Sunteți pe pagina 1din 28

Ecologia peisajului

Curs An II sem II
Specializarea: Geografia mediului
1 ora curs / 1 ora lucrri practice,
forma de examinare Colocviu
Prof. univ.dr. IleanaPtru - Stupariu
Universitatea din Bucureti, Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Regional i Mediu
An univ. 2012-2013
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
nliteraturadespecialitateexist ovariat reprezentaretipologic apeisajelor.
Se pot totui contura cteva criterii de clasificare. De asemenea, se observ c
acelai tip de peisaj sencadreaz lamai multecriterii.
n diverse lucrri peisajului i sunt foarte adesea asociate atribute (peisaj silvestru,
peisaje biologice, peisaje trite, peisaj riveran, marin,de versant etc). Aceste
atribute nu se regsesc n criteriile de clasificare a peisajelor.
Criterii:
A. Generale
B. Specifice
C. Mari categorii de peisaj clasificare multicriterial general a peisajului,
introdus deConvenia European a Peisajului
D. Tipologia peisajului n referinele din Romnia
Informaii preluate din:
1. Peisaj i gestiunea durabil a teritoriului , Ileana Ptru-Stupariu, 2011; 2. Elaborarea i implementarea unui algoritm de evaluare i prognoz
peisagistic. Aplicaii la sectorul montan i subcarpatic al Vii Prahova, Ileana Ptru-Stupariu, 2011.
Toate drepturile de autor sunt rezervate autorului i Editurii Universitii, Bucureti
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
A. Generale
1. Folosind un criteriu mai larg ,un primcriteriu, este legat de elementele fizico
geografice: nfunciederelief (peisaj demunte, decmpie, delunc etc.), devegetaie
(peisaj de pdure, de step etc), de ap (peisaj lacustru, litoral etc). n funcie de
direciile de lucru n geografie se mai folosesc: pesaj geomorfologic, climatic
(deertic) .a.
2. Dup funcii : naturale, antropice ( cultural, rurale, urbane)
3. Elemente dominante : structura( abiotice, biotice, antropice)
4. Scara spaial: mega/ macro/ mezo/ micro.
5. Scara temporal: precuaternare, cuaternare, actuale
6. Criteriul spaial : zonale, azonale
7. Dup starea evolutiv i dinamic : stabile/ instabile
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
A. Generale
2. Dupa funcii : naturale, antropice (rurale, urbane)
Peisaje naturale (asocierea diferitelor fenomene naturale ca de exemplu,
geodiversitatea, geotectonica, tipuri devegetaie, etc..) grupeaz diferitetipuri
depeisaje.
Acestepeisajesecaracterizeaz prin:
Funcie natural nsensstrict
Fr prezen antropic / fr utilizaredectre om
Tipurile n care se ncadreaz sunt n general Ariile naturale, Ariile
protejate. Intact Forest Landscape/Peisaje forestiere Intacte (FSC, 2012)
http://www.greenpeace.org/international/en/campaigns/forests/solutions/our-
disappearing-forests/intact-forest-landscapes/
Curs 4. Tipologia PEISAJULUIUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Dup http://www.certificareforestiera.ro/pag/harta_risc.htm
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Peisaje antropice: clasificareadetaliat apeisajelor antropicesebazeaz peclase
i tipuri depeisaj toatelegatedeinfluenai activitateaomului.
Sunt trei tipuri:
A. Peisajul cultural este o expresie a interaciunii dintre natural i antropic.
Peisajul cultural este privit din perspectiva evoluiei temporale, fiind o
expresie a motenirii trecutului. Acest patrimoniu cultural este al socieii
( Farina, 2006; Convenia FARO, 2005)
B. Peisajul rural ( peisaj agricol, peisaj agrogeografic) este rezultatul amenajrii
terenurilor agricole de ctre om. In funcie de gradul de amenajare i utilizare
a terenurilor, de forma i dimensiunea parcelelor se pot stabili mai multe
tipuri de peisaje.
De exemplu, dup coala francez :
a) peisaje rurale discontinue (,,suprafetele transformate de om ce alterneaz
cu peisaje naturale,,);
b) peisaje rurale complet umanizate; (Pinchemel, 1964, Christians, 1982)
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
C. Peisajul urban
Peisajul urban este o secven a Peisajului cultural (termen definit la
Congresul de la Varna, 1974, drept peisaj care se constituie prin
intervenia omului).
Vittorio Gregoti (1991), citat deHuzui, 2012 consider c oraul (peisajul
urban) reprezint cel mai important efort al civilizaiei umane de
transformare complet a ambientului natural, trecerea cea mai radical
delastareade,,natural,, lastareadecultur, laconstruireaglobal aunui
peisaj.
Peisajul urban se poate diferenia dup: morfologia urban (peisaj
rezidenial,peisaj comercial), gradul de industrializare (peisaj industrial),
etc. (Brunet, 1974).
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
3. Elemente dominante: structura: abiotice, biotice,
antropice
Peisajele pot fi privite ca entiti fizice, ecologice i
geografice, ceintegreaz o sum de trsturi i
procese naturale sau datorate interveniei umane
(Naveh, 1987).
O descriere complet a caracterului peisagistic
integreaz trei niveluri de referin: abiotic, biotic i
cultural (modelul ABC, Ptru-Stupariu , 2011).
Planul abiotic reprezint cadrul de baz al peisajului
(Turner, 2005) i include elemente
precum clima, geologia, topografia, hidrografia,
solul.
Cel de-al doilea nivel, biotic, include elementele de
flor i faun, privite n contextul interaciunilor
complexe ce exist ntre ele.
Nivelul cultural face referire la modul n care factorul
uman intervine (uneori n mod pozitiv, alteori n
mod negativ) asupra peisajului, aceast intervenie
reprezentnd un element cheie al modificrilor
survenite n peisaj.
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in Ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Structura peisajului
Utilizarea terenurilor
Fauna
Vegetatia
Solurile
Hidrografia
Topografia
Geologia
Clima
Abiotic
Biotic
Cultural
Elementele modelului ABC (preluare
dup Mcher et al., 2003)
PEISAJE PREDOMINANT ABIOTICE
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Foto I. Stupariu, Algeria,2006, N. Mts Atlasul Saharian
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Foto : I. Stupariu,2004, Mer de Glace Franta
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
PEISAJE PREDOMINANT BIOTICE Foto I. Stupariu, Tunisia,2005
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
c b
a
Foto: I.
Stupariu,
2005,2011
a: Rezervaia
Menzel,
Tunisia (loc de
popas pentru
psrile de la
noi)
b: Palmeraie,
Tunisia
c: Pdure Fag,
Sinaia
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
PEISAJE PREDOMINANT ANTROPICE
Foto: I.Stupariu, 2007, Croaia; Alger, 2006
4. Dup Scar : mega / macro / mezo / micro
Folosind scara geomorfologic a lui J . Tricart i A. Cailleux, n 1968 , G. Bertrand a stabilit
ceva nivele spaiale utilizate n analiza i delimitarea peisajelor:
Geotop - cea mai mic unitate de peisaj , sub 1kmp, ex., duna de nisip, crov .a;
Geofacies - parte component a geosistemului se carcaterizeaz prin omogenitate (sector
fizionomic omogen), suprafaa este cuprins ntre 1-10 kmp, ex.,versantul unei vi;
Geosistem - unitate funcional, sistemic, cu suprafee ntre civa kmp pn la cteva sute
de kmp, extinderea geosistemului depinde de omogenitatea sau heterogenitatea reliefului,
ex., depresiuni montane (P. Tudoran, 1976);
Geocomplex peisaj determinat de o diversitate altitudinal sau de odistribuie a reliefului,
cu toate implicaiile acesteia asupra distribuiei vegetaiei, topoclimatului, utilizarii etc; n
general, suprafaa este de 10- 100 kmp;
Regiune geografic peisaj divers desfurat la o scar teritorial
mare, n care pot exista diferente climatice, tipuri de relief diverse etc; n general, suprafaa
este de peste 100 kmp.
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
5. Scara temporal (precuaternare, cuaternare, actuale)
PEISAJELE PRECUATERNARE Pstreaz elemente relicte, de ex. Roci din vechile
sctructuri geologice. Ex. Podiul Casimcei, Munii Mcin
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
a
c b
Foto:I.Stupariu,
a, Culmea
Pricopanu,
2002, c, isturi
verzi, Histria
2004.
Foto:
L.Comnescu,
b, colani,
Podiul
Casimcei, 2003
5. Scara temporal (precuaternare, cuaternare, actuale)
PEISAJELE CUATERNARE Aceast perioad ncepe acum 10.000 de ani i se ntinde pn n
prezent. Pstreaz peisaje de tipul circurilor glaciare
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
a b
Foto: I. Stupariu 2002, a, circul Moldoveanu, b, lacul i cldarea Urlea
6. Criteriul spaial (zonale, azonale)
A. Zonalitatea poate fi definit ca dispunerea a unitilor de peisaj, n funcie de
scara spaial.
Zonalitatea latitudinal se definete prin modificarea trsturilor peisajului de la
Ecuator la Poli n funcie de latitudine;
Cauza principal a zonalitii latitudinale este distribuia neregulat a radiaiei
solare n funcie de latitudine (tipuri de peisaje: polare, temperat,
subtropical,tropicale).
Zonalitatea altitudinal: temperatura scadecu 0,7 grade la 100m, pp. cresc cu 70-
100mm/100m .
B. Azonalitatea definete peisaje locale dezvoltatenfuncie de: relief, litologie,
ap, etc. Ex. Peisajehalomorfe, hidromorfe
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Foto I. Stupariu, Tunisia,2005,
Lac srat ( deert_Chot )
7. Dup starea evolutiv i dinamic : stabile / instabile
Gradul de stabilitate i instabilitate i dinamia peisajului pot fi surprinse ntr-o
clasificare a colii franceze(Bertrand,1968, Avocat,1982) ce prezint 3 stri
diferite:
A. Biostazia- ,,reprezinta relativa stabilitate a potenialului ecologic, aflat n
echilibru cu exploatarea biotic i aciunea antropic,,; ex: peisajele montane
cu pondere ridicat a suprafetelor a peisajelor i presiune antropic redus.
B. Rhexistazia ,, reprezint starea de echilibru ecologic precar, puternic
deranjat, de modificarea substanial a potenialului ecologic(cauze naturale
sau antropice),,; ex. Peisaje miniere, agrare.
C. Parastazia ,,poate fi definit ca o stare de colaps a peisajului, al carui
echilibru ntre componente a fost iremediabil perturbat; ex. Peisajele urbane
aflate ntr-o stare ireversibil fata de peisajul natural iniial n care s-a
dezvoltat,,.
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
B. Aplicate/Specifice
I Categoriile* IUCN de arii protejate. Locul Peisajului n funcie de obiectivele
principale de management; n zonele de Managementul din interiorul Ariei
Protejate
Uniunea Internaional pentru Conservarea Naturii (IUCN) a definit ase categorii
principaledearii protejatenfuncie deobiectiveleprincipaledemanagement. Orice
arieprotejat poat fi ncadrat, indiferent detitlul ei local, ntr-una(sau mai multe)
dinacestecategorii.
1.CATEGORIA Ia: Rezervaii Naturale Stricte: arii protejate administrate n special
pentru interes tiinific .
CATEGORIA Ib: Zon de slbticie : arie protejat administrat n special pentru
protecia zonelor naturale slbatice.
2.CATEGORIA II: Parc Naional: arie protejat administrat n special pentru protejarea
ecosistemelor i recreere.
*Ghid pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile protejate din Romnia
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
3. CATEGORIA III: Monument al Naturii: arie protejat administrat n special pentru
conservarea caracteristicilor naturale specifice.
4. CATEGORIA IV: Arie de Management pentru Habitat/Specie: arie protejat
administrat n special pentru conservarea naturii prin intervenii manageriale.
5. CATEGORIA V: Peisaj Terestru/Marin Protejat: arie protejat administrat n
special pentru conservarea peisajului terestru/marin i recreere
,,O zon terestr, dup caz avnd i zon costier sau marin, unde interaciunea
dintreoameni i natur pe parcursul timpului a produs o zon cu un caracter distinctiv, cu
o semnificativ valoare estetic, ecologic i/sau cultural i deseori cu o nalt valoare a
diversitii biologice. Aprarea integritii acestei interaciuni tradiionale este vital
pentru protecia, meninerea i evoluia unei astfel de zone,, .
6. CATEGORIA VI: Arie Protejat pentru Managementul Resurselor: arie protejat
administrat n special pentru folosirea durabil a ecosistemelor naturale .
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
II. Alte Tipuri de Arii Protejate (arii protejate speciale : Sit al Patrimoniului Natural
Universal, Rezervaie a Biosferei, Situri Ramsar
3
, Arii cu protecie special_ SPA
4
, Ariile speciale
pentru conservare (SAC)
5
, Sit Natura 2000) definite de convenii internaionale
Locul Peisajului n DESEMNAREA ariilor protejate speciale este legat de:
Funcia de conservare s contribuie la conservarea peisajului, ecosistemelor, speciilor i a variaiei
genetice . Peisajul nu apare ca o categorie aparte dar este element de referin.
Tipuri de zone specifice Ariilor Protejate (interior)
1.Zona Central pentru Conservare
Prioritate total pentru conservarea speciilor, habitatelor, ecosistemelor, formelor de
relief i peisajului .
2.Zona cu Natur Salbatic/Zon fr intervenii manageriale
Management dedicat conservrii, meninerii valorii peisajului natural
________________________________________
Zona de Utilizare Intensiv; Enclave sau Coridoare de Folosin Intensiv; Enclave sau Coridoare pentru Dezvoltare; Zona Tampon ;
Zona de tranziie/dezvoltare durabil (Zon adiacent ariei de management); Zone ecologice; Zone culturale.
Curs 4. Tipologia PEISAJULUIUI
______________________________________________________________
1.Convenia cu privire la Protecia Patrimoniului Cultural i Universal, adoptat de UNESCO n 1972
2. Programului UNESCO Omul i Biosfera(MAB).
3. Convenia cu privire la Zonele Umede, semnat la Ramsar, Iran, n 1971
4. Directivapentru Psri din 1979
5. DirectivapentruHabitatedin 1992
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
C. Mari categorii de peisaj clasificare multicriterial general a
peisajului, introdus de Convenia European a Peisajului,
Florena 2000 (ELC)
1. mprirea suprafeei terestren categorii de peisaj/ Suprafee
mari (suprafee terestre,ape interioare,arii marine);
2. Valoarea patrimonial, stare de conservare sau de amenajare
a peisajului (peisaje deosebite, remarcabile, n stare bun,
obinuite, cotidiane, degradate);
3. mprirea peisajului dup interferena ntre elementele naturale
i cele culturale (areale naturale, areale rurale, areale urbane,
areale suburbane).
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
D. Tipologia peisajului n referinele din Romnia
1. Atlasul R. S. Romnia (19721979) include o Hart a peisajelor din
Romnia, scara1:1.000.000 (Plana VI-6). Ana Popova Cucu
Primul criteriu de difereniere estecel al formelor majorede relief, rezultnd
peisajele de ordinul I. Trepte majore de relief (muni, dealuri, cmpii)
Al doilea criteriu, care st la baza delimitrii peisajelor de ordinul II, este de
natur climatic. Influene climatice care aduc diferene n regimul termic i
hidric, n vegetaie i soluri (oceanice, continentale, pontice,
submediteraneene).
Peisajele de ordinul III sunt stabilitenfuncie de diversitateasolurilor i a
vegetaiei. Ex. (plantexerofile, termofile, mezofile).
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
2. Geografia Romniei, vol. I, 1983 Cristina Muic
face o difereniere a peisajelor n funcie de gradul de antropizarea peisajului:
Peisaje puin modificate de activitatea antropic (biocenozele rmn apropiate
de cele naturale)
Peisaje moderat antropizate (predomin aezrile de tip rural iar ecosistemele
forestiere se caracterizeaz printr-o fragmentare puternic)
Peisaje puternic antropizate ( vegetaia natural a fost n cea mai mare parte
nlocuit prin culturi agricole, densiti mari de populaiei n general sunt
prezente aezri mari omeneti, obiective industriale)
Peisaje foarte puternic antropizate (cuprind aezri mari de tip urban).
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
3. Evaluare vizual a peisajului ( in situ) (Stupariu, 2011)
Se realizeaz pe fie tip releveu peisagistic (Ptru-Stupariu,2011) n aplicaie de teren.
http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html
Finalitatea evalurii o reprezint numerizarea elementelor peisagisticei clasarea lor
dup informaia pe care o ofer Convenia European a Peisajului ( legenda
multicriterial) : peisaj degradat; peisaj obinuit (cotidian); peisaj n stare bun; peisaj n
stare foarte bun; peisaj remarcabil.
Evaluarea nu face referire la limitele administrative ale localitilor (ntruct evalurile
sefac din puncte de belvedere. Ne referim la limita de percepie vizual a peisajului din
acestepuncte.
Dup identificarea punctelor i stabilirea gradului de deschidere a peisajului (vezi fia
releveupeisagistic, Ptru-Stupariu 2011) sunt punctate cu GPSMAP (Garmin76) punctele
de referin pentru delimitarea tipurilor de peisaj identificaten teren.
Ulterior, att informaia obinut din cumularea punctajelor, ct i punctele trasate sunt
spaializate.
Curs 4. Tipologia PEISAJULUI
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
*Tipologie dup
Convenia European a
Peisajului, Cornu_Breaza
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013
Subiecte:
1.Enumerai criteriile de clasificare utilizate n tipologia peisajului
2. Dup IUCN n ce categorie este clasat peisajul.
3. Cte categorii de peisaj sunt incluse la criteriul ,,Funcie,,
4. Prezentai pe scurt cea mai mare/ mic unitate peisagistic.
5. Definii dup criteriul Stare evolutiv o categorie din cele trei
stri (la alegere).
6. Categoriile de peisaj dup Convenia Peisajului
7. Prezentai un exemplu din ,,Tipologia peisajului,, din Romnia
Introducere in ecologia peisajului
_Ileana_Stupariu_2012_2013