Sunteți pe pagina 1din 11

777#re erat#ro

Morometii
de Marin Preda (autor canonic) roman realist social roman contemporan

Tema predilecta a operei lui Marin Preda (1922-1980) este cea rurala, reprezentata de satul romanesc din Campia Dunarii, ilustrat prin amilie, taranime si drama ei istorica, satul supus z!uduitoarelor pre aceri ale istoriei, relatia indi"idului cu istoria, dra!ostea, comunicarea umana, demnitatea# De la $%on$ al lui &e'reanu nu se mai scrisese un roman atelt de puternic despre lumea taraneasca# (aloarea de e)ceptie a $Morometilor$ consta in densitatea epica, in pro unzimea psi*olo!ica si in pro'lematica inedita a satului romanesc ante si post'elic, surprins la raspantia dintre doua oranduiri sociale# Structura, compozitia si problematica romanului "Morometii" Romanul "Morometii", de Marin Preda este alcatuit din doua "olume, aparute la distanta de 12 ani unul de altul+ "olumul % in 19,,, iar al doilea in 19-.# Marin Preda este narator omniscient, care po"esteste intamplarile si e"enimentele la persoana a %%%-a# Modalitatea narati"a se remarca, asadar, prin a'senta marcilor ormale ale naratorului, de unde reiese distantarea acestuia ata de e"enimente si persona/e, desi romanul are elemente auto'io!ra ice# Perspecti"a temporala este cronolo!ica, 'azata pe relatarea e"enimentelor in ordinea derularii lor, iar cea spatiala re lecta un spatiu real, acela al satului 0ilistea-1umesti si unul ima!inar inc*is, al trairilor interioare din su letul si constiinta persona/elor# Constructia subiectului - scene antolo!ice Pentru "olumul %, Marin Preda s-a documentat inca din 1928, !andind indelun! la $uni"ersul morometian$ pe care l-a conturat in roman# Crezul literar al lui Marin Preda sar putea restran!e semni icati" la raza cu care prozatorul isi incepe romanul $Marele sin!uratic$ din 19.2+ $3n taran daca "ine la 4ucuresti, tot taran cauta$# Actiunea volumului I este plasata cu trei ani inainte de inceperea celui de-al doilea raz'oi mondial (195.) intr-un sat din $campia Dunarii$, 0ilistea-1umesti, intr-o perioada in care $timpul a"ea cu oamenii nes arsita ra'dare$, iar "iata taranilor $se scur!ea aici ara con licte mari#$ 6)a undamentala a romanului o constituie ideea timpului care, in!aduitor cu oamenii la inceputul operei, re"ine simetric in inal, rasturnand ima!inea $"ietii ti*nite$, cand $timpul nu mai a"ea ra'dare$# &omanul se 'azeaza pe relatia omului cu timpul, a umanitatii cu istoria, la raspantia dintre epoci, cand societatea se a la su' presiunea unor e"enimente z!uduitoare# 6utorul contureaza ima!inea dramatica a satului romanesc surprins in tra!ismul e"enimentelor ce "or spar!e tiparele e)istentei sale stra"ec*i, prin disparitia taranimii traditionale, a clasei sociale undamental a late in declin si supusa destramarii de catre istorie# 6ctiunea "olumului 1 se petrece in timpul ra'dator cu oamenii, ma/oritatea intamplarilor des asurandu-se de la inceputul pana catre s arsitul "erii, inter"al ce ar putea i structurat in trei mari episoade epice+ mai mult de /umatate din "olumul % cuprinde apte din "iata amiliei Moromete si a satului, ce se petrec de sam'ata seara pana duminica noaptea, adica odata cu intoarcerea Morometilor de la camp (scena cinei), pana la u!a Polinei 4alosu cu

4irica, semn ca in timpul ra'dator se petreceau o multime de e"enimente si intamplari8 al doilea episod epic este ilustrat de unul dintre cele mai importante momente si o'iceiuri din "iata satului+ secerisul8 ultimul episod prezinta con lictul dintre %lie Moromete si iii sai, 9ila, Parasc*i" si 6c*im, care u!isera la 4ucuresti cu oile si caii, lasand amilia ara mi/loacele zilnice de trai#

Planurile de actiune sunt paralele, destinele amiliilor taranesti nu se intersecteaza si nu se determina reciproc, asa cum se intampla in romanul $%on$ al lui &e'reanu# :)ista aici un plan al amiliei Moromete, care este centrul intre!ii naratiuni si un plan al celorlalte destine si amilii din sat, care e"olueaza paralel# Persona/ele sunt numeroase, puternic indi"idualizate, care intra in con licte puternice, ie intre ele, ie cu oranduirea sociala# %ncipitul precizeaza locul, $campia Dunarii$, unde urmeaza sa se petreaca intamplarile si timpul, care $a"ea cu oamenii nes arsita ra'dare$# 6)a timpului stra'ate tot "olumul %, ma/oritatea e"enimentelor a"and loc de sam'ata seara pana duminica noaptea, cand timpul pare dilatat, oamenii pot sa aca o multime de lucruri# %n inalul "olumului %, dupa u!a 'aietilor lui Moromete la 4ucuresti, timpul se precipita, se !ra'este, adica $timpul nu mai a"ea ra'dare# Peste trei ani incepea al doilea raz'oi mondial$# %ntre aceste doua coordonate, a timpului ra'dator si a timpului !ra'it, in satul 0ilistea-1umesti au loc e"enimente esentiale, care sc*im'a nu numai "iata amiliei Moromete, ci si a altor amilii din aceasta colecti"itate rurala ce parea 'ine consolidata, cu radacini adanci in e)istenta traditionala milenara# De'utul romanului prezinta intoarcerea de la camp a lui % lie Moromete impreuna cu cei trei ii mai mari, naratorul a"and si el nes arsita ra'dare, staruind asupra iecarui amanunt, replica sau !est, construind o scena monumentala - aceea a cinei - cu o simplitate desa"arsita a miscarii persona/elor, ce se deruleaza dupa o ordine presta'ilita, dupa un cod ancestral# ;amilia Morometilor este numeroasa, alcatuita din copii pro"eniti si din alte casatorii, este o $ amilie *i'rida$, !eneratoare de con licte in interiorul ei, $prin i!norarea realitatilor su letesti indi"iduale$ (M#3n!*eanu)# %lie Moromete, tatal, cu zece ani mai mare decat sotia lui, Catrina, "enise in aceasta a doua casatorie cu trei 'aieti, Parasc*i", 9ila si 6c*im, carora li se adau!asera doua ete, Tita si %linca, si inca un 'aiat, 9icuiae, mezinul de doisprezece ani# Morometii se a la la cina, stransi $in tinda$, in /urul unei mese mici, /oase si rotunde, $pe niste scaunele cat palma$, asezati $unul lan!a altul, dupa ire si neam$# Cei trei rati "itre!i stateau spre partea dina ara a tindei, $ca si cum ar i ost !ata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa piece$, pre"estind parca u!a la 4ucuresti8 in partea dinspre "atra, aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna Catrina, a"and lan!a ea pe 9icuiae, pe %linca si pe Tita, $copii acuti cu Moromete$# 6utoritatea capului amiliei este su!erata inca de acum, deoarece $Moromete statea parca deasupra tuturor$, "e!*indu-si amilia, stapanind $cu pri"irea pe iecare$# %nca din acest prim episod, atmos era este tensionata, iecare dintre mem'rii amiliei a"and nemultumiri care mocnesc sa iz'ucneasca in con lictele ce a"eau sa z!uduie puternic amilia, ducand la destramarea ei# Principalul con lict este intre Catrina Moromete si cei trei ii "itre!i, Parasc*i", 9ila si 6c*im, apoi intre <ie Moromete si iul

sau, 9icuiae, care ar i "rut sa se duca la scoala, sa in"ete, dar tatal il trimitea cu oile la pascut, pentru ca $alta trea'a n-a"em noi acuma= 9e apucam sa studiem$# Catrina Moromete mai usese maritata inainte, dar 'ar'atul ii murise in timpul raz'oiului, nu pe ront, ca era prea tanar ca sa ie luat militar, ci acasa, im'olna"indu-se de $apa la plamani$# Murind in timpul raz'oiului, autoritatile nu mai "eri icasera daca el usese $erou$ si Catrina primise un po!on de pamant, ca $"adu"a de raz'oi$# Din aceasta prima si scurta casatorie mai a"ea ea o ata, pe care o lasase s-o creasca ostii socri, cu care, de alt el, Catrina $nu se a"ea 'ine$# :a ii crescuse de mici, cu !reu, pe cei trei 'aieti ai lui Moromete, care insa incepusera s-o urasca, iar aceste resentimente erau alimentate de sora mai mare a lui Moromete, Maria -zisa 1uica - nemultumita, la randul ei, de casatoria lui <ie Moromete# :a ar i "rut sa in!ri/easca de !ospodaria Morometilor si de copii, ca sa poata a"ea pretentii asupra casei parintesti si a locului din spatele casei# Pe Catrina o mai dusmanea si Tudor 4alosu, tot pentru lotul de casa si o ruda mai indepartata a lui Moromete, poreclit Parizianul# 4aietii cei mari sunt din ce in ce mai in"ersunati impotri"a Catrinei, dar si impotri"a surorilor "itre!e, Tita si %linca, intrucat ele isi aceau $ oale$ noi, erau $"esele si "ioaie$ si li se stran!ea zestre pentru maritis, intr-o lada ce statea incuiata si la care nimeni n-a"ea "oie sa um'le# 6lt con lict se naste intre %lie Moromete si ne"asta lui, deoarece Catrina re"endica, din ce in ce mai insistent, po!onul ei de pamant, pe care Moromete il "anduse in timpul oametei de dupa primul raz'oi# 4ar'atul ii promisese in sc*im' ca ii ace acte pe casa, ca ea sa nu ramana $pe drumuri$, la o adica, dar acesta nu numai ca nu se tinuse de cu"ant, ci c*iar !lumea 'at/ocoritor cand ea aducea "or'a despre asta# 4aietii se a ia in con lict si cu tatal lor, iindca acesta $nu ace nimic, sta toata ziua$, iar pe ei ii scoaia cu noaptea in cap ca sa plece la munca si nu-i sia'este toata ziua cu ordine si porunci# %l acuza pe Moromete ca nu e in stare de nimic, pe cand $altii, ca aide 4alosu$, stiu sa casti!e 'ani din "anzarea produselor si-l silesc sa plece si el la munte cu cerealele, dar nu iese nimic din aceasta calatorie, spre satis actia cinica a lui Moromete# 4aietii cei mari planuiesc sa plece cu oile la 4ucuresti, ca sa aca 'ani, calculele teoretice pe care le ac il con"in! c*iar si pe Moromete ca amilia s-ar ale!e cu un casti! important# Datoriile la 'anca, plata $ oncierii$ si traiul zilnic ai unei amilii numeroase il su oca pe Moromete, care tre'uie sa se descurce cum"a, ara sa "anda din pamant# Ca sa mai acopere din datorii, se *otaraste sa-i "anda lui Tudor 4alosu salcamul din curie, desi acesta $stra/uia prin inaitimea si coroana lui stu oasa toata partea aceea a satului$, ca sim'ol al trainiciei si ai sta'ilitatii satului# Taierea salcamului este un alt episod memora'il al romanului, atat prin maiestria construirii ei din detain ce se aduna pro!resi", prin cu"intele e)presi"e, si prin sim'olistica dramatica, acesta iind primul semn al declinului amiliei Moromete, dar si al satului traditional, ramas parca ara aparare+ $### acum totul se acuse mic# 1radina, caii, Moromete insusi aratau 'icisnici# Cerul desc*is si campia napadeau impre/urimile$# C*iar si ciorile se roteau dezorientate, nemaia"and pe ce sa se aseze# 0alcamul taiat acea parte din "iata amiliei Moromete, si, deopotri"a, din e)istenta satului, $toata lumea cunostea acest salcam$, sim'olizand elementul pastrator al traditiilor si credintelor stramosesti, al sta'ilitatii taranesti# %nima ade"arata a satului era Poiana lui %ocan, locul unde se adunau !ospodarii, cei care sunt $nici saraci, nici 'o!ati$, intre care Moromete, Coc!sila si Dumitru al lui 9ae,

citesc ziarul si comenteaza politica ironic si cu umor, dupa le!i anume, numai de ei stiute# %n ata ierariei lui %ocan $se a la o poiana mare$, unde, in iecare duminica, a"eau loc $adunarile cele mai z!omotoase$, dar $daca de la ele lipseau Moromete si Cocosiia, nu erau prea reunite$# Moromete era a'onat la $Miscarea$, %ocan la $Curentul$, iar Cocosila la $Dimineata$, dar daca ei "eneau ara ziare, insemna ca erau suparati $si n-a"eau c*e sa discute politica$# Poiana era plina de oameni, $toti !ala!iosi si parca nera'datori$, intampinandu-l $de departe cu e)clamatii$ entuziaste pe Moromete, care se mira, ca in iecare duminica+ $Ce e, ma, ce "-ati adunat aicea>=$# 0ec"enta comentariiior politice este inedita# Moromete citeste ziarul $cu !las sc*im'at si necunoscut, ?###@ cu !rosimi si su'tirimi ciudate, cu opriri care scormoneau intelesuri nemarturisite ?###@ care tre'uiau sa zdro'easca de con"in!ere pe cei care ascultau$, concluzionand ara drept de apel+ $trei c*estiuni se desprinde de apt din aceasta situatie$# 0cena $ oncierii$# Plata darilor unciare (impozit platit pentru proprietate asupra pamantului) catre stat constituie principalul moti" de in!ri/orare pentru Moromete# Desi a"ea acum $"reo sase po!oane de pamant si-si acuse o casa rumoasa$, totusi nu casti!a su icienti 'ani pentru a plati ta)ele pentru pamant si ratele pentru imprumutui luat de la 'anca# C*emat sa "ina acasa de la ierarie, Moromete "ede pe prispa casei doi oameni care-l asteptau# 3nul dintre ei era Aupuitu, im'racat oraseneste, dar sla' de parca $manca numai miercurea si "inerea$, a!ent de urmarire, care "enise dupa $ oncierea pamantului$, ta)a restanta in "aloare de 28-5 de lei# Moromete $/oaca$ scena $ oncierii$ cu o !ama inepuiza'ila de tertipuri, incercand sa scape si de data aceasta de plata inte!raia a datoriei# 1esturile, "or'ele rastite, a!itatia lui ara rost construiesc un moment unic in literatura# Desi era sin!ur pe 'atatura, Moromete stri!a la toti ai casei -$Catrino, ia, a, secerile astea$, $Parasc*i"e, ?###@ nu "ezi ca urca aia sta acolo lan!a !ard de cinci saptamani=$-, pentru a parea un om ocupat, care are de rezol"at pro'leme mult mai importante decat cele pentru care "enisera cei doi, pe care-i i!nora cu desa"arsire si spre care se intoarce 'rusc $pe calcaie si stri!a+ - 9-am=$# Moromete ti aduce pe cei doi in staresa-i ia din casa $toalele$, sa-i taie c*itanta pentru trei mii de lei, sa se-mpin!a si sa se certe cu Catrina si cu Parasc*i", apoi, impaciuitor, ii da o mie de lei, urmand sa-i mai plateasca ce"a $peste o saptamana, doua$# Dupa ce ii dusese la e)asperare pe cei doi a!enti, se lauda lui 4alosu+ $l-am pacalit cu doua sute de lei$, 'ucurandu-se nespus ca nu le daduse toti 'anii pe care-i luase pe salcam de la "ecinul sau, care-l pri"este 'uimac+ $1lumea Moromete> isi 'atea /oc de el>$# 0cena secerisului prezinta datini din "iata satului traditional, constituindu-se intr-o ade"arata mono!ra ie a o'iceiurilor si ritualurilor statornicite aici din timpuri stra"ec*i# Cule!erea roadelor pamantului este un moment de 'ucurie, de consonanta deplina a omului cu ritmurile naturii# 0ecerisul are re!uli precise, impuse de traditia stra'una+ cel mai "rednic dintre copii este cel care, sim'olic, porneste recoltarea !ranelor, masurand cu pasul $statiile$, parole de loc pe care "a tre'ui sa le duca iecare secerator la capat, apoi $incepe sa taie spicele si sa arunce manunc*iurile in urma$, iar tatal lea!a snopii si-i asaza in clai# ;emeile se ocupa de mancare pentru seceratori, iar in anul acesta recolta usese oarte 'una, de aceea o "eselie nemaipomenita ii cuprinsese pe toti, Catrina laudandu-i pe Cei de 0us pentru $mana cereasca$, cum ii spunea ea !raului, $cu care ii milosti"ise Dumnezeu$# De aici lucrurile se precipita, Parasc*i" si 9ila u!isera la 4ucuresti, luand cu ei caii, oile, toti 'anii si cele mai 'une co"oare si Moromete era con"ins ca 6c*im nu "a trimite

nici un 'an acasa#:l ia *otarari decisi"e+ ii "inde lui 4alosu un lot de pamant si locul din spatele casei, reusind ast el sa-si ac*ite ta)ele pe $ onciire$, datoria la 'anca, ta)ele scolare pentru 9iculae si-i raman 'ani ca sa-si cumpere si doi cai, dar naratorul noteaza cu amaraciune ca pro'lema 'anilor ramane nerezol"ata pentru "iitor+ $din nou rata la 'anca, din nou onciirea, din nou 9iculae$# Mono!ra ia satului este completata, in a ara celor rele"ate, prin ilustrarea cator"a o'iceiuri si datini populare+ /ocul 'aietilor cu 'o'icul, aldamasul 'aut dupa "inderea salcamului, c*emarea etelor la poarta prin luieratul lacailor, /ocul calusarilor in curtea lui 4alosu realizeaza o ima!ine su!esti"a a spiritualitatii taranesti, a satului inter'elic din Campia Dunarii# (iata oamenilor este le!ata direct de cea a animalelor, care de"in uneori ade"arate persona/e in roman, a"and nume si participand la intampiari# Baia 4isisica il ener"eaza peste masura pe 9iculae, cainele Dutulac*e ura 'ranza pusa pe masa pentru cina amiliei, caii sunt in!ri/iti cu dra! de 'aietii mai mari, restul orataniilor iind mereu in prea/ma oamenilor prin z!omote speci ice# Celelalte planuri de actiune sunt reprezentate de destinele altor amilii, care nu se intersecteaza cu destinul amiliei Moromete si nu se in luenteaza reciproc# 3n destin pri"este con lictul dintre Tudor 4alosu si iica lui, Polina, pentru ca aceasta $ u!e$ cu un 'aiat sarac din sat, 4irica, cu care tatal nu e de acord# ;ata este apri!a, nu renunta si-l sileste pe 4irica sa secere !raul de pe pamantui care i se cu"enea ca zestre, apoi da oc casei parintesti, iscandu-se si o 'ataie intre 4irica si tatal si ratele Polinei# Vasile Botoghina se cearta cu 6n!*elina, ne"asta lui, deoarece el era 'olna" de plamani si ar i "rut sa "anda un lot de pamant ca sa ai'a 'ani pentru a mer!e la sanatoriu, sa se trateze# 6n!*elina se opune sa "anda pamantui, deoarece tizia era, pe atunci, o 'oala incura'ila si emeia stie ca 'ar'atul ei "a muri, cu sau ara tratament, iar ea "a ramane si "adu"a si ara pamant# 4oto!*ina se duce la sanatoriu, c*eltuieste 'anii luati pe lotul de pamant si, simtindu-se mai 'ine, nu asculta s atul doctorului si se apuca de munca, iar o'oseala il rapune# Drama amiliei Tu!urlan este ca acusera sapte copii in treisprezece ani, dar in iecare an ii murea cate unul si puneau o cruce $proaspata$ la stalpul portii, tra!edie care ii ace a!resi" in "iata, certaret, se 'ate cu iul primarului, cu se ul de post si a/un!e si el la inc*isoare# C Al doilea volum din romanul $Morometii$ a aparut la o distanta de 12 ani ata de primul, in anul 19-., reluand persona/ele principale, adau!andu-le altele noi, urmarindule e"olutia pana in deceniul al saselea# Marin Preda a reusit, totusi, sa dea celor doua "olume o unitate de reconstituire a ima!inii "ietii taranului roman inainte si dupa al doilea raz'oi mondial# Incipitul "olumului al doilea ii constituie o intero!atie retorica+ $%n 'ine sau in rau se sc*im'ase Moromete>$# Dar si ceilalti tarani isi sc*im'asera atitudinea ata de el, $cei care il dusmaneau ?###@ se potolira$, Tudor 4alosu de"enise $c*iar 'ine"oitor ata de "ecinul sau$, iar 1uica amutise, $nu i se mai auzea deloc !ura prin ata casei$# Cand ea a murit, <ie Moromete nu s-a dus la inmormantarea ei, $dar asta nu mira pe nimeni$# Moromete se sc*im'ase, asa cum naratorul pre"azuse in prezentarea persona/ului principal, ca numai $nenorociri sau 'ucurii mari mai pot sc*im'a irea cui"a$# Din Moromete cel cunoscut de ceilalti ramasese $doar capul lui de *uma arsa$, nu mai era "azut stand ceasuri intre!i pe stanoa!a de la drum, nici $nu mai u auzit raspunzand cu

multa cu"inte la salut$# Moromete se apucase de ne!ot, casti!ase 'ani 'uni, $poli !al'eni ii umpleau 'uzunarele$, dar pe 9iculae nu-l mai lasa la scoala# 6"ea acum un alt cu"ant, $'ene iciu$, pe care l-a olosit atunci cand copilul l-a ru!at sa-l trimita la in"atatura+ $si ce 'ene iciu o sa am eu, ma, de pe urma ta, daca te las sa te duci mai departe la scoala>$# 9aratorul semnaleaza prin intermediul celorlalte persona/e sc*im'arile ce se produsesera cu Moromete# 9iculae se uita la tatal sau si se minuna+ $spuneai una si el asculta si ai i zis ca intele!ea, ca sa te pomenesti pe urma ca raspunsurile pe care ti le dadea "eneau din alta parte$# Moromete era in!andurat, 'aietii care u!isera la 4ucuresti cu oile si caii nu se alesesera cu nimic, pierdusera tot si isi !asisera ser"iciu la $uce'e$, cu"ant pronuntat amenintator de catre tata, iind un loc $unde a/un!eau in cele din urma cei care cadeau /os$# Morometii primira o scrisoare de la 'aietii mai mari, care acum dadeau pentru prima oara detalii despre "iata lor in Capitala si pusesera si o oto!ra ie, din care mama si etele incercau sa !*iceasca $si ceea ce in scrisoare nu se spunea$# Parasc*i" lucra acum ca sudor la tram"aie, 9ila era portar la un 'loc, cunoscut ca $4loc-6l!iu$, 6c*im era sin!urul care $reusise totusi in comert$ si a"ea un mic ma!azin de $Consum alimentar$# %lie Moromete pleaca la 4ucuresti sa-si "ada eciorii, cu intentia de a-i aduce inapoi acasa, deoarece acum pusese la loc po!oanele "andute si ar a"ea pamant de muncit pentru iecare dintre copii# De "or'este cu acelasi !las autoritar de altadata celor trei 'aieti, adunati in odaita lui 9ila, insalu'ra si plina de so'olani, le cere sa-l asculte cu atentie, pentru ca o sa le spuna $o sin!ura data$ si le propune sa uite cu totii de !reselile pe care iecare dintre ei le-au acut, ru!andu-i sa se intoarca acasa# Dupa un moment de tacere semni icati"a din partea celor trei lacai, care n-au o'ser"at cum pe c*ipul incordat $ca de lemn$ al tatalui $se rosto!oleau 'ro'oane de sudoare$, %lie Moromete le stri!a $cu un !las inalt$+ $Mi-am luat mana de pe "oi# Mana mea asupra "oastra nu mai e)ista$# :ra anul in care incepuse raz'oiul si incercarea nereusita a lui Moromete de a-si aduce acasa iii iz"oraste din dra!ostea lui dureroasa pentru copii, pentru casa lui risipita, pentru amilia care insemna tot rostul lui in "iata# Destramarea amiliei continua cu moartea lui 9ila in raz'oi, in 'ataiia de la Cotul Donului, anuntata de scrisoarea nea!ra+ $Moromete ramase nemiscat in prid"or, cu *artia in mana, paralizat parca de miscarea ne"azuta a aripilor mortii care se oprisera si deasupra casei lui$, precum si cu s arsitul tra!ic al lui Parasc*i", din cauza tu'erculozei# 6utoritatea lui %lie Moromete scade atat in amilia sa, cat si in sat# Catrina il ameninta ca il paraseste si ca se "a duce la $ailalta in "ale$, nemultumita ca Moromete nu trecuse casa pe numele ei si nici nu-i daduse inapoi po!onul de pamant pe care i-l datora# Cu prietenii "ec*i rupsese le!atura, cu Cocosila $nu se mai impacase nici pana azi$, cu Dumitru lui 9ae si cu %ocan nu mai "or'ise de multa "reme, iar 9iculae o'ser"a ca oamenii nu-l mai asculta ca altadata+ $il "ezi cum ii ia altul "or'a din !ura, ara nici un respect si el lasa runtea in /os si nu zice nimic$# 6nii E,0 aduc in "iata satului sc*im'ari pro unde, pro"ocate de "enirea comunistilor la putere si de colecti"izare, $e"enimente pline de "iclenie$ si 0ilistea-1umesti este acum $o !roapa ara und din care nu incetau sa mai iasa atatia necunoscuti$# Persona/ele nou introduse de autor intruc*ipeaza prostia, am'itia celor o'scuri de a "eni la putere st de a sc*im'a lumea8 "enetici si oameni pripasiti in sat, prezentati cu ironie, ocupa acum locurile importante+ 4ila - reprezentantul 6#&#D#3#0#, moldo"eanul Mantarosie

($nenorocitul ala$), lipo"eanul 6dam ;antana, Fdroncan - secretarul s atului si unul dintre cei 15 copii ai lui Traian Pisica, Plotoa!a - presedintele consiliului popular ($mai prost decat ceilalti$), %sosica, (asile al Moasei- eel care, cum a/un!e la putere, isi pedepseste mai intai rudele, Bua'ei# 6cestea sunt noile personalitati ale satului, intre care se da o lupta acer'a pentru putere, pentru unctii8 promo"ati din ratiuni politice, ei nu sunt taranii autentici, ci o lume als-rurala, lipsita de codul spiritual al taranului ade"arat, insusit prin traditie# 9iculae Moromete a/un!e acti"ist de partid si crede acum intr-o $noua reli!ie a 'inelui si a raului$, "or'este o lim'a $noua$ despre $umanism$, despre cautarea $eului$ sau, pe care Moromete o asculta, dar n-o pricepe# Trimis cu sarcina de la $/udeteana$ ca sa supra"e!*eze stran!erea cotelor si predarea lor catre stat, 'una unctionare a primelor orme colecti"e de munca, 9iculae se orienteaza cu di icultate in tesatura de intri!i pusa la cale de oportunistii de pro esie, ca 1ae, care ameninta cu o 'ata $ascutirea luptei de clasa$# Con lictele sunt numeroase si !reu de aplanat+ pe aria de la Coti!eoaia se isca o a!itatie a!resi"a pentru ca s-a zis ca $'aza de receptie$ nu primeste !rau cu $corpuri straine$ (ne!*ina)8 9ae Cismaru insti!a oamenii sa u!a de pe arie8 4ila il lo"este cu $!o!a$ pe 9ae Marinescu, in timp ce acesta descarca din caruta !raul netreierat8 taranul 1*eor!*e, speriat de amenintarile celor "eniti sa stran!a cotele, se arunca in rau si se ineaca# Toate aceste intamplari atra! dupa sine destituirea acti"istului 9iculae Moromete, care $se da la und$, isi continua studiile si a/un!e in!iner *orticultor# 0e "a insura cu Madoara lui 6dam ;antana, care este, si ea, asistenta medicala, nu mai este taranca# pisodul alcatuit din ultimele capitole reprezinta cele mai rumoase pa!ini din literaturaromana care ilustreaza moartea unui taran, ara z'ucium, ara dramatism, ara patetism, o moarte lenta, "enita ca un iresc al "ietii+ $'atranul nu su era de "reo 'oala, dar i s-a scurs "iata###$, zice doctorul# Moromete a"ea acum aproape de 80 de ani, c*ipul lui era aureolat de o lumina, dupa spusele %lincai# %mputinat la trup, $a"ea sla'iciunea asta, ca nu-i "enea neam sa stea acasa, ?###@ o lua cu cioma!ul in mana pe lan!a !arduri$# 3ltima oara a ost adus acasa cu roa'a, nu se mai putea tine pe picioare, $mer!ea el, de, asa, doi, trei pasi, dar pe urma c*iar daca il tineai se acea !reu ca un pietroi si se lasa in /os$# ;ara sa su ere de o 'oala anume, Moromete cade la pat, pentru ca i se terminasera zilele pe care le a"usese de trait# %ntr-o noapte, $a inceput sa tra!a, rasu la rau de tot, si din ziua aia n-a mai cunoscut deloc pe nimeni### si alaltaieri dimineata, inainte sa se lumineze, a murit###$# 3ltimele cu"inte e)prima crezul sau de "iata, pe care il marturisise doctorului+ $Domnule, eu totdeauna am dus o "iata independenta=$# Moartea lui Moromete este relatata de cei apropiati, de %linca, de alti mem'ri ai amiliei, care ii po"estesc lui 9iculae in timp ce pri"e!*eau la capataiul lui %lie Moromete, ceea ce da o autenticitate inedita momentului# %n "olumul al doilea, romanul pierde din coerenta narati"a, epicul este dispersat, ra!mentat si sinuos, naratorul nu creeaza o lume noua, ci o comenteaza, o dez'ate# Pro'lema timpului, ra'dator sau nu cu oamenii, nu mai este esenta epicului, ci acum este importanta ideea, discursul despre destramarea satului traditional, ata de care naratorul, ca si Moromete, se simte strain# Ilie Moromete

Marin Preda pleaca in construirea persona/ului %lie Moromete de la tatai sau, Tudor Calarasu, modelul sau literar+ $0criind, totdeauna am admirat ce"a, o creatie pree)istenta, care mi-a ermecat nu numai copilaria, ci si maturitatea+ eroul pre erat, Moromete, care a e)istat in realitate, a ost atal meu# 6cest sentiment a ramas sta'il si pro und pentru toata "iata$# Contin!ent E911, prin caracterizare directa acuta de narator, %lie Moromete se contureaza intre $tinerete si 'atranete, cand numai nenorociri sau 'ucurii mari mai pot sc*im'a irea cui"a$# Prin caracterizare indirecta, din aptele, atitudinile, !andurile si "or'ele persona/ului reies si alte trasaturi morale# %lie Moromete este un om rational in ceea ce pri"este atitudinea lui ata de pamant# 0pre deose'ire de %on al lui &e'reanu, care era dominat de instinctul de posesiune, de lacomie pentru pamant, Moromete nu este scla"ul im'o!atirii, ci pamantul constituie pentru el sim'olul li'ertatii materiale si spirituale, idee marturisita de el in inalul romanului+ $Domnule, eu am dus totdeauna o "iata independenta$# %lie Moromete este considerat de catre critica un taran- ilozo din literatura romana, ramantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de "reme si de Dumnezeu sunt rele"ante pentru irea sa re le)i"a# Meditand asupra propriei "ieti, cand parasit de iii cei mari si amilia se a la in pra!ul destramarii, %lie Moromete se !andeste ca !resise considerand ca $lumea era asa cum si-o inc*ipuia el$ si ca nenorocirile sunt $numai ale altora$# 0imtindu-se sin!ur, isi cauta linistea pe camp, in a ara satului, unde poate "or'i cu sine insusi, deoarece $cum sa traiesti daca nu esti linistit>$# B sec"enta ilustrati"a este aceea cand Moromete se asaza pe o piatra al'a de *otar, $cu capul in maini$, punandu-si un sir nes arsit de intre'ari, ca si cand ar i "or'it cu altcine"a, cautand e)plicatii pentru declinul in care se a la amilia sa# 1andurile sum're se indreapta spre o autoanaliza a atitudinii de parinte, a con lictului dintre !eneratii si se consoleaza+ $6m acut tot ce tre'uia ?###@ le-am dat ?###@ iecaruia ce-a "rut ?###@# l-am iertat mereu$# ("olumul %) &ele"anta pentru aceasta trasatura este si scena ploii, cand Moromete, udat pana la piele de o $ploaie repede si calda$, cu!eta si e)prima o ade"arata ilozo ie de "iata printrun monolo! interior, analizeaza conditia taranului in lume, precum si relatia dintre tata si copii# :l se intrea'a $ce-o sa mananci, ma, tampitule>$ cu un !las plin de amaraciune si compasiune# Dezama!it in etica sa paterna, ranit de iii sai mai mari in autoritatea de tata, se consoleaza cu aptul ca si-a acut datoria de parinte+ $tot am acut ce"a, am crescut sase copii si le-am tinut pamantul pima in momentul de ata$, desi ei au u!it ca niste tradatori si $n-au "rut sa-l munceasca$# 1ri/a lui pentru educatia copiilor raz'ate cu tristete la supra ata, si, desi niciodata nu s-a aratat iu'itor cu ei, este limpede ca le-a dorit totdeauna 'inele+ $toata "iata le-am spus si i-am in"atat ?###@ dar pe tine sa "edem daca esti in stare cel putin de-atata ?###@ ca de mancare e lesne, dar ce le spui> ?###@ si-or sa te in"ete ei pe urma minte cand oi im'atrani# B sa-si stear!a picioarele pe tine, ca n-ai stiut sa aci din ei oameni$ ("olumul al doilea)# !isimularea este o trasatura de initorie a irii lui Moromete, e"identa in ma/oritatea scenelor din roman# 0cena dintre Tudor 4alosu si Moromete este semni icati"a pentru $ irea sucita$ a eroului# Da intre'area lui 4alosu daca s-a *otarat sa-i "anda salcamul, Moromete se !andeste ca e posi'il sa i-l "anda, dar se poate sa nu-l "anda, insa raspunde cu "oce tare+ $0a tii minte ca la noapte o sa ploua# Daca da ploaia asta, o sa ac o !ramada

de !rau$, su'intele!and ca s-ar putea sa scape si alt el de datorii, decat taind salcamul# 0tarneste deseori reactii uluitoare celor din /ur, din cauza lo!icii sale $sucite$, cum ii spune Catrina# Dupa plecarea lui Aupuitu, Moromete este cuprins de o $ciudata "oiosie$ si-i marturiseste lui 4alosu $ l-am pacalit cu doua sute de lei ?###@ i-am dat numai o mie ?###@# 4aiosu se uita la el cu o pri"ire rece si 'uimaca, 9u intele!ea#$ %ronia ascutita, inteli!enta iesita din comun si spiritul /ucaus, elul sau de a ace *az de necaz contureaza un persona/ aparte intre taranii literaturii romane, stand mai aproape de realitate decat de ictiune# Citirea ziarelor in Poiana lui locan este o *rana su leteasca pentru Moromete, discutiile purtate aici au rolul de a clari ica si e)plica ideile din articolele pu'licate, de a desci ra sensurile pro unde ale politicii "remii, si nu de a prezenta apte de senzatie# :l este, cu si!uranta, in "iata colecti"itatii, o autoritate care-i domina prin replici 'ine !andite, pline de umor si ironie+ $Dasa-l, ma, Dumitre, zise Moromete 'la/in# : si el le!ionar, ce-ai cu el>$# Cand se *otarastc sa taie salcamul nu spune nimanui, il scoaia pe 9ila in zorii zilei, care este naucit de decizia tatalui sau+ $De ce sa-l taiem> Cum o sa-l taiem>$, dar cu totul uluit de raspuns+ $6sa, ca sa se mire prostii=$# Dupa aceea, la aceeasi intre'are a lui Parasc*i", Moromete il pune pe 9ila sa-i raspunda, care, citandu-l pe tatal sau, ii spune cu 'ucurie+ $Ca sa se mire prostii$# Trimitand pe 9ila sa "ina cu caii pentru a cara salcamul taiat pe trei s erturi, acesta aduce caii c*iar in directia in care urma sa se pra'useasca pomul, iar Moromete e)clama cu umor+ $6dica da=### Treci cu ei incoa sa cada salcamul pe ei$# :)emplele sunt numeroase, $a ace *az de necaz$ iind o ade"arata ilozo ie de "iata a lui Moromete# Dui 9iculae, care intarzia sa "ina la masa, ii spune $Te dusesi in !radina sa te odi*nesti, ca pana acum statusi=$ sau certand etele, care se dusesera la scaldat, in loc sa-si a/ute mama sa pre!ateasca masa+$Daca "a iau de par si matur 'atatura cu "oi, "a scutesc de-o trea'a maine dimineata$# Te*nica amanarii este un alt concept al ilozo iei de "iata a lui Moromete, el incercand sa tara!aneze orice decizie sau atitudine care nu-i con"enea# 0cena cu Aupuitu este ma!istral construita de narator, atmos era, tensiunea, iritarea celorlalti iind inadins pro"ocata de Moromete pentru a se raz'una pe cei care nu intele!eau !reutatile 'ietului taran# Mai intai Moromete intra in curte, trece pe lan!a prispa ara sa se uite la cei doi, se intoarce $cu spatele la a!ent$, se rasteste la Parasc*i" care nu se "edea nicaieri, apoi se rasuceste 'rusc pe calcaie si stri!a+ $-9-am=$- totul des asurandu-se su' pri"irile uluite, naucite ale a!entilor# Calm apoi, se cauta prin 'uzunarele lanelei, de unde scoate pra de tutun, se uita urat la omul care-l insotea pe Aupuitu si $i se adresa suparat si poruncitor+ Da-mi, ma, o ti!ara=$# ;ire autoritara, %lie Moromete este $capul amiliei$ numeroase, !reu de tinut in rau, a"and in "edere si con lictele ce mocneau, iind !ata sa e)plodeze, intre mem'rii amiliei# 9aratorul il prezinta inca de la inceputul romanului $stand deasupra tuturor$ si stapanind $cu pri"irea pe iecare$# %ronia ascutita adresata copiilor sau Catrinei, cu"intele deseori /i!nitoare ($ca sa se mire prostii$), educatia dura in spiritul muncii si *arniciei ($ma, se "ede ca nu sunteti munciti, ma$) se do"edesc ine iciente, deoarece, cu toata stradania tatalui de a pastra pamantul intre! ca sa le asi!ure traiul, nu poate sal"a amilia de la destramare# Placerea "or'ei este o pasiune pentru taranul mucalit, care pro ita de orice intalnire cu cate cine"a pentru a sta la taclale, desi sin!urul cu care putea "or'i cu ade"arat era

prietenul sau, Cocosila, in to"arasia caruia pierdea ceasuri intre!i, spre supararea Catrinei+ $:sti mort dupa sedere si dupa tutun ?###@ lo"i-o-ar moartea de "or'a, de care nu te mai saturi=$# Da inceputul romanului, lui Moromete ii placea sa stea pe stanoa!a podistei, !andindu-se ca $n-ar i rau daca s-ar i"i cine"a ?###@ oamenii insa a"eau trea'a prin curti, nu era acum timpul de iesit in drum$# 6uzindu-se stri!at, se 'ucura+ $iata ca se i"ise totusi cine"a$# 9ecazurile, dezama!irile, tradarea copiilor, neputinta de a plati darile, destramarea amiliei il coplesesc pe Moromete, do"edind ca intr-ade"ar numai $nenorocirile mari$ pot sc*im'a irea puternica a lui Moromete# %n inalul "olumului intai, Moromete, aparent nepasator, $nu mai u "azut stand ceasuri intre!i pe prispa sau la drum pe stanoa!a# 9u mai u auzit raspunzand cu multe cu"inte la salut# 9u mai u auzit po"estind$# Din %lie Moromete de acum ramasese numai $capul de *uma arsa$, pe care i-l modelase cand"a din lut Din (asilescu, nu mai participa la adunarile din Poiana lui %ocan, care, $lipsite insa de omul lor, ?###@ a"eau sa-si piarda si ele curand orice interes#$ 3ltimele capitole ale cartii constituie cele mai rumoase pa!ini care ilustreaza moartea unui taran din toata literatura noastra# Parasit de Catrina si de iii lui, ramane la 'atranete cu ata cea mica, llinca# 6propiindu-se de "arsta de 80 de ani, sla'it si imputinat la trup, Moromete, cu cioma!ul in mana, rataceste in nestire pe lan!a !arduri, pe camp, pana cand, intr-o zi, a ost adus cu roa'a acasa# Pe patul de moarte# %lie Moromete isi concentreaza intrea!a ilozo ie de "iata in cate"a cu"inte pe care le adreseaza, cu mandrie si satis actie, doctorului+ $Domnule, ?###@ eu totdeauna am dus o "iata independenta$# Persona"ul principal al romanului $Morometii$ de Marin Preda, <ie Moromete este $un contemplati" inteli!ent, temperat, un G ilozo H iu'ind GlinisteaH ( ara de care nu se poate trai si nu se poate ace nimic dura'il) si mai ales iu'ind li'ertatea, independenta de !andire si e)primare a opiniilor$# (%on &otaru) Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narati" lent si ra'dator, cu accente pe amanunte descripti"e, pe detaliile su!esti"e ale !esturilor si mimicii persona/elor# Taranii lui Marin Preda au independenta de miscare, de !andire si e)primare, autorul ne iind prezent in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt persona/e-re lector# Prozatorul utilizeaza o !ama narati"a si psi*olo!ica lar!a, de la dialo! la monolo! adresat si monolo! interior, autointrospectie, con erind romanului "irtuti ale prozei de creatie si ale prozei de analiza psi*olo!ica# 9atura incon/uratoare o era cadrul propice starii re le)i"e a persona/ului principal, %lie Moromete re lectand asupra conditiei taranului in lume, asupra "ietii in !eneral, ie in undul !radinii, ie pe lotul lui de pamant, cautandu-si linistea in sin!uratatea amiliara a peisa/ului rural# Romanul "Morometii" de Marin Preda este o specie a !enului epic, in proza, de mare intindere, cu actiune comple)a si complicata, des asurata pe mai multe planuri narati"e, care se intersecteaza si cu o intri!a complicata# Persona/ele numeroase si putermc indi"idualizate sunt an!renate in con licte puternice, structura narati"a este ampla si contureaza o ima!ine 'o!ata si pro unda a "ietii, a satului romdnesc, de unde reiese si trasatura de roman realist## Principalul mod de e)punere este naratiunea, iar persona/ele se contureaza direct prin descriere si indirect, din propriile apte, !anduri si "or'e, cu a/utorul dialo!ului si al monolo!ului interior# 0tilul e)celeaza prin oralitate, ironia su'tila sau ascutitd creand uneori o atmos era tra!i-comica, iar e)presi"itatea "er'elor actualizeaza intamplarile, desi timpul, pri"it in

relatie cu omul si cu istoria, ameninta linistea interioara a lui Moromete si z!uduie din temelii traditiile milenare ale satului romanesc# $Morometii$ lui Marin Preda este un roman realist, caruia stilul anticalo il, asemenea stilului prozatorilor inter'elici, ii con era precizie, concizie si claritate# $Prin $Morometii$, Marin Preda do"edeste ca taranimea nu e stapanita, cum se credea, doar de instinct, ca, dimpotri"a, e capa'ila de reactii su letesti ne'anuite$# (6l#Piru)

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate