Sunteți pe pagina 1din 11

ANEXA 2 CONTROLUL INTERN AL CALITATII 1.

Generalitati Utilizarea regulata a graficelor de control este cel mai important instrument pentru supraveg erea !e rutina a calitatii masuratorilor dintr-un laborator. Graficele de control sunt instrumente vizuale de verificare a controlului statistic asupra unui proces, de supraveghere a procesului de masurare si de diagnosticare a problemelor intervenite in masuratori. Totodata , ele servesc exactitatii, precizie si limitei de detectie. TIPURI R !"#$%&$'I( & GR$)I! & !"%TR"( *I #$T RI$( & R ) RI%T$ P %TRU $%U#ITI P$R$# TRII Tip !e gra#ic !e control !onductivitate Grafic , #T* p4 !!" #n !!"!r !'" !lorura, *ulfat %"0,%". $l,!u,%i !d, )e, #n, Pb Grafic , Grafic , Grafic , Grafic , Grafic , Grafic , Grafic , Grafic , Grafic , "arametru T$' ( + $aterial !e re#erinta recoman!at O%servatii

+-+. micro*iemens/cm si/sau +0.12 mili*iemens/cm # R!3 !eluloza microcristalina # R!3 -.55 . 2.55 si +5.55 u.p4 # R!3 #aterial propriu 4idrogeno ftalat de potasiu # R!3 6T6 *i # R!3 !ertipur # R!3 !ertipur # R!3 !ertipur # R!3 !ertipur # R!3

#aterial propriu daca concentratiile nu corespund

Posibil solutie tampon preparata cf.*R I*"

#aterial propriu daca concentratiile nu corespund

Pentru unii parametri 7cel putin metale8, exista pe piata si alte tipuri de materiale comerciale de referinta atestate, care pot fi folosite de asemenea. "repararea materialelor proprii este descrisa in tabelul nr. Trebuie retinut, insa, ca utilizarea materialelor proprii este mai putin sigura si convenabila si furnizeaza mai putine informatii laboratorului cu privire la calitate.

2. "rincipii re#eritoare la gra#icele !e control 2.1.&e#initii "ro%a !e control Proba utilizata pentru controlul intern al calitatii si supusa aceleiasi 7sau unei parti din aceeasi8 procedura de masurare ca si cea folosita pentru materialele analizate. 'aloare !e control 9aloare marcata pe un grafic de control 'aloare !e raspuns 9aloare obtinuta prin aplicarea procesului de masurare Lot (sau sar)a* set* serie+ *et de masuratori efectuate in conditii de repetabilitate Linie centrala (sau linie !e centru+ &efineste cea mai apropiata estimare a variabilei reprezentate Limita !e averti,are -limita !e alerta (imita superioara si inferioara in care se preconizeaza ca se vor gasi toate valorile de control cu o probabilitate de :; <. $stfel se accepta ca o valoare de control din 05 se poate situa in afara limitelor de avertizare. Limita !e control (imita superioara si inferioara in care se preconizeaza ca se vor situa ma=oritatea 7respectiv ::.2 <8 valorilor de control. $stfel se accepta ca trei valori de control din +555 7sau una din ...8 se pot situa in afara limitelor de actiune.

2.2.Gra#ic X Un grafic , control in care media ponderata a unei serii de valori de control obtinute intr-o perioada suficient de indelungata este utilizata ca linie centrala a graficului. 9alorile de control pentru proba de control aleasa sunt reprezentate pe grafic pe masura ce se obtin.9alorile de control pot fi ori o singura valoare de raspuns 7Grafic ,8 pentru proba de control, ori media ponderata a doua sau mai multe valori de raspuns 7grafic ,8 pentru o proba de control dintr-un lot. *e recomanda utilizarea graficelor ,, deoarece mediile ponderate sunt mai putin influentate de valorile extreme decat valorile individuale. Totodata, graficele , sunt alegerea logica atunci cand se aplica Grafice R , de asemenea recomandate. Intr-un grafic , exista linia centrala, limita superioara si inferioara de avertizare si limita superioara si inferioara de control. (imitele reprezinta de doua si respective de trei ori abaterea standard a mediilor ponderate pe un lot.

Graficul , poate fi construit si cu a=utorul unei valori cunoscute, certificate, luata ca linie centrala si limite de avertizare si control luate in functie de limitele acceptabile ale incertitudinii. Un caz special de grafic , se bazeaza pe verificarile de recuperare. In acest caz valoarea de control este recuperarea unei probe contaminate si graficele de control se vor numi grafice &. recuperarea se calculeaza ca diferenta 7de aici si numle graficului8 dintre valorile de raspuns pentru o proba naturala si cea pentru aceeasi proba contaminata cu o cantitate cunoscuta de substanta standard. *e poate utiliza !ombichec>, solutie R0. 2...Gra#ic R Un Grafic R este un grafic de control in care domeniul mediei ponderate a unor masuratori repetate este utilizat ca linie centrala, valorile de control fiind diferenta dintre cea mai mare si cea mai mica valoare de raspuns penru o proba de control dintr-un lot. Graficele R se utilizeaza in mod normal numai cu limite de control, bazate pe abaterea standard din cadrul fiecarui lot 7sau repetabilitate8. In practica, limitele de actiune se bazeaza adeseori pe domeniul de variatie, care este proportional cu abaterea standard din cadrul unui lot. $tunci cand se folosesc probe naturale ca probe de control, in locul Graficului R 7graficul domeniului relativ8 se utilizeaza in mod normal Graficul &. $cesta deoarece domeniul este in mod normal proportional cu concentratia probei. &aca se utilizeaza probe naturale, care au concentratii variabile deoarece nu sunt aceleasi in fiecare lot datorita lipsei de stabilitate, este mai indicat sa se utilizeze un grafic de control in care valoarea de control sa fie domeniul de variatie relativ. 2./.Constructia gra#icelor !e control Graficele de control *he?hart sunt usor de construit, utilizat si interpretat. le sunt cu deosebire utile pentru usurinta recunoasterii valorilor de control excentrice izolate. ste deci necesar ca procesul de masurare sa fie in stare de control statistic, ceea ce inseamna ca analistul trebuie sa fie familiarizat cu metoda, ca sursele importante de erori sa fie cunoscute si ca metoda sa fie validate, pentru a asigura obtinerea unei calitati suficiente a masuratorii. 0electarea gra#icului !e control Graficul R 7si Graficul &8 dau posibilitatea controlarii partii din eroarea aleatorie datorata variatiilor aceluiasi lot. &aca proba de control este blanc>, devine cu atat mai posibila verificarea limitei de detectie. roarea sistematica este verificata cu a=utorul graficului , 7sau graficului r<8, care in plus dau posibilitatea verificarii tendintelor si a altor distributii nealeatorii ale valorilor masuratorilor. In plus,graficul , ofera informatii cu privire la partea de eroare aleatorie ce poate fi atribuita variatiilor dintre loturi. $legerea unei combinatii de grafice de control ofera prin urmare posibilitatea de a supraveghea@ eroarea aleatorie .

eroarea sistematica situatiile scapate de sub control limita de detectie 2.1.0electarea pro%elor !e control $legerea probei de control depinde de matrice, de metoda de masurare, de !#$ si de caracteristicile de performanta care trebuie supravegheate. " privire generala asupra catorva dintre cele mai frcvent probe de control si grafice de control este prezentat inA. urmat de informatii cu privire la fiecare tip de proba de control.

PR B %T$R *!4 #$TI!$ $ TIPURI("R & GR$)I! & !"%TR"( *I $( &"# %IU(UI & $P(I!$'I(IT$T $( $! *T"R$ T$' ( 0
GR$)I! & !"%TR"( Grafic , Grafic & PR"'$ & !"%TR"( I 9$("$R & !"%TR"( #edia ponderata a rezultatelor analizelor unei probe sintetice, material de referinta sau alta proba de control de concentratie cunoscuta masurate in acelasi lot #edia ponderata a recuperarii standardului adaugat unei probe naturale masurata in acelasi lot #edia ponderata a valorilor oarbe masurate in acelasi lot &iferenta dintre valoarea cea mai mare si cea mai mica a rezultatului pentru o proba de control sintetica, material de referinta sau alta proba de control stabila masurate in acelasi lot &iferenta dintre valoarea cea mai mare si cea mai mica a rezultatului pentru o proba de control naturala stabila masurate in acelasi lot &iferenta dintre valoarea cea mai mare si cea mai mica a rezultatului pentru o proba oarba masurate in acelasi lot &iferenta dintre valoarea cea mai mare si cea mai mica a rezultatului pentru o proba naturala masurate in acelasi lot GR$)I!U( P R#IT *UPR$9 G4 R $ R"RII $( $T"RII C R"RII *I*T #$TI! C (I#IT I & & T !TI

III

I9 GraficR Grafic R I

II

I9

Graficele de control se bazeaza pe masuratori repetate ale urmatoarelor tipuri !e pro%e !e control2 I proba sintetica sau material de referinta II proba naturala stabila III recuperarea contaminantului dintr-o proba naturala I9 proba oarba 9 proba naturala de stabilitate limitata

"ro%a !e control !e tip I 3 pro%a sintetica sau material !e re#erinta $naliza repetata in fiecare lot a unei probe de control de concentratie cunoscuta ne da posibilitatea sa utilizam domeniul de variatie 7sau abaterea standard8 ca indicatie referitoare la eroarea aleatorie a masuratorii. #edia ponderata da un indiciu asupra influentei exercitate de erorile sistematice. &aca se utilizeaza o proba sintetica, trebuie sa se interpreteze cu mare atentie estimarea erorii aleatorii, respective a preciziei, deoarece in general precizia este mai mare in analiza probelor sintetice comparative cu cele care au o matrice a probei DrealaE. stimarea precizie va fi mai realista daca exista si este utilizat materialul de referinta pentru matrice. Probele de control de tipul I pot fi preparate in laborator in ma=oritatea cazurilor si de aceea sunt in general disponibile. *e recomanda de aceea pentru ma=oritatea masuratorilor de mediu. "ro%a !e control !e tipul II 3 pro%a naturala sta%ile Probele de control de tipul II ofera o imagine realista a erorii aleatorii din cadrul aceluiasi lot in cazul probelor naturale. Proba de control se alege in general la intamplare dintre materialele de analizat aduse in laborator pentru masuratori. &eoarece precizia nu va fi in general acceasi pentru probele sintetice si cele naturale, probele de control de tipul II trebuie in mod normal sa fie incluse in control, daca nu exista dovezi clare ca precizia este comparabila pentru probele sintetice si cele naturale.

"ro%a !e control !e tipul III 3 recuperare !intr4o pro%a naturala contaminata Probele de control de tipul I si II nu ofera informatii directe cu privire la erorile sistematice datorita matricei probelor, decat daca pentru proba de control de tipul I se foloseste un material de referinta pentru matrice. &eoarece materialele de referinta sunt putine, probabil ca nu va fi cazul. &aca metoda de masurare se alege cu consideratia necesara fata de posibile interferente, eroarea datorata matricei va fi in mod normal o sursa nesemnificativa de erori. Insa in cazurile in care compozitia probelor este foarte variabila, poate deveni necesar sa se controleze interferentele. $ceasta se face utilizand proba de control de tipul III, care va scoate in evidenta interferentele ce influenteaza marimea raspunsului. Interferentele care adauga sau scad o valoare constanta dintr-un semnal 7ex. !lorura in masurarea cererii chimice de oxigen8

nu vor fi scoase in evidenta de proba de control de tipul III. $cest tip de interferente nu poate fi controlat decat printr-o alegere =udicioasa a metodei. "ro%a !e control !e tipul I' 3 pro%a oar%a Proba de control de tipul I9 este necesara pentru supravegherea limitei de detectie. Totodata,acest tip de proba serveste la evidentierea contaminarilor sau a anumitor tipuri de erori in prepararea reactivilor. rorile pe probe oarbe determina erori sistematice la concentratii mici, care deci pot fi controlate tot cu a=utorul probelor de control de tipul I9. "ro%a !e control !e tipul ' 3 pro%a naturala cu sta%ilitate limitata In cazurile in care un parametru este atat de instabil incat pot aparea schimbari chiar in perioada de timp necesara analizarii unui singur lot, va fi necesara utilizarea probelor de control de tipul 9. Proba poate fi aleasa aleatoriu din randul materialelor de analiza aduse in laborator pentru masuratori. In asemenea situatii F din fericire rare F utilizarea unei probe de control stabile ar da o masura nerealista a erorii aleatorii, prezentand astfel o precizie mai buna decat aceea care poate fi realizata cu materialele reale de analiza. xista materiale de referinta pentru matrice pentru matrice pentru unele combinatii de parametri si matrici. $stfel de materiale sunt deosebit de valoroase pentru punerea in evidenta a interferentelor care determina o deviere constanta a rezultatului masuratorii. Raritatea si costul face uneori prohibitive utilizarea materialelor de referinta pentru matrice cu regularitatea cu care se folosesc alte materiale de control. ste insa recomandabil sa se include materiale de referinta pentru matrice cat mai frecvent posibil, la intervale ce vot fi specificate in sistemul calitatii in laborato,precum si ca in interpretarea rezultatelor sa se utilizeze grafice de control. ..Constructia gra#icelor !e control In constructia graficelor de control se folosesc doua abordari. Prima abordare priveste utilizarea cerintelor privind calitatea masuratorilor, fie pe baza unor reguli practice de bun simt, fie a obiectivelor referitoare la calitatea datelor, luand eroarea aleatorie, respectiv abaterea standard ca linie centrala a unui grafic R si pentru calcularea limitelor de avertizare si de actiune si concentratiile cunoscute ale probelor de control ca linie centrala intr-un grafic X.$ceasta abordare nu ofera insa informatii cu privire la nivelul de calitate a masuratorii realizat, ci mai curand o indicatie a D ceea ce nu ne-ar baga in buclucE si astfel nu informeaza in mod curent asupra calitatii efective a masuratorilor. !ealalta abordare presupune utilizarea ca baza a estimarilor statistice privind calitatea masuratorilor ce se pot obtine in laboratorul propriu. $ceasta este si abordarea recomandabila. Totusi,estimarile calitatii obtinute prin abordarea statistica trebuie comparate cu cerintele privind calitatea. $tunci cand se incepe controlul intern al calitatii, primele limite de avertizare si de actiune pot fi stabilite pe baza preciziei estimate masurate pentru validarea metodei. &upa ce se colecteaGa un numar suficient de valori de control 7cel putin +5-+;8, puteti face prima evaluare statistica a datelor si, pe baza acestei evaluari, puteti reevalua limitele de avertizare si de actiune. In primul rand, datele trebuie verificate pentru a se vedea daca procesul masurarii este din punct de vedere statistic sub control. &aca este asa, se pot calcula estimativ media ponderata

si abaterea standard. (inia centrala, limitele de avertizare si de actiune se calculeaza apoi conform descrierii din tabelul . . Pentru graficul X , se utilizeaza abaterea standard a mediilor ponderate 705* calculata fie direct din datele de control intern al calitatii, fie pe baza abaterilor standard din fiecare lot si dintre loturi8 deoarece fiecare valoare de control este obtinuta din loturi diferite.(inia centrala este fie o valoare cunoscuta, fie media ponderata a probei de control respective, obtinuta prin analiza statistica a datelor din utilizarea anteriora a probei de control. #edia ponderata nu poate fi deci folosita decat ca estimare bruta, din lipsa de date, in momentul initierii controlului intern al calitatii pentru o anumita proba de control. (inia centrala si limitele de actiune dintr-un grafic R se bazeaza pe media ponderata a domeniului de variatie a probei de control respective daca exista date din utilizarile anterioare ale probei de control. &aca nu exista, se va folosi abaterea standard din cadrul unui lot 7repetabilitatea, 068. 06 este proportional cu domeniul, cu un factor !2. (imita superioara de actiune se calculeaza din valoarea medie ponderate a domeniului, utilizandu-se factorul &/. $mbii factori indicate in ta%elul !e mai )os pentru diferite serii de masuratori. )$!T"RI & !$(!U($R $ $'$T RII *T$%&$R& *I !"%*TRU!TI$ GR$)I! ("R R %r. de duplicate (inie centrala / (imita inferioara (imita Grade de pe lot abatere standard de actiune superioara de libertata actiune d0 &. &df/m 0 . ; +.+01 +.H:. 0.5;: 0..0H 5 5 5 5 ..0H2 0.;2; 0.010 0.++; 5.11 +.10 0.2..H0

CALCULE "ENTRU GRA7ICELE &E CONTROL T$' ( . GR$)I! & !"%TR"( Graficul , (inie centrala 7(!8 (imita de alerta (imita de actiune Graficul R (inie centrala 7(!8 (imita superioara actiune !$(!U( , med sau o valoare cunoscuta (! I 0*x J (! I 0*KRT 77*xL C *?L8/n8 (! I . *KRT 77*xL C *?L8/n8 R med J d0 M *? &- M Rmed

Grafic &

(imita inferioara actiune (inie centrala 7(!8 (imita de avertizare7alerta8

&. &med sau o valoare cunoscuta (! I 0*KRT7 0N *x 8J (! I 0 *KRT 707*bL C*?L/n88 0au (! I 0 *&med

(imita de actiune (! I .*KRT70 N*x 8J(! I .*KRT707sbL Cs?L/n88 0au (! I . *&med Graficul R (inie centrala 7(!8 (imita superioara actiune Graficul R, orb7blan>8 (imita inferioara actiune (inie centrala 7(!8 r med J d0 M *? M+55/, med &- M r med &. Rmed J d0M*? J d0M("&/ 70Mt5.:;7f8 M *KRT77 + C+/n88 = aprox. d0M("&/; &- M Rmed &.

(imita superioara actiune (imita inferioara actiune

Pentru masurarea recuperarii dintr-o proba naturala contaminate 7proba de control de tip III8 se utilizeaza un grafic &. $cesta este, dupa cum am aratat mai sus, o aplicatie speciala a graficului ,. In pregatirea unui grafic & se presupune ca abaterea standard pentru proba naturala si pentru cea contaminata sunt aceleasi. Recuperarea contaminarii se calculeaza din diferenta dintre valorile masurate pentru proba naturala si pentru cea contaminate. &eoarece variatia 7patratul abaterii standard8 este aceeasi pentru ambele probe, variatia diferentei este de 0 ori valoarea variatiei pentru masurarea probei naturale si abaterea standard obtinuta va sta apoi la baza construirii limitelor de avertizare si de actiune. (inia centrala poate fi aleasa ca fiind media ponderata a recuperarii sau contaminarea cunoscuta. &aca se utilizeaza date din masuratorile de probe naturale 7proba de control de tipul II sau 98, graficul de control ales este Graficul R. !onstructia acestui tip de grafic de control este aceeasi ca pentru Graficul R utilizand insa ca baza domeniul relative, care este proportional cu abatere standard relativa 706-Xme!+. Pentru probele de control de tipul I9 7oarbe8 limita de detectie poate fi evaluate dintr-un Grafic R, construit la fel cum am descris anterior. $baterea standard astfel rezultata pentru un lot se utilizeaza apoi pentru calcularea limitei de detectie sau limita de detectie necesara se poate utiliza pentru a calcula abaterea standard corespunzatoare din cadrul unui lot. &atele trebuie colectate in mod sistematic. $ceasta se poate face cu a=utorul unui program de computer sau manual in format standardizat. Un exemplu de formular penru colectarea manuala si procesarea datelor pentru grafice X si R este prezentata in #igura !e mai )os2

$ETO&A &ata !od proba Rezultate


(otul >itului de reactivi 7se noteaza doar in data cand se deschide ambala=ul8

A"ARAT
5+.5+.5 1

U$
.+.+0.51

#$*UR$T"RI

+ 0 . + 0 .

*emnatura executant *U#$ # &I $RIT# TI!$ ,med $mplitudine R

4.Interpretarea zilnica a graficelor de control Utilizarea zilnica a datelor din graficele de control este o privire generala imediata, vizuala, a masurii in care exista un control statistic asupra masuratorilor si astfel se poate observa daca are loc o schimbare ma=ora a erorii aleatorii sau sistematice. Pentru detectarea neregulilor sunt recomandate urmatoarel criterii 7I*"/TR +.;.58@ + valoare de control se situeaza in afara limitelor de controlO 0 valori consecutive de control se situeaza in afara limitelor de avertizareO 2 valori consecutive prezinta o tendinta crescatoare sau descrescatoare.

Pentru graficele , med se aplica in plus criteriul urmator@ +5 din ++ valori consecutive de control de aceeasi parte a linie centraleO

si pentru graficele R un criteriu suplimentar este@ 2 valori consecutive se afla deasupra linie centrale.

&aca se observa ca masuratorile pe probe de control nu sunt in situatie de control statistic, este probabil ca acelasi lucru se va intampla si cu analizele de probe reale. &e aceea este important sa se identifice si sa se elimine cauza erorii, pentru a readuce masuratorile in situatie de control statistic.

&aca este detectata o situatie care a scapat de sub control, se pune problema ce este de facut cu rezultatele analizelor de materiale efectuate in perioada in care a fost detectata neregula. &aca eroarea poate fi corectata imediat, de exemplu prin corectarea unei erori de calcul, atunci aceasta este masura recomandata. &aca problema nu este asa de simpla, nu se pot face recomandari generale. !ele mai bune alternative sunt urmatoarele @ repetarea masuratorii dupa corectarea problemei prezentarea rezultatelor insotite de o nota privind fiabilitatea mai scazuta a datelor necomunicarea rezultatelor pentru probele respective

Interpretarea nu este numai o chestiune de statistica, ci priveste si experienta si puterea de =udecata a celui ce efectueaza analizele. " masura care insa nu trebuie niciodata adoptata este aceea de a incerca pregatirea unor factori de corectie din datele de control pentru corecturi, iar numarul de valori de control pentru un singur lot este atat de mic incat incertitudinea oricarui factor de corectie va fi foarte mare. $ceasta se va reflecta in incertitudinea valorilor DcorectateE si exista sansa ca acuratetea sa nu se imbunatateasca in nici un fel. 5.Utilizarea pe termen lung a datelor din graficele de control &atele obtinute in controlul intern al calitatii trebuie utilizate zilnic, asa cum am aratat in sectiunea anterioara. Insa prin analiza statistica periodica a datelor de control intern al calitatii se pot obtine si multe informatii utile privind calitatea analizelor 7caracteristicile de performanta8. $naliza statistica trebuie efectuata la intervale de timp prestabilite, pe baza frecventei analizelor. $naliza statistica trebuie facuta fie ca limitele de avertizare si de actiune sunt stabilite pe baze statistice, fie pe baza cerintelor privind calitatea. #edia ponderata, abaterile standard dintr-un lot si dintre mai multe loturi pot fi calculate si comparate cu cele obtinute in perioada anterioara pentru a se vedea daca apare o schimbare. compararea mediilor ponderate pe cele mai recente doua perioade cu a=utorul distributiei t a lui *tudentO compararea domeniilor pentru ultimele doua perioade prin compararea abaterilor standard corespunzatoare cu a=utorul testului ).

&aca se observa o diferenta semnificativa in oricare dintre aceste teste, pot fi actualizate limitele de avertizare si de actiune in graficele de control si eventual si datele privind caracteristicile de performanta ale metodelor. "rice schimbare aparuta trebuie evaluata in raport cu cerintele referitoare la calitatea datelor. &aca se are in vedere actualizarea caracteristicilor de performanta, atunci trebuie facute urmatoarele calcule @ comparare a mediei ponderate 7grafice X si &8 pentru perioada anterioara cu valoarea desemnata 7DadevarataE8 a probei de control. $ceasta da masura erorii sistematiceO calcularea abaterii standard dintre mai multe loturi utilizand date combinate din graficele X si R pentru aceeasi proba de controlO calcularea limitei de detectie dintr-un Grafic R penrtu probele oarbe.

Testele statistice nu sunt aplicabile decat daca rezultatele sunt distribuite aleator. $ceasta ipoteza poate fi evaluata cu a=utorul testelor secventiale.

+5

" secventa este definita ca o serie de date 7sau valori8 identice in raport cu o proprietate specifica. Intr-un test secvential sunt evaluate doua tipuri de serii. $cestea sunt aceleasi cu cele verificate in utilizarea zilnica a graficelor de control @ a8 pozitia datelor deasupra sau dedesubtul liniei centrale a graficului X b8 valoare crescatoare sau descrescatoare comparative cu observarea anterioara a graficului ,. $plicatia practica a testelor secventiale este demonstrata in %"R&T *T R P"RT TR ;H: 7Internal PualitG control8 5..0552 pg -0--Grafice de control pentru calculul incertitudinii masuratorii Utilizarea regulata a graficelor de control ofera o foarte buna baza de calculare a incertitudinii masuratorilor, deoarece ele arata modul in care rezultatele variaza de la o zi la alta pentru fiecare parametru. In mod traditional, multe laboratoare au utilizat direct valoarea abaterii standard din graficul de control ca valoare a incertitudinii masuratorii. Insa principiile moderne privind incertitudinea masuratorii arata ca este vorba de mai multe componente, nu doar de abaterea standard. In raportul %ordtestE#anual de calcul al incertitudinii masuratorii pentru laboratoarele de mediuE 7 raport %ordtest ;.2 la ???.nordtest.org8 este descrisa o metoda relativ simpla, cu care se poate calcula incertitudinea masuratorilor cu a=utorul urmatoarelor componente @ abaterea standard dintr-un grafic de control subiectivitatea metodei 7pe baza de materiale de referinta atestate sau teste de performanta8 un factor de acoperire, in mod normal 0, pentru a se a=unge la o probabilitate de :;< ca doua rezultate sa nu difere prin mai mult decat valoarea calculata a incertitudinii masuratorii , #P( de calcul se gasesc in #$%U$( I%*TRUIR K$/K! 055; de #i>ael 3rGsell 7proiect Phare R"0550/555-;1H.5-.+.8

++