Sunteți pe pagina 1din 18

.~IIIJ

J)1[l T

I

"/LI ) _

11I' ,N II) I O: T1'1

li

fl1r"

.111" ',.

1111

",

,<';I

S.:

SI'Olltancou.,

of ti\('

oC",OpIW(ffM

("oc,.lIn_

~"m(/rOt!le), .Chir. Gastro-

IOn, voI. 6, pag. J 82.

II .: 'rr(tf.II1l!.e7l1l1l a/ccţll'­

al o

asofagultd,

'(tlut/c(J

1078.

val.

IR6,

'.1

1I l,"X.'1 I 1\1., PETERSEN A., n RO WN

,1., OfULl NGE.R M. R, JUTTlm I~.,

oAN

ilHor lIQ~tc

. I\.nn.

ptl'"

:UIl.

$urll.",

;1 M III A I , "", 1., 1~]':CI1IN'I'AN M.: ,.Pc-

rI/mll/1i 11 ~ (lIf ;:(tlil l,rllI per/oral/c

ill/cetat,

II,

r/lt/('ltI

I'QIlc/llstic

(' ,,//tU/lO IA

f)fJ UIIG/';N'I' ,

OGJ1.AF 1 E

"ChirurSla",

p'lg . 1 OO!I.

1973,

voi.

:!7,

~. MIRC10I1J C., JQNFSCU G., TREL}o~A

F;

ANDEIlCO

A.,

NEGR1NI

C.,

NICOLAU O.: Le,~ perfomtionş

ocsoplwgicnncs,

1'Unlon

M&licale

~I\rchivcs

dtl

Ualkaniq\ll''',

Hin, voI. 15, pag. 704. 5, TURAI 1. , CALAL B A"

CAMENITA

M.,

Ş~EFANESCU V., M UN.

TEANU S,:

Refl exli. asupra rllp

turii lpontone de esofag, .Chi r u,,'-

gia", 1003, \'01. l:?, pag. 753,

OCLUZIJLE INTESTINALE

Dcl-inil,ie, Ooluzia ~ntesthw1l\

" II II! li 8tan:~ pulologic[1 d eterminată

Ch, opr irea cOm pletă şi pe L'Sistentli

II 1, ntlz llul ui intestinal.

Ea cons1i-

11I11~ una di n cel e mai com ple xe

şi

111111 (!I'IIV'1! slntll'oame ale abdome -

1IliIui /leul.

J"'rI'CVell{n. Ocluzia intesti- nul/\ c~c lina din cele mai frcc-

\ fitile n1eetiuni chirurgicale. F a

1,11 ,.wn~\ 20%

IIU

din

totalul cazu ri -

In clinica a n i,

i nter-

a

Ile

lIbdomen

in

acu t.

1I11 ~ I1'l\,

IP' I"Utult 5, ]%

u ltimii

zece

din totalul

'-' 1111 \.1111.11'

I!. ut(l .

m!'lr i

şi

mijlocii

prue -

MOL'bidita ten

p!'l n

0('] UI !(,

inlestina1ă În ţorn nom. tl'f\ t'!ll(' du

2 J,2 la suta de mii d u loc\lltol'i ('1',

Il u~%al', 19 ~ !)).

Afe-cteu zLI ccvu

m al fl 'CCVlllll

s exul

feminin, Clll'C !QnnCl"l7.;\ (Jfi%

<Un cazuri

1l0astl'C.

in

s tl\lis llctl

dinll'll

}î'fecve n\ u odu;r, lIj Ol ' (.' 1 0'/1\1 ' 11

I':\port

cu Vir s ta : l' ~ t e do

:.!, It % 11\ 11/

20 a ni pentru li UJUIlf.{C la

Î n d<.'Cadu

din

a

(; -11 ('1'lIbc l

de

vil'~lf1

de c udelc

1),

!'I

21,7%

1I01t1l1 vl l

II

fUI '

mem-:ă 68,5%

dIn tota l ul (' (IZUl'lIo l' .

 

Ta!.l{llu' tir

I

Vlt'!l\n

I Sub

   

!U -

tlO 1 61 _ 70 1 71 _ 110

 

l 't'lIhl

'1',,

' '' 1

 

(III'"

"

! 21 -

30 ! 31 -

40! 41 _ liO

   

81

", "

l

'

6

20

:14

"

"

107

1:16

 

!I:I

""

 

%

0,57%

l, j)()%

:1,23 %

9,1<1 %

\),2:1 %

tI,OO'){,

:\, 1-1%

M.""

               

-

 

11

"

:17

3 1

81

,.

103

00

 

:.1:1

"

"

2,28%

:1,52%

3.23%

7,71 %

7,{I4'Y.

!t,60 'X,

0. 14 %

2,IO B ;,

\ .""

 
 

---

         

I

-

:1:11

   

I tiin !

:10

57

63

177

'171

:.!70

 

:10

II

li,O

"

:I,lItI"

5,4:.1%

6,'16%

l lJ.8l'i%

h l,2M%

25.7 1%

21,01%

lI,3:1'J{.

lUI) ~;,

 

OCLUZITLE

1'::(/0100/('. C:uuzcle

Clt re

d4i!~

lf!lllll!~n. o('luzll

inlc~U nltle mI::

MECAN ICE

c'Hn it 'e ,~I tlu'4i J "h'ul'en 101' I UlIllCtul(l

d l llktl sTtl l pl'cmnlltlo III lubu l u l 2,

" 111

( ' /lut lll/CUII

m: UliUl' :"' /' \

'l'alullul " r,

~:"un l" ,1 c lIl.'IIrIc:.re. "c:lu,,-ltIor In IM II".l e.

OCl ,UZII MECANICE

I

I" 'l lunl

ule

(' oll~ l (l nltnlc:

A

I,C"/,ll

IJCI'clelul

\1lt'no z('

fl lv\','Uclil Mcekel

MIII,'oli· lle ClI lst 8nll d cdub\ urc

11111)l' d o ,'allc

/ \ (\'(' ţl 11111

annlă

In!lnmatorl i

1';U\N· ttn ''eMlonnh\

'l'I,h('I't'ulm:lI

t\l'\lnoml rold

111." , ' ,ll " ull lft

(',, 11111

ul CC I'OusII.

intestIna!.

I\fccţiunl

tUlIlorralc:

Tumori 11('lIign(!

T\,mori !l1!lli~I'c

Tumori c!ll'cilloilic

Alte a{ ecţlu ill

Vnsc\llal'C

Traumaticc

Iradierea

Endomctrioza

Obslruc\iu arHlstomozclor (00001, stricturl\) Stricttn'a ilcostom:ci sau a colos-tomle!

II

(o mpl'cslulll

111'1(\1 ' Il ' ndcrCll\.C

(

'0 " gen 1tnle

II, (Iu Illu\()!'! I

l' O~ I !) I' (' I·ut.or!'

I 'Il~lll OWll(ltlce

cX"trinsec i

ale

intestinului

Tumori abdominale

Abces<!

Hemntonme

Chiste

Pensă aortoffiCzenlcrică

Pancl-eas inelar

prin

I

I

I

Ohlltcl' RI' C/l

I lImenuiui

t '1111'1111 hlllal'l

1:1,

111

"

II Jlllrnzl li

11

,,11

1

hllu w nll1rc

1II'ItIIU'I

(!Ilo

III\U

trl<:hobczoal'l)

IV

V i r il

tiI!

IIHIIl Ii

11o' ltlll

Vtllvul".

\ ; )( \ ("' 11 0

Interne'

P (lOZ I

\

l eu

i

n

Intes.tinal :

En ler o llţi

FCC'<:Iloam"

C Ol']J i străini

t

est

i nul

u

i

Jnvagin1\\ie

Evis~craţie

:1

oc1u-

fi il or Intcsll nolc, in o rdi nea fl'cc-

v l'nll'l, p c

I'rlndJlfl l('l c ('Iwze ale

Intestinul

subţire şi

gros,

lu l

nr.

sint

3.

pl'czcntate

in

tabe-

Tabelul IIr. 3

j'r!nclp"'d" CIU,,,,,, f i loclIllurea oc:lud ll u r In IUl ln;d" ' necanlc"

(UIlU'"CIl ClInlcll II Chlrurglo 'l'ln'i~Qllrll)

 

I

N' I' ''"

·]

·I N SUBTIRE (85 %)

IN 'l'ESl'IN Gnos (15%)

1I ,', · ul! ~ 1 IWl'n ll'n ~1I stra n gu.ln'tc

.',0%

Cancer

59 •.1 %

/1 I 1I " I' nlll

 

lB,4 %

Volvulus

14,3 %

 

12.H,!

Hcrnll şi cvcnl.l'lIţJl

I n(IIT'<'1 !nlr_Un.l,tl

2,4%

strllnguliltc

14,3 %

'I"!I~ 1.,11111'

 

1,4 %

0,3%

/llIt' ,1\",(,

0,1%

,,%

I nvmflnl\ri

0,1%

Alte caU7.c

2,0%

II

I1C: t:N'J'f:

1l/jJ)OMINIIIA·;

C/Cl.'>ijic;ar e. Oclu zii lc int~t.i·

"lI le au fost clasifica le in !tlllcţie .I t, diverşi faclor i :

a)

e

-

Y.9tuţ.ig:

ocluzia· intes-

IIIHlIă acută, ce se instalează brusc

II , dtev'a zile, ducind la exlfus ;

- ocluzia intestinală cro- ,\1 (':1, cu debut lent, ce survine pe 'lI'simţite la bolnavii cu obstacole

li wom plete;

- subocluzia - care este

1111 o ocluzie incompletă, dar duce

I n dleva zile la instalarea unei ul luzii complete.

b) localizare:

- ocluzii ale intestinului

.lIb\.ire :

înalte

{clnd

obstl'l\.l.Cţia e

', ltua tă pe j~) ;

joose

(obstruetia

e slirtuată

pc Heonul temmin'al) ;

- ocluzii ale intestinului gros.

c) ti.pul obstrucţiei:

-

obliterarea si mpl ă, situa-

lumenul

ti e în care este obli t erat

r. trt\ a fi afectată

"nsci;

- strangularea, cind la obli-

lcral'ea lumenului intestinal se

IIdaugă.şi intreruperea fluxului

sanguin (arterial şi/sau venos) al 1I 1L.<;ei respective;

.- ansa (, ,'lpcte (Bomba ~n Marea maJo

tnLilnite

s trangulare, fapt ce reiese.şi

tabelul nI', 4.

prin

d in

vascularizaţia

inchisă la

tabelul nI', 4. prin d in vascularizaţia inchisă la ambele in practică sînt Tabelul nr, 4

ambele

in

practică sînt

Tabelul nr, 4

Mecanismul de pro<lueere a oelu:zlllor iDtestl·

n. le.

(1050

cnurl,

Clinica

n

CblrurglcalA

Tlrnl,oara, 11l8-1P")

MtX:unlsmtll

IN!', razur] ·1·

%

de producere

Oblitcrare

150

14,2B

766

72,95

F un cţiona"'. mcca-

,3<

no-i nflnmalorll

12,76

I tn

Oclu:liile CU lo c ull zl ll' C P<l 111

le~ linul sub ţire I ormeui',lI npronpp

80%

din cazuri, iar pc

intestinul

7% din cui'ltl l'l nllt

intestinu l s ubţire cll

si nt

mee;ano-inflamatorii). j\C'C"Sltl

tuaţic este oglindilft in IlIbe lul

gl'Os

13%

;

in

cel

I ! I ' O"

şi

afectate

(ocluzii

dinillllkc.

,'1\

nr.

5.

'1'(11 )(1 / 11 1

In ' ,

lRcalbarea ocludlJor hll c.l ln"HI. Il 0'0 .·~(

r.

d.

Cli nica II Chlmrele 1'im l,.Ul r:"

nfl - U11,

l Localizarea INr. C,IZlI,'j I 'l,

oc\uziei

In.lestin subţire

U:JO

70.0 1

Intestin gros

HO

1:1,:la

Difuze

110

1,111

A nalomia

paLoLooi,d1.

Nn\u

de grav itate li l eziuniJor CR to dnU\

de participarea vaselor

rice la pro ces ul de ocluzlc. 1\('1' '1\

in continUlII!'.

lucru va fi tratat,

in descrierea form elor de oc lu zh·

mez('n\r

1. Os:lJJ.zi<!.E'.in

sLrwIO'/!W'I'

Imediat dupl't ncd dcl1lul ocluziv apar fenomene de con/ICf! · tie pasivă datorită compl'eslunll vaselor din mezenler. 1\mm stl'lITl

gulală este destinsă, cu surll zlunl

culo/II l '

sangui ne subseroasc,

de

roş ie-inchisă sa u brună: pel 'e lel\)

intestina1 este ingroşat prin edem.

flasc, fără contracţii. Apoi onsu ('11

pătă o culoare neagră sau la Wl- pectul de frunzil ve~li1, pC1-ctetc devine friabil, apar zonc de lnfllt,(,. tizare parietală şi dacii. obsluC'ol111

persistă mai mult timp se pl'odu('I '

perforaţia, prin detaşoreo zonelor

infarctizale .şI din cauza pl'cs lu/l1I In\1'1.I1umlnole cresculc.

'"

iIIe , ' '' 1I.

Mic roscopic, In In ce put se ob-

"cno(\Sd şi capilortt,

o

:i lu zii

(' U CX Il ' UV0 1.11t snngu in.

aUt In

pc -

rl'lclu Jntl 't; 1i11f11 cit şi in

m ezo urî.

Ullo!'ltJI' 00

,' uln,'6 plIl'le tule cu necrozc ca re

vas-

produc trombozc

IIPllr fliUI 10 nivelul mu c oase i , c

u-

1111,,11l1d 1tJlol

pCI"'6t.eIe 'intestinal

,,, Inlt'Cglmc.

2.

Ocl u zia

priit

obturaţie

p t't)(I ucc 11l0dlficil t'j mai lente.

fi)

IA

'duelul obst'lIcollllui in

rluw llu do nnlul'u nccs tuia. O bridă IlHlIl<l d\I('O rnpld la necrozl\ pere- 1\' h ,1 (.' 11 pe ri co lul perforaţiei t n

'1It 1 ~

1I

1

(1"

<'O mp I'cs lune

unde

s e-

t tllI'i rt ('('( Iouz"

1111 I'wopr' lu - zl s fldescu

('II

uJtima. La obsLnco-

Se adaugă,

IrI (' ltIl ('(} I ' U ! de eolon, spusm u!

şi

In rJ runllţln pe re telui.

b) l)/Jcl.Slt.pra obstllColului. 51a-

1 11 nCI' ollch ldl on/1 ş i presiunea

in-

II' IIII IIHlnnl1\ {' I'e l'C utJ\ d uc la fn ceti -

HIl ng u1n ftl peretele

jllh~lI l1 \1h.', ClJunutnd u -s e la sta20

\ "n('II~A , t 'l >ol lu :; lm:n capllară c u

1\1I .'fI

flu x ului

IU tI

'j

~I( '

ln IH

c i

-

nnQ.Xia. Modlfică­

f'l 1i! P<:I'tllc lul ll'\le s tina1 6tnt depen-

r r cşlc l"cll presiunii intra-

10 cm

care

01 ' )/\, IIpur p<llcşll hemol'ogl c e,

hlllllunlc : Iil o pres iune dc

(1 ~lllh _' 1'10

hl lli

, u vtH'tI lb l lc;

int.re 10-

20 cm

p A p"t'tl llln o, "pure pel'!l1cabililn -

1tw HlI(II' nwlft II peretclui ; III 4.0 cm

"I'~ liU PI ' OO UC le z iunl gnngl 'c non.se

prin

prin ob -

fiii

Ue<'I'OZCJ.

Atit

('It

tn ocluziu

şi In

cea

Jl li l ulijlliurc,

1111"11\1

Ma pr oduce o exaudo.ţie sero-

Ilt'tIlUI'ltl{lXoJl, fn peritoneu , stClilll

1

1~',lm

a"1n ml(fNlţia trutll:>1X1I'ielali\

" IlHI .,1 ml('1'()bienc ~rntlc8L1nalc, I;}-

'l.bUi -

\'()I~l?jltA (1" c~ştere'L 'PC'L'me

)II'IIIWW

Ot1C, ('mIC '8'1»1, se l.nrC-t:~

I,tlll 1~·1'crt.e1'll1 in~111lal ; u'J:L'dlv he

11"1111.' lllU{hlK"C c hinl' 'JX"t11'or'aţln nn

1"1

IrOlljJ l1eoMe,

renU'l'Sndu

-t«l

o

' /I/UIII/UIA

I)/<; f l ll O HN T

pcl'lltonili\ Mutd h ipen;o pt.i.a t

li PI

I

forllţi:a poal~ si, (;e p!oouoi\ ItI 111"1+

luI ooo(.aeolu!'lI:i 5nu la rdl~ialL\Io~ tl ll

ci '(PC'l'fOl'ilţi~'l d1w:\taz.ică),

c)

Dedesubtul

obstacolull d,

I\nsele sint colabate, de calibru 1' (1 dus , c u coloraţia uşor modificnl n, palidă, contrastind cu sosele de CII

lOl\rc albaslru-violac~. de dC!lIl \l

pra obstacolului.

Fiziopalologia. In oclu zin III

testinală se produc numeroase luI

burări funcţionale limitate Iii 111

caput la nivelul ansei inten,"'lult' şi in intestinul suprajacent., dlll care apoi vor afecta toate celelnlll' s i steme şi aparate. Tulbur Adll' din ocluzla intcf;lInltl l'l s înt extrem de complexe şi în (0('\11

funcţionale

tinuâ evoluţie.

Distensia intestinaUl. In od u

zia intestinală conţinutul i nle'iti nul se acumulează in amonte de 0\),'111\

col

şi duce

nul·uL

la

Intestinul

d~stensi'a

in 1X.'N t I

se

adnpleuz<l

III

creşterea presiunii endocavilfl l' l'

prin scăderea tonusului musculalu

rii şi prin inversarea perista1ti smu lui, care duce la vărsături. Vi.\nin turlle sint eficace (evacueazăinl~~

f:ll

ci.nd

tinul) dacă obstacolul estc 8u." tuat, pe duoden sau jejun;

obstacolul este jos situat, vân;.f'It.u rile nu pot cvacua intestinul !ii dis- tcnsin se produce,

In ocluzUle colonului

tl' C{;c

ren cOnţinutului col1c tn Intcs tin\1I

1i ubţit·c depindc de (.'omporll.1mell -

luI sfincteL'ului ilcocecal; d"rl"t acesta este continent (la 2/3 di. NI zuri) Impiedlcd refluxul ln inlclI- tin şi cretjtc enorm prC6lunc8 tn

('o lon, I'enlizlndu~e o ocluzic (1"

1ipul lmmbci intestlrwle; la acc.ttl

bolnovl

vJ\l'fldtudlc

1I!)-wijC.

C i n d

III{G1J.'N'I'~; A JJOO MI NJLU;

EFECTE LOCAL e

eFEC TE GENERAL E.

- 7
-
7

1.- PIERDERI

HIDROHEC·

--t.-REDUCERfA

VOLU-

MULUI EXTRACELULAR

TROLlTIC~

~

2.- PIERDERI

OE_

PLASMA

],_REDUCEREA

VOLUMULUI

SANGUIN CIRCULANT

2~- PIERDERE DE

PLASM)r ŞI SÎNGE J _PROL IFERARE

. BACTERIANĂ

TOXUI/Ii

PERfTONl7Ă

! PERFORAŢle

ZII.'

f'ie:. ] 17. Tulburările fi7.iop a tc , l ogicc din ocl uz.ia intc !; linală .

~S TACO' INTESTINA' I

-

~

H1~.miP

1 -Acumular li c. hlde. e stirur de gaze, I ----- ------ - ~ ~
1
-Acumular li c. hlde. e stirur de gaze, I
----- ------
-
~
~
l
Cresterea
Hiperchinezle
~presiL;n;(
_
Staz6 ~SI(Jză
Alom't'
.
~ /fntrala minale
.
venaasa
cap!lorii
ttll-> 'i rt/l O/ll
1 1 / p ersecrel; e
Tronsudat ,
Epu zarea
.
pfosmat/c
energetice'

fiI:'. 118. M ecunisJlml aculllu1iirii d e li c l1ld c Iii !lazc In

int C'ltln.

tlfinclcrul ileocecal este incon li- ItCllt, conţinutul callc rcfluea7.1i tn Intcstinul subţire, CON! se vo. dilalu

şi np8r v!ir8A1uri1e (fig . 110) .

In pl'imele ore (.'onţinllllti I n

te!l tinului es te formal nprm,pc ItIL

mrai

din

j.(lIze,

lkhldclc.

llpoi

!:ie

adltILgl'

'"

Cmllun QIA l)~; U IWt;N"/' ,

,
,
'" Cmllun QIA l)~; U IWt;N"/' , , 1"1,,_ iti !) 1\ A. şi il -

1"1,,_

iti !)

1\

A.

şi il

-

R

Dlst c l\sJa !ntcstinnlă In oc hlziile colonului.

C; u I.O IU

p l' ov ln

d i n

ae rul

at -

UHI 'I r\ \ rl

r t n g hlţlt ( 6 U % ) şi din or-

WIII !tJ/ll (:):! % ) prin d ifu zarea gaze-

lUI' d in

h l ox ld d e

singe,

prill

eliberarea

de

Ca rbo n din bica rbon a ţii

şi din acţiu­

HUI' \l lul

p a n c l' c a Uc , ca

)l1!1! l)/lclc riilor as upra reziduurilor

u ll ltlll nl ru'C (ronn cntnţia glucide lor,

II

('( :lul ozo l 1$1 ti

proteine l or).

AzOlul formează.1.0% din ga-

/,(.10 (li n lnlC'SUn. O mare parte

hlnx !dul de carbon se absoarbe.

Llchldclc din / 1(1 fl t'umulcuzil mal tirziu datorită

ansa destinsă

din

hl!WruI'C'rc Ucl glnndelor

digestive,

IrlHIIL~\ldl1ţlcl plasmatice, scăderii

It lJllO l'!Jţl c ! elin un s a dcslinsti; tn to-

1111

rlO

pol

acumula

in

intesUn

7

O litri llchide tn 24 ore.

Consacinţele d/stenslci tntes-

I,jllofc g1n1 :

'1)

Locale,

t(~ tlnlLlul :

In

nivelul

In ·

1 a) creşterea presiunii illl, 'll

luminale pînă la valori foarte rld l

eate:

20-50

cm

(norn\lll

apă

2-4 efi aR,ă),ceea ee duce I n Slu l' lI

venoasă, staza cap il ară şi la i se ht ,

mia peretelui inrestinal ;

b) tulb.urID:iJlle

ma.t.ililulii

iti

t.estinalc; in prima etapă intC l:I 1I

lupln

con tra obstacolului prin unde t OIl tractile iza şi antiperistalt.kc . III tense şi frecvente, După cite v a o r"

fibra musculară se epuizează şi lUI

destinde, adaplindu-se crcştel'il volumclrice a conţinutului: eslo IL doun fază a distensiei aeroJlchl- dicne urmată de a treia fază du

utonjc inleslinnlă;

nul din amonte de obstacol

e) tulburc"irile secreţiei in t t' ,ţ ·

Itn.alc: hipersecreţie.

ci) tulburari ale absorbţiel;1I

I

es I hulit', ('uro Re

reduc lu 10% din

norm n.1; dupt\ 12 ore de In In

11\11I

1 1 1/(; ~;N 1'l ;:

I I JJJ) Q /I11 N / I LI ':

I t'fl oc]u ziei in mucoas a uns el pl'O-

't illlflie s e reduce mişcarea apei de

I II IntesUn spre curentul

s an guin,

11 11" du pă 36 de ore mişcarea apei s e

Invcl'sează, ea tt'ece din

cut'entul

.u tl J.!uin in intestin;

c) tulburări ale

permeabiIi-

luţii peretelui mteshnaZ, care este

d l 'v ita lizat, eaemaţiat şi

tj\\('CI'ea conţinutului intestinal

" , v i t a tea per it oneală ;

perm it e

in

f) leziuni

m+rietale:

~

', q ' i l a ră, edem, tromboze vasculare ,,1 nccl'oze ischemice.

2)[ GenergW J

a)

Pierderile de

apă şi elec-

11l1/i.ţi.

. In

24 ore

se pot pierde prin

destinse

şi

lII 'uln ulare

în ansele

pi"

in vărsături 7-

8 li t ri de lichide

III

'I~" tle in electroliţi, situaţie oglin -

di

l;, şi in 1a~'lll nI'. 6. Aceasta re-

III

t.'t:int"ă 50 % din vo lumul lich ide-

It!!" cxtracelulare la o persoană de

I, d ic mijlocie; consecinţa va f i re-

du( c rea volumului plasmatic circu- IlIn t şi deshid ratarea, care cel mai rrec'vent este hipotonă (pierder i tlH lt i d e sod i u, mai a l es, şi d e potasiu).

Pierderile de apă şi eleclro-

lIţi antrenează tulburări ale meta-

i1

olh; t1l u l ui

hidroelectrolitic

şi

1,,·id olJazi c.

JOI

'}'ltl burli ril e htdroel(>c/I"o/.lt /(oft

şi mcLoboli cc sint dependente niv e lu l şi durata ocluziel.

do

In ocluziile

inalte se .Qrodu ('

pierderi mari ele K, ceea ce d uce rapid

In oc1uziHe joase

apă, Nu , CI,

II

şi

la des h lel!:a -

tare hipot.onă, i1illoclorcmlc, 1"111'0- potasemie şi alcaloză m c lnb o ll cll ,

tulbu dk llo

se produc mai lent; pierclc l"ilc (\0

s odiu s i nt egale s au mal m u ri c1c('\ l

cele de

clor şi ocid o 7

a

ll1ela bo l kl1

poate să apar ă .

Oc1uziile vechi, indlrcrcnt (10

nivelul obstrucţiei, produ c

de

,hl

-

dralare severă, care s e tn soţcş t.a

de oligurie , creşterea

m ' cmlel

şI

hemoconcen1".raţie, (J [cm Q('Ol1ee n -

traţia poate

masca,

in

Olll 'l.,<:Ht·O

măsură, tulburările ck'C\r'ollll eo,)

b)

Pie,'dcrile do

mmn

.'UlII _

gui n ă şi prot c inc

co n s tituI O un 1111

element fiziopatologl c csc nţlul

oc1uzia intestinală.

III

Creşterea j)Cl'meabillll'tţll ('1\

pilare a ansei afectate 01' 0 (iI' opt consecinţă plasmoragia in dau" sensuri : spre lumenul inlestlnul 1,11 in cavitatea peril.oncnll't.

Volumul singelui

8cch(l!:tt'lIl

intr-un segment intestinul

gulat este variabil , aju ngind In medie lu 10- 30% din volumu l sanguin total, in dccurs dc 2tJ 0 1'0 ;

este direct proporţionnl Cll lunUI-

(Stoll» ,

mea

slrun-

ansei

strangulnte

VOlu mUl şi c o nţlmu u l In

d cct roUl1 a l U cb l d ul u l l n tc stl nl. t

Tablll/111

I\cumu l lU In 2 4 orI).

' Ir . t1

Llch.i.dul

Volumtil

Na

K

CI

(mI)

(mEq/l)

(mF qJI)

(mJo:q/l)

,') u(' gRstrlc

1 000-

2500

 

110

JO

100

1t II f\

700-

1000

 

,

100

S uC pnncN'atic

   

100-

500

1<0

,

"

S,'1. I'cllc Intestinul II.

700-

3000

 

110

,

'00

'"

1"I'O<,vonl

se

\ Ie I)I"Clc nta

constatA

ti

1,5-

2

la

interven-

1 de

lichid

I1cIl\OJ ' ugl!' 1n cnvHlIlel.l pcritonen16 ;;tI In InlCtltin ,

c) Ab~'()rbţia "agc71ţilor t o-

,1'/('/", In s pecial

In bolnavii

cu

i.K'llI1.lc prIn stl'angulare, in lume- lIul IntC'tl tlnnl exiştă condiţii priel-

nice (mediu cu singe) de

I IU' O cx('c~ivli fi bacterlilor dia

pt'olife-

gru-

pul (:011 !il dos.Lr.id.i.w:!I. Aceste bac-

({ 1r11 ~i lo x inolc formale de ele tr ec

111 ('l l vlta lCll

111 ('11'('uln\ 11I l-lcncI'u]ll,

pcrilonea 14 şi de aici

prodUcînd

~1I('ul

ltlHIQlo:dnlc

rezistent

la

t iUtlltll('n t.

d) .'l'ulburllri

circuLat'orii:

]) !t, dodlo de IIpl1 şi clec t ro liţi ca şi

(lx l loJll lu plo!'lmatil'li determină hi-

[lI l v O!CIll!n şi hipolc ns iunea : com-

PI Nlluno n venelor mari

(cflva

i n -

ft'l ' k IltI"O,

pol' M.) «"C<I'lJCC

intoarce-

11',1 venon""

In I nima drcnplă şi

IIHI'UI/OI",rL h!po tcn ll iuncn (fig. 120).

CIIIIWUG I A DE UIW~Nr I

o)

Tulbu.rdri re'~Etratorll. II IL

sele intestln" le destlnse fmpl ll{f III cauzează astfol II

le destlnse fmpl ll{f III cauzează astfol II şi tu h ! p hlpOMI,L şi agravolI;l'l\

şi tu h ! p

hlpOMI,L

şi agravolI;l'l\

şocul ; h ipovenlila,ia

complicaţiile p:.Jlmonare (pnculUl l nii, atelectazii).

IlIvorizc/I:o n

Diagnosticul pozitiv. O<: l u'l.llI

in testin ală generează o imprcli!u

nantă diversitate de tablouri

('It

nice, in funcţie de cauză, de JOI'II

lizarea

obstacolului,

ele

tiplIl

st ru c ţiei, de

dur ata ocluzle i şi

oI!

lIt '

bolile asociate, Există însă Intol deauna unele din sim pt oame l c ~!

semnele caracteristice, care

mit

.

'

Diag nosticul

cup!' n

e ma

ro

i.

pozitiv

a

bui p recizeze :

A.

Unale ;

Existenţa ocluzlei

1)('1

COI'("d

ar lru

in tell

DISTENSIA INTESTINALĂ

Cf fl ,., ,f:,('o

f" I'",u nll

,J /)(/omlflc]ll'

1

11I 1(JlJIc.f'

(!'

L'l'nO\.htl

"

,/lotl,·, vu /o

/

-

;

Pierderi h, droc l ecff/ce

Plasmorogie

1

IN/ POVOLEMIE

1"

!5 rAZĂ CAPfLARA!

~

,

1 ~ I,HIP~T~NSIUNEI/

UNJ,t cord/oc,

~(;.(rru1

FIII

--

I:.!O. ' I 'ul I ,u 11\1 il i' r! n ' ulaIUi II

Debit coronOffon

Jnsuflcien f

l.Iln u t 1U1.1U Inll'IIL hwll1 .

1I 1/(,~;N""': A/J/)OMI N III , r.

II .

Locallzu1'ea ol:m ta colll i ui :

C, Existenţa

.l 1'lIllgU UII·ji ;

sali

I\b"en~rl

D. Cauza oduziei.

Diagnos ti cul de ocluzie int~-

11 "(llfi

este

urgent;

el

trebu ie

.ll1bili t 1'upid penlru a se putea ac-

boln av.

\ Iolla in limp util pentru

" Interesul maj01' în prezenţa ,m!'i IJc!uzii intestirtale nIL este de

" i J)rcciza sedin! sau ele a-i defini

1111 / Itra; acestea

"'H'.wmte, dar nu indispensabile.

\ ilul şi esen ţial este ca medicul $(1

'!)''''Vă la aceasta noţiune, în opa-

sînt

lucruri

in -

"1'11 (1

"/ ' .\ laCol

simplă,

in

tJ'Ollzitlll

există

tin

intestinal"

(I I. Mondor).

A) Existenta ocluziej, ;ntesti-

Ilfl if' poate !i stabilită pc baza sem-

111'101'

clinice,

radiologice

şi de

IllhOl'f1tor . 1) ~mnele clinice sint:

functioIliîiiJ

~emiîe

1111 C ;

e

obţin prin

anamnez[I, in

•"r(' se include:

a) Durerga

este aproape in-

Ihltdea \JlTlla pri'mul şi ce l mai oo.n- -. Iunt s emn al ocluziei intestinale

1I1l'l'ilOice.

Ea este

al ocluziei intestinale 1I1l'l'ilOice. Ea este t/'Il~i a ~i hiperpe, de deosupra ob:;1 '11 de

t/'Il~i a ~i hiperpe,

de deosupra ob:;1

'11 de tr acţiunea ~i

.~

.

IIlczenlenilul. De aceea

IAd este disco ntinuă (ribnată

de

tlUl

De aceea IAd este disco ntinuă (ribnată de tlUl Fig. 121. Oc1uzi c produsll de un

Fig. 121.

Oc1uzi c produsll de un dl vrr.

ti c ul

Meckc l.

lăI'i). De obicei, durerea ul){lI'O In ·

tr-un s in gur

l'a li zeazu în inlr~g ubd olllclLul : 1'11'

~un c l şi ur xli

AI' UO I H'

diu l iniţinl al d~lrel'ij ponto fi

indiciu al nivelului Qduz.lel.

\1 11

Alte ori

durerca aplU'C 1nlll

dios, es l e vagă, ţie d e di st ensie,

difu:I.LI, eu o tlonl'U ·

a j unginclili () IlWI I'

intensita t e nUllluÎ

pel'ioadă de timp.

1nll'-0

[az [\

cltlp ii O IIJ'1Ulllll ll

mai

HV/HI',lIlli

II

ocluziei, durerea in intensitate, dînd de flmeliol'fll·C.

poale S(I

M'lIdll

falsu impn" Il'

O

tanU'i fi

r1

in

ei

altă Cill'C\clc risliei\ durf::rii în

s ub

formă de

!IHPOI Il I<' I ljl (L

llll_~

o.c:l.ul,i~_J·

l'l' i z{'

undele

perist-altice)

pe

cind

in

miten e sau

ca ICI ,

eure tl('

I' ftl>t l l il

t. !i'flIn l:,ruJări 'C continuă.

la in tervale de a

 

9'

III

uduzllht

In ocluziile pe intestinul sub-

inalte

la

j

10

in ('e l e

111' 1 1111

l i re durerile se reflec tă

joase.

 

-

 

#.ll i fi lm şi perio!:'Jbilical J iar În cele

 

M ai pol să apul'ă

dur('ri

111

nle intestinului gros în regiunea

s pate,

mai ales lombul'c, pl'in

J>IL ·

", .llombilicali1.

nerea

in tensiune a

mezcnl(,.oll] lI]

Du r erea poate fi urusc[L, vie,

/lrf.~ictoare, survenită în plinfl 6"-

IJIIIUI!!. imobilizlnc1 ~/ t\I irnpun i n du -i

bolnnvul la PHt unumite

p oziţ II

rnrţ/ltr. (genupC"('\o1'id;" in stl'tlnl(u~

'in unna creş terii ext r eme II 1'1'(, ,,1 11

nii inlraabdominale.

IJ) \Vlil's6.t !lI'il ;,:)

Upl.lI '

ti t'

ul,l ·

"{'i

1I1111'nl

rom,tc prcţ'oce, unoori

('II

('()II"O

durf>rCIi iniţlul tl , nlh'od

'U )

111 lin ~c u rt interva l de In aporiţln

dU l'orli ; pot lipsi ctleodntl\ In pt'l -

melc d ouu - tl'ei zilc.

('\1le

pe

L/\

Inceput sint

.şi se

prod use

I'cfl exi\.

manifestă ca o

Into lcranţi\. gas trică faţă de

orice

u llm cnt. Mai tirziu ap.:'l r

Vă 1'Sătu ­

III. ' tlntorllc uojleT peris1!J.lfieţ ~i

ţI'OUl\'ldl', Cll atit mai g rave cu CI

â l)'!\lIc'Olu l e mai sus situat. In oclu- 7111(' Innltevars3turlIe sln t abun-

(\('nl(', pl'l 'COce

şU recvente, La in-

('C' pul IJ C elimină conţinutul gastl'ic

(1l1I ro !i nC' rLl,

IIH'nllll ' c), "pol s u cu l duodenal

nc ld, cu

re stu ri

aU -

şi

Ibilă).

j(;JIII1(1\ (l'olOI'Ul gul

\mLnl:irl

feeu alde,

!'I I! (1 p! 'Ovh' din !1oon unde inmul-

de pu -

" 1)01

IIpnr

vl'u"!':f'llul"ile

ţll'('11 lJ , co li

şi fenomenele

IU,fllr ţlo Jo dnu ucest carncte r.

(' um

fi

Vl1rsll tuJ"ile

feca loide

apar

lt'c

iu

z i şi nu o semnificaţie

prO/fll0 fl tl d l dcos ebit d~. gruvll .

. ViIl'HIILll1'llc :,;ungui nolente, de

semn de gl'av i-

prin

(' U gt'ave

rl t\tnh-, 1n och l j' iile c olon ulu

turl!e IIp':lc,,c la 213 d in cazuri (Hu llt, y).

• lrll llllullu 'c

pa-

lI '1\Hl\('Ilt'U, ~'nt lin

11111\:

rle

IrHllct'l

o oc\uzie

Iezi u ni

i \'ărs[t­

,,, IntC l' vn lul

dintre văl's ă­

Imi b o ]nnvul urc greţuri, cl'ucta- III, IIn('ol'l !mghlţuri.

Q Oprireg trMzjtului pelllru

UI ( I/ I'r/ilt,

('eate

i

CII ! TU

aze estc

(,(lIlHfc 01'11

sem nu

une IOnal

cel

11111\

('nrur·teristic

 

1\1

ocluziei

in-

1I''"I lllIl\lr .

;\"l"il

semn

nu

este

inlot-

I!/'Ullnfl

('vicleni , mai al es in fozele

ild \l ll\C' ulo bolii; bo lnavul ,

o ('ollt-lI Pllh'

clllp5

mai poate avefl

nidi

1I1'11J\ !,HU clol.1u St."HlIne sau e mis iuni

,It, HUZ(' din segme nt u l intc.')limll

dltltll l dl' oduzic (mai alce; in ob1i~ 11'1"/11'\). Opl'il"cn romplNi't Il tt'unzl-

Ililui In!.c!: linu !

de l u prinw co ll c'lI

(' 1I1111J1/CIIA

/)/o: IIII(if;NI' \

co ll c'lI (' 1I1111J1/CIIA /)/o: IIII(if;NI' \ Fig. 122. Volv ulus de sigmă. de not

Fig. 122. Volv ulus de sigmă.

de not ă o l eziune gravă . Exi s len~ 1I

tra nzitului

nu l-rebuie infirme un diagno'l tic de oc1uzie intestinală.

pent ru gaze şi ma h'l'll

Sem p e le

Hzice

f UI'

ni zate de examenul obi:ecti v,

lrebuie fie făcut metodic, com

c.:W(·

plet şi repetat.

Nedescoperirea b o l na v ul ui ~i neexam ina rea 2JQnelo r hernial'e poate duce la erori gravc.

completă

II

Semnele

d e nţă prin:

fizice

se

pun

în

evi-

a)

Inspecţia

a bdomen ult ti

poate pune in evidenţă d o uă s emn e

foarle i mportant e: m.eleorismul şi peristaltjsml!L.,

~

eteol'Îsmu se observ{i uşor la bo n8VIl sa i, cu muscula-

turu abdominală hipotonă. La ma-

joritaiea bolnavilor balonaren. upare abia la sfîrşitul primelOt' 24 de orc, Alteori tardiv. Ea poat.e fi loC'alizatc"l sau gcneralizată. Une-

ori putem obse rva o balonare loca HLM,\ui balon mic , , . .,. ,,.,
ori putem obse rva o balonare
loca
HLM,\ui balon
mic
, ,
.
.,.
,,.,
,
h v ,M
'

/l I/U~;NT ": AI/I)O""NM , ~;

, h v ,M ' /l I/U~;NT ": AI/I)O""NM , ~; ':1111 Wnhl). Cu timpul balonarea
, h v ,M ' /l I/U~;NT ": AI/I)O""NM , ~; ':1111 Wnhl). Cu timpul balonarea

':1111 Wnhl).

Cu timpul balonarea se gene- 'I IlI z en7",1i şi cuprin de int re g abdo- IllC'IWl care devine destins. Au fost 1II"I('I'lse două tipuri de balonare

W' T\cl'alizată (S ang i er) :

tipuri de balonare W' T\cl'alizată (S ang i er) : In IJ ulm , cai'e cuprinde

In

IJ ulm , cai'e cuprinde fla ncu r ile

şi

"pll:Cn~ , caracteristică unu i ob-

'.lnc·ol pe colonu1 terminal;

-

dilataţia

nlxlom en

periombilicală,

gIoblIlos , prOIectat

hllllnt.e, cu flancurile nedestinse,

'1 11"C\eteristic ocluziei intestinUlUi

,. \I\)ţlre.

1 11

S-au mai descris: balonarea

_ •• _!.l a '" ,ulie lui
_ •• _!.l
a
'"
,ulie
lui

unul

di n s em nele cele mai impo rtante

il ie oclu ziei ati t de car a cteristic ei ,

fneH Guinard afirmă: ,.Cine spune 1)(Jris taltism, spune o cluzie i ntes -

finală".

Mişcările ce animă ansa 5 U-

fi une-

ori vizibile, aceasta fiind in funcţie

de grosimea peretelui abdominal şi hipertrofia muscuJaturii in- tes tinale. Uneori se observă cum unda pCI"Î~talţic{1 merge de-a lungul unei unse .~i se opreşte într-un nnu mi t punct, de obicei acela esle sediul obstruetiei (von Wabl). Accs(e ml.şcăI'Î pot fi provo c ate

pl'uiace n tă obstacol u lui pot

peristaltismul

este

rl'i n ex.clLa~in mecanicii u perelelui nlxlomin al.

rit

u n II bo l navI OOO(l!'vllm (' 1 cotd c c pos topcrut.orll , clement Im pol'tunl pentru d iagnostic.

J ,n

b)

Palpal'ca

abelomclIlilli l

Pritnu mancvl'ă lo gicA c81c CC I'C(' '"

tarea punctelor hern iare.

o mbilica l ii

uşor de recunOSCut. Piatra de 11)- cCl'carc l'l'"tmine hCl' nl a cl'l\I'nlll , care estc trcculli cu vedere/! /ltU" prinzător de f recvent, m ul Ille 'l In

obezc . .pa l ma tntl'ct\I!!\

putem decela contracţin .şI l'el(txfI

rea succesivă fi unsei sublaeen lc ca in uterul grav ld (sem nul Ilii Besges), alteori putem palpa o for-

maţiune tumorolă nbdomln"ltI,

m

tunlită ţi s in t rare , De I'('/ljrlll

lIOrnln

~1 nL

şi cca

ing hl nalt'l

fe me ile în v1rs t li şi L a palpare c u

a i a les pe co l on. DUI' !.l<'cs l c OVt'n

p il i

pa rea furni zeuzl't ul"ll1fltoar'(lIC ll'ol

elemente:

- Qun cte dy n:roll ;.lu , el e o hl

cei in d reptu anse! decelabile mai ales in

ceselor dureroase;

sll'lIng-ulu lt',

tlmpll!

aC'-

-

o rezistenţă cInstit-ii II 11\' •

retelui abdom inal;

-

absenţa eonll'ucl\ll'lI -

in fa zele lnlţ!uh.'

domi nale

cînd este prezentă ind icA o

/lh ,

('onl '

infm'ct Intc s tl na l ,

nmlt'

pli ca ţie g ravă;

volvulus sau perforaţia unei

necl'ozate ;

- punctul liji TlţSYfQN~

III

\

'"

oclli'iJTtT

sensibilit ate 10 paI rJlln.:

deasupra ombiHc,ul ui. In intestInului su bţire:

- ~aneY l' a Koc!wr, lIp l\.~ II]"('

pl'ogresiv~ şi a p o i decompr~sl\l!l(l

b ru scă nedurcroosu gativ;

-

Bem "

Il(' -

provocarea

(']npolIlJltllll

in bolon ârile nernle.

loculizute

SHU

,~t'

e) J'cl'clIţia permite ob ţl m" '\'!1

tll'll1litotlrelol' da le :

OI'a

{'1 1I ' t'

tlmpflnj::tlll

pOli t e

merge pÎnu

111'0&6

In

II I

!lI li metall e pc alocuri;

lh'l'

Pl'hl

di ~pUi' iţia matilf l il he

al! en la

o nu ui

;

<_

uneori

putem

pune

În

{'vltll'nţll O zOnu de mn litalc ci 1'-

unde I IX' (I -

1\\'('l'Ilua l exis tă ş i o b a l onlne

C'IlIHHI'I'lsli

de

limpanism,

1I ~ 1l1(\,

Ilt 1l

VOn

!lc m ; ib ilii \V a h l) ; IllAtiia te

la

palpar e (se m-

defTlas<lUilil

în

ft!l lwlld J

dr id

ex istă ic hiel

Ilttl; In 111zulo avun!l ule u le h' l (Hl'm rHl I C: nnuo 1phc),

de «s-

oelu-

I I )

A ~'(' ll lt(lpa

H Oclom e l/.lt/1li

l' 'I hl n rn Ol ocll1 d e r1lal'e importanţă

!Il

11 I \11 1(',

dlli/-ln():-\!lcu]

ocl llziei

inte~_

I IlpCI'~(il1tismlli

(zgomote

vII, (lt'('venIC) este un semn foart e

in leslinali\

Pl l'\!ns

(' IC' Il11Hl l Sd ll an ge),

tlo

ocluzie

10 p PI'l f)ncln de sl: lI'e, ('u

pc-

1'1 '1111111',1\1 p :'\-I I I'II1,

pu tem nu zi dou[1

fl'llIl'I ,1(, ?j.{OJllotc ;

tun

vi

na

:t.jfOrnOlc ('a rc inccp pc un

dc-

.:1, ,\ ,

{'[ I clup.\

20-

30" !'.;"i

lIl lll

In l(>nse, de o

ton a lilnte

IllllI l i1,

po('nilonr e ,

I"dttru l d1l1l'he lu l

ş\l ie n1l onr c s a u

unu i clopoţel.

( 'fII':l: j'd t'n ţn Ares to !' eleme nte

c u

1'11 111'111'

IW'ltl1'1I1 d{' oduzic la 9 d in .10 {:tl-

IIbd o rni n lllc

con fi rmă dia g-

1 11 11

( Dl1nys) ;

 

tn

fnzu de nlonie illte!'. li-

tll llol,

(1nd

pel'i~tolt!('a e roarte

,,]111101,

1'1('

IX)i au z!

zgomo te

re

IIll1tfl

' 1\ 1i'l1I 1' 111

unui

i zvo1'

~j dau

o

m

II, k/J

""!cl'

(Lla !ley) !i flll

~c

nuc!

11\ 1111111 !)I\lflllc f':t!'cliHCfJ,

t ') I1sC'lI/./fl/ , io şi p e rcutia ('om ~

1, l ull/!! , Tn

1111 \1\ 111 , r : ll 'e m şi () pe1'('uţic di

Ump ('f! 1l.'H'ultfim IIbdo -

g ilHlii

1) 1

\' 1 ) 111

PC1 '(' CJ)(:

in

s t otOS ( 'OP o I'e -

' 0 111111\11 meinlkl1

\\"11 11) , 1111l'u l'l

KI -

zl{O rnole hhll'on crl {' c,

(Rcmnul

JlIi

(' f/III !lUOI. I

m: V l/(;~'\·' I

A lt e maHevre (le diofl'IfIHIII'

n)

r!l~'!ll I'''efei trebuie 11'( 1'

cu lat obliga OI' ia toa e ca?tlr lllT ti "

o('] uzie inleslinală sau

pe c tc'im,

Putem

pune

unde

in

n

1'111'

evldl'o\ ,1

o

le ziune red/llii

!>Ieno z anlfl,

111.

neoplasm; nlteot'i găsim o tlyopUIO

I'octa lii

(semnul

lui

1 or lw

neg

sau in Douglas bombe:v~\

elastică (s emnlll

pu tem

simţi o

li

11 11

an să de s tin sii,

Cold) ori

tumlll ,~

intestinalJ, o invaginaţie inl('~11

llată sau

lestin,

un

calcul

bili w' în

III

b) Tuşeul

vaginal

comph'

leazt. tuşeul rectal şi ne in fOJ'ffiOtllil

a.,upJ'a unor

afecţiuni genitale: II!

m ori ovariene torsionate, sens i bili >,

fibl'oame uterine mari compresiune,

care

dlll!

c) Măsl/.)'(ll'ea perim etn tlll i

abclomenului cu centi metrul

ol'ă in oră,

11111

i abclomenului cu centi metrul ol'ă in oră, 11111 nesch im ba t, se m odifică

nesch im ba t, se m odifică pe măslIn\

ce el'Î zele devin

mai

intense

ljl

C i nd S ~ ti bo l n n -

fa ţa vului es te anxioasă. nasu l ascuţit,

oc hii căzu ţi in orbit& buzele cirmo -

ca pătă un

p

l'o du s

aspect anxios.

deshidralarea,

ti

c e,

a s pect de o m

aste nic.

 
 

n

oc UZIil cu S 'I'an

obo ~ it, li arc

1-

n

avuf es e

pa i

,an. IOS, p u su

n!'·

celel"at, tensiunea arlerială sdizul :i. De regulă in ocluzia meC'f!- niCi1 nu exlst,l febră decît u neod rl'isoane cu creşterea model'altl li tcmpel'll t ul'll ; excep ţi e fac bolnavii cu l.ull1od infectate sau cei la Ci"ll'(' S-H pl'odus pel'foraţia in testin ul ui.

[)U 1Slll

este lu inceput

nol'-

m u l, l lpo i devine tahiei.!J,J.lic.

v('f"

ll

Pc m~sul'ti ce oduzill se oJolrn -

oligurlu,

IIP tl l ' ('

dl tt pnt'Oll,

II/W!-;N'I'B

AIJDOllflNALE

Hllnnmln Ilu v ului,

şi

o bnubllarea

b o l -

2) Semnele radiologi.ce.

Examenul radiologic este cel

paraclinic

t)1'n lr' u diagnos tic ul ocluziei in -

l C' 'l l lnale, Cînd este pozitiv, el permite

Mt a b i li r ea d ia gnosticu lui la bo l navii

este

tlH\i imporlant examen

lu care examenul clinic

nu

I~ u r, Mai

mult,

uneori poa t e in -

dl(' [l s ediul şi cauza ocluziei.

De mare valoare diagnostică

I'~ lc urm ărirea in timp a bolnavu-

lui

prin repetarea radiografiei ab-

dominale pe

(

Ior e in iţiaL

gol,

in cazurile ne-

Trebuie remarcaţ totuşi că,

In a proximativ 5% din bolnavii cu

o('l uzie intestinală, examenul ra-

dlologie este negativ. a) Radiografia

pe

abdo-

faţă, in

go l,

de

mi

na

l

ă

ol'lostatism , este obligatorie, Dacă

de mi na l ă ol'lostatism , este obligatorie, Dacă }"-IIf, 12:?, A" I){'r tull 'u

}"-IIf, 12:?, A" I){'r tull 'u dl o loil lc In

O('\\l1.l t! (' h\l\'~lInll lu i li\lb \II '(',

l a

\'hC nlt "lil II" "' 11"" 14

'"

bolnuvul nu poato fi mcn ~lnllt

o rlo sta tis m, s e va fnce rudl og l' lIrJO

de c ublt

In

abd ominală de profil

dorsal. Radiog rafla

gol ev idenţ ia ză;

fn

Ilbdomlnol ll

pc

-

distensia gazoasă a

lInel

an se intest-inale ;

s em n pr ecoce -

5-6 ore; imaginile

care, de regUlă, si nt myluolc In ocluziile Intestinului HlIlJ· ţire, imaginile hidroaerI cc sInt nu· meroase, de dimensiuni rclutlv mici ( axul vertica l mi c) n şczo lo central, dau aspeciul de tuburi dQ

acesta

este un

apare fn pc'im~le

hl dc:.ou~C,

.

-

~,de

trepte

(fig. 123).

snu

de cnsC'ocll'l

In ocl uziile lnlc~tln\liul /ofI'O:t

imaginile hidrouen'l cc HtnL tnul "l' duse ca numâr, de dim ensiuni Im ll'l

(axul vertical mm'e), !nuil o, dl s pu s u

periferic in cadr/' şi forma lo r' s u-

(

fig , J 24),

gerează h ftl!şp;slţ

lo r' s u- ( fig , J 24), gerează h ftl!şp;slţ FI/l, 124 , Aspl't.'lul

FI/l, 124 , Aspl't.'lul l'ndlnl o"l(' 111 ol'lllt.ll ll' Inll'~U n\l11l1 t:rrllll,

·"

tllu

'r"cbule subliniat cli dislen·

lnlc s tirwli\ şi imaginile hldra -

flcr!('C nu sint semne patognomo-

n! f'C

penlru

ocluzia

intesti nah'i

I

':x l 'l t cn ţn 101', in

afara contex tului

('II11k (ti oc hi zie i intes tinale nu are

Vlll{)l\1'O dlugnostică. Ele pot fi gă­

,,!te lu bo lnavi cu colici renale, bi-

1I111'C, pnncrcalită llculfi,

h ematom

l'clt'opcl'llonc/ll ,

in