Sunteți pe pagina 1din 25

UT CLUJ

Proiectarea si izolarea acustica a cladirilor

Intocmit: Rus Bianca Damaris Indrumator: prof.dr.ing Tamas-Gavrea Roxana

2013-2014

I.
I.1 Introducere

Proiectarea acustica

Istoric: Amfiteatrele grecesti care gazduiau 2000 oameni unde vorbea un om sau un grup de actori si totusi erau auziti de toti oamenii, din orice loc al amfiteatrului. Sunetul: se propaga pana ce intalneste o suprafata de separatie- o parte din energie este absorbita, o alta este reflectata inapoi in incapere. Sunetele se impart in 2 in functie de modul de transmitere: - sunete directe: sunt independente de forma camerei si de materialele pe care le intalnesc, dar sunt dependente de distanta dintre sursa si receptor; - sunetele indirecte: sunt dependente de forma camerei si de materialele pe care le intalnesc, si independente de distanta dintre sursa si receptor. Cresterea si scaderea intensitatii sunetului: Intensitatea sunetului masurat la un anumit punct creste brusc odata cu aparitia unui sunet direct si va continua sa creasca cu o serie de incremente mici ca reflexii indirecte, de unde rezulta nivelul total de sunet. In final, un echilibru va fi atins cand sunetul absorbit de suprafata camerei este egala cu energia radiata de sursa. Acest lucru se datoreaza faptului ca absorbtia este proportionala cu intensitatea sunetului, asa incat cu cat nivelul sunetului creste, creste si absorbtia acestuia. Daca sursa sunetului este intrerupta brusc, intensitatea sunetului nu dispare, ci se diminueaza gradual, deoarece campul sunetului indirect incepe sa dispara, iar reflexiile lui sunt din ce in ce mai slabe. Rapiditatea cu care se produce aceasta scadere este in functie de forma camerei, pozitia si cantitatea de material absorbant.

Aceasta scadere a energiei sunetului este cunoscuta ca reverberatie, ca rezultat al relatiei proportionale intre absorbtie si intensitatea sunetului, ca functie de timp. Daca nivelul presiunii sunetului unui camp reverberant care scade grafic de timp, s-ar obtine o curba a reverberatiei care este, in mod curent, aproape dreapta, desi forma exacta depinde de multi factori, cum ar fi: frecventa spectrului de sunet si forma camerei.

In figura de mai sus, este prezentat timpul de reverberatie optim in functie de volumul camerei, la frecventa de 500Hz, pentru vorbire si pentru muzica. I.2 Teoria undelor si modurile normate Conceptul razei sunetului si studiul geometric al directiei acestuia joaca un rol foarte important in proiectarea unei sali spatioase, care sa permita ca ecourile suparatoare si efectele de vibratie sa fie detectate si tratate inca din faza de proiectare. Si totusi si abordarea geometrica are limitarile ei, si unul dintre acestea ar fi faptul ca doar prima si probabil a doua reflexie poate fi studiata inainte ca raza sunetului sa se piarda in campul reverberant, si, in majoritatea suprafetelor de separatie, acest lucru se produce la frecvente de 500 Hz, sau chiar mai mari. In primele etape ale proiectarii se poate folosi metoda statistica. Ca proiectanti, trebuie sa fim capabili sa determinam cantitatea de materiale absorbante ce trebuie folosite, tipul acestora si locatia unde trebuie dispuse. I.3 Neajunsurile geometriei Ecouri de tip gard : rezulta din traiectorii de reflexii uniform distribuite, cum ar fi randurile de scaune din amfiteatre sau Sali de cinema. Ecouri false: apar cand o reflexie puternica a semnalului original poate fi perceputa foarte usor de catre receptor. Acest lucru depinde de invelitoarea interna a inchiderilor si trebuie cautate posibilele directii, care reflecta pe o secventa de suprafete mari, foarte puternic reflectorizante. Ecouri fluturat: apar atunci cand, atat sursa, cat si receptorul, se afla intre doua suprafete paralele. O parte din sunetul emis de sursa va fi prins intre cele 2 suprafete paralele si va oscila inainte si inapoi, diminuarea lui producandu-se lent. Receptorul il va percepe ca pe un zgomot falfait (fluturat) Punctele moarte: apar in pozitii care sunt departe de suprafete reflectante, si unde sunetul ajunge abia dupa ce a trecut de o suprafata absorbanta.

Un exemplu in acest sens, in constituie partea din spate a unui teatru/ cinema, unde sunetul ar trebuie sa ajunga peste audienta, iar reflexiile din tavan sunt blocate de catre balcon. I.4 Dispunerea materialelor reflectorizante si absorbante Analizand traiectoria undelor sunetului, trebuie ca noi sa determinam unde este nevoie de reabilitare pentru a reflecta sunetul, si unde este necesar ca acesta sa fie diminuat. De exemplu este o persoana care vorbeste cu o frecveta de 8 silabe/secunda. Fiecare silaba necesita 125 de ms. Astfel, daca refletiile clare ale primei silabe pot fi percepute la jumatatea celei de-a doua silabe ( sau chiar ale celei de-a 3a), discursul nu poate fi perceput usor de catre ascultator. Masuri: Pentru mult timp, timpul de reverberatie a fost singurul obiectiv pentru reabilitare, si pentru multi arhitecti a si ramas. Dar exista multe alte aspecte in ce priveste comportarea sunetului in incaperi, cum ar fi: - timp de amortizare de inceput; - claritatea si definirea sunetului; - impresia spatiala a sunetului; - inteligibilitatea discursului; 1. Timpul de amortizare de inceput: este timpul necesar pentru componentele reverberante ale unui element de separare sa scada cu 60 dB, dupa ce sursa a fost brusc inchisa. Intr-un element de separare ideal, aceasta amortizare ar fi exponentiala rezultant o linie dreapta in fuctie de nivelul sunetului. Si totusi, acest lucru nu este intotdeauna posibil. Studiile arata ca scaderea initiala a intensitatii sunetului este responsabila de impresia noastra subiectiva asupra reverberatiei, pentru ca ultima parte a acesteia este mascata, de obicei, de sunete noi. Pentru a masura este folosit Timpul de amortizare de inceput, care se masoara similar cu timpul de reverberatie normal, doar ca se masoara doar primele 10-15 s, in functie de incapere. 2. Claritatea si definirea sunetului: se refera la usurinta cu care sunetele individuale pot fi distinse intr-un flux sonor general. Acest flux sonor poate lua multe forme: o conversatie, un fragment de muzica, un strigat de avertizare, zgomotul unui masini. Gradul de claritate este in dependenta cu suntele particulare implicate, si se reflecta la raportul dintre cantitatea de energie sonora care soseste la intai si cea care soseste la sfarsit. 3. Impresia spatiala a sunetului: se refera la senzatia de a fi invaluit de sunete, inconjurat de acestea, nu doar de a privi la ele In mod simplist, impresia spatiala este determinata de diferenta delicata de semnal receptionata de fiecare ureche. Daca sunetul vine din fata sau din spate, semnalul perceput va fi acelas. Daca sunetul ricoseaza din sala si este perceput din lateral, semnalul va fi diferit pentru urechi, datorita difractiei in jurul capului si o usoara intarziere a sunetului. 4. Inteligibilitatea discursului: acuratetea cu care un receptor poate intelege un cuvant rostit sau o fraza.

I. 5 Principiile proiectarii acustice Trebuie sa existe o intensitate adecvata a sunetului in toate partile salii, in special pentru locurile aflate la o distanta mai mare. Energia sunetului trebuie sa fie distribuita uniform in incapere. Caracteristicile de reverberatie optime ar trebui prevazute astfel incat sa indeplineasca orice functionalitate a salii. Incaperile nu ar trebui sa aiba defecte acustice: ecouri distincte, ecouri fluturat, ecouri de tip gard, umbre ale sunetelor, rezonanta, concentrari de sunete sau reverberatie excesiva. Zgomotul de fond si vibratiile ar trebui excluse, astfel incat sa nu interfereze in vreun fel cu functionalitatea incaperii. Intensitatea adecvata a sunetului Sala trebuie modelata astfel incat audienta sa fie cat mai aproape de sursa sunetului. In sali foarte spatioase, prevederea unor balcoane face posibila existenta unor scaune mai aproape de sursa. Sursa sunetului trebuie ridicata astfel incat sa existe flux liber de sunet direct pentru fiecare receptor. Pardoseala pe care sta audienta trebuie sa fie inclinata corespunzator astfel incat suentul sa fie absorbit mai rapid cand se deplaseaza peste audienta. Ca o regula generala, panta culoarului inclinat nu trebuie sa fie mai mare de 1:8, din considerente de siguranta. Sursa sunetului ar trebui sa fie inconjurata de suprafete reflectorizante astfel incat energia sunetului sa fie sporita pentru a fi perceputa de auditoriu. De asemenea, suprafetele reflectorizante trebuie dispuse astfel incat diferenta de timp intre sunetele directe si cele reflectate sa fie cat mai mica posibil, mai mica de 30 ms ( in mod sigur mai mica 80 ms). Suprafata podelei si volumul salii trebuie sa fie pastrata la un minim rezonabil, astfel scurtandu-se caile sunetelor. Volumul/scaun recomandat pentru diferite functionalitati ale salilor Tipul de sala Incaperi de vorbit Sali de concert Sali de opera Biserici catolice Alte biserici Sali cu functionalitate multipla Cinema Minim 2.3 6.2 4.5 5.7 5.1 5.1 2.8 Optim 3.1 7.8 5.7 8.5 7.2 7.1 3.5 Maxim 4.3 10.8 7.4 12.0 9.1 8.5 5.6

Eliminare defectelor 1. Ecouri probabil este unul dintre cele mai serioase defecte. Acestea apar cand sunetul este reflectat de pe o suprafata despartitoare cu o magnitudine suficienta , iar intarzierea sunetului va fi perceputa ca un alt sunet, distinct de suentul direct. Ca o regula generala, daca intarzierea sunetului este mai mare de 1/25 secunde pentru vorbire si 1/12 secunde pentru muzica, reflexia va fi o problema.

2.

3.

4.

5.

6.

Solutia: modificarea geometriei suprafetei cu problema sau aplicarea unor materiale absorbante sau de difuzie. Concentrarile de sunete sunt cauzate de reflexiile focalizate in suprafete concave. Intensitatea sunetului la punctul de concentrare este uneori foarte ridicata si apare intotdeauna in detrimentul altor zone de ascultare. Solutia: Imbunatatirea cu materiale absorbante sau de difuzie, sau, si mai bine, reproiectarea pentru a indrepta sunetul inafara sau deasupra inchiderii. Umbrire a sunetului cea mai evidenta este sub balcoane, unde o cantitate importanta de sunete reflectate este blocata de o proeminenta. In general, trebuie evitate balcoanele cu o adancime de 2 ori mai mare decat inaltimea lor. Solutia: reproiectarea suprafetelor proeminente sau demolarea lor. Distorsiunile apar ca rezultat al coeficientilor de absorbtie care variaza foarte mult la diferite frecvente. Acest lucru aplica o schimbare nedorite in calitatea si culoarea tonului ( al distorsiunii frecventei) al sunetului din anvelopa. Solutia: Balansarea coeficientilor de absorbtie ai finisajelor acustice pe intregul interval sonor. Spatii cuplate cand o sala este conectata cu un spatiu adiacent, cu timp de reverberatie foarte diferit, acestea doua vor forma un spatiu cuplat. Cat timp fluxul de aer nu e restrictionat intre cele doua spatii, diminuarea celui mai reverberant spatiu va fi resimtita in cel mai putin reverberant. Acesta efect va fi cel mai deranjant pentru cei aflati cel mai aproape de interconexiune. Solutia: Adaugarea unei separatii acustice ( un panou/o usa) sau egalarea timpului de reverberatie al celor doua incaperi. Rezonanta: Similar cu distorsiunea, in ceea ce priveste cauzarea nedoritelor variatii de ton. Rezulta din cresterea intensitatii undelor stationare, in general la incaperile mici. Aceasta este o problema importanta pentru proiectarea studiourilor pentru inregistrari. Solutia: Aplicarea schimbarilor subtile in forma incaperii, sau identificarea suprafetelor care contribuie si folosirea suprafetelor difuzoare.

I.6 Cerinte contradictorii pt vorbire si muzica Pentru vorbire: Acustica unui spatiu destinat pentru vorbire trebuie sa asigure, in primul rand, definirea si inteligibilitatea, amintindu-ne ca intelegerea unui discurs depinde la fel de mult si de gesturi si mimica ca si de proiectia vocii. Asteptarile audientei in ceea ce priveste calitatea semnalului sonor nu este atat de importanta, atata timp cat vocea celui ce vorbeste si accentul lui, este recunoscut si informarea vocala este inteleasa. Pentru muzica: Pentru cei ce asculta muzica, pe de alta parte, asteptarile sunt mai ridicate, in special in ce priveste calitatea sunetului in functie de diferite stiluri muzicale. Claritatea excesiva a sunetului ofera impresia friabilitatii si ariditatii. In plus, aceasta accentueaza zgomotele agitate.

I.7 Electroacustica Motivele folosirii echipamentelor de amplificare acustica: - Cresterea nivelului sunetului cand sursa e prea slaba pentru a fi auzita - Pentru a furniza sunete aditionale audientei dincolo de intervalul proiectat de sursa - Pentru a proiecta sunetul inapoi inspre scena pentru beneficiul interpretilor - Pentru a modifica timpul de reverberatie - Pentru a reduce efectele relative sau zgomotul de fond - Pentru a prevedea facilitati de informare sau de avertizare - Pentru a reproduce materiale electrice sau inregistrate Pozitionarea difuzoarelor: Exista 3 variante de pozitionare ale difuzoarelor: 1. Central Sistem high level, esential a fi un singur grup localizat langa sursa. Acest tip de sistem ofera maximum de realism ca sistem de amplificare, in timp ce se creste volumul si claritatea sunetului, totusi fiind asociat cu sursa originala.

2. Sistem distribuit un numar de difuzoare pozitionate de-a lungul salii. Cunoscut ca sistem low-level, pentru ca fiecare difuzor functioneaza la un nivel scazut de amplificare pentru a servi doar o mica parte din auditoriu.

Desi se prefera folosirea sistemului central, exista multe situatii in care trebuie folosit acest tip de sistem: - unde tavanul este prea jos pentru a instala un sistem central - unde nu este posibil ca intreaga audienta nu are o linie de vizare directa de la difuzorul central - cand sunetul amplificat este folosit pentru a acoperi un zgomot de fond foarte ridicat - unde spatiul deservit trebuie impartit in cateva spatii mai mici - in salile foarte mari, unde pozitionarea sursei poate varia foarte mult In timp ce realismul nu poate fi asteptat la un sistem distribuit, aceasta nu furnizeaza o inteligibilitate foarte ridicata unde incaperea nu este foarte reverberanta. 3. Sistemul stereofonic Este format din doua sau mai multe grupuri de difuzoare dispuse in pozitii strategice de-a lungul salii. Este folosit cand exista mai multe surse, sau sursa este mobila. Prin utilizarea a 2 sau mai multe microfoane, fiecare conectat la propriul grup de vorbitori, relatia spatiala intre surse este pastrata in sunetul amplificat. Ecest lucru este posibil pentru ca suentul e amplificat proportional cu distanta intre sursa si microfon, iar urechea percepe sunetul rezultant.

Unul dintre lucrurile de luat in considerare la dispunerea difuzoarelor este faptul ca directia lor este in functie de frecventa. Sunetele de frecventa scazuta sunt aproape omni-directionale, fiind capabile sa se difracte in jurul obstacolelor destul de repede (incluzand carcasa difuzorului). Cele de frecventa ridicata sunt foarte directionate, cu o capacitate de difractie limitata. Banda de vorbire (frecventele de care suntem cel mai des interesati) ocupa frecvente medii. Asta inseamna ca acestea se difracta partial in jurul carcasei difuzorului. Ca rezultat, indiferent unde sunt dispuse difuzoarele, unii membrii ai audientei vor receptiona frecventele joase mult mai usor decat frecventele inalte. Asta poate face ca vorbirea sa para neclara, chiar mai dificil de a o intelege. Ca o consecinta a acestor probleme, difuzoarele dispuse in linie sau coloana sunt adesea preferate in defavoarea dispunerii lor radial. Aceasta consta in 6-10 difuzoarea dispuse unul langa altul pentru a forma o coloana, sunetul fiind concentrat in linie, care apoi se imprastie pe plan orizontal si foarte putin pe plan vertical. Efectul Haas Se refera la fenomenul in care sunetul care ajunge la receptor determina, in primul rand, perceptia acestuia asupra directiei sursei. Acest lucru ar fi rezonabil daca am considera situatia normala in care sunetul direct se transmite in linie dreapta intre emitator si receptor; in realitate, sunetul se transmite dupa o ruta mai complexa. Pentru a rezolva aceasta problema, trebuie sa prevedem o intarziere pentru difuzoarele aflate aproape de audienta. Asta deoarece trebuie ca sunetul direct sa ajunga intai, urmat foarte aproape de iesirea difuzorului.

II.

Izolarea acustica ale elementelor cladirilor

II.1 Acoperisuri Izolarea acustica a acoperisurilor ascutite depinde de masa tavanului ,de straturile ce compun acoperisul si de prezenta materialelor absorbante in spatiul acoperisului. De exemplu, vata minerala, folosita pentru izolare termica, are un anumit aport si pentru izolarea fonica, dar aceasta va avea un efect minor pentru izolarea acustica a intregului acoperis. De aceea, se recomanda folosirea unei vate minerale cu o densitate mai ridicata, care va avea un aport mai crescut. Daca acoperisul trebuie sa fie ventilat, atunci se vor lua masurile necesare, indiferent care sunt acestea, pentru a marii masa tavanului si pentru a asigura etanseitatea lui. Corpurile de iluminat fixate pot face acest lucru greu uneori, si atunci se prevede materialul izolant sub invelitoarea acoperisului si se extind peretii pana sub acoperis. Zgomotul produs de ploaie Zgomotul de impact a ploii pe suprafata acoperisului poate creste zgomotul interior destul de mult. In unele cazuri, zgomotul produs de ploaie poate ajunge chiar si la 70 dB. Acest tip de zgomot poate aparea mai ales la acoperisurile executate din profile metalice unde nu exista un spatiu delimitat sub acoperis pentru a atenua acest zgomot. In acest caz se poate folosi o izolare direct pe suprafata metalica, sau se poate prevedea un tavan independent, cum ar fi doua placi de gips-carton cu greutatea de 10kg/mp, iar intre acestea sa fie prevazut un material absorbat, cum ar fi vata minerala. Invelitorile metalice folosite fara un material absorbant, este foarte putin posibil sa indeplineasca cerintele acustice.

Exemplu de izolare acustica a acoperisurilor cu invelitoare metalica II.2 Ziduri exterioare Pentru zidaria din blocuri de caramida, sau din caramida imbracata cu lemn, izolarea acustica va fi, in mod normal, dictata de ferestre sau acoperis. Structurile din lemn cu o invelitoare usoara, sau pentru alte constructii foarte usoare, de regula, nu furnizeaza rezistenta sonora suficienta, in special daca se afla aproape de o strada cu trafic abundent sau de un aeroport. II.3 Ferestrele exterioare Pentru a alege ferestre potrivite trebuie avut in vedere faptul ca datele masurate pentru geamuri nu vor fi egale cu datele masurate pentru ferestre. Aceasta datorita faptului ca rezistenta

acustica a unei ferestre este influentata si de rezistenta acustica a ramei ferestrei, cat si de cea a geamului. Pentru a atinge rezistenta acustica a ferestrei folosind geamuri subtiri, este necesar adesea sa prevedem 2 geamuri si un spatiu de aer intre ele ( sau un alt gaz). In teorie,cu cat este mai lat spatiul dintre geamuri, cu atat izolarea acustica va fi mai buna. In practica, latimea golului dintre 2 geamuri face o diferenta destul de mica intre 6mm si 16 mm. Golul mai mare de atat va creste simtitor calitatea ferestrei din punct de vedere acustic. Pentru a-si atinge performanta optima, trebuie ca geamurile sa formeze un tot unitar etans cu captuseala geamului. Compresiunea cu neopren a etanseizarii este una dintre cele mai potrivite solutii. II.4 Usile exterioare La fel, ca in cazul ferestrelor, izolarea la zgomot aerian a usilor este determinata de usa in sine si de tocul usii. Calitatea etanseizarii atinsa pe perimetrul usii este esentiala pentru atingerea unei performante a usii. O etanseizare foarte buna trebuie prevazure in zona pragului, a usorilor si a zonei de sus a usii. Tot compresiunea cu neopren furnizeaza cele mai bune rezultate, dar gradul etanseizarii depinde si de executant. De asemenea, o etanseizare corespunzatoare trebuie sa fie prevazuta si intre tocul usii si spatiu in care este acesta fixat. Este totusi, destul de greu de indeplinit standardul de izolare acustica cu o singura usa. In acest caz, se poate prevedea un hol mic cu doua seturi de usi. II.5 Izolarea acustica intre camere Sunetul poate fi transmis atat in mod direct, cat si indirect.

Specificatiile de izolare la zgomot aerian intre camere solosind Rw Unii producatori de elemente de constructii furnizeaza si rezistenta acustica a acestora, prin Rw (gradul de reducere a trecerii sunetelor). In figura de mai jos exista valorile acestui index pentru mai multe elemente de constructii.

Sunetul se transmite si pe lateralele elementelor de constructii: la intersectia dintre 2 pereti (interior si exterior), la intersectia a doi pereti interiori, la intersectia dintre perete si tavan si la intersectia dintre podea si perete.

Exista insa si probleme in acest sens. De exemplu, in cazul in care se doreste sa se prevada o sapa pe dala flotanta (sapa din ciment de nisip pus peste un material elastic) pus peste intreaga placa de beton, iar zidurile de compartimentare sa fie din materiale usoare. Acest lucru permite schimbarea spatiilor camerelor, dar o dala flotanta continua poate transmite o cantitate importanta de sunet dintr-o camera intr-alta. Daca, de exemplu, un zid despartitor cu gradul de reducere a trecerii sunetului Rw =54dB, este dispus pe o dala flotanta continua, acest Rw poate scadea pana la 40dB. De fapt, chiar daca am avea un element cu un Rw chiar mai mare decat 64 dB, rezultatul ar fi tot 40 dB, datorita dalei flotante. Un alt exemplu care poate cauza probleme, este acoperisul usor din profile metalice executate deasupra unui perete despartitor. In cazul jonctiunii intre tavan si zid interior, tavanul trebuie proiectat astfel incat, in combinatie cu zidul interior sa indeplineasca cerintele acustice, cerintele la foc si de rezistenta.

In cazul tavanelor suspendate, se prefera ca zidul sa treaca prin tavanul suspendat (ca in figura b) si sa nu necesite suport din partea tavanului. In cazul din figura a, este foarte greu sa se indeplineasca atat cerintele acustice, cat si cele de rezistenta la foc. In cazul peretilor si placilor din beton armat, datorita masei lor crescute, acestea ofera o izolare destul de buna la zgomot. Gradul de izolare acustica la zgomot Rw este o valoare care descrie gradul cu care un element poate izola la zgomot si se exprima in dB. Aceasta valoare se determina experimental prin teste de laborator. Gradul de performanta Rw pentru diferite sisteme de pereti 1. Blocuri 1x12.5 mm gips-carton pe fiecare parte a unui profil metalic Blocuri de 75 mm (cu densitate de 52 kg/mp) tencuite pe o parte cu tencuiala de 12mm Rw=40-45 dB 1x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui profil metalic de 48 mm, in mijloc fiind fibra de sticla/vata minetala( in total 75mm)

Bloc de 100mm (densitatea de 70kg/mp)

Rw=45-50 dB

2x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui profil metalic de 70 mm, in mijloc fiind fibra de sticla/vata minetala( in total 122mm) Bloc de 112mm cu suprafata neteda (netencuite) Bloc de 100mm (densitatea de 140kg/mp) tencuita cu 12 mm pe ambele parti

Rw=50-55 dB 2x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui profil metalic de 150 mm, in mijloc fiind fibra de sticla/vata minetala( in total 198mm) Bloc de 224mm cu suprafata neteda (netencuite) Bloc de 150mm (densitatea de 315kg/mp) tencuita cu 12 mm pe ambele parti Rw=55-60 dB 2x12.5mm gips-carton pe fiecare parte a unui profil metalic de 60 mm, in mijloc fiind fibra de sticla/vata minetala( in total 178mm)

Bloc de 336mm cu suprafata neteda (netencuite)

2. Beton Rw=45 dB

zid 100 mm din beton

Rw=45 dB

zid din blocuri de beton de 11 cm

Rw=45 dB

12.5 mm placa ghips-carton+50x50 mm scandura din lemn+ perete din blocuri de beton de 140 mm

Rw=45 dB

zid din blocuri de beton de 19 cm

Rw=50 dB

12.5 mm placa gips-carton/tencuiala de ciment + 100 mm perete de beton + 12.5 mm placa gips-carton/tencuiala de ciment

Rw=50 dB

zid de beton de 125 mm

Rw=50 dB

10 mm placa gips-carton+28 mm canal format din distantieri de metal+150 mm perete beton

Rw>50 dB

zid din beton de 150 mm

Rw>50 dB

zid din beton de 180 mm

Rw>50 dB

12.5 mm placa gips-carton/tencuiala de ciment + 200 mm perete de beton + 12.5 mm placa gips-carton/tencuiala de ciment

Rw>50 dB

12.5 mm placa gips-carton + 100 mm zid din beton+ 25 mm gol + 64 mm cui din otel + 80 mm polistiren/50 mm vata minerala+ 2x12.5 mm gips-carton

Gradul de performanta Rw pentru diferite sisteme de geamuri Rw=25 4 mm geam simplu (etans)

Rw=28 Rw=30 Rw=30 Rw=30 Rw=33 Rw=33 Rw=35 Rw=35 Rw=38 Rw=38

6 mm geam simplu (etans) 4/12/4:4 mm geam/12mm aer/4 mm geam 6/12/6: 6mm geam/12mm aer/6 mm geam 10 mm geam simplu (etans) 12 mm geam simplu (etans) 8/12/8: 8mm geam/12mm aer/8 mm geam 10 mm geam simplu laminat (etans) 4/12/10: 4 mm geam/12 mm aer/ 10 mm geam 6/12/10: 6 mm geam/12 mm aer/ 10 mm geam 12 mm geam simplu laminat (etans)

Rw=40 Rw=40

10/12/6: 10 mm geam/12 mm aer/ 6 mm geam laminat 19 mm geam simplu laminat (etans)

Rw=43

10/50/6: 10 mm geam/50 mm aer/ 6 mm geam laminat

Rw=43

12lam/12/10: 12 mm geam laminat/12 mm aer/ 10 mm geam laminat

Rw=45

6lam/200/10: 6 mm geam laminat/200 mm aer/ 10 mm geam

Rw=45

17lam/12/10: 17 mm geam laminat/12 mm aer/ 10 mm geam

II.6 Usile si peretii coridoarelor Rezistenta acustica trebuie indeplinita , chiar daca usile si peretii au geamuri . Acest lucru poate fi indeplinit din punct de vedere al zgomotului aerian, daca incaperea este izolata foarte bine pe perimetrul ei, inclusiv izoland pragul unde este practic. De retinut este faptul ca o usa rezistenta la foc, dar fiind usoara ca greutate, nu va asigura o izolatie la sunet suficienta in comparatie cu o usa grea, izolata foarte bine la sunet. O buna izolare la sunet va fi obtinuta folosind o usa intre coridor si scari sau alte spatii. Acest lucru trebuie aplicat mai ales la camere destinate pentru muzica, teatru, atunci holul trebuie neaparat sa fie prevazut cu o usa. Usile, ferestrele interne In mod normal usile si ferestrele interne inseamna partea cea mai slaba parte a unui perete despartitor. In tabelele de mai sus se arata performantele unor tipuri de pereti si ferestre si usi. In general, la camere care au cerinte de rezistenta cel putin de 35 dB, acestea nu ar trebui sa aiba usi si ferestre cu un singur rand de geamuri. Usile interioare sunt in general subtiri si usoare, si au rezistenta acustica in jur de 15 dB, ceea ce este cu 30 dB mai putin decat un zid de caramida. Acest lucru poate fi imbunatatit prin sporirea masei prin adaugarea a cate 9 mm de placaj sau cu fatete din otel, atat timp cat rama poate suporta greutatea aditionala. Uneori, totusi, e mai usor a inlocui usa cu una noua, in aceasta situatie. Dar pe langa greutatea usii, un alt lucru crucial este izolarea langa rama, atat langa geamuri, atat langa zidarie. Oricum, ca o regula, chiar si o usa foarte buna, nu poate ajunge la rezistenta acustica a unui perete din zidarie.

Performanta acustica poate fi atinsa cu ajutorul unei usi din lemn cu inima solida, usa fiind izolata foarte bine pe perimetru. In general, pentru a asigura siguranta la foc de 30 de minute este suficienta o usa din nuclee si inimi de rasinoase laminate cu grosimea de 44 mm, cu masa de 27 kg/mp. Etanseizarea trebuie efectuata atat pe perimetrul usii, cat si sub prag.

Performanta acutica poate fi atinsa cu usi special concepute, sau printr-o usa de grosime de 54mm, greutate de 29 kg/mp.

II.7 Plansee si tavane Transmiterea sunetului intre elementele verticale ale camereleor adiacente se realizeaza prin: - zgomotul aerian unde puterea sunetului este introdusa in camera si este transmisa prin elementele orizontale de separatie si prin constructiile adiacente. - zgomotul de impact unde puterea impactului este introdusa direct in podea si este transmisa de aceasta si de catre elementele adiacente de constructie.

Zgomotul de impact reprezinta o problema speciala mai ales la finisajele din beton. Acest neajuns poate fi remediat prin adaugarea unui covor. Mai jos se prezinta rezistenta la sunet al podelelor din diferite materiale. Podele din lemn 1. Podea clasica din lemn: 15mm scandura pe 150-200 mm grinda din lemn + placa gips-carton fixata de grinda Similar cu 1. , cu diferenta ca se prevede 1 placa de 15 mm si 1 placa densa de 12.5 mm de gips-carton prinsa cu bare elastice de parte inferioara a grinzilor Similar cu 1. , se pastreaza placa de gips carton, cu tavan suspendat din 2 placi de 15 mm de rigips sau 2 placi a cate 12.5 mm de placi dense de gips-carton, suspendate de un sistem metalic prins de grinda din lemn, cu spatiu de 240 mm in care se prevede 80-100 mm vata minerala usoara(>10 kg/mc) Similar cu 1. , fara placa de gips-carton + tavan suspendat din 2 palci de 15 mm de rigips si 2 placi de 12.5 mm de placi dense de gips-carton, suspendate de un sistem metalic care ofera un spatiu liber de 275 mm continand 80-100 mm de vata minerala usoara (>10kg/mc) Similar cu 1., fara placa de gips-carton + tavan suspendat din 2 placi de 15 mm de rigips sau 2 placi a cate 12.5mm de gips carton, suspendat pe o consola speciala pentru a oferi un spatiu liber de 275mm continand 80-100 mm de vata Rw 35-40 Lnw 80-85 Grosime mm 180-230

2.

50-55

65-70

220-270

3.

55-60

60-65

450-500

4.

55-60

60-65

450-500

5.

60-65

55-60

450-500

6.

7.

8.

9.

minerala usoara (>10kg/mc) Similar la partea inferioara cu 1., deasupra podea flotanta folosind tampoane elastice si benzi. (ex: 15 mm de podele de tipul lamba si uluc pe 15 mm de placaj sau pal sprijinite pe dulapi de 45 mm din lemn usor, care reazema pe o perna groasa de spuma) . Peste scandura de 15 mm se prevede vata minerala usoara de 80-100mm.(>10kg/mc) Similar cu 1. , scandura de 15 mm fiind inlocuita de 15 mm de podea de tip lamba si uluc, pusa peste 15 mm de placaj sau pal, sprijinite pe scanduri cu inaltimea de 12 mm, care sprijina pe grinzile din lemn prin intermedul spumei poliuretanica. Deasupra placii de gips carton se prevede vata minerala usoara cu grosimea de 80-100 mm. (>10kg/mc) Similar cu 7., vata minerala fiind inlocuita de 100 mm de umplutura cu masa de 80kg/mc pusa peste un lambriu la partea de sus a tavanului Similar cu 8. , dar cu 75 mm umplutura peste o placa fixata de marginile grinzii

50-55

60-65

270-320

55-60

55-60

240-290

55-60

50-55

240-290

50-55

55-60

240-290

10.

Similar cu 1. , la partea de sus se prevede o podea flotanta usoara folosind fasii continue ( ex: 15 mm de podea tip lamba si uluc, peste 15 mm placaj sau PAL, puse peste 6-12 mm spuma continua)

50-55

55-60

220-270

11.

Similar cu 10., dar in partea de jos se prevede un tavan suspendat format din 2 placi a cate 12.5 mm de gipscarton, suspendate de un sistem metalic care ofera un gol de 275 mm, si in care se prevede 80-100 mm vata minerala usoara. (>10kg/mc) Plansee din beton usor Podelele usoare constau in placi de beton (pline sau goale) sau grinzi si blocuri, cu sapa de 30-50 mm, cu greutatea totala de aprox. 100 kg/mp, fara pardoseala Similar cu 1., dar cu pardoseala de min 5 mm grosime Similar cu 1., cu tavan suspendat format din 2 placi a cate 15 mm de rigips sau 2 placi a cate 12.5 mm de gipscarton, suspendate de un sistem metalic, cu gol intre placi si planseu de 240 mm, unde se dispune 80-100 mm de vata minerala usoara. (>10kg/mc) Similar cu 3. , +pardoseala de minim 5 mm grosime

60-65

50-55

360-410

Rw 35-40

Lnw 90-95

1.

Grosimea mm 100-150

2.

35-40

75-85

105-150

3.

60-65

55-60

370-420

4.

60-65

50-55

375-425

5.

Similar cu 1., + podea pe dala flotanta pe tampoane elastice sau benzi (ex: 15 mm podea tip lamba si uluc, dispuse pe 15 mm de Placaj sau PAL, rezemate pe o spuma de 25 mm grosime)

50-60

50-60

155-205

6.

7.

Similar cu 1., + planseu dala flotanta cu fasii continue (ex. 15 mm podea tip lamba si uluc, dipsuse pe 15 mm de Placaj sau PAL, rezemate pe 6-12 mm de spuma) Similar cu 1., + tavan suspendat greu format din placi izolante la sunet

50-55

55-60

150-200

45-55

60-70

250-500

Plansee din beton usor 1. Planseu din beton armat cu sau fara cofraj, grinzi din beton cu umplutura din blocuri si sapa, placi din beton pline sau goale, cu grosimea si densitatea suficienta pentru a rezulta masa de cel putin 365 kg/mp, cu o pardoseala usoara >5 mm Similar cu 1., + pardoseala pe dala flotanta folosind tampoane elastice sau benzi ( ex: 15 mm podea de tip lamba si uluc dispuse pe 15 mm Placaj sau PAL rezemate pe 25 mm de spuma poliuretanica) Similar cu 2., dar podeaua pe dala flotanta pe fasii continue, Podeaua si placajul fiind rezemate pe spuma continua de 6-12 mm Similar cu 1., + tavan suspendat din 2 placi de 12.5 mm de gips-carton sau 2 palci a cate 15 mm de rigips suspendate de un sistem metalic, formandu-se un gol de 240 mm in care se dispune 80-100 mm de vata minerala usoara. (>10 kg/mc)

Rw 50-55

Lnw 60-65

Grosimea mm 150-200

2.

55-60

50-55

200-250

3.

55-60

50-60

175-230

4.

60-70

55-60

420-470

5.

Similar cu 4. , + pardoseala >5 mm grosime

60-70

50-55

425-475

II.8 Concluzii. Izolarea de zgomotul de impact Zgomotul de impact apare din urmatoarele cauze: - trafic pietonal, mai ales pe coridoare - zone pentru dans - camere in care se incarca si descarca (ex: bucatarii, ateliere) -camere cu masinarii In general, zgomotul de impact poate fi redus, folosind pardoseli sau dale flotante. Cel mai bine este ca izolarea la zgomot sa se realizeze inca din faza de proiectare. Pardoselile usoare sau dalele flotante sau tavanele independete sunt, in general, cele mai bune masuri de a realiza izolarea la sunet. In concluzie, este foarte important a se gandi din faza de proiectare izolarea la zgomot, si a nu se evita tratarea ei, pentru ca efectele suparatoare de dupa sunt uneori neasteptate. Este foarte important sa gandim fiecare element despartitor astfel incat sa indeplineasca cerintele.

Bibliografie: Sound Insulation Propreties of concrete walls and floors Cement concrete&AggregatesAustralia Sound Insulation, Carl Hopkins BSEN 12354-2 Building Acoustics. Impact sounds insulation between rooms Acoustical design