Tratament kinetoterpeutic n lombalgii

Reprezinta durerea lombara inferioara, afectata printr-un proces degenarativ, a tesuturilor moi lombare si/sau a structurilor vertebrale (disc, ligamente, articulatii vertebrate posterioare, padiculi vertebrali). Poate fi: 1. Cu durerea localizata in regiunea lombara, numita lombalgie 2. Cu durere iradiata de-a lungul nervului sciatic, numita lombosciatica Programul kinetic se imparte in 4 perioade: ACUT contractura lombara, cu sau fara blocada, iar durerile nu se calmeaza nici in decubit; SUBACUT in decubit, durerea se calmeaza, iar bolnavul se poate misca pe distante scurte si poate sta pe scaun cu durere suportabila; CRONIC dureri in ortostatism si mers, cu contracturi sau nu pe musculatura paravertebrala; REMISIE COMPLET Perioada ACUTA prezinta urmatoarele obiective: O1 Reechilibrarea SNV; O2 Relaxarea generala; O3 Scaderea iradiatiei radiculare; O4 Scaderea iritatiei radiculare; O5 Relaxarea musculaturii lombare.

Perioada SUBACUT urmareste: O1 Relaxarea musculaturii contracturate; O2 Asuplizarea trunchiului inferior.

Perioada CRONIC se caracterizeaza prin:

O1 Asuplizare lombara; O2 Tonifierea musculaturii. Perioada de REMISIUNE COMPLET urmareste prevenirea recidivelor cu obiective ca:

O1 Reinvatarea pozitiei corecte a coloanei lombare si bazinului; O2 Tonifierea musculaturii lombare; O3 Mentinerea fortei musculare. KINETOTERAPIE IN PERIOADA ACUTA: 1. Reechilibrarea S.N.V.: majoritatea bolnavilor prezinta o hipersimpaticotonie cu rasunet asupra functiei cardiocirculatorii (tahicardie, tensiune arteriala crescuta)ase urmareste cresterea tonusului vagal si reechilibrarea sistemului nervos vegetativ. In combinatie cu tratamentul medicamentos se folosesc si cateva mijloace fiziokinetoterapeutice: -postura de decubit ventral cu perna mare sub abdomen pentru a reduce lordoza lombara, comprimand plexul celiac; -daca postura nu este suportata se incearca decubit lateral, in ghemuit, prinzand cu mainile o perna in epigastru;

-repaus la pat in usor Trendelenburg (pentru excitarea sinusului carotidian); -masaj bland al musculaturii paravertebrale; -caldura neutra in zona lombara. 2. Relaxarea generala: este indicata scaderea tensiunii psihice data de durere si care intretine durerea, dar si pentru efectul de decontracturare generala (inclusiv a musculaturii paravetebrale). Mijloace: -exercitiu de respiratie profunda cu expiratie prelungita si zgomotoasa, pacientul concentrandu-se numai asupra miscarilor respiratorii; -metoda Jacobson are la baza relaxarea progresiva pe baza principiului de indentificare kinestezica a starii de tensiune (contractia) musculara; prin antiteza cu lipsa de tensiune (relaxarea)asedinte repetate cu durata de 15-40 minute in 3 parti: prolog, antrenament propriu, revenire. 3. Scaderea iritatiei radiculare (cand exista proces patologic la nivel vertebral intracanal): se realizeaza prin: -adaptarea unor posturi antalgice in Decubit Dorsal (cel mai frecvent cu genunchii flectati), Decubit Lateral ("cocos de pusca") sau in orice alta pozitie relaxanta; -tractiuni vertebrale continue la pat, cu cadru special sau improvizand tractiunea pe bazin cu o centura lata de care cablul este tractionat prin scripete; contrar este data de corpul pacientului, patul fiind in Trendelenburg. 4. Relaxarea musculaturii lombare este foarte importanta, pentru ca contractura declanseaza durerea fiind un cerc vicios. Metode: -aplicarea exercitiului de facilitare "hold-relax" modificat; rezistenta care se aplica va fi moderata sau minima; contractia este urmata de relaxarea muschilor activati; -abordarea grupei musculare se va face de la distant de zona afectata; -se utilizeaza pozitii finale ale diagonalel1or Kabat pentru membre; -diagonalele membrului superior influenteaza musculatura superioara abductoare si cea extensoare superioara a trunchiului; -diagonalele membrului inferior influenteaza musculatura inferioara abdominala si pe cea a trunchiului.

KINETOTERAPIE IN PERIOADA SUBACUTA:

Obiective: relaxarea musculaturii contractate; asuplizarea trunchiului inferior.

1. Relaxarea musculaturii contractate este necesara pentru a permite mobilizarea libera a truncunchiului; continuarea cu rezistenta mai mare a izometriei prin metoda "hold-relax"; trecerea la exercitii cu contractie izotona, executate pe tot parcursul diagonalelor Kabat. 2. Asuplizarea trunchiului inferior se face in programe care sa continue programul de relaxare musculara. Se includ exercitii de mobilizare a coloanei vertebrale si a muschilor psoas iliac si extensor al coloanei vertebrale lombare (cuprinse in programul Williams, aplicabila fiind faza I); dupa aproximativ 2 saptamani, in partea a II-a a programului subacut exercitiile devin mai complexe. Se trece la faza a II-a Williams si se mai executa din atarnat la spalier.

Asuplizare lombara: se urmareste: -ameliorarea bascularii pelvisului prin exercitii din faza a III-a Williams; -intinderea flexorilor soldului (in special tensorul fasciei lata), deoarece acestia sunt muschi ce lordozeaza coloana lombara si retractura lor limiteaza mobilitatea; -intinderea extensorilor lombari ("hold-relax" pe antagonisti-musculatura flexoare decat pe agonisti). 2. Tonifierea musculaturii trunchiului: scopul-trunchiul inferior in ortostatism: sa realizeze mentinerea unei pozitii neutre a pelvisului, sa creeze o presiune abdominala de preluare a unei parti din presiunea transmisa discurilor; -se tonifica musculatura abdominala si extensoare lombara (extensorii paravertebralilor si psoasilor); -fesierii mari trag in jos de fata posterioara a bazinului-realizeaza bascularea bazinului cu delordozare; -se merge pe principiul progresivitatii; -pentru tonifierea abdominalilor si fesierilor se pune accent pe izometrie; -decubit lateral-se poate activa musculatura abdominala separat, fara implicarea flexorilor soldului;

-se va tonifia si musculatura rotatorilor trunchiului inferior. KINETOTERAPIE IN PERIOADA CRONICA: Tonifierea muschlaturii trunghiului: Extensorii lombari si m abdominali. Ex 1: DD, cu genunchii flectati la 90 grade si lipiti unul de altul, talpile pe pat: se incearca ridicarea lor spre tavan, dar kt contreaza- tot timpul exercitiului lomba trebuie sa fie in contact cu patul. Exercitiul acesta determina cea mai buna concentratie musuclara. Ex 2: DD, cu genunchii la 90 grade, talpile pe pat: se ridica capul-umerii-trunchiul ( bratele intinse), pana cand palmele ajung despupra genunchilor la cca 10 cm, se revine apoi se repeat. Ex tonifica m abdominal. In continuare, ridicarea trunchiului se face ducand mainile prin lateral de genunchi. Ex pt tonifierea muschilor oblici abdominali. Ex 3: Pozitie initiala: patrupedie- pentru corijarea lordozei: se contracta puternic peretele abdominal si se mentine pozitia 5-6 secunde, apoi se repeta. Ex pentru m transvers. Ex 4: DD cu genunchii la 90 grade si talpile pe pat: se duce lomba in jos, presand planul patului: se controleaza executia corecta. Se basculeaza sacrul si cocisul in sus, lomba ramanand insa presata pe pat: se conttracta isometric fesierii mari. Se ridica capul-trunchiul cu bratele inainte spre coapse In maini un cordon elastic relative dur, de care se trage inspre lateral. Se mentine 5-6 secunde apoi se revine. Ex 5: DD, cu genunchii flectati la 90 grade pacientul duce ambii genunchi uniti spre planul patului, in excursia maxima a miscarii se executa izometria. Kinetoterapia in faza de remisie completa Kinetoterapia devine kinetoprofilaxie secundara, urmarind prevenirea recidivelor. Programul de kinetoprofilaxie secundara a fost denumit "scoala spatelui" si introdus de

suedezi. Obiective: constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului; -"inzavorarea" coloanei lombare; -mentinerea fortei musculare. 1. Constientizarea pozitiei corecte a coloanei lombare, bazinului se realizeaza prin controlul permanent al tinutei neutre a coloanei lombare, indiferent de pozitia corpului sau de natura activitatilor desfasurate. Acest lucru se realizeaza prin: a).adaptarea unor posturi corecte in diverse situatii: -in decubit dorsal-cu umerii usor ridicati si genunchii flectati; -in decubit lateral-cu coapsele si genunchii in flexie; -in ortostatism-pantofi fara tocuri; urmarirea din profil in oglinda a retragerii peretului abdominal si delordozarii lombare; -in sezand-cu linia genunchilor deasupra liniei soldului cu 8-10O; picior peste picior; lipirea spatelui de spatar; tragerea aproape de volan a scaunului soferului. b).practicarea constanta, individual, a exercitiilor de delordozare prin bascularea bazinului. c).insusirea unor miscari cotidiene uzuale bazate pe delordozare: -ridicarea unei greutati prin genuflexiune cu flexie din solduri, cu ambele maini, greutatea la nivelul bazinului, cu bratele intinse (nu la nivelul pieptului); -luarea obiectelor de jos in pozitie de "cumpana", cu aplecarea trunchiului pe un genunchi care se flecteaza, celalalt membru usor intins inapoi; -aplecarea in fata, nu din coloana, ci din flectarea soldurilor. 2. "Inzavorarea" coloanei lombare: se urmareste blocarea in timpul efectuarii a segmentului, invatarea mentinerii pozitiei neutre si invatarea mobilizarii independente a membrului fata de trunchi. Tehnica "inzavorarii" cuprinde 4 stadii: a).Stadiul I: inzavorarea rahisului lombar in pozitie neutra, concomitent cu imobilizarea membrelor. Se adopta pozitii imobile din ortostatism, sezand, decubit, respirand lent si profund, urmarind alungirea corpului-gatului in ax, fara imobilizarea membrelor si rahisului-se constientizeaza

imobilizarea corpului. b).Stadiul II: mentinand trunchiul imobil, se mobilizeaza independent membrele; lomba delordozata 9in sezand, decubit, ortostatism). c).Stadiul III: mobilizarea trunchiului imobil ca pe o piesa unica. Ex.: ridicare din pat prin rostogolire laterala; din sezand-ridicari si asezari pe scaun fara mobilizarea coloanei vertebrale. d).Stadiul IV: elemente din cele 3 stadii se aplica selectiv in activitatile cotidiene, la domiciliu, in activitatea profesionala. Ex.: modul de a se ridica din pat sau de pe scaun; ridicarea greutatilor; sofatul; modul de a impinge o mobila. 3. Mentinerea fortei musculare: pentru musculatura trunchiului inferior si fesierilor.