Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR, BUCURETI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

INSTITUTII SI INTEGRARE EUROPEANA

Politica fi cal! a U"i#"ii E#$o%&"&

STUDENTI' Pa c# Ali"a Placi"ta A"ca Po%& c# Co" ta"ti" Sa"(# Ma$ia" Sta"ci# Dia"a S#t# Ioa"a T#(o & A"($&i U")#$&a"# G&o$)ia"a U$ a" Mi*a&la

GRUPA' +,-.

C#%$i"

Introducere.........................................................................................3 Evolutia politicii................................................................................6 Modul de functionare.........................................................................8 Impozitarea directa..................................................................8 Impozitarea indirecta..............................................................11 TVA..............................................................................13 Accize...........................................................................18 Scutiri fiscale................................................................23 ooperarea administrativa......................................................26 Ar!umente pro"contra.......................................................................2# uvinte$c%eie& citate.........................................................................3' (i)lio!rafie.......................................................................................3*

+olitica fiscal, a -niunii Europene

I/

INTRODUCERE

+olitica fiscal, .n cadrul -niunii Europene are dou, componente de )aza/ impozitarea direct,& care depinde de fiecare dintre statele mem)re& 0i impozitarea indirect,& aceasta influenand circula1ia li)era a m,rfurilor 0i prestarea li)era a serviciilor. 2n privinta impozitarii directe& statele mem)re au luat m,suri pentru a preveni evaziunea fiscal, si impunerea du)la. +olitica fiscal, are rolul de a incerca s, evite distorsionarea concuren1ei .ntre statele mem)re din cauza diferen1elor .ntre nivelurile 0i re!imurile de impozitare indirect, pe pia1a intern,. 3e asemenea& s$au luat m,suri pentru a preveni efectele ne!ative ale concuren1ei fiscale .n situa1iile .n care societ,1ile efectueaz, transferuri de lic%idit,1i .ntre statele mem)re ale -niunii Europene. +olitica fiscal, 4 ansam)lul deciziilor de natur, fiscal, luate de decidentul pu)lic& .n scopul asi!ur,rii resurselor financiare destinate finan1,rii nevoilor pu)lice 0i a realiz,rii unor finalit,1i de natur, economico$social,. 3eciziile de politic, fiscal, se e5ercit, prin constr6n!ere pu)lic,.Ele reflect, suveranitatea fiscal, de care dispune puterea pu)lic, din fiecare si determin, evolu1ia structural, a sistemului fiscal. +olitica fiscal, 4 ansam)lul deciziilor prin care se realizeaz, modelarea structural, a sistemului fiscal 0i se asi!ur, func1ionarea acestuia& .n scopul o)1inerii finalit,1ilor dorite de decidentul pu)lic . +olitica fiscal, se circumscrie ca sfer, de cuprindere .n cadrul politicii )u!etare& care la r6ndul ei se .ncadreaz, .n sfera politicii financiare 0i mai departe .n politica economic,. D&ci0ii 1a$)i"al& 7con8uncturale9 de politic, fiscal,/ -rm,resc corectarea efectelor nedorite produse de fluctua1iile ciclice ale economiei asupra flu5urilor fiscale care finan1eaz, nevoile pu)lice 0i reducerea efectelor dezec%ili)relor reale din economie. D&ci0ii t$#ct#$al& 7strate!ice9 de politic, fiscala orespund unei previziuni !lo)ale& av6nd ca scop realizarea unor o)iective presta)ilite& precum/ $ re0terea func1iei de sta)ilizator a sistemului fiscal
3

$Armonizarea sistemelor fiscale ale 1,rilor participante la acorduri de tip re!ional sau interna1ional $Modificarea structural, a unor sisteme fiscale .n concordan1, cu sc%im),rile politice care modific, rela1iile sociale $Influen1area 0 inducerea unor noi comportamente decizionale la nivelul su)iec1ilor din economie O2i&cti3&l& %oliticii fi cal& al& Co1#"it!4ii E#$o%&"& Se urm,re0te pe termen indelun!at prevenirea distorsion,rii concuren1ei .n interiorul pie1ei unice prin e5isten1a diferen1elor dintre cotele impozitelor indirecte 0i dintre sistemele de impozitare propriu$zise. 3e asemenea& .n domeniul impozit,rii directe& unde cadrul le!al se prezint, su) forma acordurilor .ntre statele mem)re& o)iectivul principal al -E este acela de a elimina am)i!uit,1ile le!islatice care permit evaziunea fiscal, 0i evitarea du)lei impuneri. Se urm,re0te totodat, prevenirea efectelor ne!ative ale concuren1ei fiscale cu referire& .n special& la mi!rarea )azelor de impozitare na1ionale pe m,sur, ce firmele .0i p,r,sesc sediile ini1iale din statele mem)re .n c,utarea unui re!im fiscal mai favora)il .n alte 1,ri comunitare. 2n adoptarea deciziilor de politic, economic, 7inclusiv de politic, fiscal,9& o)iectivele pur economice 7cre0terea produc1iei& infla1ie minim,& redistri)uirea veniturilor& deplina utilizare etc.9 care influen1eaz, asupra st,rii economiei& tre)uie armonizate cu cele de natur, social, 7reducerea 0oma8ului& cre0terea nivelului educa1ional& cre0terea calit,tii vie1ii etc.9 care ac1ioneaz, asupra )un,st,rii sociale colective . -niunea Europeana si :e!isla1ia politicii fiscale a -niunii Europene a)ordeaz, o modalitate 0i a5are diferit, .n materie de impozite directe 0i impozite indirecte. 2n ceea ce prive0te impozitarea indirect,& e5ist, un cadru le!al )ine definit pentru armonizarea le!isla1iei cu privire la impozitul pe cifra de afaceri& accize 0i alte forme de impunere indirect, ; .n m,sura .n care armonizarea .n cauz, este necesar, .n vederea asi!ur,rii instituirii 0i func1ion,rii pie1ei interne. Astfel& -niunea European, a sta)ilit niveluri ma5ime 0i minime la cotele TVA& facilit,1i fiscale concrete& norme comune de accize la petrol& alcool 0i tutun 0i norme comune viz6nd produsele din sectorul ener!etic .n scopul cre0terii eficien1ei ener!etice. 2n domeniul impozitelor directe& num,rul de acte le!islative este mai limitat& .n sc%im)& acestea sunt suplimentate tot mai mult de %ot,r6ri ale ur1ii Europene 0i ini1iative importante de politici&cum ar fi odul de conduit, viz6nd impunerea inec%ita)il, a afacerilor. +olitica fiscal, reprezint, un instrument esential prin care statul poate ac1iona .n vederea cre0terii 0i dezvolt,rii economice. Eficacitatea fiscalit,1ii se poate o)serva at6t din modul .n care impozitele 0i ta5ele se re.ntorc la )u!etul de stat su) forma calit,1ii serviciilor c6t 0i .n modul .n care ele asi!ur,& .n mod sustena)il & men1inerea 0i e5tinderea )azei de impozitare. <ela5area fiscal, este un pilon important prin care statul poate detensiona mediul de afaceri din <om6nia& stimula ini1iativa privat, si de a .ncura8a oficializarea economiei ascunse. = fiscalitate ridicat, comport, o serie de amenin1,ri la adresa economiei reale/
4

ri!idizeaz, evolu1ia 0i restructurarea ofertei interne 0i ascunde o parte din activitatea economic, fa1, de conta)ilizarea na1ional,. 2n literatura de specialitate& politica fiscal,& .n sens lar! se constituie .n cadrul activit,1ilor autorit,1ilor pu)lice locale de percepere 0i utilizare a resurselor necesare satisfacerii consumului pu)lic 0i furniz,rii de servicii 0i )unuri pu)lice. +olitica fiscal, se poate dovedi )enefic, pentru dezvoltare economic, .n condi1iile .n care se 1ine seama de condi1iile concrete ale vie1ii economico$sociale& de e5i!en1ele prezentului 0i necesit,1ile viitorului& .n caz contrar& dac, nu se sesizeaz, aceste imperative& ea poate fr6na dezvoltarea& poate conduce la re!res economic 0i tensiuni sociale. +olitica fiscala are un avanta8 important& aceasta tinde sa fie anticiclica. Atunci cand economia este in recesiune& veniturile sunt scazute& profiturile scad& la fel si c%eltuielile. Acest lucru scade colectarea impozitelor& in acelasi timp c%eltuielile cu indemnizatiile de soma8 si alte su)ventii cresc. (u!etul se inrautateste& iar politica fiscala devine anticiclica& acest lucru insemnand sta)ilizatorii automati. +olitica fiscala promovata .n anul 2''3 are .n vedere cresterea rolului sta)ilizator al finantelor pu)lice& .n principal& asupra mentinerii trendului descendent al ratei inflatiei si a evolutiei deficitului de cont curent .n limite sustena)ile. +olitica fiscala .n anul 2''3 s$a caracterizat prin/ o reducerea treptata a presiunii fiscale si& .ndeose)i& a celei pe forta de munca. $ .m)unatatirea transparentei fiscale prin cuprinderea .n )u!etul de stat ca venituri si c%eltuieli cu destinatie speciala a fondurilor pentru dezvoltarea sistemului ener!etic si cel al drumurilor pu)lice> $ consolidarea disciplinei fiscale si intensificarea controlului fiscal> $ continuarea reformei administratiei fiscale .n vederea .m)unatatirii colectarii si crearii conditiilor necesare atin!erii proiectiilor asumate prin cadrul fiscal pe termen mediu. omisarul european pentru politica fiscala 7comisarul european pentru impozitare i uniune vamal,& audit i antifraud, 9 este Al)i$(a G&(i1i"a 5&1&ta 7n,scut la 23 aprilie 1#629& lituanian economist. El a deinut acest post .ncep6nd din iulie 2''#. ? ativ din Vilnius & Al!irdas @emeta a a)solvit .n 1#8* la Vilnius -niversitA & Bacultatea de i)ernetic, Economic, i Binane cu un !rad ca economist$matematician. +oziia lui anterioara a fost ca ministrul de finane al :ituaniei& din decem)rie 2''8 p6n, .n iunie 2''#& si din fe)ruarie 1##C p6n, .n iunie 1###. @emeta are o e5perien, minim, de afaceri .n sectorul privat& cariera sa p6n, .n prezent a fost concentrata .n funcii pu)lice& ca si funcionar pu)lic.

II/

EVOLUTIA POLITICII

E5tinderea este procesul prin care diverse 1,ri ader, la -niunea European,. 3e la crearea sa& .n 1#*C& -niunea Europeana s$a e5tins de la 6 la 28 de 1,ri. -niunea European,& format, din 0ase state mem)re la crearea sa& .n 1#*C& a a8uns s, includ, azi dou,zeci 0i opt de state mem)re& .n urma a cinci e5tinderi. E5tinderea este un important motor pentru inte!rare. u toate acestea& a cincea e5tindere& de o amploare f,r, precedent& care a avut loc .n dou, valuri succesive .n 2''D 0i 2''C pentru a include dou,sprezece noi state mem)re& a fost cea care a definit contururile politicii de e5tindere. Aceasta re!rupeaz, acum 1,rile candidate la aderarea la -niunea Europeana 0i 1,rile poten1ial candidate din (alcanii de Vest. +rimele sunt incluse .n procesul de e5tindere& iar ultimele .n procesul de sta)ilizare 0i de asociere. Articolul D# din Tratatul privind -niunea European, 0i criteriile de la open%a!a formeaz, cadrul pentru e5tindere. 2n timp ce o)iectivul procesului de e5tindere este de a pre!,ti 1,rile candidate pentru a$0i asuma o)li!a1iile de stat mem)ru la momentul ader,rii& procesul de sta)ilizare 0i de asociere este menit s, apropie 1,rile poten1ial candidate de -niunea European,. Aceste procese se )azeaz, pe cerin1e stricte& .n care se 1ine seama de nevoile 0i meritele specifice ale fiec,rei 1,ri& fiind spri8inite de instrumente )ilaterale 0i financiare concepute .n acest scop. E6ti"(&$&a (i" ia"#a$i& 7889 2n iulie 1##C& omisia a considerat c,& dup, o perioad, .n care sc%im)urile comerciale cu <om6nia nu au fost f,r, dificultate& noua a)ordare adoptat, de c,tre autorit,1ile de la .nceputul anului 1##C a oferit speran1, pentru .m)un,t,1iri 0i au ar,tat o determinare pentru aderarea la calendarul prev,zut .n Acordul european pentru eliminarea restric1iilor privind comer1ul )ilateral. Acesta a cerut autorit,1ilor s, se asi!ure c,& .n domeniile care nu sunt acoperite de armonizare comunitar,& le!ile lor na1ionale nu .mpiedic, sc%im)urile comerciale. 2n special& m,surile ar tre)ui s, fie propor1ionale cu o)iectivele lor. omisia a su)liniat c, eforturi considera)ile sunt necesare .nainte ca <om6nia sa poata pune .n aplicare acquis-ul complet si eficient. Tratatul de aderare a fost semnat la 2* aprilie 2''* 0i aderarea a avut loc la 1 ianuarie 2''C.

Ac:#i ;#l co1#"ita$ :i)era circula1ie a m,rfurilor se poate realiza numai prin eliminarea m,surilor care restric1ioneaz, comer1ul& nu numai ta5ele vamale 0i restric1iile cantitative& ci toate m,surile cu ec%ivalent& protec1ioniste de e5emplu. 2n cazul .n care standardele te%nice nu sunt armonizate& principiul recunoa0terii reciproce a normelor na1ionale se aplic, 7.n conformitate cu Cassis de Dijon 8udecat,9.

2n scopul armoniz,rii& omunitatea European, a dezvoltat E noua a)ordare E. 2n loc de a impune solu1ii te%nice& le!isla1ia omunit,1ii Europene se limiteaz, la sta)ilirea cerin1elor esen1iale pe care produsele tre)uie s, le .ndeplineasc,. 2n 1##8& <om6nia a adoptat dou, decrete privind standardizarea 0i activit,1ile de acreditare 0i de infrastructura de evaluare a conformit,1ii. Aceste decrete ofera un temei 8uridic solid pentru activit,1ile de standardizare 0i acreditare& .n conformitate cu principiile -E. Ele !aranteaz,& de asemenea& separarea de standardizare 0i func1ii de acreditare& .n care acreditarea este acum efectuat, de c,tre un or!anism na1ional de acreditare 7 <E?A< 9& independent de Institutul <om6n de Standardizare 7AS<=9& care este un mem)ru al European Accreditation. Au fost realizate pro!rese pe infrastructura institu1ional, .n 2''2& odat, cu adoptarea cadrului le!islativ privind evaluarea conformit,1ii/ <aportul 2''3 constat, pro!rese .n acest domeniu. 2n conformitate cu raportul din 2''D& pro!rese au fost f,cute .n domeniul acredit,rii 0i evalu,rii conformit,1ii. 3e asemenea& .n decem)rie 2''3& au fost adoptate normele de aplicare a procedurilor de evaluare a conformit,1ii produselor 0i de sta)ilire a normelor de aplicare 0i utilizare a marca8ului E. Institutul de Standardizare a lansat un pro!ram pentru adoptarea standardelor europene. Acest lucru a .nceput s, dea roade. <aportul din 2''1 a men1ionat c, institu1ia rom6neasc, de acreditare a semnat unele acorduri de recunoa0tere multilaterale 0i transpune apro5imativ 1*F din standardele europene armonizate. <aportul constat, c, transpunerea standardelor europene a continuat .n 2''3/ mai mult de C'F au fost transpuse. 2n domeniile acoperite de noua a)ordare& transpunerea acquis-ului comunitar a .ncetinit cu privire la 8uc,rii & lifturi & aparate de !az & vase su) presiune& compati)ilitatea electroma!netic, & ec%ipamentele de 8oas, tensiune & ec%ipamente medicale & am)arca1iuni de a!rement 0i Metrolo!ie :e!al,. +otrivit raportului din 2''*& alinierea la acquis este .n !eneral considerat, a fi accepta)il,. u toate acestea& sunt necesare eforturi suplimentare .n mai multe domenii. =r!anismele de evaluare a conformit,1ii .n continuare tre)uie s, fie acreditate. 2n ceea ce prive0te Evec%ea a)ordareE sunt .n cauz, anumite pro!rese f,cute .n le!,tur, cu deter!en1i& autove%icule & produse farmaceutice 7le!isla1ie de ur!en1,9& produse alimentare 7cadrul le!islativ 0i etic%etarea9 0i sticl,. u toate acestea& nu s$au o)servat pro!rese .n zonele de pre$am)ala8e& lemn 0i te5tile. 2n ceea ce prive0te si!uran1a alimentar, 0i a produselor alimentare& cea mai mare parte a directivelor a intrat .n vi!oare .n septem)rie 2''2. 2n 2''*& vor fi necesare eforturi sporite pentru or!anismele modificate !enetic 7=MG9& re!ulile de i!ien,& ap, mineral, 0i monitorizare a importurilor de fructe uscate. 2n ceea ce prive0te ne!ocierile privind capitolul referitor la uniunea vamal,& au fost .nre!istrate pro!rese .n 2''1 .n alinierea le!isla1iei rom6ne0ti cu odul Vamal omunitar 0i dispozi1iile sale de aplicare . 2n noiem)rie 2''1& au fost adoptate prevederi cu privire la aplicarea Tariful Vamal rom6n 7TA<I<9& care s$a )azat pe tariful inte!rat vamal comunitar 7TA<I 9. 2n 2''D <aportul constat, c, <om6nia a .nre!istrat pro!rese limitate .n transpunerea acquis-ului vamale .n perioada de raportare .n ceea ce prive0te alinierea la acquis-ul adoptat dup, 2''1. 2n ceea ce prive0te capacitatea administrativ, 0i opera1ional,& o nou, structur, or!anizatoric, 0i func1ional, a autorit,1ii vamale a fost adoptata .n martie 2''D. -n pro!res limitat a fost o)servat .n zona de cooperare cu comercian1ii. <om6nia tre)uie s, fac, pro!rese .n ceea ce prive0te dezvoltarea capacit,1ii administrative 0i lupta .mpotriva corup1iei .n cadrul administra1iei vamale. +otrivit raportului din 2''*& <om6nia .ndepline0te cerin1ele rezultate din ne!ocierile de aderare referitoare la le!isla1ia vamal,. omisia constat,
7

c, sunt necesare eforturi sporite pentru .nt,rirea capacit,1ii administrative 0i opera1ionale a autorit,1ii vamale& .n special cu privire la oficialii de formare& procedurile vamale 0i lupta .mpotriva corup1iei.

III/

MODUL DE FUNCTIONARE

-/ I1%o0ita$&a (i$&cta omisia European, a impus o serie de ini1iative cu scopul de a promova o coordonare mai )un, a sistemelor na1ionale de impozitare direct, .n cadrul -niunii. <olul acestora este de a asi!ura conformitatea sistemelor na1ionale de impozitare cu dreptul comunitar. . Ini1iativele tre)uie s, elimine discriminarea 0i du)la impunere .n )eneficiul persoanelor fizice 0i al .ntreprinderilor& iar in acelasi timp sa com)ata evaziunea fiscala 0i sa mentina )aza de impozitare. =)iectivele principale ale a)ord,rii fiscale coerente 0i coordonate sunt/

eliminarea discrimin,rii 0i du)lei impuneri> prevenirea cazurilor involuntare de neimpozitare 0i a evaziunii> reducerea costurilor de conformitate pentru incadrarea su) inciden1a dispozi1iilor mai multor sisteme fiscale. onceperea sistemelor de impozitare direct, este lasata la latitudinea statelor mem)re& pentru a fi adaptate la o)iectivele politice 0i imperativele na1ionale. Aceasta le!islatie a fost introdusa datorita cresterii drastice a plan!erilor contri)ua)ililor pe l6n!, instan1ele na1ionale 0i urtea de Husti1ie a -niunii Europene .n ultimii ani& acestia dorindu$si o mai )una coordonare si cooperare intre statele mem)re. omisia promoveaza solu1ii pentru pro)lemele o)i0nuite pe care le presupune interac1iunea dintre mai multe sisteme fiscale .n interiorul pie1ei interne. Astfel& este pusa in evidenta voin1a omisiei Europene de a a8uta statele mem)re .n ela)orarea unor solu1ii coordonate 0i .m)un,t,1irea modalit,1ilor practice de cooperare administrativ,. Aceasta initiativa nu caut, s, .nlocuiasc, sistemele fiscale na1ionale cu un sistem uniform&ci doreste .n primul r6nd& s, .m)un,t,1easc, cooperarea .ntre statele mem)re 0i im)unatatirea le!isla1iei lor pentru )una func1ionare a celor 28 de sisteme na1ionale diferite. I1%o0ita$&a oci&tatilo$

B,r, re!uli fiscale comune societ,ilor din -niunea European,& interaciunea sistemelor fiscale naionale duce de multe ori la supraimpozitare i du)l, impunere& cu sarcini administrative i costuri ridicate de conformare fiscal, pentru .ntreprinderi. 3e aceea& omisia propune o directiv, care s, sta)ileasc, un sistem comun )azei fiscale a societ,ilor i s, introduca norme privind calculul i utilizarea acestei )aze. (aza fiscal, consolidat, comun, a societ,ilor 7 T(9 este un set unic de norme pe care companiile din cadrul -niunii Europene ar putea sa le foloseasca pentru a calcula
8

profiturile impoza)ile. Acest lucru ar .nsemna c, o societate ar tre)ui s, respecte doar un sistem acreditat de -E pentru calcularea venitului impoza)il& .n loc de a face cu p6n, la 28 de seturi diferite de re!uli. T( nu ar afecta puterea ,rilor -E de a$i sta)ili propria rat, naional, a impozitului pe profit. Acest concept nu este folosit pentru a armoniza ratele de impozitare& ci pentru a asi!ura coerena .ntre sistemele fiscale naionale din -E. (aza de impozitare va fi determinata pentru fiecare an fiscal i se calculeaz, su) forma de venituri& mai puin venituri scutite& c%eltuieli deducti)ile i alte elemente deducti)ile. Toate veniturile tre)uie s, fie impoza)ile cu cateva e5cepii/ su)veniile direct le!ate de ac%iziia& construirea sau ameliorarea activelor fi5e> veniturile din cedarea activelor centralizate repartiz,rile primite ale profitului> .ncas,rile din cedarea de aciuni> venituri de la societati cu sediul permanent .ntr$o alta ar,.

+ierderile suferite .ntr$un an fiscal pot fi deduse .n anii urm,tori . = reducere a )azei de impozitare ca urmare a pierderilor din anii fiscali anteriori nu tre)uie s, conduc, la o sum, ne!ativ, . (aza fiscal, consolidat, se .mparte .ntre mem)rii !rupului .n fiecare an fiscal .n )aza unei formule de repartizare. Aceast, formul, e!aleaza factorii de v6nz,ri& fora de munc, i activele. 3e asemenea& propunerea detaliaza cateva re!uli anti$a)uz. Tranzaciile artificiale efectuate cu scopul de a evita impunerea& nu vor fi luate .n considerare la calcularea )azei de impozitare. Acest lucru se aplic, activit,ilor comerciale reale& .n cadrul c,rora contri)ua)ilul poate ale!e .ntre dou, sau mai multe tranzacii posi)ile care au acelai rezultat comercial& dar care produc sume impoza)ile diferite. I3atorita crizei economice 0i financiare& este necesara pe scar, tot mai lar!, o contri)u1ie mai ec%ita)ila din partea sectorului financiar& acest sector fiind p6n, .n prezent su)impozitat& deorece ma8oritatea serviciilor financiare sunt scutite de TVA. Aceast, directiv, vizeaz, introducerea unei ta5e comune pe tranzac1iile financiare& ale c,rei o)iective principale sunt sa asi!ure o contri)u1ie e!ala a institu1iilor financiare la costul crizei 0i sa evite o posi)ila fra!mentare a pie1ei interne a tranzac1iilor financiare.J +ropunerea include toat& t$a"0ac4iil& fi"a"cia$&<TTF=& cum ar fi ac%izi1ionarea 0i v6nzarea unui instrument financiar& ac1iunile& o)li!a1iunile 0i instrumentele de pe pia1a monetar,& titlurile de participare ale or!anismelor de plasament colectiv& produsele structurate 0i derivate 0i .nc%eierea sau modificarea contractelor pe instrumente derivate. Tranzac1iile enumerate mai 8os nu fac o)iectul directivei propuse/

tranzac1iile de pe pia1a primar,& .n principiu .n ceea ce prive0te emisiunea de ac1iuni sau de o)li!a1iuni> .n anumite condi1ii& tranzac1iile cu -niunea European,& omunitatea European, a Ener!iei Atomice& (anca entral, European,& (anca European, de Investi1ii& cu or!anismele
9

instituite de -niunea European, sau de omunitatea European, a Ener!iei Atomice 0i cu alte or!aniza1ii sau structuri interna1ionale> tranzac1iile cu ),ncile centrale ale statelor mem)re. Biecare institu1ie financiar, care este parte la o tranzac1ie financiar, sau care este implicat, .ntr$o tranzac1ie este o)li!at, la plata ta5ei. +rin urmare& o tranzac1ie poate s, determine plata ta5ei de c,tre am)ele p,r1i la tranzac1ie& .n conformitate cu rata aplica)il, .n statul mem)ru .n care este sta)ilit, institu1ia financiar, .n cauz,. u toate acestea& dac, o institu1ie financiar, ac1ioneaz, .n numele sau .n contul altei institu1ii financiare& numai aceasta din urm, are o)li!a1ia de plat, a TTB. Eli1i"a$&a (#2l&i i1%#"&$i <a$2it$a$&= 2n momentul de fata& statele mem)re nu au nicio o)li!a1ie formal, de a elimina du)la impunere 7conven1iile )ilaterale doar solicit, p,r1ilor s, fac, tot posi)ilul .n acest sens9. 6nd se produce du)la impunere& compania afectat, .0i prezint, cazul .n fa1a autorit,1ilor fiscale vizate> dac, respectivele autorit,1i nu pot rezolva pro)lema .n mod satisf,c,tor& acestea .ncearc, s, a8un!, la un acord comun cu autorit,1ile din statul mem)ru .n care companiei asociate .i este perceput impozitul. 3ac, nu se a8un!e la un acord& autorit,1ile .0i prezint, cazul .n fa1a unei comisii consultative& care su!ereaz, o modalitate de solu1ionare a pro)lemei. -lterior&pot adopta prin acord comun& o solu1ie diferit, de cea su!erat, de c,tre comisia consultativ,& dar sunt o)li!ate s, adopte recomandarea comisiei& dac, nu a8un! la un acord. omisia este alc,tuit, dintr$un pre0edinte& doi reprezentan1i ai autorit,1ilor fiscale vizate 0i un num,r par de mem)ri independen1i. I1%o0ita$&a %&$ oa"&lo$ fi0ic&

-niunea European, doreste sa impuna o directiva care s, permit, ca veniturile din economii& su) forma unor do)6nzi efectuate .ntr$un stat mem)ru .n folosul unor I)eneficiari efectiviJ & persoane fizice& reziden1i fiscali ai altui stat mem)ru& s, fie impozitate .n conformitate cu dispozi1iile le!ale din cel de al doilea stat mem)ru. +entru acest lucru& statele mem)re adopt, m,surile necesare pentru a asi!ura e5ecutarea sarcinilor le!ate de punerea .n aplicare a directivei ; cooperare 0i sc%im) de informa1ii )ancare ; de c,tre a!en1ii pl,titori care au sediul pe teritoriul lor& indiferent de statul de reziden1, al de)itorului crean1ei care !enereaz, do)6nzile. 3irectiva se va aplica numai la impozitarea veniturilor din economii su) forma de do)6nzi la crean1e 0i e5clude c%estiunile le!ate de impozitarea pensiilor 0i a serviciilor de asi!ur,ri. :a nivel teritorial& directiva se aplic, do)6nzilor pl,tite de un Ia!ent pl,titorJ cu sediul pe teritoriul unde este aplica)il tratatul. onform acestei directive& daca )eneficiarul do)6nzilor este rezident al unui alt stat mem)ru dec6t cel .n care se afl, sediul a!entului pl,titor& acesta din urm, este o)li!at s, comunice autorit,1ii competente din statul mem)ru unde .0i are sediul& un con1inut minim de informa1ii cum ar fi identitatea 0i domiciliul )eneficiarului efectiv& numele sau denumirea 0i adresa a!entului pl,titor& num,rul de cont al )eneficiarului 0i informa1ii privind plata do)6nzilor.
10

2n cadrul Ipac%etului fiscalJ ce are le!atura cu com)aterea concuren1ei fiscale d,un,toare& -niunea European, 7-E9 a creeat un instrument le!islativ pentru a remedia pro)lemele e5istente .n impunerea efectiv, a veniturilor din economii su) forma pl,1ii unor do)6nzi. 3irectiva are la )az, consensul la care s$a a8uns .n cadrul onsiliului European de la Beira din 1# 0i 2' iunie 2'''& unde s$a decis punerea .n aplicare a unui sc%im) automat de informa1ii .ntre toate statele mem)re. (el!ia& :u5em)ur! 0i Austria au )eneficiat de o perioad, de tranzi1ie pentru punerea .n aplicare a acestei m,suri pe durata c,reia& .n loc s, furnizeze informa1ii celorlalte state mem)re& acestea urmau s, aplice o re1inere la surs, asupra veniturilor din economii vizate de aceast, directiv,.

7/ I1%o0ita$&a i"(i$&cta Impozitul pe capital este un impozit indirect care aduce atin!ere li)erei circula1ii a capitalurilor. 3irectiva recunoa0te c, cea mai )un, solu1ie ar reprezenta$o eliminarea acestui impozit care aduce pre8udicii dezvolt,rii economice a -niunii Europene 7-E9. Totu0i& diminuarea veniturilor care ar rezulta din aplicarea imediat, a unei astfel de m,suri este inaccepta)il, pentru unele state mem)re. riza financiar, 0i economic, mondial, din 2''8 a avut numeroase consecin1e ne!ative asupra puterilor pu)lice 0i a cet,1enilor europeni. +entru ca serviciile financiare s, devin, mai si!ure& propunerea vizeaz, instituirea unui sistem comun al ta5ei pe tranzac1iile financiare& av6nd ca o)iectiv/

evitarea fra!ment,rii pie1ei interne a serviciilor financiare> asi!urarea unei contri)u1ii ec%ita)ile din partea institu1iilor financiare la acoperirea costurilor crizei> instituirea unor m,suri adecvate pentru a cre0te eficien1a pie1elor financiare. A%lica$&a ta6&lo$ la 3&*ic#l&l& )$&l& (& 1a$f!'

3irectiva armonizeaz, sistemele de ta5are $ ta5ele pe ve%icul& ta5ele de trecere 0i ta5ele privind utilizarea infrastructurilor rutiere 0i sta)ile0te mecanisme corecte pentru impunerea costurilor de infrastructur, asupra transportatorilor. 3irectiva acoper, ta5ele ve%iculelor& ta5ele de trecere 0i ta5ele de utilizare impuse ve%iculelor destinate transportului rutier de m,rfuri 0i cu o !reutate .nc,rcat, )rut, ma5im admis, de minimum 12 tone. Ta6&l& %& 3&*ic#l $ Biecare stat mem)ru este responsa)il de adoptarea procedurilor pentru perceperea 0i colectarea acestor ta5e& care sunt aplicate de statul mem)ru .n care este .nmatriculat ve%iculul. Statele mem)re nu pot sta)ili valori mai mici ale ta5elor pe ve%icule dec6t valorile minime sta)ilite de aceast, 3irectiv,. Statele mem)re pot diferen1ia ta5ele de trecere .n func1ie de cate!oria de emisii a unui ve%icul 7clasificarea IE-<=J9 0i de nivelul de daune pe care le provoac, drumurilor& precum 0i de locul& durata 0i !radul de a!lomerare. Acest lucru permite a)ordarea pro)lemelor
11

!enerate de a!lomer,ri& inclusiv deteriorarea mediului .ncon8ur,tor& pe )aza principiilor Iutilizatorul pl,te0teJ 0i Ipoluatorul pl,te0teJ. I1%o0it&l& %&"t$# a#tot#$i 1& $ Aceast, propunere de directiv, prevede restructurarea a -niunii Europene 7-E9 autoturism ,ri sistemelor de impozitare .n le!,tur, cu scopul de a .m)un,t,i funcionarea pieei interne. Aceasta are ca o)iectiv eliminarea o)stacolelor fiscale la transferul permanent autoturisme dintr$o ar, a -E .n alta. +rin restructurarea )aza pe care sunt impozitate autoturisme& directiva propus, .i propune& de asemenea& de a promova sustena)ilitatea mediului .n ceea ce privete emisiile de dio5id de car)on. Ta6&l& (& >"1at$ic#la$& $ 2n situaia actual,& <TS poate conduce la du)la impunere .n cazul .n care cet,enii se mute reedina permanent, dintr$o ar, -E .n alta sau c6nd o main, la m6na a doua este adus din alt, ar, a -E. 3eoarece aceste ta5e& prin urmare& pot crea o)stacole .n calea li)erei circulaii a cet,enilor& precum i duce la o fra!mentare a pieei pentru autoturismele de ocazie& se propune s, le elimine. Elimin,rii treptate a <TS .ntr$o perioad, de tranziie de cinci p6n, la zece ani vor da acele state mem)re ale -E care aplic, .n prezent de mare <TS timp suficient pentru a restructura sistemul lor fiscal i va oferi& de asemenea& dein,torii de protecie masini folosite .mpotriva oric,rei pierderea imediat, a valorii lor comerciale. R& tit#i$&a ta6&lo$ (& >"1at$ic#la$& $ 2n scopul sta)ilirii unui sistem de ram)ursare unele dintre <TS pl,tete atunci c6nd .nre!istrarea orice autoturism care urmeaz, s, fie e5portate sau permanent transferate .n alt, ar, a -E este de a evita du)la impozitare .n perioada interimar, p6n, <TS vor fi eliminate treptat. Mai mult dec6t at6t& sunt sta)ilite re!uli clare pentru calcularea valorii reziduale a <TS a fi ram)ursate& .n cazurile de mai sus.

Coo%&$a$&a a(1i"i t$ati3! >" (o1&"i#l acci0&lo$ $ E t& "&c& a$! o coo%&$a$& t$?" ! >"t$& a#to$it!il& a(1i"i t$ati3& (i" fi&ca$& tat 1&12$#, $& %o" a2il %&"t$# %#"&$&a >" a%lica$& a 1! #$ilo$ a(o%tat& >" ac& t (o1&"i#, >" 3&(&$&a co12at&$ii f$a#(&i acci0&lo$/ U"i#"&a E#$o%&a"! <UE= a a(o%tat, %$i" #$1a$&, #" $&)#la1&"t %&"t$# a co" oli(a coo%&$a$&a >"t$& a#to$it!il& fi cal& al& tat&lo$ 1&12$&, >" 3&(&$&a co12at&$ii f$a#(&i >" (o1&"i#l acci0&lo$ la alcool, t#t#" i %$o(# & &"&$)&tic&/ Biecare stat mem)ru informeaz, celelalte state mem)re i omisia cu privire la Eautoritatea competent,E& care le$a desemnat pentru aplicarea prezentului re!ulament. +e care le desemneaz,& de asemenea& un E)irou central de le!,tur,E cu responsa)ilul principal pentru contactele cu alte state mem)re .n domeniul cooper,rii administrative. (iroul central de le!,tur, are ca principal, responsa)ilitate sc%im)urile de informaii privind circulaia produselor supuse accizelor. :a cererea autorit,ii solicitante & autoritatea solicitat, va comunica orice informaie care ar putea a8uta la efectuarea unei determin,ri corecte a accizelor. Informaiile tre)uie s, fie furnizate c6t mai repede posi)il& i nu mai t6rziu de trei luni de la data primirii cererii. 2n cazul .n care autoritatea solicitat, nu este .n m,sur, s, r,spund, la cerere .n termenul& aceasta tre)uie s, informeze de .ndat, autoritatea solicitant, cu privire la motivele pentru eecul de a face acest lucru i care consider, c, va fi .n m,sur, s, r,spund,.
12

-niunea European, 7-E9 instaureaz, un sistem comun de cooperare administrativ, 0i de sc%im) de informa1ii .ntre statele mem)re .n vederea aplic,rii corecte a ta5ei pe valoarea ad,u!at, 7TVA9 0i a com)aterii fraudei. Biecare stat mem)ru al -E desemneaz, un sin!ur )irou central care serve0te drept punct de contact .n domeniul cooper,rii administrative. Autorit,1ile competente din fiecare stat mem)ru pot desemna departamente de le!,tur, 0i"sau func1ionari competen1i pentru sc%im)urile directe de informa1ii. (irourilor centrale de le!,tur, le revine sarcina de a men1ine actualizate listele acestor servicii sau func1ionari 0i de a le pune la dispozi1ia celorlalte state mem)re interesate. =)li!a1ia de a acorda asisten1, celorlalte state mem)re nu include furnizarea de informa1ii sau documente o)1inute de autorit,1i atunci c6nd acestea ac1ioneaz, pe )aza autoriz,rii sau la cererea unei autorit,1i 8udiciare& dac, le!isla1ia na1ional, nu permite acest lucru. Biecare stat mem)ru dispune de o )az, de date electronic, .n care stoc%eaz, 0i prelucreaz, informa1iile privind TVA. Statele mem)re se asi!ur, c, )azele lor de date sunt actualizate& complete 0i e5acte. Sc*i12#l (& i"fo$1a4ii $ Autoritatea solicitant, trimite autorit,1ii solicitate c&$&$il& (& i"fo$1a4ii @i (& a"c*&t& a(1i"i t$ati3& folosind un formular standard. Aceasta din urm, furnizeaz, informa1iile f,r, .nt6rziere 0i .n termen de cel mult trei luni de la data primirii cererii. 3ac, autoritatea solicitat, de1ine informa1iile cerute& ea le transmite .n termen de o lun, de la data primirii cererii. Stoca$&a i"fo$1a4iilo$ $ Biecare 1ar, -E p,streaz, urm,toarele informa1ii actualizate .ntr$un sistem electronic& pe o durat, minim, de cinci ani de la sf6r0itul primului an calendaristic .n care se acord, accesul la informa1ii& prin mi8loace automatizate& celorlalte 1,ri -E.

Ta6a %& 3aloa$&a a(!#)at! <TVA=

Ta5a pe valoarea ad,u!at, 7TVA9 este o ta5, !eneral, de consum aplicat, activit,1ilor comerciale care implic, produc1ia 0i distri)u1ia de )unuri 0i prestarea de servicii. Aceast, 3irectiv, a TVA codific, dispozi1iile care re!lementeaz, introducerea sistemului comun privind TVA .n -niunea European, 7-E9. Sistemul comun privind TVA se aplic, )unurilor 0i serviciilor ac%izi1ionate 0i comercializate .n vederea consumului pe teritoriul -E. Ta5a se calculeaz, pe )aza valorii ad,u!ate )unurilor 0i serviciilor la fiecare etap, din procesul de produc1ie 0i de distri)u1ie. Ta5a se colecteaz, prin intermediul unui sistem de pl,1i par1iale care le permite persoanelor impoza)ile 7firme identificate .n scopuri de TVA9 s, .0i deduc, din conturile de TVA valoarea ta5ei pe care au ac%itat$o altor persoane impoza)ile la ac%izi1iile f,cute .n scopuri comerciale .n etapa anterioar,. +rin acest mecanism se asi!ur, c, ta5a este neutr,& indiferent de num,rul opera1iunilor.
13

2n cele din urm,& TVA este suportat, de consumatorul final su) forma unui procent ad,u!at la pre1ul final al )unurilor sau serviciilor. Acest pre1 final reprezint, totalul valorii ad,u!ate la fiecare etap, din procesul de produc1ie 0i distri)u1ie. Burnizorul de )unuri sau prestatorul de servicii 7persoana impoza)il,9 pl,te0te TVA ac%itat, pentru )unurile sau serviciile .n cauz, administra1iei fiscale na1ionale dup, ce deduce TVA pe care a pl,tit$o la r6ndul s,u furnizorilor s,i. Sf&$! (& a%lica$& $ =pera1iunile efectuate cu titlu oneros pe teritoriul unui stat mem)ru -E de c,tre o persoan, impoza)il, care ac1ioneaz, ca atare sunt supuse TVA. Importurile realizate de orice persoan, sunt de asemenea supuse TVA. =pera1iunile impoza)ile includ/

li3$a$&a de )unuri de c,tre o persoan, impoza)il,> ac*i0i4iil& i"t$aco1#"ita$& pe teritoriul unui stat mem)ru de )unuri provenite din alt stat mem)ru> %$& ta$&a de servicii realizat, de o persoan, impoza)il,> i1%o$t#$il& de )unuri din afara -E P&$ oa"& i1%o0a2il& $ = persoan, impoza)il, este persoana care& .n mod independent& desf,0oar, .n orice loc orice activitate economic,& indiferent de scopul sau de rezultatele activit,1ii respective. Activitatea economic, include orice activitate a produc,torilor& comercian1ilor sau persoanelor care presteaz, servicii& inclusiv activit,1ile miniere 0i a!ricole 0i activit,1ile prestate .n cadrul profesiunilor li)erale. 2n m,sura .n care sunt le!ate de un an!a8ator printr$un contract de munc, sau prin orice alte le!,turi 8uridice care dau na0tere rela1iei an!a8ator$an!a8at& activit,1ile salaria1ilor 0i ale altor persoane nu sunt considerate ca fiind realizate .n mod independent. Cot& (& TVA $ =pera1iunile impoza)ile sunt ta5ate la cotele 0i .n condi1iile sta)ilite de statul mem)ru .n care acestea au loc. ota standard a TVA este fi5at, su) forma unui procent din )aza de impozitare care& p6n, la 31 decem)rie 2'1*& nu poate fi mai mic de 1* F. E5ist, re!imuri speciale de TVA pentru/

.ntreprinderi mici> produc,tori a!ricoli 7re!imul comun forfetar9> )unuri second$%and& o)iecte de art,& o)iecte de colec1ie 0i antic%it,1i> aurul de investi1ii> a!en1ii de turism> serviciile furnizate pe cale electronic,. R&)i1#l %&cial a%lica2il a#$#l#i 7aur& su) form, de lin!ou sau plac%et,& cu o !reutate acceptat, pe pie1ele aurului& cu o puritate e!al, sau mai mare de ##* de miimi> monedele de aur care au o puritate de cel pu1in #'' de miimi9 +entru a promova utilizarea aurului ca instrument financiar& aceast, directiv, instituie o scutire de ta5, pentru livr,rile de aur pentru investi1ii. Anterior& re!imul fiscal normal era aplica)il 0i aurului pentru investi1ii. +e )aza acestui re!im& livr,rile de aur pentru investi1ii
14

erau .n principiu supuse TVA$ului& dar anumite state mem)re erau autorizate& pe o perioad, temporar,& s, scuteasc, de ta5, aceste livr,ri. ?oua directiv, elimin, aceste distorsiuni ale concuren1ei .ntre statele mem)re& .nt,rind .n acela0i timp competitivitatea pie1ei aurului comunitar. Statele mem)re scutesc de ta5a pe valoarea ad,u!at, livrarea& ac%izi1ionarea intracomunitar, 0i importurile de aur pentru investi1ii. R&)i1 %&cial a%lica2il &$3iciilo$ %$& tat& &l&ct$o"ic +entru anumite servicii prestate pe cale electronic, & atunci c6nd sunt furnizate de c,tre un operator din afara -E pentru un client -E & locul de impozitare este .n interiorul -E i .n consecin, acestea sunt supuse TVA$ului. ea mai simpl, i mai atractiv, opiune pentru .ntreprinderile din afara -E este de a face uz de sistemul simplificat a directivei pentru astfel de afaceri . Acest lucru le permite s, se identifice .n scopuri fiscale din -E .ntr$un sin!ur stat mem)ru european & profit6nd de proceduri de raportare on$line si de conformitate simplificata. 2ntreprinderile non $ -E pot s, se .nre!istreze cu o autoritate fiscal, .ntr$un stat mem)ru& la ale!erea lor . Acestea sunt o)li!ate s, perceap, TVA la clienii non$ )usiness .n -E .n funcie de rata standard de impozitare .n statul mem)ru .n care viaa clientului . :a fiecare trei luni & ei pl,tesc impozit care le$au colectat la administraia care le$au .nre!istrat & .mpreun, cu o .ntoarcere .n format electronic care detaliaz, v6nz,rile totale pentru fiecare stat mem)ru al -E . +e )aza acestor informaii & statul mem)ru de .nre!istrare re $ aloca veniturilor fiscale .n ara de consum .Acest sistem simplificat pentru .ntreprinderile din afara -E se va aplica timp de trei ani & cu posi)ilitatea de a trece la un sistem mult mai avansat punct de vedere etic. S&$3iciil& ca$& folo & c i"t&" i3 fo$4a (& 1#"c! ; (aza unitar, de evaluare prevede c, statele mem)re pot aplica una sau dou, cote reduse & de cel puin * F & la livr,rile de )unuri i servicii de natur, social, i cultural, . Acesta permite statelor mem)re s, aplice cote reduse pentru serviciile enumerate .n ma5imum dou, dintre cate!oriile prev,zute .n ane5,. Serviciile .n cauz, sunt / $ servicii de reparaii mici 7)iciclete & .nc,l,minte i articole din piele & .m)r,c,minte i len8erie de uz casnic9> $ renovarea i repararea locuinelor private & cu e5cepia materialelor care formeaz, o parte important, din valoarea ofertei > $ servicii de .n!ri8ire la domiciliu > coafur, . A$1o"i0a$&a i1%o0it&lo$ %& cif$a (& afac&$i 3e la 1 Ianuarie 1#C2 fiecare stat mem)ru are o)li!atia de a inlocui sistemul de impozitare pe cifra de afaceri cu sistemul comun al ta5ei pe valoare adau!ata dar fara adaosul de armonizare al ratelor si scutirilor.
15

Sistemul comun este )azat pe principiul neutralitatii / .n cadrul fiec,rui stat mem)ru& )unurile i serviciile similare s, suporte aceeai sarcin, fiscal, & indiferent de lun!imea lanului de producie i distri)uie . Structura& precum si procedura de aplicare a sistemului comun de ta5 ape valoarea adau!ata& tr)uie sa fie su)iectul unei a doua derective.

Sc#ti$&a (& TVA' i1%o$t#l fi"al al 2#"#$ilo$ Statele mem)re ale -niunii Europene 7-E9 tre)uie s, acorde scutiri de la ta5a pe valoarea ad,u!at, 7TVA9 importurilor finale ale anumitor )unuri .n condi1iile sta)ilite de acestea pentru a preveni orice distorsiune a concuren1ei sau evaziunea fiscal,. Scutirea de la TVA a importurilor se poate acorda pentru/

)unurile personale importate de persoanele fizice care .0i transfer, locul o)i0nuit de re0edin1, dintr$o 1ar, ter1, .ntr$o 1ar, a -E> )unurile importate cu ocazia c,s,toriei> )unurile personale do)6ndite prin mo0tenire> importul de ec%ipament de 0coal,& rec%izite 0colare 0i alte )unuri casnice de uz 0colar> importurile cu valoare ne!li8a)il, 7care nu dep,0esc suma de 1' E-<9> importul anumitor produse a!ricole sau al produselor destinate uzului a!ricol> importul su)stan1elor terapeutice& al medicamentelor& al animalelor de la)orator 0i al su)stan1elor )iolo!ice sau c%imice> )unurile importate .n vederea utiliz,rii de c,tre or!aniza1iile carita)ile sau filantropice> )unurile importate .n conte5tul rela1iilor interna1ionale> importul )unurilor pentru promovarea comer1ului> )unurile importate .n scopuri de e5aminare& analiz, sau testare> loturile trimise or!aniza1iilor care au competen1e .n domeniul prote8,rii drepturilor de autor sau a propriet,1ii industriale 0i comerciale> documenta1ie cu caracter turistic> diverse documente destinate or!anismelor oficiale> materialele au5iliare pentru am)alarea 0i prote8area )unurilor .n timpul transportului> a0ternutul de paie& nutre1ul 0i %rana pentru animale pe parcursul transportului lor> car)urantul 0i lu)rifian1ii prezen1i .n ve%iculele motorizate terestre 0i .n containere speciale> )unurile pentru construirea& .ntre1inerea sau ornamentarea monumentelor de r,z)oi> sicriele& urnele funerare 0i articolele funerare ornamentale. Pla" (& ac4i#"& %&"t$# l#%ta >1%ot$i3a f$a#(&i >" (o1&"i#l TVA >" U"i#"&a E#$o%&a"!

16

+lanul de ac1iune pe termen scurt prezentat aici este primul pas spre o strate!ie mai str6ns coordonat, .n materie fiscal, .n cadrul -niunii Europene. +lanul vizeaz, punerea .n aplicare a trei mari tipuri de m,suri& care prev,d .m)un,t,1irea sc%im)ului de informa1ii .ntre statele mem)re& consolidarea cooper,rii administrative .ntre statele mem)re .n materie de lupt, antifraud, 0i facturarea. P$&3&"i$&a f$a#(&i >" (o1&"i#l TVA +entru prevenirea fraudei .n domeniul TVA& omisia propune un set de m,suri destinate consolid,rii sistemelor fiscale 0i cooper,rii .n materie fiscal,. omisia propune introducerea& .n primul r6nd& a standardelor comunitare minime pentru .nre!istrarea 0i radierea a!en1ilor economici .n sistemul VIES& .n vederea .m)un,t,1irii fia)ilit,1ii informa1iilor cuprinse .n acest sistem. 3e asemenea& a!en1ii economici tre)uie s, poat, s, o)1in, .n mod electronic confirmarea numelui 0i a adresei partenerului de afaceri supus TVA. Armonizarea 0i simplificarea re!ulilor de facturare sunt& de asemenea& prev,zute pentru reducerea sarcinilor administrative ale .ntreprinderilor 0i pentru a facilita controlul acestora. Aceste m,suri cuprind& de e5emplu& perioade comune de stocare 0i re!uli armonizate referitoare la data factur,rii. 2n plus& este necesar s, se armonizeze no1iunea de dat, de e5i!i)ilitate TVA pentru livr,rile de )unuri 0i pentru prest,rile de servicii intracomunitare& cu scopul de a se !aranta c, transmiterea informa1iilor are loc concomitent .n am)ele state mem)re .n cauz,. D&t&cta$&a f$a#(&i >" (o1&"i#l TVA +entru a .m)un,t,1i detectarea fraudei .n domeniul TVA& omisia inten1ioneaz, s, adopte m,suri destinate s, sporeasc, eficacitatea administra1iilor fiscale 0i& .n particular& s, favorizeze o mai )un, transmitere a informa1iilor .ntre statele mem)re cu privire la tranzac1iile intracomunitare. 3e asemenea& se propun re!uli cu privire la scutirea de TVA la import& .n vederea unei mai )une .ncadr,ri a acestor tranzac1ii. 2n plus& omisia urm,re0te consolidarea cooper,rii .ntre statele mem)re .n domeniul cooper,rii administrative. Este .ntr$adev,r de o importan1, deose)it, ca anumite informa1ii s, fac, o)iectul unui sc%im) automat. Se propune sta)ilirea unui cadru 8uridic care s, permit, autorit,1ilor competente dintr$ un stat mem)ru s, ai), acces automatizat la date specifice disponi)ile .n )aza de date a altui stat mem)ru& privind identificarea 0i activit,1ile unui a!ent economic. 2n sf6r0it& se propune constituirea unei re1ele europene Eurofisc de avertizare rapid, asupra riscurilor de fraud, .n domeniul TVA 0i de analiz, a acestor riscuri.
17

Col&cta$&a @i $&c#%&$a$&a ta6&lo$ omisia inten1ioneaz, s, propun, m,suri care au drept scop consolidarea posi)ilit,1ilor administra1iilor fiscale de a recupera pierderile de TVA .nre!istrate .n opera1iunile transfrontaliere frauduloase. +rincipiul r,spunderii solidare .n caz de pierdere de venituri fiscale tre)uie aplicat a!entului economic care nu furnizeaz, informa1iile necesare cu privire la tranzac1iile intracomunitare& atunci c6nd aceast, omisiune este cauza unei pierderi de venituri fiscale. . 3e asemenea& omisia prevede armonizarea instrumentelor care includ m,suri de e5ecutare sau de prevenire .n vederea reducerii sarcinilor administrative 0i a cre0terii eficacit,1ii recuper,rii. 2n plus& este necesar s, se !aranteze o protec1ie adecvat, a tuturor veniturilor din TVA .n toate statele mem)re& de c,tre toate statele mem)re. omisia su!ereaz, crearea unui !rup ad %oc care s, reuneasc, reprezentan1i ai autorit,1ilor fiscale& precum 0i ai .ntreprinderilor mari& mici 0i mi8locii. =)iectivul acestui !rup ad %oc ar fi de a e5amina .n ce mod utilizarea instrumentelor de te%nolo!ie a informa1iei ar putea .m)un,t,1i rela1ia dintre contri)ua)ili 0i autorit,1ile fiscale .n ceea ce prive0te o)li!a1iile de plat, a TVA& auditul 0i comunicarea .n !eneral& .n )eneficiul am)elor p,r1i.

Acci0&

Accizele reprezint, ta5ele de consuma1ie pe produs. 3e o)icei ele sunt a0ezate asupra produselor cu cerere neelastic,. Tipurile de produse cu a0a o cerere sunt foarte diverse 0i difer, de la o 1ar, la alta. adrul 8uridic principal .n re!lementarea accizelor este Titlul IV al odului fiscal. Ta5ele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele& pentru ca in acest fel impozitul sa ai)a in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. 3rept urmare& accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica In <omania se practica accize pe produse cum sunt/ )auturile alcoolice& vinurile si produsele pe )aza de vin& )erea& produse din tutun& produsele petroliere 7)enzina premium& re!ular si normala& )enzina fara plum) si motorina9& cafeaua& apele minerale si apele !azoase cu continut de za%ar sau de alte produse de indulcit si su)stante aromatizante& confectiile din )lanuri naturale& articolele din cristal& )i8uteriile din aur si"sau platina& autoturismele si autoturismele de teren 7inclusiv din import& rulate9& parfumurile& apele de colonie si apele de toaleta& aparatele video de inre!istrat sau de reprodus& camerele video& cuptoarele cu microunde& telefoanele mo)ile& aparatele pentru conditionat aerul.

18

Ta5ele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fi5a pe unitatea de masura& fie in )aza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal& produsele provenite din import tre)uie impuse cu aceleasi ta5e ca si produsele indi!ene& iar cele destinate e5portului& de re!ula nu sunt impozitate. ?ivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. 3e e5emplu& pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent *' sau c%iar 6' de procente. = re!lementare mai comple5a si distincta a impozitelor speciale de consumatie s$a introdus prin :e!ea nr. D2"1##3& care a a)ro!at dispozitiile le!ale anterioare. Aceasta le!e re!lementeaza (o#a fo$1& al& i1%o0it&lo$ %&cial& (& co" #1ati& si anume/ accizele la unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si !azele naturale. In mod succint si pentru scopuri practice& se utilizeaza notiunea de EaccizeE pentru am)ele forme de impozite speciale de consumatie. Specific am)elor forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele & (ato$&a0a i"t$;o i")#$a fa0a a ci$c#it#l#i &co"o1ic& respectiv de catre producatori& importatori sau ac%izitori& iar cotele sau sumele fi5e& dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern& cat si pentru cele din import. =)servam o deose)ire esentiala fata de TVA& care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in )aza de impozitare a TVA. Acci0&l& co" tit#i& 7in tarile in care se aplica9 o #$ a (& 3&"it a%$&cia2ila, facil (& o2ti"#t, la #" co t %#ti" $i(icat/ otele cele mai mari de accize afecteaza& in !eneral& )auturile& ti!arile& automo)ilele si car)urantii si furnizeaza ma8oritatea veniturilor procurate de aceste ta5e speciale asupra consumului& respectiv K. Acci0&l&, i" )&"&$al, #"t &" i2il& la i"flati&, a8un!andu$se in perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor 7de altfel aceasta pro)lema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate cate!oriile de impozite9. Baptul ca se aplica supra valorii in vama& la care se adau!a ta5ele vamale& in cazul produselor importate& sau in suma fi5a asupra cantitatilor de petrol sau !aze livrate& face ca aceste ta5e sa$si diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica. Apare necesara& astfel& o modificare a acestor ta5e pentru a compensa efectele inflatiei. Pa$t&a acci0&lo$ i" total#l %$&l&3a$ilo$ o2li)ato$ii 3a$ia0a (& la o ta$a la alta / moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, rlanda. St$#ct#$a lo$ (if&$a in e!ala masura/ tarile nordice impo!itea!a puternic "auturile alcoolice, tarile de sud le ta#ea!afoarte putin, iar $ranta, Germania si Belgia aplica ta#e medii. Acci0&l&, co" tit#i"( o #$ a i1%o$ta"ta (& 3&"it#$i 2#)&ta$&, # o$ (& %$oc#$at, %$i" &l& & #$1a$& c o2i&cti3& 2#)&ta$& (a$ i &fici&"ta a(1i"i t$ati3a/ %egula de eficienta este urmatoarea& ta6a$&a #"#i 2#" t$&2#i& a fi& i"3&$ %$o%o$tio"ala c# &la ticitat&a c&$&$ii i" $a%o$t c# %$&t#l/ =ri& produsele precum )auturile& ti!arile& aparatura electronica& car)urantii etc. nu comporta su)stituiri puternice& deci cererea lor este considerata& in !eneral& inelastica in raport cu pretul. In realitate& inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel& populatia este foarte sensi)ila la costul car)urantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a costului car)urantului provoaca su)stituiri intre cele doua modalitati de
19

transport. Anumite )auturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor )unuri !enereaza su)stituiri intre cate!orii de calitate diferita. = crestere a preturilor la ti!ari e5ercita un efect de franare a consumului. S$a estimat ca in Branta o crestere a te5elor indirecte de 2'F conduce la o reducere de DF a consumului de tutun si de ti!ari. Branarea consumului se opune o)iectivului de o)tinere a veniturilor )u!etare. Ta5ele speciale asupra consumului corespund& in !eneral& vointei de descura8are a consumurilor e5cesive de anumite produse. 3ar pentru ca acest impozit sa$si atin!a scopul ; respectiv franarea consumului ; tre)uie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile& ipoteza care se dovedeste defavora)ila realizarii celuilalt o)iectiv ; asi!urarea veniturilor )u!etare. Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in ane5a asupra 2a0&i (& i1%o0ita$& ca$& $&%$&0i"ta' a9 pentru produsele din productia interna ; contravaloarea )unurilor livrate& e5clusiv accizele> )9 pentru produsele din import ; valoarea in vama sta)ilita potrivit le!ii& la care se adau!a ta5ele vamale si alte ta5e speciale sta)ilite& potrivit le!ii& la importul unor cate!orii de produse> c9 pentru )unurile introduse in tara de persoanele fizice neinre!istrate ca a!enti economici& dar comercializate prin a!enti economici ; contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru )unurile vandute. Accizele preced ta5a pe valoare adau!ata si se calculeaza o sin!ura data& prin aplicarea cotelor procentuale. Momentul datorarii accizelor il constituie/ a9 data efectuarii livrarii pentru producatori> )9 data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori> c9 data cumpararii pentru a!entii economici ac%izitori> d9 data vanzarii )unurilor pentru )unurile vandute prin consi!natie. Sf&$a (& a%lica$&/ Acci0&l& reprezinta ta5e speciale de consumatie care se datoreaza )u!etului de stat& pentru anumite produse din tara si din import. +rodusele pentru care se datoreaza accize sunt/ a9 alcoolul etilic alimentar& )auturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului& care contin alcool etilic alimentar> )9 produsele din tutun> c9 produsele petroliere>
20

d9 alte produse si !rupe de produse. Platito$i (& acci0& #"t' a9 a!entii economici prestatori& pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar o)tinut in sistem de prestari de servicii> )9 a!entii economici care cumpara de la producatorii individuali ; persoane fizice ; produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si"sau comercializare> c9 persoanele fizice care introduc in tara alcool si )auturi alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in re!im de scutire de ta5e vamale> d9 a!entii economici& pentru cantitati produse. Supuse accizelor& acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor& asociatilor si dupa caz& persoanelor fizice. Ba0a (& i1%o0ita$& reprezinta/ a9 pentru produsele din productia interna ; preturile de livrare& mai putin accizele& respectiv pretul producatorului> )9 pentru produsele din import ; valoarea in vama plus ta5ele vamale> c9 pentru )unurile provenite de la persoanele fizice neinre!istrate ca a!enti economici ; contravaloarea ce se cuvine deponentului> d9 pentru )unuri amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet ; contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea )unurilor respective& mai putin accizele. Sc#ti$i/ Sunt scutite de plata accizelor/ a9 produsele e5portate direct sau prin a!enti economici care isi desfasoara activitatea pe )aza de comision> in cazul in care a!entii economici care efectueaza operatiuni de e5port cumpara de la producatorii interni& in vederea vanzarii la e5port& produse supuse accizelor& acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii e5portului& or!anelor fiscale teritoriale& pe )aza documentelor 8ustificative& restituirea accizelor aferente produselor finite e5portate> )9 produsele comercializate prin ma!azinele autorizate sa comercializeze marfuri in re!im dutA$free> c9 produsele importate in re!im de tranzit sau import temporar& atat timp cat se afla in aceasta situatie> d9 )unurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi neram)ursa)ile& precum si din pro!rame de cooperare stiintifica si te%nica& acordate de !uverne straine& or!anisme internationale si or!anizatii non$profit si de caritate&
21

institutiilor de invatamant si de cultura& ministerelor& altor or!ane ale administratie pu)lice& in conditile sta)ilite de Ministerul Binantelor> e9 produsele livrate la rezerva de stat& pe perioada cat au acest re!im> f9 )unurile prevazute la nr crt 8 din ane5a nr 2 constituie ca aport in natura sau ac%izitionate din aportul in numerar& in conditiile sta)ilite de Ministerul Binantelor> !9 alcoolul etilic alimentar& utilizat in productia de medicamente& de alcool medical> %9 alcoolul etilic alimentar& utilizat in scop medical in spitale si farmacii. +entru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la ac%izitionarea acestora.

Mo1&"t#l (ato$a$ii acci0&lo$ a9 data efectuarii livrarii ; pentru produsele din productia interna> )9 data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din procesare ; la prestatorul de servicii> c9 data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de productie in cea de prelucrare a acestuia in )auturi alcoolice ; in cazul unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic alimentar& cat si de producere a )auturilor alcoolice> d9 data inre!istrarii declaratiei vamale de import ; pentru importatori> e9 data cumpararii ; pentru a!entii economici ac%izitori/ f9 data vanzarii )unurilor 7pentru cele vandute de a!entii economici !en consi!natie9. I1%o0it#l la tit&i#l i la )a0&l& "at#$al& (i" %$o(#ctia i"t&$"a/ +entru titeiul si !azele naturale din productia interna& a!entii economici autorizati datoreaza )u!etului de stat impozit din momentul livrarii. Impozitul datorat precede ta5a pe valoare adau!ata si se calculeaza prin aplicarea sumelor sta)ilite in lei pe unitatea de masura. Impozitul se corecteaza de catre Guvern la propunerea Ministerului Binantelor& in functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor la import si la cele cu ridicata. A%$&ci&$i fi"al&/ Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la )u!etul de stat& sta)ilite in E - pe unitatea de masura& se determina prin trasformarea sumelor e5primate in E - la cursul de sc%im) valutar comunicat de (?<.

22

<aspunderea calcularii si varsarii la )u!etul de stat a accizelor si impozitului la titeiul si la !azele naturale din productia interna& revine platitorilor. +latitorii de accize& de impozit la titeiul si la !azele naturale din productia interna& au o)li!atia sa depuna lunar& pana la data de 2* a lunii urmatoarele& pe )aza decontului de impunere& prin virament sau in numerar& dupa caz& in contul )u!etului de stat& desc%is la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului& iar pentru produsele din import& la or!anele vamale& concomitent cu plata ta5elor vamale. ?eplata la timp a ta5elor speciale de consumatie atra!e dupa sine perceperea de ma8orari de intarziere.

Sc#ti$i fi cal&

+rezenta directiv, sta)ile0te un re!im comunitar privind scutirea de ta5a pe valoare ad,u!at, 7TVA9 0i de accize pentru importurile necomerciale de m,rfuri efectuate de c,tre c,l,tori .n cadrul traficului .ntre statele mem)re ale -niunii Europene 7-E9 0i 1,rile ter1e. Do1&"i# (& a%lica$& <e!imul se aplic, m,rfurilor importate aflate .n )a!a8ele personale ale persoanelor care c,l,toresc dintr$o 1ar, sau dintr$un teritoriu .n care nu se aplic, re!ulile armonizate privind TVA sau accizele. Scutirile de ta5e se aplic, .n )aza pra!urilor financiare sau a limitelor cantitative ale m,rfurilor pe care persoanele care c,l,toresc din 1,ri ter1e sunt autorizate a le importa f,r, ta5e la intrarea pe teritoriul -E.

P$a)#$il& fi"a"cia$& omisia propune ca statele mem)re s, e5onereze de la plata TVA 0i a accizelor importurile de m,rfuri a c,ror valoare nu dep,0e0te 3'' E-< de persoan,. Acest pra! este de D3' E-< pentru c,l,torii care utilizeaz, un mod de transport aerian sau maritim.

23

+entru c,l,torii a c,ror v6rst, este mai mic, de 1* ani& statele mem)re pot reduce pra!ul financiar. Acest pra! nu poate fi mai mic de 1*' E-<& indiferent de modul de transport utilizat de c,l,tori. Statele mem)re pot decide s, nu perceap, TVA sau accize .n cazul importului de m,rfuri efectuat de o persoan, care c,l,tore0te atunci c6nd suma ta5ei ce ar tre)ui perceput, este mai mic, sau e!al, cu 1' E-<. 2n scopul aplic,rii pra!urilor financiare& valoarea unui articol individual nu poate fi defalcat,. 2n plus& statele mem)re pot reduce pra!urile financiare 0i limitele cantitative pentru c,l,torii a c,ror reziden1, se afl, .ntr$o zon, frontalier,& pentru lucr,torii frontalieri sau pentru personalul mi8loacelor de transport utilizate .n traficul interna1ional. Li1it&l& ca"titati3& >" ca0#l %$o(# &lo$ (i" t#t#" +entru produsele din tutun& statele mem)re scutesc de TVA 0i de accize importurile care sunt incadrate .n urm,toarele limite cantitative/

2'' 1i!arete sau D' 1i!arete> 1'' de 1i!,ri de foi sau 2' de 1i!,ri de foi> *' de tra)ucuri sau 1' tra)ucuri> 2*' ! de tutun de fumat sau *' ! de tutun de fumat. Statele mem)re au posi)ilitatea de a diferen1ia c,l,torii ce folosesc mi8loacele de transport aerian de ceilal1i c,l,tori prin neaplicarea limitelor cantitative inferioare. Li1it&l& ca"titati3& %&"t$# alcool Statele mem)re scutesc de TVA 0i de accize importurile de cate!orii de alcool 0i de ),uturi alcoolice care sunt incadrate .n urm,toarele limite cantitative/

un total de 1 litru de alcool sau ),uturi alcoolice cu o t,rie alcoolic, care dep,0e0te 22 F vol.& sau alcool etilic nedenaturat de 8' F vol. sau mai mare> un total de 2 litri de alcool sau ),uturi alcoolice cu o t,rie alcoolic, de p6n, la 22 F vol. Scutirile de ta5e pentru produsele din tutun 0i alcool nu se aplic, .n cazul c,l,torilor cu o v6rst, mai mic, de 1C ani. 2n 2'12& apoi la fiecare patru ani& omisia European, transmite privind punerea .n aplicare a directivei. onsiliului un raport

24

Sc#ti$il& (& i1%o0it' i1%o$t#l t&1%o$a$ (& a"#1it& 1iAloac& (& t$a" %o$t -rm,toarele cate!orii sunt scutite de impozit & accize& alte impozite de consum i impozitele enumerate .n ane5a la 3irectiva atunci c6nd sunt importate temporar dintr$un stat mem)ru/

mi8loacele de transport ac%iziionate sau importate .n conformitate cu condiiile !enerale de impozitare .n vi!oare pe piaa intern, a unui stat mem)ru/ ve%icule rutiere cu motor 7inclusiv remorcile acestora9& rulotelor& am)arcaiunilor de a!rement& avioane personale. piese de sc%im) normale& accesoriile i ec%ipamentele importate pentru aceste mi8loace de transport. Ve%iculele comerciale sunt e5cluse de la scutire.

3irectiva sta)ilete condiiile de acordare i durata de scutire pentru importul temporar din urm,toarele cate!orii/

ve%iculele private& rulote& ),rci pentru a!rement& avioane personale&> ve%iculelor personale pentru uz profesional>

2n cazuri e5cepionale& importul temporar al unui ve%icul personal de afaceri poate fi condiionat de plata unei !aranii. 3ispoziii referitoare la cazuri specifice de import temporar al ve%iculelor personale/ acestea se refer, la persoanele care lucreaz, sau studiaz, .ntr$un alt stat mem)ru dec6t statul lor de reedin, normal,. Statele mem)re sunt autorizate s, menin, sau s, introduc, m,suri de scutire mai li)erale dec6t cele prev,zute de directiv,.

Sc#ti$il& (& i1%o0it' i"t$o(#c&$&a (&fi"iti3! (& 2#"#$i %&$ o"al& al& %&$ oa"&lo$ fi0ic& Aceast, directiv, prevede o scutire de la impozitul pe consum care se aplic, .n mod o)i0nuit la introducerea definitiv, de c,tre o persoan, fizic, a )unurilor personale provenind dintr$un alt stat mem)ru al -niunii Europene 7-E9. B#"#$il& %&$ o"al& .nseamn, )unurile destinate uzului personal al persoanei .n cauz, sau ale nevoilor !ospod,riei acesteia. Aceste )unuri nu tre)uie s, prezinte un interes comercial 0i nu tre)uie s, fie destinate unei activit,1i economice. In aceasta cate!orie sunt incluse uneltele necesare persoanei .n cauz, pentru e5ercitarea profesiei sau activit,1ii sale. :a introducerea de autove%icule 7inclusiv remorcile acestora9& de rulote& de locuin1e mo)ile& de am)arca1iuni de a!rement sau de avioane personale& scutirea se acord, numai dac, persoana fizic, .0i transfer, re0edin1a o)i0nuit, .n statul mem)ru de destina1ie. 2n sensul directivei& Ire0edin1a o)i0nuit,J reprezinta locul unde o
25

persoan, locuie0te .n mod o)i0nuit& adic, cel pu1in 18* de zile .n fiecare an calendaristic& .n virtutea rela1iilor sale personale 0i profesionale& sau& .n cazul persoanelor care nu au rela1ii profesionale& .n virtutea unor le!,turi str6nse .ntre respectiva persoan, 0i locul .n care locuie0te. Autove%iculele 7inclusiv remorcile acestora9& rulotele& locuin1ele mo)ile& am)arca1iunile de a!rement 0i avioanele personale introduse nu pot fi cesionate& .nc%iriate sau .mprumutate .ntr$o perioada de 12 luni & dupa introducerea lor cu scutire de o)li!a1ii fiscale& e5cep1ie fac cazurile 8ustificate corespunz,tor autorit,1ilor competente ale statului mem)ru de destina1ie. I"t$o(#c&$&a (& 2#"#$i se poate efectua o dat, sau de mai multe ori 0i pentru oricare dintre urm,toarele motive/

cu ocazia transferului $&@&(i"4&i o2i@"#it&/ toate )unurile tre)uie introduse .n termen de 12 luni de la transferul re0edin1ei o)i0nuite> cu ocazia 1o2il!$ii #"&i $&@&(i"4& &c#"(a$& a# c# oca0ia $&"#"4!$ii la o a tf&l (& $&@&(i"4!/ )unurile introduse tre)uie s, corespund, mo)ilierului o)i0nuit pentru re0edin1a secundar, 0i persoana .n cauz, tre)uie s, fie proprietara re0edin1ei secundare sau s, o fi .nc%iriat pentru o perioad, de cel pu1in 12 luni> cu ocazia c! !to$i&i/ )unurile tre)uie s, fie introduse .ntr$o perioada care sa .nceapa cu dou, luni .nainte de data sta)ilit, a c,s,toriei 0i sa se .nc%eie la D luni dup, data c,s,toriei iar persoana .n cauz, tre)uie s, pun, la dispozi1ie dovada c,s,toriei> do)6ndire prin 1o@t&"i$&/ introducerea )unurilor tre)uie efectuat, .n termen de 2 ani de la data la care persoana fizic, a intrat .n posesia lor 0i tre)uie facuta dovada c, )unurile introduse au fost o)1inute prin mo0tenire.

u e5cep1ia anumitor )unuri& statele mem)re pot men1ine sau introduce condi1ii mai pu1in stricte de acordare a scutirilor de ta5e dec6t cele prev,zute .n directiv,.

,/ Coo%&$a$&a a(1i"i t$ati3a Brauda fiscal, presupune proporii alarmante & i a statelor mem)re & este mult mai dificil de a rezolva sin!ur . +rin urmare& tre)uie s, fie informai cu privire la o strate!ie european, pentru com)aterea fraudei fiscale . omisia intenioneaz, s, .m)un,t,easc, cooperarea administrativ, cu ,rile tere la nivel comunitar i propune o discuie cu privire la modific,rile necesare la sistemul TVA . +entru intensificarea cooper,rii dintre statele mem)re & dispoziiile privind impozitele indirecte tre)uie s, fie .m)un,t,ite i normele comunitare privind impozitarea direct, i spri8in pentru revizuirea de colectare a impozitelor. Coo%&$a$&a a(1i"i t$ati3! >"t$& tat&l& 1&12$& +entru .m)un,t,iri dintre autorit,ile statelor mem)re& omisia propune
26

le!islaia i practica de cooperare .n domeniul impozit,rii directe i spri8in pentru a consolida colectarea impozitelor/ $ pentru a .m)un,t,i !estionarea riscului & astfel .nc6t statele mem)re s, poat, concentra pe sectoare i contri)ua)ilii cu un risc crescut de fraud,> $ sa creeze un forum permanent pentru a discuta pro)lemele le!ate de cooperarea administrativ, la nivel comunitar pentru toate impozitele directe i indirecte. Coo%&$a$&a c# !$il& t&$& Av6nd .n vedere c, frauda fiscal, nu se oprete la !raniele e5terne ale )u!etului -niunii Europene& o a)ordare comunitar, a cooper,rii cu ,rile tere se propune. Sunt discutate sc%im),ri .n sistemele de consum ta5a pe valoarea ad,u!at, i +entru a reduce posi)ilitatea de fraud, & modific,rile corespunz,toare .n comun de TVA& i sisteme de accize. 2n 2''D & veniturile fiscale s$au ridicat 7 valoarea total, a impozitelor i contri)uiilor sociale o)li!atorii 9 au reprezentat 3#&3 F din produsul intern )rut 7 +I( 9 .n -niunea European, . Brauda fiscal, precedat de 2 p6n, la 2&* F din +I($ul pierdut & adic, .ntre 2'' i 2*' de miliarde de euro . Brauda afecteaz, funcionarea pieei interne & deoarece aduce denaturarea concurenei .ntre contri)ua)ili .n sine. Aceast, comunicare intenioneaz, s, faca m,suri fiscale si vamale la nivelul -E& care sunt necesare pentru atin!erea o)iectivelor Strate!iei de la :isa)ona . omisia propune o a)ordare mai concentrat, i coordonat, la nivel comunitar & .n scopul de a face lupta a statelor mem)re mai eficient .mpotriva fraudei fiscale . Aceast, politic, consolideaz, cooperarea .ntre autorit,ile fiscale ale statelor mem)re .n lupta .mpotriva evaziunii fiscale internaionale i de evitare . Aceasta faciliteaz, sc%im)ul de informaii referitoare la dispunerea corespunz,toare a impozitelor pe venit i avere .

Coo%&$a$&a a(1i"i t$ati3! >" (o1&"i#l acci0&lo$ -niunea European, 7 -E9 a adoptat un re!ulament &prin care cooperarea .ntre autorit,ile fiscale ale statelor mem)re ar tre)ui s, fie intensificata .n scopul de a com)ate evaziunea la plata accizelor la alcool & tutun i produse ener!etice. <e!ulamentul consolideaz, cooperarea dintre administraiile fiscale .n domeniul accizelor . Acesta prevede contacte mai directe .ntre perceperea accizelor .n statele mem)re i astfel& un flu5 de informaii mai rapid re!lementeaz, cooperarea dintre statele mem)re. Coo%&$a$&a la c&$&$& :a cererea autorit,ii solicitante & autoritatea solicitat, aduce toate informaiile care
27

pot fi evaluate corespunz,tor ta5ei de consum util . Acest lucru permite autorit,ii solicitate sa intre in posesia informaiilor necesare si a unor anc%ete administrative. ererile de informaii i de anc%ete administrative sunt trimise folosind un formular standard & care este prezent & de asemenea& .ntr$o form, simplificat, . ererile vor primi un raspuns c6t mai cur6nd posi)il & dar nu mai t6rziu de un termen de trei luni. Autoritatea solicitat, i autoritatea solicitant, pot specifica diferite perioade de comun acord . 3aca nu se poate r,spunde .n termenul acordat & autoritatea solicitat, comunic, prompt motivele pentru nerespectarea termenului si indica in cat timp se poate r,spunde .

R&laiil& c# !$il& t&$& 2n cazul .n care autoritatea competent, a unui stat mem)ru primete informaii de la o ar, ter, & ce pot prezenta interes pentru a autorit,ile competente ale statelor mem)re & i & .n orice caz& statele mem)re care solicit, aceast, informaie & transmit aceste informaii & .n cazul .n care acordurile de asisten, din aceast, ar, permit .

Co"(iiil& $&f&$itoa$& la c*i12#l (& i"fo$1aii' Autoritatea solicitat, dintr$un stat mem)ru furnizeaz, autorit,ii solicitante din alt stat mem)ru informaiile prev,zute .n <e!ulamentul cu condiia ca autoritatea solicitant, s, fi epuizat sursele o)inuite de informaii pe care le $ar fi putut utiliza .n condiiile respective pentru a o)ine informaiile solicitate & f,r, a compromite realizarea rezultatului dorit . Autoritatea competent, a unui stat mem)ru poate refuza s, furnizeze informaii dac, statul mem)ru solicitant nu este .n m,sur, s, furnizeze informaii solicitate & din motive 8uridice. Mai mult & furnizarea de informaii poate fi refuzat, dac, ar conduce la dezv,luirea unui secret comercial & industrial sau profesional sau .n cazul .n care divul!area acestor informaii ar fi contrar, politicii pu)lice .

IV.

ARGUMENTE PROBCONTRA < CONCLUZII =

A$)#1&"t& PRO' -/ oordonarea politicilor fiscale 0i )u!etare ar permite o amplificare a efectelor& .n locul disip,rii ener!iilor .n dispute interne& cu rezultate de multe ori ne!ative pentru raporturile cu celelalte centre mondiale de putere economic, 0i politice. 3in motive electorale& limitarea deficitelor nu se poate face f,r, o presiune puternic, din e5terior.
28

7/-n cadru fiscal comun 0i institu1ii comune puternice& dotate cu )u!et corespunz,tor 0i cu personal competent& ar permite alinierea la cele mai performante practici )u!etare 0i o politic, monetar, eficient,. ontraponderea la S-A& %ina sau Haponia nu poate fi asi!urat, dec6t de un )loc omo!en 0i solid. ,/Garan1iile oferite de fiecare stat .n parte nu sunt suficiente pentru a sensi)iliza investitorii interna1ionali. =)li!a1iunile emise .n numele zonei euro ar repartiza 0i disipa riscurile& evit6nd atacurile speculative 1intite asupra unui stat anume& aflat .n dificultate. 2n contrapartid,& responsa)ilizarea na1ional, fa1, de o)iectivele comune ar descura8a m,surile neconforme cu sta)ilitatea financiar,. ./<educerea decala8elor dintre nivelurile de trai 0i diminuarea s,r,ciei& concentrat, .n sudul 0i estul -E& presupune o uniformizare a condi1iilor de operare oferite corpora1iilor europene 0i transferuri mult mai importante de )ani c,tre zonele defavorizate. orup1ia asociat, ar fi mult limitat,& resursele e5istente pentru dezvoltare mai )ine utilizate. A$)#1&"t& CONTRA' -/ edarea de suveranitate na1ional, nu este de natur, s, asi!ure supravie1uirea politic, a celor care ar accepta un calendar rapid de inte!rare fiscal, 0i )u!etar,. Asumarea r,spunderii unora pentru erorile altora este ar!umentul cel mai important& .n condi1iile .n care solidaritatea 0i sentimentul apartenen1ei la un spa1iu social 0i cultural comun r,m6n deocamdat, la stadiul de deziderat. 7/3ificult,1ile de inte!are a Marii (ritanii 0i a 1,rilor nordice& r,mase par1ial cu nostal!ia spa1iului de li)er sc%im) 0i cu o tradi1ie a autonomiei e5tinse la toate nivelurile& pot compromite 0i& oricum& vor .nt6rzia proiectul unific,rii fiscale 0i )u!etare. +rocedurile )irocratice actuale sunt destul de !reoaie& iar ratificarea la nivel na1ional s$a dovedit a fi pro)lematic,. ,/ ontrolul centralizat la (ru5elles vine& cel pu1in aparent& .n contradic1ie cu particularit,1ile re!ionale 0i eforturile de descentralizare .ntreprinse inclusiv de <om6nia. Setul de re!uli& softul intern comun !6ndit pentru Europa ar tre)ui s, poat, fi at6t de performant& .nc6t s, se !refeze pe toate %ardurile na1ionale. 3in orice !enera1ie de performan1, 0i cu orice dificult,1i de transla1ie. ./L,rile din afara zonei euro ar putea fi afectate de m,surile luate .n interesul celor din Euroland& net ma8oritare ca pondere 0i care vor aplica foarte strict criteriile de inte!rare. 2n plus& derapa8ele macroeconomice vor putea fi ta5ate cu pierderea temporar, a dreptului de vot pe anumite domenii 0i trecerea su) control european a activit,1ii financiare curente.

V.

CUVINTE C CDEIE, CITATE

ITranzac1ie financiar,/
29

1. ac%izi1ionarea sau v6nzarea unui instrument financiar .nainte de compensare 0i re!ularizare& 2. transferul .ntre entit,1ile unui !rup al dreptului de a dispune .n calitate de proprietar de un instrument financiar 0i orice opera1iune ec%ivalent, care implic, transferul riscului asociat instrumentului financial 3. .nc%eierea sau modificarea contractelor pe instrumente derivate.J I3o)6nzi/ pe termen lun! .nseamn, veniturile din titluri de crean, de orice natur,& indiferent dac, sunt sau nu de !aranii ipotecare sau de o clauz, de participare la profiturile de)itorului& i& .n anumite venituri din titluri de crean, sau o)li!aiuni& inclusiv primele i premiile le!ate de astfel de o)li!aiuni sau o)li!aiuni. +enalit,ile pentru plata cu .nt6rziere nu sunt considerate do)6nzi.J I<edevenele/ pe termen lun! .nseamn, pl,i de orice natur,& primite ca si compensaie pentru utilizarea sau dreptul de a utiliza orice drept de autor asupra unei opere literare& artistice sau tiinifice& inclusiv asupra filmelor de cinemato!raf i softMare& orice patent& marc, de comer& desen sau model& plan& ormul, secreta sau procedeu& sau pentru informaii referitoare la ec%ipament industrial& comercial sau tiinific. +l,ile pentru utilizarea de& sau dreptul de a utiliza& ec%ipament industrial& comercial sau tiinific vor fi considerate redevene.J I(eneficiar efectiv/ orice persoan, fizic, ce primeste plata din anumite do)6nzi sau orice persoan, fizic, c,reia i se atri)uie plata unor do)6nzi& cu e5cep1ia cazului .n care aceasta face dovada c, plata nu a fost efectuat, sau atri)uit, .n folosul s,u.J

IA!ent pl,titor/ orice a!ent economic care pl,te0te do)6nzi sau atri)uie plata unor do)6nzi .n folosul imediat al )eneficiarului efectiv& indiferent dac, acest a!ent economic este de)itorul crean1ei care !enereaz, do)6nzile sau a!entul economic .ns,rcinat de de)itor sau de )eneficiarul efectiv s, pl,teasc, do)6nzile sau s, atri)uie plata acestora>J ITeritorii ter1e/ teritorii care fac parte dintr$un stat mem)ru& dar care sunt considerate in scopuri de TVA ca fiind situate in afara -E.J NMi8loace de transport noi/ 1. ve%icule terestre a c,ror capacitate dep,0e0te D8 centimetri cu)i sau a c,ror putere dep,0e0te C&2 OiloMa1i& atunci c6nd livrarea are loc .n termen de 0ase luni de la data primei puneri .n folosin1, sau atunci c6nd ve%iculul a parcurs ma5imum 6 ''' de Oilometri> 2. navele care dep,0esc C&* metri .n lun!ime 7cu e5cep1ia navelor utilizate pentru navi!a1ia .n lar!ul m,rii 0i care transport, c,l,tori cu plat, 0i a navelor utilizate pentru activit,1i comerciale& industriale sau de pescuit& sau pentru salvare sau asisten1, pe mare& sau pentru pescuitul de coast,9& atunci c6nd livrarea are loc .n termen de trei luni de la data primei puneri .n folosin1, sau atunci c6nd nava a efectuat deplas,ri a c,ror durat, total, nu dep,0e0te 1'' de ore>
30

3. aeronavele a c,ror !reutate la decolare dep,0e0te 1 **' Oilo!rame 7cu e5cep1ia aeronavelor utilizate de companii aeriene care opereaz, cu plat, .n principal pe rute interna1ionale9& atunci c6nd livrarea are loc .n termen de trei luni de la data primei puneri .n folosin1, sau atunci c6nd aeronava a z)urat ma5imum D' de ore.J

N+roduse supuse accizelor/ produsele ener!etice& alcoolul 0i ),uturile alcoolice 0i tutunul prelucrat& astfel cum sunt definite de le!isla1ia european, .n vi!oare& e5cept6nd !azul furnizat printr$un sistem de distri)u1ie a !azelor naturale situat pe teritoriul -E sau prin orice re1ea conectat, la un astfel de sistem.J NBapt !enerator/ faptul prin care sunt realizate condi1iile le!ale necesare pentru ca TVA s, devin, e5i!i)il,.J NE5i!i)ilitatea TVA/ atunci c6nd autoritatea fiscal, do)6nde0te .n temeiul le!ii& la un moment dat& dreptul de a solicita ta5a de la persoana o)li!at, la plata acesteia& c%iar dac, plata acestei ta5e poate fi am6nat,.J NMa!azin dutA$free/ orice unitate situat, .ntr$un aeroport sau port care este autorizat, s, v6nd, produse f,r, ta5e c,l,torilor care p,r,sesc teritoriul -E.J NAntrepozit fiscal/ un loc .n care produsele acciza)ile sunt produse& transformate& de1inute& primite sau e5pediate .n re!im suspensiv de accize de c,tre un antrepozitar autorizat .n cadrul activit,1ii sale& su) rezerva anumitor condi1ii sta)ilite de autorit,1ile competente din 1ara -E .n care se afl, antrepozitul fiscal.J N3estinatar .nre!istrat/ o persoan, fizic, sau 8uridic, autorizat, de autorit,1ile competente ale 1,rii -E de destina1ie& .n cadrul activit,1ii sale 0i .n condi1iile sta)ilite de autorit,1ile .n cauz,& s, primeasc, produse acciza)ile care se deplaseaz, .n re!im suspensiv de accize dintr$o alt, 1ar, a -E.J NE5peditor .nre!istrat/ o persoan, fizic, sau 8uridic, autorizat, de autorit,1ile competente ale 1,rii -E .n care are loc importul& .n cadrul activit,1ii sale 0i .n condi1iile sta)ilite de autorit,1ile .n cauz,& e5clusiv s, e5pedieze produsele acciza)ile care se deplaseaz, .n re!im suspensiv de accize .n urma punerii .n li)er, circula1ie a acestora.J I<at, de impozitare/ suma total, aferent, tuturor ta5elor indirecte 7cu e5cep1ia TVA9 calculat, direct sau indirect la cantitatea de produse ener!etice sau de electricitate .n momentul punerii .n consum.J I om)usti)il !azos de uz comercial folosit drept car)urant/ com)usti)il !azos folosit drept car)urant pentru transportul )unurilor .n contul altor persoane sau .n cont propriu& cu autove%icule sau ansam)luri de ve%icule articulate destinate e5clusiv transportului rutier de )unuri 0i cu o !reutate )rut, ma5im, autorizat, de cel pu1in C&* tone 0i pentru transportul de c,l,tori& re!ulat sau ocazional& cu un autove%icul din cate!oria M2 sau M3.J
31

I(iomas,/ frac1iunea )iode!rada)il, a produselor& a de0eurilor 0i a reziduurilor provenite din a!ricultur, 7inclusiv su)stan1e ve!etale 0i animale9& silvicultur, 0i industriile cone5e& precum 0i frac1iunea )iode!rada)il, a de0eurilor industriale 0i ur)ane.J I2ntreprindere mare consumatoare de ener!ie/ o .ntreprindere .n care fie ac%izi1iile de produse ener!etice sau de electricitate atin! cel pu1in 3 F din valoarea produc1iei& fie impozitul ener!etic na1ional datorat este de cel pu1in '&* F din valoarea ad,u!at,.J I(a!a8 personal/ prin )a!a8ul personal se .nele!e totalitatea )a!a8elor pe care un c,l,tor este .n m,sur, s, le prezinte autorit,ilor vamale la sosirea sa& precum i cele care se prezint, la o dat, ulterioar, c,tre autorit,ile vamale& su) rezerva dovezii c, aceste )a!a8e au fost .nre!istrate ca )a!a8e .nsoite& .n momentul plec,rii lor& cu compania responsa)il, pentru transportul lor. 3efiniia )a!a8elor personale nu se refer, la containerele porta)ile cu com)usti)il. u toate acestea& pentru fiecare mi8loc de transport auto o cantitate de com)usti)il de p6n, la 1' de litri va fi admis, f,r, ta5e vamale .ntr$un astfel de container.J

IImporturile care nu au caracter comercial/ Importurile sunt considerate ca av6nd caracter comercial& dac, acestea/ $ Sunt efectuate .n mod ocazional& i $ onstau e5clusiv din )unuri pentru uzul personal sau familial al c,l,torilor& sau din )unuri cu destinaia de cadouri& natura sau cantitatea acestor )unuri nu tre)uie s, indice faptul c, sunt importate din motive comerciale.J IAlcool i ),uturi alcoolice/ $ (,uturi distilate i ),uturi spirtoase cu o t,rie alcoolic, de peste 22F vol.> alcool etilic nedenaturat de 8'F vol.. i peste/ o sticl, standard 7de p6n, la 1 litru9> $ (,uturi distilate i ),uturi spirtoase& i aperitive pe )az, de vin sau alcool& tafia& saOP sau ),uturi similare cu o t,rie alcoolic, de 22F vol. sau mai puin& vinuri spumante& vinuri alcoolizate/ o sticl, standard 7de p6n, la 1 litru9> $ Vinuri/ doi litri.J ISisteme de impozitare/ aceasta se refer, la urm,toarele impozite percepute .n ,rile participante la pro!ram/ ta5a pe valoarea ad,u!at,> accizele la alcool& produse din tutun i produse ener!etice> impozitele pe venit i pe capital& astfel cum sunt definite la articolul 1 alineatul 729 din 3irectiva CC"C##" EE a onsiliului> impozitele pe primele de asi!urare prev,zut la articolul 3 din 3irectiva C6"3'8" EE a onsiliului.J

NAutoritatea solicitant,/ )iroul central al unui stat mem)ru sau orice departament de le!,tur, sau funcionar competent al statului mem)ru care solicit, asisten, .n numele autorit,ii competente de le!,tur,.J
32

NAutoritatea solicitat,/ )iroul central al unui stat mem)ru sau orice departament de le!,tur, sau funcionar competent al statului mem)ru care solicit, asisten, .n numele autorit,ii competente de le!,tur,.J

omisarul pentru +olitica fiscala / Al)i$(a 5&1&ta olle!e of Europe " (ru!es& 3 =cto)er 2'13 $ E#$o%& at a c$o $oa( <E#$o%a la $! c$#c&=

ET%ere is no dou)t t%at t%e E- is under!oin! a period of self$e5amination and c%an!e. %an!e is not& in itself& a !ood or a )ad t%in!. It is M%at Me maOe of it. =ur common responsi)ilitA& as Europeans of todaA& is to steer t%is c%an!e toMards a )etter -nion for t%e comin! !enerations. After all& our predecessors did t%is for us. It is t%anOs to t%ose M%o Mere determined to c%an!e t%in!s for t%e )etter t%at t%ose divisions are noM consi!ned to %istorA. It is t%anOs to t%em t%at todaA Me are a -nion of 28 Mem)er States& Mit% a stron! voice !lo)allA and values t%at inspire people MorldMide.J

E3espite M%at sceptics mi!%t trA to claim& E#$o%& till 1att&$ a 1#c* to(aF a it &3&$ (i(. It matters to t%e everAdaA lives of its citizens& and it matters to t%e rest of t%e Morld. European unification is a success liOe no ot%er in %istorA. T%e -nion )rou!%t peace to a continent M%ic% %ad )een perpetuallA pla!ued )A Mar. It )rou!%t us prosperitA& even if t%is is sometimes difficult to remem)er in t%e current economic climate. It %as alloMed us to )ecome )ot% t%e MorldQs )i!!est economic poMer and a mi!%tA political voice on t%e !lo)al scene. And all of t%is comes from 28 countries a!reein! t%at t%eir common interests are more important t%an t%eir national differences> =ur Mem)er States accept t%at t%e )enefits of t%e -nion maOe it Mort% s%arin! t%e dearest t%in! t%at t%eA %ave ; soverei!ntA. %oosin! to )e part of t%e E- is a)out )uAin! into a M%ole set of values. It is a)out c%oosin! peace& freedom& securitA& 8ustice and t%e rule of laM. It is a)out c%oosin! sustaina)le development& environmental protection& scientific advancement and cultural promotion. SolidaritA %as alMaAs )een at t%e core of t%e European pro8ect. R%en coupled Mit% responsi)ilitA& it is t%e )est ; t%e onlA $ MaA to face t%e future. T%e onlA certaintA anA of us %ave a)out t%e future is t%at t%in!s Mill c%an!e.J

33

E ?u e5ist, .ndoial, c, -niunea European, trece printr$o perioad, de auto$e5aminare i sc%im)are . Sc%im)area nu este & .n sine & un lucru )un sau rau . Este ceea ce face fiecare din ea. <esponsa)ilitatea noastr, comun, & .n calitate de europeni de ast,zi & este de a conduce aceast, sc%im)are spre o -niune mai )un, pentru !eneraiile viitoare . +redecesorii notri au f,cut acest lucru pentru noi . 3atorit, celor determinati sa sc%im)e lucrurile .n )ine& aceste diviziuni sunt acum consemnate in istorie .Mulumit, lor& ast,zi suntem o -niune de 28 de state mem)re & cu o voce puternic, la nivel !lo)al i valori care inspira oameni din intrea!a lume . E

E In ciuda a ceea ce .ncerca s, pretind, scepticii & Europa .nc, mai conteaz, la fel de mult ast,zi& aa cum a f,cut$o intotdeauna . onteaz, .n viaa de zi cu zi a cet,enilor s,i & i conteaz, pentru restul lumii . -nificarea european, este un succes ca niciun altul din istorie . -niunea a adus pace pe un continent care a fost mereu afectat de r,z)oi . Ea ne$a adus prosperitate & c%iar dac, uneori este dificil s, ne amintim acest lucru .n climatul economic actual. Ea ne$a permis s, devenim atat cea mai mare putere economic, a lumii& cat i o voce politic, puternic, pe scena mondial, . i toate acestea vin din 28 de tari& fiind de acord c, interesele lor comune sunt mai importante dec6t diferenele lor naionale > Statele mem)re accepta faptul c, pentru )eneficiile aduse de -niune fac sa merite impartirea celui mai de prSt lucru pe care il au $ suveranitatea . A ale!e sa fii parte a -E include acceptarea unui .ntre! set de valori . Este vor)a despre a ale!e pacea & li)ertatea & securitatea & 8ustiia i statul de drept . Este vor)a despre ale!erea dezvoltarii dura)ile & protecia mediului & pro!resul tiinific i de promovarea cultural, . Solidaritatea a fost .ntotdeauna .n centrul proiectului european . Atunci c6nd este cuplat cu responsa)ilitatea & ea este cea mai )una $ sin!ura $ modalitate de a face fa, viitorului . Sin!ura certitudine pe care o avem despre viitor &este ca lucrurile se vor sc%im)a . E

VI.

BIBLIOGRAFIE

%ttp/""europa.eu"le!islationTsummaries"ta5ation"inde5Tro.%tml %ttp/""cronicaeuropeana.ro"unificarea$fiscala$si$)u!etara$a$europei.%tml %ttp/""MMM.referate.net


34

35