Sunteți pe pagina 1din 13

Minsterul Educatiei al Republicii Moldova Universitatea de stat Alecu Russo

Referat pe tema:Pedeapsa cu moartea.


Coordonator: Cojocaru I or Elaborat de: !rosu "l a !rupa: #R $%&

'alti()*+$
1

CUPI,+. Concepii privind pedeapsa cu moartea....................) +.+./eoria beccarian0...........................) +.)./eoria lombrosian0............................% ). Re lementarea pedepsei cu moartea 1n lume..................$ %. Ar umente pro i contra aplic0rii pedepsei cu moartea.............2 $.+.E3emple pro.............................4 $.).E3emple contra...........................5 6. Mijloace brutale de e3ecuie folosite de7a lun ul timpului...............................................++ 8. 'iblio rafie........................................................................................................................+$

1. Conceptii privind pedeapsa cu moartea. Pedeapsa capital0 este cea mai aspr0 form0 de represiune care a e3istat vreodat0. /ema acestui tip de sanciune a fost de9batut0 1nc0 din cele mai vec:i timpuri de personalit0i precum Cicero( Caesar sau -f;ntul Au ustin( 1ns0( abia 1ncep;nd cu secolul al <=III7lea( odat0 cu scrierile lui Cesare 'eccaria( statele au 1nceput s0 acorde o atenie sporit0 teoriilor umaniste ce militau 1n favoarea renun0rii la pedeapsa cu moartea. " importan0 la fel de mare a repre9entat teoria lombrosian0( potrivit c0reia unii oameni( 1nc0 de la natere( au un anumit instinct criminal care se poate de9volta pe parcursul vieii. #e aceea( cel mai bine este ca astfel de indivi9i s0 fie definitiv i irevocabil i9olai de societate( pentru a nu o pune 1n pericol. Este pedeapsa cu moartea constituional0 sau nu> Aceasta este una din problemele controversate e3istente la nivel lobal 1n momentul de fa0. #e7a lun ul timpului societatea a c0utat diferite forme de meninere a ordinii. Astfel( s7a ajuns la adoptarea unor norme de conduit0 care s0 fac0 diferena 1ntre ceea ce este sau nu este permis. Ulterior( a ap0rut pedeapsa ca m0sur0 luat0 1mpotriva nerespect0rii unei re uli de conduit0. #e e3emplu( pedeapsa morii civile prev09ut0 1n le iuirile medievale( care a fost abolit0 1n ?rana 1n +46$( iar 1n statul =ictoria din Australia abia 1n +564( avea la ba90 ficiunea c0 cel condamnat este @ca i mort( 1ncet;nd a mai fi subiect de drept. #ac0 era c0s0torit( c0s0toria se considera desf0cut0 prin deces( desc:i9;ndu7se succesiunea celui @decedat( iar actele pe care le 1nc:eia dup0 condamnare se loveau de o nulitate absolut0( fiind considerate ine3istente. Teoria beccarian i teoria lombrosian +.+. /eoria beccarian0 An secolul al <=III7lea( Cesare 'eccaria lansa o teorie conform0 cu cele sus inute p;n0 atunci de Cicero( Caesar( -f. Au ustin( -ir /:omas More( dar 1ntr7o form0 modern0( care avea s0 atra 0 atenia anumitor state europene i s0 le determine( 1ntr7un final( s0 desfiine9e pedeapsa capital0. Cesare 'eccaria spune: @Pentru mine este o absurditate ca le ea( care e3prim0 voina comun0 i detest0 i pedepsete omuciderea( s0 comit0 ea 1ns0i una i( pentru a 1mpiedica cet0enii de la a s0v;ri o crim0( s0 comande comiterea uneia 1n public.( milit;nd astfel
3

1mpotriva pedepsei capitale( pe care o numete @aceast0 risip0 inutil0 de c:inuri care nu i7a f0cut niciodat0 pe oameni mai buni. Un alt ar ument adus de 'eccaria 1n sprijinul abolirii pedepsei cu moartea este faptul c0 @pe m0sur0 ce supliciile devin mai crude( sufletele oamenilor se obinuiesc. ,u intensitatea pedepsei are cel mai mare efect asupra sufletului omenesc( ci durata ei. Cesare 'eccaria mai preci9a c0 este imoral ca statul s0 recur 0 la omor( c0 e3ecuiile nu sunt necesare pentru protejarea societ0ii( c0 lun ii ani de servitute ofer0 un e3emplu mai bun si c0 sp;n9urarea atra e simpatie pentru criminal: @,u este util0 pedeapsa cu moartea pentru e3emplul de cru9ime pe care7l d0 oamenilor. /ot el este cel care afirm0: @-pectacolul 1nsp0im;nt0tor( dar trec0tor al morii unui tic0los este o fr;n0 mai slab0 1mpotriva infraciunilor dec;t 1ndelun ul i continuul e3emplu al unui om privat de libertatea sa. Criminologia clasic( a c0rui repre9entant este 'eccaria, este caracteri9at0 de centrarea studiului criminolo ic asupra faptei comise( de considerarea liberului arbitru ca fundament al oric0rei aciuni umane i de proporionali9area pedepsei 1n raport cu ravitatea faptei. Ulterior( cercet0rile privind crima( criminalul i criminalitatea cap0t0 un caracter constant ca urmare a influenei curentului po9itivist( a studiilor statistice ale fenomenului( a apariiei clinicilor de psi:iatrie( a studiilor din penitenciare asupra deinuilor. Astfel( apare criminologia pozitivist, care se caracteri9ea90 prin urm0toarele tr0s0turi: centrarea studiului criminolo ic asupra f0ptuitorului( determinismul ca fundament al aciunii umane i proporionali9area pedepsei 1n funcie de pericolul pe care 1l pre9int0 f0ptuitorul. Repre9entanii colii po9itiviste italiene sunt: Cesare Bombroso( Enrico ?erri( Raffaele !arofalo( Adolp:e Cuetelet( AndrD7Mic:el !uerrE etc. @#ac0 din perspectiva clasicilor( sistemul pedepselor trebuie umani9at( iar pedeapsa cu moartea trebuie s0 fie utili9at0 cu reinere i numai 1n anumite situaii de o ravitate e3trem0( din punctul de vedere al po9itivitilor prioritar0 este ideea de ap0rare social0 ferm0( mai ales 1n raport cu cei predestinai s0 devin0 criminali( fa0 de care trebuie dispuse m0suri de si uran0 c:iar ante delictum. +.). /eoria lombrosian0

@Curentul antropolo ic iniiat de Cesare Bombroso vedea 1n infraciune un fenomen biolo ic( 1n infractor o fiin0 anormal0( un criminal 1nn0scut( ceea ce justific0( 1n interesul ap0r0rii
4

sociale( m0surile represive cele mai eficace( inclusiv pedeapsa cu moartea( pentru a7l face inofensiv. An concepia lui Enricco ?erri( crima are o determinare multipl0. El 1mparte factorii an renai 1n producerea infraciunii 1n trei cate orii( i anume: factori antropolo ici( factori fi9ici i factori sociali( dintre acetia el acord;nd prioritate factorilor sociali. Anc0 din cele mai vec:i timpuri( au e3istat diferite tipuri de pedepse aplicate. /eoria lombrosian0 parcur e trei fa9e. An prima este de9voltat0 ideea naturii atavice a criminalului( apoi cea a raportului dintre de enerescen0 i criminalitate i 1n final cea a criminalit0ii ca form0 de epilepsie( impulsurile criminale fiind considerate similare convulsiilor epileptice. #e asemenea( el creea90 portretul omului criminal ba9at pe studii ample( preci9;nd c0 unele viscere i muc:i rudimentari atest0 importana i pree3istena tendinelor criminale 1ntr7 o m0sur0 mai mare la or anismele inferioare sau 1n perioada fetal0. !ermenii nebuniei morale i ai delincvenei se 0sesc( 1n mod normal( 1n primele v;rste ale omului( aa cum 1n fetus se 0sesc constant anumite forme care la adult sunt monstruo9it0i. Copilul ar fi( astfel( considerat o fiin0 @lipsit0 de sim moral( preci9ea90 Cesare Bombroso. -tudiile reali9ate de ?ran9 Fosep: !all i 'enedict Au ust Morel au influen at cercet0rile lui Cesare Bombroso( dar i pe cele ale celorlali repre9entani ai po9itivismului. 2. Reglementarea pedepsei capitale n lume. Pedeapsa capitala este inca practicata in numeroase tari din intrea a lume( desi in ultima vreme protestele internationale care vi9ea9a abolirea ei au inceput sa ia amploare( dupa cum nota #eutsc:e Gelle la inceputul lui octombrie( sub titlul @Pedeapsa capitala pe cale de disparitie. Potrivit unui raport al AmnestE International pentru anul )**5( 64 de tari si re iuni mentin pedeapsa cu moartea( c:iar daca multe dintre ele nu o mai aplica in realitate H in %6 de state in care delincventii mai pot fi condamnati la moarte( sentinta nu a mai fost e3ecutata de peste +* ani. /otusi( tari precum C:ina( Iran( -UA sau Arabia -audita continua sa aplice pedeapsa capitala c:iar daca e3ecutarea ei nu este conforma cu #repturile "mului( fapt recunoscut de Adunarea !enerala a ",U inca din +588. In cadrul unui dosar pe mar inea acestui subiect( ''C scrie( citand AmnestE International( ca C:ina e3ecuta cei mai multi oameni anual( cifra fiind

estimata la +.2+4 pentru )**4( desi numarul ar fi mult mai mare in realitate. In acelasi an( Iranul a e3ecutat cel putin %$8 de oameni( -UA +++( Arabia -audita +*) si PaIistanul %8. #e cealalta parte( potrivit raportului( 56 de state din intrea a lume au decis sa nu mai aplice pedeapsa cu moartea nici pentru crimele cele mai rave( le e valabila atat pe timp de pace( cat si de r09boi. In alte 5 tari( pedeapsa capitala se mai poate aplica doar in ca9 de ra9boi. In plus( la +4 decembrie )**4( ",U a adoptat re9olutia 8%J+84( care le cere statelor sa in :ete e3ecutiile si sa ia in considerarea abolirea pedepsei cu moartea. Pedeapsa cu moartea a fost abolit0 pentru toate infraciunile 1n Italia K+55$L( !ermania K+542L( ,oua &eeland0 K+545L( Andora K+55*L( An ola K+55)L( Australia K+546L( Austria K+584L( 'el ia K+558L( Canada K+554L( Croaia( Ce:ia( Irlanda i Un aria K+55*L( #anemarca K+524L( -pania K+556L( ?inlanda K+52)L( ?rana K+54+L( Monaco K+58)L( Moldova K+556L( ,amibia i ,epal K+55*L( ,orve ia K+525L( Polonia K+552L( Portu alia K+528L( Re atul Unit K+554L( Republica #ominican0 K+588L( -uedia K+52)L( Elveia K+55)L( =ene9uela K+48%L( Rom;nia K+545L. An pre9ent( 1n Europa( pedeapsa capital0 a fost abolit0 1n majoritatea statelor( mai pu in 1n 'elarus( unul din motivele pentru care 'elarus nu este membr0 a Consiliului Europei fiind aplicarea pedepsei cu moartea. Autorit0Mile publice refu90( 1ns0( s0 desfiine9e pedeapsa capital0 pe motiv c0 societatea nu este pre 0tit0 s0 renunMe la ea( ca dovad0 invoc;nd referendumul din +558( 1n care 4*($$N din populaie a votat 1n favoarea p0str0rii pedepsei cu moartea. 3. Argumente pro si contra aplicrii pedepsei cu moartea. Promotorii pedepsei cu moartea invoc0 drept ar umente( 1n principal( nevoia de ap0rare social0 1mpotriva unor indivi9i de periculo9itate social0( evideniat0 de starea de multirecidiv0 1n care se 0sesc( c;t i caracterul i urm0rile deosebit de rave ale unor enuri de infraciuni. Eliminarea fi9ic0 a infractorului 1n asemenea situaii( ar fi( 1n opinia acestora( sin ura soluie apt0 s0 asi ure inte ral funcia preventiv0 social0 a pedepsei( iar impactul pedepsei i e3ecutarea acesteia( prin efectul intimidant produs( ar fi de natur0 s0 arante9e( pe cale de consecin 0( i reali9area celei de7a doua funcii a pedepsei( aceea de prevenie eneral0. #in perspectiva parti9anilor abolirii pedepsei cu moartea( ar umentele in de caracterul sacru al vieii( de posibilitatea pronun0rii i e3ecut0rii acestei pedepse 1n urma unor posibile
6

erori judiciare i de incompatibilitatea fla rant0 1ntre acest tip de pedeaps0 i e3i enele unei societ0i democratice. ,ici funcia intimidant0 a pedepsei nu este( 1n vi9iunea celor care se opun pedepsei cu moartea( neap0rat reali9at0 1n sistemele de drept care o consacr0. E3ist0( de altfel( nu puini autori( care susin c0 1ntr7un fel( pedeapsa cu deteniunea pe via0( mai ales 1n ipote9a 1n care aceasta nu este remisibil0( este mai aspr0 dec;t pedeapsa cu moartea. @Pedeapsa cu moartea este o fr;n0 pentru creterea num0rului infraciunilor cele mai rave. Pentru 1nceput( trebuie menionat instinctul primar pre9ent 1n fiecare dintre noi. Atunci c;nd suntem martorii unei cru9imi sau c;nd mass7media promovea90 tiri ce au caracter violent( nu ne putem abine de la a ;ndi ce e mai r0u despre cei ce au comis acele fapte ilicite( de la a dori s0 li se 1nt;mple acelai lucru( e3act ca 1n le ea talionului: oc:i pentru oc:i i dintre pentru dinte. Prin simplul fapt c0 suntem oameni( 1nainte de a fi cet0eni( empati90m cu victimele care au fost supuse unor fapte abominabile i( la fel ca apropiaii acestora din urm0( c0ut0m s0 instituim dreptatea( astfel 1nc;t ajun em s0 dorim pedeapsa capital0 pentru anumite tipolo ii umane. Acest tip de sanciune este necesar0 pentru ap0rarea vieii umane( dar i pentru ocrotirea i salvarea unor valori culturale i sociale aflate sub protecia le ii. #ei la o prim0 vedere poate p0rea crud i imoral s0 promov0m pedeapsa capital0( trebuie s0 ne amintim c0 aceasta nu este dec;t o m0sur0 de represiune. Aadar( doar acei indivi9i care acionea90 ca i cum ar avea drept de via0 i de moarte asupra altora( care ii supun pe ceilali la torturi fi9ice i psi:ice sunt vi9ai. E3ist0 o serie de motive care spijin0 introducerea pedepsei capitale 1n le ile interne ale unui stat. E emple pro! -0 lu0m e3emplul unor criminali din Columbia: Pedro Bope9 i Buis !aravito. Primul( supranumit OMonstrul din AndesO( este b0nuit ca ar fi violat i ucis peste %** de fetie( 1n toat0 America de -ud. An +54*( le7a ar0tat poliitilor mormintele a 6% dintre victimele sale( toate cu v;rste cuprinse 1ntre 5 i +) ani. An +54%( Bope9 a fost 0sit vinovat pentru uciderea a ++* fete 1n Ecuador i a m0rturisit alte )$* de crime comise 1n 0rile 1nvecinate. Buis !aravito( alias OBestiaO( violator i uci a 1n serie( a m0rturisit 1n +555 c0 a omor;t i sodomi9at +$* de b0iei. An 1nc:isoare( el a desenat :0ri cu locurile 1n care i7a 1n ropat victimele( al c0ror num0r total ar putea dep0i %**. !aravito a fost condamnat iniial la %* de ani
7

de 1nc:isoare( pedeapsa ma3im0 1n Columbia( 1ns0 i7a fost micorat0 sentina la )) de ani pentru c0 a marturisit omorurile i a ajutat autorit0ile s0 0seasc0 trupurile. -tatul trebuie s0 1i apere pe cei slabi( inofensivi 7 1n ca9ul de fa0 copiii 7 i s0 le asi ure protecia. Este absurd s0 ne :id0m dup0 un cvasiprincipiu pe care s07l aplic0m 1n ca9urile de mai sus( precum: pedeapsa cu moartea nu respect0 drepturile omului. Cine le respect0 pe ale victimelor>P -tatul ar trebui post mortem s0 fac0 acest lucru prin refu9area dreptului la via 0 uci aului. Un al doilea motiv ar fi unul pur economic. Condamnarea la 1nc:isoarea pe via0 nu este eficient0 deoarece deinuii sunt 1ntreinui de societate( lucru care este( 1ntr7o mare m0sur0( anormal i departe de a fi moral. #e asemenea( pedeapsa capital0 ar trebui s0 se aplice i din motive de si uran0 i protecie pentru ceilali membri ai societ0ii. Individul condamnat pe via0 poate face r0u cuiva prin intermediul unei tere persoane care nu se afl0 1n spatele ratiilor. #e cele mai multe ori( cei care comit crime cu premeditare sunt irecuperabili. C:iar dac0 iniial nu par at;t de r0u7intenionai precum am crede i au avut un moment de r0t0cire( dup0 timpul petrecut dup0 ratii( aceti indivi9i( 1n loc s0 1i sc:imbe comportamentul 1n unul moral i s0 adopte o alt0 mentalitate 1n via0( 1i petrec timpul 1n inc:isoare ;ndindu 7se la noi modalit0i de a face r0u celor din jur direct sau prin intermediul celor din e3terior. Mai mult dec;t at;t( e foarte puin probabil ca un individ s0 1i sc:imbe principiile dup0 )* de ani 1n care a avut timp s0 le sedimente9e. #e9avantajele instituirii pedepsei capitale constau( pentru 1nceput( 1n faptul c0 se pot comite reeli iremediabile. Au e3istat o mulime de ca9uri 1n istorie 1n care abia dup0 moartea acu9ailor( c;nd era( 1n mod evident( prea t;r9iu( s7a descoperit c0 acetia fuseser0( 1n realitate( nevinovai. E emple contra! #e e3emplu( 1n +56%( 'ert:elE( un t;n0r de +5 ani analfabet i debil mintal a fost acu9at c0 a ucis un a ent de poliie i( 1n cele din urm0 sp;n9urat. Ulterior( s7a descoperit c0 adev0ratul vinovat era complicele s0u 1n v;rst0 de +8 ani( Crai .

Mai mult dec;t at;t( e3ist0 situaii precum cea a de9ertorului Eddie -loviI din timpul celui de7al doilea R09boi Mondial( care a fost e3ecutat pentru c0 a de9ertat( 1n ciuda faptului c0 1i e3primase dorina de a fi transferat( 1n care pedeapsa capital0 nu7i avea rostul. Baurence /:ibault remarca 1ntr7un studiu din +522 c0 pedeapsa cu moartea favori9ea90 violena( promov;nd o @concepie viciat0 1n relaia dintre individ i stat. Un alt factor semnificativ situat 1mpotriva pedepsei capitale este reli ia. -usMin0torii reli iei reclam0 faptul c0 viaMa a fost dat0 omului de #umne9eu Qi doar El poate s0 ia viaMa cuiva. /otui( se scap0 din vedere faptul c0 nu pot fi 1nviate persoanele al c0ror drept absolut a fost rav 1nc0lcat( astfel 1nc;t tot #umne9eu s0 fie cel care s0 le judece. An cadrul discuiei asupra pedepsei cu moartea( 1nainte de toate( se pune 1ntrebarea( dac0 ameninarea( dispunerea sau e3ecutarea acestei pedepse este permis0 statului. -tatului i se poate acorda dreptul de a dispune pedeapsa cu moartea ( dac0 este v09ut ca o or ani9are social0 coerent0( supraindividual0( ba9at0 pe tradiii( iar puterea statal0 e perceput0 ca aranta i p0str0toarea principiului drept0ii. #e asemenea( este important i ca statul s0 aib0 aceast0 percepie asupra sa( mai ales dac0 1i recunoate i aprob0 propria le 0tur0 cu le ea moral0 natural0 subordonat0 lui i drepturile omului fundamentate pe aceasta( prestatale( intan ibile i inalienabile. Putem afirma si c0 statul( 1n e3ercitarea atribuiilor sale( este 1ndatorat le ii morale. Cea mai 1nalt0 sarcin0 a statului este aceea de a respecta i de a proteja demnitatea i drepturile omului( ca i reali9area binelui public prin ap0rarea i impunerea drept0ii. Aici intr0 i restabilirea ordinii de drept 1n ca9ul 1nc0lc0rii ei. #in aceast0 sarcin0 fundamental0 a statului re9ult0 i puterea sa punitiv0( adic0 1mputernicirea de a provoca un r0u celui ce violea90 le ea( ca represalii i isp0ire pentru fapta sa. #ac0( deci( dreptul violat sau nimicit de cel ce 1ncalc0 le ea i r0ul care trebuie s0 i se aplice drept pedeaps0 este o cerin0 a drept0ii care sancionea90( atunci am putea spune( 1n mod just( c0 uciderea trebuie pedepsit0 cu moartea(mai ales presupun;nd c0 la f0ptuitor este vorba de o responsabilitate i o vin0 deplin0. Ans0( 1mpotriva pedepsei cu moartea se aduce( 1nainte de toate( urm0torul ar ument: principial( statul nu are dreptul de a dispune de viaa unui om( nici a unui criminal( deoarece nu statul i7a dat omului viaa i de aceea nu 1i este permis s0 i7o ia 1n nicio 1mprejurare H via a omului nu vine de la stat( ci ea este de ori ine e3tra i prestatal0.

Ampotriva ideii de pierdere din propria vin0 a dreptului de a tr0i( adversarii pedepsei cu moartea invoc0 sacralitatea vieii pe care statul trebuie s0 o respecte c:iar i 1n ca9ul unui criminal. An conclu9ie( soluia care ar trebui s0 e3iste 1n societ0ile actuale ar fi una de compromis( 1n care drepturile i libert0ile fundamentale ale omului s0 fie ap0rate( s0 nu fie 1n r0dite 1n vreun fel( iar 1n ca9ul 1n care un individ le i nor0( s0 nu se mai bucure de acela i statut pe care l7 ar fi avut dac0 nu ar fi comis o crim0. Consiliul Europei ar trebui s0 aib0 1n vedere un num0r limitat de situaii le ate e3clusiv de crim0( c0rora s0 le aplice pedeapsa cu moartea 1n vederea oferirii de protecie i si uran0 celorlali membri ai societ0ii care nu au 1nc0lcat dreptul la via0 al celor din jur. Pedeapsa cu moartea este o de9batere politica puternic contestata( dar nu a fost intotdeauna atat de controversata. E3ecutiile au fost pedeapsa capitala in societati inca de cand umanitatea a cunoscut o aparenta forma de civili9atie. Mijloacele de e3ecutie erau incredibil de brutale si variate( iar urmatoare erau unele dintre cele mai intense( terifiante si violente.

Plutonul de e3ecutie Plutonul de e3ecutie e3ista inca de cand s7a inventat praful de pusca. Pentru a linisti constiinta membrilor plutonului( una dintre arme este neincarcata( astfel incat( fiecare dintre ei isi poate spune ca a fost nevinovat( pentru ca nu stiau a cui nu este incarcata. Aceasta pedeapsa cu moartea este inca practicata Kdesi mai putin formali9ataL in mare parte a lumii. Cel mai recent e3emplu a fost in iunie )*+* in -tatele Unite inUta:. -caunul electric Ba fel ca si camera de a9are( scaunul electric a fost va9ut ca o evolutie umana( folosind puterea stiintei pentru a provoca un final rapid unei vieti crude. Insa asta nu s7a intamplat de fiecare data. Cateva reseli au marcat istoria scaunului electric( prin scene publice prelun ite ceea ce a dus la spasme in ro9itoare si san eroase( pedeapsa care a fost va9uta de cele mai multe ori cruda.

10

Presarea A devenit celebra in America din cau9a ca9ului lui !iles CorreE Ksin urul american care a fost ucis prin aceasta metodaL( care a fost presat pana la moarte in timpul Fudecatilor =rajitoarelor din -alem( in -alem( Massac:usetts. Pentru a7l face sa recunoasca ca este un vrajitor( a fost ase9at intre doua panouri mari( iar deasupra lor reutatea era crescuta. !iles a ne at ve:ement si se spune ca ultimele sale cuvinte au fost mai multa reutate.O

Arderea pe ru Arderea pe ru a devenit deja un cliseu cinemato rafic( care e popular mai ales din cau9a brutalitatii sale( dar si din cau9a suspansului creat de pre atirea necesara( cand butuci de lemn sunt ase9ati incet in jurul victimei( care este le ata de un stalp in mijlocul focului. Moartea prin ardere este una dintre cele mai dureroase si e suficient sa stam aproape de un foc pentru a ne da seama cat de c:inuitor poate fi o astfel de moarte.

Mersul pe scandura Mersul pe scandura este va9ut o luma intre piratii din povesti( insa versiunea din viata reala nu este atat de vesela: cu membrele le ate Ksau nuL pedepsitul este impins cu varful unei sabii sa iasa pe o scandura deasupra apelor pline cu rec:ini din mijlocul oceanului. " pedeapsa cu moartea prelun ita si sarata era dreptatea pe care unii si7o faceau sin uri in mijlocul apelor.

Pantofii de ciment !an sterii moderni s7au inspirat de la piratii din trecut si au creat o versiune urbana a mersului pe scandura. @#ormitul cu pestiiO a devenit o parte din le3icon( facand referire la pantofii de ciment pe care ra9bunatori an steri ii turnau pe picioarele clientilor lor care nu plateau. Asa cum fac van9atorii de pantofi de peste tot din lume( si ei promiteau ca pantofii vor dura o eternitate. Pentru ca isi aruncau victima cu pantofi cu tot de pe un pod. -eppuIu -eppuIu este o pedeapsa cu moartea ce consta intr7un ritual de sinucidere cerut de cultura
11

japone9a( care era practicat aproape mai intotdeauna de catre samurai( deoarece face parte din codul lor de onoare K'us:idoL. Pentru a evita sa cada in mainile inamicilor sau pentru a7si recapata onorarea dupa un act criminal sau unul rusinos( samuraii isi faceau seppuIu( ceea ce insemna eviscerarea cu o sabie scurta( de preferinta in pre9enta unui prieten apropiat pentru a termina fapta cu o decapitare rapida. -eppuIu a fost inre istrata pana in +52*( dupa o lovitura de stat esuata. !ratarul "rorile acestei pedepse cu moartea sunt usor de ima inat pentru oricine care a participat la o petrecere cu ratarR consta practic in fri erea unui om viu pe un ratar peste un pat de carbuni. Era o pedeapsa pentru cei care cau9au neplaceri si erau considerati tradatori H un mod oribil de a muri. /aurul de arama /aurul de arama era( de fapt( un cuptor in forma de un taur( suficient de mare pentru a putea contine un om. ,ele iuitul era pus in burta fiarei( si inc:is inauntru. -ub taur era pornit un foc( iar cand victima incepea sa se prajeasca urletele lui si fumul ieseau din ura taurului. Ba fel ca si celelalteaceasta pedeapsa cu moartea a fost e3trem de c:inuitoare Camera de a9are Camera de a9are a fost folosita in masa pe timpul Solocaustului( in al doilea ra9boi mondial( si folosita ca pedeapsa cu moartea din +5)$ pana in +555. Ba sfarsitul secolului <<( camera de a9are a fost abolita( pentru ca era cruda si neobisnuita( si in mai multe ca9uri( detinutilor le lua pana la ++ minute sa moara.

12

"#"$#%&RA'#E +. ). Cesare 'eccaria( #espre infraciuni si pedepse( Ed. Rosetti( 'ucureti( )**+. "livian Mastacan( Pedeapsa capital0 1n dreptul rom;nesc( Ed. Universul Furidic(

'ucureti( )*+*. %. +55$. $. 6. ,icolae /. 'u9ea( ?ilosofia dreptului penal( Iai( +5%%. Constituia Rom;niei( Modificata si completata prin Be ea de revi9uire a Constitutiei Iulian Poenaru( Pedeapsa cu moartea: @pro sau @contra>( Ed. Bumina Be3( 'ucuresti(

Rom;niei nr. $)5J)**%.

(#TE)uri
1. 2. 3.

TTT.drept.unibuc.ro TTT.ro.TiIipedia.or TTT.roportal.ro

13