Sunteți pe pagina 1din 5

ION

GLASUL PAMANTULUI

INCEPUTUL Se precizieaza locul actiunii, satul Pripas, situate in aproiere de oraselul Armadia, langa raul Somes, in zona Bistrita-Nasaud. upa care autorul descrie dansul duminical si e!oca a!ansurile erotice pe care Ion al "lanetasului, #lacau sarac ce mani#esta $un !iclesug nepre#acut% si este $artagos ca un lup nemancat%, le #ace Anei, #iica lui &asile Baciu, unul dintre $'ocotanii% satului, desi #ata este uratica iar Ion indragostit de (lorica, #ata saraca dar #rumoasa. "eorge Bul'uc, #lacau 'ogat si $'land%, ce dorea sa se casatoreasca cu Ana, ii atragea atentia tatalui Anei asupra #aptului ca Ion si Ana se a#lau singuri si retrasi intr-o li!ada alaturata locului de dans. rept urmare, &asile Baciu, 'eat #iind, il apostro#eaza pe Ion cu cu!intele $)ie imi tre'uie ginere cumsecade, nu #leandura%. La des#asurarea dansului pri!esc un scurt timp si in!atatorul *erdelea, sotia lui )aria, (iul lor, Titu, de +, de ani, si cele doua #iice, de !arsta maritisului, Laura si "-ig-ini. upa dans, la carciuma lui A!rum, su' un prete.t oarecare, Ion il 'ate crunt pe "eorge, stiind ca acesta il parase tatalui Anei, din #aptul ca il !azuse trecand pe langa el si Ana, in li!ada. /&A0C1LI0EA Autorul arata ca #amilia lui Ion a a2uns saraca din cauza tatalui, Ale.andru Pop"lanetasu, pentru ca $Ii cam placuse 'atranului rac-iul, iar munca nu prea il indemanase.%, pierzand ast#el o zestre #rumoasa, a mamei. Ion 3Era iute si -arnic, ca ma-sa. Unde punea el mana, punea si umnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca oc-ii din cap.% espre &asile Baciu a#irma ca #usese #ecior sarac4 3Parintii nu i-au dat decat su#letul dintr-ansul. S-a insurat cu o #ata 'ogata si urata, dar a iu'it-o ca oc-ii din cap, caci ea intruc-ipa pamanturile, casa, !itele, toata a!erea care-l ridicase deasupra ne!oilor.% Iar despre Titu *erdelea ca nu terminase studiile liceale su' prete.tul presecutarii lui de catre pro#esori, ca ii placea sa citeasca si sa scrie !ersuri, crezand in talentul sau poetic. In pri!inta con#lictului dintre Ion si "eorge, #amilia *erdelea ia apararea !ecinului lor, Ion, pe care in!atatorul il pretuise ca ele! al sau pentru inteligenta, pe cand preotul satului, parintele Belciug, ia apararea lui "eorge. Preotului, 3Apararea lui Ion de catre #amilia *erdelea i se parea o 2icnire personala. e alt#el, din ziua cand a intrat in!atatorul in sat, a cam simtit el ca um'la sa-i sape si sa-i stir'easca autoritatea.% IUBI0EA In 'iserica, dupa slu2'a, ion este certat de catre preot, acesta 3numindu-l capul tuturor relelor din sat.% (amilia *erdelea este nelinistita, caurmare a starii de tensiune dintre ea si slu2itorul 'isericii, de situatia casei, construita pe un lot al 'isericii #agaduit de preot dar nedonat cu acte. Laura este curtata de studentul in teologie "eorge Pintea, dar ea inclina mai mult catre studentul in medicina Aurel Ungureanu, ce isi mani#esta si el inclinatia sentimentala catre ea, deoarece conditia sociala de medic i se par #etei superioara comaprati! cu cea de preot. In timp ce parintii ei opteaza pentru teolog, ca urmare a #aptulu ca, intr-o scrisoare pe care le-o adresase, acesta a#irma ca nu preinde zestre, pro'lemele materiale #iindu-i 3cu totul straine si indi#erente%. Atunci cand discuta cu Aurel Ungureanu despre cererea in casatorie #acuta de Pintea, Ungureanu o s#atuieste pe Laura sa accepte, ceea ce ea !a #ace. Ion re!ine la !ec-ea sa iu'ire, (lorica, cu care nu !rea sa se casatoreasca insa deoarece 3toata zestrea ei e un purcel 2igarit si cate!a 'ulendre !ec-i%. Intr-o discutie cu Titu *erdelea, acesta ii sugereaza lui Ion sa incerce sa il o'lige pe

&asile Baciu sa il accepte ca ginere, iar #lacaul se -otaraste sa tina cont de s#atul pe care-l primise de la #iul in!atatorului. N1APTEA Ion, in timp ce isi ara pamantul, a trecut cu trei 'razde in pamantul !ecinului sau, Simion Lungu, insusindu-si ast#el #raudulos acea parte. rept urmare, este dat in 2udecata de pagu'as, dar cei doi se impaca la tri'unal. Prezent ca martor, preotul Belciug inter!ine, acuzandu-l pe parat de comportament agresi! in sat, si, in urma inter!entie, Ion este condamnat la doua saptamani de inc-isoare. La rugamintea celui pedepsit, *erdelea redacteaza, in numele acestuia, o reclamatie catre ministerul 2ustitiei, unde a#irma ca 32udecatorul si preotul se into!arasesc pentru a napastui pe un 'iet taran ne!ino!at%. Titu *erdelea de!ine amantul 0ozei Lang, sotia in!atatorului din satul in!ecinat, 5ido!ita. Urmand sugestiei lui Titu, Ion re!ine la Ana, pe care o lasa insarcinata in timpul unei nopti de dragoste, cand tatal ei era prea 'eat ca sa-si dea seama de ce se intampla langa el. 3Su#letul Anei se scalda intr-o 'ucurie nemarginita.%, caracterizeaza autorul starea psi-ica a persona2ului de dupa reinceperea legaturii erotice cu Ion. "eorge, care !iziteaza insistent #amilia Baciu, in ideea casatoriei cu Ana, renunta, dupa ce il !ede intr-o noapte pe Ion iesind din casa lui &asile Baciu. 0USINEA Are loc logodna dintre Laura si "eorge Pintea, in timpulcareia teologul !or'este despre misiunea sa !iitoare intr-un sat de romani mag-iarizati, sarcina ce 3n-ar #i indraznit sa si-o ia #ara o to!arasa de !iata ca Laura%, a#irma el. Tatal lui Pintea, cand in!atatorul ii spune 3ca Laura n-are zestre, dar in sc-im'a are inima%, nu se arata prea incantat de situatie, #ara a se opune casatoriei. andu-si seama de #aptul ca Ana este insarcinata cu Ion, tatal ei o 'ate sal'atec4 3porni sa-i care pumni in cap, in coaste, in 'urta, cu o iuteala #ulgeratoare, ga#aind si mugind%. Cu toata su#erinta ei #izica si psi-ica, Ana traieste puternic 'ucuria sarcinei, atunci cand simte in pantec 3cate o usoara z!acnire%. Este trimisa de &asile Baciu la Ion, sa rezol!e pro'lema casatoriei, dar Ion o primeste cu indi#erenta, pretinzand o intre!edere cu tatal ei, pentru 3tocmeala% si 3in!oiala% asupra zestrei. Ca urmare a atitudinii lui Ion, &asile Baciu continua sa o 'ata, iar 3(ata se 2igari ca o scoa'a de atatea 'atai, incat a'ia se mai tinea pe picioare%. NUNTA Anga2at ca a2utor de notar in "argalau, sat cu populatie romaneasca si mag-iara relati! apropiat de Pripas, Titu *erdelea constata di#erenta dintre ni!elul de !iata al celor doua etnii, saracia romanilor. Si considera ca populatia mag-iara este, in raport cu cu cea romaneasca si in ciuda di#erentei de ni!el economic, ca 31 cetate incercuita deo ostire desculta%. In urma inter!entiei preotului Belciug, &asile Baciu si #amilia lui Ion incep discutiile asupra casatoriei, in timpul carora tatal Anei promite ca !a trece, dupa casatorie, intreaga lui a!ere pe numele lui Ion. Titu *erdelea este dat a#ara din slu2'a de catre notar, deoarece a sec-estrat, in mod ostentati!,socoteste notarul, numai 'unuri de la populatia mag-iara datornica statului cu plata impozitelor, nu si de la romanii datornici. (irma de la care #amilia *erdelea cumparase mo'ila pentru salon, in rate, ii da in 2udecata pe -erdeleni pentru neplata mai multor rate, intarziere datorata c-eltuielilor #acute cu logodna Laurei. A!ocatul ce reprezinta #irma ii propune in!atatorului sa preia el ratele restante, dupa o licitatie #ormala pentru !inderea mo'ilei, in sensul ca #amilia *erdelea !a tre'ui sa plateasca in continuare a!ocatului, iar in!atatorul accepta. Au loc nunta Laurei cu "eorge Pintea si a Anei cu Ion. In timpul ospatului de nunta, Ana 3tresari ca muscata de !ipera%, atunci cand a !azut pasiunea cu care Ion o strange la piept pe (lorica, cu care 2uca.

GLASUL IUBIRII
&ASILE Are loc licitatia pentru !anzarea mo'ilei de salon a #amilie *erdelea. In#ormat despre necazurile sale cu mo'ila c-iar de catre in!atator, preotul Belciug se prezinta la licitatie si cumpara masa, #apt ce declanseaza starea de indignare a -erdelenilor. &asile Baciu re#uza, in ciuda promisiunilor #acute inainte de casatorie, sa inta'uleze casa si pamanturile sale pe Ion si Ana. 0e!enit din "argalau, titu a#la ca #osta lui amanta, 0oza Lang, de!enise intre timp amanta unui a2utor de notar din 5ido!ita, ocazie cu care 3Un crampei de realitate cruda patrundea in inima lui plina de inc-ipuiri tranda#irii%. A!ocatul "ro#soru din Armadia, prin Titu, ii cere in!atatorului spri2inul electoral pentru o'tinerea locului de deputat al Armadiei,spri2in ce consta din castigarea persoanelor cu drept de !ot din Pripas in #a!oarea sa. "ro#soru a!ea drept contracandidat pe ungurul Bela Bec6, pe care il !a spri2ini *erdelea ca urmare a unei scrisori cu promisiuni !agi din partea inspectorului scolar *or!at 73Am toata increderea in patriotismul dumitale incercat si sa #ii sigur ca o'oseala dumitale !a #i apreciata cum se cu!ine.%8. 5ignit ca urmare a reclamatiei inaintate impotri!a sa de Ion, 2udecatorul care il condamnase intenteaza autorului acelei reclamatii, in!atatorul *erdelea, si petentului, Ion, un proces 3pentru ultragiu%. C1PILUL esi insarcinata, Ion o alunga de acasa pe Ana, o'ligand-o ast#el sa re!ina in locuinta natala, dupa ce tatal ei re#uzase sa isi treaca a!erea pe numele ei si al lui Ion. atorita spri2inului dat de in!atator, candidatul mag-iar reuseste sa castige impotri!a celui roman, #apt ce declanseaza reprosuri ale romanilor #ata de atitudinea in!atatorului. In urma inter!entiei mediatoare a preotului in con#lictul dintre Ion si &asile Baciu, acesta din urma inta'uleaza pe numele lui Ion si al sotiei sale 2umatate din pamanturi si casa !ec-e, Ana putand ast#el re!eni acasa. esi o'tinuse, partial, ceea ce dorise, Ion simte ca pe Ana 3o ura. Era con!ins ca era inteleasa cu tatal ei ca sa il traga pe s#oara%. Si ca 3Numai cand o !edea plangand se mai racorea%. Sotia sa naste pe camp, unde a2unsese pentru ca a tinut sa aduca de mancare noii sale #amilii, a#lata la lucru, desi a a!ut semnele nasterii apropiate. Batuta din nou de sotul ei la nici o saptamana dupa 'otez, Ana 3tre'ui sa-si dea seama in s#arsit ca Ion o uraste%. Ion si in!atatorul sunt condamnati, primul cu o amenda de 9:: de coroane si o luna de inc-isoare iar al doilea cu o amenda de ;: de coroane si opt zile de inc-isoare, in procesul intentat de 2udecator, in ciuda solicitarilor de spri2in ale in!atatorului adresate in scris inspectorului *or!at si deputatului Bela Bec6. SA0UTA0EA Laura isi !iziteaza parintii, incantata de noua ei conditie de #emeie casatorita 73)a si mir cum am putut trai aici, #ara a cunoaste pe "eorge atata !reme.%8. Iar &asile Baciu, dupa ce Ion il ameninta cu darea in 2udecata pe moti!ul neindeplinirii promisiunilor de zestre #acute inainte de casatoria dintre el si Ana, cedeaza toata a!erea sa. In urma semnarii contractului la notariatul din 5ido!ita isi deplange 32alini% situatia de om 'rusc saracit4 3-Am ramas cersetor...%, in carciuma. atorita condamnarii sale, *erdelea este suspendat din #unctie si inlocuit cu tanarul in!atator Nicolae /agreanu. 0amas #ara ocupatie, il anga2eaza a!ocatul "ro#soru ca 3scriitor%, adica #unctionar al ca'inetului sau a!ocatial. A!and drept moti!are #aptul ca 3Ast#el castiga un partizan si in acelasi timp se ridica in oc-ii intregului tinut%, pentru !iitoarele alegeri. Ion, de!enit 3stapan al tuturor pamanturilor%, pe acre le dorise si pe care 3 ra!nea sa le !ada si sa le mangaie ca pe niste i'o!nice% iesind intr-o zi de prima!ara pe camp sa!arseste gestul sarutarii gliei4 3cucernic, #ara sa-si dea seama, se lasa in genunc-i, isi co'oara #runtea si-si lipi 'uzele cu !oluptate de pamantul ud.%

ST0EAN"UL Laura naste o #etita iar "eorge o ia in casatorie pe (lorica, ce 3se topea de #ericire% pentru ca 3Nu nada2duise niciodata norocul sa o ia #eciorul unui <<'ocotan== ca Toma Bul'uc%. &azand ca 3Ion o po#teste pe (lorica% in timpul ospatului de nunta, Anei 3I se parea ca toata lumea, cu tot ce e intr-insa, se scu#unda in niste ape tul'uri, atat de murdare incat scar'a singura pluteste deasupra ei ca o iazma otra!itoare%. upa acea nunta remarca semne ale incercarii sotului ei de a re!eni la dragostea lui, la (lorica, anume #aptul ca 3Ion s-a imprietenit ca un #rate de cruce cu "eorge, ca merge deseori la dansii, ca !esnic se s#atuiesc impreuna, la carciuma 'eau impreuna, um'la si prin 2ido!ita impreuna...%. Apoi simte ca si-a pierdut locul in lume, ratiunea ei de a e.ista si se sinucide, spanzurandu-se in gra2d. In timp ce murea, Ana 3Simti o placere groza!a, ametitoare, ca si cand un i'o!nic mult asteptat ar #i im'ratisat-o cu o sal'aticie ucigatoare...%. BLESTE)UL In #ata cada!rului Anei ce atarna in streang, Ion se simte a#ectat de 3)ila stranie, alcatuita din groaza si mirare, ce te cuprinde instincti! in #ata mortii%, dar apoi, 3o'isnuindu-se putin cu #ata sc-imonosita cumplit a #emeii, il munci intre'area cum a putut el trai in acelasi pat cu ea si s#arsi zicandu-si ca 'ine a #acut ca s-a omorat%. Are loc re2udecarea procesului intentat de in!atatorul *erdelea, din initiati!a a!ocatului "ro#soru ce ii pledeaza cauza si o'tine ac-itarea sa. Ion isi #ace luna de pedeapsa la inc-isoarea 2udecatoriei din Armadia. Copilul lui Ion si al Anei, Petrisor, se im'olna!este si moare, desi medicul l-ar #i putut sal!a, pro'a'il, daca ar #i #ost c-emat la timp, si nu cu intarziere, cum s-a intamplat. upa a'sol!irea sa in recursul la proces, in!atatorul *erdelea isi reia slu2'a, dar inspectorul *or!at ii solicita imperati! sa se pensioneze, ca urmare a #aptului ca asistandu-l la lectii, o'ser!a lipsa lui de interes in a-i in!ata lim'a mag-iara pe ele!ii sai, romani. La Sangeorz, #amilia *erdelea se intalneste cu mem'ri ai #amiliei Pintea, prile2 cu care Titu *erdelea este in!itat in 0omania, de catre deputatul "ogu Ionescu, un cumnat al lui "eorge Pintea. Ion oscileaza intre gri2a pentru pamantul sau si dragostea pentru (lorica, intre'andu-se4 3ce #olos de pamanturi, daca cine ti-e pe lume drag nu-i al tau>% "E10"E Ion, pentru a se intalni cu (lorica, il !iziteaza pe "eorge ca pe 3un #rate 'un, cand sa-i ceara un s#at, cand sa-i dea el o po!ata, gasind totdeauna o pricina care sa-i indreptateasca !enirea...%. In!atatorul *erdelea isi cere pensionarea, su#erind pentru parasirea ser!iciului 3ca #emeia cand tre'uie sa-si de a seama ca a im'atranit%. La indemnul preotului Belciug, care il c-eama la el acasa 3impreuna cu mai multi #runtasi ai satului%, Ion si &asile Belciug cad de acord ca Ion sa-i lase 'atranului in #olosinta trei loturi si casa,iar a!erea am'ilor, in cazul in care mor #ara urmasi, sa ramana 'isericii, semnand acolo si o declaratie cu acest cuprins. In drum spre 0omania, Titu participa la ser'arile Astrei, ca delegat al ziarului 3Tri'una Bistritei%, prile2 cu care traieste sentimente de entuziasm patriotic atunci cand este cuprins in e.altarea colecti!a. "eorge pleaca intr-o duminica seara dupa lemne la padure, dupa ce sa!ista oloaga, pe care o tinea de mila pe langa casa si care 3il iu'ea cu o #urie sal'ateca, atat de caracteristica estropiatilor%, il a!izeaza asupra intentiei lui Ion de a !eni in acea noapte la (lorica, in rma #aptului ca auzise discutia in timpul careia cei doi se intelesesera in acest sens. Si re!ine noaptea acasa, unde asteapta, alaturi de (lorica, inspaimantata de situatia in care se a#la, !enirea lui Ion. &ec-iul iu'it al #emeii isi semnaleaza sosirea prin #luierat, zgomot dupa care "eorge il depisteaza, in ciuda intunericului, si il lo!este mortal cu o sapa, lasandu-l sa agonizeze pana in zori, cand isi da su#letul. S(A0SITUL upa moartea lui Ion, pamanturile acestuia re!in 'isericii, ceea ce il determina pe preotul Belciug sa doneze cu acte in regula #amiliei *erdelea pamantul pe care ea isi construise casa. Sosit in 0omania, Titu nu se adapteaza prea usor la noile conditii, poate si datorita a'sentei din

Bucuresti a #amiliei Ionescu, dupa datele din scrisoarea trimisa acasa. In care a#irma dezamagirea sa, pierderea iluziilor anterioare, dar si nasterea unora noi, 3mai ademenitoare, mai stralucitoare%. Are loc s#intirea noii 'iserici din Pripas, construita prin e#ortul preotului Belciug4 3Cincizeci si doi de preoti, cu episcopul in #runte, slu2ira s#intirea%. "-ig-i este ceruta de sotie de catre in!atatorul /agreanu, urmasul pe post al lui *erdelea, urmand ca dupa spusele #ostului in!atator, #ata sa #ie inzestrata cu casa -erdelenilor din Pripas, ramasa goala dupa ce #amilia s-a sta'ilit in Armadia, in urma anga2arii lui *erdelea in 'iroul a!ocatului "ro#soru. Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și