ARHIVELE COMUNISMULUI Preoti basarabeni arestati in anul 1940

Mihai Tasca,

Slujitorii bisericii au simtit printre primii efectele anexarii teritoriului dintre Prut si Nistru de catre URSS, fiind supusi represiunilor politice pe motiv ca faceau propaganda antisovietica. Soarta locuitorilor Basarabiei in primul an de ocupatie sovietica (1940-1941) constituie un subiect important nu doar pentru istoriografie. Exista si un interes uman, intrucat si dupa trecerea a peste 70 de ani de la tragicele evenimente destinul multora dintre cei care au ajuns atunci in ghearele politiei politice sovietice - NKVD - inca nu este cunoscut. Mai jos reconstituim destinul tragic a trei slujitori ai cultului. Cele trei zile dintre 26 iunie (data inaintarii ultimatumului sovietic) si 28 iunie 1940 (ziua anexarii Basarabiei) au fost insuficiente pentru multi locuitori ca sa decida daca pleaca peste Prut sau raman. Unii basarabeni nu au reusit sa se evacueze din cauze tehnice - nu au avut transport sau s-a defectat, au intarziat la tren etc. Sa nu uitam ca sovieticii nu si-au respectat promisiunea si au inchis hotarul mult mai devreme decat promisesera. In fine, au fost dintre cei care nici nu s-au gandit sa se refugieze. Acestea si, poate, alte impedimente au influentat decisiv viata multor mii de basarabeni. PRIMII PE LISTA AU FOST PREOTII

Nici nu au pasit bine sovieticii pe pamantul Basarabiei, ca imediat au si inceput arestarile. Printre primii care au simtit rasturnarea de situatie au fost preotii. Teodor Harea (foto dosar SIS) s-a nascut la 1 martie 1896 in satul Sagaidac, judetul Bender, in familia dascalului Gheorghe Harea si a sotiei legitime a acestuia Nadejda. Teodor termina patru clase primare in sat, face apoi doi ani la o scoala spirituala si doi ani de cursuri de dascal. Participa la Primul Razboi Mondial pe frontul roman in gradul de ofiter inferior. Intors la vatra in anul 1917, a fost desemnat, in 1919, dascal la biserica din satul Ciucur-Minjir, judetul Bender, iar din 1923 pana la arestare a fost dascal la biserica din satul Nicolaeuca din acelasi judet. Familia lui Teodor Harea era compusa din sotia Olimpiada (anul nasterii 1896) si feciorii Alexandru, Eugeniu si Victor (anii de nastere: 1924, 1925 si, respectiv, 1928). Teodor Harea detinea in proprietate o casa, 15 deseatine de pamant si pana la 40-75 de oi cu tot cu carlani. Pentru a-si lucra pamantul, naimea un cal si cateva persoane pentru muncile de sezon. Teodor Harea a fost arestat la mai putin de o luna de la anexarea Basarabiei - pe 23 iulie 1940. Faptele incriminate de NKVD au fost urmatoarele: ,,Harea Feodor Gheorghievici, casatorit, nascut in satul Sagaidac, volostea Cimislia, din familie de slujitor al cultelor, tatal lui a fost dascal. Este dascal, moldovean, a avut cetatenia romana. Din anul 1928 pana in anul 1938, a fost membru al partidului contrarevolutionar liberal. Pana la arestare a fost dascal la biserica din satul Nicolaeuca, plasa Causeni, judetul Tighina, si contabil la casa de economiii din localitate". Totodata, politia politica sovietica a interpretat chemarile/vizitele lui Harea la postul de jandarmi din localitate drept colaborare cu serviciile de siguranta ale Romaniei si a fost invinuit ca ar fi denuntat comunistii. Aceste acuzatii au fost incadrate in prevederile art. 54/13 Cod Penal al RSS Ucrainene ,,Lupta activa impotriva clasei muncitoare si a miscarii revolutionare". IN URSS BISERICILE SUNT DEVASTATE SI TRANSFORMATE IN GRAJDURI" Cativa sateni au inrautatit situatia lui Teodor Harea declarand la NKVD ca acesta ,,tot timpul a facut agitatie si propaganda antisovietica printre locuitorii satului, afirmand ca in URSS oamenii nu au ce manca si umbla dezbracati, ca sovieticii distrug bisericile si le transforma in grajduri si ca toti comunistii sunt atei si nu trebuie lasati sa intre in Romania". La interogatoriu Harea a recunoscut ca a fost invitat la postul de jandarmi de mai multe ori pentru chestiuni de familie si a mentionat ca nu a denuntat niciun comunist. ,,Da, le-am vorbit satenilor ca in URSS bisericile sunt devastate si sunt transformate in grajduri", a spus barbatul. NKVD nu s-a chinuit mult pentru a finaliza dosarul. Dupa interogarea a doar patru martori din localitate, pe 5 septembrie 1940 Harea a fost anuntat ca ancheta preliminara s-a incheiat si dosarul este trimis Consfatuirii Speciale din cadrul NKVD al URSS. La 4 noiembrie 1940, acest organ extrajudiciar il condamna pe Teodor Harea la trei ani de munci corectionale. Pe 15 august 1950, cand sovieticii au pus pentru prima data problema reexaminarii cazului lui Harea, nu se stia care i-a fost soarta. In 1962, o alta comisie, verificand legalitatea deciziei din anul 1940, in vederea reabilitarii, a statuat ca Teodor Harea a fost judecat corect si ca nu exista temeiuri pentru reabilitare. Teodor Harea a fost reabilitat abia pe 31 martie 1989. ZIUA DE NASTERE A LUI LENIN, PRETEXT PENTRU DOSAR PENAL

Soarta lui Anatoli Spinei (foto dosar SIS), preot la biserica cu hramul ,,Nasterea Maicii Domnului" din comuna Dolna, plasa Nisporeni, judetul Lapusna, a fost decisa pe 23 iunie 1941, cand a fost arestat, adica a doua zi dupa inceperea operatiunilor militare de la Prut. Retinerea lui insa a fost pregatita timp de cateva luni - inca din aprilie 1941. Anatoli Spinei s-a nascut la 16 mai 1912, in satul Frumusica, judetul Soroca, in familia unor invatatori. Urmeaza petru clase la scoala din sat, iar in urmatorii zece ani invata la Scoala Spirituala din Chisinau, pe care a terminat-o in 1934. Din acel an pana in 1939 a studiat la Facultatea de Teologie din Chisinau. A venit la Dolna in anul 1935, fiind numit dascal, iar in 1939, dupa absolvirea facultatii, a fost numit preot. Toata averea sa era un cal, iar biserica din localitate detinea in propriete 18 desetine de pamant si trei de padure. Invitat de profesorul Stefan Bulat, Spinei a devenit membru al partidului cuzist. Familia lui era alcatuita din sotia Parascovia si fiicele Tamara si Valentina. Autoritatile comuniste din satul Dolna au decis ca 22 aprilie - ziua de nastere a lui Vladimir Ilici Lenin, supranumit conducatorul proletariatului mondial - sa nu treaca neobservata. Cativa activisti au mers la casa parohiala unde locuia preotul Anatoli Spinei si l-au anuntat ca trebuie sa evacueze incaperea si sa se mute in debara, deoarece sovietul satesc a decis sa deschida o gradinita de copii in locuinta sa. Auzind cumplita veste, o parte din locuitori s-a adunat la sovietul satesc pentru a-si exprima nemultumirea. Dupa 22 aprilie, cativa locuitori au fost invitati la interogatoriu. Unii, cu exces de zel, au povestit despre ,,actiunile antisovietice" ale preotului, inclusiv despre faptul ca s-a bucurat de inceperea operatiunilor militare la Prut. Altii au scris denunturi despre consfatuirile nocturne ale ,,chiaburilor" satului la care a participat si Spinei. Desi pe teritoriul Basarabiei se dadeau lupte, anchetatorul a reusit sa efectueze, pe 3 iulie, o perchezitie in casa lui Spinei, confiscand, intre altele, Constitutia Romaniei, doua reviste ,,Scoala Basarabiei" si o carte postala cu vederi din Romania. Obiectele confiscate constituiau, in conceptia sovieticilor, ,,probe" ce dovedeau activitatea antisovietica a lui Spinei.

FOTO ,,Sentinta" ce i-a fost data lui Anatoli Spinei PREOTUL A FOST IMPUSCAT Nu s-a reusit judecarea lui Anatoli Spinei in Basarabia, el fiind evacuat in interiorul URSS, in orasul Irkutsk din Siberia. Aproape un an nu a fost chemat la interogatoriu. Anchetarea a fost reluata abia in luna mai 1942. Din acel moment, lucrurle s-au miscat mai repede. Dupa un singur interogatoriu care a avut loc la 6 mai, a doua zi, la 7 mai, Anatoli Spinei a fost anuntat ca ancheta preliminara s-a incheiat. Faptele lui Spinei au fost incadrate in prevederile art. 58/4 - ,,Ajutor acordat partii reactionare a burjuaziei internationale" si 58/10 - ,,Agitatie si propaganda contrarevolutionara", din Codul Penal al Federatiei Ruse. A fost acuzat ca a fost membru al Partidului Garda de Fier si conducatorul sectiei din Dolna, ca a recrutat membri in aceasta formatiune si ca a facut agitatie si propaganda antisovietica. La 19 iunie 1942, comisarul NKVD si procurorul regiunii Irkutsk au aprobat rechizitoriul, dosarul fiind trimis pentru examinare Consfaturii Speciale din cadrul NKVD al URSS. Anchetatorul i-a propus ,,instantei" sa aplice pedeapsa capitala - impuscarea. ,,Sedinta de judecata" a avut loc pe 22 august 1942. Pedeapsa aplicata a fost cea solicitata - impuscarea, la care s-a mai adaugat confiscarea averii. ,,Sentinta" a fost executata in scurt timp, la 24 septembrie acelasi an. Anatoli Spinei a fost reabilitat de Procuratura Generala a RSS Moldovenesti pe 1 iunie 1989. A PARTICIPAT LA LUCRaRILE SFATULUI TARII Vasile Doncila s-a nascut la 1 iulie 1877, in satul Sarcova, judetul Orhei. Intre timp, tatal sau a fost numit dascal la biserica din Durlesti, din apropierea Chisinaului, familia mutandu-se acolo. In 1897 Vasile a absolvit

Seminarul Teologic din Chisinau, si, in acelasi an, a fost numit preot la biserica din satul Ciutulesti, judetul Soroca, unde s-a aflat pana in 1910. In urmatorii trei ani a fost preot in satul Carpineni, judetul Chisinau, iar in 1913 a fost desemnat profesor de religie la Scoala de vinificatie si viticultura din Chisinau. In 1922 a terminat Facultatea de Teologie a Universitatii din Cernauti. Vasile Doncila a fost mobilizat preot pe front in Primul Razboi Mondial, fiind din toamna anului 1917 preot in Regimentul I de Husari al Republicii Democratice Moldovenesti. Un timp a fost protopop al Garnizoanei Chisinau. Preotul Vasile Doncila a participat la lucrarile Sfatului Tarii, dar nu a fost deputat in organul legislativ al Basarabiei. Acolo i-a cunoscut pe toti liderii Sfatului Tarii, printre prietenii sai fiind Pan Halippa si Anton Crihan. In 1926 a devenit membru al Partidului National Taranesc, iar in 1928 a fost ales senator in Parlamentul Romaniei pe listele acestui partid. La divizarea partidului, in 1931, a aderat la gruparea condusa de Constantin Stere. Vasile Doncila a predat religia la Gimnaziul de baieti din Chisinau, pensionandu-se in anul 1938. A fost preot in capela Facultatii de Stiinte Agricole. Ministerul Instructiunilor si Cultelor l-a delegat sa inspecteze bisericile si scolile din Macedonia greceasca. Preotul Vasile Doncila a fost arestat la 16 iulie 1940, fiind acuzat de ,,agitatie si propaganda antisovietica" si ,,lupta impotriva clasei muncitoare". Mihai Tasca, istoric A MURIT IN GULAG Vasile Doncila a fost arestat la 16 iulie 1940. A fost acuzat de ,,agitatie si propaganda antisovietica" si ,,lupta impotriva clasei muncitoare". De asemenea, a fost invinuit ca pastreaza literatura antisovietica: in urma perchezitiilor, la el a fost gasit un conspect al unei lectii tinute de mitropolitul Nectarie Cotlearciuc, pe care a ascultat-o pe vremea cand era student la Cernauti; lucrarea scriitorului rus Nicolai Markov ,,Razboaiele fortelor oculte - s), prut la (rus)", aparuta la Paris in anul 1928, o carte editata cu ocazia jubileului de 300 de ani ai dinastiei Romanov in Rusia, precum si cateva exemplare ale revistei ,,Invatatorul de religie - din anul 1915 (rus)" din anul 1915.

FOTO Formularul condamnatului Vasile Doncila si consemnarea decesului acestuia la 17 martie 1942 Chiar la primul interogatoriu a fost intrebat daca doreste sa emigreze (fiicele sale, Ludmila si Nina, locuiau cu sotii lor in Belgia si, respectiv, Grecia, iar sotia sa murise). Raspunsul afirmativ al lui Vasile Doncila - ,,Am adresat o cerere autoritatilor" - a figurat printre capetele de acuzare, mentiondandu-se ca are tendinte emigrationiste. Dupa doar trei interogari, pe 24 septembrie a fost redactat rechizitoriul, iar pe 2 noiembrie 1940 Consfatuirea Speciala din cadrul NKVD a URSS l-a condamnat pe Vasile Doncila la opt ani de munci corectionale. In vara anului 1941, odata cu inceperea operatiunilor de eliberare a Basarabiei, a fost evacuat in Rusia, fiind internat in renumitul lagar al basarabenilor din orasul Ivdeli, regiunea Severdlovsk din muntii Ural. In certificatul medical

era scris ca sufera de nevroza si este slabit de batranete. Aici isi gaseste obstescul sfarsit, pe 17 martie 1942. Cauza decesului si locul inhumarii nu se cunosc. Preotul Vasile Doncila a fost reabilitat de Procuratura Generala a RSS Moldovenesti pe 30 martie 1989. Distinctii: Ordinul Sf. Ana clasa a I-a si clasa a III-a cu spade, Ordinul Sf. Vladimir clasa a IV-a, Medalia ,,300 de ani ai Casei Romanov" (rusesti); Medalia Rasplata muncii pentru Biserica clasa I-a si Rasplata muncii pentru Invatamant clasa I-a, Ordinul Steaua Romaniei in grad de ofiter si Insigna pentru Serviciu de 25 de ani in slujba statului (romanesti). Toate distinctiile i-au fost confiscate la arestare.

Preotul-senator Vasile Doncila, in mijlocul profesorilor si elevilor Gimnaziului de baieti din Chisinau. FOTO: Dosarul SIS ROG SA FIU INTEROGAT S-a pastrat o cerere a lui Vasile Doncila adresata anchetatorului dupa arestare: ,,Cetateanului anchetator care efectueaza anchetarea arestatului Doncila Vasile Gheorghievici, camera nr. 28, blocul II. Solicitare. Toti arestatii din camera in care sunt detinut, 15 persoane, au fost interogati de cateva ori si transferati in custodia procurorului. Va rog sa ma interogati si pe mine, deoarece a opta saptamana ma aflu in puscarie. In cazul in care in urma anchetarii voi fi gasit vinovat, sa fiu deferit justitiei cu indicarea articolului in baza caruia sunt judecat. Va rog aceasta in scopul efectuarii unei anchete drepte si stabilirea adevarului. Din aceste considerente, solicit a doua interogare. Vasile Doncila, 17.IX.1940".