a )n pericol# Este evident c pentru re,inerea acestei agravante este a"solut necesar sta"ilirea legturii de cau0alitate )ntre in rac,iunea de viol .i aceste consecin,e 4Berc%e.an/ &'''/ pag# 335 &epresia. Impactul agresiunilor se+uale asupra victimelor acestora/ )n special c*nd este vor"a de persoane de se+ eminin/ a ost oarte pu,in studiat/ ma2oritatea preocuprilor limit*ndu-se la e ectele aparente/ pe termen scurt/ imediat dup producerea aptei/ .i mai pu,in asupra consecin,elor de durat mai lung# Relatri ale victimelor .i studii recente au artat c )n urma unei agresiuni se+uale via,a unei emei va i a ectat pe patru planuri/ .i anume! nivelul de depresie/ nivelul de team/ via,a se+ual .i rela,iile interpersonale# Prin compara,ie cu emeile care nu au avut o ast el de e+perien,/ emeile agresate se+ual sunt semni icativ mai depresive/ au un nivel al temerilor mai ridicat/ este mult mai pro"a"il s ai" pro"leme legate de via,a se+ual .i sunt mai greu de satis cut )n rela,ia cu partenerul# Studierea acestor aspecte a artat c pro"lemele din via,a se+ual sunt )n mare parte legate de ric .i depresie/ singura modi icare semni icativ sesi0at relativ la timpul scurs de la agresiune este risipirea unora dintre temeri# Pre0entarea c*torva conclu0ii cu privire la consecin,ele in rac,iunii este necesar .i util/ deoarece el pot )ndruma organul de urmrire penal )n sta"ilirea modalit,ilor tactice de e+ecutare a unor activit,i de urmrire penal/ dar .i pentru a putea aprecia o"iectiv implica,iile asupra vie,ii victimei dup ce a su erit o asemenea agresiune# 6n privin,a depresiei tre"uie preci0at c aceasta se instalea0 imediat dup agresiune/ victimele gsindu-se )ntr-un stadiu depresiv ma2or#Una dintre cele mai recvente sec%ele ale unei ast el de agresiuni o repre0int pro"a"il teama# Ast el/ o emeie violat )ntr-o scar de "loc se va teme de aceastaM alta/ violat )ntr-o ma.in/ ar putea evita s cltoreasc )n pre0en,a unor pasageri de se+ masculin# Studiile arat c emeile agresate au un nivel de team mai ridicat dec*t cele care nu au su erit de pe urma unui ast el de a"u0# Cele mai mari temeri sunt legate de momentul/ de locul agresiunii/ iar evit*nd con runtarea temerilor se permite persistarea lor )n timp# Via,a se+ual a emeii agresate este a ectat/ aceasta pre0ent*nd team de se+/ poate dep.i un an# 3' dis unc,ii de e+cita,ie .i dorin,/ durata de a ectare pentru unele emei iind de 8B; luni/ iar la altele aceasta

6n privin,a rela,iilor interpersonale/ studiile arat c victimele agresiunilor se+uale trec printr-o perioad )n care adaptarea social este a ectat pe toate planurile imediat dup agresiune/ iar aceast perioad poate dura mai multe luni de 0ile# Se con irm ipote0a c agresiunea se+ual poate avea un e ect pro und asupra victimelor# 6n compara,ie/ la emeile agresate/ recven,a ca0urilor de depresie moderat p*n la sever a ost de apte ori mai mare dec*t )n ca0ul celor neagresate/ primele mani est*nd nivel mai crescut de team general .i team legat de viol# 1ai mult/ )n raport cu pro"lema se+ual evaluat/ di icult,ile se+uale sunt de ; ori mai recvente )n r*ndul victimelor/ iar satis ac,ia se+ual )n cadrul rela,iei de cuplu de dou ori mai redus# Consecin,ele pe termen lung pe care victimele le pot suporta )n urma unor agresiuni se+uale sunt studiate )n clinica de cercetare .i tratament a Universit,ii Colum"ia din NeG PorQ/ re0ultatele studiilor )ntreprinse put*nd i sinteti0ate ast el! a5 partenerul victimei are o reac,ie com"inat de empatie/ a ecte0e rela,ia .i "5 )n ca0ul )n care victima decide s nu relate0e incidentul partenerului/ sec%elele emo,ionale re0ultate )n urma agresiunii pot s )i modi ice comportamentul .i capacitatea de inter-rela,ionare cu partenerul/ care poate rspunde negativ la comportamentul misterios/ ciudat al partenerei# Studiul a demonstrat c numai o parte a nivelului de team a ost diminuat )n timp/ nivelul general men,in*ndu-se la acelea.i cote/ atrg*ndu-se aten,ia psi%ologilor care lucrea0 )n domeniu s ai" )n vedere ast el de mani estri indi erent de timpul scurs de la data agresiunii# Studiul admite c e+ist posi"ilitatea ca unele dintre victimele agresiunilor se+uale s ai" pro"leme pu,ine sau minime )n urma violului/ dar constatrile men,ionate indic aptul c o mare parte a victimelor agresiunilor se+uale pre0int nivel crescut de team .i depresie/ pro"leme se+uale .i dis unc,ii )n rela,ia de cuplu# 6n perspectiva celor pre0entate consider c pe parcursul urmririi penale tre"uie acordat o aten,ie deose"it evalurii consecin,elor pe care le-a su erit persoana vtmat/ dar .i pe cele pe care le-ar i putut su eri )n urma in rac,iunii de viol/ )n sensul celor patru aspecte enun,ate# Persisten,a )n urma sv*r.irii in rac,iunii de viol a unor ast el de implica,ii de durat sau c%iar cu caracter permanent/ aduc )n alt lumin agravanta prev0ut de art# (:E alin# 4&5 lit# c5 su" aspectul in irmit,ii psi%ice permanente# 6ntruc*t aceste mani estri sunt di erite )n raport cu persoana care le-a su erit .i pentru o corect aplicare a legii/ este necesar evaluarea lor )n iecare ca0 )n parte/ acord*ndu-li-se 3( urie/ vinov,ie .i ne)n,elegere a agresiunii/ reac,ie care privit )ntr-o lumin negativ de victim va putea s

aceea.i aten,ie ca .i celor de natur i0ic# 6n acest conte+t consider c este necesar consultarea unui specialist/ psi%olog/ care pe "a0a unor teste .i interviuri s poat preci0a nivelul de a ectare al victimei/ dar .i supraveg%erea acesteia )n tot cursul urmririi penale )n scopul sesi0rii modi icrilor parametrilor enun,a,i de studiile pre0entate anterior# Consider oportun consilierea victimelor unor ast el de agresiuni/ necesar at*t pentru dep.irea strilor emo,ionale con u0e )ntr-un mod mai alert/ dar .i pentru ec%ili"rarea victimei din punct de vedere psi%ic )n scopul acilitrii activit,ilor des .urate pe parcursul urmririi penale 4audieri/ pre0entri pentru recunoa.tere/ reconstituiri5# $e alt el oportunitatea acestei msuri a ost sesi0at .i de legiuitorul nostru care prin @egea &((F&''8 pu"licat in 1onitorul 7 icial numarul >> din 8 iunie &''8 prevede c victimele unor in rac,iuni grave/ inclu0*nd aici .i violul/ pot "ene icia/ la cerere de asisten, 2uridic gratuit dar .i de consiliere psi%ologic# Acest act normativ creea0 )ns doar premisele unei ast el de activit,i deoarece )n practic nu au ost )n iin,ate structurile necesare )n vederea acordrii consilierii psi%ologice gratuite# Ar i de dorit ca aceste organisme s ie )n iin,ate c*t mai cur*nd# $e asemenea consider c ar i ost mult mai indicat ca acest gen de servicii s ie acordat din o iciu/ cu posi"ilitatea ca persoana vi0at s le re u0e/ .i nu la cererea acesteia/ deoarece cele mai multe persoane ie nu cunosc de e+isten,a unei asemenea posi"ilit,i/ ie sunt reticente )n a-.i )mprt.i e+perien,a traumati0ant/ iar organele de urmrire penal nici nu pun )n vedere victimelor aptul c au un asemenea drept datorit lipsei )n apt a organelor care ar tre"ui s asigure reali0area acestui drept# 4oartea sau sinuciderea !icti#ei. Alin# 435 al art# (:E Codul penal prevede o consecin, cu gravitate superioar )n raport cu cele incriminate )n alineatul precedent/ urmrile in rac,iunii const*nd )n moartea sau sinuciderea victimei# 417# nr# D'8 din > noiem"rie &''&5 1oartea/ ca re0ultat al in rac,iunii de viol/ poate s survin )n urma actelor de violen, su erit sau ca urmare a agravrii vtmrii produse prin actele respective/ dar .i ca urmare a actului se+ual violent c*nd e+ist o incompati"ilitate evident )ntre autor .i victim 4)n ca0ul victimei de v*rst raged sau dimpotriv5# 4$ongoro0/ (:E(/ pag# 3;(5# $e men,ionat c/ de.i aplicarea violen,ei )nainte sau pe timpul sv*r.irii aptei poate determina moartea/ aceasta survine ca urmare a conduitei autorului dup sv*r.irea in rac,iunii prin lsarea persoanei vtmate )n locuri sau condi,ii care )i pot agrava vtmrile p*n la survenirea decesului# 6n aceast ultim situa,ie tre"uie sta"ilit po0i,ia su"iectiv a autorului/ )n sensul de a determina dac a prev0ut urmrile posi"ile ale a"andonrii victimei 3&

)n locul .i condi,iile date .i le-a dorit sau/ dac nu le-a dorit/ dar le-a acceptat/ )n condi,iile inten,iei directe sau indirecte/ intervenirea decesului victimei in rac,iunii de omor sau ale unei in rac,iuni preterintenionate# Ci )n situa,ia )n care/ ca urmare a violului/ victima se sinucide/ cercetarea penal tre"uie s sta"ileasc legtura cau0al dintre apta comis .i consecin,a survenit B sinuciderea victimei B ceea ce )n practic se dovede.te a i o )ntreprindere de multe ori di icil# Av*nd )n vedere certitudinea c doar o parte dintre agresiunile se+ual su" orma violului sunt aduse la cuno.tin,a organelor de urmrire penal/ de multe ori nu poate i cut legtura dintre sinucidere .i un eventual viol/ pe de o parte/ .i )ntre urmele gsite pe corpul victimei sinuciderii/ care sunt interpretate )n dinamica actului de sinucidere/ .i nu al eventualului viol/ pe de alt parte# 1ai mult/ datorit trecerii unei perioade de timp )ntre sv*r.irea in rac,iunii de viol .i luarea %otr*rii de autosuprimare a vie,ii de ctre victim/ unele dintre urmele violului sunt )ndeprtate sau dispar/ legtura cau0al dintre viol/ care a declan.at procesul psi%ic de luare a %otr*rii de autosuprimare a vie,ii/ .i punerea ei )n e+ecutare prin sinucidere este di icil de sta"ilit# 6mpre2urrile care agravea0 consecinele in rac,iunii de viol se constituie )ntr-un re0ultat preterintenionat care se rs r*nge asupra tuturor participan,ilor la in rac,iune/ )n msura )n care iecare dintre ei putea .i tre"uia s )i prevad eventualitatea producerii# Consecin,ele in rac,iunii de viol nu se opresc doar la cele prev0ute )n articolul incriminator/ ci le regsim )n alte orme )n via,a ostelor victime su" orma unor sec%ele# c*ndu-se )n condi,iile

33

Capitolul IV: Rolul #artorilor -i "#pre2ur+rile "n care au luat la cuno-tin*+ despre s+!$r irea !iolului Pro"lema identi icrii persoanelor care pot i ascultate )n calitate de martori repre0int o activitate deose"it de di icil pentru organele de urmrire penal# Acest apt este datorat/ )n principal/ aptului c in rac,iunea de viol B )n oricare dintre modalitile sale de comitere B se sv*r.e.te )n locuri unde nu au acces persoane strine de apt# Pe de alt parte depo0i,iile martorilor cuprind o do0 mare de relativitate deoarece provin cel mai adesea din surse mediate .i necesit veri icarea lor cu ma+im diligen,# Cu toate acestea identi icarea .i ascultarea martorilor tre"uie s se numere printre activit,ile prioritare )ntreprinse de anc%etator deoarece/ a.a cum am mai men,ionat/ orice date/ aparent r )nsemntate sau legtur cu cau0a/ pot contri"ui la lmurirea )mpre2urrilor anterioare/ concomitente .i ulterioare sv*r.irii aptei conduc*nd la descoperirea altor pro"e .i mi2loace de pro" care s permit corecta apreciere a situa,iei de apt# Practica 2udiciar a sta"ilit c martori pot i identi ica,i din r*ndul urmtoarelor categorii de persoane! - prinii sau rudele victimelorM )n toate ca0urile/ dar mai ales )n ca0ul victimelor minore/ acestea pot urni0a date privitoare la modul )n care s-au sesi0at despre comiterea aptei/ starea )n care se a la victima/ urmele de violen, e+istente pe corpul .i ,inuta vestimentar a acesteia/ relatrile victimei re eritoare la cele petrecute .i la ptuitor/ ecoul aptei asupra altor persoaneM 38

- prietenii sau cunoscuii victimeiM este posi"il ca unii dintre ace.tia s ai" cuno.tin, despre rela,iile victimei cu ptuitorul .i natura acestora/ pot urni0a date despre modul cum a ost acostat victima/ prete+tul invocat de ptuitor )n acest sens/ locul .i direc,ia )n care s-au deplasat/ inclusiv relatrile victimei cu privire la viol .i )mpre2urrile sv*r.irii luiM - persoane care domiciliaz 'n apropierea locului unde s+a comis fapta M pot relata despre aptul c au au0it strigtele de a2utor ale victimei venite din )ncperea unde s-a comis violul/ pot indica numele ptuitorului sau semnalmentele acestuia# $e asemenea din depo0i,iile martorilor pot re0ulta date cu privire la comportamentul victimei dup consumarea violului! re ugierea la vecini .i solicitarea a2utorului/ escaladarea erestrei sau a acoperi.uluiM - persoane care au descoperit cadavrul victimei ori i+au dat primul a)utor M ast el de martori pot relata aspecte .i )mpre2urri legate de le0iunile corporale grave su erite de victim .i modul )n care s-au produs/ modul )n care s-a sinucis victima/ circumstan,ele )n care au constatat moartea acesteia/ persoana ori persoanele )n compania crora a ost v0ut victima )nainte de deces .#a# Aceast enumerare este pur e+empli icativ deoarece )n apt organele de urmrire penal se con runt cu situa,ii e+trem de variate .i ast el martorii vor i identi ica,i din cele mai di erite medii )n unc,ie de particularit,ile cau0ei avute )n lucru# )xisten*a concursului de infrac*iuni 7 sarcin important a organului de urmrire penal ce tre"uie re0olvat este de a sta"ili dac violul a ost sau nu sv*r.it sau nu )n concurs cu alte in rac,iuni 4Vduva/ &''8/ pag# (DD5 $e oarte multe ori/ in rac,iunea de viol/ se sv*r.e.te )n concurs cu in rac,iunea de lipsire de li"ertate )n mod ilegal sau cu in rac,iunea de violare de domiciliu# $e asemenea/ in rac,iunea de viol poate i sv*r.it .i )n concurs cu alte apte de natur penal cum ar i t*l%ria/ nerespectarea regimului armelor .i muni,iilor/ in rac,iuni la regimul su"stan,elor to+ice .i stupe iante# Practica 2udiciar a )nregistrat ca0uri )n care violul s-a sv*r.it )n concurs cu in rac,iunea de contaminare veneric .i sindromul imunode icitar do"*ndit# Sta"ilirea aptelor concurente este de natur s conduc la solu,ionarea corect a cau0ei penale/ su" toate aspectele ei# Pe de alt parte/ e+isten,a in rac,iunilor concurente o"lig organul de urmrire penal s administre0e pro"atoriile speci ice iecrui gen de in rac,iune/ asigur*nd ast el tragerea la rspundere penal a ptuitorului pentru toate aptele in rac,ionale comise# 4Berc%e.an/ &'''/ pag# 3;-3E5

3>

Condi*iile -i "#pre2ur+rile care au deter#inat3 "nlesnit sau fa!ori5at s+!$r-irea infrac*iunii Aceasta este o alt pro"lem care tre"ui s stea )n aten,ia organelor de urmrire penal# Prin sta"ilirea acestor )mpre2urri se poate pune la punct un plan de msuri care s duc la prevenirea .i limitarea numrului acestui gen de in rac,iuni# 6n spri2inul acestei a irma,ii este de men,ionat c )n ultima perioad organele de poli,ie au pu"licat numeroase aten,ionri/ precum .i msuri preventive )n scopul diminurii inciden,ei acestor apte 4%ttp!FFtl#politiaromana#roFinde+#p%pR optionScomHcontentTtasQScategorUTsectionidS;TidS&ETItemidS>;5 Putem enumera c*teva dintre condi,iile .i )mpre2urrile care avori0ea0 sv*r.irea unor ast el de in rac,iuni 4N# Vduva/ &''8/ p#(D:5! lipsa iluminatului pu"lic )n anumite 0oneM naivitatea victimei .i acceptarea cu prea mult u.urin, a invita,iilor adresate de persoane necunoscute )n anumite locuri cum ar i discotecile/ restaurantele sau c%iar la locuina personalM educa,ia civic .i moral necorespun0toare )n amilie/ )n .coli ori alte institu,iiM mediul avora"il impropriu cre.terii .i educrii realiste a tinerilorM e+isten,a unui numr mare de locuri )n care se consum alcool r discernm*nt .i unde de multe ori sunt servite .i persoane minore/ ori cele a late de2a )n stare de e"rietateM recventare localurilor care unc,ionea0 la marginea localit,ii/ sau )n alte 0one i0olateM ine icien,a msurilor )ntreprinse de ctre organele de poli,ieM lipsa unei educa,ii se+uale corespun0toareM di u0area materialelor pornogra ice/ video sau otogra ii/ )n mod necontrolatM

4odalit+i de pre5entare pentru recunoa-tere utili5ate "n cercetare infrac*iunilor de !iol 6n ca0ul celor mai multe in rac,iuni pre0entarea pentru recunoa.tere are ca protagoni.ti/ de cele mai multe ori/ martori/ )ns datorit speci icului in rac,iunii de viol persoana care este c%emat s ac recunoa.terea este victima# Pre5entarea pentru recunoa-tere a persoanelor Utili0area procedeului clasic de pre0entare pentru recunoa.tere presupune ca persoana vtmat .i )nvinuitul sau inculpatul s se a le )n aceea.i )ncpere/ iar victima s indice persoana pe care o recunoa.te ca autor prin atingerea cu m*na/ apt care )n condi,iile or,rii .i 3;

a )ncrcturii emo,ionale puternice poate duce la "locarea memoriei# Pro+imitatea poate constitui .i motivul pentru care unele victime re u0 s participe la o ast el de activitate de.i ar avea posi"ilitatea real de a identi ica autorul aptei# @u*nd )n considerare cele enun,ate anterior dar .i aptul c o activitate de pre0entare pentru recunoa.tere a unor persoane urmat de un re0ultat negativ care tre"uie consemnat )n procesul ver"al in luen,*nd negativ cercetarea/ cel mai adesea )n practic se olose.te recunoa.terea dup otogra ie# Cu toate acestea activitatea nu este de cele mai multe ori e icient deoarece al"umele sunt alctuite cu otogra ii ale in ractorilor condamna,i iar in rac,iunile de viol sunt relativ rare# $e asemenea otogra iile sunt e+ecutate )nainte de )nceperea e+ecutrii pedepselor ast el c p*n )n momentul li"errii din penitenciar trsturile persoanelor se pot modi ica sim,itor# 7rganul de urmrire penal poate pre0enta persoanei vtmate otogra ii ale unor persoane cu trecut in rac,ional sau care se a l )n aten,ia poli,iei .i care corespund semnalmentelor indicate de victim# Pentru a limita posi"ilit,ile de eroare/ anterior pre0entrii imaginilor/ organul de urmrire penal va ace o selec,ie pstr*ndu-le doar pe acelea care corespund cel mai "ine descrierii cute de victim .i reali0*nd ast el o plan. otogra ic# Aceast activitate este important .i pentru a nu solicita e+cesiv aten,ia persoanei care va ace recunoaterea# Plan.a oto reali0at va i pre0entat persoanei care ace recunoaterea/ aceasta va indica persoana pe care o consider a i autorul aptei/ organul de urmrire penal va ace men,iuni despre aceasta )n procesul ver"al# Ulterior )nc%eierii activit,ii plan.a va i ane+at procesului ver"al# 7 importan, deose"it o pre0int semnele particulare e+istente pe corpul autorului/ cum ar i tatua2ele/ semnele din natere/ cicatricile/ care ).i pstrea0 caracteristicile )n timp# Ast el/ otogra ii cu semne de aceast natur pot i pre0entate victimei care a o"servat pe corpul autorului asemenea )nsemne# 6n ca0ul pre0entrii pentru recunoa.tere a unei persoane dintr-un grup preconstituit ar i indicat a se olosi )ncperi special amena2ate/ )mpr,ite )n dou de o oglind special care permite vi0uali0area doar dintr-un sens/ cu iluminare regla"il/ cu posi"ilitatea de transmitere a semnalului sonor )n am"ele sensuri sau doar )ntr-un singur sens/ )n unc,ie de necesit,i/ cu posi"ilit,i de )nregistrare audio-video# Persoana care urmea0 s ac recunoa.terea ar i introdus de la )nceput )n )ncpere )mpreun cu martorii asisten,i .i eventual cu aprtorul celui care urmea0 a i recunoscut din grup# Sunt e+cluse eventualele accidente cu privire la o"servarea anterioar de ctre persoana care urmea0 s ac recunoa.terea a unuia dintre mem"rii din grup# @a activitatea de ormare a grupului va putea participa .i aprtorul 3E

persoanei suspecte# Pa0a .i supraveg%erea grupului ar putea i u.urat )n acest mod# Fiecrui mem"ru al grupului i se va aplica un numr pe vestimenta,ie .i grupul va i introdus )n )ncpere de partea cealalt a peretelui despr,itor# Persoan c%emat s ac recunoa.terea va indica persoana recunoscut ca autor# 6n acest ca0/ actul constatator al activit,ii/ respectiv procesul ver"al de recunoa.tere ar avea acela.i con,inut ca )n ca0ul unei pre0entri pentru recunoa.tere e ectuat con orm actualei reglementri# Ca reguli tactice de des .urare a pre0entrii pentru recunoa.tere a unei persoane dintr-un grup/ a.a cum este ea reglementat acum/ men,ionm! - activitatea nu va i des .urat imediat dup ascultarea persoanei vtmate ls*nd s treac un numr de 0ile su icient pentru ca aceasta s dep.easc starea psi%ic precar )n care se a l dup sv*r.irea in rac,iuniiM - persoana care ace recunoa.terea va i ascultat )nc o dat cu privire la semnalmentele autorului .i dac ar putea s recunoasc autorul dac l-ar revedeaM - va i constituit grupul dup cum urmea0! vor i olosite cel pu,in trei persoane/ care au o i0ionomie .i o vestimenta,ie asemntoare cu a suspectului# Acestea vor i introduse )n camer .i )n pre0en,a martorilor asisten,i vor i identi ica,i/ li se va comunica despre activitatea la care vor lua parte/ li se va atrage aten,ia c pe durata acesteia nu vor discuta/ nu ).i vor ace semne iar eventualele o"iec,ii vor i consemnate la s *r.it )n procesul ver"alM - va i introdus persoana care urmea0 a i pre0entat pentru recunoa.tere .i/ dup ce va i identi icat/ i se va cere s ocupe orice loc dore.te )n grup .i i se va preci0a c nu tre"uie s discute/ s gesticule0e )n timpul activit,ii/ c toate preci0rile pe care le are de cut vor i comunicate la s *r.it .i consemnate )n procesul ver"alM - este introdus persoana care ace recunoa.terea creia i se va cere s priveasc atent grupul .i s indice prin punerea m*inii pe umrul persoanei recunoscute .i s preci0e0e apoi )mpre2urrile )n care a cunoscut-o# Ulterior i se aduce la cuno.tin, identitatea persoanei recunoscute .i este )ntre"at dup ce a recunoscut )n persoana respectivului autorul aptei/ declara,ia consemn*ndu-se )n procesul ver"alM - persoana recunoscut este )ntre"at despre ce are de declarat re eritor la recunoa.terea sa/ eventuale o"iecii/ c*ndu-se men,iune despre acestea )n procesul ver"alM - pe timpul e ecturii pre0entrii pentru recunoa.tere vor i cute urmtoarele otogra ii! cu grupul constituit/ cu locul ocupat )n grup de persoana pre0entat pentru recunoa.tere/ cu momentul recunoa.terii/ cu persoana recunoscutM se va )ntocmi o plan. oto care va i ane+at procesului ver"al#

3D

- )n procesul ver"al )ntocmit se va preci0a locul unde a ost e ectuat activitatea/ dac a participat sau nu aprtorul persoanei care urmea0 a i pre0entat pentru recunoa.tere/ identitatea martorilor asisten,i 4cel pu,in doi5 precum .i eventuale o"serva,ii ale persoanelor participante# Pre5entarea pentru recunoa-tere a obiectelor Aceast activitate nu pre0int particularit,i deose"ite )n ca0ul in rac,iunii de viol/ ea tre"uind s respectele normele generale de tactic precum )n ca0ul celorlalte in rac,iuni# Tre"uie preci0at c anterior acestei activit,i persoana care va ace recunoa.tere va i ascultat )nc o dat cu privire la natura o"iectului/ destina,ia/ orma/ dimensiuni/ culoare/ grad de u0ur/ precum .i unele caracteristici de detaliu care )l individuali0ea0# Pre5entarea pentru recunoa-tere a cada!relor Poate i utili0at )n ca0ul violurilor urmate de moartea sau sinuciderea victimei pentru identi icare acesteia/ dar aceast modalitate este apreciat ca nespeci ic acestei in rac,iuni/ ci a omorului cu mo"il se+ual# 6n ca0ul descoperirii unui cadavru care poart urme de violen,/ la care )n urma autopsiei se sta"ile.te c anterior mor,ii persoana a avut .i raporturi se+uale/ este oarte greu de sta"ilit dac decesul a survenit ca urmare a violului sau persoana a ost omor*t r a i e+istat neaprat un act se+ual prin constr*ngere#

3:

Capitolul V: 6n capitolul acesta vom trata su"iectul din punct de vedere criminalistic#Pentru colectarea datelor am olosit metoda interviului iar rspunsurile persoanelor intervievate ne vor a2uta s )ntelegem cum decurge cercetarea penal in spe p*na la trimiterea inculpa ilor )n instan#Voi descrie des aurarea/ etapele/ scopurile/ necesitaile cercetarii la aa locului/ voi speci ica tipurile de urme colectate de la locul aptei c*t i procedeul de colectare i prelucrare al acestora/ ascultarea inculpatului/ reconstituirea/administrarea pro"elor/ c*t si restul procedeelor prin care oamenii legii reuesc sa re0olve ca0urile legate de in raciunea de viol# In!estigarea ca5urilor Acti!it+*i specifice de ur#+rire penal+ care se "ntreprind pentru ad#inistrarea probelor Scopul procesului penal este de a sta"ili adevrul# Pentru )ndeplinirea acestui scop legiuitorul a pus la )ndem*na organelor 2udiciare o serie de instrumente procedurale care vor i olosite )n unc,ie de speci icul iecrei cau0e# 6n general/ organele de urmrire penal )nsrcinate cu cercetarea unei asemenea in rac,iuni/ vor des .ura pe parcursul urmririi penale urmtoarele activit,i! veri icarea pl*ngeriiM cercetarea la a,a loculuiM dispunerea constatrilor te%nico-.tiin,i ice criminalistice .i medico-legaleM ascultarea persoanei vtmateM ascultarea martorilorM e ectuarea de perc%e0i,iiM ascultarea )nvinui,ilor sau a inculpa,ilorM pre0entarea pentru recunoa.tereM 8'

reconstituire#

Aceast enumerare nu este limitativ/ organul de urmrire penal put*nd )ntreprinde .i alte activit,i )n raport de cau0a concret precum/ de asemenea/ poate s nu des .oare unele dintre activit,ile enun,ate# Tre"uie preci0at c actuala reglementare procesual penal nu sta"ile.te o ierar%ie a mi2loacelor de pro"/ de aceea nu se poate a irma c una dintre activit,ile enumerate are o importan, mai mare a, de celelalte# A.a cum su"linia0 .i literatura de specialitate veri icarea pl*ngerii prive.te aspectele de ordin ormal .i mai pu,in dac aceasta este con orm cu realitatea 4acest aspect urmea0 s ie clari icat pe parcursul investigrii criminalistice5# 6n ca0ul violului comis )n orma simpl Codul penal al Rom*niei prevede la art#&D8/ alin# 8 c ac,iunea penal se pune )n mi.care la pl*ngerea preala"il a persoanei vtmate# 6n situa,ia )n care ptuitorul nu este cunoscut/ organelor de urmrire penal le revine o"liga,ia de a des .ura activit,ile necesare pentru identi icarea acestuia .i de a comunica numele lui persoanei vtmate prin in rac,iune# $e asemenea/ prin veri icarea pl*ngerii/ organul de urmrire penal constat .i dac sunt respectate prevederile legale privitoare la termenul de introducere al acesteia/ respectiv dou luni din 0iua )n care persoana vtmat a .tiut cine este ptuitorul# @egea procesual penal statuea0 c atunci c*nd persoana vtmat este un minor sau un incapa"il/ termenul de & luni curge de la data c*nd persoana )ndrept,it a reclama a .tiut cine este ptuitorul# Prin veri icarea pl*ngerii organul de urmrire penal sesi0at va sta"ili dac solu,ionarea cau0ei intr sau nu )n competen,a sa# 6n con ormitate cu dispo0i,iile legii procesual penale/ )n ca0ul violului urmat de moartea sau sinuciderea victimei/ urmrirea penal se e ectuea0/ )n mod o"ligatoriu/ de ctre procuror# Aceasta )nseamn c/ iind sesi0at despre sv*r.irea unui viol cu asemenea consecin,e/ organul de cercetare penal al poli,iei 2udiciare este o"ligat s )nainte0e de )ndat pl*ngerea procurorului competent# 6n ceea ce prive.te veri icarea strict ormal/ organul de urmrire penal tre"uie s constate e+isten,a )n cuprinsul cererii preala"ile a men,iunilor o"ligatorii e+pres prev0ute de lege! , descrierea faptei care for#ea5+ obiectul pl$ngerii # Nu este nevoie ca )n cuprinsul pl*ngerii s ie descrise )n amnunt toate )mpre2urrile )n care s-a comis violul/ ci s re0ulte e+plicit apta comis# $e asemenea/ nu este nevoie s re0ulte )ncadrarea 2uridic a aptei sesi0ate/ aceasta urm*nd a i cut ulterior/ pe "a0a pro"elor administrate# 6n ca0 de pluralitate de apte acestea tre"uie descrise separatM , indicarea autorului !iolului. 6n msura )n care acest lucru este posi"il/ din con,inutul pl*ngerii preala"ile tre"uie s re0ulte persoana )mpotriva creia se ace pl*ngerea# No,iunea de <autor al aptei= nu are )n,elesul restr*ns prev0ut de lege - persoana care sv*r.e.te )n 8(

mod nemi2locit apta prev0ut de legea penal B ci are sensul pe care legea )l atri"uie participantului/ respectiv de persoan care are ie calitatea de autor/ ie pe cea de instigator ori de complice/ cu preci0area c partea vtmat nu are o"liga,ia s indice o ast el de calitate/ dar/ )n ca0ul participa,iei penale/ din cuprinsul pl*ngerii tre"uie s re0ulte numele a cel pu,in unuia dintre ptuitori 4aceasta deoarece pl*ngerea ).i e+tinde e ectele .i asupra celorlali participan,i5# - date co#pli#entare precum indicarea mi2loacelor de pro"/ a adresei pr,ilor .i a martorilor/ preci0area dac partea vtmat se constituie parte civil .i atunci c*nd este ca0ul/ indicarea persoanei responsa"ile civilmente# Cercetarea la fa*a locului @ocul aptei repre0int locul )n care s-a des .urat o ac,iune in rac,ional/ sau unde s-a inali0at aceast ac,iune / aici gsindu-se pro"e care vor a2uta la pedepsirea su"iec,ilor care au produs crima# @ocul aptei se clasi ic in dou categorii/ .i anume! principal si secundar. @ocul aptei principal repre0int locul unde s-a produs actul criminal .i cel secundar va i considerat locul unde a ost transportat victima/ loca,ia )n care in ractorul a ascuns o arma sau un autoturism de care s-a olosit/ locuin,a acestuia sau a complicilor/ loca,ii recventate de ace.tia etc# Alte clasi icri ale locului aptei se ac in unc,ie de tipul de in rac,iune comis/ .i anume . locul unui viol* al unei crime* al unui )af* in unc,ie de locul unde s-a petrecut actul criminal! ma&ina* strada* apartament sau dup tipul de caracter al locului aptei/ organi0at sau de0organi0at/ care se )mparte in activ+pasiv* organizat sau dezorganizat. Cercetarea la a,a locului sau la locul aptei se des oar cu aten,ie sporit/ in regim de urgent# Con orm art# (&: alin#( din Codul de procedur penal/ cercetarea la a,a locului se )ntreprinde c*nd este necesar sa se <e ectue0e constatri cu privire la situa,ia locului sv*r.irii in rac,iuniiM s se descopere .i sa se i+e0e urmele in rac,iuniiM s se sta"ileasc po0iia .i starea mi2loacelor materiale de pro" .i )mpre2urrile )n care a ost sv*rit in rac,iunea= 6n investigarea unei in rac,iuni/ cercetarea la a,a locului are un caracter iniial* iind punctul de plecare al unei anc%ete/ imediat necesit*nd reali0area )ntr-un timp c*t mai scurt de la comiterea in raciunii &i irepetabil datorit aptului c locul aptei va su eri trans ormri pe parcursul timpului. Cercetarea la locul aptei are ca scopuri! a. investigarea locului 'n care a fost svrit infraciunea pentru stabilirea naturii acesteia &i a 'mpre)urrilor 'n care a fost comis/

8&

b. descoperirea* fixarea* ridicarea &i examinarea urmelor &i a altor mi)loace de prob/ c. determinarea drumului parcurs de infractor; d. stabilirea modului de operare al fptuitorului/ e. precizarea timpului svririi infraciunii/ f. identificarea persoanelor care au tangent cu cauza cercetat. fptuitori* martori* victime* persoane responsabile civilmente/ g. elaborarea primelor versiuni pentru orientarea investigaiilor ulterioare/ 0 Cercetarea la a,a locului este un procedeu pro"atoriu deoarece prin intermediul acestei activit,i sunt descoperite pro"e .i mi2loace de pro"/ din acest motiv a ost reglementat de ctre legiuitor )n titlul III al pr,ii generale a Codului de procedur penal consacrat pro"elor .i mi2loacelor de pro"# 6n general cercetarea la a,a locului urmre.te! perceperea nemi2locit a locului unde s-a comis/ ori se pretinde c s-a comis in rac,iuneaM cutarea/ descoperirea/ relevarea/ i+area .i ridicarea urmelor ce atest comiterea apteiM identi icarea persoanelor care ar putea )mpre2urrile comiterii acesteia# Prin <loc al sv*r.irii in rac,iunii=/ potrivit art# 3'/ alin 485 Cod de procedur penal/ se )n,elege locul unde s-a des .urat activitatea in rac,ional/ )n totul sau )n parte/ ori locul unde s-a produs re0ultatul acesteia# Ast el vor i avute )n vedere/ pe l*ng locul propriu-0is al sv*r.irii in rac,iunii/ .i 0one mai apropiate de unde pot i descoperite pro"e cu privire la pregtirea/ comiterea .i urmrile aptei/ inclusive cile de acces .i de retragere ale autorului din c*mpul in rac,ional 4E# Stancu/ (:::/ p# ;5# $up primirea sesi0rii .i veri icarea acesteia se va dispune deplasarea la locul respectiv a celui mai apropiat ec%ipa2 de poli,ie care va lua primele msuri impuse de particularit,ile cau0ei# Ast el/ persoanele a2unse primele la a,a locului au urmtoarele sarcini! E

urni0a date legate de

apt .i de

salvarea victimei .i luarea msurilor de acordare a primului a2utor/ c%iar dac prin aceasta vor i alterate ori distruse unele urmeM )nlturarea pericolelor iminenteM identi icarea posi"ililor martori oculariM

Codul de Procedur Penal/ art# (&:

83

)nlturarea curio.ilor .i a persoanelor care nu-.i 2usti ic pre0en,a )n 0onM identi icarea ptuitorului/ dac acesta a rmas la a,a locului/ luarea msurilor pentru urmrirea .i prinderea acestuiaM raportarea evenimentelor dispeceratuluiM delimitarea locului aptei/ luarea msurilor de prote2are .i conservare a urmelor .i mi2loacelor materiale de pro" 4)mpre2muirea locului accesului/ acoperirea unor urme5# aptei/ restric,ionarea

$up ce ec%ipa a2unge la a,a locului/ conductorului acesteia )i revin urmtoarele sarcini! in ormarea cu privire la evenimentul ce a avut loc su" aspectul naturii aptei/ a consecin,elor acesteiaM in ormarea asupra msurilor care au ost luate p*n la sosirea ec%ipei/ asupra re0ultatelor o",inute/ precum .i dispunerea/ dup ca0/ ie a men,inerii acestor msuri/ ie a e+ecutrii altoraM e+aminarea rapid a locului aptei/ delimitarea acestuiaM in ormarea cu privire la modi icrile su erite de locul aptei anterior sosirii ec%ipeiM sta"ilirea sarcinilor ce revin iecrui mem"ru al ec%ipei .i indicarea ordinii )n care vor i )ndeplinite activit,ile de cercetare# Cercetarea propriu-0is cuprinde dou a0e! a0a static presupune e+aminarea atent a locului aptei/ a urmelor .i a mi2loacelor materiale de pro" r a li se aduce vreo modi icare# Cercetarea poate i des .urat )ncep*nd din centru spre margini/ ori pornind de la o"iectul principal 4cadavru/ ocar al incendiului5 .i continu*nd spre e+terior# 6n locuri )nc%ise se poate des .ura de-a lungul pere,ilor )ncperii iar )n locuri desc%ise terenul va i delimitat )n 0one de la centru spre margine sau invers# Se mai poate e ectua cercetarea la a,a locului ,in*ndu-se seama de traseul parcurs de autorul in rac,iunii# 6n c*mpul in rac,ional vor ptrunde ini,ial conductorul ec%ipei )mpreun cu specialistul criminalist# Cel din urm va marca po0i,ia urmelor .i a mi2loacelor materiale de pro" vi0i"ile la o prim anali0 precum .i traseul pe care )l vor parcurge ceilal,i mem"rii ai ec%ipei pentru a nu distruge eventualele urme# 6n aceast a0 or i e+ecutate otogra ii de orientare/ otogra ii sc%i/ otogra ii ale cadavrului/ ale o"iectelor principale .i ale urmelorM a0a dinamic# 6n aceast etap se procedea0 la e+aminarea amnun,it a corpului victimei/ a iecrui o"iect presupus purttor de urm sau care a servit la sv*r.irea in rac,iunii/ 88

iind permis atingerea sau sc%im"area po0i,iei acestora# Vor i cutate/ relevate/ i+ate .i ridicate toate categoriile de urme .i mi2loace materiale de pro" cu respectarea regulilor te%nicii criminalistice# Toate urmele descoperite vor i descrise su" aspectul amplasrii/ at*t )n c*mpul in rac,ional c*t .i )n raport cu o"iectul purttor de urm/ al dimensiunii/ al ormei/ al culorii urm*nd s se e ectue0e otogra ii 2udiciare at*t cu )ntreg o"iectul purttor de urm c*t .i doar cu urma# 6n cadrul acestei a0e se e+ecut otogra iile de detaliu# Cu aceast oca0ie se iau .i primele declara,ii persoanelor gsite la a,a locului# 6ntreaga activitate des .urat precum .i re0ultatele acesteia vor i consemnate )ntr-un proces-ver"al de cercetare la a,a locului 4mi2loc de pro" )n procesul penal5 care va cuprinde/ printre altele! data .i locul )n care a ost )ntocmitM componen,a ec%ipei .i unit,ile din care provin ace.tiaM sesi0area .i con,inutul pe scurt al acesteiaM temeiul legal al e ecturiiM datele de identi icare ale martorilor asisten,iM persoanele gsite la locul apteiM modi icrile aduse aspectului ini,ial al locului apteiM descrierea detaliat a urmelor/ a mi2loacelor materiale de pro"/ a altor o"iecte e+aminate .i ridicate/ preci0*ndu-se denumirea acestora/ locul )n care au ost gsite/ distan,ele dintre ele sau p*n la o"iectele principale/ orma/ dimensiunea/ culoarea/ alte caracteristici i0ico-c%imice sau particularit,i de identi icare/ precum .i metodele te%nico-.tiin,i ice criminalistice olosite pentru descoperirea/ i+area .i ridicarea acestoraM se ac preci0ri cu privire la )ntocmirea plan.ei oto .i a sc%i,ei locului apteiM o"serva,iile martorilor asisten,i .i ale altor martori identi ica,i precum .i o"iec,iile ptuitorului 4dac este pre0ent5M ora la care a )nceput .i la care s-a s *r.it activitateaM semnturile organului 2udiciar .i ale martorilor asisten,i# Cercetarea la fa*a locului "n ca5ul infrac*iunilor de !iol 6n ca0ul in rac,iunii de viol/ prin loc al aptei se )n,elege! )ncperea sau por,iunea de teren unde a avut loc actul se+ual )n condi,ii de constr*ngere sau pro it*nd de imposi"ilitatea victimei de a se apra ori de a-.i e+prima voin,a 4locuin,e/ terenuri agricole/ parcuri/ mi2loace de transport5M locul unde a ost acostat victima .i traseul parcurs de aceasta )mpreun cu ptuitorul p*n la locul consumrii violuluiM locurile limitro e unde au ost ascunse di erite o"iecte/ cum ar i len2erie de pat/ o"iecte de vestimenta,ie apar,in*nd protagoni.tilor/ "unuri sau alte valori sustrase victimei# Cu oca0ia cercetrii la a,a locului vor i cutate toate categoriile de urme 4urme de )ncl,minteM urme papilareM urme de or,areM urme create de ctre mi2loace de transportM urme

8>

orm lsate pe teren/ vegetaie sau alte o"iecteM urme re0ultate din )ncercare victimei de a se apra/ respectiv nasturi/ i"re te+tile5/ )ns o importan, deose"it va i acordat cutrii/ descoperirii/ relevrii/ i+rii .i ridicrii urmelor "iologice care sunt speci ice in rac,iunii de viol 4sperm/ secre,ii vaginale/ saliv/ s*nge/ pr5# In ca0ul in rac,iunii de viol se are in vedere depistarea urmelor de pe corpul victimei sau a suspectului sau de pe )m"rcmintea acestora# Se pot descoperi di erite rni la "a0a gatului/ a s*nilor/ a organelor genitale etc# Aceste rni pot i simple 0g*rieturi/ )nepturi/ arsuri/ tieturi mucturi/ etc/ )n unc,ie de gradul de violen, aplicat de ctre in ractor victimei pe parcursul actului se+ual sau )nainte de acesta/ pentru a )nltura re0isten,a opus sau dup comiterea crimei cu scopul de a )nspim*nta victima .i de a nu declara in rac,iunea la organele de poli,ie# Se e+aminea0 vestimenta,ia victimei/ )n special len2eria intim/ len2eria de pat# Se cercetea0 dac au ost urme de violen,! o"iecte sparte/ vestimenta,ie rupt/ mototolit sau de alt natur# Este cercetat e+isten,a urmelor "iologice precum sperm/ saliv/ ire de par etc#/ care vor a2uta la depistarea ptuitorului )n ca0ul )n care acesta nu se cunoa.te# 7rganul de cercetare are importanta sarcin de a cuta o"iecte sau su"stan,e olosite de in ractor pentru a minimali0a re0isten,a opus de victim# Procedeul de colectare/ anali0are si cercetare a pro"elor se a l )n str*ns legtur cu posi"ilitatea demonstrrii e+istentei unui act de viol# Pentru cel ce investig%ea0 ca0ul/ o deose"it importan, o de,ine raportul )ntocmit de medical legist la cererea acestuia# Activitile pe "a0a cruia se va reali0a acest raport medico-legal sunt! recoltarea de s*nge )n ca0ul )n care se crede c victima ar i consumat "uturi alcolice/ recoltarea de pro"e pentru e+aminarea to+icologic/ recoltarea secre iei vaginale/ recoltarea pro"elor de saliv/ recoltarea de pro"e din 0ona ano-rectala/ a depo0itului su"ung%inal sau a irelor de pr. Urmele sunt produse ale ac,iunilor in rac,ionale care produc sc%im"ri )n mediul )ncon2urtor# Identi icarea .i anali0a acestora repre0int activit,i undamentale pentru recunoa.te si pentru a descoperi in ractorii# Urmele sunt clasi icate )n! a# a#prente "# ur#e 4 instrumente olosite pentru a intra )n locuin,a victimei/ urme "iologice etc 5 Criminalistica modern distinge! a# ur#e indeter#inate 4 nu identi ic autorul in rac,iunii 5 "# ur#e deter#inante 4 de0vluie vinovatul 5 S-a demonstrate cu a2utorul calculelor matematice ca nu e+ista dou desene papilare identice pe supra a,a Terrei# Acestea se de0volt intrauterin/ pan in a asea luna de via/ apoi nesc%im"*ndu-se pe tot restul vieii# Acest lucru a2ut la identi icarea cadavrelor cu 8;

identitate necunoscut# @a locul aptei/ amprentele se caut cu a2utorul unei lanterne puternice/ lasere porta"ile sau di erite surse de lumin# $up identi icarea amprentelor acestea se otogra ia0 iar o"iectul purttor al acestora este ridicat si am"alat# Folosirea impresiunilor digitale are ca scop! a# Identi icarea unei persoane care nu dore.te sa releve identitatea "# Identi icarea unei persoane care a lsat o urm papilar c# Identi icarea unui cadavru pentru care nu se cunoate identitatea d# Compararea di eritelor impresiuni digitale ridicate de la mai multe loca,ii unde s-au des urat in rac,iuni pentru identi icarea unui autor comun $ac pe corpul sau )n domiciliul victimei se descoper amprente ale unei persoane/ acest lucru demonstrea0 ca respectiva persoan a avut contact cu victima dar nu demonstrea0 i vinovia acesteia# Urmele de m*ini i de picioare vor i colectate cu a2utorul mula2elor# Aceste mula2e pot i con ecionate din di erite materiale/ )n raport cu materialul pe care se a la urma# Pentru a crea un mula2 pe o supra a dur se va olosi silicon/ iar pentru supra ee moi ipsos# Urmele de picioare se pot )mpari )n! a# urme ale piciorului descul este cea mai important datorit aptului c pot reproduce orma tlpii si )n consecin poate duce la identi icarea ptaului "# urme ale piciorului )nclat cu oset pot reproduce doar orma generala a tlpii/ dar pot identi ica in ractorul daca pre0int semne distincte precum custuri speci ice/ u0uri# 6n acelai timp anali0*nd aceste urme putem sa descoperim dac in raciunea a avut mai muli autori# c# urme ale piciorului cu )nclminte $in e+aminarea urmelor de pai putem reali0a drumul parcurs de in ractor si sta"ili daca este vor"a doare de un in ractor sau de un grup# Se mai poate sta"ili dac autorul in raciunii era )n stare de e"rietate/ dac a alergat sau a mers )ncet pentru a nu i reperat/ v*rsta/ greutatea/ de iciene locomotorii# Urmele de dini sunt deseori )nt*lnite )n investigarea in raciunii de viol# Pot i descoperite pe corpul victimei dar i pe corpul agresorului/ )n )ncercarea victimei de a se scpa din m*inile violatorului# @a el ca i amprenta unei/ aparatul dentar este unic pentru iecare persoan )n parte/ apt ce a2ut la identi icarea in ractorului )n ca0ul )n care nu este unul cunoscut# Se poate determina v*rsta agresorului/ constituia# Pentru a se compara urmele de muctura de pe corpul victimei cu ale unui suspect acesta este nevoit sa mute din mai multe coli de %*rtie )ntre care s-a ae0at o oaie de plom"agin# Pe corpul

8E

victimei sau al agresorului se pot o"serva urme de mucturi vec%i de c*teva luni i se pot c%iar crea lua mula2e de pe acestea# Un alt gen de urme olosite de organele de cercetare pentru descoperirea agresorilor este cel de "u0e# Acestea pot i ridicate de pe erveele/ igri/ pa%are etc# 1ai e+ist si urme ale urec%ilor# Cel mai )nt*lnit gen de urme in ca0ul in raciunilor de viol sunt urmele "iologice# $ac e+ist o list de suspec,i/ ace.tia vor i e+amina,i rapid/ pentru a nu se pierde eventualele pro"e ce ar putea i colectate de pe corpul sau vestimenta,ia acestora# Ace.ti suspec,i pot pre0enta urme "iologice ale victimei/ cum ar i secreie vaginala/ ire de pr ale acesteia/ o ung%ie rupt/ s*nge sau saliv# 6n urma acestei e+aminri se va msura or a suspectului in raport cu cea a victimei pentru a determina dac teoretic ar i posi"il e+istenta unei in raciuni de viol )ntre cei doi# Pentru a nu se denatura/ se vor respecta anumite reguli in ca0ul transportului/ colectrii si conservrii urmelor ast el )nc*t sa repre0inte pro"e realiste si s conduc la a larea adevrului# 1etodele olosite de ctre criminali.ti )n anc%etarea ca0urilor de viol pot i perc%e0iia/ perc%e0iia corporal/ ridicarea de o"iecte i )nscrisuri i pre0entarea pentru recunoatere# Pre0entarea pentru recunoatere este metoda cea mai des olosit in cercetarea in raciunii de viol# Starea mental a persoanei vtmate este anormal/ a l*ndu-se in oc post-traumatic/ iar percepiile acesteia put*nd i denaturate/ cu toate c de cele mai multe ori victima este singura persoan in msur sa recunoasc agresorul# Recunoaterea se poate ace dup otogra ie sau dup portretul ro"ot# Cel care va a2unge primul la locul unde s-a petrecut in rac,iunea de viol va acorda primul a2utor victimei a late )n stare de .oc c%iar daca pentru acest lucru va i nevoit sa modi ice locul producerii in rac,iunii# Nu este vor"a doar despre primul a2utor medical ci .i psi%ic/ necesit*nd o deose"it atenie# Ur#ele de sper#+. Acestea vor i cutate )n unc,ie de locul unde a ost sv*r.it in rac,iunea# 6n )ncperi acesta vor putea i gsite pe len2eria de pat/ perne/ cear.a uri/ saltele/ mo"ilier/ di erite o"iecte a late )n imediata vecintate a locului consumrii actului se+ual# 7 aten,ie deose"it va i cutat .i o"iectelor olosite pentru igiena personal utili0ate ulterior consumrii actului se+ual! prosoape/ ti on/ "atiste/ %*rtie igienic# Ast el de urme pot i gsite .i pe o"iecte de u0 sanitar 4cad/ c%iuvet/ scoica VC-ului5# 6n locurile desc%ise vor i cercetate! solul/ vegeta,ia/ o"iecte a late )n 0on# Urme vor i cutate pe g%ea,/ 0pad/ tulpina unor pomi/ garduri/ 0iduri# Re eritor la mi2loacele de

8D

transport/ ast el de urme vor i cutate )n special pe "anc%ete/ pre.uri/ supra aa podelei/ tapi,erie/ "ord# Pe suporturile a"sor"ante/ petele de sperm au o culoare gri-al"icioas ori gl"ui murdar/ pre0ent*nd un contur neregulat# Ele sunt rugoase .i au marginile "ine delimitate# $ac s-a )ncercat )ndeprtarea lor printr-o splare insu icient vor rm*ne pe suport 0one gl"ui palide cu contur di u0# Pe suporturi nea"sor"ante petele de sperm/ datorit uscrii/ se pre0int ie su" orm de pelicule sol0oase/ ie su" orm de d*re strlucitoare# 7dat cu trecerea timpului aceste pete devin pulverulente/ iar pe msur ce se usuc/ se creea0 cristale de os at de spermin# 4Berc%e.an/ &'''/ pag# 8&5# Aspectul unor ast el de urme poate i modi icat datorit condi,iilor e+terne 4temperaturi )nalte/ umiditate/ impurit,i ale am"ientului5/ a pre0en,ei unor "oli/ ingerrii unor medicamente# Pentru descoperirea acestor urme se recomand olosirea lmpilor cu radia,ii ultraviolete datorit luorescen,ei al"struii a acestor categorii de urme# Urmele vor i descrise complet )n procesul-ver"al de cercetare la a,a locului respect*nd rigorile consacrate# 6n privin,a ridicrii acestor urme se va )ncerca pe c*t posi"il a se ridica o"iectul purttor de urm sau ragmentul care con,ine urma# Urmele care nu s-au uscat pot i ridicate cu a2utorul pipetei sau a seringii/ cele uscate/ su" orm de crust pot i ridicate cu a2utorul %*rtiei de iltru )m"i"at cu ser i0iologic# Urmele ridicate vor i am"alate cu mult aten,ie .i respect*nd procedurile sta"ilite de ctre institu,iile a"ilitate s e ectue0e anali0a de la"orator pentru evitarea contaminrii# Ur#ele de s$nge. Aceste categorii de urme pot urni0a in orma,ii cu privire la grupa .i su"grupa sanguin a persoanei de la care provin/ cu privire la se+ul persoanei .i )n condi,iile te%nicii actuale pot conduce la identi icarea cu o preci0ie ma+im a persoanei 4 olosindu-se te%nica de sta"ilire a amprentei A$N5# $e asemenea aceste urme pot urni0a in orma,ii pre,ioase cu privire la dinamica actului in rac,ional prin interpretarea corect a dispunerii/ ormei/ orientrii/ mrimii acestora# Aceste urme se pre0int su" orm de picturi/ "l,i/ cruste/ )mpro.cturi/ m*n2ituri/ ele iind re0ultatul stropirii/ prelegerii/ ,*.nirii sau contactului direct# Pe suporturi a"sor"ante/ urmele de s*nge vor avea orma de pete cu contururi neregulate/ di u0e .i care )n general nu creea0 pelicule la supra a,/ pe c*nd pe cele nea"sor"ante s*ngele creea0 pelicule lucioase/ ria"ile/ care ).i pstrea0/ de regul/ orma ini,ial .i pot servi la estimarea direc,ie de cdere/ a ung%iului su" care au c0ut 4Berc%e.an/ &'''/ pag# 8&5# 8:

Factorii care in luen,ea0 orma urmei a ectea0 .i culoarea acesteia 4caracteristicile o"iectului primitor/ temperatura acestuia/ umiditatea mediului5# $e la culoarea ini,ial de ro.u aprins/ prin coagulare/ urma devine "run-ro.cat# Temperatura mediului poate duce la sc%im"area culorii )n cenu.iu/ iar putre ac,ia o poate trans orma )n negru cu urme ver0ui# Temperatura suportului/ grosime petei/ umiditatea .i lumino0itatea mediului am"iant in luen,ea0 coagularea s*ngelui acceler*nd-o sau )ncetinind-o 4V# Berc%e.an/ &'''/ p# 8&5# 6n privin,a i+rii/ ridicrii .i am"alrii acestor categorii de urme preci0rile cute cu privire la urmele de sperm rm*n vala"ile# Ur#ele de natur+ piloas+. Au o importan, deose"it deoarece acestea pre0int o re0isten, deose"it la actorii de mediu# Ast el de urme vor i cutate pe corpul .i vestimenta,ia victimei sau a agresorului/ pe podele/ a.ternuturi/ perne/ pturi/ saltele/ pe sol/ vegeta,ie/ pe agen,ii traumatici cu care autorul violului a reali0at constr*ngerea/ pe articolele de toalet/ )n interiorul mi2loacelor de transport# Caracteristicile irului de pr 4culoare/ lungime grosime/ rdcina/ ondula,ia/ gradul de deteriorare cau0at de actorii e+terni sau patologici5 prin interpretare pot o eri in orma,ii cu privire la! 0ona corporal din care provineM dac are culoare natural sau este vopsitM modul )n care a survenit deta.area din regiunea corpului 4smulgere/ rupere/ tiere/ cdere natural5M v*rsta/ se+ul/ gradul de igien personal/ unele "oli/ uneori mediul pro esional din care provine persoana care a creat urmaM timpul scurs de la crearea urmeiM instrumentul olosit# &epunerea pl$ngerii $ac/ dup anali0a tuturor implica,iilor aducerii la cuno.tin,a organelor de urmrire penal a aptei/ persoana vtmat prin in rac,iunea de viol decide s depun pl*ngere/ de regul prima persoan cu care intr )n contact este un lucrtor de poli,ie datorit serviciilor permanente ale acestei institu,ii/ dar .i a rsp*ndirii teritoriale# Primul contact al persoanei vtmate cu poli,istul este oarte important pentru mersul ulterior al anc%etei din acest motiv acesta nu tre"uie s ie tri"utar pre2udec,ilor enun,ate anterior/ tre"uie s ai" o ,inut vestimentar .i mai ales o conduit care s ie so"re .i s inspire )ncredere# $up preluarea pl*ngerii/ persoana vtmat va i )ndrumat/ dup ca0/ spre ca"inetul medico-legal )n vederea e+aminrii sau va i pre0entat unc,ionarului competent s e ectue0e cercetrile imediat dup sesi0are sau depunerea pl*ngerii#

>'

(a5ele ascult+rii persoanei !+t+#ate Tre"uie cut preci0area c delimitarea ascultrii pe a0e/ etape/ este una teoretic/ )n practic/ de cele mai multe ori/ aceste a0e se )ntreptrund pentru a orma declara,ia inal# $e asemenea/ nu este o"ligatoriu ca dup a0a relatrii li"ere s urme0e a0a )ntre"rilor .i a rspunsurilor deoarece toate pro"lemele avute )n vedere de organul de urmrire penal pot i lmurite )n prima etap# Aceste preci0ri iind cute/ urmea0 s anali0m etapele ascultrii persoanei vtmate dup cum urmea0! - a0a relatrii li"ereM - a0a )ntre"rilor .i a rspunsurilor 4ascultarea diri2at5M precedate de pregtirea persoanei vtmate pentru ascultare# Relatarea liber+ Trecerea spre aceast a0 tre"uie s ie cut aproape pe nesim,ite/ pstr*ndu-se atmos era creat )n a0a anterioar/ printr-o )ntre"are de direc,ionare a discu,iilor spre ceea ce s-a )nt*mplat )n 0iua critic# Persoana vtmat va i lsat s relate0e li"er aptele percepute a.a cum crede ea de cuviin,/ organul de urmrire penal intervenind doar c*nd aceasta se )ndeprtea0 mult de la o"iectul discu,iilor pentru a canali0a relatarea asupra pro"lemelor ce interesea0 cercetarea in rac,iunii# Prin ascultarea pr,ii vtmate tre"uie lmurite pro"leme precum! )mpre2urrile )n care l-a cunoscut pe ptuitor/ rela,iile anterioare cu acesta/ constr*ngerile e+ercitate asupra sa/ condi,iile de loc .i de timp )n care a ost sv*r.it in rac,iunea/ modul )n care a reac,ionat victima/ urmele lsate pe corpul sau )m"rcmintea agresorului/ natura rela,iilor se+uale )ntre,inute/ activitatea victimei dup sv*r.irea aptei/ numrul ptuitorilor .i contri"u,ia iecruia la comiterea in rac,iunii/ semnalmentele sau caracteristicile pe "a0a crora pot $umitra.cu/ Pletea/ Sandu/ Butoi/ (::85 Pro"lemele cum sunt )mpre2urrile )n care persoana vtmat a cunoscut pe ptuitor sau rela,iile anterioare cu acesta sunt relativ u.or de lmurit deoarece ele se situea0 anterior sv*ririi in rac,iunii/ percep,ia/ memorarea ne iind in luen,ate de .ocul psi%ic care se altur .i succede activitatea material a ptuitorului/ pe c*nd <constr*ngerile e+ercitate= necesit aten,ie deose"it .i )ntre"ri care s ie urmate de rspunsuri lmuritoare# E+ist )mpre2urri secundare care pot avori0a sv*r.irea actului se+ual prin viol precum atacul nea.teptat/ o"oseala victimei/ durerea )n timpul cderii/ sl"iciunea i0ic/ spaima .i multe altele/ acestea tre"uind urmrite .i descrise )n )ntregime )n relatarea victimei i identi ica,i ptuitorii 4Aioani,oaiei/ Berc%e.an/

>(

pentru a putea determina dac apta este sau nu in rac,iune# 6mpotrivirea victimei tre"uie s ie e ectiv .i s continue p*n la pierderea total a capacit,ii de a opune re0isten,# $ac emeia indic )mpre2urri independente de voin,a sa care au silit-o s nu se )mpotriveasc acestea vor tre"ui atent lmurite pentru a e+plica lipsa urmelor speci ice# Se va acorda aten,ie consumului de alcool .i stupe iante pentru c acestea pot produce at*t e+cita,ie se+ual c*t .i o )nlturare a "arierelor morale/ determin*nd o atitudine am"ivalent a victimei# Alcoolul .i drogurile nu parali0ea0 automat capacitatea de aprare a persoanei vtmate 4e+cept*nd "e,ia pro und5/ dar in luen,ea0 comportamentul victimei ast el c unele pretinse violuri sunt de apt acte se+uale consim,ite la momentul respectiv dar regretate dup# $ac este posi"il se va solicita medicului legist calculul alcoolemiei la data .i ora sv*r.irii in rac,iunii# Alcoolul sau drogurile nu sunt singurele cau0e care pot determina lipsa le0iunilor speci ice/ di erite "oli pot a ecta capacitatea de aprare a victimei 4le.inul/ coma5 precum .i amenin,ri grave# 6n ca0ul unor "oli psi%ice 4oligo renie spre e+emplu5 nici nu se pune pro"lema e+isten,ei discernm*ntului )n ceea ce prive.te actul se+ual/ )ns acest lucru tre"uie apreciat de la ca0 la ca0/ impun*ndu-se cu necesitate e+amenul psi%iatric al victimei# 6n privin,a persoanei !+t+#ate #inor/ violul nu este )ntotdeauna asociat cu le0iuni de violen, prin opo0i,ie/ deoarece de cele mai multe ori opo0i,ia nu e+ist# Ascultarea acestor categorii de victime tre"uie s ,in seama c aceste persoane sunt me.tere )n a min,i/ so istic adevrul din proprie pornire/ su" in luen,a unei sugestii directe 4lec,ia )nv,at5 ori indirecte 41inovici/ (:3'/ pag# &EE5# Cau0a minciunii poate i! ascunderea unei gre.eli/ r0"unarea pe o persoan/ plcerea de a misti ica/ dorin,a de a deveni centrul aten,iei/ sugesti"ilitatea minorilor care ader u.or la relatrile celor care au un interes )ntr-o situa,ie con lictual# A irma,iile minorului pot i veri icate pe mai multe ci/ cum sunt! interogatoriul medicului legist/ care se des .oar in a"sen,a prin,ilor sau tutorilorM e+amenul medicului psi%olog sau psi%iatru# @a ascultarea minorului vor i avute )n vedere particularit,ile psi%o - comportamentale speci ice v*rstei/ concreti0ate )n lipsa posi"ilit,ilor i0ice .i psi%ice de aprare/ capacitatea redus de anticipare a unor acte comportamentale/ proprii sau ale altora4)n special a adul,ilor5/ capacitatea redus de )n,elegere a e ectelor/ a consecin,elor unor ac,iuni proprii sau ale altor persoane/ capacitate empatic redus/ incapacitatea lor de a distinge )ntre inten,iile "une sau rele ale unei persoane/ nivelul )nalt de sugesti"ilitate .i credulitate/ sinceritatea sentimentelor/ g*ndurilor .i inten,iilor acestora 41itro an/ Wdreng%ea/ Butoi/ (::&/ pag# D85

>&

Starea de stres posttraumatic )n ca0ul minorilor este mult accentuat a, de a ma2orilor# Aceast stare se mani est prin vise )nspim*nttoare/ tre0iri "ru.te )n timpul nop,ii/ impresia c agresiunea ar putea avea loc din nou# $in aceste considerente tre"uie evitate ascultrile repetate care pot accentua aceast stare# 6n acest scop este recomandat olosirea mi2loacelor audio-video de )nregistrare# Anc%etatorul va putea cere a2utorul unui psi%olog speciali0at )n violen,e se+uale asupra copiilor care s )l asiste la ascultare .i cu a2utorul cruia s treac peste di icult,ile de ver"ali0are ale minorului# Totodat acesta poate indica .i un tratament care s a2ute victima s treac peste consecin,ele aptei# 6ntre"rile adresate minorilor tre"uie s ie pertinente dar nesugestive# Nu tre"uie puse )ntre"ri care se re er la un agresor/ la un act sau detaliu particular/ dec*t dup ce copilul a mrturisit spontan deoarece ace.tia sunt mai pu,in capa"ili s-.i aduc aminte spontan evenimentele trite# $e asemenea tre"uie evitate )ntre"rile a cror rspuns poate i a irmativ sau negativ# 6ntreb+ri -i r+spunsuri /ascultarea diri2at+1 6n cadrul acestei a0e organul de urmrire penal care e ectuea0 ascultarea va adresa persoanei vtmate )ntre"ri cu privire la aspecte ale cau0ei care nu au ost lmurite )n etapa relatrii li"ere# 6ntre"rile care vor i adresate persoanei ascultate vor i )nscrise )ntr-un plan de ascultare .i ac re erire la lmurirea unor aspecte neclare care au re0ultat din actul de sesi0are/ din cuprinsul raportului medico-legal/ dar .i din alte investiga,ii des .urate de ctre organele 2udiciare anterior acestei activit,i# @a aceste )ntre"ri se pot aduga cele ormulate pe parcursul relatrii li"ere a persoanei# 6ntre"rile pot i adresate ie pentru a completa declara,ia dat/ ie pentru a veri ica veridicitatea celor a irmate# Fa0a )ntre"rilor .i rspunsurilor poate s lipseasc dac persoana vtmat a cut declara,ii complete/ lmurind toate aspectele cau0ei de care a avut cuno.tin,/ dar .i atunci c*nd a ost olosit )n ascultare procedeul progresiv prin punctarea relatrii li"ere din loc )n loc cu )ntre"ri# 6n cadrul acestei a0e organul de urmrire penal care e ectuea0 activitatea tre"uie s dovedeasc ma+im pruden, )n modul de ormulare al )ntre"rilor datorit situa,iei delicate )n care se a l victima din punct de vedere psi%ologic/ deoarece/ datorit .ocului psi%ic/ aceasta este oarte u.or sugestiona"il# 6ntre"rile vor i ormulate ast el )nc*t s nu o"lige la un anumit rspuns sau la alegerea unei anumite variante din dou/ dintre care una als )n mod mai mult sau mai pu,in evident# Este de preci0at c unii autori au sta"ilit pro"lemele pe care cercetarea tre"uie s le lmureasc/ pro"leme care )n aceast a0 devin )ntre"ri 4Aioani,oaiei/ Berc%e.an/ $umitra.cu/ Pletea/ Sandu/ Butoi/ op# cit#/ pag# (>'-(>(M Berc%e.an/ &'''/ pag# 8;5# Al,i

>3

autori au sta"ilit un set de )ntre"ri posi"ile ce pot i structurate )n trei grupe care vi0ea0 ce sa )nt*mplat )nainte/ procesul comiterii in rac,iunii .i ce s-a )nt*mplat dup aceea# Am"ele criterii pot i avute )n vedere .i aplicate pentru a nu omite lmurirea nici unei pro"leme# 6n aceast a0/ pentru lmurirea unor aspecte ale cau0ei .i pentru re)mprosptarea memoriei persoanei vtmate/ se pot olosi plan.e oto/ pre0entarea unor o"iecte/ urme gsite la a,a locului/ al"ume oto/ )n unc,ie de necesit,ile instituite de iecare ca0 )n parte# 7rganul de urmrire penal va putea aprecia/ )n ca0ul aptelor cu autori neidenti ica,i/ dac partea vtmat este capa"il s recunoasc autorul sau s contri"uie la reali0area portretului ro"ot al acestuia# Ast el/ victimei )i vor i pre0entate al"umele cu in ractori a la,i )n li"ertate care corespund descrierii cute de ctre aceasta sau va i predat specialistului criminalist care se ocup de )ntocmirea portretului vor"it# 1omentul cel mai potrivit pentru aceste activit,i4pre0entarea al"umelor trsturilor autorului# Cau5e care pot deter#ina #+rturia de rea, credin*+ @iteratura de specialitate a cut numeroase )ncercri de a le surprinde )n totalitate# Cele mai importante .i mai recvent )nt*lnite cau0e sunt! - calitatea de martor )n proces produce persoanei un discon ort psi%ic 4datorat normelor procedurale care )l o"lig pe martor s ie pre0ent ori de c*te ori este c%emat de ctre organele 2udiciare/ aptul c procesul se des .oar )n dou a0e/ posi"ilitatea 2udec,ii )n cile de atac/ anticip*nd ast el timpul .i eventual "anii pierdu,i cu deplasrile5 care declan.ea0 mecanismul de aprare ce )mpinge persoana s evite depo0i,iaM - resentimentele martorului a, de in rac,iunea comis sau a, de autorul acesteiaM - )n ca0ul in rac,iunilor sv*r.ite )n participa,ie c*nd nu sunt cunoscu,i to,i autorii sau calitatea acestora persoana va )ncerca s evite ca prin declara,iile sale s se poat sta"ili c a avut o contri"uie la actul in rac,ionalM - e+isten,a unor resentimente ale martorului a, de organul 2udiciar sau a, de persoana care )l repre0int - sentimentul de team a, de )nvinui,i sau inculpa,i/ de amiliile acestora/ de al,i participan,i lsa,i )n li"ertate ori apropia,i ai acestora/ a propriei amilii sau de alte persoane du"lat de convingerea c organul de urmrire penal nu poate ace nimic pentru a-i asigura securitatea )n viitorM oto .i reali0area portretului ro"ot5 este imediat dup terminarea ascultrii deoarece persoana vtmat a ost pus )n situa,ia de rememorare a

>8

- stimularea martorului de persoanele care au interes )n cau0 pentru ca acesta s declare ceea ce i se cereM - resentimente a, de persoana victimei/ precum .i e+isten,a unei rela,ii mai apropiate cu autorul despre care organul de urmrire penal nu cunoa.te# Ascultarea "n!inuitului sau inculpatului Printre mi2loacele de pro" men,ionate .i reglementate de actuala legisla,ie procesual penal se numr .i declara,ia )nvinuitului sau inculpatului# @egea nu con er acestor declara,ii o valoare pro"ant deose"it/ sta"ilind c ele pot servi la a larea adevrului )n msura )n care sunt coro"orate cu apte .i )mpre2urri desprinse din ansam"lul pro"elor e+istente )n cau0# 7"iectul ascultrii )nvinuitului sau inculpatului )l constituie relatarea unor apte sau )mpre2urri de apt re eritoare la activitatea in rac,ional pe care a des .urat-o personal# $e.i )n ca0ul in rac,iunii de viol/ autorul este pro"a"il persoana care poate urni0a cele mai multe in orma,ii datorit implicrii sale nemi2locite/ organul de urmrire penal va tre"ui s mani este totu.i precau,ie )n aprecierea ca adevrate sau nu a relatrilor acestuia# Spre deose"ire de celelalte persoane ascultate )n decursul procesului penal care sunt ,inute prin lege s declare tot ceea ce cunosc iar declara,iile s corespund adevrului su" sanc,iunea legii penale/ )nvinuitul sau inculpatul poate oric*nd s ).i modi ice sau s ).i retrag declara,iile anterioare r s rspund penal pentru aceasta 4eventual conduita sa va i luat )n considerare de ctre instan, drept o circumstan, agravant5# 6nvinuitul sau inculpatul are garantat prin lege dreptul de a nu ace nici o declara,ie/ atrg*ndu-i-se aten,ia c tot ce declar poate i olosit )mpotriva sa# Cunosc*nd aceste aspecte )nvinuitul sau inculpatul poate alege ie s nu declare nimic/ ie s dea declara,ii mincinoase# Procesul for#+rii declara*iei "n!inuitului sau inculpatului Este guvernat de acelea.i reguli enun,ate )n sec,iunea privind declara,ia pr,ii vtmate/ cuprinde acelea.i etape in luen,ate de aceia.i actori de "ruia2# 6n cele ce urmea0 vor i anali0ate anumite elemente speci ice proceselor psi%ologice care in luen,ea0 ormarea declara,iilor )nvinuitului sau inculpatului# 6nvinuitul este considerat ca gsindu-se )n condi,ii optime de percep,ie .i memorare )n raport cu celelalte persoane ascultate )n cadrul procesului penal .i/ )n consecin,/ posi"ila surs a celor mai ample .i idele in orma,ii cu privire la activitatea des .urat# $ac )n privin,a in orma,iilor care au precedat sau succedat momentul sv*r.irii in rac,iunii/ aceast apreciere este cel mai adesea corect/ asupra momentului sv*r.irii )n sine tre"uie s o privim

>>

cu re0erv/ din cau0a strii psi%ice )n care se a l autorul )n timpul sv*ririi in rac,iunii 4Ciopraga/ (::;/ pag# &3E5# Ast el percep,ia .i memorarea evenimentelor de ctre autorul violului poate i in luen,at negativ datorit emo,iilor inerente comiterii unei activit,i cu grad de risc ridicat/ ritmul alert al succesiunii activit,ilor/ reac,ia uneori surprin0toare a victimei/ gri2a de a nu i surprins sau urmrit/ aten,ia orientat permanent spre o alt direc,ie/ starea de e+cita,ie se+ual )n care se a l# $e asemenea/ )nvinuiii sau inculpa,ii pot interveni asupra in orma,iilor pe care le relatea0 ie con.tient/ prin posi"ilitatea pe care le-o o er legea/ ie incon.tient datorit unor )mpre2urri care acionea0 asupra sa )n momentul reactivrii memoriei# Violatorul trie.te sentimentul de ru.ine care )l domin )n contactul cu ceilal,i/ mai pregnant dec*t cel de culpa"ilitate# $in aceast cau0/ p*n a se declara violator/ sistemul su de autoaprare unc,ionea0 oarte de ensiv/ pornind de la nerecunoa.terea aptei .i continu*nd cu sc%im"area declara,iilor# 7 alt atitudine a )nvinuitului poate i cea de negare a realit,ii/ plec*nd de la convingerea ormat pe timpul agresiunii c .i victima )ncerca acelea.i dorin,e violente ca .i el# Alcoolismul in luen,ea0 .i el modul de ormare al declara,iilor )nvinuitului sau inculpatului/ provoc*nd/ cel pu,in ini,ial o amne0ie care dispare ulterior/ e+ist*nd posi"ilitatea unei "une reconstituiri prin relatarea aptelor# 6n ma2oritatea ca0urilor autorilor in rac,iunii de viol/ pro ilul psi%ologic al acestora este caracteri0at de pre0en,a unor rustrri care l-au in luen,at sau l-au determinat )n cele din urm s sv*r.easc apta# Sursele acestor rustrri pot i perioade mari de a"stinen, datorate unor cau0e di erite 4munci )n locuri i0olate/ e ectuarea stagiului militar/ e+ecutarea unei pedepse privative de li"ertate/ etc#5# 7 alt categorie de rustrri apare la persoanele comple+ate/ timorate/ re,inute )n rela,iile )ncercate de-a lungul timpului cu persoane de se+ opus/ ei v0*nd )n acestea o iin, superioar/ intangi"il/ prin viol reu.ind-)n mod ilu0oriu - s le domine# $e asemenea cei care au avut e.ecuri puternice )n rela,iile intime pot vedea )n acest act o r0"unare ictiv asupra emeii care i-a )n.elat# 6n privin,a !iolului colecti! vom ace urmtoarele preci0ri! - victima nu va pre0enta )n general le0iuni sau/ dac va pre0enta/ ele )n general nu vor i grave deoarece pre0en,a grupului poate determina prin ea )ns.i o or, su icient pentru a )n r*nge opo0i,ia victimei/ )n consecin, nici violatorii nu vor pre0enta le0iuni - )n general/ cel care aplic violen,ele este <durul= grupului/ .i )n cele mai multe ca0uri va i considerat de ctre ceilal,i mem"ri a grupului ca violator

>;

- iecare )nvinuit sau inculpat va denigra personalitatea victimei/ va e+clude orice constr*ngere din partea sa/ men,ion*nd c personal a )ntre,inut raport se+ual consim,it - va descrie starea )n care a gsit victima .i va da amnunte care s eviden,ie0e c el a avut alt comportament dec*t ceilali mem"ri ai grupului - ace.tia vor ac,iona )n "a0a sentimentului de siguran, pe care )l o er grupul - de o"icei e+ist o coe0iune a grupului )n ceea ce prive.te rela,ia mem"rilor acestuia cu autorit,ile/ )n sensul c/ mai mereu/ ace.tia se )n,eleg s nu declare nimic din activit,ile des .urate# Cu toate c )nvinuitul cunoa.te c ceea ce declar poate i olosit )mpotriva sa .i c mai rar atitudinea sa sincer va i luat )n considerare ca o circumstan, atenuant/ e+ist motive care )l pot determina s mrturiseasc sincer cele )nt*mplat# 4Ciopraga/ (::;/ pag# &83 - &8D5! - nevoia de a-.i gsi pacea su leteasc pierdut din cau0a remu.crilor/ regretului/ prerii de ru sau mustrrilor de cugetM - nevoia de a e+plica .i a se e+plica/ atunci c*nd recunoa.terea este cut )n scop de ensiv/ cu scopul de atenua consecin,ele apteiM - ra,iuni logice/ atunci c*nd in rac,iunea sv*r.it este evident pro"at .i negarea acesteia ar i inutil .i de natur a-i )ngreuna situa,iaM - mrturisirea cut )n scopul de a prote2a o alt persoan de rspunderea penalM - mrturisirea poate i cut .i din cau0a orgoliului/ a vanit,ii/ ptuitorul dorind ie s-.i pun )n valoare personalitatea/ ie s mediati0e0e c*t mai mult aptaM - )n ca0ul coautoratului mrturisirea se poate datora temerii de ceea ce ar putea declara ceilal,i participan,i# Ascultarea propriu,5is+ a "n!inuitului sau inculpatului Va urma acelea.i etape )nt*lnite .i )n ca0ul ascultrii celorlalte persoane )n cadrul procesului penal# Aceast activitate a ost conceput de ctre legiuitor drept una care se va des .ura )n mod repetata# Prima declara,ie a ptuitorului este cea scris personal cu privire la )nvinuirea ce i se aduce/ urmat de ascultare .i de declara,ia consemnat de ctre organul 2udiciar )n a,a cruia se a l# 7 alt declara,ie va i luat cu oca0ia pre0entrii materialului de urmrire penal# $eci pe parcursul urmririi penale acesta va i ascultat de cel pu,in trei ori/ iar dac acesta se a l )n stare de arest se adaug .i cea e ectuat )n a,a instan,ei de 2udecat )n vederea dispunerii msurii#

>E

6n urma actului se+ual orat ma2oritatea victimelor se vor a la )n oc/ rm*n*nd cu sec%ele muli ani de la comiterea aptei# ocul post-traumatic poate i ameliorat doar cu edine de psi%ologie si psi%iatrie )nsoite de medicamente i calmante# Persoana vtmata va genera un sentiment de ric intens si permanent# Pro esionitii care iau legtura cu victima in raciunii de viol au ca scopuri principale asigurarea unei stri i0ice si psi%ice normale victimei i descoperirea in ractorului# Persoana vtmat )n ca0ul in raciunii de viol se pre0int de regul la poliie imediat dup inali0area actului/ pe c*nd victima incestului sau a molestrii va recunoate dup c*teva luni sau c%iar ani# In ractorii care comit acte de viol/ incest sau molestare sunt caracteri0ai din punct de vedere medical si 2uridic ca indivi0i cu tul"urri se+uale/ psi%ice# In ractorul poate i! a. tipul timid/ umil/ descris de ctre colegi ca iind un individ lini.tit/ calm/ lipsit de )ncredere )n sine/ de0voltat intelectual b. Tipul agresiv/ violent/ ce poate pre0enta in rac,iuni anterioare cu violen,# @a acest timp/ cercetrile au descoperit ca ei )n.i.i au ost victimele unor traume in copilrie/ de cele mai multe ori iind martori la violen,ele tatlui )mpotriva mamei# Pot pre0enta gelo0ie e+cesiv a, de persoanele pe care le iu"e.te/ a2ung*nd p*n la paranoia/ depresie si %alucina,ii# Violul repre0int umilirea victimei .i intimidarea emeilor# Violatorii ).i las victimele r personalitate/ trans orm*ndu-le )n "anele o"iecte se+uale# $in aceast cau0/ persoanele care au ost victime ale acestui act vor i mult mai a ectate psi%ic comparativ cu celelalte persoane care au su erit alte tipuri de agresiuni# 7 msura luat de Uniunea Europeana )mpotriva violului si violen,ei/ pe care Rom*nia tre"uie sa o respecte este aceea de a crea "nci de date na,ionale si europene unde vor i stocate date despre indivi0ii care au comis acte de viol# Reconstituirea Reconstituirea este o activitate de urmrire penal .i de tactic criminalistic care const )n reproducerea arti icial a )mpre2urrilor )n care a ost sv*r.it apta de natur penal pentru a sta"ili dac apta respectiv a avut sau putea s ai" loc )n condi,iile date# @egisla,ia actual reglementea0 ast el aceast activitate! <7rganul de urmrire penal sau instan,a de 2udecat/ dac gse.te necesar pentru veri icarea .i preci0area unor date/ poate s procede0e la reconstituirea la a,a locului/ )n )ntregime sau )n parte/ a modului .i a condi,iilor )n care a ost sv*r.it apta# Reconstituirea se ace )n pre0en,a )nvinuitului sau inculpatului# $ispo0iiile art# (&: alin# & se aplic )n mod

>D

corespun0tor#= Reconstituirea poate i dispus av*nd )n vedere mai multe cerin,e ale urmririi penale# Ast el poate i reali0at pentru a veri ica .i administra pro"ele )n cau0/ pentru a veri ica versiunile de urmrire penal ela"orate )n cau0/ pentru a o",ine pro"e noi# Ca versiune a reconstituirii literatura de specialitate .i practica 2udiciar consemnea0 .i conducerea )n teren/ activitate care pre0int o importan, deose"it atunci c*nd nu se cunoa.te locul sv*r.irii in rac,iunii iar individuali0area acestuia este necesar )n vederea e ecturii cercetrii la a,a locului pentru a putea culege .i administra noi pro"e# Ast el organul de urmrire penal va apela/ )n unc,ie de situa,ie/ la persoana vtmat/ martori sau )nvinuit-inculpat pentru a se deplasa )n teren/ a identi ica .i delimita locul aptei# Reconstituirea nu este )ntotdeauna legat de locul aptei# Ast el reproducerea unor secven,e c%iar petrecute la locul sv*r.irii in rac,iunii nu tre"uie neaprat s se produc la locul aptei/ odat ce este permis re acerea pe cale arti icial a secven,ei respective )n orice alt loc# Principalele categorii de reconstituire nu au legtur cu locul aptei/ ci cu veri icarea pe cale e+perimental a )mpre2urrilor/ a aptelor sau episoadelor privind o anumit ac,iune la care sau re erit su"iec,ii procesuali/ re eriri care pot con,ine neclarit,i sau contradic,ii# 4Stancu/ &''&/ pag# 8:&5 $e asemenea/ pot i veri icate posi"ilit,ile de percep,ie sau de sv*r.ire ale unor anumite ac,iuni )n condi,iile date# Ca reguli de e ectuare tre"uie men,ionate! )ntotdeauna reconstituirea se e ectuea0 cu acordul )nvinuitului-inculpatului# Acesta constituie de multe ori .i un impediment deoarece nu sunt rare ca0urile )n care ace.tia nu ).i dau acordul/ mai ales )n ca0ul unui violM nu vor i reconstituite activit,i care pot pune )n pericol via,a/ sntatea sau integritatea i0ic a persoanelor ori care pot aduce atingere demnit,ii umane .i vie,ii intime# 6n ca0ul violului aceast regul poate constitui un impediment ma2or )n reconstituirea activit,ii in rac,ionale deoarece nu vor putea i recreate nici activitatea de e+ercitare a constr*ngerii .i nici cea de e+ecutare a actului se+ual# Cu toate acestea reconstituirea poate i un procedeu pro"ator e+trem de util/ iar organul de urmrire penal va tre"ui s aprecie0e )n iecare ca0 )n parte oportunitatea des .urrii .i/ atunci c*nd constat necesitatea lmuririi unor aspecte/ va tre"ui s nu se ereasc de a u0ita de aceast activitate# Aceast activitate tre"uie pregtit minu,ios/ at*t )naintea dispunerii/ c*t .i odat a2unse organele 2udiciare la locul des .urrii# Anterior a2ungerii la locul des .urrii organul de urmrire penal va studia dosarul cau0ei pentru a putea aprecia oportunitatea unei ast el de msuri/ pentru a determina aspectele care pot i lmurite .i persoanele care sunt vi0ate prin aceast activitate4)nvinuit-inculpat/ martori5# Va i >:

sta"ilit ec%ipa care se va deplasa la locul respectiv )n unc,ie de particularit,ile activit,ii# 6ntotdeauna din ec%ip va ace parte .i un specialist criminalist care va i+a toate momentele importante prin otogra iere# Va i )ntocmit un plan de reconstituire ce va cuprinde! motivele pentru care este necesar activitatea/ data .i locul unde va i e ectuat/ persoanele care particip/ itinerariul olosit p*n la locul respectiv/ dotarea ec%ipei# @ocul unde se va ace reconstituirea tre"uie amena2at pentru a corespunde din punct de vedere al caracteristicilor generale .i speciale cu cel original/ unde a ost des .urat activitatea in rac,ional sau unde au ost percepute anumite acte/ enomene/ )mpre2urri# $ac persoana vi0at prin activitate este )nvinuitul-inculpatul va tre"ui o",inut acordul su iar activitatea se va des .ura o"ligatoriu cu concursul sau )n pre0en,a sa# $e asemenea se va asigura pre0en,a aprtorului ales sau numit din o iciu# $ac reconstituirea urmre.te veri icarea capacit,ii unei persoane de a percepe unele apte/ )mpre2urri )n condi,iile e+istente la momentul sv*r.irii in rac,iunii/ activitatea va i reali0at doar cu participarea e ectiv a respectivei persoane# Ca o condi,ie o"ligatorie tre"uie asigurat pre0en,a a cel pu,in doi martori asisten,i cu oca0ia des .urrii activit,ii# $up a2ungerea la locul unde se ace reconstituirea/ )n pre0en,a martorilor asisten,i/ )nvinuitul sau inculpatul/ martorul sau persoana vtmat va i )ntre"at dac locul corespunde cu cel )n care a ost sv*r.it apta/ respectiv a ost perceput )mpre2urarea# 6nvinuitului-inculpatului i se va cere s e+ecute activit,ile des .urate )n momentul sv*r.irii aptei# Fiecare activitate va i repetat pentru a se demonstra c cel )n cau0 e+ecut )n mod recvent cele declarate .i c nu este o )nt*mplare# Fiecare activitate des .urat va i i+at prin otogra iere# 6n privin,a veri icrii capacit,ii martorului de a percepe anumite )mpre2urri4de a vede/ a au0i/ a mirosi ceva5 vor i recreate condi,iile e+istente la locul .i )n momentul )n care s-a reali0at percep,ia .i de asemenea va i recreat/ c*t mai idel/ evenimentul perceput# 6ntreaga activitate se va materiali0a/ din punct de vedere procedural/ )ntr-un procesver"al# Ca .i ca0uri )n care poate i olosit reconstituirea men,ionm! posi"ilitatea autorului de a escalada un o"stacol/ de a ptrunde printr-un oc%i de geam/ de a )nltura anumite o"stacole voluminoase sau grele din calea sa/ durata necesar deplasrii dintr-un loc )n altul )n condi,iile )n care a ost sv*r.it apta/ posi"ilitatea de a transporta sau muta o"iecte grele/ persoane sau cadavre/ posi"ilitatea real a unui martor de a percepe anumite aspecte ale actului in rac,ional )n condi,ii de vi0i"ilitate sc0ut sau de 0gomote am"ientale puternice# P+reri personale ;'

Bibliografie:

(# Aioni*oaie3 Berc7e-an V.3 Butoi ..3 4arcu I.3 P+l+nceanu ).3 Pletea C.3 Sandu I.).3 Stancu )./ 1ratat de tactic criminalistic/ edi,ia a II-a rev0ut .i completat/ Ed# Carpa,i/ Craiova/ (::8 &# Aioni*oaie C.3 Berc7e-an V.3 &u#itra-cu I.N.3 Pletea C.3 Sandu I.). / 1ratat de metodic criminalistic/ Ed# Carpa,i/ Craiova/ (::8 3# Banciu &.3 R+dulescu S.4.3 .eodorescu V. / 1endine actuale ale crimei &i criminalitii 'n -omnia/ Ed# @umina @e+/ Bucure.ti/ &''& 8# Beli- V./ 1ratat de medicin legal/ Ed# 1edical/ Bucure.ti/ (::> ># Beli- V./ $edicin legal curs pentru facultile de drept/ Edi,ia a VI-a rev0ut .i adugit/ Ed# Luridic/ &''; ;# Berc7e-an V./ $etodologia investigrii infraciunilor.2urs de criminalistic/ vol.II/ Ed# Paralela 8>/ Bucure.ti/ &''' E# Berc7e-an V./ ndrumar complet de cercetare penal/ Ed# Icar/ Bucure.ti/ &''(

;(

D# Buroi .3 Butoi I.../ 1ratat universitar de psihologie )udiciar 3 teorie &i practic + / Ed# P%o"os/ Bucure.ti/ &''3 :# Butoi I...3 Badea Butoi ../ 4sihologia interogatoriului )udiciar/ Ed# Enmar/ Bucure.ti/ &''& ('# C$r2an 8.3 C7iper 4./ 2riminalistic.1radiie &i modernism/ Curtea Vec%e/ Bucuresti/ &'': ((# Ciopraga A./ 2riminalistica. 1ratat de tactic/ Ed# ?ama/ Ia.i/ (::; (&# &ongoro5 V.3 9a7ane S.3 :ancea I.3 (odor I.3 Iliescu N.3 St+noiu R.3 Ro-ca V. / xplicaii teoretice ale 2odului penal roman. 4artea special* vol. III/ Ed# Academiei R#S#R#/ Bucure.ti/ (:E( (3# &ongoro5 V.3 9a7ane S.3 :ancea I.3 (odor I.3 Iliescu N.3 Bulai C.3 St+noiu R.3 Ro-ca V./ xplicaii teoretice ale 2odului de procedur penal roman / vol. I/ Ed# Academiei Rom*ne Bucure.ti/(:E> (8# ;anga V. -i Calciu &./ 5ictionar )uridic A+6/ ed @umina @e+/ &''E/ XBucurestiY (># 8og7in :.3 (ilipa- A./ 5rept penal romn. 4artea special/ Casa de Editur .i Pres Cansa S#R#@#/ Bucure.ti/ (::& (;# 8og7in :.3 .oader ..3 5rept penal romn. 4artea special/ Edi,ia a III-a rev0ut .i adugit/ Casa de Editur .i Pres Cansa SR@/ Bucure.ti/ (::E (E# 4ino!ici 4./ 1ratat complet de medicin legal cu legislaia &i )urisprudena romneasc &i strin/ Bucure.ti/ (:3' (D# 4ircea I./ 2riminalistica/ Ed# @umina @e+/ Bucure.ti/ (::: (:# 4itrofan N.3 <dreng7ea =7.3 Butoi ../ 4sihologie )udiciar/ Ed# Cansa/ Ia.i/ (::& &'# N>grier,&or#ont 8.3 Voicu C.3 Ungureanu =.3 Vintileanu I.3 Boroi A. / Introducere 'n criminologia aplicat/ Ed# Universul Luridic/ Bucure.ti/ &''8 &(# R+dulescu S.4./ %ociologia &i istoria comportamentului sexual deviant/ Ed# Nemira/ Bucure.ti/ (::E &&# Stancu )./ 2riminalistic/ edi,ia a III-a/ Ed# Actami/ Bucure.ti/ (::: &3# V+du!a N./ 2riminalistica 3 2urs universitar de tactic &i metodic / Ed# Universitaria/ Craiova/ &''8 &8# Vigarello =./ Istoria violului. %ecolele 7(I+77/ Ed# Amarcord/ Timi.oara/ (::D &># ZZZ5icionarul explicativ al limbii romne/ Academia Repu"licii Socialiste Rom*nia/ Editura Academiei Repu"licii Socialiste Rom*nia/ (:E># &;# ZZZ@ucrri simpo0iuni Investigarea criminalistic a infraciunii cu violen* Ed# Asocia,ia Criminalistic din Rom*nia/ Bucure.ti &'':# ;&

Acte nor#ati!e ?. Constitu*ia Ro#$niei @. Codul penal al Ro#$niei A. Codul de procedur+ penal+ al Ro#$niei %B. 8egea 11C BB' pri!ind unele #+suri pentru asigurarea protec*iei !icti#elor Adrese de internet 3(# %ttp!FFGGG#euroavocatura#roFdictionarF(E((FPersoanaHvatamata/ accesat la data de 3'#'3#&'(( 3&# %ttp!FFtl#politiaromana#roFinde+#p%pR optionScomHcontentTtasQScategorUTsectionidS;TidS&ETItemidS>;/ accesat la data de (>#'8#&'(( 33# GGG#mpu"lic#ro/ accesat la 3#'>#&'((# Ane+a (! copU paste interviul

;3